Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

55
Consultanta speciala pentru departamentul Contabil - 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra -------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro Scoatere din evidenta contabila a unei creante La inventarierea conturilor am vrut sa intocmesc un extras de cont pentru o societate de la care am de incasat o creanta in valoare de 7500 lei. Uitandu -ma pe site-ul mfinante.ro am observat ca firma deja este radiata. Eu, insa, nu am primit nici-o instiintare pe baza caruia puteam sa ma inscriu la masa credala in procesul de inchidere a societatii. Cum pot sa scot din evidenta mea contabila aceasta creanta in asa fel ca sa fie deductibila la calcularea profit ului? Exista vreo solutie pentru a recupera si TVA -ul? Solutie: Scoaterea din evidenta contabila a creantei se face, in acest caz, pe baza deciziei administratorului bazata pe procesul verbal de inventariere unde se va preciza imposibilitatea incasarii creantei, din cauza radierii firmei. Pentru a putea deduce aceasta cheltuiala, trebuie sa indepliniti conditiile din Codul Fiscal de la art. 21 alin. 2 lit. n sau sa aveti constituit un provizion recunoscut fiscal pentru aceasta creanta (art. 21 alin. 4 lit. o),altfel cheltuiala este integral nedeductibila. Pentru a putea recupera TVA-ul colectat si neincasat singura solutie este sa detineti hotararea judecatoreasca ,definitiva si irevocabila, de inchidere a procedurii de faliment prevazute de legea 85/2006 (art. 138 lit. b din Codul Fiscal) Va inseram, mai jos legislatia invocata in acest raspuns: Art. 21 alin 2 lit. n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fo st inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. Art. 21 alin. 4 lit. o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 2 2, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasa ti sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; Art. 138 lit. d) Baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloare a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila

Transcript of Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Page 1: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Scoatere din evidenta contabila a unei creante

La inventarierea conturilor am vrut sa intocmesc un extras de cont pentru o societatede la care am de incasat o creanta in valoare de 7500 lei. Uitandu -ma pe site-ul mfinante.roam observat ca firma deja este radiata.

Eu, insa, nu am primit nici-o instiintare pe baza caruia puteam sa ma inscriu la masacredala in procesul de inchidere a societatii. Cum pot sa scot din evidenta mea contabilaaceasta creanta in asa fel ca sa fie deductibila la calcularea profit ului?Exista vreo solutie pentru a recupera si TVA -ul?

Solutie:

Scoaterea din evidenta contabila a creantei se face, in acest caz, pe baza decizieiadministratorului bazata pe procesul verbal de inventariere unde se va preciza imposibilitateaincasarii creantei, din cauza radierii firmei.

Pentru a putea deduce aceasta cheltuiala, trebuie sa indepliniti conditiile din CodulFiscal de la art. 21 alin. 2 lit. n sau sa aveti constituit un provizion recunoscut fiscal pentruaceasta creanta (art. 21 alin. 4 lit. o),altfel cheltuiala este integral nedeductibila.

Pentru a putea recupera TVA-ul colectat si neincasat singura solutie este sa detinetihotararea judecatoreasca ,definitiva si irevocabila, de inchidere a procedurii de falimentprevazute de legea 85/2006 (art. 138 lit. b din Codul Fiscal)

Va inseram, mai jos legislatia invocata in acest raspuns:

Art. 21 alin 2 lit. n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelorneincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fo st inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic,

sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg

patrimoniul.

Art. 21 alin. 4 lit. o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incertesau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 2 2, precum sipierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate,in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabiliicare scot din evidenta clientii neincasa ti sunt obligati sa comunice in scris acestora scoatereadin evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoanadebitoare, dupa caz;

Art. 138 lit. d) Baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloare abunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentuluibeneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatorestide inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei,hotarare ramasa definitiva si irevocabila

Page 2: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Comercializarea produselor si serviciilor

Ce implicatii fiscale si contabile exista si cum inregistrez faptul ca o societate deproductie vrea sa creasca vanzarea astfel: daca cumperi 2 produse prime sti inca unul gratis(2+1) - prin magazinul sau de desfacere. Implica vreo autorizatie? Va rog exemplificati!

Solutie:

Potrivit art. 48 si 49 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilorde piata:

Art. 48 - Vanzarea cu prime este acea practica comerciala prin care la vanzarea sau ofertade vanzare de produse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la unanumit termen, prime sub forma unor produse/servicii.Art. 49 - Este interzisa orice vanzare ori oferta de van zare de produse sau orice prestare orioferta de prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlugratuit, imediat sau la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afaracazurilor in care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate.

Aceasta practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare deproduse/servicii se ofera consumatorului cu titlu gratuit, imediat sau la un anumittermen, prime sub forma unor produse/se rvicii este permisa conform reglementarilor demai sus.

Este interzisa orice vanzare ori oferta de vanzare de produse sau orice prestare orioferta de prestare de servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit,imediat sau la un anumit termen, la o prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilorin care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate.

Conform prevederilor art. 50 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor siserviciilor de piata:

Art. 50 - Nu sunt considerate prime: a) ambalajele produselor; b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciuluicumparat; c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile devanzare/tarifele produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori; d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate inmod vizibil si care nu se regasesc ca atare in comert; e) serviciile postvanzare; f) facilitatile de stationare oferite de catre comercianti consumatorilor.

Conform art. 34 si 35 din Normele metodologice de aplicare a OG 99/2000 privindcomercializarea produselor si serviciilor de piata, vanzarile cu prime sub forma unorproduse/servicii identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate sunt consideratepractici comerciale admise.

Page 3: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Urmatoarele practici, precum si alte cazuri similare constituie exemple de vanzari cu primelegale:a) "pentru un set de ciorapi cumparat primiti gratuit o pereche";b) "pentru 5 ciocolate cumparate primiti o ciocolata";c) "pentru developarea a doua filme foto si eliberarea fotografiilor, oferim gratuit

developarea unui al treilea film".

Nu sunt considerate prime si pot fi oferite cu titlu gratuit consumatorilor:a) ambalajele produselor: ambalarea produsului/produselor dupa ce acesta/acestea a/au fostachitat/achitate de consumator;b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciu luicumparat: CD-urile cu sistemul de operare a calculatorului, cablul de alimentare pentru unprodus electrocasnic sau alte cazuri similare;c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile devanzare/tarifele produselor/serv iciilor achizitionate de catre consumatori, altele decat celeprevazute la lit. b) si, respectiv, la prezentul punct. Valoarea produselor/serviciilor oferitegratuit consumatorilor este reprezentata de preturile de vanzare/tarifele practicate instructura de vanzare respectiva, in cazul in care acestea sunt comercializate in aceastructura, iar in cazul in care produsele/serviciile nu sunt comercializate in structura devanzare respectiva si sunt aprovizionate/furnizate de comerciant special pentru a fi ofe ritegratuit consumatorilor, valoarea acestora este reprezentata de costurile de achizitie aleproduselor si, respectiv, de tarifele serviciilor;d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate inmod vizibil si care nu se gasesc ca atare in comert: tricouri, brichete sau pixuri inscriptionatecu marca producatorului ori a distribuitorului sau alte cazuri similare;e) servicii postvanzare: transportul la domiciliu si instalarea unei masini de spalat rufe,retusurile la un costum pentru barbati efectuate in cadrul structurii de vanzare, precum sialte asemenea servicii;f) facilitatile de stationare oferite de comercianti consumatorilor: parcarea autoturismelorclientilor in locuri special amenajate de catre come rcianti, fara plata taxei de stationare.

Potrivit prevederilor art. 51 si 52 din OG 99/2000, este interzisa conditionarea vanzariicatre consumator a unui produs de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumparareaconcomitenta a unui alt produs sau se rviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unuiserviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unuiprodus.

Nu sunt considerate vanzari conditionate:1. vanzarile la un pret global pentru produse sau servicii d iferite, care constituie un ansamblu,precum si pentru produse identice preambalate oferite intr -un ambalaj colectiv, cu conditiaca:

a) fiecare produs si fiecare serviciu sa poata fi achizitionat si separat la pretul practicat incadrul aceleiasi suprafete de vanzare;

b) cumparatorul sa fie informat despre aceasta posibilitate si despre pretul de vanzareaferent produsului sau serviciului;2. vanzarile de produse in loturi sau ambajale consacrate de uzantele comerciale si de nevoilede consum.

Page 4: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Potrivit punctului 36 din normele metodologice aferente acestui articol, pretul globalpentru un ansamblu de produse sau servicii, identice ori diferite, nu este obligatoriu sa fie egalcu suma preturilor individuale pentru fiecare produs sau serviciu comp onent, vandut separat.

Din punct de vedere al TVA, potrivit art. 128 alin. (4) lit. b) din Legea 571/2003privind Codul fiscal, este asimilata livrarii de bunuri efectuata cu plata preluarea de catre opersoana impozabila a bunurilor mobile achizitionat e sau produse de catre aceasta pentru a fipuse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective saupartilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Alin. (8) lit. e) al acestui articol stabileste ca nu consti tuie livrare de bunuri acordareain mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercareaproduselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate inscopul stimularii vanzarilor in conditiil e stabilite prin norme.

In acest sens, punctul 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare aLegii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca se cuprind in categoria bunurilor acordate inmod gratuit in scopul stimularii vanzarilor:

a) pe langa bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale,pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, si orice altebunuri care sunt destinate pentru reclama si publicitate;

b) in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a), bunurile care sunt produse de persoanaimpozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoanaimpozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri d e acelasifel ca si cele care sunt sau au fost livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit invederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuricomercializate in mod obisnuit de persoana impozabila, ac ordarea gratuita a acestora nu va ficonsiderata livrare de bunuri daca:

1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client inlegatura cu bunurile/serviciile pe care le -a achizitionat de la respectiva persoana imp ozabila;sau

2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordategratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate clientului.

In concluzie, acordarea de bunuri in mod gratuit in scopul sti mularii vanzarilornu este considerata livrare de bunuri si nu este impozabila din punct de vedere a taxeipe valoare adaugata iar societatea nu are obligatia de a colecta TVA la acordareaacestora.

Din punct de vedere contabil, in cadrul programelor de f idelizare de tipul „lacumpararea a doua produse primesti unul gratis” veniturile inregistrate sunt la nivelul pretuluia doua produse chiar daca, cantitativ, s -au vandul trei produse. Din punct de vedere valoricacordarea celui de-al treilea produs gratuit este asimilata unei reduceri comerciale acordata lamomentul vanzarii.

Descarcarea din gestiune a produselor vandute si a celor acordate gratuit se face lacostul de achizitie.

Inregistrarile contabile, in aceasta situatie, vor fi:

Page 5: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

1. Vanzarea marfurilor - 3 produse la pretul de 2:

4111 „Clienti” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”

2. Descarcarea din gestiune a produselor vandute - 3 produse la costul de productie al fiecaruiprodus:

607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 „Marfuri”

Potrivit alin. (1), art. 21 din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil suntconsiderate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituriimpozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Potrivit alin. (2) lit. d), art. 21 din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopulrealizarii de venituri si cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizariifirmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, prec um si costurile asociateproducerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoriacheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campaniipublicitare ca mostre, pentru incercarea pro duselor si demonstratii la punctele de vanzare,precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor.

Aceste cheltuieli sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, fiindefectuate in scopul realizarii de venituri impozabil e.

Prestare serviciu

Societatea SC ABCD Forest are un contract de mandat incheiat cu o Asociatie (ONG).Contractul de mandat prevede recuperarea proprietatilor (teren forestier) Asociatiei.Initial pentru serviciul prestat Asociatia se obliga sa plateasc a mandatarului o cota de 12% dinterenul forestier recuperat.

Dupa obtinerea titlului de proprietate in 30.09.2010 se incheie un protocol intre celedoua parti prin care se stabileste ca mandatul a fost indeplinit si cota de 12% din terenulforestier sa fie platita integral din exploatarea padurii retrocedate. Partile de comun acord auevaluat cota de 12% la suma de 100.000 lei. Suma va fi achitata prin cedarea de catreAsociatie catre SC ABCD Forest a uzufructului asupra terenului forestier pe o perioada d e 3ani pana la concurenta sumei de 100.000 lei. In acest sens ABCD Forest se va ocupa deexploatarea si valorificarea padurii. SC ABCD Forest va informa periodic si imediatproprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoarte scrise.

In data de 20.11.2010 SC ABCD Forest incheie un contract de vanzare masa lemnoasacu SC XYZ SRL si incaseaza prima suma in data de 23.11.2010 in valoare de 10.000 lei.

De precizat ca: - Asociatia nu este inregistrata ca platitor de TVA.- SC ABCD Forest si SC XYZ SRL sunt inregistrati platitori de TVA1. Avand in vedere masurile de simplificare prevazute la articolul 160 din Codul Fiscal,Asociatia ar trebui sa se inregistreze ca platitor de TVA?

2. Avand in vedere cele prezentate va rog sa ne precizati succesiunea intocmiri i documentelorfiscale si a inregistrarilor in contabilitatea SC ABCD Forest si Asociatie.

Page 6: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Solutie:

Pentru valoarea integrala a serviciul prestat Agentiei, firma SC ABCD Forest eraobligata sa emita o factura cu TVA colectata cel mai tarziu in data de 15 .10.2010 dacaserviciul se considera a fi efectiv prestat in luna septembrie 2010. Factura emisa pe numeleasociatiei se inregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411=704 si concomitent 411=4427.

Acordarea de catre Agentie a dreptului de exploatare a t erenului este operatiunedistincta pentru care Agentia trebuie sa emita facturi pe intreaga perioada de 3 ani pe care leinregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411 = 706. Operatiunea reprezinta in fapt cedareafolosintei terenului forestier, respec tiv inchirierea terenului de catre Asociatie sauconcesionarea acestuia. Inchirierea terenului reprezinta operatiune economica taxabila cu cotastandard TVA de 24% in situatia in care Agentia nu se afla in regimul special de scutire (ocifra de afaceri sub 35.000 euro la cursul valutar in vigoare la data aderarii). Suma obtinutadin inchiriere trebuie luata in considerare la stabilirea cifrei de afaceri d.p.d.v. al TVA asacum este reglementata prin art. 152. Practic, intre Asociatia si firma SC ABCD Forest are loc un schimb de servicii asa cumeste reglementat prin art. 130 din Codul fiscal, caz in care fiecare persoana impozabila trebuiesa considere ca a realizat o operatiune cu plata pentru care fiecare partener trebuie sa emita ofactura. In acest context, intre SC ABCD Forest si Agentie trebuie sa existe o intelegere dincare sa rezulte perioda facturarii sumei de 100.000 euro pe parcursul a celor 3 anicalendaristici de derulare a protocolului. Agentia trebuie sa emita o factura pe numele firmeiSC ABCD Forest la data stabilita pentru incasarea contravalorii chiriei/concesiunii. In acestsens, Agentia trebuie sa tina cont de reglementarea cuprinsa la art. 134^1 alin. (9) conformcaruia ,,in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, co ncesionare si arendare de bunuri,serviciul se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuareaplatii.,,.

Vanzarea masei lemnoase de catre firma SC ABCD Forest catre firma SC XYZ SRLreprezinta operatiune de vanzare pentru ca re se aplica masurile de simplificare reglementateprin art. 160 alin. 2 lit. b) din Codul fiscal, dar numai daca ambii parteneri sunt persoaneimpozabile inregistrate in scopuri de TVA. Totusi, firma SC ABCD Forest nu poate vinde unbun din patrimoniul al tei persoane. De aceea, asa cum este prezentata situatia ,, SC ABCDForest va informa periodic si imediat proprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoartescrise,, , consider ca protocolul incheiat pentru exploatare terenului poate fi asimilat unuicontract de asociere in participatiune, operatiune distincta de primele doua operatiunirealizate anterior de catre cei doi parteneri, respectiv:

prestarea serviciului de recuperare a terenului forestier; inchirierea terenului forestier.

In acest caz, firma SC ABCD Forest are calitatea de administrator asociat care incheiecontracte economice in numele asocierii, emite facturi catre cumparatori si este obligata sasa organizeze evidenta contabila a veniturilor realizate din asociere. Lunar s au ori de cate oriare loc o tranzactie, firma SC ABCD Forest trebuie sa intocmeasca decontul asocierii din caresa rezulte cota parte cuvenita fiecarui partener asociat. Evidenta contabila a asocierii seorganizeaza in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 3055 in 29 octombrie 2009 pentru aprobareaReglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Suma de 100.000 euro datorata de catre Agentie nu poate fi considerata de catre SCABCD Forest si Agentie o cota fixa datorata in cadrul asoci erii privind exploatarea terenului

Page 7: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

pe o perioada de 3 ani. Aceasta suma poate fi decontata prin compensare intre cele doua partidin suma cuvenita Agentiei din asociere, rezultata din decontul asocierii (458 = 411).

Din punctul de vedere al TVA trebuie sa aveti in vedere faptul ca asocierile inparticipatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate, aspect reglementat prinarticolul 127 alineatul 10 din Codul fiscal denumit ,,Persoane impozabile si activitateaeconomic,,.

Definitia fiscala a asocierii fara personalitate juridica se regaseste la punctul 5 dincadrul articolului 7 din Codul fiscal denumit ,,Definitii ale termenilor comuni,,. Astfel,asocierea fara personalitate juridica este definita drept orice asociere in participatiune, g rupde interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabiladistincta, in intelesul impozitului pe venit si pe profit. In baza prevederilor art. 13 din Codul fiscal, asocierea fara personalitate juridicadintre persoane juridice romane nu este un contribuabil si deci nu este obligata la plataimpozitului pe profit. De asemenea, asa cum se reglementeaza prin art.28 alin.(1) din Codulfiscal, in cazul asocierilor fara personalitate juridica, cu exceptia asoci erilor fara personalitatejuridica dintre persoane juridice straine, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuiefiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere. Din punctul de vedere al TVA, asocierile in participatiun e nu sunt persoaneimpozabile separat, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri innumele asociatiei, aspect reglementat prin art.154 din Codul fiscal,

In cadrul asocierii, persoana juridica care are calitatea de administrato r asociat (deexemplu SC ABCD Forest) este obligata sa utilizeze formularul ,,Decont pentru operatiuniin participatie,, cod 14-4-14 reglementat prin O.M.F.P. nr. 3512 din 27 noiembrie 2008privind documentele financiar -contabile.

Din instructiunile de completare ale acestui formular rezulta faptul ca in cadrulasocierii trebuie decontate doar cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni inparticipatie, in baza cotelor negociate prin contractul de asociere. De asemenea, formularultrebuie sa cuprinda si informatii referitoare la:

sumele virate intre coparticipanti; valoarea transferurilor reprezentand:

- mijloacele banesti;- profitul realizat;- amortizarea mijloacelor fixe;- alte operatiuni in cadrul asocierii.

Asa cum se poate constata, asocierea are in vedere doar repartizarea rezultatuluicontabil al asocierii: pierderea sau profitul realizat ca urmare a activitatilor economicedesfasurate in cadrul asocierii. Astfel, prin decontul asocierii nu se repartizeaza fizic bunurileobtinute in cadrul asocierii, tranzactia fiind limitata doar la exploatare bunurilor dinpatrimoniul fiecarui asociat. Altfel spus, asocierea nu presupune transferul dreptului deproprietate asupra bunurilor realizate prin asocierea dintre parti. Bunurile obtinute in cadrulasocierii se inregistreaza in patrimoniul persoanei juridice care este obligata prin lege saorganizeze contabilitatea asocierii.

In concluzie, daca factura se emite de catre SC ABCD Forest ca administrator asociat,consider ca Agentia nu trebuie sa se inregistreze optional in scopuri de TVA deoarece nutrebuie sa emita factura pe nume le firmei cumparatoare S.C. XYZ S.R.L. Firma firmaRomprest, in calitate de administrator asociat are urmatoarele obligatii:

Page 8: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

emite factura in numele sau prin aplicarea masurilor de simplificare daca atatRomprest cat si S.C. XYZ S.R.L. sunt inregistrate in scopuri de TVA;

evidentiaza factura emisa in jurnalul pentru vanzari; raporteaza operatiunea prin decontul de TVA cod 300; raporteaza operatiunea prin declaratia cod 394; intocmeste decontul asocierii prin care stabileste suma datorata Agentiei in calitate de

coparticipant al asocierii.

Obligatiile si drepturile din punct de vedere al TVA pentru operatiunile derulate deasocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1 dinnormele de aplicare ale Codului fiscal.

Drepturile si obligatiile administratorului asociat pot fi sistematizate dupa cumurmeaza:drepturile administratorului asociat obligatiile administratorului asociat

- efectueaza pe numele sau achizitii debunuri si servicii pentru asociere;

- exercita dreptul de deducere a TVApentru achizitii;

- ajusteaza dreptul de deducere a TVA.

- colecteaza TVA;- emite facturile pe numele sau catre

beneficiari;- ajusteaza dreptul de deducere a TVA;- aloca membrilor asociati cheltuielile si

veniturile asocierii direct proportional cucota de participare a fiecaruia.Operatiunea nu este impozabila daca serespecta cota de participare.

Activitate de agent de asigurare

O societate comerciala A are activitatea principala de agent de asigurare sub codulcaen 6622 “activitati ale agentilor si brokerilor de asigurare”va rog sa imi spuneti:- Ce plan de conturi foloseste o astfel de societate (eu consider ca fiind constituita ca o

societate comerciala foloseste planul de conturi a societatilor comerciale)?

Solutie:

Intrucat activitatea autorizata a societatii este de intermediere in asigurari si nu deasigurari, veti utiliza planul de conturi aprobat in OMF P 3055/2009 la art 329, plan utilizat demajoritatea entitatilor economice.

Conturi pentru facturare comisioane

Care sunt conturile pentru urmatoarele tranzactii (in paranteza voi trece ceea ceconsider eu) :

Facturarea Comisionului Agentului A Catre Firma de Asigurare B cu carecolaboreaza: 4111 = 704

Colaborarea Agentului A Cu Alti Agenti de Asigurare (Agentii de asigurareincheind polite pentru agentul A in baza unui contract cu agentul A in baza caruiaisi primesc de la agentul A un subcomision pentru munca depusa):

Page 9: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

e legala o astfel de colaborare? inregistrarea contabila: 628 sau 622 = 401?

Agentul A depune in banca si preda la societatea de asigurare B primele dinpolitele incheiate: - depunere in banca: 462 = 5121?

- depunere prime la societarea de asigurari: 5121 = 462?

Solutie:

Prima tranzactie este corect contabilizata, daca se recunoaste pe venituri doarcomisionul perceput de societatea A de la firma de asigurari.

A doua tranzactie, este legala din punct de vedere juridic, si se contabilizeaza astfel: 622 = 401

In a treia tranzactie, banuiesc ca este vorba despre primele incasate de la clienti innumele firmei de asigurari, care , ulterior, sunt depuse la firma de asigurari. In acest caz acontabilizarea corecta este urmatoarea:

a. Incasarea primelor de la clienti5121 = 462/firma de asigurari

b. Depunerea sumelor incasate de la clienti in contul firmei de asigurari462 = 5121

Cont pentru primele incasate si nedepuse, primele incasatesi depuse

Din punct de vedere al tinerii contabilitatii trebuie sa am conturi in care sa evidentiezprimele incasate si nedepuse, primele incasate si depuse sau e suficient sa folosesc un contcum ar fi 462 pentru tranzitul sumelor iar de acest aspect sa se ocup e cine gestioneazaactivitatea firmei?

Solutie:

Evidenta contabila analitica este necesara, atata timp cat ea este utila pentru decizia sicontrolul exercitate de conducerea intreprinderii. Din punctul meu de vedere, utilizareacontului 462 pentru evidenta primelor decontate cu clienti si firma de asigurari este suficientpentru prezentarea imaginii fidele a entitatii in situatiile financiare.

Majorare cota TVA

Va solicitam sprijinul in ceea ce priveste solutionarea urmatoarei probleme ce a aparutca urmare a derularii unui contract de vanzare – cumparare cu plata in rate a unui bun imobilincheiat la data de 29.05.2008, contract ce este purtator de TVA.

Conform contractului de vanzare -cumparare cu plata in rate, din suma totala ceinclude TVA, un procent de 25% a fost achitata cu titlu de avans, diferenta de 75% dinvaloarea totala a contractului fiind esalonata pe o durata de 3 ani.In urma semnarii contractului, a efectuarii primei plati, in procent de 25% din

Page 10: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

valoarea totala a acestuia si a perfectar ii procesului verbal de predare primire a spatiuluicomercial,furnizorul a emis factura cu valoarea integrala a bunului.

In urma modificarii cotei de TVA conform O.U.G nr. 58/2010 pentru modificareasi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal s i alte masuri financiar - fiscale,furnizorul, solicita regularizarea din punct de vedere al TVA, in conformitate cu art. 140 alin.(4), care stipuleaza: “In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplicacotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute laart. 1342 alin. (2).”

Cu alte cuvinte, ne solicita ca diferenta ramasa de plata din pretul total al contractului,la data de 30.06.2010, sa fie purtatoare a unui TVA de 24%.

Precizam ca pentru punerea in practica a modului in care furnizorul intelege sa apliceOUG 58/2010, urmeaza sa ne impuna semnarea unui act aditional in baza caruia va stornavaloarea ramasa de plata la 30.06.2010, va emite o noua factura pe aceasta valoare cu o cotade TVA de 24%.

Punctul de vedere al societatii noastre, raportat la ceea ce incearca sa ne impunafurnizorul este ca modificarile aduse Codului fiscal prin O.U.G. 58/2010 nu isi gasescaplicabilitatea in cazul nostru pentru urmatoarele rationamente:

In Codul fiscal, Cap. VI „Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoareaadaugata”, art. 134 prevede:

(1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesarepentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in bazalegii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxepoate fi amanata.

art. 1341 prevede:(1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cuexceptiile prevazute in prezentul capitol.

(6) Pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrarii este data lacare intervine transferul dreptului de a dispune de bunu ri ca si un proprietar. Prin exceptie, incazul contractelor care prevad ca plata se efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contractcare prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sumescadente, cu exceptia contractelor de leasing, data livrarii este data la care bunul este predatbeneficiarului.

art. 1342 prevede: (1)Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

In Codul fiscal, Cap. XV „Dispozitii tranzitorii”,

art. 161, alin 15 prevede:(15) In cazul contractelor de vanzare de bunuri cu plata in rate, incheiate valabil, anterior dateide 31 decembrie 2006 inclusiv, care se deruleaza si dupa data aderarii, exigibilitatea taxei

Page 11: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

aferente ratelor scadente dupa data aderarii intervi ne la fiecare dintre datele specificate incontract pentru plata ratelor. In cazul contractelor de leasing incheiate valabil, anterior dateide 31 decembrie 2006 inclusiv, si care se deruleaza si dupa data aderarii, dobanzile aferenteratelor scadente dupa data aderarii nu se cuprind in baza de impozitare a taxei.

Obiectiunile noastre, coroborate cu prevederile legislative mai sus mentionate, au labaza urmatoarele argumente:

1. Contractul de vanzare cumparare cu plata in rate a fost semnat, autentificat si a intrat invigoare ulterior datei de 31.12.2006, respectiv in 29.05.2008.

2. Faptul generator a intervenit la data predarii bunului imobil, respectiv 29.05.2008,conform Procesului verbal de predare primire.

3. Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

Pentru toate aceste considerente, intelegem sa nu dam curs soliciarii furnizorului,respectiv regularizarea din punct de vedere al TVA, in conformitate cu art. 140 alin. (4) sisolicitam o clarificare a acestei situatii i n sensul comunicarii unui punct de vedere argumentatde catre dumneavoastra.

Solutie:

Pentru aplicarea unui tratament fiscal corect, trebuie sa analizati prevederilecontractuale, in special clauza cu privire la transferul dreptului de proprietate asupr a bunului,fara a tine cont de modalitatea de decontare a contravalorii acestuia. Astfel, in conditiile incare pentru spatiul comercial respectiv s -a incheiat la notar un contract in forma autenticainseamna ca a avut loc transferul dreptului de propri etate asupra bunului.

Astfel, in cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun imobil nu estesuficienta incheierea unui simplu contract intre doua persoane juridice si emiterea facturii decatre proprietar.

Formalitatea impusa de lege pentru transferul valabil prin vanzare, donatie, schimbsau ,,dare in plata,,, a dreptului de proprietatea asupra unui imobil consta in incheiereacontractului in forma autentica. Din punct de vedere legal, in aceasta perioada se pot face oserie de investigatii preliminare in vederea determinarii regimului juridic al imobilului, cum arfi, de exemplu, obtinerea extraselor informative de la birourile de carte funciara competente.

Pentru orice vanzare de cladire sau teren treb uie respectate, pe langa reglementarilecuprinse in Codul civil, codul comercial si prevederile Legii cadastrului si a publicitatiiimobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3martie 2006. Este necesar sa fie respectate formalitatile de publicitate imobiliara astfel incattransferul dreptului de proprietate sa fie opozabil tertilor, asa cum se prevede prin:

articolul 1295 alineatul 2 din Codul civil: ,,In materie de vanzare de imobile, dreptur ile care rezulta prin vanzarea perfecta

intre parti, nu pot a se opune, mai inainte de transcriptiunea actului , unei a treiapersoane care ar avea si ar fi conservat, dupa lege, oarecare drepturi asupraimobilului vandut.,,

articolul 27 din Legea nr. 7/1996 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare) republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006:

Page 12: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

,,(1) Cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie in folosul altuia un drept realasupra unui imobil este dator sa ii predea toate inscrisurile necesare pentruinscrierea acelui drept.

(2) Daca un drept inscris in cartea funciara se stinge, titularul este obligat sa predeacelui indreptatit inscrisurile necesare radierii .

(3) In situatia in care cel obligat nu preda inscrisurile, persoana interesata va puteasolicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. Hotararea instantei dejudecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de apreda inscrisurile necesare insc rierii.,,

Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cereriiconform articolului 27 alineatul 1.

In legislatia fiscala regasim prevederile art. 134^1 alin. 6 invocate chiar de dvs., darprin intrebarea formulata nu ati precizat existenta unei clauze contractuale din care sa rezultefaptul ca transferul dreptului de proprietate are loc la data platii ultimei sume scadente.

In acest caz, in situatia in care bunul a fost predat pe baza de pro ces verbal de predare-primire inseamna ca data livrarii bunului a fost data de 29.05.2008, fiind aplicabila exceptiareglementata la art. 134^1 alin. 6 ,,Prin exceptie, in cazul contractelor care prevad ca platase efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea esteatribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor deleasing, data livrarii este data la care bunul este predat beneficiarului. ,,.

Din acest motiv, consider ca nu mai trebuie efectuata regularizarea sumei TVA prinaplicarea cotei de 24% pentru diferenta ramasa neachitata. Asa cum ati precizat si dvs.,contractul este incheiat in forma autentica, caz in care se prevede transferul dreptului deproprietate asupra bunului imobil, fapt dovedit prin incheierea procesului verbal de predareprimire din data de 29.05.2008.

Regularizarea cotei TVA de la 19% la 24% ar fi trebuit sa aiba loc numai in situatia incare:

contractul nu ar fi fost incheiat i n forma autentica iar avansul ar fi fost achitat de firmadvs. in baza unui precontract;

bunul imobil nu ar fi fost predat beneficiarului la data incheierii contractului in formaautentica;

nu ar fi fost emisa factura pentru valoarea integrala a bunului im obil.

In aceste conditii, vanzatorul nu poate solicita in forma autentica rezolutiuneacontractului incheiat in anul 2008 astfel incat sa fie modificata valoarea de vanzare a bunuluiimobil cu cota TVA de 24% pentru suma ramasa de plata. Rezolutiunea conventionala acontractului de vanzare – cumparare comerciala poate fi invocata numai in situatia in care lamomentul incheierii contractului sau ulterior, printr -o conventie separata, dar inainte deexecutarea obligatiilor, partile stipuleaza o clauz a expresa, respectiv ,,rezolutiunea de plindrept a contractului in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una dintre ele,, . In literaturajuridica aceasta clauza expresa poarta denumirea de pact comisoriu expres. In functie deintensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii pot fi de patru grade:

1. pact comisoriu expres de gradul I, clauza contractuala prin care partile stipuleazaca, in caz de neexecutare a obligatiilor de catre una dintre parti, contractul va fi rezolvit.Stipularea unui acestui pact comisoriu in contractele comerciale este inutila, intrucatreproduce dispozitiile art. 1020 Cod Civil, conform carora ,,conditia rezolutorie este

Page 13: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nuindeplineste angajamentul sau’’.2. pact comisoriu expres de gradul II , clauza contractuala prin care partile stabilesc cain cazul in care o parte nu va executa obligatiile contractuale asumate cealalta parte aredreptul sa desfiinteze unilateral contractul. In acest caz rezolutiunea contractului opereazafara a mai fi necesara sesizarea instantei de judecata, in baza declaratiei unilaterale derezolutiune a partii indreptatite, care trebuie notificata celeilalte parti.3. pact comisoriu expres de gradul III, clauza prin care se prevede ca in cazul in careuna dintre parti nu executa obligatiile sale pana la un anumit termen contractul este rezolvitde plin drept.4. pact comisoriu expres de gradul IV, clauza prin care partile prevad ca in cazulneexecutarii obligatiilor contractul se desfiinteaza de plin drept fara actiune in justitie si faranici o alta formalitate prealabila.

Singura parte contractanta in drept sa invoce rezolutiunea contractului este creditorulobligatiei neexecutate. In cazul contractului de vanzare – cumparare comerciala care seexecuta prin prestatii succesive, rezolutiunea se numeste reziliere, diferenta dintre cele douanotiuni fiind sub aspectul efectelor produse. Astfel, in cazul rezolutiunii contractul sedesfiinteaza cu efect retroactiv, in ti mp ce in cazul rezilierii desfiintarea contractului seproduce numai pentru viitor, efectele produse pana la momentul desfiintarii ramanand invigoare.

Totusi, in absenta unui pact comisoriu expres, rezolutiunea contractului de vanzare -cumparare comerciala are loc in conditiile stabilite de art.1020 -1021 Cod Civil, conformcarora ” conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in cazcand una din parti nu indeplineste angajamentul sau; in acest caz contractul nu este desfii ntatde drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s -a executat are alegerea sau sa sileascape cealalta parte a executa conventia, cand este posibil, sau sa -i ceara desfiintarea cu dauneinterese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care dupa circumstante, poateacorda un termen partii actionate .”

In alta ordine de idei, trebuie sa aveti in vedere faptul ca prevederile art. 161 alin. 15sunt aplicabile doar contractelor incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2007, caz in carereglementarile acestui articol nu pot fi invocate pentru modul de facturare al operatiunilor careau la baza un contract incheiat dupa aceasta data, respectiv data de 29.05.2008.

In concluzie, sunt de acord cu punctul de vedere al firmei pe care o reprezentati princare se considera ca nu trebuie efectuata regularizarea cotei TVA in situatia prezentata.

Reevaluare cladiri

Societatea noastra isi reevalueaza cladirilor aflate in proprietate din 3 in 3 ani, astfel casi in anul 2010 am efectuat o reevaluare i n vederea raportarii financiare pe anul 2010 sibineinteles a oglindirii unei valori cat mai juste a proprietatilor, raportate la realitate indomeniul imobiliar de astazi.

Mentionez ca societatea noastra , chiar daca a fost un an de criza financiara efect ueazainvestitii in domeniul proprietatii sale, deoarece activitatea preponderenta este cea deinchirieri, am considerat ca este de datoria noastra sa imbunatatim starea de folosinta aspatiilor noastre ca gradul de ocupabilitate a spatiilor noastre sa fie cat mai buna.

Page 14: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Astfel, se intampla ca, un spatiu cu destinatie de activitati economice , care este sisediul societatii noastre, care este si monument istoric, a fost restaurat din forte proprii in anul2007, creste valoarea de inventar, in cursul anilor 2 009 si 2010 incepe o alta investitie la aripaestica a cladirii si din nou creste valoarea de inventar. La sfartsitul anului 2010 am efectuat oreevaluare si cf raportului de evaluare se ajunge la o valoarea de inventar mai mica.

Intrebarea mea este:- legat de deductibilitatea TVA ului ocazionate de cheltuielile cu investitia- cum voi putea sa-mi recuperez investitiile daca valoarea de inventar scadeMentionez ca toate cheltuielile cu investitiile au fost contabilizate pe ct.231"Investitii in curs"iar in luna decembrie 2010 cf Proces verbal de receptie toata valoarea s -a trecut pe 212"Cladiri"; iar TVA-ul a fost dedus.

Solutie:

Din punct de vedere al TVA, atata timp cat sediul restaurat este utilizat pentruactivitati economice generatoare de operatiu ni impozabile cu drept de deducere, nu trebuieajustata taxa deductibila aferenta cheltuielilor cu investitia, indiferent de valoarea pierderilordin reevaluare recunoscute in contabilitate conform prevederilor contabile.

Din punct de vedere contabil, operatiunea de modernizare a unui sediu in care se desfasoara activitati economice

autorizate, trebuie recunoscute in contul 231, si ulterior in contul 212, doar atuncicand are ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali, conducand la obtinerea d ebeneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial (cf art. 107 alin.2 din OMFP 3055/2009). Daca aceasta conditie a fost indeplinita, atunci contabilizareaefectuata de firma dumneavoastra a fost corecta.

operatiunea de reevaluare, la sfarsitul exercitiului financiar, este un tratamentoptional prin care se renunta la costul istoric in evaluarea imobilizarilor corporale infavoarea valorii juste. Daca in urma evaluarii, cladirea modernizata, careia i -a fostcrescuta valoarea cu costul modernizarii, are o valoare justa mai mica decat valoarearamasa (valoarea de intrare initiala plus costul modernizarii minus amortizareacumulata), atunci pierderea de valoare se va recunoaste direct pe cheltuieli (6813 =212). Practic, prin recunoaste rea acestei deprecieri, din punct de vedere contabilmodernizarea se considera recuperata, fara a mai fi necesara amortizarea acesteia pedurata de viata ramasa.

Contabilizare brad argintiu, turba plantat si ingrasamant

In luna decembrie 2010 s-a achizitionat un brad argintiu, turba plantat si ingrasamantconform atasament, si s-a plantat in gradina unei cladiri pe care o avem in patrimoniu. Cum secontabilizeaza aceasta achizitie? Pe mijloace fixe, obiecte de inventar sau consumabile?

Solutie:

Aceasta achizitie reprezinta o cheltuiala ulterioara efectuata in legatura cu oimobilizare corporala.

Page 15: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Tratamentul contabil prevazut de ordinul 3055/2009, prevede un tratament diferentiatin functie de efectul acestor cheltuieli asupra beneficiilor viitoare genera te de imobilizareacorporala respectiva.Astfel:1. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, deregula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate (cont 611).

2. Pot fi recunoscute ca o componenta a activului , sub forma cheltuielilor ulterioare,investitiile efectuate la imobilizarile corporale, daca au ca efect imbunatatirea parametrilortehnici initiali ai acestora si conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentarefata de cele estimate ini tial. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin crestereaveniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functiona

In concluzie, consideram ca aceste cheltuieli cu amenajarea gradinii, ar trebuirecunoscute in perioada in care au fost efectuate in contul 611.

Reevaluare teren

Societatea ABC a achizitionat in data de 27.12.2007 un teren de 493 mp cuconstructie. Pe factura de achizitie era trecut: “teren+constructie” in suma de 1.394.483,20 lei .Nici in contractul de vanzare-cumparare sumele pentru teren si cladire nu erau defalcate.

La acel moment s-a inregistrat in contul 212 suma de 1.394.483,20 lei.

In 2008 si 2009 s-au facut modernizari la cladire, astfel ca la 31.12.2010 valoareacontului 212 este de 1.904.027, 45 lei.

Amortizarea cumulata la 31.12.2010 este de 89.349,52 lei (cont 2812). Cladirea seamortizeaza prin metoda liniara pe o perioada de 60 ani (720 luni).

La sfarsitul anului 2010 s-a intocmit un raport de evaluare prin care s -a stabilit cavaloarea reala a cladirii la 31.12.2010 este de 769.355 lei iar valoarea reala a terenului este de618.800 lei.

In aceasta situatie v-as ruga sa-mi spuneti care sunt inregistrarile contabile corectepentru reevaluare? Care consideram ca este valoarea terenului din su ma initiala? Care suntimplicatiile fiscale ale acestei reevaluari?

Solutie:

Pentru a determina valoarea terenului din suma initiala, trebuie solicitat un raport deevaluare, prin care sa se separe valoarea terenului de valoarea cladirii.

In cazul in care, nu se fac corectii pentru inregistrarea terenului in contabilitate lavaloarea sa istorica de la momentul achizitiei, vom avea urmatoarele inregistrari:

Anularea amortizarii cumulate pana la datas reevaluarii:2812 = 212 cu 89.349,52 lei

Inregistrarea plusului din reevaluare aferent terenului:211 = 105 cu 618.800 lei

Page 16: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Inregistrarea minusului din reevaluarea cladirii (valoarea ramasa contabila minusvaloarea reevaluata a cladirii):

6813 = 212 cu 1.045.322,93 lei

Din punct de vedere fiscal, chelt uiala cu minusul din reevaluarea cladirii estenedeductibila la calculul profitului impozabil, insa amortizarea fiscala dupa reevaluare se vacalcula tinand cont tot de valoarea initiala a cladirii de 1.904.027,45 lei si nu de valoareareevaluata de 769.355 lei.

Reducere comerciala

Firma noastra a incheiat un contract general pe acest an cu un client care cumparamarfa de la noi, regulat, avand termen de plata 60 de zile de la data facturarii. Contractulprevede si un "discount suplimentar ulterior" de 2 % in cazul achitarii facturilor in 5 zile de laemitere. Deci, practic este vorba de o reducere de pret de natura financiara, scont (ct.667).

Intrebarea mea este- Putem sa emitem si in acest caz factura de reducere comerciala acordat ulterior pentru aces ti2%, sau este necesar sa reformulam contractul?- Ce documente sunt necesare pentru contabilizarea scontului? Trebuie sa emit factura fiscala?

Solutie:

Obligativitatea emiterii facturilor este reglementata de Codul Fiscal la art. 155. Dinstudiul prevederilor acestui articol nu reiese explicit ca pentru reducerile financiare acordateulterior livrarii bunurilor, trebuie emisa o factura distincta.

Insa avand in vedere prevederile art 138 lit c, in care se prevede ca „baza deimpozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri depret sunt acordate dupa livrarea bunurilor” , si coroborand cu prevederile art. 155 alin 5 lit. i„Factura cuprinde in mod obligatoriu baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pretu lunitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret ”rezulta ca trebuie emisa o factura cu semnul minus pentru orice tip de reducereacordata ulterior livrarii bunurilor.

Drept urmare, pentru contabilizarea scontul ui este necesara existenta in contract aprevederii referitare la acordarea unei reduceri in cazul achitarii facturilor in cinci zile de laemitere si facturarea cu semnul minus a acestei reduceri la momentul acordarii.

Investitie in teren intravilanFirma noastra vrea sa faca o investitie (spatiu comercial) intr -un teren intravilan a

carui proprietar este o persoana fizica:

Ce contract trebuie facut intre firma si detinatorul terenului si daca se incheiecontractul intre parti, se poate elibera autoriza tia de constructie pentru firma? Daca autorizatiase elibereaza pentru firma, toate cheltuielile de investitie se pot descarca pe firma?

Solutie:

Page 17: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

In opinia noastra cel mai indicat, in speta expusa de dvs., ar fi sa incheiati un contractprivind constituirea dreptului de superficie.

Potrivit prevederilor art. 11 din Decretul -Lege nr. 115/1938 pentru unificareadispozitiilor privitoare la cartile funciare, dreptul de superficie este unul din drepturile realesupra imobilelor inscrise in cartea funciara.

Dreptul de superficie este o specie aparte a dreptului de proprietate ce nu estereglementata de Codul civil si consta in dreptul de proprietate pe care il are o persoana,denumita superficiar, asupra constructiilor care se afla pe o suprafata de teren ce apart ine uneialte persoane, teren asupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.

Pentru a putea realiza constructia in conditii de legalitate, este necesar ca edificareaconstructiei sa se faca numai cu acordul proprietarului terenului. In acest se ns, se va puteaconstitui dreptul de superficie pe orice teren proprietate privata, indiferent de titular.

Dreptul de superficie constituie o derogare de la regula inscrisa in art. 492 Cod Civil,potrivit careia orice constructie, plantatie, lucru in pamin t sau asupra pamintului sintprezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamint pe cheltuiala sa si ca sint ale luipina se face dovada contrara.

Intrucat superficiarul (persoana juridica) va fi proprietarul constructiei, inseamna caasupra acesteia el isi va exercita atit posesia, folosinta cit si dispozitia, ca orice alt proprietar.In ceea ce priveste terenul, el va avea asupra acestuia doar un drept de folosinta, ce trebuieexercitat in conformitate cu scopul constituirii dreptului de superficie: in cazul de fataexecutarea si exploatarea constructiei. Prin urmare, consideram ca superficiarul poate chiarinstraina constructia si transmite catre dobanditor dreptul de folosinta asupra terenului, prinorice act juridic.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991 republicata privind autorizarea executariilucrarilor de constructii, executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza uneiautorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitareatitularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prinnumar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel.

Potrivit definitiilor prevazute in Anexa 2 la Legea 50/1991, dreptul de superficie esteun drept real principal.

Astfel, consideram ca, intrucat in urma contractului de constituire a dreptului desuperficie, firma dvs. va deveni titular al dreptului de superficie, indeplinind astfel conditiileprevazute la art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991, veti putea obtine auto rizatie de constructiepentru firma si veti putea astfel justifica cheltuielile realizate pentru edificarea spatiuluicomercial ca fiind efectuate in scopul obtinerii de venituri impozabile.

Pentru mai multe detalii va recomandam sa va adresati unui consil ier juridicspecializat in drept civil.

Mod de compensare a plusurilor si minusurilor la inventar

In aplicarea normelor anexa la OMF 2961/09.10.2009 art. 40(5) va rugam satransmiteti modul de compensare

A plusurilor cu minusurile constatate la inventariere conform cazurilor de mai jos , precum

si modul de inregistrare al acestor operatiuni in contabilitate.

Page 18: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

CAZUL A.

Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.5 lei / buc

Compensabil cu

Codul YY1 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.4 lei /buc

Sau cu

Codul YY2 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.6 lei/buc

CAZUL B.

Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.50 lei/buc

Compensabil cu codurile:

YY1 Minus inventar 50 bucati x 1.4 lei/buc

YY2 Minus inventar 30 bucati x 1.6 lei/buc

YY3 Minus inventar 10 bucati x 1.7 lei/bui c.

Solutie:

Conform normelor de inventariere invocate (OMF 2961/09.10.2009 art. 40(5)) se va procedaastfel:

· In primul caz se va elimina din compensare minusul cantitativ de 100 buc din codulYY1, deoarece are pretul cel mai mic mai mic .

Inregistrarea compensarii in contabilitate, se va face astfel:

607 = 371 cu 10 lei (100*1.6 – 100*1.5)

· In al doilea caz se va elimina din compensare plusul cantitativ de 10 buc din codulXXX.

Inregistrarea compensarii in contabilitate, se va face astfel:

607 = 371 cu -15 lei ((50*1.4+30*1.6+10*1.7) – 100*1.5)

Tratamentul contabil fiscal pentru indemnizatia dedeplasare in tara si strainatate

Care este tratamentul contabil fiscal pentru in demnizatia de deplasare in tara sistrainatate pentru o societate privata in anul 2010.? Incepand cu 1 iulie 2010, reducerea cu 25% a indemnizatiei de deplasare in tara si strainatate pentru institutiile publice, va atrage osuma mai mica cu 25% la calcul ul deductibilitatii pentru o societate privata? Deci se poateacorda nivelul prevazut in HG 1860 si HG 518 dar suma deductibila este redusa cu 25%?

Page 19: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

De ex: deplasarea in tara: Pana in iulie 2010 se poate considera deductibilaindemnizatia de deplasare in l imita a 2,5 ori *13 lei /zi iar din iulie 2010 deductibilitatea estein limita a 9,75 lei/zi*2,5 ori?

Cazarea neoficiala pentru deplasarea in tara este deductibila la nivelul de 30 ron /noapte sau se reduce cu 25%?

Dar in anul 2011, care este nivelul in demnizatie de deplasare?

Solutie:

Incepand cu luna ianuarie 2011, diurna externa cuvenita personalului roman trimis instrainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, reglementata prin HG518/1995, asa cum a fost modificata prin art. 2 din Legea nr. 118/2010, se majoreaza cu 15%fata de cuantumul aflat in plata in luna octombrie 2010, conform Legii nr. 28/28.12.2010privind salarizarea in 2011

In consecinta, nivelul maxim al diurnei externe deductibile fiscal la calcululimpozitului pe profit pentru agentii economici care trimit angajati in delegatie in strainatate seva calcula conform formulei:

Diurna maxima deductibila fiscal = diurna externa (conform HG 518/1995) x 0,75 x1,15 x 2,5

Exemplu delegatie in Italia: Diurna maxima deductib ila fiscal = 35 EUR x 0,75 x 1,15x 2,5 = 75,47 EUR / zi.

Diurna pentru delegatie in tara a ramas nemodificata in2010 si in 2011 la nivelul de 13lei/zi pentru personalul din institutii publice. Drept urmare, pentru societatile private niveluldeductibil al diurnei este de 13*2,5=32,5 lei/zi

Tratament contabil-fiscal din punctul de vedere al TVA in2011 pentru serviciile de recrutare personal din Romaniasi din alte tari

Care este tratamentul contabil fiscal din punct de vedere al TVA in anul 2011 pentruserviciile de recrutare personal din Romania si din alte tari, prestate de o persoana juridica dinRomania, pentru persoana juridica din Arabia Saudita?

Solutie:Din punct de vedere al TVA, operatiunea este neimpozabila in Romania, deoarece

locul prestarii se considera a fi la sediul beneficiarului din Arabia Saudita, conform art. 133alin 2, deci factura va fi emisa fara TVA. Pentru a aplica acest tratament este necesar sadovediti ca firma din Arabia Saudita desfasoara activitati economice. Dovezile nece sare leregasiti la pct. 12 din normele de aplicare ale art. 133:

(12) „Pentru servicii prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre opersoana impozabila stabilita in afara Comunitatii si care intra sub incidenta art. 133 alin.(2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poateface dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara

Page 20: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Comunitatii. In acest scop prestatorul trebuie sa obtina suficiente dovezi de la clien tul saucare sa demonstreze ca este o persoana impozabila. Aceste dovezi pot consta in codul deinregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului care este stabilit in tari terte care aplicaTVA, sau un alt cod de inregistrare similar care identifica persoa na impozabila, atribuitbeneficiarului de tara in care este stabilit, insotite de alte informatii relevante cum suntmateriale printate de pe un website care confirma statutul de persoana impozabila albeneficiarului, informatii obtinute de la autoritatea fiscala din tara beneficiarului careconfirma ca acesta este o persoana impozabila, formularul de comanda al beneficiaruluicare contine adresa sediului activitatii economice si codul de inregistrare comerciala sauinformatii printate de pe website -ul beneficiarului din care sa rezulte ca acesta efectueaza oactivitate economica. Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoanaimpozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoananeimpozabila, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal in functiede natura serviciului.”

Din punct de vedere contabil, veti face urmatoarea inregistrare, in baza facturii emise:

4111 = 704 cu pretul in valuta al serviciilor inmultit cu cursul BNR vala billa data facturii

Majorare salariu

Pentru un inginer incadrat cu un salariu de 1200 ron/luna, la o firma privata, esteobligatorie majorarea de salariu incepand cu 1 ianuarie 2011 in functie de salariu minim de670 sau 700 RON? Un asociat unic care nu a re incheiat un contract de munca si nici nu areincheiat un contract cu oficiul de pensii este obligat sa aiba venituri de natura salarialaincapand cu 1 ianuareie 2011?

Solutie:

Salariul minim, aprobat prin HG 1193/2010, valabil in 2011 este de 670 lei. Salariulminim pentru muncitori necalificati in Contractul Colectiv de Munca unic la nivel nationaleste de 700 lei. La acest salariu veti aplica coeficientul pentru studii superioare de 1,72prevazut in acelasi Contractul Colectiv de Munca unic la nivel n ational.

Un asociat unic nu este obligat, prin lege, sa aiba venituri de natura salariala la01.01.2011.

Garantiile depuse la furnizor

Garantiile depuse la furnizor (de exemplu enel energie) se inregistreaza in contul 267,desi nu au neaparat o durata mai mica de un an, dar atunci cum reglam bilantul (vezi activeimobilizate)?

Solutie:

Page 21: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009 pentru adoptarea reglementarilor contabileconforme cu directivele europene, cu ajutorul contului 267 se tine evidenta creantelorimobilizate sub forma imprumuturilor acordate pe termen lung altor entitati, a altor creanteimobilizate, cum sunt depozite, garantii si cautiuni depuse de entitate la terti, care urmeaza afi detinute pe o perioada mai mare de un an.

Potrivit prevederilor art 118 din OMFP 3055/2009, l a alte creante imobilizate secuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti. [...] Entitatile care auevidentiate in contul de creante imobilizate creante imobilizate cu scadenta mai mare de unan, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.

In acest sens, dupa cum puteti observa daca analizati formularul publicat pe site -ulMinisterului de Finante pentru depunerea situatiilor financiare, contul 267 apare atat in cadrulsectiunii de active imobilizate cat si in cadrul sectiunii de active circulante iar la sfarsitulformularului 10 se precizeaza ca aceste elemente se vor repartiza in functie de natura lor.Astfel, soldul contului 267 se va imparti in doua: sumele ce au o scadenta mai mica de 12 lunivor fi trecute in bilant ca active circulante iar sumele cu o scadenta mai mare de 12 luni vor fitrecute in bilant ca active imobilizate.

Diferenta intre conditia de livrare Ex works (EXW) siconditia de livrare Free carrier (FCA)

Considerati conditia de livrare FCA si cele doua situatii:1. Declaratie standard, in care se completeaza toate informatiile, mai putin valoarea statistica.2. Declaratie extinsa, in care se completeaza toate informatiile, inclusiv valoarea statistica.Exista vreo diferenta daca conditia de livrare este EXW?

Solutie:Diferenta intre conditia de livrare Ex works (EXW) si conditia de livrare Free carrier

(FCA) consta in faptul ca in cazul FCA furnizorul are obliga tia de a preda, pe cheltuiala sa,marfa vanduta carausului desemnat de catre cumparator. Deci, spre deosebire de EXW, prinFCA:

furnizorul suporta cheltuiala cu incarcarea si stivuirea bunurilor in mijlocul detransport angajat de catre cumparator;

cumparatorul suporta doar cheltuielile cu transportul bunurilor si descarcarea acestorala destinatie.

Practic, indiferent de condi tia de livrare negociata prin contract, EXW sau FCA, nuintervine nicio modificare privind raportarea fiscala si inregistrarea contabila a achizitieiintracomunitare de bunuri si servicii precizata anterior, in luna noiembrie 2010. În fapt, prindecontul de TVA cod 300 si declaratia recapitulativa cod 390, firma dvs. raporteaza,diferentiat, doua operatiuni :

in luna octombrie 2010 (cu termen de depunere noiembrie 2010) o achizi tieintracomunitara de bunuri;

in luna noiembrie 2010 (cu termen de depunere decembrie 2010) o achizi tieintracomunitara de servicii.

Page 22: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Referitor la declaratia Intrastat, pentru anul 2011, s-a aprobat un nou ordin emis decatre Institutul National de statistica nr. 21 din 19 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelorde completare a Declaratiei statistice Intrastat publicat in M.Of. nr. 83 din 1 februarie 2011.Depunerea declaratiei standard sau a declara tiei extinse nu depinde de condi tia de livrarenegociata cu partenerul extern, ci de valoarea achizi tiilor intracomunitare de bunuri realizatein anul calendaristic anterior celui de raportare. Acest aspect rezult a chiar din ordinul21/2011:

______________________________________________________________________________| Tip de declaratie | Introduceri | Expedieri||________________________________|_________________________|__________ _________|| Declaratie standard, in care se| egale sau mai mari de | egale sau maimari|| completeaza toate informatiile,| 300.000 lei si mai mici | de 900.000 leisi || mai putin valoarea statistica | de 10.000.000 lei | mai mici de|| | | 20.000.000 lei||________________________________|_________________________|___________________|| Declaratie extinsa, in care se | egale sau mai mari de | egale sau maimari|| completeaza toate informatiile,| 10.000.000 lei | de 20.000.000lei || inclusiv valoarea statistica | |||________________________________|_________________________|___________________|

Asa cum se poate constata, declaratia standard se completeaza si se depune numaidaca in cursul anului anterior valoarea achizi tiilor intracomunitare de bunuri a fost cuprins aintre 300.000 lei si 10.000.000 lei. De asemenea, depunerea declara tiei extinse esteconditionata de valoarea achizitiilor intracomunitare de bunuri din anul anterior celui deraportare. Astfel, declaratia Intrastat extinsa se depune numai daca valoarea operatiunilor dinanul anterior a fost mai mare de 10.000.000 lei.

Valoarea achizitiilor intracomunitare de bunuri se determina prin aplicarea cursuluivalutar in vigoare la data emiterii facturii de c atre furnizor asupra valorii in valuta facturate decatre partenerul intracomunitar.

Prin acelasi ordin, este sintetizata urmatoarea corelatie intre valoarea facturata, valoareastatistica si conditia de livrare negociata, aspect care trebui avut in vedere la completareadeclaratiei statistice Intrastat :

_____________________________________________________________________________| Flux: introduceri de bunuri||______________________________________________________________________________|

Page 23: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

| Termeni de | Valoare facturat a | Valoare statistica |Relatia || livrare | | |||_________________|__________________________|_______________________|_________|| EXW | Pentru toate modurile de | Valoarea facturat a | Vs >VF || Franco fabrica | transport | EXW, la care se adaug a||| | Valoarea facturat a EXW - | cheltuielile de ||| | valoarea bunurilor la | transport si asigurare||| | poarta fabricii | p e parcurs extern, ||| | | respectiv de la locul ||| | | livr arii pana la ||| | | frontiera Rom aniei |||_________________|__________________________|_______________________|_________|| FCA | Pentru toate modurile de | Valoarea facturat a | VS >VF || Franco | transport | FCA, la care se adaug a||| transportator | Valoarea facturat a FCA - | cheltuielile de ||| | include, pe l anga | transport si asigurare||| | valoarea bunurilor, | pe parcurs extern, ||| | cheltuielile de transport| respectiv de la locul ||| | pana la transportator. | livrarii pana la ||| | | frontiera Rom aniei |||_________________|__________________________|_______________________|_________|

Asa cum rezulta din tabelul anterior, intotdeauna valoarea statistica este mai maredecat valoarea facturata de catre furnizor, dar fara a exista diferente privind modul de stabili real valorii statistice intre conditia de livrare EXW si FCA. În ambele situatii, pentrudeterminarea valorii statistice se adaug a la valoarea facturata de catre furnizor cheltuielile detransport si asigurare pe parcurs extern care cuprinde ruta stabil ita intre locul livrarii sifrontiera Romaniei.

Aceleasi prevederi se regasesc si in ordinul Institutului national de statistica nr. 671din 15 decembrie 2009 privind aprobarea Normelor de completare a Declara tiei statisticeIntrastat care a fost in vigoare pentru raportarea statistica Intrastat pentru anul 2010.

În concluzie, nu exista nicio diferenta intre modul de raportare al unei A.I.C. princonditia de livrare EXW si modul de raportare al unei A.I.C. prin condi tia de livrare FCA.

Page 24: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Sume nerecuperate

Ce se intampla cu sumele mai vechi de 90 zile care nu au fost recuperate si pentru carenu s-au depus dosare pentru recuperarea lor, la casa de sanatate? Ele figurand la 31.12.2010 incontul 4317 in credit cu minus.

In cazul in care s-ar prescrie cum se inregistreaza in contabilitate? Si daca se prescriu?Pentru faptul ca nu s-au depus acele dosare pentru recuperarea sumelor ce se intampla? Seface cineva vinovat?

Conform noilor reglementari declaratia 112 nu mai poti recupera.De ce va intreb, pentru ca, conform normelor 60/32/2006 art. 77 spune ca "Sumelereprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc sumacontributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datoratepentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatatedin creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie."

Solutie:

Sumele de recuperat de la Casa de Sanatate, provenite din concedii medicale suportatedin FNUASS, care nu s-au putut compensa pana la 31.12.2010, vor putea fi solicitate intermenul legal de prescriptie de 5 ani.

Intrucat aceasta contributie a fost introdusa, la 01.01.2006, la momentul actual nuexista sume prescrise.

Intr-adevar, incepand cu 01.01.2011 aceste sume nu vor putea fi recuperate princompensare in lunile urmatoare, deoarece prin OUG 117/2010 a fost modificata OUG158/2005, abrogandu-se aceasta prevedere. Norma de aplicare, la care faceti referire nu a fostinca actualizata.

In concluzie, puteti intcmi si depune dosarul de restituire a sumelor de recuperatramase in sold la 31.12.2010, in prezent, fara nicio problema.

Tratamentul financiar-contabil privind garantiile de bunaexecutie

Ma intereseaza tratamentul financiar -contabil privind garantiile de buna executie,implicatiile privind TVA si impozitul pe profit.

Solutie:Garantiile de buna excutie sunt sum retinut de bneficiarii contractelor de furnizare de

echipamente sau beneficiarii lucrarii d constructi montaj din valoarea totala a contractului cese vor plati ulterior. Presupunem un contract de lucrari constructii montaj de 100.000 de lei +TVA 24 %, iar valoarea garantiei de buna execti este de 10%.

4111 “Clienti” = 704 “Venituri din prestari servicii” cu suma de 100.000 lei.

Page 25: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

4111 “Clienti” = 4427 “TVA colectata” cu suma de 24.000 lei.

Deoarece garantia de buna executie nu este in sfera TVA (conform art. 128 din Codulfiscal), evidentierea acestei sume care se va incasa peste 12 luni se efectueaza prin articolulcontabil:

2678 “ Alte creante imobilizate” = 4111 “Clienti” cu suma de 10.000 lei.

Potrivit art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui un provizion pentru garantii de bunaexecutie deductibil fiscal.

6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “P rovizioane pentru garantii debuna executie” cu suma de 10.000 lei.

La plata garantiei, la sfarsitul perioadei de garantie, se efectueaza inregistrarea:

5121 “Conturi la banci in lei “ = 2678 “ Alte creante imobilizate” cu suma de 10.000 lei siconcomitent se va relua in venituri impozabile provizionul constituit prin inregistrarea:

1512 “Provizioane pentru garantii de buna executie” = 7812 “Venituri din provizioane” cusuma de 10.000 lei.

Astfel, ca si recapitulatie retinem ca aceasta garantie nu estee in sfera TVA.Decontarea se poate face prin emiterea unei facturi ce are rolul de document justificativ, iarprovizionul constituit este unul din putinele provizioane deductibile fiscal.

Care este diferenta intre o cheltuiala cu reparatia uneicladiri si o modernizare ce se va inregistra in valoareaimobilului

Solutie:

Potrivit pct. 106-107 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, pot fi inregistrate sisunt considerate modernizari cheltuielile ulterioare in legatura cu imobilele daca suntindeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii:

a. in urma efectuarii acestor lucrari, vom inregistra o imbunatatire a parametrilor tehniciinitiali,

b. estimam realizare beneficii economice viitoare intr -un procent imbunatatit fata de estimareainainte de efectuarea imbunatatirii. Beneficiile pot fi si sub forma reducerii unor costuri.

Astfel, spre deosebire de prevederile de la TVA, cand, potrivit art. 149 alin. 2 lit. b dinCodul fiscal, cand este considerata o modernizare efectuarea unor cheltuieli de minim 20%din valoarea initiala, si discutam de ajustarea TVA, din punctul de vedere al reglementariicontabile, acest procent nu exista.

Page 26: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Presupunem ca efectuati o imbunatatire a cladirii sub forma schimbarii geamurilortermopan si efectuarea unor lucrari de e tansare. Din analiza parametrilor amintiti, vom avea oreducere de costuri cu imbunatatirea cu incalzirea cladirii si, la o eventuala vanzare, estimamrealizarea unui pret mai bun, astfel incat inregistram o modernizare. Presupunem ca acestevalori sunt in suma de 10.000 de lei. Vom avea urmatoarele inrgistrari contabile:

231 “Imobilizãri corporale in curs de executie” = 722 «Venituri din productia de imobilizãricorporale» cu suma de 10.000 lei, inregistrata pe seama conturilor din clasa 6 la efectuareaconsumului de geamuri termopane si de material izolant.

Inregistrarea modernizarii in valoarea cladirii la data receptiei:

212 “Constructii” = 231 “Imobilizãri corporale in curs de executie” cu suma de 10.000 lei.

Cum se factureaza bonurile fiscale si p restari de serviciiunui client din UE din punctul de vedere al TVA

Suntem o SCA platitoare de TVA. Va rugam sa ne spuneti cum se refactureaza dinpunctul de vedere al TVA urmatoarele;

Bonuri fiscale achizitie benzina care au TVA nedeductibil: (baza 10 0+24 TVA). Careeste suma refacturata clientului intern: 124 lei sau 124+124*24%?

Avem o factura cu TVA reprezentand cheltuieli efectuate (100 baza impozabila si 24TVA) in scopul prestarii de servicii unu i client din UE care ne-a furnizat cod de TVAvalid. Ce refacturam: baza 100 sau totalul cu TVA: 124 lei?

Solutie:

Cadrul legal pentru aceasta refacturare este norma metodologica pentru art. 137 alin.3lit. e din Codul fiscal, regasita la pct. 19 din H G44/2004 privind normele metodologice ceprezinta un numar de aproximativ 7 exemple de refacturare. Din aceste exemple, rezultaurmatoarele aspecte:

refacturarea cheltuielilor se poate face chiar daca nu aveti in obiectul de activitateprestatia refacturata

se pastreaza regimul TVA de la data exigibilitatii TVA de la achizitie. Altfel spus, serefactureaza in oglinda. In cazul Dvs., valoarea de 100 lei + TVA 24%.Retinem ca, daca prestatia refacturata ar fi fost scutita de TVA, atunci si refacturarea

se face fara TVA. Legiuitorul exemplifica prin taxa radio -TV.Desigur, beneficiarul facturii tebuie sa analizeze limitarea deducerii TVA confom art. 145 ^ 1din Codul fiscal ce limiteaza TVA-ul aferent achizitiei de combustibil.

Consideram ca aplicabila situa tiei de fata, pevederea de la at. 133 alin. 2 din Codulfiscal ce defineste regula generala a locului prestarii de servicii, cand beneficiarul este opersoana impozabila, neavand informatii despre natura cheltuielilor efectuate.

Conform prevederii mai sus amintite, locul prestarii de servicii este la beneficiar,respectiv se considera, prin efectul legii ca localizarea serviciului este in tara ce a atribuitcodul de TVA valid al clientului Dvs..

Page 27: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Astfel, cele 4 conditii cumulative de la art. 126 din Codul fiscal nu sunt indeplinite,respectiv nu este indeplinita conditia de loc al prestarii de servicii in Romania, iar Dvs. vetiemite factura scutita de TVA cu drept de deducere, respectiv emiteti factura pe suma bazei decheltuieli refacturate.

Evident, trebuie sa fiti inregistrata in Registrul Operatorilor Intracomunitari conformart. 158 ^ 2 din Codul fiscal si veti depune declaratia recapitulativa 390 conform art. 156 ^ 4din Codul fiscal.

Evaluare garantii aferente contracte de inchiriere

Garantiile aferente unor contracte in inchiriere inregistrate in contul 267 se evalueazala cursul BNR? Daca da, care este tratamentul fiscal din punct de vedere al impozitului peprofit.

Solutie:

Ca si principiu general, soldul contului 267 reprezinta soldul unei creante, chiar dacaeste o creanta imobilizata, iar reevaluarea urmeaza procedura pentru reevaluarea creantelor invaluta.

In opinia noastra, daca sumele inregistrate sunt in valuta, sau sunt in lei si se vordeconta in functie de cursul de schimb al unei valute la data platii, aceste sume sunt supusereevaluarii lunare, la cursul de schimb comunicat al BNR din ultima zi a lunii, conform pct.186 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cudiferentele de curs valutar sunt deductibile, iar veniturile sunt impozabile la determinareaimpozitului pe profit.

Daca aceasta garantie este constituita asupra monedei nationale si se deconteaza in leifara implicarea cursului de schimb al unei valute, atunci aceasta garan tie nu se reevalueaza.

Ajustare TVA servicii de consultanta

Ce ajustari de tva ar trebui sa efectueze o societate de prestari servicii consultantacare a trecut de la platitor de tva la neplatitor conform OUG 117/2010.Cateva exemple.

Solutie: Potrivit art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, modificat prin OUG nr. 117/2010,

persoanele inregistrate in scopuri de TVA, ce au realizat o cifra de afaceri mai mica de35.000 eur in anul precedent, pot solicita anularea inregistrarii ca platitori de TVA,pana in data de 20 Ianuarie a anului urmator. [20.01.2011, daca se inregistreazaconditia pentru anul trecut]

Anularea inregistrarii in scopuri de TVA produce efect cu data de 01 Februarie.

- Contribuabilul ce a solicitat anularea inregistrarii ca platitor de TVA are obligatiadepunerii decontului de TVA pentru lu na Ianuarie pana in data de 25 f ebruarie siTREBUIE sa efectueze toate ajustarile privind TVA. {precizare expresa in partea

Page 28: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

finala a art. 152 alin. (7) din Codul fiscal.}

- Ajustarea TVA se va reflecta in d econtul depus, si dupa caz pana in 25 Februarie vaachita/solicita la restituire acest ultim TVA.

Principalele ajustari sunt prevazute la:

art. 145 din Codul fiscal, ce stabileste ca regula principala deducerea TVA de laachizitii daca acestea sunt util izate intr-un scop taxabil din punct de vedere al TVA saupentru livrari intracomunitare si exporturi; prin anularea inregistrarii in scopuri deTVA rezulta ca TVA -ul aferent stocurilor de marfuri, materii prime, materialeauxiliare, alte materiale consumabile etc. aflate in sold se ajusteaza;

art. 149 din Codul fiscal, privind ajustarea TVA pentru bunurile de capital,achizitionate/modernizate dupa aderarea Romaniei la UE – probabil cea mai frecventasituatie; Atentie numai pentru activele cu durata de u tilizare mai mare de 5 ani.

art. 161 din Codul fiscal, privind ajustarea TVA pentru bunurile de capital,achizitionate/modernizate inainte de aderarea Romaniei la UE – situatie mai rara;

- calcul final prorata, persoana impozabila cu regim mixt, conform art. 147 dinCodul fiscal, situatie foarte rara;

- transferul de active (transferul afacerii) conform art. 128 alin. (7) din Codulfiscal – probabil cea mai putin frecventa situatie.

O societate a achizitionat in luna decembrie 2010 marfuri in valoare de 10000 lei plusTVA. inregistrare contabila achizitie:

371 “Marfuri” = 401 “Furnizori” cu suma de 10.000 lei4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori” cu suma de 2.400 lei.

Marfurile nu se vand si raman in stoc pana la data de 31 ianuarie 2011 , societateadepunand optiunea de anulare a inregistrarii in scopuri de TVA.

Ajustare TVA aferent marfurilor aflate in stoc:635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate” = 4427 “TVAcolectata” cu suma de 2.400 lei.

Mandate comerciale si mandate conform Legii nr. 31/1990

O firma lucreaza cu doua tipuri de mandate: mandate comerciale prin care seincredinteaza anumitor persoane sarcini de natura strict comerciala cum ar fi de exempluvanzarea unui teren sau inscrierea unor membri in ca drul unei organizatii si mandate conformlegii 31/1990 prin care anumitor factori de raspundere cum ar fi directori sau administratori lise incredinteaza administrarea sau gestionarea unei activitati. In conditiile in care pentrumandatul comercial in codul fiscal se prevede impozitarea cu 10% a vaniturilor realizate de

Page 29: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

persoanele mandatate se pune intrebarea cum sunt impozitate veniturile pe care le obtinpersoanele din a doua categorie

Solutie:

Conform art. 152 alin. 3 din Legea 31/1990 privind socie tatile comerciale, din punctde vedere fiscal, contractul de mandat pentru fostii directori din cadrul SA -urilor conduce lafiscalizarea venitului prin asimilarea cu veniturile de natura salariala.

Aceleasi prevederi se regasesc si la art. 55 alin. 2 lit era d^1 din Codul fiscal privindimpozitul pe venit si la art. 296 ^3 din Codul fiscal, privind asigurarile sociale.

Tratamentul financiar-contabil privind reducerilecomerciale

Ma intereseaza tratamentul financiar -contabil privind reducerile comercial e acordateulterior datei bilantului (implicatiile privind TVA si impozitul pe profit).

Solutie:

Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente favorabile saunefavorabile care au loc intre data bilantului si data la care situatiile fina nciare sunt autorizatepentru emitere. În intelesul reglementarii contabile, autorizarea pentru emitere este acordul datde consiliul director, consiliul de administratie sau alta structura cu putere de decizie incompanie ce permite ca situatiile financia re sa fie supuse aprobarii de catre AdunareaGenerala a Asociatilor sau Actionarilor.

Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt de doua categorii: a) evenimente ce nu indeplinesc conditia de realizare la data bilantului, iar acestea nu

modifica componenta situatiilor financiare b) evenimente ce indeplinesc conditia de realizare la data bilantului si vor modifica

structura si performanta financiara a entitatii. Reducerea comerciala este considerata un eveniment ulterior datei bilantului ce

conduce la modificarea situatiei financiare. Exemplu: societatea acorda o reducere comerciala in luna aprilie 2011 inainte de

aprobarea situatiilor financiare, reducerea este aferenta pentru vanzari de marfurirealizate in anul 2010. Potrivit noilor reglementari, aceas ta reducere va afectarezultatul patrimonial al anului 2010 si se va inregistra in balanta lunii decembriediminuand rezultatul financiar.

Ca si concluzie, pentru impozitul pe profit, vom avea fie un venit, fie o cheltuialaaferenta anului in care a fos t facuta livrarea initiala. In exemplul de fata, vom afecta impozitulpe profit pentru anul 2010. Din punctul de vedere al TVA, exigibilitatea TVA -ului este la datafacturii, conform art. 134, coroborat cu art. 138 din Codul fiscal. In exemplul nostru, est e lunaaprilie. Altfel spus, atat Dvs., cat si pesoana de la care s -a primit reducerea veti evidentiadiminuarea bazei TVA in decontul lunii aprilie.

Page 30: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Ca si concluzie, impozitul pe profit se regularizeaza in anul in care a fost efectuatalivrarea initiala, iar TVA-ul se regularizeaza la data emiterii facturii.

Majorare valoare mijloc fix

O centrala termica, montata ulterior, majoreaza sau nu valoarea mijlocului fix? - maintereseaza din punctul de vedere al stabilirii bazei pentru plata impozitului pe cladiri.

Solutie:

Aplicabila intrebarii dvs. este prevederea de la norma metodologica de la art. 251 dinCodul fiscal, regasita la pct. 29 alin. 1 lit. a pct. 4 din HG 44/2004, redata in continuare:"cladirea se considera ca are instalatie de incalzire d aca aceasta se face prin intermediulagentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier,termoficare locala sau centrale termice proprii – si il transmit in sistemul de distributie ininteriorul cladirii, constituit din conducte si radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilulfolosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum si prin intermediul sobelorincalzite cu gaze/convectoarelor".

Astfel, in opinia noastra, aceasta centrala face parte din v aloarea de impunere acladirii, daca este incorporata intr -un corp de cladire ce conduce la deteriorarea imobilului incaz de mutare in alta incinta. Dupa cum se observa, in textul actului normativ, si valoareainstalatiilor de incalzire (tevi, elementi de calorifer) fac parte din baza de impunere pentrucladiri.

Daca centrala se poate muta fara deteriorarea imobilului, consideram ca aceasta nuface parte din valoarea impozabila a cladirii, functionand ca un echipament individual.

Tratament fiscal al cheltuielilor in avans

Care este tratamentul financiar -contabil al cheltuielilor in avans si daca sunt implicatiiprivind TVA.

Solutie:

Cheltuielile in avans trebuie repartizate in perioadele fiscale la care se refera.Exemplu: Avem o chirie platita in ia nuarie 2011 pentru urmatorii 3 ani, in suma de 90.000 lei,corespunztoare sumei de 30.000 lei in fiecare an. La inregistrarea chiriei, vom evidentiacheltuiala in avans prin articolul contabil 471 “Cheltuieli in avans” = 401 ”Furnizori” cu sumade 90.000 lei. In fiecare an, (iar dvs. veti inregistra in fiecare luna), se efectueaza inregistrarea612 “Cheltuieli cu chirii si locatii de gestiune” = 471 “Cheltuieli in avans” cu suma de 30.000lei. De abia in acest moment, aceasta cheltuiala va afecta impozitul pe profit.

Din punctul de vedere al TVA, implicatiile insa sunt multiple si tin de natura activitatiiacestei cheltuieli. In principiu, activitatile sunt supuse TVA, insa legiuitorul a stabilit anumitecategorii de activitati, ce nu sunt supuse TVA, rega site la art. 141 din Codul fiscal, dintre careamintim si noi:

spitalizare, ingrijiri medicale activitati de invatamant si formare profesionala administrarea fondurilor speciale de investitii

Page 31: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

inchirierea bunurilor imobile, pe care tocmai am prezentat -o

Trebuie sa identificati punctual natura unei activitati si sa analizati individual dacaaceasta activitate este in sfera TVA.

Tratament financiar-contabil al cesionarilor unorexploatari de cariere

Avem un contract cu un agent economic avand ca obiect con cesionarea unorexploatari de cariere pentru o perioada de 5 ani. Ne intereseaza care este tratamentulfinanciar-contabil al cheltuielilor aferente acestuia si daca sunt implicatii privind TVA.Concesionarea se face in baza unei valori totale facturate cu TVA inainte de incepereaexplotarii efective, fara chirie lunara.

Solutie:

Excludem din start analiza unei inchirieri de bunuri, deoarece se presupune siconsumul fizic al conglomeratelor rezultate din cariera, iar din intrebarea adresata intelegemca dvs. platiti aceste sume pentru un drept de exploatare a resuselor detinute de un alt operatoreconomic.

Empiric vorbind, achizitionati un drept de licenta de exploatare, avand obligatia platiifie ca exploatati cariera, fie ca nu o exploatati.

Astfel, din punctul de vedere al TVA, aceasta este in sfera TVA conform at. 129alin.03 lit. b din Codul fiscal. Din punctul de vedere al sumei platite, consideram ca aceasta seinregistreaza in contul 205 “Concesiuni, brevete, si alte depturi similare” si se amorti zeaza pedurata de detinere contractuala, potrivit pct. 81 alin. 3 din OMFP nr. 3055/2009.Articol contabil 681 “Cheltuieli cu amortizarile” = 2805 “Amortizare concesiuni” cu suma cecoespunde fiecarui an, prin inregistrari lunare.

Provizioane pentru depreciere

Pentru ce categorii de cheltuieli se pot crea provizioanele pentru depreciere si in cemasura pot fi deductibile fiscal ?

Solutie:

Din punct de vedere tehnic, intelegem ca un provizion este numai pentru o datorie,insa vom face abstractie de limbajul contabil si intelegem ca provizioanele pentru deprecierise constituie pentru toate activele circulante supuse degradarii, inclusiv pentru creante, la careexista riscul de neincasare, sau pentru active imobilizate ce sunt supuse unei deprecierireversibile.Ca si principiu general, aceste cheltuieli cu deprecierea sunt nedeductibile la determinareaimpozitului pe profit. Exista o singura exceptie, pentru creantele clienti potrivit art. 22 alin. 1lit. c din Codul fiscal, pentru creante neincasate, c e trebuie sa respecte cele 5 conditii stabilitede actul normativ amintit (procent 30% din valoare fara TVA, sunt inregistrate dupa 01ianuarie 2004, sunt intarziate la plata mai mult de 270 de zile, nu sunt garantate de altapersoana, nu sunt aferente cat re o persoana afiliata).

Page 32: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Inscriere in Registrul Operatorilor intracomunitari

Pentru o persoana juridica romana care are depozite bancare in Italia este necesarainscriere in Registrul operatorilor intraconumitari?

Solutie:

Potrivit art. 141 alin. 2 l it. a din Codul fiscal, acordarea si administrarea de credite,implicit primirea sau plata de dobanzi nu este in sfera TVA, fiind o activitate scutita de TVA,fara drept de deducere. Astfel, in opinia noastra, nu se impune inregistrarea in RegistrulOperatorilor Intracomunitari, deoarece nu este prevazuta obligatia la cele cinci cazui cand sedatoreaza inscrierea, conform art. 158^2 alin. 1 din Cosul fiscal.

Monografie contabila aferenta returului de marfa

Suntem o firma de distributie marfa care acorda r educere comerciala ulterior facturariisi inregistram retur marfa ( clienti/ furnizori) aferent anului 2010. Dorim o monografiecontabila aferenta returului de marfa efectuat in 2011 pentru o vanzare din 2010 ce se facepana la data depunerii bilantului , precum si o exemplificare a inregistrarii dupa databilantului.Ce se intampla cu declaratia 101 in cazul in care aceasta se depune la data de25.02.2011 si apar astfel de evenimente .

Solutie:

A doua sectiune a urmatoarei monogr afii este aplicabila situatiei dvs., urmata dedetalierea implicatiilor fiscale.

OMFP nr. 2869/2010 cu intrare in vigoare incepand cu 01 ianuarie 2011 ce aduce completariOMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, diferentiaza returul de marfa in cadrul aceluiasiexercitiu financiar de returul de marfa ulterior datei bilantului inainte de aprobarea spreemitere a situatiilor financiare anuale.

Astfel, in cazul marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiu financiar in care aavut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile 4111 «Clienti», 707 «Venituri dinvanzarea marfurilor», respectiv 607 «Cheltuieli privind marfurile» si 371 «Marfuri».

O societate comerciala neinregistrata in scopuri de TVA livreaza marfuri unui clientpe parcursul anului 2010 in valoare de 2 5.000 lei. Costul de achizitie al acestor marfurieste de 19.000 lei. În luna decembrie 2010 clientul returneaza 30% din marfaachizitionata.

Inregistrari contabile:Vanzarea marfurilor pe parcursul anului:

4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea ma rfurilor” cu suma de 25.000 lei.Descarcarea gestiunii marfurilor vandute:

607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371 “Marfuri” cu suma de 19.000 lei.Inregistrarea returului de marfa:

4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” cu suma de – 7.500 lei.607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371 “Marfuri” cu suma de - 5.700 lei.

Page 33: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

In situatia in care acest retur de marfa ar fi fost in exercitiul financiar urmator, corectiase inregistreaza la data bilantului in contul 418 «Clienti - facturi de intocmit», respectiv contul408 «Furnizori - facturi nesosite» si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentrucare se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului.

In exemplul nostru, inregistrarea returului de marfa in acest caz se efectueaza prinarticolul contabil:

418 „Clienti - facturi de intocmit” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” cu sumade – 7.500 lei.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, este evident ca inregistram fie oomisiune de venituri, fie o omisiune de cheltuieli, cand declaratia 101 a fost deja depusa,astfel ca se necesita depunerea unei declaratii rectificative. Situatia este naplacuta inmomentul in care consideram activitatea financiara neincheiata, iar in urma returului de marfaar putea sa rezulte, in caz ipotetic, impozit de platit in plus. Din punctul de vedere al TVA,dupa cum am explicat si la o intrebare anterioara, exigibilitatea intervine la data facturii deretur. Prin urmare, o tranzactie economica se va raporta in doua perioade fiscale diferite:TVA-ul la data returului, iar impozitul pe profit la data livrarii initiale a bunurilor.

Contul 418

Presupun ca in ianuarie am retur. Deci inregistrez 411 -707 = -7500, in decembrieinregistrez 418-707= -7.500, Ce se intampla cu contul 418?

Solutie:

Factura de retur se va inregistra in aprilie, iar 418 se inchide prin 411 la data facturii.

Monografie contabila pentru constructia unor cladiri inregie proprie

Determinare si inregistrare in evidenta contabila a costului de productie in constructiimontaj

O societate intentioneaza constructia unei centrale termice ce dureaza 3 luni, in urmatoareleconditii:

achizitia de materii prime si materiale se efectueaza in nume propriu; montajul echipamentelor, efectuarea punerii in fu nctiune si a testelor de specialitate,

obtinerea autorizatiei se efectueaza prin contractarea unei societati comercialeautorizate.

Societatea efectueaza urmatoarele operatii: in prima luna, achizitioneaza un cazan in valoare de 50.000 lei; prin salariatii proprii amenajeaza planseul centralei, turnand beton cu un cost de

achizitie de 30.000 lei.

Inregistrari contabile:Achizitie cazan:

Page 34: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

301 “Materii prime” = 401 “Furnizori” cu suma de 50.000 leiAchizitie si consum ciment:3028 “Alte materiale consumabile” = 401 “Furnizori” cu suma de 30.000 lei6028 “Cheltuieli cu alte materiale consumabile” = 3028 “Alte materiale consumabile”cu suma de 30.000 leiValoarea salariilor personalului afectat constructiei este de 20.000 lei. Inregistraricontabile:641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “ Personal - salarii datorate” cu sumade 20.000 lei645 “Cheltuieli privind asigurãrile si protectia socialã” = 431 “Asigur ari sociale” cusuma de 6.000 lei.

Urmand procedura de determinare a costului de productie, o bservam ca se vor includein costul de productie turnatul betonului si salariile muncitorilor direct productivi,inclusiv asigurari sociale.Total cost de productie prima luna = 56.000 leiÎnregistrare contabila:231 “Imobilizari corporale in curs de execu tie” = 722 “Venituri din productia deimobilizari corporale” cu suma de 56.000 lei.

In luna urmatoare, se monteaza cazanul, se achizitioneaza si se monteaza un arzator invaloare de 10.000 lei, iar societatea terta efectueaza servicii de 5.000 lei.

Inregistrari contabile:Montare cazan:601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime” cu suma de 50.000 lei.

Achizitie si montare arzator:301 “Materii prime” = 401 “Furnizori” cu suma de 10.000 lei601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime” cu suma de 10.000 lei.

Servicii efectuate de terti:628 “Cheltuieli cu alte servicii efectuate de terti” = 401 “Furnizori” cu suma de 5.000

lei.

Totalizam costul de productie din luna a doua care este de 65.000 lei si il inregistramin contabilitate:231 “Imobilizari corporale in curs de executie” = 722 “Venituri din productia deimobilizari corporale” cu suma de 65.000 lei.

In ultima luna se efectueaza testele de specialitate si punerea in functiune de catretertul autorizat, acesta emitand o factura de prestari de servicii in suma de 15.000 lei.

Inregistrare contabila factura emisa de tert:628 “Cheltuieli cu alte servicii efectuate de terti” = 401 “Furnizori” cu suma de 15.000

lei.

Costul de productie al ultimei luni este de 15.000 lei care se inregistreaza incontabilitate astfel:

Page 35: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

231 “Imobilizari corporale in curs de executie” = 722 “Venituri din productia deimobilizari corporale” cu suma de 15.000 lei.

Total cost de productie centrala = 56.000 + 65.000 + 15.000 = 136.000 lei.Inregistrare punere in functiune:212 “Constructii – analitic centrala termica” = 231 “Imobiliz ari corporale in curs de

executie” cu suma de 136.000 lei.

Vanzare constructie

Cladirea se efecuteaza pentru a fi vanduta. In cazul acesta folosim 331 produse in cursde executie, 711 variatia stocurilor?

Solutie:

Pentru constructia destinata vanzarii tratamentul contabile este total schimbat, nu uitatica aceasta este considerata un stoc, potrivit pct. 152 alin. 2 din OMFP 3055/2009. Astfelcostul de productie se evidentiaza prin art. contabil 331 "produse in curs de executie" (analiticde natura cladirilor) = 711 "venituri aferente costurilor de productie"

Declaratia 101 pentru anul 2010

La decalratia 101 pt.anul 2010 as dori sa aflu pentru ce firme se depune de la data de01.01.2010-31.12.2010

Solutie:

Intrebarea este foarte la obiect, avand in vedere prevederile de la art. 34 alin 16 -18 dinCodul fiscal. Va expunem punctul nostru de vedere si punctul de vedere al autoritatilorfiscale.

In opinia noastra, declaratie cumulativa 01 ianuaie – 31 decembie vor depune numaisocietatile noi infiintate in 2010, societatile in procedura insolventei, ce nu au avut obligatiaplatii impozitului minim, si alti contibuabili ce nu au avut obligatia platii impozitului mi nim,cum sunt organizatiile si fundatiile. Din punctul de vedere al platii impozitului pe profit, maimare decat impozitul minim, pentru primele 3 trimestre, consideram ca in acest caz vom avea2 perioade fiscale, si astfel vom depune tot 2 delaratii 101.

Ca si concluzie, noi consideram ca un contribuabil ce a platit impozit pe profit inprimele trei trimestre mai mare decat impozitul minim, va depune doua declaratii 101.

Punctul de vedere al autoritatilor fiscale a fost exprimat prin circulara415063/31.01.2011, adresata Directiilor fiscale si Administratiilor financiare, prin care secomunica ca obligatia depunerii a 2 declaratii 101 revine contribuabililor ce au platit efectivin primele 3 trimestre cel putin un impozit minim. Restul contribuabililor ce ar fi fost obligatila plata impozitului minim, dar au inregistrat o situatie financiara ce a dus la plata de impozitpe profit mai mare decat impozitul minim in fiecare dintre aceste 3 trimestre, vor depune osingura declaratie 101 pentru intreg anul cal endaristic 2010. Noi, personal, va recomandam sapuneti in aplicare recomandarea facuta de autoritatea fiscala, avand in vedere intentia decorectare a unei erori legislative.

Page 36: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Calculatie cheltuielile din sponsorizare si protectie sociala

Cheltuielile din sponsorizare si protectie sociala se calculeaza pe tot anul fiscal sauseparat pe cele doua perioade?

Solutie:

Atat la deducerea cheltuielilor salariale, cat si la determinarea cheltuielii cusponsorizarea suportata din impozitul pe profit, daca societ atea respectiva are obligatiadepunerii a doua declaratii 101 (am descris pentru user -ul pelea, intrebarea 2), aceste pragurise vor determina individual in fiecare dintre cele 2 perioade fiscale.

Mai exact, de exemplu, la decembrie 2010, pentru a 2 -a perioada fiscala, voi lua inconsiderare numai realizarile din octombrie -noiembrie-decembie, deci nu se acumuleaza cuperioada anterioara. Doua perioade fiscale inseamna doua calcule separate.

Retinem ca o cheltuiala cu sponsoizarea este nedeductibila la d eterminarea impozituluipe profit, conform art. 21 alin.4 lit. p din Codul fiscal, iar dupa determinarea impozitului pepofit, din suma datorata bugetului se va scadea sponsorizarea in limita cea mai mica dintre 3la mie din Cifra de Afaceri, sau 20% din i mpozitul pe profit datorat.

Obligatii de plata – contract civil

Pentru cei cu contract civil care sunt obligatiile de plata atat de persoana fizica cat side angajator?

Solutie:Potrivit OUG 82/2010, conventiile civile (contractele civile) sunt supuse:

impozitului pe venit in procent de 10% + 6% platibil in anul urmator prin declaratiaanuala depusa de beneficiar, sau direct cu stopaj la sursa de 16%, optiunea se vaexercita la data semnarii conventiei.

Platitorul de venit retine si urmatoarele asigura ri sociale: somaj 0.5% si contributia lapensii 10.5%. Asigurarile se retin daca persoana nu este pensionara sau nu esteinscrisa intr-un alt sistem de asigurare (avocatii). De retinut, toate aceste asigurari secalculeaza la suma bruta, prevedere expresa atat in OUG 82/2010, cat si in Codulfiscal (necorelatie legislativa). Baza de calcul a asigurarilor sociale este 5 salarii mediibrute (in anul 2011, salariul mediu brut este 2.022 lei).Daca conventia este singurul venit, persoana fizica in nume propriu tebuie sa declare si

sa plateasca contributia individuala la asigurarile de sanatate, in procent de 5,5%.

Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari socialedatorate bugetului asig sociale de stat?

Cum trebuie interpretat art. 296/11 referitor la baza lunara de calcul al contributiei deasigurari sociale datorate bugetului asig sociale de stat? (suma reprezentand 35% din castigulsalarial mediu brut corespunzator nr -ului zilelor lucratoare din concediul medical)

Page 37: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Solutie:

Baza de calcul de 35% reprezinta suma lunara de 2.022 x 35% (salariul mediu utilizatla constructia bugetului asigurarilor sociale), este suma de 707 lei si reprezinta contributiaunitatii la asigurarile sociale de sanatate, cand persoana este in concediu medical, iarindemnizatia este suportata de buget. Aceasta suma se va diviza in functie de numarul de zilecat persoana este in concediu medical.

Calcul contributia individuala

Pe aceeasi societate o persoana fizica are 2 contracte de munca. Contribuitaindividuala se calculeaza separat pe fiecare contract respectiv de 5 ori castigul mediu sau secumuleaza sumele pe cele doua contracte si se aplica regula de 5 ori castigul mediu?dacaacest lucru este valabil si pentru obligatiile angajatroului

Solutie:

In opinia noastra, sumele se plafoneza la 5 salarii la nivelul angajatorului (pentruambele contracte, si nu pe fiecare contract in parte). Ne exprimam indoiala aasupracorectitudinii intocmirii a 2 contracte, deoarece se poate depasi timpul legal de munca dintr -ozi.

Microintreprindere – platitor de impozit pe profit

Microintreprinderile cand devin platitor de impozit pe profit daca a relalizat in cursulanului 100.000 Euro din trimestrul urmator cand s -a depasit limita veniturilor sau din anulurmator?

Solutie:

Prin Ordinul Presedintelui ANAF 73/2011, s -a stabilit ca o microintreprindere cedepaseste plafonul de 100.000 de Euro ca Cifra de Afaceri, devine platitoare de impozit peprofit incepand cu trimestrul urmator depasirii plafonului.

Contributii concediu medical si calculatie

Ce contributii se platesc pe perioada concediului medical si cum se calculeaza?

Solutie:

In opinia noastra, aferenta perioadei de concediu medical suportata de angajator sedatoreaza integral contributiile la asigurarile sociale, ca si pentru persoana activa. Pentruzilele in care indemnizatia este suportata din bugetul asiguarilor sociale, se datoreazacontributiilor sociale, mai putin asigurarile de sanatate ce se suporta in procentele stabilite deart. 29610 si 29611 (35% din salariul minim sau 2 salarii minime brute pe tara).

Page 38: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Cheltuieli de punere in functiune, reparatii, modernizare

O persoana fizica autorizata achizitioneaza o casa si un teren pentru a desfasuraactivitati de turism. Face cheltuieli la imobil pentru a -l pune in functiune, reparatii,modernizare.Aceste cheltuieli sunt integral deductibile fiscal sau numai intr -un anumit procent?

Solutie:

Din punct de vedere al impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 48 din Codulfiscal, conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor,pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului,justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fostplatite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prev azute in titlul II din Codul fiscal, dupacaz;

[...]

Astfel, in cazul in care casa si terenul au fost achizitionate strict in scopul desfasurariiactivitatii de turism, deducerea cheltuielilor cu amortizarea se poate face integral. In cazul incare casa si terenul sunt folosite atat in scopul afacerii cat si in scopul personal alcontribuabilului si a familiei sale atunci cheltuielile respective cu amortizarea sunt deductib ileproportional cu partea de cladire si teren utilizate in scopul afacerii.

Potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) lit. i) din Codul fiscal, sunt nedeductibilecheltuielile de achizitionare sau fabricare a bunurilor si drepturilor amortizabile. De aici reiesefaptul ca cheltuielile efectuate pentru achizitionarea, constructia si modernizarea casei siterenului sunt nedeductibile la calculul venitului impozabil. Aceste costuri se recupereazafiscal prin intermediul deducerilor de amortizare, asa cum este prevazut la art. 24 din Codulfiscal:

Cheltuielile aferente achizi tionarii, producerii, construirii, asambl arii, instalarii sauimbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz a din punct de vedere fiscal prindeducerea amortizarii [...]. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal a careindeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii,pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, ladata intrarii in patrimoniul contribuabilului; (1800 ron)

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determ ina conform urmatoarelorreguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al ma sinilor, uneltelor si instalatiilor,

precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, co ntribuabilulpoate opta pentru metoda de amortizare liniar a, degresiva sau accelerata;

Page 39: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda deamortizare liniara sau degresiva.

Nu reprezinta active amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; [...] Astfel, intrucatterenurile au o durata utila de viata nedefinita, acestea nu se amortizeaza. In cazul in careterenul este utilizat in scopul afacerii cheltuielile aferente achizitiei acestuia se deduc dinvenitul inregistrat la momentul instrainarii terenului. Astfel costul platit pentru achizitiaterenului il veti deduce la momentul vanzarii acestuia.

Reevaluare imobil

Avem un imobil si la data de 31.12.2010 a fost reevaluat. In urma reevaluarii a rezultato valoare mai mica fata de valoarea de intrare in contabilitate, mentionez ca imobilul este laprima evaluare. Cum procedez cu aceasta diferenta si cu amortizarea ramasa?

Solutie:

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, cheltuielile reprezentandvaloarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii uneireevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora , sunt nedeductibile la calcululimpozitului pe profit.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal, [...] in valoarea fiscala seinclud si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. În cazul in care se efectueazareevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determin a o descrestere a valorii acestorasub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cutitlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata amijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz a pana la nivelul celei stabilite pe baza costuluide achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuitori constituite ca aport, dupa caz. În situatia reevaluarii terenurilor care determina odescrestere a valorii acestora sub costul de achizi tie sau sub valoarea de piata a celordobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala este costul deachizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup acaz;

In concluzie, in cazul expus de dvs. difere nta din reevaluare va fi inregistrata pecheltuieli nedeductibile, iar amortizarea fiscala va fi calculata in continuare pe bazavalorii fiscale a imobilului dinainte de reevaluare, reevaluarea respectiva nefiind luata incalcul la calculul amortizarii fiscale.

Potrivit art. 124 alin. (5) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilorcontabile conforme cu directivele europene, d aca rezultatul reevaluarii este o descrestere avalorii contabile nete, aceasta se trateaz a ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii,atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ(surplus din reevaluare) sau ca o sc adere a rezervei din reevaluare prezentat a in cadrulelementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valo area acelei rezerve si valoareadescresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Potrivit art. 123 alin. (1) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilorcontabile conforme cu directivele europene, i n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca

Page 40: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

activ, valoarea unui activ imobilizat este determinat a pe baza reevaluarii activului respectiv,valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuit a activului, in locul costului deachizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. Înastfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului av and in vedere valoareaacestuia, determinata in urma reevaluarii.

In concluzie, din punct de vedere contabil, diferenta o btinuta in urma reevaluariiin cazul dvs se va inregistra pe cheltuieli (contul 6813), iar amortizarea contabila se vacalcula pornind de la valoarea reevaluata.

Contributii datorate de cenzori

Care sunt contributiile salariale datorate de acestia si de catre sociatate pt.indemnizatia lunara incepand cu anul 2011. Mentionez ca sunt pensionari sau au un contractindividual de munca in alta parte.

Solutie:

Conform art. 55 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sumele primite de reprezentan tii inadunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si aiconsiliului de supraveghere, precum si in comisia de cenzori sunt asimilate veniturilor dinsalarii.

Conform art. 2963 lit. a) din Codul fiscal, persoanele care realizeaza venituri de naturacelor prevazute la art. 55 alin. (2) din Codul fiscal reprezinta contribuabili in sistemele deasigurari sociale.

Conform art. 2964 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in cazul dvs. baza de calcul acontributiilor sociale se constituie din sumele primite de reprezentan tii in adunarea generalaa actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului desupraveghere, precum si in comisia de cenzori.

In ceea ce priveste contributiile sociale datorate de angaj atori acestea sunt prevazute laart. 2965 din Codul fiscal:

(1) În sistemul public de pensii, in cazul contribuabililor prevazuti la art. 2963 lit. e) si g),baza lunara de calcul o reprezinta suma castigurilor brute realizate de persoanele prev azutela art. 2963 lit. a) si b). Baza de calcul nu poate fi mai mare dec at produsul dintre numarulasiguratilor pentru care angajatorul datoreaz a contributie diferentiata in functie de conditiilede munca, din luna pentru care se calculeaz a aceasta contributie datorata bugetuluiasigurarilor sociale de stat, si valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediubrut. În situatia depasirii acestui plafon, in cazul persoanelor prevazute la art. 2963 lit. e) sig), care datoreaza contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat, diferentiata in functie deconditiile de munca, baza de calcul la care se datoreaz a aceasta contributie, corespunzatoarefiecarei conditii de munca, se stabileste proportional cu ponderea, in total baza de calcul, acastigurilor salariale brute realizate in fiecare dintre conditiile de munca. (2) Pentru persoanele prev azute la art. 2963 lit. e) si g), baza lunara de calcul pentrucontributia de asigurari sociale de sanatate si contributia pentru concedii si indemnizatii de

Page 41: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

asigurari sociale de sanatate o reprezinta suma castigurilor brute realizate de persoaneleprevazute la art. 2963 lit. a) si b). La contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurarisociale de sanatate, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare dec at produsul dintrenumarul asiguratilor din luna pentru care se calculeaz a contributia si valoareacorespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata. (3) Pentru persoanele prev azute la art. 2963 lit. e) si g), baza lunara de calcul pentrucontributia de asigurari pentru somaj prevazuta de lege reprezinta suma castigurilor bruteacordate persoanelor prevazute la art. 2963 lit. a) si b), asupra carora exista, potrivit legii,obligatia de plata a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj. (4) Pentru persoanele prevazute la art. 2963 lit. e), care pot sa angajeze forta de munca pebaza de contract individual de munc a, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 - Codulmuncii, cu modificarile si completarile ulterioare, care au, cu exceptia institutiilor publicedefinite conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarileulterioare, si Legii nr. 273/2006 privind finan tele publice locale, cu modific arile sicompletarile ulterioare, obligatia de a plati lunar contributia la Fondul de garantare pentruplata creantelor salariale, baza lunara de calcul a acestei contribu tii reprezinta sumacastigurilor brute realizate de salaria tii incadrati cu contract individual de munc a, potrivitlegii, inclusiv de salariatii care cumuleaza pensia cu salariul, in conditiile legii, cu exceptiaveniturilor de natura celor prev azute la art. 29615. (5) Pentru persoanele prev azute la art. 2963 lit. e) si g), baza lunara de calcul alcontributiei de asigurare la accidente de munca si boli profesionale reprezinta sumacastigurilor brute realizate lunar de persoanele prev azute la art. 2963 lit. a) si b), respectivsalariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelorlucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munc a sau boalaprofesionala.

Conform art. 29616 alin. (3) din Codul fiscal, pentru veniturile prevazute la art. 2964

alin. (1) lit. g), h), i), l), m), n), precum si lit. j), cu exceptia indemnizatiilor primite deadministratori,nu se datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

Conform art. 29616 alin. (4) din Codul fiscal, nu se datoreaza contributia pentru somajasupra: a) veniturilor in bani si/sau in natura, prevazute la art. 2964, acordate persoanelorprevazute la art. 2963 lit. a) si b), care au calitatea de pensionari; b) veniturilor in bani prevazute la art. 2964 alin. (1) lit. d), e), i), j), l) si n), precum si lit.g), cu exceptia remuneratiilor primite de membrii direc toratului;

Conform art. 7 din Legea 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creantelorsalariale, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare incota prevazuta de lege, aplicata asupra veniturilor care constitu ie, potrivit legii, baza decalcul al acestei contributii, realizate de salariatii incadrati cu contract individual de munc a,potrivit legii, inclusiv de salaria tii care cumuleaza pensia cu salariul, in conditiile legii.

In concluzie veniturile la care fa ceti referire in intrebarea dvs. fac obiectulcontributiilor sociale prevazute la art. 2 alin. (2) din Codul fiscal, iar baza prevederilormentionate mai sus pentru aceste indemnizatii consideram ca se retine si se plateste:contributia pentru pensii (angajat si angajator), contributia pentru asigurari sociale desanatate (angajat si angajator), contributia pentru accidente de munca si boliprofesionale. In baza prevederilor de mai sus, consideram ca pentru sumele respective nu se

Page 42: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii, contributia pentru somaj (angajat siangajator) si contributia la fondul de garantare.

Potrivit prevederilor de mai sus consideram ca aceste contributii se platesc indiferentdaca cenzorul are calitatea de pensionar sau de an gajat cu contract individual de munca in altaparte.

Intrucat normele de aplicare ale titlului din Codul fiscal ce reglementeaza contributiilesociale nu s-au publicat, este posibil ca aceste reglementari sa mai sufere modificari.

Contributii administrator

Din consiliul de administratie al SC ABCD SA fac parte persoane care sunt pensionarila limita de varsta, cat si persoane cu contract de munca nedeterminat la functia de baza.

Ce contributii se retin din indemnizatia acordata pentru exercitarea calita tii deadministrator, cele 2 categorii, respectiv pensior membru al consiliului de administratie sisalariat al consiliului de administratie de asemenea.

Dorim aceleasi informatii pentru o persoana care are calitatea de cenzor si estepensionat anticipat.

Solutie:

Pentru membri consiliului de administratie conform Codului Fiscal, indiferent daca suntpensionari sau nu, se datoreaza urmatoarele taxe :

CASS individual 5,5% CASS unitate 5,2% CCI – 0,85% Impozit pe salarii 16%

Pentru cenzorii pensionari conform Codului Fiscal, se datoreaza urmatoarele taxe :

CAS individual 10,5% CAS unitate 20,8% CAMBP unitate intre 0,15 si 0,85 % in functie de clasa de risc CASS individual 5,5% CASS unitate 5,2% Impozit pe salarii 16%

Contract de comodat

Un SRL da o instalatie de facut covrigi in contract de comodat altui SRL. Contractulde comodat trebuie inregistrat la notar?

Care sunt inregistrarile contabile si implicatiile fiscale pentru cele 2 firme?

Page 43: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Solutie:

Contractul de comodat este un act similar contractului de leasing operational, diferentaconsta in faptul ca societatea locatar (beneficiarul) primeste dreptul de folosinta temporaraasupra bunului cu titlu gratuit.

Potrivit prevederilor art. 100 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilo rcontabile conforme cu directivele europene, din punct de vedere contabil, societatea ce detineinstalatia va continua sa prezinte activul dat in comodat in bilantul societatii, in conturile deimobilizari. Potrivit prevederilor art. 111 din OMF 3055/2009 , societatea proprietara abunului va continua sa inregistreze amortizarea contabila cu activul respectiv. Potrivitprevederilor art. 101 din OMF 3055/2009, societatea ce primeste bunul in comodat va tineevidenta contabila a acestuia utilizand conturile d e evidenta din afara bilantului. In acest sens,puteti folosi contul 8031 sau 8036.

Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 21 din Codul fiscal, pentru determinareaprofitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuat e inscopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative invigoare.

In acest sens, vom analiza aspectele fiscale atat din perspectiva SRL -ului care acordabunul in comodat, cat si din perspectiva SRL -ului care primeste bunul in comodat.

Din perspectiva SRL-ului care acorda bunul in comodat, intrucat contractul decomodat implica acordarea dreptului temporar de folosinta asupra unui bun detinut de catresocietate in mod gratuit, consideram ca cheltuielile cu amortiza rea si alte costuri intreprinsecu bunul respectiv ulterior acordarii acestuia in comodat reprezinta cheltuieli nedeductibilela calculul impozitului pe profit. Intrucat din aceasta operatiune nu se genereaza venitimpozabil, nici cheltuielile aferente nu vor fi considerate deductibile. In cazul in care sedoreste deducerea acestor cheltuieli consideram indicat incheierea unui contract de leasingoperational care sa prevada cedarea temporara a dreptului de folosinta asupra instalatiei inschimbul unei pret platit de catre societatea ce primeste in folosinta instalatia respectiva.

Din perspectiva SRL-ului care primeste bunul respectiv in comodat, consideram caaceasta va beneficia de deducerea cheltuielilor de functionare a instalatiei, suportate de catrebeneficiar potrivit contractului de comodat.

In opinia noastra, contractul de comodat nu trebuie inregistrat la notar.

Achititie intracomunitare de marfuri

In cazul achizitiilor intracomunitare de marfuri, costurile de transport aferente aduceriiacestora in tara si inscrise pe factura furnizorului de marfuri ca si cheltuieli postale, pe ce conttrebuie inregistrate in contabilitate? Pe chelt uielile postale (626) sau trebuie incorporate incostul marfii?

Solutie:

Page 44: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Din punct de vedere al inregistrarii in contabilitate, potrivit prevederilor art. 149 dinOMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directiveleeuropene (Directiva a IV-a), activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie saucostul de productie.

Potrivit art. 157 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabileconforme cu directivele europene (Directiva a IV -a), costul stocurilor trebuie sa cuprindatoate costurile aferente achizi tiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru aaduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

In concluzie, in cazul in care costurile ce se regasesc pe factura de achizitie amarfurilor sunt aferente transportului bunurilor in gestiunea societatii dvs. consideram caacestea trebuie inregistrate in costul marfii.

Discounturi acordate de furnizori la clienti

Care sunt inregistrarile contabile pentru discounturi acordate de furnizori la clienti inurmatoarele situatii:

discounturile sunt trecute pe aceeasi factura cu semnul minus;

sunt trecute pe facturi diferite

pe factura anumite produse apar cu pret zero.

Solutie:

Potrivit prevederilor OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabileconforme cu directivele europene, reducerile acordate clientilor pot fi de 2 feluri: reducericomerciale sau reduceri financiare.

A. Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de

vanzare;b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau dac a

cumparatorul are un statut preferential; sic) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzac tiilor

efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate.

B. Reducerile financiare sunt sub form a de sconturi de decontare acordate pent ruachitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint a venituri ale perioadei indiferentde perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi ob tinute"). La furnizor, acestereduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer a(contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").

Page 45: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

1. Discounturi pe factura de vanzare a produselor cu semnul minus.

Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizi tie ajusteazain sensul reducerii costul de achizi tie al bunurilor.

Astfel in cazul furnizorului reducerile comerciale acordate pe factura vor ajusta in minusvaloarea venitului inregistrat cu vanzarea marfurilor . De exemplu:

La furnizor:

4111 Clienti = %707 Venituri din vanzarea marfurilor 1100707 Venituri din vanzarea marfurilor (100)

discount4427 TVA colectata 240

La cumparator:

% = 401 Furnizori 1240371 marfuri 10004426 TVA deductibila 240

2. Discounturi acordate ulterior facturarii

Reducerile comerciale primite ulterior factur arii, respectiv acordate ulterior factur arii,indiferent de perioada la care se refer a, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609"Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), peseama conturilor de terti. Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilorcomerciale legate de prestarile de servicii. În cazul in care reducerile comerciale rep rezintaevenimente ulterioare datei bilan tului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408"Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clien ti - facturi de intocmit" si se reflectain situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective secunosc la data bilantului.

In cazul exemplului de mai sus:

La furnizor:

4111 Clienti = % 1364707 Venituri din vanzarea marfurilor 11004427 TVA colectata 264

Acordarea discountului pe o factura ulterioara:

% = 4111 Clienti 124709 Reduceri comerciale acordate 1004427 TVA colectata 24

Page 46: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

La cumparator:

% = 401 Furnizori 1364371 Marfuri 11004426 TVA deductibila 264

Primirea discountului pe o factura ulte rioara:

401 Furnizori = % 124609 Reduceri comerciale primite 1004426 TVA deductibile 24

3. Discounturi sub forma de produse cu pret 0

In opinia noastra aceste produse acordate cu pret 0 reprezinta reduceri comerciale si nusunt livrari de bunuri cu titlu gratuit. In consecinta consideram ca urmatoarea inregistrarecontabila reflecta cel mai bine natura economica a tranzactiei.

La furnizor:

4111 Clienti = % 1240707 Venituri din vanzarea marfurilor 1100707 Venituri din vanzarea marfurilor (100) cu

valoarea bunului acordat cu titlu de discount4427 TVA colectata 240

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a marfurilor vandute607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a bunurilor acordate cadiscount

La client:

In cazul in care bunul primit cu titlu de discount este de aceeasi natura ca celeachizitionate, valoarea platita se va imparti la cantitatea de bunuri primita si va rezulta astfelun cost de achizitie unitar mai mic. Inregistrarile contabile sunt cele de mai sus

In cazul in care bunul primit cu titlu gratuit este diferit de cele achizitionate,consideram ca acesta se inregistreaza in felul urmator:

% = 401 Furnizori 1364371 Marfuri 1000303-pt bunurile primite cu titlu de discount 1004426 TVA deductibila 264

603- pt bunurile primite cu titlu de discount = 303 Obiecte de inventar 100

603 Cheltuieli cu obiectele de inventar = 401 Furnizori (100)si

Page 47: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

401 Furnizori = 4426 TVA deductibila 24

Astfel veti putea inregistra atat in contabilitate, cat si in gestiune, valoarea bunuluiprimit cu titlu de discount.

Contract de prestari servicii

Avem contract de prestari servicii si manopera intre 2 societati cu sediul:A) in Romania; si B) in Elvetia; Produsele finite realizate in Romania se livreaza si semonteaza in Germania; materialele folosite sunt din Germania;

Societatea A) factureaza societatii B) cu sediul in Elvetia conform contractului: 1)prestari servicii; 2 manopera; 3 materi ale folosite in procesul tehnologic. Cum incadramaceste operatiuni d.p.d.v. al Codului fiscal cat si d.p.d.v. Conta bil?

Solutie:

Operatiunea realizata de firma A din Romania reprezinta o prestare de serviciiconstand in procesarea materiilor primite de la partenerul din Elvetia, Avand in vedere faptulca factura este emisa pe numele firmei stabilite in Elvetia, operatiunea nu reprezinta oprestare intracomunitara de servicii chiar daca materiile prime sunt expediate de pe teritoriulGermaniei.

Practic, chiar daca serviciile sunt prestate efectiv pe teritoriul Rom aniei, se consideraca locul prestarii acestora este in Elvetia, la beneficiar. Aceasta regula de stabilire a locului deprestare a serviciilor este preluat a din articolul 44 al Directivei CEE nr. 8 din 12 februarie2008 de modificare a Directivei CEE nr. 112/2006 prin care se prevede c a locul prestarii esteconsiderat locul de consum al serviciilor.

Serviciile prestate de catre firma procesatoare din Romania sunt denumite ,,lucrariefectuate asupra bunurilor mobile corporale,, si sunt definite la punctul 13 alineatul 14 dinnormele de aplicare ale Codului fiscal drept totalitatea opera tiunilor umane si mecaniceefectuate asupra unui bun mobil corporal, altele dec at cele de natura intelectuala saustiintifica. Aceste servicii constau in:

procesarea; prelucrarea; repararea bunurilor mobile corporale.

În alta ordine de idei trebuie re tinut faptul ca ambalajele sau alte bunuri utilizate sauincorporate in bunurile procesate sunt accesorii serviciilor realizate si reintregesc valoareaserviciului prestat care este neimpozabil in Romania.

Toate aceste aspecte mentionate sunt reglementate in mod expres prin normele deaplicare ala art. 133 alin. 2 la punctul 13 alineatul 14 ,, …… …. Ambalajele sau alte bunuriutilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari,sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate calivrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. ……. Pentru determinarealocului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului,prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) din Codul fiscal.,,. Deci, avand invedere faptul ca beneficiarul este o persoana impozabila, pentru serviciul prestat se aplic aprevederile art. 133 alin. (2) deoarece serviciile sunt consumate in afara teritoriului Romaniei.

Page 48: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

În calitate de procesator al unor bunuri mobile corporale primite, firma dvs. esteobligata sa organizeze evidenta acestora pe baza documentului de eviden ta fiscala denumit,,Registrul bunurilor,, . Prin acest registru se organizeaz a si evidenta bunurilor importate peteritoriul Romaniei sau achizitionate din Romania de catre beneficiarul din Elvetia alserviciilor de procesare. Acest registru trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoareleinformatii: denumirea si adresa expeditorului; un numar de ordine; data primirii bunurilor; descrierea bunurilor primite; cantitatea bunurilor primite; data transportului bunurilor transmise clientului dup a prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dup a prelucrare; cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului; o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate si dataemiterii acestor documente.

Bunurile evidentiate in acest registru trebuie sa corespunda cu inregistrarile efectuateintr-un cont in afara bilantului din clasa 8 ,, conturi specia le,, care reprezinta conturi de ordinesi evidenta. Specific acestor conturi este utilizarea metodei de inregistrare in partida simplacare consta in efectuarea inregistrarilor fie prin debitul, fie prin creditul unui singur cont, f arautilizarea de conturi corespondente. Soldul debitor al contului reflect a valoarea materiilorprime si materialelor primite de la client in vederea prelucrarii. Pentru acest gen deoperatiuni se utilizeaza contul 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare saureparare" cu ajutorul caruia se tine evidenta materiilor prime si materialelor si altor valorimateriale care apartin clientilor si sunt primite pe baza de contract pentru prelucrare, finisaresau reparare.

Înregistrarile contabile se efectueaza: in debit, cu valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare

inregistrate la preturile prevazute in contract, in credit, cu valorile materiale prelucrate, finisate sau reparate, restituite clien tilor. Contul 8032 are intotdeauna un soldul debitor care reprezinta valoarea materiilor

prime, materialelor si a altor valori materiale primite spre prelucrare, finisare sau reparare. Bunurile primite in vederea prelucrarii nu reprezinta o achizitie intracomunitaradeoarece aceste bunuri nu sunt proprietatea firmei din Rom ania care le prelucreaza. Bunurile achizitionate de firma procesatoare pentru ob tinerea produselor finite seinregistreaza in evidenta contabila prin formula contabila 3021 ,,Materiale auxiliare,, = 401,,Furnizori,, si concomitent 4426 ,,TVA deductibil a,, = 401 ,,Furnizori,,. Cheltuielile deexploatare inregistrate prin formula contabil a 6021 ,, Cheltuieli cu materialele auxiliare,, =3021 ,,Materiale auxiliare,, sunt deductibile d.p.d.v. fiscal la determ inarea profituluiimpozabil deoarece sunt aferente veniturilor inregistrate in evidenta contabila prin debitulcontului ,,Clienti,, (411 ,,Clienti,, = 704 ,,Venituri din servicii prestate,,)

Chiar daca serviciul prestat se incadreaza la operatiuni neimpozabile in Romania,pentru acest gen de opera tiuni firma procesatoare din Rom ania are dreptul de deducere aTVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pentru realizarea acestei activit atieconomice. Acest fapt rezulta din prevederile art. 145, alin. (2), lit. (b) ,,Orice persoanaimpozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinateutilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

Page 49: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

…… b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii seconsidera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care acesteoperatiuni ar fi fost realizate in Romania;,,

D.p.d.v. fiscal, operatiunea de prestari servicii se raporteaza prin decontul de TVA cod300 la randul 3 denumit denumit ,,Livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care locullivrarii/locul prestarii este in afara Romaniei (in UE sau in afara UE), precum si livrariintracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din Codul fiscal, dincare: ,, , dar fara reportarea sumei la randul 3.1.

PFA – intocmire NIR si completare jurnalvanzari/cumparari

O PFA trebuie sa intocmeasca NIR pentru marfa cumparata si daca trebuie sacompleteze jurnal de vanzari /cumparari ?

Solutie:

Potrivit prevederilor OMEF 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxeipe valoare adaugata, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, modeluljurnalelor de vanzari si cumparari prevazute in anexele acestui act normativ re prezintadocumente cu caracter orientativ, prin intermediul carora persoanele impozabile din punct devedere al TVA tin evidenta taxei pe valoare adaugata.

In cazul in care PFA-ul la care faceti referire este o persoana impozabila inregistrata inscopuri de TVA, consideram ca acesta trebuie sa intocmeasca jurnale de cumparari si devanzari. In caz contrar consideram ca nu este obligatoriu ca aceste documente sa fie intocmitede catre PFA.

Referitor la obligativitatea intocmirii NIR -ului, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) dinLegea contabilitatii republicata 82/1991, persoanele fizice care desfasoara activitatiproducatoare de venituri au, de asemenea, obliga tia sa organizeze si sa conducacontabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar a si, dupa caz, contabilitatea degestiune.

Potrivit prevederilor art. 3 din OMEF 3512/2008 privind documentele financiar -contabile, documentele financiar contabile prevazute in anexa 4 la acest ordin se intocmesc decatre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii.

Potrivit pct. 16 din normele metodologice privind organizarea si conducerea evidenteicontabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil inconformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin OMFP1040/2004, documentele provenite din rela tiile de cumparare a unor bunuri de la persoanefizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care seface dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului deachizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupacaz, si a platii acestora pe baza de Dispozitie de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4).

Page 50: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

In concluzie, in opinia noastra NIR-ul este unul dintre documentele ce trebuieintocmite si de catre un PFA ce desfasoara activitati economice care implica gestiunea unorbunuri.

Completare declaratia 101

In declaratia 101, randul 24 ,, cheltuieli cu impozitul pe p rofit ,, se completeaza cucheltuiala efectiva (realizata) cu impozitul pe profit sau si c u cheltuiala cu impozitul minim?Va intreb asta pentru ca la un ghiseu mi s -a cerut sa completez la o firma cu pierdere la randul24 cheltuiala cu impozitul minim. La alt ghiseu nu mi s-a cerut asta...

Solutie:

Potrivit prevederilor OMFP 2689/2010 pentru modificarea Ordinului pre sedinteluiAgentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului sicontinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor curegim de stabilire prin autoimpunere sau re tinere la sursa, la randul 24 din declaratia 101privind impozitul pe profit se completeaza cu sumele reprezentand cheltuielile cu impozitul peprofit inregistrate in evidenta contabila.

In concluzie, la randul 24 se completeaza cheltuiala inregistrata in contabilitate (atatimpozit minim cat si impozit efectiv calculat) pana la data definitivarii calculului de impozitpe profit. La randul 24 se vor trece sumel e din rulajul contului 691 din contabilitate.

Aporturi in numerar la banca

Atunci cand un patron face plata unei rate la banca, pe extras scrie,, alte operatiuni sinumele patronului” sau ,,vanzare marfa” Acestea se inregistreza ca niste aporturi in nu merarla banca? Daca da , aceste aporturi trebuie sa apara mai intai prin casa si apoi prin dispozitiede plata transferate la banca (581)?

Solutie:

Din informatiile furnizate intelegem ca pentru a achita ratele unui credit bancar,administratorul/asociatul companiei depune numerar in contul bancar din veniturile saleproprii, ci nu din numerarul societatii. In acest caz societatea este creditata de catre asociat.Aceasta creditare a societatii poate fi considerata si ca majorare de capital social dar doa rdupa ce se urmeaza toate formalitatile necesare pentru a inregistra majorarea capitalului socialla Registrul Comertului.

Cu toate acestea, pe baza informatiilor furnizate consideram ca cel mai indicat ar fi saconsiderati aceste sume ca imprumuturi ac ordate de asociat societatii. Pentru asta va trebui saincheiati un contract de imprumut pentru sumele respective, care va v -a fi solicitat si la bancain momentul depunerii de numerar in contul curent. Nota contabila va fi de forma 5121 =4551 nefiind necesara in acest caz utilizarea contului 581.

Page 51: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

In cazul in care banii sunt transferati din contul de casa in contul de banca, notacontabila este de forma 581 = 5311, dupa care 5121 = 581. In acest caz nu mai este vorbadespre un imprumut acordat de catre as ociat ci pur si simplu de un transfer intre conturile detrezorerie.

Bunuri pentru un imprumut

Un asociat al unui SRL a imprumutat firma cu o suma mare de bani din anul 2007, pecare nu a putut s-o primeasca inapoi, deoarece firma a inregistrat pierdere in toti anii urmatori.Firma poate sa-i dea in contul banilor anumite bunuri (masina, caldire etc)? Care este temeiullegal si care sunt inregistrarile contabile?

Solutie:

In opinia noastra, pentru stingerea imprumutului societatea poate apela la activel e dinpatrimoniul sau, iar actul prin care se transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor(masina, cladire) poate fi contractul de vanzare -cumparare.

Intrucat, din punct de vedere al TVA, se considera ca acordarea masinii sau cladiriiasociatului reprezinta o livrare de bunuri cu plata, societatea va trebui sa colecteze TVApentru bunurile acordate asociatului.

De asemenea din punct de vedere contabil si din punct de vedere fiscal societatea vatrebui sa inregistreze un venit generat de livrarea bun urilor respective.

In opinia noastra, cel mai indicat ar fi ca societatea sa realizeze vanzarea bunurilorrespective (masina, cladire) catre asociat, pentru care va aplica regimurile de impozitare TVAprevazute in codul fiscal in functie de bunurile ce vo r face obiectul contractului de vanzarecumparare, iar pentru decontarea acestei livrari societatea si asociatul pot incheia cate un actaditional pentru fiecare contract in parte (de imprumut si de vanzare) prin intermediul caruiaisi exprima acordul de a compensa datoria (imprumutul) de plata catre asociat cu creantaacestuia aferenta livrarii bunurilor.

In felul acesta se poate stinge datoria fata de asociat utilizand activele din patrimoniulsocietatii.

Intrucat asociatul si societatea sunt entitati a filiate tranzactiile dintre aceste douapersoane fac obiectul dosarului de preturi de transfer. Astfel, operatiunea de vanzare abunurilor trebuie sa se efectueze la pretul pietei, nu la o valoare aleasa de catre asociat. Inacest sens, recomandam ca inain te de efectuarea tranzactiei sa solicitati unui evaluatorindependent evaluarea bunurilor ce vor face obiectul contractului de vanzare -cumpararepentru a stabili valoarea de piata a acestora, valoare care trebuie sa se reflecte in pretul la carese face vanzarea bunurilor.

Monografia contabila in acest caz este cea specifica unei operatiunii de vanzare:461 = %

75834427

6583 = 2xxx

Page 52: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

Si compensarea datoriei:4551 = 461

Cumparare societateSocietatea A ,,cumpara” societatea B. Capitalul social al societatii B este de 200 lei si

va ramane la fel.Societatea A plateste catre asociatul societatii B 240.017 lei si un impozit retinut la

sursa, catre stat de 45.718 lei.Care sunt notele contabile in momentul extrasului de la banca la societatea A?

Dupa ce ies actele de la registrul comertului?Dar la societatea B?

Solutie:

Societatea A prin aceasta achizitie devine unic investitor in societatea B, si practic vadetine controlul asupra societatii B. Drept urmare, aceasta achizitie va fi contabilizata ca oimobilizare financiara pe termen lung, inregistrarile contabile fiind urmatoarele :

La data contractului de cesiune parti sociale :261 = 269 cu 285.735 lei

La data extrasului :269 = % cu 285.735 lei

5121 cu 240.017 lei 446 cu 45.718 lei

La data finalizarii procedurii de inregistrare a cesiuni i la registrul comertuluinu se face nicio inregistrare.

Inregistrari contabile pentru contabilitatea financiara si degestiune pentru un SRL

Care sunt inregistrarile contabile pentru contabilitatea financiara si de gestiune pentruun SRL care produce cu o instalatie luata in comodat, covrigi si produse de patiserie si apoi levinde en-gros si en-detail?

Solutie:

Inregistrarile contabile pentru activitatea de productie sunt aceleasi ca si in cazul incare instalatia ar fi fost achizitionata de catre societate. In cazul dvs. nu va exista cheltuiala cuamortizarea instalatiei ce se aloca asupra costului de p roductie a bunurilor, dar vor existacheltuielile cu amortizarea altor echipamente utilizate in procesul de productie precum sicheltuielile cu amortizarea spatiilor unde docietatea isi desfasoara activitate in cazul in careaceste sunt detinute in patrimoniul societatii.

Page 53: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

In ceea ce priveste contabilitatea financiara dvs. veti inregistra lunar cheltuie lileefectuate dupa natura lor ca in cazul oricarei alte activitati de productie, astfel:

Achizitia de materii prime si materiale (ingrediente, ustensile, etc.)

% = 401 - pret de achizitie 301 „Furnizori”

“Materii prime” 302

”Materiale consumabile” 303

”Materiale de natura obiectelor de inventar” 4426

“TVA deductibila”

Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa naturalor

Evidentierea salariilor catre personalul implicat in productia de produse de patiserie(bucatarii si asistentii de bucatari):

641 = 421„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal-salarii datorate”

Evidentierea contributiilor:

6451 = 431„Cheltuieli privind „Asigurari sociale”asigurarile si protectia sociala”

6452 = 4371„Contributia unitatii pentru „ Contributia unitatii lafondul de somaj” fondul de somaj”

Etc.

Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pebaza bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune si consumul de utilitati folositepentru productie de produse de patiserie:

601 = 301„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

602 = 302„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”

603 = 303"Cheltuieli privind materialele "Materiale de natura obiectelor de inventar"de natura obiectelor de inventar"

Page 54: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

605 = 401"Cheltuieli privind energia si apa" “Furnizori”

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate (echipamente, instalatii, spatiul unde sedesfasoara activitate)

6811 = 281„Cheltuieli de exploatare „Amortizari privind imobilizarileprivind amortizarea imobilizarilor” corporale”

Restul cheltuielilor operationale (administrative si de distributie) si cheltuielilefinanciare se vor inregistra in contabilitate dupa natura lor. Aceste cheltuieli nu fac parte dincostul de productie si nu se vor regasi in valoarea contabila a acestuia.

Datorita specificului activitatii dvs. si tinand cont de fluxul tehnologic foarte scurt deproductie a produselor de patiserie, consideram ca la sfarsitul perioadei nu va exista stoc deproductie neterminata.

Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor a ferente

345 = 711“Produse finite” “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune

411 = % “Clienti” 701

“Venituri din vanzarea produselor finite” 4427

“TVA colectata”

si

711 = 345“Venituri aferente costurilor “Produse finite”stocurilor de produse”

In ceea ce priveste contabilitatea de gestiune, aceasta se poate tine in trei feluri: fieprin intermediul conturilor de clasa 9, fie prin analitice la conturile din contabilitateafinanciara, fie prin situatii extracontabile.

In continuare vom expune pe scurt monografia contabila aferenta activitatii deproductie utilizand conturile de clasa 9.

Pentru evidentierea costurilor este nevoie sa deschidem in planul de conturi, grupa a 9 -a, conturi de calculatie, astfel:

921 „Cheltuielile directe” 922 „Cheltuielile indirecte” 923 „Cheltuieli generale de administra tie”

Page 55: Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz

Consultanta speciala pentru departamentul Contabil- 55 de studii de caz explicate pentru dumneavoastra

--------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org www.portalmonografiicontabile.ro

924 „Cheltuieli de desfacere”

În cadrul contului 921 „Cheltuieli directe” vom deschide analitice pe ntru fiecare tip deprodus in parte, astfel:

921.1 „Covrigi” 921.2 „Merdenele” 921.3 „Cornuri”, etc.

Cu ajutorul acestor fise se vor inregistra cheltuielile aferente de productie. Pe bazaacestor fise se va determina costul pe unitatea de produs.

Exemplu:

Se inregistreaza cheltuielile cu salariile si contributiile aferente

Se inregistreaza:

921.1 „Covrigi” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

921.2 „Merdenele” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

Se inregistreaza contravaloarea materialelor si materiilor prime consumate

921.1 „Covrigi” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

921.1 „Merdenele” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

Se inregistreaza consumul de utilitati:

921.1 „Covrigi” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

921.1 „Merdenele” = 901 „Decontari interne pentru cheltuieli”

Se inregistreaza repartizarea cotelor de cheltuieli indirecte aferente activitatii deproductie:

921.1 „Covrigi” = 922 „Cheltuieli indirecte”921.1 „Covrigi” = 922 „Cheltuieli indirecte”

La incheierea ciclului de productie se inregistreaza produsele finite obtinute:

931 Costul productiei obtinute = 902 „Decontari interne privind productia obtinuta”

Inchiderea conturilor de clasa 9

902 „Decontari interne privind productia obtinuta ” = 921.1 „Covrigi”

901 „Decontari interne pentru cheltuieli” = 931 „Costul productiei obtinute”