Constantin Necula Alexandru - Libris.ro de cuvinte - Constantin Necula... · O radiografie care ne...

10
@ Editura A.p._Sibiu rel. 0745 / 679038; 0766 / 530777 www.agnos.ro e-mail: editura_agnos@yahoo. com ISBN 97 8_97 3_r94t-21 _g Pr. Constantin Necula Alexandru Rusu FAR]VIACIA DE CIIVINTE Rubrici ln cadrul emisiunii Maraton dc Duminicd. Radio RomAnia Actualititi 2011-20r3 Apare cu binecuvintarea ips o" IAURENTIU srREzA Arhiepiscopul Sibiului 9i Mitropolitul Ardealului Editura Agt't+ Sibiu - 2014

Transcript of Constantin Necula Alexandru - Libris.ro de cuvinte - Constantin Necula... · O radiografie care ne...

@ Editura A.p._Sibiurel. 0745 / 679038; 0766 / 530777

www.agnos.roe-mail: editura_agnos@yahoo. com

ISBN 97 8_97 3_r94t-21 _g

Pr. Constantin Necula

Alexandru Rusu

FAR]VIACIA DE CIIVINTE

Rubrici ln cadrul emisiunii Maraton dc Duminicd.

Radio RomAnia Actualititi

2011-20r3

Apare cu binecuvintareaips o" IAURENTIU srREzA

Arhiepiscopul Sibiului 9i

Mitropolitul Ardealului

Editura Agt't+

Sibiu - 2014

CupnrNs

Maestrul gi ucenicul vri.jitorGranigele transformate in simple intAmpliri ..................... 1 1

futizi vorbim despre griji............ ........'......... 13

Se poate vindeca prietenul dugmanului tlu....................'.. 1 5

MAntuitorul Hristos dovedegte ci intr-adevir merge ci-tre cei izolagi cu torul...... ............ 18

RomAnia intreagi e o Dobroge Pentru harul pirinteluiArsenie Papacioc...... ..'.......'.'..'..'......20

Un stragnic om al lui Dumnezeu .""..............23Lipsa de credinli face si nu mai mutim mungii dinloc....25Tiiim intr-o RomAnie a datornicilor........... . "'.................. 27

Un tdnir se indreapti citre Hristos'..'............. ..'..............- 29

Un ora; revirsat in catedrali .......32Doui corzi intinse de Hristos, ca si putem si trecem

peste lumea aceasta nebuni in care ne zbatem ......',.'...'...,35Azi am vizut pescuirea minunati................. ........ "'.......,.. 37

Hristos este singurul medic gi medicament deopotrivifhcltor de sinitate ........'.'...."-.-' 40

Este Vindecitorul morgii ...........' 43

Face mai mult decAt toate tratatele de filozofie ale lumii......46Numai in vremea de acum, oamenii care sunt goi gi se

ascund prin morminte sunt vedete de te1wi2iune.................... 48

Si ne lnvege ce mult conteaz| mijlocirea pe care o fac

Sfingii de dragul nostru........ ....... 51

Astizi este o propozigie in aceasti Evanghelie Pe care aF

vrea si o pun la inima dumneavoastri.............. ,................54Astizi plecim la drumul acesta duhovnicesc al postirii,impreuni cu samarineanul cel milostiv......'.........','.'.'...'.. 5 6

316 Pirintele Constantin Necula / Alexandru Rusu

Hristos nu este venit si imparti intre noi mogtenirile....... 5gNu cunoasterea si citarea Poruncilor este importantim6.ntuirii, c6.t implinirea poruncilor................................. 6lUn Dumnezeu Care lucreazi,mai ales in afaLra programului.....63La vreme de post, Evanghelia aceasra indeamni, de fapt,si mininci cu prietenul Hristos din tupul 9i din SAn-gele Siu ...................66Asro"*'r, un prieten mi-a soptit sI mi rog pentru Vriclav Havel....d9E ziua in care se dovedegte ci Cerul e mai aproape depimAnt decAt noi intre noi, pimAntenii. ........72Ziua aceasta ne fixeazd. in Galileea neamurilor ..................79Dumnezeu tot timpul e cu privirea in sus, ciutindu-nein sicomorii vietii acesteia................. ............. 82Pentru ci existi o generatie care pleaci din mijlocul nostru...... 84Din rugiciunea fariseului de asti.zi, inclusiv Dumnezeulipsegte........ ............. 87Thtil intelege ci" e nevoie de o jertfh care si spele picatelefiului siu ................. g9...ca parte integranti. a dragostei lui Dumne2.r................ 91Ne invagi de fiecare datd. ci. acolo unde esre comoaranoastri, acolo este si inima noastri ................94Unicul Dumnezeu, Care ii cheami pe oameni si se ajutes5" se mdntuiascl laolalti cu EI........... .............97A fi prieten inseamnl" a-gi duce prietenul dinaintea luiHristos........ ..................99A venit primivara in Biserici prin Cruce ..... 101Fecioria Maicii Domnului este parte integrantd a ran-dretii Bisericii pentru noi............. ................ 103Hristos ne spune ci. m6,ntuirea nu este doar un interespersonal...... ........... 105Dincolo de toate bucuriile noastre, se atterne urcusulacesta al Golgotei... ... l0BEu sunt convins ci ati constatat deja cL a inviat Hristos..... 1 l0Singura realitate care conteazi in ultimele siptimini...... 113

O singuri frici........... .............. 115

Necaz mare pentru cirtitorii din jur ............ ll7Femeilor nu le este interzis si propoviduiasci Evanghe-

lia gi nici s5" vorbeasci cu Dumne2eu............................... 119

O intAlnire fundamentali. intre o boali ce pare pedeapsi

;i Cel care ridici pedeapsa oricirei boli: Hristos ................ I2IE duminica in care ni se di plinitatea Ortodoxiei. .......... I23Cel care vine si umple adevirul rostit de Hristos este

Duhul Sfbnt.......... ...................I25Sinaxarul e deschis gi ne agteapti siJ umplem cu propri-ile noastre viegi........... .............. 128

Nu credeam ci sAmbiti, un coleg, preot, ucis in faga uneibiserici, va trece dinaintea ochilor nogtri in Sinaxar ..........130

Atunci cAnd slujegti lui Dumnezeu, esti gata si igi pierzi

capul pentru El .............. ..........132O slugi fericiti .....133Sindromul gadarenilor .............I35Fratricidul nu-i boali noui ......... ................137Cred in valorile acestea ale ribdirii la marginea impirigiei ...J40fuscim si atingem limita lui Iuda ...............I43Intrare in mintea copiilor cea curati .....,..... 147

Steinhardt a marcat o generafie intreagi de teologi ........ 150

Chipul Slavei Thle celei negriite sunt, degi port rinilepicatelor ............... I53RimAne una dintre marile taine ale filozofiei romAnegti

cum de-a putut si uite de Hristos omul acesta ............... I55Un adevir despre icoani care nu poate fi probat gi triitdecAt in spagiul Bisericii ...........I59Decenga trebuie s5. rimini una dintre marile caracteris-

tici ale teologului .....................162Restul sunt povegti, uneori, steineriene.. ....... 156indriznesc si cred ci poporul acesta nu sti decit pe oasele

martirilor; in rest, stim pe oase goale gi vAnare de fum .......169Dumnezeul nostru e smerenie .................... 173

Farmacia de cuuinte 317

318 Pirintele Constantin Necula / Alexandru Rusu

Dumnezeu, de fiecare dati, in materie vede o sansd. si fiepreaslivit ..............._.. .............. 176Eu zic ci doar roadele acestea ale ribdirii sunt cele carene fac popor ales ............ .......... L79Ne edrag si-i vedem pe oameni restaurati, dar in aceeasi vre_me, daci se poare, ftri pierderi din paftea lui Dumnezeu ....... 182teptele duhovnicesti ale leadership-ului ..... 185Lui Noica i-a lipsit foarte multi vreme prezentaaceastaa MAntuitorului ........... ............Ig7N-as putea si imi ingidui si comentez dreptul la fericire .... 190N-ag fi fiul ratilui meu, daci n-ag fi la intdlnirea cu as_cultitorii ...............1g3E cap de afig, pentru cei care nu au cultura teologicinecesari. ................196O exegezi modest5. si onesti asupra nasterii MAntuito_rului Hristos................. ............ l9gBiserica nu predi cursuri de metafizici ............... ...........20IConstruim tot Angi idoli, pe care si-i indumnezeiasci cueylavia lor ............... ....203Criciunul nu-i doar o zoni"de agteptare .....206Au clzut idolii la pimAnt .........210Parametrul la care Dumnezeu deja Se declari multumit .....215Am vizur parabola impliniti xtdzilaTorino, in comu-nitatea romAneasci. de aici .......217Mi-e teami ci bunul simt e cel mai grav;i mai greu dedobindit dintre simturile Duhului Sfrnt ......... ..............220Nu putem ierta pe cel care nu cere iertare ...223Astfel de momente pot si biruiasci doar daci ne ruglmsi lucrim impreuni ...................22GImportant e si reginem ci la omul si.rac, rrage Dumnezeu ....22gOr fi strigoii blocati pe drumurile de intrare in tari., darsunt suficient de multi aceia care inci. trildeazd. idealulna;ional ................232Parabola-i mai mult decit atAt ...235

O radiografie care ne doare, din nefericire ................ ......238Sacrul nu se substituie niciodati sfingeniei ..................... 24IE clar ci Steinhardt, contemporan cu MAntuitorul, inCapernaum, este unul dintre prieteni .........244O urcare pe Cruce laolalti cu Hristos .........248Tatil de astizi din Evanghelie se intilneste cu Hristos Cel

intrupat, Care nu-i doar un Dumnezeu al fraternitigii .....251Cregtinul nu este mirgiluitor intre termeni gi sintagme .....254in afara Crucii MAntuitorului Hristos, nu existi sens bi-ruinEei noastre .........257

Un punct de gindire ................26IO duminici a incurajirii femeii cregtine .....267Dumnezeu nu Se vrea mai important decAt oamenii ......270Ce-ag putea spune mai mult decAt un slbnt? ........ ..........274Altarul ne este casi .......... ........277Pentru puginitatea timpului de acum .......... 280Valorim cit valorim in Cer .....281Ffui Duhul Sfrnt, nu-L vedem pe Dumnezeu pizindu-ne ....282Nimeni nu este in plus in planul de mintuire al MAntu-itorului Hristos .....283intr-o lume in care porcii ni-s mai prieteni decit oamenii.....2S4Medicii, ca qi preogii, sunt mAna lui Dumnezeu... .......... 285

Si-gi ajugi aproapele nu fine nici de noroc, nici de proiec-

te europene ..............288MAntuitorul le gterge spaima Apostolilor ....29IE nevoie de inviere ca si mergem mai departe ................293Intri in logica texturii Noului Testament ....295RomAnia insigi are o Cruce .....298Si-L lisim pe Hristos si locuiasci cu noi in corabie....... 300

Va veni o weme cnnd se vor deschide iar farmaciile de cuvinte...303

Suntem intr-o societate care-i a;azi.incentrifuga pe copii .....305

E mai ugor s5. giseqti vinovaEii nevizugi, decit pe cei vi-zuti cu adevirat .... 308

Suntem intr-o Duminici grea ..................... 311

Farmacia de cuuinte 3r9

GneNrlnrnTRANSFoRMATE ir.u snaprn iNrAuprAru

Alexandru Rusu; Farmacia d.e cuuinte, o rubricd tncd tdna-

rd k,,Maraton", ddr cdre ne aduce duminicd. dr duminicd, alawridr pdrintele Necula, porfia de spiritualitau. Sdrut mhna, Pdrinte!

h, Constanti'n Neculn Sirut mAna si eu gi bine ne auzim!

Ahxandru Rusu: Astdzi este Duminica Sfnyilor Romhni,a d.oua duminicd dupd Rusalii. Ce tnsearnn,i. aceastd zi in calen-

darul ortod.ox?

Pr. Constantin Necula.: inseamni insisi existenta verticalia neamului nostru. Emil Cioran spunea ci igi doregte si giseas-

ci" un neam dispus si moari pentru o virguli, atunci cAnd vor-bea in Sihgismele arndrdciunii. Iatd, avem rodul unor oamenidispugi si moari pentru Cruce, in cazul neamului romAnesc;

dispugi si faci din Cruce nu doar un ideal, ci un mod de viagi;dispugi si faci din Iisus Hristos, daci vregi, Prietenul cel maipregios in eforul ftcut de noi pentru ca neamul si nu piari.

Poate ci pare un pic demagogic un asdel de ton intr-o lumein care ne sunt atacrte simbolurile istorice si valorile nationale

sunt cilcate in picioare gi graniEele uansformate ln simple inr6"m-

pliri. Pentru un preot, pentru un ortodox, pentru un crestin ro-mAn, cei care te reprezintidinaintea Iisus Hristos sunt mai multdecAt orice gi eu cred d, astizi este Duminica in care suntem re-

prezentagi in mod excep,tional dinaintea lui Dumnezeu.

Alcxandru Rusu: Luni a tnceput postul Sfinyilor ApostoliPetru;i Pauel.

12 Pirintele Constantin Necula / Alexandru Rusu

Pr. Constantin Necula: Da. parte integranti. a postirii dedragul lui Hrisros. Ne agteptim si intAmpinim un ristignit dedragul lui Hristos gi un decapitat de dragul lui Hristos. Decitot niste oameni dispugi si moari p.n,ru-Cru.., ,, do", p.rr_tru o virguli. Cei care au schimbai din temelii _ as zice_ *.ografia spirituali a lumii. inaintea ror nu putem si intrim decatastfel: postind gi bucurandu-ne de intalnirea cu ei. Nu e yorbaaici doar_ de abtinere de la mAncare _

Ei am spus_o de fiecaredati, cu bucurie, ci Hristos nu S-a risiignit pe un frigider, cipe Cruce *, ci de asumarea Crucii

"..rrj" " i_pr.urri_pirti_giei cu ei, de dragul impirigiei, a mi.rturisirii pini in sfrrgit.

E, intr-un fel sau altul, modul in care Orientul se intAl_nette cu Occidentul, tn martirajul acestor oameni cu totul ex-ceptionali, transformari in Sfingi, nu doar de dragul lui Dum_nezeu., ci 9i de Dumnezeu, Care i_a indrigit foaite mult. Nuputea merge decAt indrigindu_i la intAlnire cu ei.

Alexandru Rusu: Vd mulpmim, ptirinte, ?entru cuuintele

fiumoase, tdlmdche, iatd, inn-o farmacie spiriiuak $ sd ne au_zim cu drag sdptdrndna uiitoare.

Pr. Constantin Necula: Cu toati bucuria!

26.06.2011

Asrezl voRBIM DEspRE GRrJr

Alexandru Rusa: Suntem bucuro;i sd-l auem aldturi de noipe Pdrintele Constantin Necula, cu rubrica sa de spiritualitate.Sdrut mdna, Pdrinte!

Pr. Constantin Necula: Sirut mAna si eu si bun5. seara

ascultitorilor!

Alexandru Rusu: $i dstdzi un cuuknt inyelept din parteadumneauoastrd. Vorbim despre griji. Vd ascuhdrn.

Pn Constantin Neculn: Astizi vorbim despre griji din ca-

tedrala Ministirii ,,Negru Vodi" din CAmpulung, acolo undeastizi mi-a ingiduit Dumnezeu si slujesc impreuni cu piringiide aici 9i si le spunem oamenilor din CAmpulung, care aufost prezengi, 9i prin ei, iati, prietenilor nostri din RomXniacuplati la Actualitigi, despre Evanghelia de astizi, care este a

treia dupi Rusalii, dupi ce ne-a purrar prin atentionarea M6.n-tuitorului ci suntem mai presus decit plsirile cerului gi decAt

inflorirea pimAntului sunrem mai de pref, pentru ci SAngele

Lui ne-a frcut si fim de preg, iar grijile noastre, in raport cugrija lui Dumnezeu pentru noi, sunt oricum in dezechilibru.

Ne afi"m de fiecare dati dinaintea unei provociri. Suntemchemati prin Evanghelia aceasta a MAntuitorului Hristos si neluim in serios; si devenim parteneri ai Mintuitorului pentrupropria noastri mAntuire; si credem, nedezlipiti de El, ci de fie-care dati, atunci cdnd suntem in griji gi in necazuri, El este parteintegrantl a vindecirii gi a iegirii noasrre din griji si din necazuri.

Astizi am invltat - gi am ayut nevoie de PogorArea Du-hului Sfrnt si ingelegem aceasta - c5. sunrem oamenii lui

14 Pirintele Constantin Necula / Alexandru Rusu

Dumnezeu si ci de fiecare dati cAnd vorbim despre noi cadespre nigte oameni, o facem in virtutea faptului .i D.rrrrrr._zeu ne iubegte gi admite si fim chipul SlaveiSale, dqi purtimranele picatelor.

Alexandru Rusu: Vd mulprnirn tare mult, pdrinte, pentraac es te cuu inte furn o as e.

Pn Constantin Necuk: $i eu vi multumesc;i ii rog peascultirori s5. incerce mi.car de astizi si punl mai mare ",*ii.;i mai mare grijl pe propria lor mAntuire, mai mulr decAt pemAntuirea grijilor din jur.

Alexandru Rusu: Sd dea Dornnul! Sdrut mdna, pdrinte!

+ dorj sdfac un anunl. Cei care d.oresc s,i-l reascube pe pdrinteleNecula o pot face accesind site-ul radioromania.ri, lo paginaemisiunii,,Maraton de durninicd".

03. 07. 201 t

Sn poern vTNDECA

PRIETENIJL DUSMANULUI TAU

Alexandru Rusu; Deschidrm ;i astdzi un f.acon ca cuuin-tele de sufut;i spirit ale Pdrintelui Constantin Necuk. DoAmne,

ajutd, Pirinte, ud ascubdm!

Pn Constantin Necula; Doamne, ajuti! Suntem in Du-minica ce a priznuit prin Evanghelie vindecarea slujitoruluiunui sutag - al unui centurion din Capernaum.

Hristos vine gi ne inva;i astizi ci se poate vindeca priete-nul dugmanului tiu. Suta;ul ayea pe unul dintre servitori, la

care ginea extrem de mult, paraliz.at, dupl traducere mai nouide limba romAni., iar Hristos ii invagi pe oamenii din jurul Luici indiferent de locul gi rangul celor care vin ci.tre tine, ei suntegali inaintea minunii lui Dumnezeu. Un Hristos Care nu ca-

uti la faga omului, dovadi, atunci cand suta;ul ii ..t sil vin-dece, ii spune: ,,Voi veni 9i il voi vindeca", dar Care descoperldincolo de armele gi de ginuta unui suta; - a unui centurion - o

inimi mare, o inimi de om adevi"rat. O lecgie foarte buni pen-tru cei care ne stipinesc a.r;tlzi, care, daci sunt pusi peste o sutlde oameni, cred ci au drept de viagi 9i de moarte asupra anga-jagilor lor. Iati, centurionul acesta nu vrea si. piardi pe nimeni.Cine este gef cu adevirat gi conducitor cu adevi.rat, acela poartide griji fieciruia dintre oamenii sii, ca si cum ar fi el insugi.

Lecgia este grea, mai ales pentru ziua de astdzi. E grea 9ipentru aceia care cred ci pentru a conduce o gari sau a con-duce subunitatea unei giri trebuie si injuri, si bagi cu pumnulin masi, si vorbegti urAt. Sutagul de astizi ne spune aga: ,,$i

16 Pirintele Constantin Necula / Alexandru Rusu

eu sunr_sub stipinire ;i am in subordine ostasi si daci_i zicunuia: Du-te! - se duce, iar altuia: vino! -vine...'iAdeviratulconducitor se_impune de fiecare dati moral gi, iati, po",. ,lse impuni inclusiv inaintea lui Dumnezeu, ca milloc de vln_' decare a propriului siu angajat.

Mai e ceva. Duminica de asti.zi se leagi foarte bine deduminica trecuti * atunci cind eram invigagi si llsim toategrijile 9i si avem una singuri: grija de mAntuire. Cine puneqrija de mintuire prima pe lista agteptirilor, acela cu nd.vir"tdeslvlrgit se intilnegte cu Hristos vindecitorul.

Alexandru Rusu: Dupd aceastd tecyie de management, pd_rinte Necuk, areau sd uorbim drqtre examenul de Bicalaureat siarn daud pergectiue. prirna esrc a deznddrjdii. Mri;";;;i*ceua tn oceanul de aorbe in udnt Si in lumea d, pr*do*id"t?entru a-i aduce pe copiii ace;tia k uu,int;i tnuipare?

Pn Constantin Necula: Si ne reiterim calitatea de pi_ringi. S-a cerut demisia prim-ministrului, ministrului, , prof._sorilor, a rururor dascililor, dar demisia piringilor... p. .arrdltPenffu cL ei au demisionat de mult, au cocologit gr.iai g;ale copiilor si au conrinuat si fie neateng l" st"rl io, i'uf._teasci. Pe de alti pane, cred ci acegti .opii ru.r, oglinda stiriisu!1teyi a unui popor. Nu sunt deznedeyduigf. Alu Ari.Ufg_nuigi si ia prea ugor notele; prea ingAmfagip.rrr.., a mai puteavedea mai departe de varful naruluil c.i ."r. au muncit cinstit;i t. ry ristignit penffu ceea ce pirea inutil _ qcoala, nu? ceamai d.e ?rost gustalegere din viaga unui om _ au ri.mas cu frun_tea sus si 9i-au vizut mai departe de mers. Oricum asistim lao umilire a profesorilor 9i a elevilor in gcoala romAneasci. Dinianuarie incepind, se tot fac reevaluiri, supraevaluiri, metae-valuiri. Se cauti foarte mult la cifre, la hArtii, la ISBN_uri, latot felul de cipuri si microcipuri. Am transformat profesorii sicopiii in dosare cu numi.r, de parcl am fi intr_un Auschwitzde exterminare culturali. a poporului romAn. E ;";;i;;le spunem celor care r. a*d*. in ministere ci suntem oa-

Farrnacia dr cuuinte 17

meni, ci avem limitele noastre, cum ei ingigi vid ci au limitele

lor, pe care vid ci nu le recunosc niciodati. Totdeauna este de

vini celilalt. Dar in limitele acestea vrem si ne pistrim dem-

nitatea de oameni gi refuzim si murim, cum ne-ar dori ei, ci

triim in continuare. Mirturisim aceasta.

Alexandru Rusu: A doua pe'tspefiiud., Pd.rinte, este d ne-

putinleL Un copil s-a sinucis ?entra c'd a picat Bacalaureatul.

Pentru el n-afost examenul de maturitate, afost examenul uieyii.

Pn Constantin Necula: Da, pentru ci i-am inviEat pe co-rw l exam€n sti totul. Si-si vini in fire! imiprl sa creada ca rntr-un examen sta totul. Ja-,

pare rdu ci pentru pruncul acesta - ci nici nu gtiu cum si-ispun *, pentru omul acesta care n-a rezistat dincolo de valuri.L-am umilit. Ca popor ar trebui si ne cerem scuze dinaintea

copiilor ci nu i-am atengionat din timp. Faptul ci punem ca-

mere de luat vederi si-i surprindi, anulAndule orice fel de

vocaEie, de verticalitate si de cinste, ne obligi acum si punemcamere de luat vederi in sufletul fieciruia dintre noi gi si inge-

legem ci ceva nu e in reguli in intreg sistemul. Nu e vorba aici

de vina unuia sau a altuia, ci e vorba ci trebuie si ne venimtoEi in fire. Togi suntem parte integranti a sinuciderii copiluluiacestuia. Durerea cea mai mare gtigi care este? La anul se va

repeta gi peste un an se va repeta iarigi, pentru ci din neferi-

cire n-avem cultura unui popor niscut din osta;i ai sutagului,

ci ne-am invigat si fim din cAnd in cind iobagi 9i sclavi pe

cultura cAte unui alt popor care ne-a dominat in permanengi.

tansmitem din Sibiu gi mesajul acesta gi gtim bine ce mult a

insemnat pentru cultura poporului romdn prczentasagilor 9i a

maghiarilor din zoni. Dar gtim si ln ce mod au cenzurat aces-

tia reacgia normali a unei democragii culturale firegti.

Alcxandru kr"su; Pe sdptdmina uiitoare, Pdrinte Constantin!

Pr. Constantin Necuk: Doamne, ajuti pini atunci!

10. 07. 201 I

MANrurroRuL Hnrsros DovEDESTE

cA iNrn_eonvAn MERGE

cArnn cEI IZOLAI cu rorul...Alexandru Rusu: Edhorialul girhual al p,irintelui Con_

stantin Necuk. in stdryga med se rri, *nrrn, pdrinte, ;i cred cdaleayi imagine face bine pentru girit, ca ;l farmacia noastrddrschisd durninica. Doamie, aiuti Va ascuh,im.

h. Consuntin Nead* Doamne, ajud! Evanghelia de as_tizi, a vindecirii celor doi demonizagi din Gadara, ir. d.rpn oHristos Domnul linigtegte firnuna. odihnegte inr-un fel sau arnrrApostolii, dAndule cerritudinea ci Cel ctr c:re ffec marea din_spr.e Cafelnalm spre Gadara e mai mult decAt un simplu cilitorprin viaga lor. E momentul in care Mdntuitorul Hristos d"";d*,"ci inu-adevir merge cire cei illap cu totul. Doi i"dri.igi Ji;9:dar1

erau inup in mormintele goale ale comunititii de acolo.Mantuitorul cearti diavolii dinr-irigii, care deveniseri dinr-odatimari minurisitori. - Hristos niciodati nu rasi diavorur si-L mir-turiseasci! - E interesant cum ucenicii se inuebau p,

^ue Circeye Aceaa care cuminfe;te ;i furnna? Diavolii rispund: Fiul luiDumnezeu, ce ai cu noi, cii ai uenit sd ne nlburi tnainte dz aremb?!

. MAntuitorul, agadar, vindecl de indricire doi oameni din

Gadara. Tiimite diavolii in porci. porcii se aruncd. in mare, iaroamenii din Gadara, agitaEi de porcari, se apropie si_I cer luiHristos si le piriseasci cetatea. paguba in carne porcini. eramai mare decit recuperarea unor ru-f.r. omenesti.

Se pare ci cei doi rimAn in conrinuare qi lipsigi de diavoli,si converti,ti, iar roada cea mai mare a

"..rr.i vindeciri o gisim

Farrnacia de cuuinte 19

citeva versete mai incolo, acolo unde ni se vorbegte despre

chemarea lui Levi (capitolul 9). Doar cdteva versete, agadar,

ni-l aduc pe evanghelistul Matei, cel care ne diruiegte aceasti

Evanghelie. Ni-l aduc in istoria mAntuirii.Poate ci cei din Gadara au rimas cu pierderea de porci

gi un pic supiragi pe Hristos. Un pic mai mult supiragi pe

Hristos. Pe partea cealalti de mare, la Capernaum, Levi se

transformi in Matei, Apostolul lui Hristos.

Alexand.ru Rusu: Cei care merg in concediu tn Grecia, Pd'rinte, nu rateazd Meteora. Poate ;i cei care uin pe litoralul romd.-

nesc Ar trebui sd facd popasuri pennu spirit. Aici auem Pe;terea

Sftntului Andrei ;i Mdndstirea Deruent.

h. Consuntin Nearla: Avem Niculi,telul foane aproape

de Constan,ta. Avem Histria. Avem Adamclisi. Avem Capidava,

daci tot vrem si fi.m oameni adevi.ragi. Avem MS.nistirea Sfrnu-lui Ioan Casian, cu un stare! excepgional. Din nefericire, ai nogtri

au uansformat toati cultura in gritar gi plaji. Atunci cand mergi

in Grecia e o onoare si mai faci gi culturi. in RomAnia, cind stai

acasi, parci e dezonorant. Sigur ci uneori chiar ne atrag mai multporcii decit linigtea sufleteasci gi atunci se poate si constituim

un concediu doar din gritare gi fumuri. RimAnem uneori gi ftrrigritare gi de cele mai multe ori fumurile ne urmlresc 9i rimAnem

foarte ata;agr de aqeste valori semipigine. De aceea, recomanda-

rea mea personali este ci, daci tot se linigtqte marea 9i putem

si trecem peste o perioadi din an mai linigtiti, n-ar fi riu si ne

intoarcem la ridicini gi si vedem cam ai cui suntem gi ce spune

despre noi istoria ci am fi. Pentru cI la modul cum ni se adresea-

zi. aritizi Europa gi o lume intreagi, o si pirem in continuare un

popor lipsit de personalitate gi de ridicini. E imponant, repet,

gi si redescoperim, gi si ne redescoperim noui atezileain istoria

aceasta care-L a;teapti;i-L implinegte pe Hristos Domnul.

Alexandru Rusu: Mulyumeso Pdrinte! Pe sdptdmina uii-toare la Farrnacia noastrd. dz cuuinte!

r7. 07. 201 I

l

RouANn iNrnnecA s o DonRocEPENTRU TIARUL P,qRN'IELI.II ANSNr.rrN PEPECIOC

Alexandru Rusu: pdrinte Constantin Necula, sunt la Ma_*!*;: na d.epane, k Tlchirghiol, unul din mariifturitori de cu_udnt, P,irintele Arsenie papacioc, duhounicul Dobiogei, o|oi *n_dus pe ubirnul drurn pentnt a se inthlni cu Durnnezeu cuudntul.

Scria undeua pdrintele Arsenie papacioc: ,r' .ici, la Techir_ghAl, mAiescfoarte mulyi turci. Am botezat ureo ;apte pdnd acum.vin pe la mine ;i imi cer rugdciuni. odatd mi-au zis: op,irinte,auem acelEi Dumnezeur. oSigu, cd auem acela;i Dumnezeu,dar nu credeyi in Hrisns ;i nimai prin El ne putem *An|;;.Cum

1.ezi in Sfdnta Theime ,rt importana>. Vd'rugim s,i_l euo_

cdm, Pdrinte Constantin.

Pn Constantin Necula: imi tngidui si spun ci pirintelePapacioc nu este doar duhovnicd Sobrogei, ci RomAnia in_

I:"ga e o Doglsgs penrru harul pirintelul Arsenie papacioc.Din punctul meu de vedere, cred ci unul dintre marii apostoliai veacului al )C(lea,.pirintele papacioc, a triir p. plmArr_

lyl,urut^mare Apcstol al veacului I _ arrar.i, eportotut t,ri

Hrisros. Intr-un fel sau altul, cred cd e o mAngAiere penffupoporul nostru ca la vremea aceasta d. .r.gr.Je sufleteascisi apari indlbitori de taria pirintelui, in astier de vremuri siIa asdel de oameni. Sigur ci misiunea l"i ;; "; ;;;r;;;primul rAnd turcilor de acolo din zoni. Eu cred ci prin torce a mirturisit cu viata si cu cuvAntul, cu prezeng" lui

"..art"hieratici 9i binecuvAntati deopotrivi, buniiul acesta al mulrordetagamente de duhovnici 9i de piringi duhovnicegti tineri a

Farmacia de cuuinte

frcut extrem de mult bine poporului gi ci, intr-un fel sau al-

tul, am rimas enorm de siraci prin trecerea lui la viaga vegnici.

Nu cred ci este ultimul drum al Pirintelui Arsenie. Cred ci de

fiecare datl, cind il vom chema in rugiciune gi il vom chema

cu ni.dejde in dumnezeiasca Liturghie, va fi alituri de noi cu

rugiciunea gi cu prietenia lui. Eu aga imi aduc aminte de el,

ca un savuros prieten gi ca un talent oratoric desivArgit, 9i mai

ales atunci cAnd era pus pe gotiile cele duhovnicegti ale veniriiin fire a neamului. N-am cunoscut decAt in rare ocazii oameni

cu mai mare drag de popor 9i de simplitatea poporului cum

era omul acesta, care deopotrivi putea si stea pe virful Thbo-

rului in schimbarea lafagi. gi pe malul Iordanului, cu aceeagi

eficiengi gi cu aceeagi deschidere.

AhxandruRusu: Pdrinte Constantin Necula, areau sd mai

deschidem un sertAr in Farntacia noastrd de cuuinte. Este tot un

sertar trist. A murit k 27 de ani Amy Winehouse. Cum infun-t,itn celebritatea, Pdrinte? Cum suprauieyuim cdnd deuenim o

pdrte d unei indusnii, f.e muzicale sau de ahfel?

Pn Constantin Necula: Eu cred ci e foarte dificil. Cinddispare Hristos din via;a unui om sau cAnd timpul acordat luiHristos e prea pulin - si cred ci o vedeti are pulin timp de

acordat lui Hristos -, viaga te macinl gi intr-un fel sau altul

mori inainte de a muri trupegte. E important pentru noi, cei-

lal;i, din jurul oamenilor acestora, extrem de atengi la ceea ce

fac 9i extrem de di"ruiti pentru popor, si incercim si le oferim

de fiecare dati cu bucurie prilej de a se intAlni cu Dumnezeu

si de a nu Ie cere mai mult decAt pot oferi. $i moartea la27 de

ani a unui geniu, si moartea la B0 de ani a unui geniu oricum

e o pierdere 9i ne face si ne gAndim de fiecare dati ci trebuie

si acordi.m oamenilor acestora dreptul lor de a respira, de a

fi vii. Zilele acestea am cunoscut suficient de mulgi oameni

stresagi de lucrurile inalte in care triiesc gi lucreazi, ingreunagi

intr-un fel sau altul de responsabilitatea unui popor intreg.

2l