Constituţia României

7/18/2019 Constituţia României

http://slidepdf.com/reader/full/constitutia-romaniei-5696ba777ff75 1/31

Constituţia din 31/10/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003

Constituţia României*) ___________

*) Modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. !"#!$$%&

pu'licată (n Monitorul ficial al României& artea +& nr. ,- din !" octom'rie !$$%& repu'licată deConsiliul Legislativ& (n temeiul art. /-! din Constituţie& cu reactualizarea denumirilor şi dându0sete1telor o nouă numerotare 2art. /-! a devenit& (n forma repu'licată& art. /-3).

Legea de revizuire a Constituţiei României nr. !"#!$$% a fost apro'ată prin referendumulnaţional din /0/" octom'rie !$$% şi a intrat (n vigoare la data de !" octom'rie !$$%& data

pu'licării (n Monitorul ficial al României& artea +& nr. ,- din !" octom'rie !$$% a 4otărâriiCurţii Constituţionale nr. % din !! octom'rie !$$% pentru confirmarea rezultatului referendumuluinaţional din /0/" octom'rie !$$% privind Legea de revizuire a Constituţiei României.

Constituţia României& (n forma iniţială& a fost adoptată (n şedinţa 5dunării Constituante din !/noiem'rie /""/& a fost pu'licată (n Monitorul ficial al României& artea +& nr. !%% din !/noiem'rie /""/ şi a intrat (n vigoare (n urma apro'ării ei prin referendumul naţional din

decem'rie /""/.

TITLUL I

rincipii generaleARTICOLUL 1

6tatul român2/) România este stat naţional& suveran şi independent& unitar şi indivizi'il.2!) 7orma de guvernământ a statului român este repu'lica.2%) România este stat de drept& democratic şi social& (n care demnitatea omului& drepturile şi

li'ertăţile cetăţenilor& li'era dezvoltare a personalităţii umane& dreptatea şi pluralismul politicreprezintă valori supreme& (n spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor

Revoluţiei din decem'rie /""& şi sunt garantate.2) 6tatul se organizează potrivit principiului separaţiei şi ec8ili'rului puterilor 0 legislativă&

e1ecutivă şi 9udecătorească 0 (n cadrul democraţiei constituţionale.2-) :n România& respectarea Constituţiei& a supremaţiei sale şi a legilor este o'ligatorie.

ARTICOLUL 2 6uveranitatea

2/) 6uveranitatea naţională aparţine poporului român& care o e1ercită prin organele salereprezentative& constituite prin alegeri li'ere& periodice şi corecte& precum şi prin referendum.

2!) ;ici un grup şi nici o persoană nu pot e1ercita suveranitatea (n nume propriu.

ARTICOLUL 3

<eritoriul2/) <eritoriul României este inaliena'il.2!) 7rontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică& cu respectarea principiilor şi a celorlalte

norme general admise ale dreptului internaţional.2%) <eritoriul este organizat& su' aspect administrativ& (n comune& oraşe şi 9udeţe. :n condiţiile

legii& unele oraşe sunt declarate municipii.2) e teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

ARTICOLUL 4

=nitatea poporului şi egalitatea (ntre cetăţeni2/) 6tatul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.

/

http://www.legestart.ro/index.html?page=view_act&actiune=view&idact=88491&form_action=%2Findex.html&ln2iss=dgrlqxu14hemhjnstuwy6c9cdnnlx0135jobfjrp&TipAct=0&NrAct=&data_act_zi=0&data_act_luna=0&data_act_an=&NrPub=767&AnPub=2003&Secventa=&grupare=1&nActePerPage=30&nPrimActNr=#ln2nota1%23ln2nota1

http://www.legestart.ro/index.html?page=view_act&actiune=view&idact=88491&form_action=%2Findex.html&ln2iss=dgrlqxu14hemhjnstuwy6c9cdnnlx0135jobfjrp&TipAct=0&NrAct=&data_act_zi=0&data_act_luna=0&data_act_an=&NrPub=767&AnPub=2003&Secventa=&grupare=1&nActePerPage=30&nPrimActNr=#ln2nota1%23ln2nota1



2!) România este patria comună şi indivizi'ilă a tuturor cetăţenilor săi& fără deose'ire de rasă& denaţionalitate& de origine etnică& de lim'ă& de religie& de se1& de opinie& de apartenenţă politică& deavere sau de origine socială.

ARTICOLUL 5

Cetăţenia

2/) Cetăţenia română se do'ândeşte& se păstrează sau se pierde (n condiţiile prevăzute de legeaorganică.2!) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a do'ândit0o prin naştere.

ARTICOLUL 6 >reptul la identitate

2/) 6tatul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea& la dezvoltarea şi la e1primarea identităţii lor etnice& culturale& lingvistice şi religioase.

2!) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea& dezvoltarea şi e1primarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale tre'uie să fie conforme cu principiile de egalitate şide nediscriminare (n raport cu ceilalţi cetăţeni români.

ARTICOLUL 7

Românii din străinătate6tatul spri9ină (ntărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru

păstrarea& dezvoltarea şi e1primarea identităţii lor etnice& culturale& lingvistice şi religioase& curespectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

ARTICOLUL 8

luralismul şi partidele politice2/) luralismul (n societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei

constituţionale.2!) artidele politice se constituie şi (şi desfăşoară activitatea (n condiţiile legii. ?le contri'uie la

definirea şi la e1primarea voinţei politice a cetăţenilor& respectând suveranitatea naţională&integritatea teritorială& ordinea de drept şi principiile democraţiei.

ARTICOLUL 9 6indicatele& patronatele şi asociaţiile profesionale

6indicatele& patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi (şi desfăşoară activitatea potrivitstatutelor lor& (n condiţiile legii. ?le contri'uie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor

profesionale& economice şi sociale ale mem'rilor lor.

ARTICOLUL 10 Relaţii internaţionaleRomânia (ntreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi& (n acest cadru& relaţii de 'ună

vecinătate& (ntemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

ARTICOLUL 11

>reptul internaţional şi dreptul intern2/) 6tatul român se o'ligă să (ndeplinească (ntocmai şi cu 'ună0credinţă o'ligaţiile ce0i revin din

tratatele la care este parte.2!) <ratatele ratificate de arlament& potrivit legii& fac parte din dreptul intern.2%) :n cazul (n care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare

Constituţiei& ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.

!



ARTICOLUL 12 6im'oluri naţionale

2/) >rapelul României este tricolor@ culorile sunt aşezate vertical& (n ordinea următoare (ncepândde la lanceA al'astru& gal'en& roşu.

2!) Biua naţională a României este / >ecem'rie.2%) +mnul naţional al României este >eşteaptă0te române.

2) 6tema ţării şi sigiliul statului sunt sta'ilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13

Lim'a oficială:n România& lim'a oficială este lim'a română.

ARTICOLUL 14 Capitala

Capitala României este municipiul Ducureşti.

TITLUL II

>repturile& li'ertăţile şi (ndatoririle fundamentaleCAPITOLUL I

>ispoziţii comuneARTICOLUL 15 =niversalitatea

2/) Cetăţenii 'eneficiază de drepturile şi de li'ertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legişi au o'ligaţiile prevăzute de acestea.

2!) Legea dispune numai pentru viitor& cu e1cepţia legii penale sau contravenţionale maifavora'ile.

ARTICOLUL 16

?galitatea (n drepturi2/) Cetăţenii sunt egali (n faţa legii şi a autorităţilor pu'lice& fără privilegii şi fără discriminări.2!) ;imeni nu este mai presus de lege.2%) 7uncţiile şi demnităţile pu'lice& civile sau militare& pot fi ocupate& (n condiţiile legii& de

persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul (n ţară. 6tatul român garantează egalitatea deşanse (ntre femei şi 'ăr'aţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

2) :n condiţiile aderării României la =niunea ?uropeană& cetăţenii =niunii care (ndeplinesccerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi (n autorităţile administraţiei pu'licelocale.

ARTICOLUL 17 Cetăţenii români (n străinătateCetăţenii români se 'ucură (n străinătate de protecţia statului român şi tre'uie să0şi (ndeplinească

o'ligaţiile& cu e1cepţia acelora ce nu sunt compati'ile cu a'senţa lor din ţară.

ARTICOLUL 18

Cetăţenii străini şi apatrizii2/) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc (n România se 'ucură de protecţia generală a

persoanelor şi a averilor& garantată de Constituţie şi de alte legi.2!) >reptul de azil se acordă şi se retrage (n condiţiile legii& cu respectarea tratatelor şi a

convenţiilor internaţionale la care România este parte.

%



ARTICOLUL 19 ?1trădarea şi e1pulzarea

2/) Cetăţeanul român nu poate fi e1trădat sau e1pulzat din România.2!) rin derogare de la prevederile alineatului 2/)& cetăţenii români pot fi e1trădaţi (n 'aza

convenţiilor internaţionale la care România este parte& (n condiţiile legii şi pe 'ază de reciprocitate.2%) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi e1trădaţi numai (n 'aza unei convenţii internaţionale sau (n

condiţii de reciprocitate.2) ?1pulzarea sau e1trădarea se 8otărăşte de 9ustiţie.

ARTICOLUL 20

<ratatele internaţionale privind drepturile omului2/) >ispoziţiile constituţionale privind drepturile şi li'ertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi

aplicate (n concordanţă cu >eclaraţia =niversală a >repturilor mului& cu pactele şi cu celelaltetratate la care România este parte.

2!) >acă e1istă neconcordanţe (ntre pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale aleomului& la care România este parte& şi legile interne& au prioritate reglementările internaţionale& cue1cepţia cazului (n care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favora'ile.

ARTICOLUL 21

5ccesul li'er la 9ustiţie2/) rice persoană se poate adresa 9ustiţiei pentru apărarea drepturilor& a li'ertăţilor şi a

intereselor sale legitime.2!) ;ici o lege nu poate (ngrădi e1ercitarea acestui drept.2%) ărţile au dreptul la un proces ec8ita'il şi la soluţionarea cauzelor (ntr0un termen rezona'il.2) Eurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

CAPITOLUL II

>repturile şi li'ertăţile fundamentaleARTICOLUL 22

>reptul la viaţă şi la integritate fizică şi psi8ică2/) >reptul la viaţă& precum şi dreptul la integritate fizică şi psi8ică ale persoanei sunt garantate.2!) ;imeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori

degradant.2%) edeapsa cu moartea este interzisă.

ARTICOLUL 23 Li'ertatea individuală

2/) Li'ertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviola'ile.

2!) erc8eziţionarea& reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai (n cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.2%) Reţinerea nu poate depăşi ! de ore.2) 5restarea preventivă se dispune de 9udecător şi numai (n cursul procesului penal.2-) :n cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult %$ de zile şi se

poate prelungi cu câte cel mult %$ de zile& fără ca durata totală să depăşească un termen rezona'il& şinu mai mult de /$ de zile.

23) :n faza de 9udecată instanţa este o'ligată& (n condiţiile legii& să verifice periodic& şi nu maitârziu de 3$ de zile& legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună& de (ndată& punerea (nli'ertate a inculpatului& dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au (ncetat sau dacăinstanţa constată că nu e1istă temeiuri noi care să 9ustifice menţinerea privării de li'ertate.

2,) :nc8eierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute delege.



2) Celui reţinut sau arestat i se aduc de (ndată la cunoştinţă& (n lim'a pe care o (nţelege& motivelereţinerii sau ale arestării& iar (nvinuirea& (n cel mai scurt termen@ (nvinuirea se aduce la cunoştinţănumai (n prezenţa unui avocat& ales sau numit din oficiu.

2") unerea (n li'ertate a celui reţinut sau arestat este o'ligatorie& dacă motivele acestor măsuri audispărut& precum şi (n alte situaţii prevăzute de lege.

2/$) ersoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa (n li'ertate provizorie& su' control

9udiciar sau pe cauţiune.2//) ână la rămânerea definitivă a 8otărârii 9udecătoreşti de condamnare& persoana esteconsiderată nevinovată.

2/!) ;ici o pedeapsă nu poate fi sta'ilită sau aplicată decât (n condiţiile şi (n temeiul legii.2/%) 6ancţiunea privativă de li'ertate nu poate fi decât de natură penală.

ARTICOLUL 24 >reptul la apărare

2/) >reptul la apărare este garantat.2!) :n tot cursul procesului& părţile au dreptul să fie asistate de un avocat& ales sau numit din

oficiu.

ARTICOLUL 25

Li'era circulaţie2/) >reptul la li'eră circulaţie& (n ţară şi (n străinătate& este garantat. Legea sta'ileşte condiţiile

e1ercitării acestui drept.2!) 7iecărui cetăţean (i este asigurat dreptul de a0şi sta'ili domiciliul sau reşedinţa (n orice

localitate din ţară& de a emigra& precum şi de a reveni (n ţară.

ARTICOLUL 26 Fiaţa intimă& familială şi privată

2/) 5utorităţile pu'lice respectă şi ocrotesc viaţa intimă& familială şi privată.2!) ersoana fizică are dreptul să dispună de ea (nsăşi& dacă nu (ncalcă drepturile şi li'ertăţile

altora& ordinea pu'lică sau 'unele moravuri.

ARTICOLUL 27

+nviola'ilitatea domiciliului2/) >omiciliul şi reşedinţa sunt inviola'ile. ;imeni nu poate pătrunde sau rămâne (n domiciliul ori

(n reşedinţa unei persoane fără (nvoirea acesteia.2!) >e la prevederile alineatului 2/) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţiiAa) e1ecutarea unui mandat de arestare sau a unei 8otărâri 9udecătoreşti@b) (nlăturarea unei prime9dii privind viaţa& integritatea fizică sau 'unurile unei persoane@

) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii pu'lice@d) prevenirea răspândirii unei epidemii.2%) erc8eziţia se dispune de 9udecător şi se efectuează (n condiţiile şi (n formele prevăzute de

lege.2) erc8eziţiile (n timpul nopţii sunt interzise& (n afară de cazul infracţiunilor flagrante.

ARTICOLUL 28

6ecretul corespondenţei6ecretul scrisorilor& al telegramelor& al altor trimiteri poştale& al convor'irilor telefonice şi al

celorlalte mi9loace legale de comunicare este inviola'il.

ARTICOLUL 29 Li'ertatea conştiinţei

-



2/) Li'ertatea gândirii şi a opiniilor& precum şi li'ertatea credinţelor religioase nu pot fi (ngrăditesu' nici o formă. ;imeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţăreligioasă& contrare convingerilor sale.

2!) Li'ertatea conştiinţei este garantată@ ea tre'uie să se manifeste (n spirit de toleranţă şi derespect reciproc.

2%) Cultele religioase sunt li'ere şi se organizează potrivit statutelor proprii& (n condiţiile legii.

2) :n relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme& mi9loace& acte sau acţiuni de (nvră9'irereligioasă.2-) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se 'ucură de spri9inul acestuia& inclusiv prin

(nlesnirea asistenţei religioase (n armată& (n spitale& (n penitenciare& (n azile şi (n orfelinate.23) ărinţii sau tutorii au dreptul de a asigura& potrivit propriilor convingeri& educaţia copiilor

minori a căror răspundere le revine.

ARTICOLUL 30

Li'ertatea de e1primare2/) Li'ertatea de e1primare a gândurilor& a opiniilor sau a credinţelor şi li'ertatea creaţiilor de

orice fel& prin viu grai& prin scris& prin imagini& prin sunete sau prin alte mi9loace de comunicare (n

pu'lic& sunt inviola'ile.2!) Cenzura de orice fel este interzisă.2%) Li'ertatea presei implică şi li'ertatea de a (nfiinţa pu'licaţii.2) ;ici o pu'licaţie nu poate fi suprimată.2-) Legea poate impune mi9loacelor de comunicare (n masă o'ligaţia de a face pu'lică sursa

finanţării.23) Li'ertatea de e1primare nu poate pre9udicia demnitatea& onoarea& viaţa particulară a persoanei

şi nici dreptul la propria imagine.2,) 6unt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii& (ndemnul la răz'oi de agresiune& la ură

naţională& rasială& de clasă sau religioasă& incitarea la discriminare& la separatism teritorial sau laviolenţă pu'lică& precum şi manifestările o'scene& contrare 'unelor moravuri.

2) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă pu'lică revineeditorului sau realizatorului& autorului& organizatorului manifestării artistice& proprietaruluimi9locului de multiplicare& al postului de radio sau de televiziune& (n condiţiile legii. >elictele de

presă se sta'ilesc prin lege.

ARTICOLUL 31

>reptul la informaţie2/) >reptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes pu'lic nu poate fi (ngrădit.2!) 5utorităţile pu'lice& potrivit competenţelor ce le revin& sunt o'ligate să asigure informarea

corectă a cetăţenilor asupra tre'urilor pu'lice şi asupra pro'lemelor de interes personal.

2%) >reptul la informaţie nu tre'uie să pre9udicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitateanaţională.2) Mi9loacele de informare (n masă& pu'lice şi private& sunt o'ligate să asigure informarea

corectă a opiniei pu'lice.2-) 6erviciile pu'lice de radio şi de televiziune sunt autonome. ?le tre'uie să garanteze grupurilor

sociale şi politice importante e1ercitarea dreptului la antenă. rganizarea acestor servicii şicontrolul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

ARTICOLUL 32

>reptul la (nvăţătură2/) >reptul la (nvăţătură este asigurat prin (nvăţământul general o'ligatoriu& prin (nvăţământul

liceal şi prin cel profesional& prin (nvăţământul superior& precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.

3



2!) :nvăţământul de toate gradele se desfăşoară (n lim'a română. :n condiţiile legii& (nvăţământulse poate desfăşura şi (ntr0o lim'ă de circulaţie internaţională.

2%) >reptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a (nvăţa lim'a lor maternă şi dreptulde a putea fi instruite (n această lim'ă sunt garantate@ modalităţile de e1ercitare a acestor drepturi sesta'ilesc prin lege.

2) :nvăţământul de stat este gratuit& potrivit legii. 6tatul acordă 'urse sociale de studii copiilor şi

tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi& (n condiţiile legii.2-) :nvăţământul de toate gradele se desfăşoară (n unităţi de stat& particulare şi confesionale& (ncondiţiile legii.

23) 5utonomia universitară este garantată.2,) 6tatul asigură li'ertatea (nvăţământului religios& potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. :n

şcolile de stat& (nvăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

ARTICOLUL 33

5ccesul la cultură2/) 5ccesul la cultură este garantat& (n condiţiile legii.2!) Li'ertatea persoanei de a0şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale

şi universale nu poate fi (ngrădită.2%) 6tatul tre'uie să asigure păstrarea identităţii spirituale& spri9inirea culturii naţionale& stimularea

artelor& prote9area şi conservarea moştenirii culturale& dezvoltarea creativităţii contemporane& promovarea valorilor culturale şi artistice ale României (n lume.

ARTICOLUL 34 >reptul la ocrotirea sănătăţii

2/) >reptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.2!) 6tatul este o'ligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii pu'lice.2%) rganizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru 'oală& accidente&

maternitate şi recuperare& controlul e1ercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale& precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se sta'ilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 35 >reptul la mediu sănătos

2/) 6tatul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu (ncon9urător sănătos şi ec8ili'ratecologic.

2!) 6tatul asigură cadrul legislativ pentru e1ercitarea acestui drept.2%) ersoanele fizice şi 9uridice au (ndatorirea de a prote9a şi a ameliora mediul (ncon9urător.

ARTICOLUL 36

>reptul de vot2/) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de / ani& (mpliniţi până (n ziua alegerilor inclusiv.2!) ;u au drept de vot de'ilii sau alienaţii mintal& puşi su' interdicţie& şi nici persoanele

condamnate& prin 8otărâre 9udecătorească definitivă& la pierderea drepturilor electorale.

ARTICOLUL 37

>reptul de a fi ales2/) 5u dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care (ndeplinesc condiţiile prevăzute (n

articolul /3 alineatul 2%)& dacă nu le este interzisă asocierea (n partide politice& potrivit articolului $alineatul 2%).

2!) Candidaţii tre'uie să fi (mplinit& până (n ziua alegerilor inclusiv& vârsta de cel puţin !% de ani

pentru a fi aleşi (n Camera >eputaţilor sau (n organele administraţiei pu'lice locale& vârsta de cel puţin %% de ani pentru a fi aleşi (n 6enat şi vârsta de cel puţin %- de ani pentru a fi aleşi (n funcţia dereşedinte al României.

,



ARTICOLUL 38

>reptul de a fi ales (n arlamentul ?uropean:n condiţiile aderării României la =niunea ?uropeană& cetăţenii români au dreptul de a alege şi de

a fi aleşi (n arlamentul ?uropean.

ARTICOLUL 39 Li'ertatea (ntrunirilor

Mitingurile& demonstraţiile& procesiunile sau orice alte (ntruniri sunt li'ere şi se pot organiza şidesfăşura numai (n mod paşnic& fără nici un fel de arme.

ARTICOLUL 40

>reptul de asociere2/) Cetăţenii se pot asocia li'er (n partide politice& (n sindicate& (n patronate şi (n alte forme de

asociere.2!) artidele sau organizaţiile care& prin scopurile ori prin activitatea lor& militează (mpotriva

pluralismului politic& a principiilor statului de drept ori a suveranităţii& a integrităţii sau a

independenţei României sunt neconstituţionale.2%) ;u pot face parte din partide politice 9udecătorii Curţii Constituţionale& avocaţii poporului&

magistraţii& mem'rii activi ai armatei& poliţiştii şi alte categorii de funcţionari pu'lici sta'ilite prinlege organică.

2) 5sociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 41

Munca şi protecţia socială a muncii2/) >reptul la muncă nu poate fi (ngrădit. 5legerea profesiei& a meseriei sau a ocupaţiei& precum şi

a locului de muncă este li'eră.2!) 6alariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. 5cestea privesc securitatea şi sănătatea

salariaţilor& regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor& instituirea unui salariu minim 'rut pe ţară&repausul săptămânal& concediul de odi8nă plătit& prestarea muncii (n condiţii deose'ite sau speciale&formarea profesională& precum şi alte situaţii specifice& sta'ilite prin lege.

2%) >urata normală a zilei de lucru este& (n medie& de cel mult ore.2) La muncă egală& femeile au salariu egal cu 'ăr'aţii.2-) >reptul la negocieri colective (n materie de muncă şi caracterul o'ligatoriu al convenţiilor

colective sunt garantate.

ARTICOLUL 42

+nterzicerea muncii forţate

2/) Munca forţată este interzisă.2!) ;u constituie muncă forţatăAa) activităţile pentru (ndeplinirea (ndatoririlor militare& precum şi cele desfăşurate& potrivit legii& (n

locul acestora& din motive religioase sau de conştiinţă@b) munca unei persoane condamnate& prestată (n condiţii normale& (n perioada de detenţie sau de

li'ertate condiţionată@) prestaţiile impuse (n situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol& precum şi cele care fac parte

din o'ligaţiile civile normale sta'ilite de lege.

ARTICOLUL 43 >reptul la grevă

2/) 6alariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale& economice şi sociale.2!) Legea sta'ileşte condiţiile şi limitele e1ercitării acestui drept& precum şi garanţiile necesareasigurării serviciilor esenţiale pentru societate.



ARTICOLUL 44

>reptul de proprietate privată2/) >reptul de proprietate& precum şi creanţele asupra statului& sunt garantate. Conţinutul şi

limitele acestor drepturi sunt sta'ilite de lege.2!) roprietatea privată este garantată şi ocrotită (n mod egal de lege& indiferent de titular.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot do'ândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai (ncondiţiile rezultate din aderarea României la =niunea ?uropeană şi din alte tratate internaţionale lacare România este parte& pe 'ază de reciprocitate& (n condiţiile prevăzute prin lege organică& precumşi prin moştenire legală.

2%) ;imeni nu poate fi e1propriat decât pentru o cauză de utilitate pu'lică& sta'ilită potrivit legii&cu dreaptă şi preala'ilă despăgu'ire.

2) 6unt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită (n proprietate pu'lică a unor 'unuri pe 'aza apartenenţei sociale& etnice& religioase& politice sau de altă natură discriminatorie atitularilor.

2-) entru lucrări de interes general& autoritatea pu'lică poate folosi su'solul oricărei proprietăţiimo'iliare& cu o'ligaţia de a despăgu'i proprietarul pentru daunele aduse solului& plantaţiilor sau

construcţiilor& precum şi pentru alte daune imputa'ile autorităţii.23) >espăgu'irile prevăzute (n alineatele 2%) şi 2-) se sta'ilesc de comun acord cu proprietarul

sau& (n caz de divergenţă& prin 9ustiţie.2,) >reptul de proprietate o'ligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea

'unei vecinătăţi& precum şi la respectarea celorlalte sarcini care& potrivit legii sau o'iceiului& revin proprietarului.

2) 5verea do'ândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al do'ândirii se prezumă.2") Dunurile destinate& folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai

(n condiţiile legii.

ARTICOLUL 45

Li'ertatea economică5ccesul li'er al persoanei la o activitate economică& li'era iniţiativă şi e1ercitarea acestora (n

condiţiile legii sunt garantate.

ARTICOLUL 46 >reptul la moştenire

>reptul la moştenire este garantat.

ARTICOLUL 47

;ivelul de trai

2/) 6tatul este o'ligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială& de natură săasigure cetăţenilor un nivel de trai decent.2!) Cetăţenii au dreptul la pensie& la concediu de maternitate plătit& la asistenţă medicală (n

unităţile sanitare de stat& la a9utor de şoma9 şi la alte forme de asigurări sociale pu'lice sau private& prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială& potrivit legii.

ARTICOLUL 48

7amilia2/) 7amilia se (ntemeiază pe căsătoria li'er consimţită (ntre soţi& pe egalitatea acestora şi pe

dreptul şi (ndatorirea părinţilor de a asigura creşterea& educaţia şi instruirea copiilor.2!) Condiţiile de (nc8eiere& de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se sta'ilesc prin lege. Căsătoria

religioasă poate fi cele'rată numai după căsătoria civilă.2%) Copiii din afara căsătoriei sunt egali (n faţa legii cu cei din căsătorie.

"



ARTICOLUL 49 rotecţia copiilor şi a tinerilor

2/) Copiii şi tinerii se 'ucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă (n realizareadrepturilor lor.

2!) 6tatul acordă alocaţii pentru copii şi a9utoare pentru (ngri9irea copilului 'olnav ori cu8andicap. 5lte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se sta'ilesc prin lege.

2%) ?1ploatarea minorilor& folosirea lor (n activităţi care le0ar dăuna sănătăţii& moralităţii sau carele0ar pune (n prime9die viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.2) Minorii su' vârsta de /- ani nu pot fi anga9aţi ca salariaţi.2-) 5utorităţile pu'lice au o'ligaţia să contri'uie la asigurarea condiţiilor pentru participarea

li'eră a tinerilor la viaţa politică& socială& economică& culturală şi sportivă a ţării.

ARTICOLUL 50 rotecţia persoanelor cu 8andicap

ersoanele cu 8andicap se 'ucură de protecţie specială. 6tatul asigură realizarea unei politicinaţionale de egalitate a şanselor& de prevenire şi de tratament ale 8andicapului& (n vederea

participării efective a persoanelor cu 8andicap (n viaţa comunităţii& respectând drepturile şi

(ndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

ARTICOLUL 51

>reptul de petiţionare2/) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor pu'lice prin petiţii formulate numai (n numele

semnatarilor.2!) rganizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii e1clusiv (n numele colectivelor pe

care le reprezintă.2%) ?1ercitarea dreptului de petiţionare este scutită de ta1ă.2) 5utorităţile pu'lice au o'ligaţia să răspundă la petiţii (n termenele şi (n condiţiile sta'ilite

potrivit legii.

ARTICOLUL 52

>reptul persoanei vătămate de o autoritate pu'lică2/) ersoana vătămată (ntr0un drept al său ori (ntr0un interes legitim& de o autoritate pu'lică&

printr0un act administrativ sau prin nesoluţionarea (n termenul legal a unei cereri& este (ndreptăţită săo'ţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim& anularea actului şi repararea

pagu'ei.2!) Condiţiile şi limitele e1ercitării acestui drept se sta'ilesc prin lege organică.2%) 6tatul răspunde patrimonial pentru pre9udiciile cauzate prin erorile 9udiciare. Răspunderea

statului este sta'ilită (n condiţiile legii şi nu (nlătură răspunderea magistraţilor care şi0au e1ercitat

funcţia cu rea0credinţă sau gravă negli9enţă.ARTICOLUL 53

Restrângerea e1erciţiului unor drepturi sau al unor li'ertăţi2/) ?1erciţiul unor drepturi sau al unor li'ertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se

impune& după caz& pentruA apărarea securităţii naţionale& a ordinii& a sănătăţii ori a moralei pu'lice& adrepturilor şi a li'ertăţilor cetăţenilor@ desfăşurarea instrucţiei penale@ prevenirea consecinţelor uneicalamităţi naturale& ale unui dezastru ori ale unui sinistru deose'it de grav.

2!) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară (ntr0o societate democratică. Măsuratre'uie să fie proporţională cu situaţia care a determinat0o& să fie aplicată (n mod nediscriminatoriuşi fără a aduce atingere e1istenţei dreptului sau a li'ertăţii.

/



CAPITOLUL III :ndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 54 7idelitatea faţă de ţară

2/) 7idelitatea faţă de ţară este sacră.2!) Cetăţenii cărora le sunt (ncredinţate funcţii pu'lice& precum şi militarii& răspund de

(ndeplinirea cu credinţă a o'ligaţiilor ce le revin şi& (n acest scop& vor depune 9urământul cerut delege.

ARTICOLUL 55

5părarea ţării2/) Cetăţenii au dreptul şi o'ligaţia să apere România.2!) Condiţiile privind (ndeplinirea (ndatoririlor militare se sta'ilesc prin lege organică.2%) Cetăţenii pot fi (ncorporaţi de la vârsta de !$ de ani şi până la vârsta de %- de ani& cu e1cepţia

voluntarilor& (n condiţiile legii organice.

ARTICOLUL 56

Contri'uţii financiare2/) Cetăţenii au o'ligaţia să contri'uie& prin impozite şi prin ta1e& la c8eltuielile pu'lice.2!) 6istemul legal de impuneri tre'uie să asigure aşezarea 9ustă a sarcinilor fiscale.2%) rice alte prestaţii sunt interzise& (n afara celor sta'ilite prin lege& (n situaţii e1cepţionale.

ARTICOLUL 57 ?1ercitarea drepturilor şi a li'ertăţilor

Cetăţenii români& cetăţenii străini şi apatrizii tre'uie să0şi e1ercite drepturile şi li'ertăţileconstituţionale cu 'ună0credinţă& fără să (ncalce drepturile şi li'ertăţile celorlalţi.

CAPITOLUL I!

5vocatul oporuluiARTICOLUL 58

;umirea şi rolul2/) 5vocatul oporului este numit pe o durată de - ani pentru apărarea drepturilor şi li'ertăţilor

persoanelor fizice. 5d9uncţii 5vocatului oporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.2!) 5vocatul oporului şi ad9uncţii săi nu pot (ndeplini nici o altă funcţie pu'lică sau privată& cu

e1cepţia funcţiilor didactice din (nvăţământul superior.2%) rganizarea şi funcţionarea instituţiei 5vocatul oporului se sta'ilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 59

?1ercitarea atri'uţiilor2/) 5vocatul oporului (şi e1ercită atri'uţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate (ndrepturile şi (n li'ertăţile lor& (n limitele sta'ilite de lege.

2!) 5utorităţile pu'lice sunt o'ligate să asigure 5vocatului oporului spri9inul necesar (ne1ercitarea atri'uţiilor sale.

ARTICOLUL 60

Raportul (n faţa arlamentului5vocatul oporului prezintă celor două Camere ale arlamentului rapoarte& anual sau la cererea

acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură& pentruocrotirea drepturilor şi a li'ertăţilor cetăţenilor.

/



TITLUL III 5utorităţile pu'lice

CAPITOLUL I arlamentul"#C$IU%#A 1

rganizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61 Rolul şi structura

2/) arlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritatelegiuitoare a ţării.

2!) arlamentul este alcătuit din Camera >eputaţilor şi 6enat.

ARTICOLUL 62 5legerea Camerelor

2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul sunt alese prin vot universal& egal& direct& secret şi li'ere1primat& potrivit legii electorale.

2!) rganizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale& care nu (ntrunesc (n alegeri

numărul de voturi pentru a fi reprezentate (n arlament& au dreptul la câte un loc de deputat& (ncondiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singurăorganizaţie.

2%) ;umărul deputaţilor şi al senatorilor se sta'ileşte prin legea electorală& (n raport cu populaţiaţării.

ARTICOLUL 63

>urata mandatului2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul sunt alese pentru un mandat de ani& care se prelungeşte de

drept (n stare de mo'ilizare& de răz'oi& de asediu sau de urgenţă& până la (ncetarea acestora.2!) 5legerile pentru Camera >eputaţilor şi pentru 6enat se desfăşoară (n cel mult % luni de la

e1pirarea mandatului sau de la dizolvarea arlamentului.2%) arlamentul nou ales se (ntruneşte& la convocarea reşedintelui României& (n cel mult !$ de

zile de la alegeri.2) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la (ntrunirea legală a noului arlament. :n această

perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate& modificate sau a'rogate legiorganice.

2-) roiectele de legi sau propunerile legislative (nscrise pe ordinea de zi a arlamentului precedent (şi continuă procedura (n noul arlament.

ARTICOLUL 64

rganizarea internă2/) rganizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se sta'ilesc prin regulament propriu. Resurselefinanciare ale Camerelor sunt prevăzute (n 'ugetele apro'ate de acestea.

2!) 7iecare Cameră (şi alege un 'irou permanent. reşedintele Camerei >eputaţilor şi preşedintele6enatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi mem'ri ai 'irourilor permanente suntaleşi la (nceputul fiecărei sesiuni. Mem'rii 'irourilor permanente pot fi revocaţi (nainte de e1pirareamandatului.

2%) >eputaţii şi senatorii se pot organiza (n grupuri parlamentare& potrivit regulamentului fiecăreiCamere.

2) 7iecare Cameră (şi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anc8etă sau altecomisii speciale. Camerele (şi pot constitui comisii comune.

2-) Dirourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice afiecărei Camere.

/



ARTICOLUL 65 Gedinţele Camerelor

2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul lucrează (n şedinţe separate.2!) Camerele (şi desfăşoară lucrările şi (n şedinţe comune& potrivit unui regulament adoptat cu

votul ma9orităţii deputaţilor şi senatorilor& pentruAa) primirea mesa9ului reşedintelui României@

b) apro'area 'ugetului de stat şi a 'ugetului asigurărilor sociale de stat@) declararea mo'ilizării totale sau parţiale@d) declararea stării de răz'oi@&) suspendarea sau (ncetarea ostilităţilor militare@') apro'area strategiei naţionale de apărare a ţării@() e1aminarea rapoartelor Consiliului 6uprem de 5părare a Hării@) numirea& la propunerea reşedintelui României& a directorilor serviciilor de informaţii şi

e1ercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii@i) numirea 5vocatului oporului@

*) sta'ilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor& sta'ilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturiale acestora@

+) (ndeplinirea altor atri'uţii care& potrivit Constituţiei sau regulamentului& se e1ercită (n şedinţăcomună.

ARTICOLUL 66 6esiuni

2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul se (ntrunesc (n două sesiuni ordinare pe an. rima sesiune(ncepe (n luna fe'ruarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. 5 doua sesiune (ncepe (n lunaseptem'rie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decem'rie.

2!) Camera >eputaţilor şi 6enatul se (ntrunesc şi (n sesiuni e1traordinare& la cererea reşedinteluiRomâniei& a 'iroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilorsau al senatorilor.

2%) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.

ARTICOLUL 67 5ctele 9uridice şi cvorumul legal

Camera >eputaţilor şi 6enatul adoptă legi& 8otărâri şi moţiuni& (n prezenţa ma9orităţii mem'rilor.

ARTICOLUL 68

Caracterul pu'lic al şedinţelor2/) Gedinţele celor două Camere sunt pu'lice.2!) Camerele pot 8otăr( ca anumite şedinţe să fie secrete.

"#C$IU%#A a 2,a

6tatutul deputaţilor şi al senatorilorARTICOLUL 69

Mandatul reprezentativ2/) :n e1ercitarea mandatului& deputaţii şi senatorii sunt (n serviciul poporului.2!) rice mandat imperativ este nul.

ARTICOLUL 70 Mandatul deputaţilor şi al senatorilor

2/) >eputaţii şi senatorii intră (n e1erciţiul mandatului la data (ntrunirii legale a Camerei din carefac parte& su' condiţia validării alegerii şi a depunerii 9urământului. Eurământul se sta'ileşte prinlege organică.

/



2!) Calitatea de deputat sau de senator (ncetează la data (ntrunirii legale a Camerelor nou alese sau(n caz de demisie& de pierdere a drepturilor electorale& de incompati'ilitate ori de deces.

ARTICOLUL 71

+ncompati'ilităţi2/) ;imeni nu poate fi& (n acelaşi timp& deputat şi senator.

2!) Calitatea de deputat sau de senator este incompati'ilă cu e1ercitarea oricărei funcţii pu'lice deautoritate& cu e1cepţia celei de mem'ru al Iuvernului.2%) 5lte incompati'ilităţi se sta'ilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 72 +munitatea parlamentară

2/) >eputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere 9uridică pentru voturile sau pentru opiniile politice e1primate (n e1ercitarea mandatului.

2!) >eputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi (n 9udecată penală pentru fapte care nu aulegătură cu voturile sau cu opiniile politice e1primate (n e1ercitarea mandatului& dar nu pot fi

perc8eziţionaţi& reţinuţi sau arestaţi fără (ncuviinţarea Camerei din care fac parte& după ascultarea

lor. =rmărirea şi trimiterea (n 9udecată penală se pot face numai de către arc8etul de pe lângă:nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie. Competenţa de 9udecată aparţine :naltei Curţi de Casaţie şiEustiţie.

2%) :n caz de infracţiune flagrantă& deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi perc8eziţiei.Ministrul 9ustiţiei (l va informa ne(ntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a perc8eziţiei.:n cazul (n care Camera sesizată constată că nu e1istă temei pentru reţinere& va dispune imediatrevocarea acestei măsuri.

"#C$IU%#A a 3,a Legiferarea

ARTICOLUL 73

Categorii de legi2/) arlamentul adoptă legi constituţionale& legi organice şi legi ordinare.2!) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.2%) rin lege organică se reglementeazăAa) sistemul electoral@ organizarea şi funcţionarea 5utorităţii ?lectorale ermanente@b) organizarea& funcţionarea şi finanţarea partidelor politice@) statutul deputaţilor şi al senatorilor& sta'ilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora@d) organizarea şi desfăşurarea referendumului@&) organizarea Iuvernului şi a Consiliului 6uprem de 5părare a Hării@') regimul stării de mo'ilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de răz'oi@

() regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă@) infracţiunile& pedepsele şi regimul e1ecutării acestora@i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective@

*) statutul funcţionarilor pu'lici@+) contenciosul administrativ@-) organizarea şi funcţionarea Consiliului 6uperior al Magistraturii& a instanţelor 9udecătoreşti& a

Ministerului u'lic şi a Curţii de Conturi@.) regimul 9uridic general al proprietăţii şi al moştenirii@n) organizarea generală a (nvăţământului@o) organizarea administraţiei pu'lice locale& a teritoriului& precum şi regimul general privind

autonomia locală@

) regimul general privind raporturile de muncă& sindicatele& patronatele şi protecţia socială@) statutul minorităţilor naţionale din România@s) regimul general al cultelor@

/



t) celelalte domenii pentru care (n Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 74 +niţiativa legislativă

2/) +niţiativa legislativă aparţine& după caz& Iuvernului& deputaţilor& senatorilor sau unui număr decel puţin /$$.$$$ de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care (şi manifestă dreptul la iniţiativă

legislativă tre'uie să provină din cel puţin un sfert din 9udeţele ţării& iar (n fiecare din aceste 9udeţe&respectiv (n municipiul Ducureşti& tre'uie să fie (nregistrate cel puţin -.$$$ de semnături (n spri9inulacestei iniţiative.

2!) ;u pot face o'iectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pro'lemele fiscale& cele cu caracterinternaţional& amnistia şi graţierea.

2%) Iuvernul (şi e1ercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Cameracompetentă să (l adopte& ca primă Cameră sesizată.

2) >eputaţii& senatorii şi cetăţenii care e1ercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai (n forma cerută pentru proiectele de legi.

2-) ropunerile legislative se supun dez'aterii mai (ntâi Camerei competente să le adopte& ca primă Cameră sesizată.

ARTICOLUL 75

6esizarea Camerelor2/) 6e supun spre dez'atere şi adoptare Camerei >eputaţilor& ca primă Cameră sesizată& proiectele

de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi amăsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri& precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul %/ alineatul 2-)& articolul $ alineatul 2%)& articolul -- alineatul 2!)&articolul - alineatul 2%)& articolul ,% alineatul 2%) literele e)& J)& l)& n)& o)& articolul ," alineatul 2!)&articolul /$! alineatul 2%)& articolul /$- alineatul 2!)& articolul //, alineatul 2%)& articolul //alineatele 2!) şi 2%)& articolul /!$ alineatul 2!)& articolul /!3 alineatele 2) şi 2-) şi articolul /!alineatul 2-). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dez'aterii şi adoptării& ca

primă Cameră sesizată& 6enatului.2!) rima Cameră sesizată se pronunţă (n termen de - de zile. entru coduri şi alte legi de

comple1itate deose'ită termenul este de 3$ de zile. :n cazul depăşirii acestor termene se considerăcă proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

2%) >upă adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată& proiectul sau propunerealegislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

2) :n cazul (n care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care& potrivit alineatului 2/)& intră (ncompetenţa sa decizională& prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de0a doua Cameră este deacord. :n caz contrar& numai pentru prevederea respectivă& legea se (ntoarce la prima Camerăsesizată& care va decide definitiv (n procedură de urgenţă.

2-) >ispoziţiile alineatului 2) referitoare la (ntoarcerea legii se aplică (n mod corespunzător şi (ncazul (n care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

ARTICOLUL 76 5doptarea legilor şi a 8otărârilor

2/) Legile organice şi 8otărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul ma9orităţiimem'rilor fiecărei Camere.

2!) Legile ordinare şi 8otărârile se adoptă cu votul ma9orităţii mem'rilor prezenţi din fiecareCameră.

2%) La cererea Iuvernului sau din proprie iniţiativă& arlamentul poate adopta proiecte de legi sau

propuneri legislative cu procedură de urgenţă& sta'ilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

/



ARTICOLUL 77 romulgarea legii

2/) Legea se trimite& spre promulgare& reşedintelui României. romulgarea legii se face (ntermen de cel mult !$ de zile de la primire.

2!) :nainte de promulgare& reşedintele poate cere arlamentului& o singură dată& ree1aminarealegii.

2%) >acă reşedintele a cerut ree1aminarea legii ori dacă s0a cerut verificarea constituţionalităţiiei& promulgarea legii se face (n cel mult /$ zile de la primirea legii adoptate după ree1aminare saude la primirea deciziei Curţii Constituţionale& prin care i s0a confirmat constituţionalitatea.

ARTICOLUL 78 +ntrarea (n vigoare a legii

Legea se pu'lică (n Monitorul ficial al României şi intră (n vigoare la % zile de la data pu'licăriisau la o dată ulterioară prevăzută (n te1tul ei.

ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ

2/) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al arlamentului& care avizează proiectele de acte normative (n vederea sistematizării& unificării şi coordonării (ntregii legislaţii. ?lţine evidenţa oficială a legislaţiei României.

2!) :nfiinţarea& organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se sta'ilesc prin lege organică.

CAPITOLUL II reşedintele României

ARTICOLUL 80

Rolul reşedintelui2/) reşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale& al

unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.2!) reşedintele României veg8ează la respectarea Constituţiei şi la 'una funcţionare a

autorităţilor pu'lice. :n acest scop& reşedintele e1ercită funcţia de mediere (ntre puterile statului& precum şi (ntre stat şi societate.

ARTICOLUL 81 5legerea reşedintelui

2/) reşedintele României este ales prin vot universal& egal& direct& secret şi li'er e1primat.2!) ?ste declarat ales candidatul care a (ntrunit& (n primul tur de scrutin& ma9oritatea de voturi ale

alegătorilor (nscrişi (n listele electorale.2%) :n cazul (n care nici unul dintre candidaţi nu a (ntrunit această ma9oritate& se organizează al

doilea tur de scrutin& (ntre primii doi candidaţi sta'iliţi (n ordinea numărului de voturi o'ţinute (n primul tur. ?ste declarat ales candidatul care a o'ţinut cel mai mare număr de voturi.2) ;ici o persoană nu poate (ndeplini funcţia de reşedinte al României decât pentru cel mult

două mandate. 5cestea pot fi şi succesive.

ARTICOLUL 82

Falidarea mandatului şi depunerea 9urământului2/) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de reşedinte al României este validat de Curtea

Constituţională.2!) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune (n faţa Camerei >eputaţilor şi a 6enatului& (n

şedinţă comună& următorul 9urământA

Eur să0mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român& să respect Constituţia şi legile ţării& să apăr democraţia& drepturile şi li'ertăţile

/



fundamentale ale cetăţenilor& suveranitatea& independenţa& unitatea şi integritatea teritorială aRomâniei. 5şa să0mi a9ute >umnezeuK.

ARTICOLUL 83

>urata mandatului2/) Mandatul reşedintelui României este de - ani şi se e1ercită de la data depunerii 9urământului.

2!) reşedintele României (şi e1ercită mandatul până la depunerea 9urământului de reşedintelenou ales.2%) Mandatul reşedintelui României poate fi prelungit& prin lege organică& (n caz de răz'oi sau de

catastrofă.

ARTICOLUL 84

+ncompati'ilităţi şi imunităţi2/) :n timpul mandatului& reşedintele României nu poate fi mem'ru al unui partid şi nu poate

(ndeplini nici o altă funcţie pu'lică sau privată.2!) reşedintele României se 'ucură de imunitate. revederile articolului ,! alineatul 2/) se aplică

(n mod corespunzător.

ARTICOLUL 85

;umirea Iuvernului2/) reşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim0ministru şi numeşte

Iuvernul pe 'aza votului de (ncredere acordat de arlament.2!) :n caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului& reşedintele revocă şi numeşte&

la propunerea primului0ministru& pe unii mem'ri ai Iuvernului.2%) >acă prin propunerea de remaniere se sc8im'ă structura sau compoziţia politică a Iuvernului&

reşedintele României va putea e1ercita atri'uţia prevăzută la alineatul 2!) numai pe 'aza apro'ăriiarlamentului& acordată la propunerea primului0ministru.

ARTICOLUL 86

Consultarea Iuvernuluireşedintele României poate consulta Iuvernul cu privire la pro'leme urgente şi de importanţă

deose'ită.

ARTICOLUL 87

articiparea la şedinţele Iuvernului2/) reşedintele României poate lua parte la şedinţele Iuvernului (n care se dez'at pro'leme de

interes naţional privind politica e1ternă& apărarea ţării& asigurarea ordinii pu'lice şi& la cererea primului0ministru& (n alte situaţii.

2!) reşedintele României prezidează şedinţele Iuvernului la care participă.ARTICOLUL 88

Mesa9ereşedintele României adresează arlamentului mesa9e cu privire la principalele pro'leme

politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89 >izolvarea arlamentului

2/) >upă consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare&reşedintele României poate să dizolve arlamentul& dacă acesta nu a acordat votul de (ncredere

pentru formarea Iuvernului (n termen de 3$ de zile de la prima solicitare şi numai după respingereaa cel puţin două solicitări de (nvestitură.2!) :n cursul unui an& arlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

/



2%) arlamentul nu poate fi dizolvat (n ultimele 3 luni ale mandatului reşedintelui României şinici (n timpul stării de mo'ilizare& de răz'oi& de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90

Referendumulreşedintele României& după consultarea arlamentului& poate cere poporului să0şi e1prime& prin

referendum& voinţa cu privire la pro'leme de interes naţional.

ARTICOLUL 91

5tri'uţii (n domeniul politicii e1terne2/) reşedintele (nc8eie tratate internaţionale (n numele României& negociate de Iuvern& şi le

supune spre ratificare arlamentului& (ntr0un termen rezona'il. Celelalte tratate şi acorduriinternaţionale se (nc8eie& se apro'ă sau se ratifică potrivit procedurii sta'ilite prin lege.

2!) reşedintele& la propunerea Iuvernului& acreditează şi rec8eamă reprezentanţii diplomatici aiRomâniei şi apro'ă (nfiinţarea& desfiinţarea sau sc8im'area rangului misiunilor diplomatice.

2%) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă reşedintele României.

ARTICOLUL 92 5tri'uţii (n domeniul apărării

2/) reşedintele României este comandantul forţelor armate şi (ndeplineşte funcţia de preşedinteal Consiliului 6uprem de 5părare a Hării.

2!) ?l poate declara& cu apro'area preala'ilă a arlamentului& mo'ilizarea parţială sau totală aforţelor armate. ;umai (n cazuri e1cepţionale& 8otărârea reşedintelui se supune ulterior apro'ăriiarlamentului& (n cel mult - zile de la adoptare.

2%) :n caz de agresiune armată (ndreptată (mpotriva ţării& reşedintele României ia măsuri pentrurespingerea agresiunii şi le aduce ne(ntârziat la cunoştinţă arlamentului& printr0un mesa9. >acăarlamentul nu se află (n sesiune& el se convoacă de drept (n ! de ore de la declanşarea agresiunii.

2) :n caz de mo'ilizare sau de răz'oi arlamentul (şi continuă activitatea pe toată durata acestorstări& iar dacă nu se află (n sesiune& se convoacă de drept (n ! de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93 Măsuri e1cepţionale

2/) reşedintele României instituie& potrivit legii& starea de asediu sau starea de urgenţă (n (ntreagaţară ori (n unele unităţi administrativ0teritoriale şi solicită arlamentului (ncuviinţarea măsuriiadoptate& (n cel mult - zile de la luarea acesteia.

2!) >acă arlamentul nu se află (n sesiune& el se convoacă de drept (n cel mult de ore de lainstituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94 5lte atri'uţiireşedintele României (ndeplineşte şi următoarele atri'uţiiA

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare@b) acordă gradele de mareşal& de general şi de amiral@) numeşte (n funcţii pu'lice& (n condiţiile prevăzute de lege@d) acordă graţierea individuală.

ARTICOLUL 95

6uspendarea din funcţie2/) :n cazul săvârşirii unor fapte grave prin care (ncalcă prevederile Constituţiei& reşedintele

României poate fi suspendat din funcţie de Camera >eputaţilor şi de 6enat& (n şedinţă comună& cuvotul ma9orităţii deputaţilor şi senatorilor& după consultarea Curţii Constituţionale. reşedintele poate da arlamentului e1plicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

/



2!) ropunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din număruldeputaţilor şi senatorilor şi se aduce& ne(ntârziat& la cunoştinţă reşedintelui.

2%) >acă propunerea de suspendare din funcţie este apro'ată& (n cel mult %$ de zile se organizeazăun referendum pentru demiterea reşedintelui.

ARTICOLUL 96

unerea su' acuzare2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul& (n şedinţă comună& cu votul a cel puţin două treimi din număruldeputaţilor şi senatorilor& pot 8otăr( punerea su' acuzare a reşedintelui României pentru (naltătrădare.

2!) ropunerea de punere su' acuzare poate fi iniţiată de ma9oritatea deputaţilor şi senatorilor şi seaduce& ne(ntârziat& la cunoştinţă reşedintelui României pentru a putea da e1plicaţii cu privire lafaptele ce i se impută.

2%) >e la data punerii su' acuzare şi până la data demiterii reşedintele este suspendat de drept.2) Competenţa de 9udecată aparţine :naltei Curţi de Casaţie şi Eustiţie. reşedintele este demis de

drept la data rămânerii definitive a 8otărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97 Facanţa funcţiei

2/) Facanţa funcţiei de reşedinte al României intervine (n caz de demisie& de demitere dinfuncţie& de imposi'ilitate definitivă a e1ercitării atri'uţiilor sau de deces.

2!) :n termen de % luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de reşedinte al României&Iuvernul va organiza alegeri pentru un nou reşedinte.

ARTICOLUL 98

+nterimatul funcţiei2/) >acă funcţia de reşedinte devine vacantă ori dacă reşedintele este suspendat din funcţie sau

dacă se află (n imposi'ilitate temporară de a0şi e1ercita atri'uţiile& interimatul se asigură& (n ordine&de preşedintele 6enatului sau de preşedintele Camerei >eputaţilor.

2!) 5tri'uţiile prevăzute la articolele 0"$ nu pot fi e1ercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 99 Răspunderea preşedintelui interimar

>acă persoana care asigură interimatul funcţiei de reşedinte al României săvârşeşte fapte grave& prin care se (ncalcă prevederile Constituţiei& se aplică articolul "- şi articolul ".

ARTICOLUL 100

5ctele reşedintelui2/) :n e1ercitarea atri'uţiilor sale& reşedintele României emite decrete care se pu'lică (nMonitorul ficial al României. ;epu'licarea atrage ine1istenţa decretului.

2!) >ecretele emise de reşedintele României (n e1ercitarea atri'uţiilor sale prevăzute (n articolul"/ alineatele 2/) şi 2!)& articolul "! alineatele 2!) şi 2%)& articolul "% alineatul 2/) şi articolul "literele a)& ') şi d) se contrasemnează de primul0ministru.

ARTICOLUL 101 +ndemnizaţia şi celelalte drepturi

+ndemnizaţia şi celelalte drepturi ale reşedintelui României se sta'ilesc prin lege.

CAPITOLUL III Iuvernul

/



ARTICOLUL 102 Rolul şi structura

2/) Iuvernul& potrivit programului său de guvernare acceptat de arlament& asigură realizarea politicii interne şi e1terne a ţării şi e1ercită conducerea generală a administraţiei pu'lice.

2!) :n (ndeplinirea atri'uţiilor sale& Iuvernul cooperează cu organismele sociale interesate.2%) Iuvernul este alcătuit din prim0ministru& miniştri şi alţi mem'ri sta'iliţi prin lege organică.

ARTICOLUL 103 :nvestitura

2/) reşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim0ministru& (n urmaconsultării partidului care are ma9oritatea a'solută (n arlament ori& dacă nu e1istă o asemeneama9oritate& a partidelor reprezentate (n arlament.

2!) Candidatul pentru funcţia de prim0ministru va cere& (n termen de /$ zile de la desemnare&votul de (ncredere al arlamentului asupra programului şi a (ntregii liste a Iuvernului.

2%) rogramul şi lista Iuvernului se dez'at de Camera >eputaţilor şi de 6enat& (n şedinţă comună.arlamentul acordă (ncredere Iuvernului cu votul ma9orităţii deputaţilor şi senatorilor.

ARTICOLUL 104

Eurământul de credinţă2/) rimul0ministru& miniştrii şi ceilalţi mem'ri ai Iuvernului vor depune individual& (n faţa

reşedintelui României& 9urământul de la articolul !.2!) Iuvernul (n (ntregul său şi fiecare mem'ru (n parte (şi e1ercită mandatul& (ncepând de la data

depunerii 9urământului.

ARTICOLUL 105 +ncompati'ilităţi

2/) 7uncţia de mem'ru al Iuvernului este incompati'ilă cu e1ercitarea altei funcţii pu'lice deautoritate& cu e1cepţia celei de deputat sau de senator. >e asemenea& ea este incompati'ilă cue1ercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate (n cadrul organizaţiilor cu scopcomercial.

2!) 5lte incompati'ilităţi se sta'ilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 106

:ncetarea funcţiei de mem'ru al Iuvernului7uncţia de mem'ru al Iuvernului (ncetează (n urma demisiei& a revocării& a pierderii drepturilor

electorale& a stării de incompati'ilitate& a decesului& precum şi (n alte cazuri prevăzute de lege.

ARTICOLUL 107 rimul0ministru2/) rimul0ministru conduce Iuvernul şi coordonează activitatea mem'rilor acestuia& respectând

atri'uţiile ce le revin. >e asemenea& prezintă Camerei >eputaţilor sau 6enatului rapoarte şideclaraţii cu privire la politica Iuvernului& care se dez'at cu prioritate.

2!) reşedintele României nu (l poate revoca pe primul0ministru.2%) >acă primul0ministru se află (n una dintre situaţiile prevăzute la articolul /$3& cu e1cepţia

revocării& sau este (n imposi'ilitate de a0şi e1ercita atri'uţiile& reşedintele României va desemna unalt mem'ru al Iuvernului ca prim0ministru interimar& pentru a (ndeplini atri'uţiile primului0ministru& până la formarea noului Iuvern. +nterimatul& pe perioada imposi'ilităţii e1ercităriiatri'uţiilor& (ncetează dacă primul0ministru (şi reia activitatea (n Iuvern.

2) revederile alineatului 2%) se aplică (n mod corespunzător şi celorlalţi mem'ri ai Iuvernului&la propunerea primului0ministru& pentru o perioadă de cel mult - de zile.

!



ARTICOLUL 108 5ctele Iuvernului

2/) Iuvernul adoptă 8otărâri şi ordonanţe.2!) 4otărârile se emit pentru organizarea e1ecutării legilor.2%) rdonanţele se emit (n temeiul unei legi speciale de a'ilitare& (n limitele şi (n condiţiile

prevăzute de aceasta.

2) 4otărârile şi ordonanţele adoptate de Iuvern se semnează de primul0ministru& secontrasemnează de miniştrii care au o'ligaţia punerii lor (n e1ecutare şi se pu'lică (n Monitorulficial al României. ;epu'licarea atrage ine1istenţa 8otărârii sau a ordonanţei. 4otărârile care aucaracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

ARTICOLUL 109

Răspunderea mem'rilor Iuvernului2/) Iuvernul răspunde politic numai (n faţa arlamentului pentru (ntreaga sa activitate. 7iecare

mem'ru al Iuvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi mem'ri pentru activitatea Iuvernului şi pentru actele acestuia.

2!) ;umai Camera >eputaţilor& 6enatul şi reşedintele României au dreptul să ceară urmărirea

penală a mem'rilor Iuvernului pentru faptele săvârşite (n e1erciţiul funcţiei lor. >acă s0a ceruturmărirea penală& reşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. <rimiterea(n 9udecată a unui mem'ru al Iuvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de

9udecată aparţine :naltei Curţi de Casaţie şi Eustiţie.2%) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplica'ile mem'rilor Iuvernului sunt reglementate printr0

o lege privind responsa'ilitatea ministerială.

ARTICOLUL 110

:ncetarea mandatului2/) Iuvernul (şi e1ercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.2!) Iuvernul este demis la data retragerii de către arlament a (ncrederii acordate sau dacă

primul0ministru se află (n una dintre situaţiile prevăzute la articolul /$3& cu e1cepţia revocării& orieste (n imposi'ilitatea de a0şi e1ercita atri'uţiile mai mult de - de zile.

2%) :n situaţiile prevăzute (n alineatul 2!) sunt aplica'ile prevederile articolului /$%.2) Iuvernul al cărui mandat a (ncetat potrivit alineatelor 2/) şi 2!) (ndeplineşte numai actele

necesare pentru administrarea tre'urilor pu'lice& până la depunerea 9urământului de mem'rii nouluiIuvern.

CAPITOLUL I! Raporturile arlamentului cu Iuvernul

ARTICOLUL 111

+nformarea arlamentului2/) Iuvernul şi celelalte organe ale administraţiei pu'lice& (n cadrul controlului parlamentar alactivităţii lor& sunt o'ligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera >eputaţilor& de6enat sau de comisiile parlamentare& prin intermediul preşedinţilor acestora. :n cazul (n care oiniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor 'ugetului de stat sau a 'ugetului asigurărilorsociale de stat& solicitarea informării este o'ligatorie.

2!) Mem'rii Iuvernului au acces la lucrările arlamentului. >acă li se solicită prezenţa& participarea lor este o'ligatorie.

ARTICOLUL 112 :ntre'ări& interpelări şi moţiuni simple

2/) Iuvernul şi fiecare dintre mem'rii săi au o'ligaţia să răspundă la (ntre'ările sau lainterpelările formulate de deputaţi sau de senatori& (n condiţiile prevăzute de regulamentele celordouă Camere ale arlamentului.

!



2!) Camera >eputaţilor sau 6enatul poate adopta o moţiune simplă prin care să0şi e1prime poziţiacu privire la o pro'lemă de politică internă sau e1ternă ori& după caz& cu privire la o pro'lemă ce afăcut o'iectul unei interpelări.

ARTICOLUL 113

Moţiunea de cenzură

2/) Camera >eputaţilor şi 6enatul& (n şedinţă comună& pot retrage (ncrederea acordată Iuvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură& cu votul ma9orităţii deputaţilor şi senatorilor.2!) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi

senatorilor şi se comunică Iuvernului la data depunerii.2%) Moţiunea de cenzură se dez'ate după % zile de la data când a fost prezentată (n şedinţa comună

a celor două Camere.2) >acă moţiunea de cenzură a fost respinsă& deputaţii şi senatorii care au semnat0o nu mai pot

iniţia& (n aceeaşi sesiune& o nouă moţiune de cenzură& cu e1cepţia cazului (n care Iuvernul (şianga9ează răspunderea potrivit articolului //.

ARTICOLUL 114

5nga9area răspunderii Iuvernului2/) Iuvernul (şi poate anga9a răspunderea (n faţa Camerei >eputaţilor şi a 6enatului& (n şedinţă

comună& asupra unui program& a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.2!) Iuvernul este demis dacă o moţiune de cenzură& depusă (n termen de % zile de la prezentarea

programului& a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege& a fost votată (n condiţiilearticolului //%.

2%) >acă Iuvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2!)& proiectul de lege prezentat& modificatsau completat& după caz& cu amendamente acceptate de Iuvern& se consideră adoptat& iar aplicarea

programului sau a declaraţiei de politică generală devine o'ligatorie pentru Iuvern.2) :n cazul (n care reşedintele României cere ree1aminarea legii adoptate potrivit alineatului 2%)&

dez'aterea acesteia se va face (n şedinţa comună a celor două Camere.

ARTICOLUL 115

>elegarea legislativă2/) arlamentul poate adopta o lege specială de a'ilitare a Iuvernului pentru a emite ordonanţe (n

domenii care nu fac o'iectul legilor organice.2!) Legea de a'ilitare va sta'ili& (n mod o'ligatoriu& domeniul şi data până la care se pot emite

ordonanţe.2%) >acă legea de a'ilitare o cere& ordonanţele se supun apro'ării arlamentului& potrivit

procedurii legislative& până la (mplinirea termenului de a'ilitare. ;erespectarea termenului atrage(ncetarea efectelor ordonanţei.

2) Iuvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai (n situaţii e1traordinare a cărorreglementare nu poate fi amânată& având o'ligaţia de a motiva urgenţa (n cuprinsul acestora.2-) rdonanţa de urgenţă intră (n vigoare numai după depunerea sa spre dez'atere (n procedură de

urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după pu'licarea ei (n Monitorul ficial al României.Camerele& dacă nu se află (n sesiune& se convoacă (n mod o'ligatoriu (n - zile de la depunere sau&după caz& de la trimitere. >acă (n termen de cel mult %$ de zile de la depunere& Camera sesizată nuse pronunţă asupra ordonanţei& aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere caredecide de asemenea (n procedură de urgenţă. rdonanţa de urgenţă cuprinzând norme de naturalegii organice se apro'ă cu ma9oritatea prevăzută la articolul ,3 alineatul 2/).

23) rdonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate (n domeniul legilor constituţionale& nu pot afectaregimul instituţiilor fundamentale ale statului& drepturile& li'ertăţile şi (ndatoririle prevăzute de

Constituţie& drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor 'unuri (n proprietate pu'lică.

!



2,) rdonanţele cu care arlamentul a fost sesizat se apro'ă sau se resping printr0o lege (n carevor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au (ncetat potrivit alineatului 2%).

2) rin legea de apro'are sau de respingere se vor reglementa& dacă este cazul& măsurile necesarecu privire la efectele 9uridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

CAPITOLUL !

5dministraţia pu'lică"#C$IU%#A 1 5dministraţia pu'lică centrală de specialitate

ARTICOLUL 116

6tructura2/) Ministerele se organizează numai (n su'ordinea Iuvernului.2!) 5lte organe de specialitate se pot organiza (n su'ordinea Iuvernului ori a ministerelor sau ca

autorităţi administrative autonome.

ARTICOLUL 117 :nfiinţarea

2/) Ministerele se (nfiinţează& se organizează şi funcţionează potrivit legii.2!) Iuvernul şi ministerele& cu avizul Curţii de Conturi& pot (nfiinţa organe de specialitate& (n

su'ordinea lor& numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.2%) 5utorităţi administrative autonome se pot (nfiinţa prin lege organică.

ARTICOLUL 118 7orţele armate

2/) 5rmata este su'ordonată e1clusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii& aindependenţei şi a unităţii statului& a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. :ncondiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte& armata contri'uie laapărarea colectivă (n sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sauresta'ilirea păcii.

2!) 6tructura sistemului naţional de apărare& pregătirea populaţiei& a economiei şi a teritoriului pentru apărare& precum şi statutul cadrelor militare& se sta'ilesc prin lege organică.

2%) revederile alineatelor 2/) şi 2!) se aplică& (n mod corespunzător& şi celorlalte componente aleforţelor armate sta'ilite potrivit legii.

2) rganizarea de activităţi militare sau paramilitare (n afara unei autorităţi statale este interzisă.2-) e teritoriul României pot intra& staţiona& desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai (n

condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 119

Consiliul 6uprem de 5părare a HăriiConsiliul 6uprem de 5părare a Hării organizează şi coordonează unitar activităţile care privescapărarea ţării şi securitatea naţională& participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi laapărarea colectivă (n sistemele de alianţă militară& precum şi la acţiuni de menţinere sau deresta'ilire a păcii.

"#C$IU%#A a 2,a

5dministraţia pu'lică localăARTICOLUL 120

rincipii de 'ază2/) 5dministraţia pu'lică din unităţile administrativ0teritoriale se (ntemeiază pe principiile

descentralizării& autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor pu'lice.2!) :n unităţile administrativ0teritoriale (n care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea lim'ii minorităţii naţionale respective (n scris şi oral (n

!



relaţiile cu autorităţile administraţiei pu'lice locale şi cu serviciile pu'lice deconcentrate& (ncondiţiile prevăzute de legea organică.

ARTICOLUL 121

5utorităţi comunale şi orăşeneşti2/) 5utorităţile administraţiei pu'lice& prin care se realizează autonomia locală (n comune şi (n

oraşe& sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi& (n condiţiile legii.2!) Consiliile locale şi primarii funcţionează& (n condiţiile legii& ca autorităţi administrativeautonome şi rezolvă tre'urile pu'lice din comune şi din oraşe.

2%) 5utorităţile prevăzute la alineatul 2/) se pot constitui şi (n su'diviziunile administrativ0teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122 Consiliul 9udeţean

2/) Consiliul 9udeţean este autoritatea administraţiei pu'lice pentru coordonarea activităţiiconsiliilor comunale şi orăşeneşti& (n vederea realizării serviciilor pu'lice de interes 9udeţean.

2!) Consiliul 9udeţean este ales şi funcţionează (n condiţiile legii.

ARTICOLUL 123

refectul2/) Iuvernul numeşte un prefect (n fiecare 9udeţ şi (n municipiul Ducureşti.2!) refectul este reprezentantul Iuvernului pe plan local şi conduce serviciile pu'lice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei pu'lice centrale din unităţileadministrativ0teritoriale.

2%) 5tri'uţiile prefectului se sta'ilesc prin lege organică.2) :ntre prefecţi& pe de o parte& consiliile locale şi primari& precum şi consiliile 9udeţene şi

preşedinţii acestora& pe de altă parte& nu e1istă raporturi de su'ordonare.2-) refectul poate ataca& (n faţa instanţei de contencios administrativ& un act al consiliului

9udeţean& al celui local sau al primarului& (n cazul (n care consideră actul ilegal. 5ctul atacat estesuspendat de drept.

CAPITOLUL !I

5utoritatea 9udecătorească"#C$IU%#A 1

+nstanţele 9udecătoreştiARTICOLUL 124

:nfăptuirea 9ustiţiei2/) Eustiţia se (nfăptuieşte (n numele legii.

2!) Eustiţia este unică& imparţială şi egală pentru toţi.2%) Eudecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

ARTICOLUL 125

6tatutul 9udecătorilor2/) Eudecătorii numiţi de reşedintele României sunt inamovi'ili& (n condiţiile legii.2!) ropunerile de numire& precum şi promovarea& transferarea şi sancţionarea 9udecătorilor sunt

de competenţa Consiliului 6uperior al Magistraturii& (n condiţiile legii sale organice.2%) 7uncţia de 9udecător este incompati'ilă cu orice altă funcţie pu'lică sau privată& cu e1cepţia

funcţiilor didactice din (nvăţământul superior.

ARTICOLUL 126 +nstanţele 9udecătoreşti

!



2/) Eustiţia se realizează prin :nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie şi prin celelalte instanţe 9udecătoreşti sta'ilite de lege.

2!) Competenţa instanţelor 9udecătoreşti şi procedura de 9udecată sunt prevăzute numai prin lege.2%) :nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către

celelalte instanţe 9udecătoreşti& potrivit competenţei sale.2) Compunerea :naltei Curţi de Casaţie şi Eustiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se sta'ilesc

prin lege organică.2-) ?ste interzisă (nfiinţarea de instanţe e1traordinare. rin lege organică pot fi (nfiinţate instanţespecializate (n anumite materii& cu posi'ilitatea participării& după caz& a unor persoane din afaramagistraturii.

23) Controlul 9udecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor pu'lice& pe caleacontenciosului administrativ& este garantat& cu e1cepţia celor care privesc raporturile cu arlamentul&

precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. +nstanţele de contencios administrativ suntcompetente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau& după caz& prindispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

ARTICOLUL 127

Caracterul pu'lic al dez'aterilorGedinţele de 9udecată sunt pu'lice& afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 128 7olosirea lim'ii materne şi a interpretului (n 9ustiţie

2/) rocedura 9udiciară se desfăşoară (n lim'a română.2!) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se e1prime (n lim'a maternă

(n faţa instanţelor de 9udecată& (n condiţiile legii organice.2%) Modalităţile de e1ercitare a dreptului prevăzut la alineatul 2!)& inclusiv prin folosirea de

interpreţi sau traduceri& se vor sta'ili astfel (ncât să nu (mpiedice 'una administrare a 9ustiţiei şi sănu implice c8eltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

2) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu (nţeleg sau nu vor'esc lim'a română au dreptul de a luacunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului& de a vor'i (n instanţă şi de a pune concluzii& prininterpret@ (n procesele penale acest drept este asigurat (n mod gratuit.

ARTICOLUL 129 7olosirea căilor de atac

:mpotriva 8otărârilor 9udecătoreşti& părţile interesate şi Ministerul u'lic pot e1ercita căile deatac& (n condiţiile legii.

ARTICOLUL 130

oliţia instanţelor+nstanţele 9udecătoreşti dispun de poliţia pusă (n serviciul lor.

"#C$IU%#A a 2,a

Ministerul u'licARTICOLUL 131

Rolul Ministerului u'lic2/) :n activitatea 9udiciară& Ministerul u'lic reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără

ordinea de drept& precum şi drepturile şi li'ertăţile cetăţenilor.2!) Ministerul u'lic (şi e1ercită atri'uţiile prin procurori constituiţi (n parc8ete& (n condiţiile

legii.

2%) arc8etele funcţionează pe lângă instanţele de 9udecată& conduc şi supraveg8ează activitatea decercetare penală a poliţiei 9udiciare& (n condiţiile legii.

!



ARTICOLUL 132 6tatutul procurorilor

2/) rocurorii (şi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii& al imparţialităţii şi alcontrolului ierar8ic& su' autoritatea ministrului 9ustiţiei.

2!) 7uncţia de procuror este incompati'ilă cu orice altă funcţie pu'lică sau privată& cu e1cepţiafuncţiilor didactice din (nvăţământul superior.

"#C$IU%#A a 3,a Consiliul 6uperior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul şi structura2/) Consiliul 6uperior al Magistraturii este garantul independenţei 9ustiţiei.2!) Consiliul 6uperior al Magistraturii este alcătuit din /" mem'ri& din careAa) / sunt aleşi (n adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de 6enat@ aceştia fac parte din

două secţii& una pentru 9udecători şi una pentru procurori@ prima secţie este compusă din " 9udecători& iar cea de0a doua din - procurori@

b) ! reprezentanţi ai societăţii civile& specialişti (n domeniul dreptului& care se 'ucură de (naltă

reputaţie profesională şi morală& aleşi de 6enat@ aceştia participă numai la lucrările (n plen@) ministrul 9ustiţiei& preşedintele :naltei Curţi de Casaţie şi Eustiţie şi procurorul general al

arc8etului de pe lângă :nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie.2%) reşedintele Consiliului 6uperior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an& ce nu

poate fi re(nnoit& dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul 2!) litera a).2) >urata mandatului mem'rilor Consiliului 6uperior al Magistraturii este de 3 ani.2-) 4otărârile Consiliului 6uperior al Magistraturii se iau prin vot secret.23) reşedintele României prezidează lucrările Consiliului 6uperior al Magistraturii la care

participă.2,) 4otărârile Consiliului 6uperior al Magistraturii sunt definitive şi irevoca'ile& cu e1cepţia celor

prevăzute la articolul /% alineatul 2!).

ARTICOLUL 134

5tri'uţii2/) Consiliul 6uperior al Magistraturii propune reşedintelui României numirea (n funcţie a

9udecătorilor şi a procurorilor& cu e1cepţia celor stagiari& (n condiţiile legii.2!) Consiliul 6uperior al Magistraturii (ndeplineşte rolul de instanţă de 9udecată& prin secţiile sale&

(n domeniul răspunderii disciplinare a 9udecătorilor şi a procurorilor& potrivit procedurii sta'ilite prin legea sa organică. :n aceste situaţii& ministrul 9ustiţiei& preşedintele :naltei Curţi de Casaţie şiEustiţie şi procurorul general al arc8etului de pe lângă :nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie nu au dreptde vot.

2%) 4otărârile Consiliului 6uperior al Magistraturii (n materie disciplinară pot fi atacate la :naltaCurte de Casaţie şi Eustiţie.2) Consiliul 6uperior al Magistraturii (ndeplineşte şi alte atri'uţii sta'ilite prin legea sa organică&

(n realizarea rolului său de garant al independenţei 9ustiţiei.

TITLUL I!

?conomia şi finanţele pu'liceARTICOLUL 135

?conomia2/) ?conomia României este economie de piaţă& 'azată pe li'era iniţiativă şi concurenţă.2!) 6tatul tre'uie să asigureA

a) li'ertatea comerţului& protecţia concurenţei loiale& crearea cadrului favora'il pentruvalorificarea tuturor factorilor de producţie@b) prote9area intereselor naţionale (n activitatea economică& financiară şi valutară@

!



) stimularea cercetării ştiinţifice şi te8nologice naţionale& a artei şi protecţia dreptului de autor@d) e1ploatarea resurselor naturale& (n concordanţă cu interesul naţional@&) refacerea şi ocrotirea mediului (ncon9urător& precum şi menţinerea ec8ili'rului ecologic@') crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii@() aplicarea politicilor de dezvoltare regională (n concordanţă cu o'iectivele =niunii ?uropene.

ARTICOLUL 136 roprietatea

2/) roprietatea este pu'lică sau privată.2!) roprietatea pu'lică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor

administrativ0teritoriale.2%) Dogăţiile de interes pu'lic ale su'solului& spaţiul aerian& apele cu potenţial energetic

valorifica'il& de interes naţional& pla9ele& marea teritorială& resursele naturale ale zonei economice şiale platoului continental& precum şi alte 'unuri sta'ilite de legea organică& fac o'iectul e1clusiv al

proprietăţii pu'lice.2) Dunurile proprietate pu'lică sunt inaliena'ile. :n condiţiile legii organice& ele pot fi date (n

administrare regiilor autonome ori instituţiilor pu'lice sau pot fi concesionate ori (nc8iriate@ de

asemenea& ele pot fi date (n folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate pu'lică.2-) roprietatea privată este inviola'ilă& (n condiţiile legii organice.

ARTICOLUL 137 6istemul financiar

2/) 7ormarea& administrarea& (ntre'uinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului& aleunităţilor administrativ0teritoriale şi ale instituţiilor pu'lice sunt reglementate prin lege.

2!) Moneda naţională este leul& iar su'diviziunea acestuia& 'anul. :n condiţiile aderării la =niunea?uropeană& prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi (nlocuirea monedei naţionale cuaceea a =niunii ?uropene.

ARTICOLUL 138

Dugetul pu'lic naţional2/) Dugetul pu'lic naţional cuprinde 'ugetul de stat& 'ugetul asigurărilor sociale de stat şi 'ugetele

locale ale comunelor& ale oraşelor şi ale 9udeţelor.2!) Iuvernul ela'orează anual proiectul 'ugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat&

pe care le supune& separat& apro'ării arlamentului.2%) >acă legea 'ugetului de stat şi legea 'ugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate

cu cel puţin % zile (nainte de e1pirarea e1erciţiului 'ugetar& se aplică (n continuare 'ugetul de stat şi 'ugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent& până la adoptarea noilor 'ugete.

2) Dugetele locale se ela'orează& se apro'ă şi se e1ecută (n condiţiile legii.

2-) ;ici o c8eltuială 'ugetară nu poate fi apro'ată fără sta'ilirea sursei de finanţare.ARTICOLUL 139

+mpozite& ta1e şi alte contri'uţii2/) +mpozitele& ta1ele şi orice alte venituri ale 'ugetului de stat şi ale 'ugetului asigurărilor sociale

de stat se sta'ilesc numai prin lege.2!) +mpozitele şi ta1ele locale se sta'ilesc de consiliile locale sau 9udeţene& (n limitele şi (n

condiţiile legii.2%) 6umele reprezentând contri'uţiile la constituirea unor fonduri se folosesc& (n condiţiile legii&

numai potrivit destinaţiei acestora.

ARTICOLUL 140 Curtea de Conturi

!



2/) Curtea de Conturi e1ercită controlul asupra modului de formare& de administrare şi de(ntre'uinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului pu'lic. :n condiţiile legii organice&litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele 9udecătoreştispecializate.

2!) Curtea de Conturi prezintă anual arlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale 'ugetului pu'lic naţional din e1erciţiul 'ugetar e1pirat& cuprinzând şi neregulile constatate.

2%) La cererea Camerei >eputaţilor sau a 6enatului& Curtea de Conturi controlează modul degestionare a resurselor pu'lice şi raportează despre cele constatate.2) Consilierii de conturi sunt numiţi de arlament pentru un mandat de " ani& care nu poate fi

prelungit sau (nnoit. Mem'rii Curţii de Conturi sunt independenţi (n e1ercitarea mandatului lor şiinamovi'ili pe toată durata acestuia. ?i sunt supuşi incompati'ilităţilor prevăzute de lege pentru

9udecători.2-) Curtea de Conturi se (nnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de arlament& din %

(n % ani& (n condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.23) Revocarea mem'rilor Curţii de Conturi se face de către arlament& (n cazurile şi condiţiile

prevăzute de lege.

ARTICOLUL 141 Consiliul ?conomic şi 6ocial

Consiliul ?conomic şi 6ocial este organ consultativ al arlamentului şi al Iuvernului (ndomeniile de specialitate sta'ilite prin legea sa organică de (nfiinţare& organizare şi funcţionare.

TITLUL ! Curtea Constituţională

ARTICOLUL 142

6tructura2/) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.2!) Curtea Constituţională se compune din nouă 9udecători& numiţi pentru un mandat de " ani& care

nu poate fi prelungit sau (nnoit.2%) <rei 9udecători sunt numiţi de Camera >eputaţilor& trei de 6enat şi trei de reşedintele

României.2) Eudecătorii Curţii Constituţionale aleg& prin vot secret& preşedintele acesteia& pentru o perioadă

de % ani.2-) Curtea Constituţională se (nnoieşte cu o treime din 9udecătorii ei& din % (n % ani& (n condiţiile

prevăzute de legea organică a Curţii.

ARTICOLUL 143

Condiţii pentru numire

Eudecătorii Curţii Constituţionale tre'uie să ai'ă pregătire 9uridică superioară& (naltă competenţă profesională şi o vec8ime de cel puţin / ani (n activitatea 9uridică sau (n (nvăţământul 9uridicsuperior.

ARTICOLUL 144 +ncompati'ilităţi

7uncţia de 9udecător al Curţii Constituţionale este incompati'ilă cu oricare altă funcţie pu'licăsau privată& cu e1cepţia funcţiilor didactice din (nvăţământul 9uridic superior.

ARTICOLUL 145 +ndependenţa şi inamovi'ilitatea

Eudecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi (n e1ercitarea mandatului lor şi inamovi'ili pe durata acestuia.

!



ARTICOLUL 146 5tri'uţii

Curtea Constituţională are următoarele atri'uţiiAa) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor& (nainte de promulgarea acestora& la sesizarea

reşedintelui României& a unuia dintre preşedinţii celor două Camere& a Iuvernului& a :naltei Curţide Casaţie şi Eustiţie& a 5vocatului oporului& a unui număr de cel puţin -$ de deputaţi sau de cel

puţin !- de senatori& precum şi& din oficiu& asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei@b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale& la sesizareaunuia dintre preşedinţii celor două Camere& a unui număr de cel puţin -$ de deputaţi sau de cel

puţin !- de senatori@) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor arlamentului& la sesizarea unuia dintre

preşedinţii celor două Camere& a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin -$ de deputaţisau de cel puţin !- de senatori@

d) 8otărăşte asupra e1cepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele& ridicate (nfaţa instanţelor 9udecătoreşti sau de ar'itra9 comercial@ e1cepţia de neconstituţionalitate poate firidicată şi direct de 5vocatul oporului@

&) soluţionează conflictele 9uridice de natură constituţională dintre autorităţile pu'lice& la cererea

reşedintelui României& a unuia dintre preşedinţii celor două Camere& a primului0ministru sau a preşedintelui Consiliului 6uperior al Magistraturii@

') veg8ează la respectarea procedurii pentru alegerea reşedintelui României şi confirmărezultatele sufragiului@

() constată e1istenţa (mpre9urărilor care 9ustifică interimatul (n e1ercitarea funcţiei de reşedinteal României şi comunică cele constatate arlamentului şi Iuvernului@

) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a reşedintelui României@i) veg8ează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi

confirmă rezultatele acestuia@ *) verifică (ndeplinirea condiţiilor pentru e1ercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni@+) 8otărăşte asupra contestaţiilor care au ca o'iect constituţionalitatea unui partid politic@-) (ndeplineşte şi alte atri'uţii prevăzute de legea organică a Curţii.

ARTICOLUL 147 >eciziile Curţii Constituţionale

2/) >ispoziţiile din legile şi ordonanţele (n vigoare& precum şi cele din regulamente& constatate cafiind neconstituţionale& (şi (ncetează efectele 9uridice la - de zile de la pu'licarea deciziei CurţiiConstituţionale dacă& (n acest interval& arlamentul sau Iuvernul& după caz& nu pun de acord

prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. e durata acestui termen& dispoziţiileconstatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

2!) :n cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile& (nainte de promulgarea acestora&

arlamentul este o'ligat să ree1amineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cudecizia Curţii Constituţionale.2%) :n cazul (n care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată

potrivit articolului /3 litera ')& acesta nu poate face o'iectul unei e1cepţii de neconstituţionalitate.<ratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

2) >eciziile Curţii Constituţionale se pu'lică (n Monitorul ficial al României. >e la data pu'licării& deciziile sunt general o'ligatorii şi au putere numai pentru viitor.

TITLUL !I

+ntegrarea euroatlanticăARTICOLUL 148

+ntegrarea (n =niunea ?uropeană2/) 5derarea României la tratatele constitutive ale =niunii ?uropene& (n scopul transferării unoratri'uţii către instituţiile comunitare& precum şi al e1ercitării (n comun cu celelalte state mem're a

!



competenţelor prevăzute (n aceste tratate& se face prin lege adoptată (n şedinţa comună a Camerei>eputaţilor şi 6enatului& cu o ma9oritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

2!) Ca urmare a aderării& prevederile tratatelor constitutive ale =niunii ?uropene& precum şicelelalte reglementări comunitare cu caracter o'ligatoriu& au prioritate faţă de dispoziţiile contraredin legile interne& cu respectarea prevederilor actului de aderare.

2%) revederile alineatelor 2/) şi 2!) se aplică& (n mod corespunzător& şi pentru aderarea la actele de

revizuire a tratatelor constitutive ale =niunii ?uropene.2) arlamentul& reşedintele României& Iuvernul şi autoritatea 9udecătorească garanteazăaducerea la (ndeplinire a o'ligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului 2!).

2-) Iuvernul transmite celor două Camere ale arlamentului proiectele actelor cu caractero'ligatoriu (nainte ca acestea să fie supuse apro'ării instituţiilor =niunii ?uropene.

ARTICOLUL 149 5derarea la <ratatul 5tlanticului de ;ord

5derarea României la <ratatul 5tlanticului de ;ord se face prin lege adoptată (n şedinţa comunăa Camerei >eputaţilor şi 6enatului& cu o ma9oritate de două treimi din numărul deputaţilor şisenatorilor.

TITLUL !II

Revizuirea ConstituţieiARTICOLUL 150

+niţiativa revizuirii2/) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de reşedintele României la propunerea Iuvernului& de

cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor& precum şi de cel puţin -$$.$$$ decetăţeni cu drept de vot.

2!) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei tre'uie să provină din cel puţin 9umătate din 9udeţele ţării& iar (n fiecare din aceste 9udeţe sau (n municipiul Ducureşti tre'uie să fie (nregistratecel puţin !$.$$$ de semnături (n spri9inul acestei iniţiative.

ARTICOLUL 151

rocedura de revizuire2/) roiectul sau propunerea de revizuire tre'uie adoptată de Camera >eputaţilor şi de 6enat& cu o

ma9oritate de cel puţin două treimi din numărul mem'rilor fiecărei Camere.2!) >acă prin procedura de mediere nu se a9unge la un acord& Camera >eputaţilor şi 6enatul& (n

şedinţă comună& 8otărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.2%) Revizuirea este definitivă după apro'area ei prin referendum& organizat (n cel mult %$ de zile

de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii2/) >ispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional& independent& unitar şi indivizi'il

al statului român& forma repu'licană de guvernământ& integritatea teritoriului& independenţa 9ustiţiei& pluralismul politic şi lim'a oficială nu pot forma o'iectul revizuirii.

2!) >e asemenea& nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi ali'ertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

2%) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici (n timpde răz'oi.

TITLUL !III

>ispoziţii finale şi tranzitoriiARTICOLUL 153 +ntrarea (n vigoare

%



rezenta Constituţie intră (n vigoare la data apro'ării ei prin referendum. La aceeaşi dată&Constituţia din !/ august /"3- este şi rămâne (n (ntregime a'rogată.

ARTICOLUL 154

Conflictul temporal de legi2/) Legile şi toate celelalte acte normative rămân (n vigoare& (n măsura (n care ele nu contravin

prezentei Constituţii.2!) Consiliul Legislativ& (n termen de /! luni de la data intrării (n vigoare a legii sale deorganizare& va e1amina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face arlamentuluisau& după caz& Iuvernului& propuneri corespunzătoare.

ARTICOLUL 155

>ispoziţii tranzitorii2/) roiectele de legi şi propunerile legislative (n curs de legiferare se dez'at şi se adoptă potrivit

dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării (n vigoare a legii de revizuire.2!) +nstituţiile prevăzute de Constituţie& e1istente la data intrării (n vigoare a legii de revizuire&

rămân (n funcţiune până la constituirea celor noi.

2%) revederile alineatului 2/) al articolului % se aplică (ncepând cu următorul mandat prezidenţial.

2) >ispoziţiile cu privire la :nalta Curte de Casaţie şi Eustiţie vor fi aduse la (ndeplinire (n celmult ! ani de la data intrării (n vigoare a legii de revizuire.

2-) Eudecătorii (n funcţie ai Curţii 6upreme de Eustiţie şi consilierii de conturi numiţi de arlament(şi continuă activitatea până la data e1pirării mandatului pentru care au fost numiţi. entruasigurarea (nnoirii Curţii de Conturi din % (n % ani& la e1pirarea mandatului actualilor consilieri deconturi aceştia vor putea fi numiţi pentru (ncă un mandat de % ani sau de 3 ani.

23) ână la constituirea instanţelor 9udecătoreşti specializate& litigiile rezultate din activitateaCurţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele 9udecătoreşti ordinare.

ARTICOLUL 156

Repu'licarea ConstituţieiLegea de revizuire a Constituţiei se pu'lică (n Monitorul ficial al României (n termen de - zile

de la data adoptării. Constituţia& modificată şi completată& după apro'area prin referendum& serepu'lică de către Consiliul Legislativ& cu reactualizarea denumirilor& dându0se te1telor o nouănumerotare

Constituţia României

Documents

Transcript of Constituţia României