Constiinta Presentation

download Constiinta Presentation

of 41

  • date post

    10-Jul-2016
  • Category

    Documents

  • view

    35
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of Constiinta Presentation

  • CONTIINA ASPECTE PSIHOLOGICE I PSIHOPATOLOGIICE22nov2012

  • Contiina Etimologic: scientia= cunoastere si con=care insoteste;TIU C TIU!In biologie si patologia mintala:

    =>Funcie complex de integrare aici i acum a persoanei i n consecin corespunde sensului de cunotin, contien, contiin cu diversele sale niveluri de integrare bio-psiho-social la care dorim s ne raportm.

  • ContiinaContiina este fenomenul mintal datorit cruia o persoan cunoate ceea ce este n jurul ei i n sinele ei, i aceast cunoatere are loc deodat ce ea aparine existenei sale. Contiina apare n acelai timp ca un aport de informaie i ca ceva trit propriu i original, legat de cordonatele imediate ale existenei, timp i durat, spaiu i orientare, continuitate a EU-lui ;Activitatea contiinei depinde de funciile instrumentale ale percepiei senzitive i senzoriale , de activitatea strii de vigilitate i de conservarea capacitii intelectuale.

  • ContiinaPsihologic:contina =un fenomen complex prin intermediul cruia se reflect EU - l ( contiina SINE-lui ),activitatea i continuitatea persoanei ca fiin unic i irepetabil, i non-EU-l ( ambiana), adic mediul ncojurtor, delimitat n timp i spaiu i n raport cu trinomul: EU, TU i EL.

    JASPERS: contina = Viaa psihic a individului la un moment dat .

    n psihiatrie:- contiina are un caracter distinctiv- al activitii psihice globale.- ea reprezint contiina imediat i spontan care ne d posibilitatea ca n orice moment s ne putem autodefini n raport cu ceilali ( EU, TU, EL CEILALI ), ncadrai n TIMP i SPAIU.

  • ContiinaIn filozofie- de multe ori echivalenta ca sens cu existenta umana sau chiar cu personalitatea.

  • ContiinaDup EY, pentru a fi contieni este nevoie de urmtoarele dou nivele fundamentale:1.Contiina care se oprete la actualizarea experienei trecute, adic contiina timpului trit ; i 2.contiina de sine, care se dezvolt n sistemul persoanei . EY afirm c pentru a fi contient nseamn a dispune de un model personal asupra lumii, =>contiina este atunci posibilitatea individului de-a se constitui el nsui n obiect pentru sine i pentru alii. Contiina are o structurare tridimensional: operaional, logic sau axiologic .

  • ContiinaPrin noiunea de cmp al contiinei definim ansamblul fenomenelor psihice ale existenei noastre la un moment dat: percepii, triri afective, pulsiuni, imaginaie, activitate, atenie, oboseal, epuizare, somnolen, somn etc.,care, n funcie de calitatea i coninutul lor pot aciona n sens pozitiv sau negativ asupra calitii strii de contientizare. Altfel spus, cmpul contiinei este prezena noastr n lume la un moment dat al subiectului contient sau incontient, a cror calitate este influenat de factorii mai sus menionai.

  • ContiinaDe altfel, structura cmpului contiinei are urmtoarele trei nivele:Contiina elementar care asigur starea de veghe, prezent i la animale(i ine de structurile subcorticale);Contiina operaional-logic, prin care cu ajutorul percepiilor i gndirii se realizeaz o reflectare coerent a realitii iContiina axiologic, se obine pentru anumite valori.

  • ContiinaNivelul calitii contiiei prezint-trepte diferite, la acelai subiect, dar i -variaii ciclice(alternane ) .Psihologia s-a ocupat cu descrierea nivelurilor constiintei.

  • SubcontientulDup definirea contiinei, s revenim cu cteva date i asupra subcontientului i incontientului :Subcontientul este reprezentat prin totalitatea fenomenelor psihice situate la un moment dat n afara cmpului contiinei, dar care au fost anterior contientizate i pot oricnd s fie rechemate sau recontientizate.(proces postconstient) El este suficient pentru a autoriza o activitate automat, dar insuficient pentru a fi net i precis.

  • IncontientulIncontientul este un domeniu important al constiintei;Este mai vag delimitat dar mult mai vast si mai constant decat starea de veghe a constiintei.Freud considera incontientul fora care influeneaz viaa.Jung il asemuia cu un mare fluviu colectiv si ancestral al persoanei

  • Incontientuleste constituit din totalitatea fenomenelor psihice care scap contienei (care nu au fost contientizate sau care nu se contientizeaz):- perioadele care preced formarea contiinei individuale,elemente potential statice ale amintirilor- automatisme, obinuine, stereotipii, elibernd astfel contientul de ele, -pulsiunile subsenzoriale,- imagini i reprezentri ce apar n timpul visului, frmntri care au drept scop apariia noilor creaii( laboratorul psihismului) -tririle psihofizice din episoadele confuzive, strile comatoase etc. Nu trebuie neglijat faptul c incontientul nu este n totalitatea lui incognoscibil i c n mod psihofiziologic l trim ca fenomen normal n timpul somnului, condiii n care uneori visul poate fi comparat cu o nebunie scurt, iar nebunia cu un vis lung .

  • ContiinaSubstratul material al constiintei:-cercetarile de neurofiziologie-Moruzzi si Magoun, in1949, au relevat semnificatia substantei reticulate in realizarea starii de veghe;-Bremer, in 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale in realizarea constiintei;

  • ContiinaPe planul psihofiziologiei, funcia vigil condiioneaz exercitarea contiinei, somnul o oprete o suspend. Dar funcia vigil i contiina nu pot fi asimilate. Studierea subiecilor n stare de com prelungit a permis constatarea meninerii ritmului vigil cu incotien sau stupoare, fenomenul de contiin este specific omului.

  • ContiinaContiina de SINE permite individului s se separe de ceilali i a lui . Animalul are percepii, el nu are contiin de sine. Spre vrsta de 3 ani copilul ncepe s se cunoasc i s se simt un subiect distinct, deosebit de ceilali. Dar, trebuie s ajung la vrsta adult pentru ca s gseasc formulele cu ajutorul crora va putea s-i exprime individualitatea subiectiv.

  • ContiinaDe asemenea, trebuie remarcat faptul c sistemul nervos central, n special cortexul reprezint nivelul superior al activiti psihice, =suprastructura facultativ, dar nu centrul continei ,=> ci centrencefalul i formaia reticulat a trunchiului cerebral n special, care joac un rol activator i reprezint dispozitivul de alarm al continei. Aceast formaiune activatoare, ea nsi activat de diferii stimuli exteriori i interiori, care vin de jos n sus, dar i de sus n jos, prin cile aferent-centrifuge, constituind un vast sistem de feedback.

  • ContiinaDeci, contiina reprezint un proces complex (realizat pe fondul strii de veghe), de prelucrare a informaiilor oferite de organele senzoriale, realiznd att o reflectare subiectiv a realitii obiective, ct i o orientare adecvat n comportamentul de adaptare la situaiile n care se afl subiecul.

  • ContiinaConstiinta in ansamblul sau este considerata fundamentul functional necesar desfasurarii normale a proceselor cognitive si volitive; pe de alta parte aceste procese psihice influenteaza in larga masura constiinta.Astfel, toate trairile afective intense, in special cele negative( emotii, afecte, pasiuni) stramtoreaza campul constiintei, in timp ce trairile pozitive, de satisfactie si multumire largesc campul constiintei.

  • Forme de manifestare a constiinteiStarea de veghe- cea mai simpla si fundamentala stare de constiinta necesara unei bune functionari a psihicului.Este imediata;Se realizeaza fara effort;Aduce cu sine incadrarea corecta in timp si spatiu si asupra propriei persoane.

  • Forme de manifestare a constiinteiConstiinta mediataSe realizeaza cu efort;Presupune o tensiune psihologica;Vizeaza dirijarea intregii activitati psihice spre ceva anume( spre cunoastere, spre insusirea de cunostinte, spre alerta, spre executarea de diferite actiuni, etc.)Constituie o activitate adaptativa in care atentia si memoria au o semnificatie orientativa de prim ordin.

  • Forme de manifestare a constiinteiSomnulReprezinta perioada reparatorie a organismului in care este suspendata functia de veghe;Inregistrarile poligrafice au semnalat alternarea fazelor de somn lent cu fazele paradoxale;Somnul lent- durata aprox 80 min; corpul ramane imobil, respiratie rara, regulata, calma; EEG cu 5 stadii de profunzime diferita:1. rarefierea undelor alfa, 2.voltaj scazut, 3.varfuri si complex K, 4 si 5 cu aparitia undelor lente.5-6 cicluri de somn lent pe noapte/ alternand cu somnul paradoxal.

  • Forme de manifestare a constiinteiFaza paradoxalaDurata mai scurta, aprox 10 min;Corespunde visului;Corpul prezinta o serie de miscari, Apar tulburari ale ritmului respirator si cardiac;Globii oculari realizeaza o serie de miscari;EEG prezinta frecvente unde alfa si teta;3-6 faze paradoxale pe noapte.

  • Forme de manifestare a constiinteiPopoviciu, Jouvet si Passonat au constatat ca suprimarea fazelor paradoxale creeaza fenomene de intoleranta, neliniste, iritabilitate, disconfort si subiectul nu se simte deloc odihnit.La om durata limita de veghe neintrerupta este de aprox 100 ore apoi apar tulburari ca iluzii, halucinatii, stari onirico-confuzive, etc.

  • Forme de manifestare a constiinteiVisulSe realizeaza in cursul starii paradoxaleEste format dintr-o suita de imagini, amintiri, reminiscente care se desfasoara haotic si fara ierarhizare prealabila a elementelor componente;Persoana poate participa al ce se intampla in jurul sau, jucand in acelasi timp rolul de actor, regizor si spectator.

  • Tulburrile calitative ale contiinei constau ntr-o alterare a sintezei mint