Conspect Stiluri in arhitectura

download Conspect Stiluri in arhitectura

of 48

description

caracterizarea fiecarui stil arhitectural

Transcript of Conspect Stiluri in arhitectura

Stiluri n Arhitecrur Anul V Sem II1. Definirea Arhitecturii:

- un mod de raportare a omului la realitatea nconjurtoare (dar nu o raportare pragmatica, utilitar, asemenea produciei de bunuri, ci una semnifica nt), n ultima instan un mod de existenta specific uman;- un act de transformare a mediului nconjurator ntr-o lume a omului prin investirea spaiului existenial cu semnificaii umane;- un sistem de forme semnifica nte cu ajutorul crora omul modeleaza i remodeieaza existentul.

2. Expresia arhitecturala. Limbajul arhitectural

Fiind un suport al coninuturitor sau semnificatiilor umane, arhitectura poate fi privita ca un limbaj, dei nu este un simplu act de comunicare (dupa cum nu este nici un simplu act estetic, asemenea celorlalte arte), ci are n esena alt scop.- Limbaj - mod de expresie format, dintr-un sistem de semne destinat comunicrii, transmiterii de mesaje.- Expresie - proces de traducere" a unei entiti printr-o alta entitate cu caracter observabil.Analiza limbajului arhitectural conduce la nelegerea arhitecturii ca:- expresie a existentei umane in sens generic, strns legata de realitatea concreta a lucrurilor, de legile care o structureaz, de semnificaii cu caracter universal, general (perspectiva fenomenologica). - expresie a societii, a sistemului su de valori i reprezentri, a semnificaiilor cultural-simbolice specifice fiecrei comuniti (perspectiva istoric).Expresia arhitectural - sintez a expresiei celor trei atribute fundamentale ale operei de arhitectur (firmitas, utilitas, venustas), Identificate de Marcus Vitruvius PollioCele trei atribute, prezente n cadrul oricarui obiect arhitectural, pot, fi interpretate ca:1. firmitas (soliditate, stabilitate) domeniul staticii, al tehnicilor i al materialelor de constructie - alegerea sitului (suportul material).2. utilitas (funcionalitate) - folosina cldirii i garania unei bune funcionri coninutul (Scopul).3. venustas (frumusee, expresivitate) - cerine estetice / caliti formale (proporii, echilibru, ornament) -forma.

3. Stilul arhitectural. Notiunea. Factorii care contribuie la formarea stilului.

- til arhitectural, ntr-o incercare de definiie ct mai succint i general, ar desemna modalitatea specific de utilizare a limbajului arhitectural.Stilul n arhitectur - sistem constituit istoricete.Factorii care determina acest sistem, cu propunere de ierarhizare:- Modul de compunere a spaiului interior- Incadrarea construciilor n mediul nconjurtor- Relaia: spaiu interior-volum construit-spaiu exterior- Sistemul structural i tehnica de edificare - Plastica arhitectural.Alt categorie de factori, care au contribuit la crearea stilurilor- Tradiia cultural i fondul psihologic al populaiilor din zonele n care se manifesta stilul de arhitectur- Coninutul de idei - expresie a dezvoltrii materiale i sociale- Stadiul de evoluie a tehnicii i tiinei- Stadiul de evoluie al societii- Categoriile de programe de arhitectura funciunile arhitecturale pe care le implica.

4. Stilul arhitectural. Perioadele evolutiei unui stil.

Stilurile de arhitectur evoluiaza dup un ciclu ntlnit n toate epocile si care pstreaz aceleasi caractere generalizatoare:Perioada impurie:- Caracterizata prin spontanietate, inventivitate:- Apariia tuturor elementelor specifice ale stilului.Perioada clasica:- Perioad de apogeu- Definire a acestui specific n plintatea sa i saturarea aproape oficial a caracterelor sale (apariia tratatelor teoretice)- Se constata un nceput al anchilozei, al declinului, tendint spre academicism.Perioada trzie:- Inclinaie spre decorativism i sculpturalism n plastica arhitecturala- De-a lungul acestei etape se observa doua direcii: - prima cu caracter de involuie, exprimat prin lipsa de nelegere a valorilor ctigate in perioada precedenta (moment de decadena a stilului) - cealalt, care relev promovarea ideilor noi n concepia arhitectural care premerg i anun de fapt etapa urmtoare.

5. Scoli si curente arhitecturale. Noiuni. Particularitile dezvoltrii n anumite perioade temporale.Notiuni:- coal arhitectural, grup de arhiteci sau o totalitate de edificii arhitecturale legate prin particulariti stilistice, tematice i tehnice.- curent arhitectura, orientare / direcie / tendin /micare arhitectural care reunete un numr de arhiteci n baza unui program estetic i a unor aptitudini i nclinaii (relativ) comune.In cadrul unei perioade istorice- a unui stil de arhitectur apar o serie de curente si scoliStilul - factor unifcator al acestor curente si scoliPerioadele medievale - colile de arhitectur au avut n special un caracter regional, legat de faramiarea teritorial, care -favoriza persistena unor puternice tradiii locale sau a unor inriuriri exterioare.Curentele i colile arhitecturale contemporane reprezint un mesaj net orientat mpotriva unor forme artistice anterioare pentru promovarea noului n arhitectur legat de ntregul ansamblu de condiii economice, sociale i tehnice, rezultat al evoluiei industriale i postindustriale.- Tendina de unificare n cadrul unui stil de arhitectur a tuturor caracteristicilor diverselor coli sau curente ii confer acestuia caracterul universal indeferent de perioada istoric n care se desfoar.- Ins rmn evidente particularitile legate de zona geografic, aria cultural, personalitatea artistic, etc.

6. Confucianism

1500 in Hr sec XIX Caracteristica general.Arh. este una din care a unificat cultura chinei , arh prezinta prea putine varietati in ciuda distantelor umane si a diferentilor de clima si relief. Filosofi a confucianismului definesc ordinea si ierarhia mai mult decit orice , influenta care a fost executata asupra culturii a contribuit la omogenitate pe teritoriului vast si bine populat. Particularitile stilului.Efectele aspra arh sunt evidentiate de continuitatea constructiilor din diferite epoci precum si de feluri in care forma cladirilor si planificarea urbanistica exprima cosmologia confucianista . Fiecare punct cardinal are o semnificatie mitica ce contribuie la stabilirea functiilor acestora si constitue punctul de plecare pentru Fen-shui. Ierarhia si cosmologia Confucianisma : sunt unitare in credinta comparata din fiul cerurilor si trebuie sa fie venerata si ascultata, de aici rezida numarul templelor ,palatelor structurilor care simbolizeaza leagatura dintre cer si pamint.Elementele i materialele de constructie specifice stilului.Caldirile individuale si pina la orase se supun acelora principiu de baza , regularitate si ordine, In arh chineza cel mai important si deosebit element este acoperisul care are stresini impresionante bogat ornamentate pu aceste se folosea lemnul pentru pereti erau caramizi arse placi ceramic mai rar piatra pentru unele zone .Stabilitate sociala si poliitica a permis chinei sa absoarba influentele din exterior, budismul find cel mai des donator (schimburi comerciale , drumul de matase )Edificiile caracteristice stilului : Oraul interzis din Beijing, proiectat pe timpul dinastiei Ming (1368-1644) arhitect Kuai Xiang, (1397 1481). Construcia complexului a nceput n 1406. Palatul Imperial este cea mai mare constructie din cadre de lemn din lume; Templul lui Confucius Templul Armonie Supreme din Orasul Interzis

7. Arhitectura Precolumbiana

900 in Hr 1532 d Hr Caracteristica general.America precolubiana adapostea ma multe civilizatii pe care cuceritorii europeni le-au distrus , insa urmele lor sunt si astazi, ele au contribuit si la formarea arh de astazi. Particularitile stilului.Pe continentul american erau 2 traditii arh , in America Centrala era civilizatia maya, aceasta a evoluat de la o cultura timpurie , constructiile ei erau temple piramidale construite in trepte ( erau asezate in locuri intuitive care deserveau normelor urbanistice) La sud ,regiunea actualului Peru, civilizatia era mai dezvoltata sa dezvoltat pina la Imperiu centralizat cu ordine sociala foarte rigida . Monumente arh: reflecta credinta acestora in legatura cu imparat si zeul soarelui . Orientare constructiilor era organisata astfel incit sa reflecte soarele in anumite moment ale zilei ( ritualuri ) caracteristica principala a arhitecturii incashilor.Elementele i materialele de constructie specifice stilului.Astecii : au dezvoltat formele arhitecturale ale civilizatiei maya adoptindule la noile ritualuri religioase constructiile cele mai importante erau edificate din piatra , era sofisticat prelucrata insa aceasta nu permitea sa fie utilizata pe larg , insa s-a dezvoltat tehnica folosirii consolelor , dcor sofisticat prelucrat in detaliu .O importanta sarcina era de a construi drumuri care permiteau administrarea unei imperiu vast. Edificiile caracteristice stilului: Piramida Soarelui; Templul razboinicilor ; Machiu Picchu

8. Sintoismul

500 d Hr 1900 d Hr Caracteristica general.Revine de la religia traditionala japoneza, promovarea stramosilor si a naturii a fost religia de baza pina la budism pina la secolul VI aceasta credinta are o puternica influienta spura culturii japoneze se manifesta in arh prin forme arh simple . la inceput slujbele se petreceau in peisaje pitoresti dupa cacre acestea au inceput sa se petreaca in constructii simple erau cit pe uscat cit si pea pa dupa care apar constructii mai masive nu prea inalte.Particularitile stilului.Topografia naturala creaza peizaje iar tendinta de izolare a adus la dezvoltarea independeta la conceptele arhitectonice , vechiul system de credinta Shinto a modelat practicele de venerare a naturii si a stramosilor fara sa creeze o identitate arh. Anume , dupa sec VI vine budismul si aduce un avint al constructiilor precum si modul de edificare sau construire .Elementele i materialele de constructie specifice stilului. Arta decorativa a atins un nivel de rafinament inalt , lemn uscat cu lac vopsit sculptat, in timp ce compozittia arhitecturala a inceput sa dezvolte efectele simetriei si asimetriei ,simetria era in elemete spatial ,asimetria in peisagistica. Tipuri de cladiri: au inceput sa se diversifice in functie de nevoile specifice de ritualurile japoneze , dimensiunea si locul fiecarui element intr-o constructie sunt bine stabilite, se afla intr-o relatie complexa cu celelalte elemente generat de simtul abstract al simetriei sau geometriei astfel natura si ierarhia sociala par a fusiona implicid faptul ca cea de a,doua este produsul naturii , in timp ce constructiile templelor shintoidte aveau contur strict , templele budiste timpurii nu aveau o sistematizare regulara (libera) cu toate ca includeau urmatoarele elemente : Condo- sanctuary; Pacoda- constructii etajate; Cado- sala de ritualuri; Anexe gospodareseti.Edificiile caracteristice stilului: palatal imperial de la Nara sec. XVII ;Sanctuarele Kasuga 768 d.Hr. ; Vila Imperiala 1630

9. Classicism crestin

300-1500 d HrCaracteristica genrala: Imperiu Roman se imparte in 2 parti: de Apus si de Rasarit. Capitala Imp. Rom. rasarit este Constantinopolul pe ruinele vechiului bizant . Constantin in 313 a primit crestinismul ceea ce a schimbat cursul istoiei arh. Spre deosebire de cultul pagin, crestinismul avea nevoie de spatii vaste interioare(pu ritualuri). Particularitatile stilului: Drept model pu biserica crestina a servit basilica romana ,aceasta reprezenta o sala acoperita. Arhitectura crestina timpurie a imprumutat de la constructiile romane planul centric (baza puta fi: circumferinta , cruce, polygon regulat). De la inceput aceasta forma era caracteristica pentru edificii funerare de tipul tumulus. In primele secole ale crestinismului apare ideia mausoleumului (martiria). Dezvoltarea posibilitatilor constructive ale mausoleumurilor au adus la evidentierea partii domului adica partii acoperite cu cupola pe un tambur prin care se facea iluminarea . Elemente si materiale de constructie specifice stilului: Laconismul exeterior a bisericilor crestine sint contrastante cu luxul interioarelor ceea ce sunt prezente colonade unite prin arcade, goluri mari de geamuri iluminate bine . Pereti acoperiti cu marmura, mosaic.Edificii caracteristice stilului: catedrala din Durham(1093-1132); Catedrala Sf. Sofia; Sano Stefano Rotonda (468-483 d. Hr.); Capela St. Albans (1077-1115); Bazilica San Marco (1063-1085).

10. Islamismul

600-1700 d HrCaracteristica genrala: Ca element de baza a arh. islamice este Moscheea , care fata de biserica nu este o reprezentaree a divinului ci un mijloc care sa facilitatile indatoriile religioase . Particularitatile stilului: Islamul s-a dezvoltat foarte repede plecind de pe peninsula araba in mijlocul sec VII catre Orientul mijlociu, Africa, Europa Occidentala prin peninsula iberica. Monumentele exista in Spania si in India, care au lasat urme prin constrctii monumentale . Claritatea mesajului Islamic ia facilitat raspindirea, acesta venind in contact cu multe alte culturi. Moscheele combina ca utilitate combina mai multe activitati caruia in occident sunt dedicate caldir separate , ele sunt scoli etc. Interzicerea reproducerilor din natura a adus la stilizarea decoratiunilor, acest lucru oferind oportunitatea dezvoltarii unor elemente geometrice pline de inventivitate. Elemente si materiale de constructie specifice stilului: Specificul moscheelor islamice vine din repetarea elementelor de tipul coloanelor alaturate minaretelor si domurilor (constructive acoperita cu cupola) preluate din alte culture. Dimensiunele moscheelor variaza ajungind pina la constructii complexe care cuprind mai multe functiuni : invatamint , cazare .Edificii caracteristice stilului: Moscheea Albastra(1610-1616); Catedrala moschee din Cordoba; Moscheea Al-Ahzar(970 d. Hr.); Palatul Alhambra(338-1390); Domul Stincii; Moscheea Al-Aqsa; Taj Mahal(1630-1650); Hawa Mahal (Jaipur,India-1799); Fatehpur(1569-1580); Qutb Minor(Delfi-1199);Manhenjaro Dara si Harappa(mij.sec. III i.Hr.).11. Indo-Khmerism

900-1400 d HrCaracteristica genrala: religiile indiene au fost sursele principale de inspiratie pentru traditiile arhitecturii importante ce s-au raspindit pe cuprinsul intregii Asii de Sud- Est. Bogatele texte religioase si numeroase zeitati se regaseau in decoratiunele generoase ale cladirilor ale caror pozitionare si masivitate sunt legate de cosmologia Indiana.Particularitatile stilului: Evadind din India sec III i.Hr.religia Hinduista si Budista impreuna cu arhitecutra au ajuns pe intinsul teritoriu al Asiei de Sud-Est. Interactiunele dese cu cultura indigena a celor doua religii au dat nastere unor traditii arhitecturale distincte si totusi inrudite.Arhitectura a devenit cea mai importanta forma de arta in cultura khmera deoarece era singura posibilitate de a adauga un sens simboloic acestor structuri uriase. Controlul asupra apei a contribuit la centralizarea puterii , printre monumentele din Angkor se gasesc si citeva rezervuare uriase de apa ceea ce dadea o semnificatie religioasa evidentului scop practic. Arh. khmera avea o dimensiune cosmica. Elemente si materiale de constructie specifice stilului: Fiecare caldire era un micro cosmos simbolic - efect obtinut printr-o antenta compozitie si decorare , evocind miturile de creatie . Fiecare parte a constructiei fie mare, fie o caracteristica decorative mica are o functie si o localizare bine definite, efectul decoratiunilor fiind de consolidare si elaborate prin prezentarea naturalista, a mesajului si statutului mitologic.

Edificii caracteristice stilului: Complexul Angkor Wat( inc. sec XII); Templele de la Khajuraho (sec IX-XI); Parcul din Angkor (802-1431 d Hr).

12. Goticul scolastic

1150-1400 Caracteristica genrala: Fara a se opune arhitecturii clasice ,arh. gotica se inspira din ginditorii epocii clasice Platon, Aristotel - iar proportiile folosite sau afinitati cu cele a cladirilor din perioada clasica. Diferentele sint pregnante in ce priveste relatia arhitecturii gotice cu teologia crestina.Particularitatile stilului: Catedralele gotice erau concepute ca ilustrari ale raiului si chiar daca arh. crestina timpurie a incercat acelasi lucru, indeminarea tehnica si gindirea noua a evului mediu au dat arh gotice noi dimensiuni. Arh gotica sa aflat intr-o relatie strinsa cu curentul scholastic. Motoul acestui curent: modul dominant de aborade a teologiei si filosofiei. Unul dintre scopurile acestui curent era explicarea dintre perfectiunile raiului si pamintului plin de defecte. Aceasta a generat aparitia si dezvoltarea a numeroase moduri de interpretare . Arh era modalitatea esentiala de conectare a experientelor religioase cu viata de zi cu zi. Elemente si materiale de constructie specifice stilului: catedralele cu arcadele ascutite , boltile si arbudanele preluate din arhitectura stilurilor anterioare au schimbat fundamental relatia dintre structura, aspect si functie. Fiecare parte a unei structuri are o functie specifica, peretii nu mai constitue o suprafata pentru decoratiuni pictate sau basoreliefe , forma (elementelor de piatra) peretilor fiind cea care da expresie. Aceste inovatii de ordin tehnic erau in pas cu convingerile religioase medievale. Raiul se bucura de o imperfectiune imposibila de atins pe pamint insa puritatea matematicii si prezenta luminii puteau sa aduca ceva din frumusetea divina ( vitralii elaborate in detaliu , nervure de piatra zidite dupa proportii mai stricte.)Sistemul constructive gotic era unul clar si logic. Avea urmatoarele componente:, stilpi, arce frinte, bolti pe nervuri,coloane in forma de evantai, contraforte ,arce butante. Reducerea suportului constructiv la puncte izolate flexibile si articulate necesare pentru acoperirea edificiului , permite obtinerea planelor simetrice alungite cu nave, cu arcade pe mijloc. Spatiu interior comporta 2 directii dimensionale: longidutinala si vertical. Edificii caracteristice stilului: Catedrala Notre Dame; Catedrala din Reims; Catedrala Amyensky; Catedrala Salisbury(Anglia); Catedrala Westminster Abbey(Londra-Anglia);

13. Goticul coemrcial

1300-1500Caracteristica genrala: comertul international a contribuit la raspindirea ideilor in europa desi nu a avut un stil arh unitar bogatia pe care comertul a creato a stimulat apartia arh seculare in punctul culminant al acesteia, a rivalizat cu marele catedrale din perioadele anterioare. Particularitatile stilului: in perioada de sfirsit a evului mediu comertul international a crescut incit a permis dezvoltarea unei retele de contacte si schimburi in europa. Acolo unde biserica avea nevoie de manastiri sau scoli comertul se alatura acestora cu asociatii ale mestesugarilor cu primarii, locuinte prin care oamenii isi etalau bogatiile. Initial arh civila si cea comerciala din evul mediu erau mai apropiate de caracterul autohton al fiecarei regiuni decit gotoicul national.Elemente si materiale de constructie specifice stilului: in orasele prospere se intilnesc numeroase case construite din piatra pe structura de lemn care nu se deosebesc de fermele din localitatile rurale decit prin decorul bogat. Insa in centrele comerciale internationale s-au dezvoltat stilurile arh ce le-au depasit pe cele autohtone. Edificii caracteristice stilului: cladirea comerciantilor de textile( 1202-1304); Primaria din Brudges (1376); Primaria din Ghent (1515 1528); Palatul Dogilor (1309-1424); Market Cross (sec XVI);Guildhall( 1530).

14.Inventionalsim

(1390-1460)Caracteristica generala: La inceputul sec. Al XV-lea Florenta era suficient de bogata incit sa incerce ceea ce pina nu demult fusese imposibil. Cupola catedralei din centru ,de Bruneleschii,a ajuns sa puna mari probleme constructorilor,datorita punctului urias de jonctiune (aprox=40 m) dintre nava primcipala si cele laterale. Pentru a duce pina la bun sfirsit demersul sau architectonic , el a trebuit , ca pleciind de la baza gotica ,sa foloseasca tehnici ingenioase de construcii pentru a termina ceea ce avea sa devina ,in 1436,cel mai mare dom al Europei. Multe din solutiile alese de Bruneleschii au fost subiect de controverse, insa noile metode de constructii au aratat ca pot produce rezultate care au parut imposibile cindva .Donatelo si Masaceo au redefinit pictura si sculptura iar Michelozzo di Bartolomeo a creat precedentul palat renascentist ,introducind notiuni ca ordine si simetrie . Traditia experimentarii si cercetarii stiintifice a continuat in Renastere impreuna cu interesele clasicismului , culminind cu cercetarile lui Leonardo da Vince in domenii precum zborul sau corpul omenesc.Particularitatile stilului: *Un simbol ,emblema a intregii renasteri florentienecupola construita de Filippo Brunelleschi deasupra catedralei orasului.*In ventionalismul in arhitectura a insemnat la fel de mult ca si apartia perspectivii in pictura .* ordinea si simetria in cel mai important tip de constructie renascentist-palatulElememtele si materialele de constr.specifice stilului.: cupola construita de Filippo Brunelleschi deasupra catedralei orasului.Edificiile caracteristice stilului: basilica sf. Maria de fiore Florenta;Palatal medici Florenta 1444-1459; Logia de Lanzzi 1376-1382; Ospitale D Inocenti Florenta 1419-1424;

15.Umanismul

(1430-1490).Caracteristica generala: Gindire neoplatonica si structurile protoclasice coexistau de ceva vreme inainte ca Leon Battista Alberti sa le reuneasca ,atit in studiile si tratatele sale, cit si in cladirirle pe care le-a proiectat si construit. Afirmindu-si astefel afinitatile cu lumea veche , Alberti arata ca apreciaza virtutea civica, iar arhitectura era modalitatea prin care afirma aceast lucru. Astfel , constructiile sale trebuiau sa fie precise, ingrijite si , prin ordinea matematica derivate din gindirea neoplatonica , apte sa exprime idei sophisticate despre oameni , in societate si relatiile cu divinitatea.Sub patronajul lui Frederico Montefeltro a aparut palatal ducal , cu curtea bine proportionata a lui Luciano Laurana si cu colectia sa de arta. Nascut in Urbino in 1444,Donato Bramanti a crescut intr-o atmosfera umanista.Cladirile lui din Milano si Roma, acolo unde a inceput sa reconstruiasca San pietro si a terminat splendidul Tempietto dovedesc o sinteza rafinata a invataturilor clasicismului si gindirii neoplatonice.Particularitatile stilului:* Umanismul respinge n mod clar apelul la credine supranaturale pentru soluionarea problemelor umane, dar nu i credinele nsele; unele curente umaniste sunt chiar compatibile cu unele religii. Conform umanitilor, este n sarcina oamenilor s gseasc adevrul, prin opoziie cu cutarea lui n revelaie, misticism, tradiie sau orice altceva care e incompatibil cu aplicarea logicii asupra dovezilor observabile. De asemenea, umanismul afirm c o cunoatere a binelui i rului se bazeaz pe cea mai bun nelegere a propriilor interese i a celor comune ale indivizilor n loc s izvorasc dintr-un adevr transcendental sau vreo surs arbitrar localizat. Umanismul include o atitudine optimist fa de capacitile oamenilor, dar nu implic opinia c natura uman este pur binevoitoare sau c absolut fiecare persoan e capabil s se ridice la nlimea idealurilor umaniste de raionalitate i moralitate. Scopul suprem este prosperitatea uman; mbuntirea vieii tuturor oamenilor. Elememtele si materialele de constr.specifice stilului. Alberti a folosit ordinele arhitecturale clasice pentru a stabili ierarhii: arcada triumfala definea intrarea intr-o biserica , in timp ce elementele diferitelor ordine marcau nu numai o cladire importanta , ci si partile acesteia, fiecare cu statutul sau. Se folosesc ca elemente de construcie coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al lui Vitruviu ("De architectura", sec. I .Hr.), la care se adaug cupolele (Domul din Florena, Bazilica Sfntul Petru din Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de simetrie i ordineEdificiile caracteristice stilului: Tempieto 1502-1510;Palazo Ducali Urbino 1444-1482;Palazo Rucellai Florenta Leon batist 1446-1457;Sf. Maria novella Florenta Leon batist 1456-1470;Sf, Sebastiano Mantova 1459;Sf. Maria delgrazzi Milan Donato Bramante 1492-1497;Sf. Maria delapace roma Donato Bramante 1500-1504

16.Idealism

(1440 -1540)Caracteristica generala: Arhitectii renasterii au cautat sa creeze perfectiunea sintetizind forma fizica si ideiile abstracte. Antonio Filarete a facut propunerea de a construi un oras ideal cu numele de Sforzinda. In acest oras ideal ,Filarete proiectase un turn numit al viciului si al virtutii,care ar fi trebuitsa adaposteasca un bordel la parter si un observator astronomic in virf. Sforzinda urma sa fie primul oras al Renasterii construit conform unui plan simetric, a servit drept precedent pentru multi adepti.Unul dintre acesti urmasi a fost Pienza-sa cum a redenumit papa Pius al II-lea localitatea in care se nascuse ,in sudul Toscanei. Proiectat de Bernardo Rosselino, colaboratorul lui Leon Batista Alberti , Pienza inseamna de fapt 2 palate, construite pentru familia papei si pentru episcop , ce flancheaza catedrala , inconjurind o piata simetrica; a patra latura o constitue primaria . Astfel se sugereaza un echilibru intre spectele religioase , civice si particulare ale vietii, intr-o ilustrare idealizata a structurii sociale.Cardinalii erau incurajati sa-si construiasca propriile palate de-a lungul strazii principale,desi topografia naturala a locului avea citeva curbe care stricau perfectiunea imaginii.Moartea lui Pius (1464),a fost o provocare mult mai serioasa p-ru idealurile Pienzei.Cardinalii sau intors la Roma ,lasindu-si palatele neterminate. Desi orasele ideale erau o prezenta comuna in tratatele de specialitate din renastere ,putine au ajuns macar sa fie incepute.Particularitatile stilului:* Orientarea idealist consider materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neag existena materiei.* Pentru idealiti tot ce exist, exist n consecin datorit spiritului. In interiorul idealismului s-au ramificat dou suborientri: una consider c entitatea primordial, spiritul este ceva situat in afar i independent de contiina individual - acesta fiind idealismul obiectiv - iar cealalt consider c esena lumii nu exist dect ca spirit al individului i tot ce exist n lume nu este dect produsul contiinei individuale din care omul nu poate iei orice ar face - acesta fiind idealismul subiectiv.Elememtele si materialele de constr.specifice stilului:Pentru marea majoritate a arhitectilor,idealismul era intruchipat de cladirile individuale a caror constructie avea la baza formeleideale sau platonice despre care se credea ca se afla intr-o relatie speciala cu divinitatea fiind astfel potrivite pentru bisericile cu altarul asezat in centru.Acest lucru era in conflict cu practicile liturgice,care presupuneau o nava lunga in care credinciosii sa poata sta cu fata la altar,fara insa a-l atinge.Tensiunile dintre adeptii bisericilor cu plan longitudinal si cei ai bisericilor cu plan central au ridicat nenumarate dileme.Pe peretii Biserica San Francesco putem inca gasi fresce ce povestesc viata Sfintului Francis,pictate de catre pictori renumiti ca Cristofano di Bindoccio si Meo di Pero ,ce au activat in cadrul Scolii Sieneze.Edificiile caracteristice stilului: Madona di san Biagio Montelpuciano 1519-1529; Pienza Italy 1458-1464; Santa Maria delle Carceri . Prato 1485-148; Palatul Cancelariei .Roma 1486-1496;

17. Manierism

( dezvoltat n Italia ncepnd aprox. cu anul 1520;fritul manierismului este apreciat de diveri istorici ai artei ntre anii 1580 i 1650.)Caracteristica generala: Cind Michelangelo a devenit arhitectorul bazilicii San Pietro din Roma in 1547 , claritatea viziunii avute de Bramante se pierduse datorita numeroaselor reluari ale lucrarilor de ridicarea a bisericii, nici una adusa la buna sfirsit. Michelangelo a adaugat o a doua piata la 45 grade fata de planul de lui Bramante , creind o compozitie dinamica ce ia permis sa incorporeze elementele dezorganizate si sa construiasca contraforti suficient de mari p-u a face fata uriasei greutati a tamburului si domului. In tambur el a asezat ferestre dreptunghiulare cu latura lunga la orizontala , punind deasupra lor o scoica de zidarie si un antamblament un exemplu al practicii manieriste de imbinare a doua elemente compozitionale. Manirismul a afost perceput diferit . Giulio Romano a introdus niste abateri de la stil clasicist in capodopera sa , Palazzo del Te : ritmuri alternate ,pilastri finisati intr-o stil mai rustic si arcade cu fronton . Extraordinara cladire denota o abordare relaxata a traditiilor clasicismului, si culmineaza cu un interior care , chiar daca nu are nici un ornament ce tine de arhitectura, este acoperit cu picturi avind subiecte magnifice legate de epoca clasica. In mod similar Palladio a extins traditita astfel incit sa poata incorpora elementele considerate anterior ca incopatibile.Particularitatile stilului: Manierismul ndeplinete tendina de transformare arbitrar i de deformare a realului, exacerbarea subiectivitii creatorului pe calea unei expresiviti specifice. pierderea claritii i coerenei imaginii multiplicarea elemenelor i a planurilor n compoziie simboluri complexe care se refer la domenii care nu aparineau pn acum tematicei artistice (alchimie, arta blazonului, limbajul florilor, ...) gust pronunat pentru un erotism estetizant deformarea i torsiunea corpurilor scheme sinuoase ("figuri n serpentin") modificarea proporiilor ntre diverse pri ale corpului alungirea formelorElememtele si materialele de constr.specifice stilului: *In planul facut de Baldassare Peruzzi in cadrul Palazzo Masimo , intilnim un element cheie : iluzia optica. Confruntata cu o topografie neregulata pe care trebuia sa construiasca un palat dublu , Peruzzi a curbat linia de fatada astfel incit sa urmeze linia strazii,in spate, el a proiectat o alta serie de elemente care sa genereze iluzii optice , consolidate de o schema decorativa .* Palazzo del Te : ritmuri alternate ,pilastri finisati intr-o stil mai rustic si arcade cu fronton;*n pictura predomin formele opulente, lumina strlucitoare i spaiile vaste. Deasemenea persista si femeile cu pr blond bogat, mbrcate n veminte fastuoase.* S-a practicat o art stranie, cu culori reci i ireale, figurile personajelor sunt complicate i sinuoase, compoziiile dense i complexe sunt pline de dramatism.Edificiile caracteristice stilului: Palazzo del Te Mantova , Bazilica Vincenza , Plazzo Massimo Roma , palazzo Thiene Vincenza , Plazzo Chiericati Vincenza, Bazilika San giorno Maggiore Venetia

18.Pietism

(1550-1650)Caracteristica generala: Reafirmarea doctrinei catolice la jumatate sec XVI a generat o cere crescinda p-u biserici si a aschimbat natura designului lor .Noi ardine monastice,precum iezuitii, fondate pentru a aduce munca de misionariat si a sustinea contrareforma , aveau nevoie de noi biserici, in timp ce Consiliul de la Trento a codificat doctrina si a reiterat vechiul rol al artei ca biblie a celor ignoranti . Pictura si sculptura trebuiau sa ilustreze povesti biblice inaltatoare , arhitectura sa furnizeze spatiile necesare p-u deservirea noilor tipare devotionale , astfel ajungindu-se din nou la biserica medivela cu plan longitudinal si doua transepturi.Chiar daca acest tip de biserica fusese respins sub influenta curentului neoplatonic,el permitea o separare suficienta intre membrii clerului si credinciosi,iar lungimea navei centrale oferea spatiu din plin pentru nisele laterale ce adaposteau statui ale sfintilor.Din nefericire ,nicci macar libertinajularhitectonic al manierismului nu a putut oferi o solutie p-ru adaptatrea fatadelor clasice la bisericile gotice si,deloc surprinzator,rezultatele incercarilor initiale-cujm este II Gesu,biserica iezuitilor din Roma-au fost destul de neindeminatice.Spania a simtit din plin forta politica a Contrareformei.In arhitectura ,acest lucru a insemnat-inserarea unei catedrale in magnifica moschee din Cordoba,lucru pe care pina si Carol al V-lea (cel care a comandat lucrarea)---la regretat.Particularitatile stilului:Pietismul descrie influenta Contrareformei,instituita de Biserica Romano-Catolica in II jum. A sec. XVI, asupra arhitecturii-mai ales asupra arhitecturii bisericilor.Elememtele si materialele de constr.specifice stilului:Decoratiuni bogate-ce transmiteau mesaje narative si acopereau stingaciile volumetrice,desi existau si exceptii,precum El Escorial ,palatul auster si sinistru al lui Filip al II-lea,al carui plan trebuia sa fie o permanenta aducere aminte a martirului Sfintului Laurentiu.Edificiile caracteristice stilului: El Escoral Madrid 1559-1564; Il Gesu Roma 1568-1584; Catedrala din Ciudat de Mexico, 1585; Sant anrea della Valle roma; San Giacomo din Roma 1590; Palatul Loterano Roma 1586;

19. Clasicismul regional

(1550-1750)Caracteristica generala: Prin cuvintul tiparit arh din Anglia si Franta au putut aprecia ideile renasterii mult inainte ca virtutile arhitecturii acestei perioade sa fie recunoscute si adoptate.Arh clasica si-a facut prezenta simtita mai intii in detaliile adaugate cladirilor a carora forma era mai traditionala;(ex:castelul de pe valea Loirei,sau cladirile universitatii din Oxford);Ulterior , Sebastiano Serilio a incercat sa faca o demonstratie practica a teoriilor tratatelor sale publicate in 1540-1550. Prin aceasta sau adoptat , practic o noua ordine si o noua disciplina pu cladirile de locuit , chiar daca zidarii au schimbat citeva elemente fata de planul arhitectului ,pastrind panta abrupta a acoperisului si turnurile de colt specifice castelelor frantuzesti. In lucrarile unor arhitecti precum Philibert de l Orme , aceste elemente au aevoluat , treptat, intr-un stil coerent.. Elita noua aparuta a avut contribuitii similare la arhitectura engleza, unde cosurile de fum au luat forma fragmentelor de coloana, iar parapetele au devenit antamblamente.Insa sub detaliu viguros ,de tip clasic, si adesea aplicat cu inventivitate , se ascund planuri care sint combinatii ciudate de simetria renascentista si elementele medievale cum ar fi holurile si gaelriile de dimensiuni impresionante.Particularitatile stilului:*Arhitectura este solemn, deseori pompoas;*proporia clasic, dreptunghiul de aur, simetria etc.,*Cladirea se remarc prin sobrietate, asemenea celei care aparea n construciile Romei republicane: ziduri imense, aproape fr nici un fel de ornament exterior iar deasupra cu o cupola uria. Are forma tipic de cruce greceasc, cu laturile egale iar interiorul pstreaz o decoraie luxuriant.Elememtele si materialele de constr.specifice stilului: mbogairea plasticii arhitecturale prin utilizarea unor materiale noi de construcie la realizarea ornamentelor i a structurilor (oelul i fonta).-punerea n eviden a structurii cldirilor prin ritm i culoare, prin utilizarea volumelor simple i clare; - utilizarea unor reguli de compoziie bazate pe ordine, pe echilibru i pe disciplinarea imaginaiei; -dezvoltarea decoraiei interioare a cldirilor, pornind de la elemente din arhitectura egiptean i greco-roman antic, pn la crearea unor stiluri de decoraie genernd solemnitate, delicatee sau fastuozitate; - preluarea unor elemente arhitecturale din perioada antic; Este prezent tendina ctre orizontalism, iar centrul unui monument clasic este marcat prin civa pilatri de un colosal ordin corintic n piatr, ncruntai de un fronton triunghiular cornia terminndu-se printr-un acoperi n form de pavilion.- Ei iau colonade, peristiluri, frontoane atice i chiar planul general al templului i le adapteaz bisericilor nou construite. n timp ce aceste elemente ptrund, dispar arcurile sprijinite pe stlpi, adic pe pilatrii, arcuri ce vor fi nlocuite foarte adesea cu platbande (elemente orizontale) care s se ntretaie cu cele verticale n unghiuri drepte, ca n templele pgne. Edificiile caracteristice stilului: Kirby Hall , Anglia Thomas Thorpe 1570-1572; Chateau de chambord domenico decortona 1519-1547; Ancy le Franc Franta Philibert de lOrme 1548; Palatul Fontainebleau Franta Gilles le breteaux; Casa nobililor Suedia Simon si Jeean de la Valle 1641-1674;Hardvick Hall Anglia Robert Smythson 1590-1597

20. Baroc

1620-1790Cuv cheie: miscare, emotie iluzie , suspansArh cheie: Gianlorenzo bernini 1598-1680 Francesco Borromini 1599-1667 Pietro da cortona 1596-16669Baldassare longhena 159801682 Carlo rainaldi 1611-1691 Guardino guarini 1624-1683 Filipo juvara 1678-1736GeneralitatiPrin baroc stil umanist si renastcentis sa umplut rupturaForme mai bogate si mai variate , accent pe spectacol si pe intruchiparea idealului in forme platonice , din dorinta de a consolida doctrina religiosa. Cu totate acestea , abilitatile cu care stilul baroc a aexprimat si a transmis ideile nonarhitecturale l-a facut sa intre in contatct cu foarte larga gama ade concepte , de la descoperiri matematice pina la absolutismul politic.

21. ABSOLUTISM

1610-1789Cuvinte cheie:putere,monarhie, control centralizat, drept divin, autoritate.Arhitecti:Louis le Vau(1512-1670); Claude Perrault(1613-1688); Johann Fischer von Erlach(1656-1723); Bartolomeo Rastrelli(1700-1771)Generalitati:Absolutismul este perioada in care sfirseste feudalismul, si se consolideaza autoritatea monarhului, a puterii de stat si religia pierde din autoritatea sa.Caracteristici: In perioada abasolutismului insasi arhitectii prin creatiile lor trebuiau sa justifice suprematia monarhului prin grandioasele palate la scara marita care constituiau centrul de greutate al orasului. Insai drumurile aviau o forma radiala centrul cercului ce il descriau era palatul regelui, astfel se aflau sub influenta sa.Fatadele insa erau clasice-lineare,ceea ce demonstrau stabilitate. Gradinile vaste si ingrijite din jurul palatelor tot trebuiau sa arate maretia monarhului.Constructii- cheie:Versailles-Paris(1661-1678) Palatul de iarna- Sankt Petersburg(1754-1762) Palatul Luvru-Paris, Franta(1667) Karlskirche viena ,Austria(1716)

22. EMPIRISM ANGLICAN

Cuvinte-cheie:cunostinte noi, cercetari stiintifice,experiment, calcul, geometrie , pragmatism.Arhitecti: John Webb (1611-1672) ,Rogerr Pratt (1620-1684); Christopher Wren (1632- 1723);John Vanbrugh (1664- 1726)Generalitati: Prezinta trasaturi din baroc insa fara a prelua doctrina romano-catolica care a adus treptat la absolutism, empirismul anglican s-a format in perioada reconsacrarii bisericii engleze.Caracteristici: La restaurarea monarhiei in Anglia in 1660, structura patronajuli s-a schimbat in clasicismul tipic Renasterii,acest fapt este ilustrat in creatiile lui Sir Christipher Wren, arhitect , profesor si om de stiinta care si-a folsit cunostintele din matematica pentru a construi spatiosul Teatru Sheldonian Oxford fara boltile gotice.Constructii-cheie:Teatrul Sheldonian-Oxford Anglia(1664-1669); Blenheim Palace-Woodstock ,Anglia (1705-1720); Greenwich Naval College-Londra (1696-1715); ST.Mary Woolnoth-Londra (1716-1727);St. Marin in the Fields Londra (1722-1726)

23. ROCOCO

Cuvinte cheie: complecsitate, lumina, iluzie, agitatie, decoratiune.Arhitecti: Jakob Prandtaur (1660 1726); Germain Boffrand (1667-1754); Balthasar Neumann (1687-1753); Mathaus Poppelmann(1662 -1736); Lukas von Hildebrandt(1668-1745);Generalitati:Rococo a adus la limita bogatia ornamentala a barocului introdus in limbajul arhitectural clasic.Rococo accentuiaza aspectul misterios al credintei, iata dece in aceasta perioada apar multe biserici , in deosebi in Germania.Caracteristici: Stilul rococo combin principiile arhitectonice abstracte, bazate pe form i geometrie, cu efectul narativ al (mai mult dect) generoaselor ornamente picturale. Scopul principal al arhitecilor adepi ai stilului rococo, ntr-o perioad n care scepticismul i schismele subminau autoritatea Bisericii Catolice, era de a oferi o experien copleitoare cu ajutorul efectelor sculpturale i picturale care sprijineau doctrina catolic. Rcocoul reprezint un concept arhitectural ce contrasteaz puternic cu linia general pe care s-a dezvoltat arhitectura de la neoclasicism, prin raionalismul structural, pn la modernism.Constructii cheie: Vierzehnheiligen- Bavaria Germania(1743-1772); Palatul Zwinger-Dresda (1711-1722); Manastirea Melk(1702-1714); Belvedere-Viena,Austria(1714-1723);

24. PALLADISM

Cuvinte-cheie:Palladio, simetrie, proportie, ArcadiaArhitecti:Colen Campbell (1673-1729); William Kent(1685-1748);Lord Burlington (1694-1753); Henry Futcroft (1697-1769); Thomas Jefferson(1743-1826);Generalitati: lordul Burlington i ali civa arhiteci au adaptat principiile arhitectonice ale lui Palladio la condiiile sociale i climatice ale Angliei, i astfel Palladio i palladismul au devenit sursa de inspiraie pentru construcia de reedine n secolul XVIII.Caracteristici : n 1715, Colen Campbell a publicat Vitruvius Britanicao ironie la adresa exceselor unor arhiteci precum Wren, Hawksmoor i Vanbrugh. Ideile din aceasta lucrare l-au determinat pe Lordul Burlington sa-si remodeleze casa din Piccadilly angajind arhitectii Campbell si Kent, cu totii admiratori ai creatiei lui Palladio, lord Burliington a facut citeva vizite in Italia pentru a studia lucrarile lui Palladio. Burlington s-a inspirat din principiile clasiciste ale compoziiei, punnd accentul pe simetrie i detaliu. Cu structura lor dintr-un bloc central relativ mic i aripi laterale vaste, vilele din Veneia ale lui Palladio se potriveau perfect i stilului de via ale englezilor proprietari de pmnturi.Constructii-cheie: Chiswick House-Londra Anglia (1725-1729); Holkham Hali - Norfolk. Anglia (1734); Burlington House Anglia (1717); Castelul Mereworth - (1722-1725)

25. URBANISM GEORGIAN

cuvinte-cheie:dezvoltare aleatorie, adaptare, mestesug, economie;Arhitecti: Inigo Jones (1573-1652); George Dance cel Batrin (1695 -1768); George Dance cel Tinar (1741-1825); Thomas Leverton (1743-1824);Generalitati: n secolul XVIII, Londra, Edinburgh i Bath au redefinit scopul planificrii urbane clasice. Lucrnd la scar larg arhitecii au extins repertoriul strzilor, scuarurilor i pieelor astfel nct s confere noilor cartiere un strop din grandoarea i ierarhizarea clasicismului. Chiar dac locuinele individuale erau construite simplu, poziia lor n ansamblul reuea s dea o impresie de clasicism.Caracteristici: Inigo Jones a adus la Convent Garden Piazza planificarea urbanistica a renasterii, in Londra in 1630 inspirat in calatoriile facute prin Italia si Franta.Atunci a inceput impartirea terenurilor in fasii mai inguste pentru locuinte individuale care erau cumparate sau date in arenda.Ca sef al lucrarilor de constructie in Londra in 1767 George Dance cel Tinar a folosit forma pietei rotunde cu strazi radiale , traficul imtens trecia printre cladirile monumentale .Fratii Adam au dezvoltat ideea unificarii mai multor cladiri dupa o singura fatada.Constructii-cheie:Royal Crecent - Bath, Anglia - (1767-1771); Edinburgh orasul nou-inceput 1767;Covent Garden Piazza Londra, Anglia (1631-...); The Minories Londra Anglia (1765-1770); St. Georges Circus Southwark, Londra (1785-1820); Adelphi- Londra 1768-1772

26. NEOCLASICISM

Cuvinte-cheie: sobrietate, succesiune, forma, disciplina, ratiune, iluminism.Arhitecti: Marc-Antoine Laugier (1713-1769); Jacquies-Germsin Soufflot (1713-1780); Jacquies Gondoin (1737-1818); Thomas Jefferson(1743-1826); Pierre Vignon (1762-1828); Bejamin Latrobe (1764-1820);Generalitati: Neoclasicismul a aprut ca urmare a convingerii c stilurile baroc i rococo au dus arhitectura prea departe de originile sale i din preocuparea de a descoperi care anume erau aceste origini. Gndirea raional, derivat din climatul intelectual al Iluminismului, i descoperirile arheologice au sprijinit aceste cutri.Caractersitici: La modul superficial, neoclasicismul a aprut n urma cunotinelor rezultate din descoperirile arheologice din centrele culturale i economice ale Antichitii. apariia neoclasicismului a avut i o important dimensiune teoretic. Tot ce nseamn arhitectur - spunea Marc-Antoine Laugier n Eseu despre arhitectur, n 1753 - ar putea fi derivat din coliba primitiv" care era adpost Susinnd ntietatea coloanelor n defavoarea contraforilor i a pilatrilor, precum i a folosirii antablamentelorn loc de arcade, planurile lui Jacques-Germain Soufflot pentru biserica Sfnta Genoveva, patroana spiritual a Parisului, demonstreaz influena lui Laugier. Aceast arhitectur disciplinat", aprut n timpul Iluminismului francez, a inspirat numeroase lucrri-l muzeele -de la British Museum, purtnd semntura pedantului Robert Smirke, pn la elegantul i rafinatul Altes Museum din Berlin,Constructii-cheie:Altes Museum-Berlin(1824-1828); Panteonul(fosta ST.Genevieve-Paris(1756-...); Casa Alba- Washington DC.(1792-1829); Catedrala din Baltimore -Maryland SUA (1804-1818); La Madeleine-Paris, Franta (1806); Gliptoteca-Munchen, Germania(1816-1834);

27. Exotism

Generalitti: Asimetria deliberat i compoziia pictural au permis arhitecilor s introduc noi efecte vizuale i s sugereze relaia cu natura n feluri care nu erau posibile n tradiia clasicist. Precedentele au fost stabilite de pictorii peisagiti, cum era Claude Lorrain, i de numeroase surse literare. Dar interesul pentru arhitectura non-clasicist i-a fcut pe unii arhiteci s se ntoarc spre cldirile gotice, indiene i chinezeti.Arhitecti: WILLIAM CHAMBERS (1723-1796); JAMES WYATT (1747-1813); JOHN NASH (1752-1835); SAMUEL PEPYS COCKERELL (1754-1827)cuvinte-cheie:orientalism; pictural; senzaie; incitare; neliniteCaracteristica: Decorurile neregulate, unde natura pare c domin intelectul, trezesc senzaii plcute privitorului - susineau teoreticienii Richard Payne Knight i Uvedale Price la sfritul secolului XVIII. Ideile lor au conferit o dimensiune intelectual tendinelor din arhitectura peisager, care deja experimenta cu influenele exotice venite din Orientul ndeprtat. Odat cu pagoda din Kew Garden i cu Pavilionul Chinezesc (ambele terminate n anii 1760) din Swedish Royal Palace de la Drottningholm, formele orientale i-au ocupat locul firesc, alturi de ruinele false, n grdini i parcuri. Aceast lips de formalism a reuit s se strecoare pn i n Frana - vezi fantezista aezare pastoral de lng Micul Trianon, n grdinile palatului Versailles, construit pentru Mria Antoaneta.Arhitecii erau ncntai de contrastul cu clasicismul academic i de posibilitile pe care aceste noi idei le ofereau, deschiznd calea ctre o ntreag pleiad de efecte vizuale. John Nash a explorat asimetriile de compoziie i detaliul gotic, nainte de a transforma Pavilionul Regal de la Brighton (1815-1823) al prinului regent ntr-o fantezie oriental. Pn i Regent Park, cu aparena sa clasic, are o puternic scenografie. Alturi de Sezincote House, reedina construit de Samuel Pepys Cockerell pentru fratele su, Sir Charles, la retragerea acestuia din comerul cu India, Pavilionul Regal arat cum aceste stiluri arhitecturale au devenit, din afiare public a statutului social i intelectual, un mod de satisfacere a fanteziilor personale. Chiar dac folosirea lor ulterioar a nzuit spre o i mai mare precizie, a persistat asocierea anumitor stiluri cu anumite seturi de valori.CONSTRUCII-CHEIE Pavilionul Regal - Brighton, Anglia, JOHN NASH, 1815-1823; Pavilionul Chinezesc, Drottningholm - Suedia, CARL JOHAN CRONSTEDT i CARL FREDRIK ADELCRANTZ, 1760; Sezincote House - Gloucestershire, Anglia, SAMUEL PEPYS COCKERELL, 1803-1815; Ashbridge House - Hertfordshire, Anglia, JAMES WYATT, construit ncepnd cu 1808

28. SUBLIM

Generalitati: n secolul XVIII, estetica - disciplin nou aprut - a nceput s disece nelesurile convenionale i asociaiile de idei ale formelor i stilurilor arhitectonice tradiionale. ns explornd cum provoac arta efecte senzoriale i intelectuale, estetica a sporit posibilitile de exprimare ale arhitecturii, iar sublimul a exploatat aceste noi oportuniti.Arhitecti:ETIENNE-LOUIS BOULLEE (1728-1799); CLAUDE-NICOLAS LEDOUX (1736-1806); GEORGE DANCE CEL TNR (1741-1825); JOHN SOANE (1753-1837); CARLO ROSSI (1755-1849);Cuvinte cheie: copleitor; expresie; control; grandoare; raiune; IluminismCaracteristica: Faimosul contrast dintre sublim i frumos, subliniat de filozoful politic Edmund Burke, i-a gsit ecoul n art trziu n secolul XVIII. Observarea obiectelor ordonat aranjate induce un sentiment de tihn i satisfacie care, dup Edmund Burke, e echivalent cu frumuseea. Prin contrast, o privelite agitat, dezordonat, incomplet genereaz un copleitor sentiment de teroare, chiar dac privelitea nu este teribil n sine. Acesta era sublimul care, prin arhitectura peisager, prin interesul crescnd pentru ruine i prin ilustraii ca gravurile lui GB Piranesi, al cror subiect era nchisoarea, i-a gsit calea ctre arhitectur. Claude-Nicolas Ledoux a nscocit un ntreg limbaj clasicist n compoziiile pline de inventivitate ce evocau elementele platonice, convertindu-le n forme adaptate funciilor pe care trebuiau s le ndeplineasc cldirile respective, la care se aduga detaliul grafic, cu scop de consolidare a simbolisticii. Barierele (cu birouri vamale cu tot) construite de el n jurul Parisului naintea Revoluiei Franceze au conferit o i mai mare putere expresiei autoritii, iar planurile sale pentru oraul ideal" perfecioneaz sinteza ntre formele elementare, funcie i detaliu simbolic.Planurile pe care Etienne-Louis Boullee le-a fcut n 1784 pentru cenotaful lui Newton (pe care nu l-a realizat niciodat) reflect interesul pentru tiin i raiune, iar formele pure, solide ale neoclasicismului - n acest caz, sfera - erau mijloacele potrivite pentru a exprima acest interes. ns scara la care a fost gndit monumentul era att de mare nct enormitatea structurii i ideea pe care o reprezint sunt copleitoare - efect obinut i cu planurile monumentului care ar fi trebuit s fie dedicat Fiinei Supreme.La o scar mai mic i mai practic, John Soane, care l-a ntlnit pe Piranesi i apoi s-a mprietenit cu pictorul JMW Turner, a evocat sublimul prin spaii agitate, mobile, cu limite greu de identificat i surse de lumin mascate ce sugereaz puteri nevzute. Soane a folosit elementele clasicismului i detalii gotice, artnd c exprimarea sublimului revoluiona arhitectura clasicist i deschidea i calea altor tradiii.Elemente si materiale de constructie specifice stilului: spatii largite, mobile, culimite greu determinabile, cu surse de lumina masive,erau folosita combinatia dintre elemente ale clasicismului si a goticului.Constructii cheie:Bariera la Villette - Paris, Frana, CLAUDE-NICOLAS LEDOUX, 1785-1789; Salon pentru micul dejun - Muzeul Sir John Soane, Londra, Anglia, JOHN SOANE, 1812; AII Hallows by the Tower - Londra, Anglia, GEORGE DANCE CEL TNR, 1765; Salinele regale - Arc-et-Senan, Frana, CLAUDE-NICOLAS LEDOUX, 1775-1779; Banca Angliei - Londra, Anglia, JOHN SOANE, construit ncepnd cu 1792; Cartierul general al Statului Major -Sankt Petersburg, Rusia, CARLO ROSSI, 1819-1829

29. RATIONALISM STRUCTURAL

Generalitati: Atunci cnd a devenit posibil calcularea liniilor de for dintr-o structur, teoreticienii arhitecturii au savurat ansa care li se oferea, de a transforma matematica practic n liter de lege. Deformrile necesare acestui scop au furnizat legtura dintre neoclasicism, gotic i modernism.Rationalism - concepie filozofic conform creia sursa principal a cunoasterii autentice este raiunea, gndirea abstract.Arhitecti:JEAN NICOLAS LOUIS DURND (1760-1834); HENRI LABROUSTE (1801-1875); GOTTFRIED SEMPER (1803-1879); AUGUSTUS PUGIN (1812-1852); EUGENE VIOLLET-LE-DUC (1814-1879) ANATOLE DE BAUDOT (1834-1915); HENDRICK BERLAGE (1856-1934); AUGUST PERRET (1874-1954)Cuvinte cheie: raionalism; logic; nelepciune; ordineCaracteristica: Aparenta raiune a tiinei era exact ceea ce-i trebuia Iluminismului aflat ntr-o permanent cutare a limpezimii gndului. Acestea au dat natere neoclasicismului, ns JNL Durnd, profesor la influenta Ecole Polytechnique de Paris ncepnd cu anul 1795, a dus logica un pas mai departe, sugernd c baza intelectual a arhitecturii rezid n tiin, mai degrab dect ntr-un irecuperabil trecut mitologic. Scopul su era s traduc raionalismul ingineriei n planuri logice, funcionale, cu ajutorul unui caroiaj de forma unui ptrat. Aparent, acest lucru a trimis elementele decorative arhitecturale pe un plan secundar, ns prin ruperea legturilor dintre structur i ornament au aprut semne de ntrebare legate de relaia dintre form, funcie i semnificaie.Elemente si materiale de constructie specifice stilului:Biblioteca Naional din Paris, de Henri Labrouste, a sugerat o nou sintez. Planul construciei cu structur metalic e simplu i raional, ns puinele elemente decorative folosite, chiar dac nu s-au ndeprtat foarte mult de tiparele clasicismului, transmit o interpretare bogat n simboluri a funciei ndeplinite de cldire i a relaiei dintre arhitectur i cultur.Att Eugene Viollet-le-Duc, ct i Augustus Pugin au folosit retorica raionalismului structural pentru a-i susine preferina pentru stilul gotic. Pugin afirma c lipsa oricrui element fr un rost anume fcea ca stilul gotic s fie virtuos moralmente, n timp ce Viollet-le-Duc sublinia aparenta obrie a goticului n principiile structurale.La nceputul secolului XX, arhiteci precum Hendrick Berlage au nceput s exploreze ideea c structura nsi poate crea spaiu, n acelai timp referindu-se la scopul ei fr a avea nevoie de decoraiuni - formul ce a atins apogeul n perioada de nceput a modernismului.Constructii cheie:Bursa de mrfuri - Amsterdam, Olanda, HENDRICK BERLAGE, 1897-1903; Biblioteca Naional - Paris, Frana, HENRI LABROUSTE, 1860-1868; Biblioteca Sainte Genevieve - Paris, HENRI LABROUSTE, 1845-1850; St. Denys-de-l'Estree - lng Paris, EUGENE VIOLLET-LE-DUC, 1864-1867; St. Jean de Montmartre-Paris, ANATOLE DE BAUDOT, 1897-1905; Notre-Dame du Raincy - Paris, AUGUST PERRET, 1922-1923

30. MATERIALISM

Generalitati: Arhitecii de la jumtatea secolului XIX au dezbtut ndelung problema folosirii metalului i a sticlei n lucrrile lor, i deoarece acestea trebuiau s fie utilizate la noile tipuri de contrucii, cum erau grile, chestiunea nu a putut fi ignorat. Problema principal era dac materialele ar trebui adaptate la noile canoane ale arhitecturii, care de milenii evoluase n jurul pietrei i lemnului, sau dac posibilitile oferite de aceste noi materiale ar trebui exploatate indiferent de tradiie.Arhitecti:SIDNEY SMIRKE (1798-1877); LEWIS CUBITT (1799-1883); DECIMUS BURTON (1800-1881); JOSEPH PAXTON (1801 -1865); PETER ELLIS (1804-1884); ISAMBARD KINGDOM BRUNEL (1806-1859); BENJAMIN WOODWARD (1816-1861); MATTHEW DIGBY WYATT (1820-1877)Cuvinte cheie: material; metal; sticl; ornament; structurCaracteristica: Posibilitatea de a face din metal structuri eficiente - fapt demonstrat de podul construit de Abraham Darby la Coalbrookdale n 1779 - a dinamitat teoriile arhitectonice convenionale, care fceau apologia materialelor i formelor tradiionale. Fitilul" acestei adevrate bombe a ars ncet pn prin 1830, cnd creterea produciei de oel i descoperirea a noi modaliti de folosire a acestuia n construcii a coincis cu afirmaiile teoreticienilor precum Augustus Pugin cum c arhitectura ar trebui s rmn fidel materialelor care au consacrat-o. Au urmat nenumrate discuii. Medievalitii au exclus metalul din arhitectur, alii au ncercat, reuind n mai mare sau mai mic msur, s gseasc un echilibru ntre logica metalului i conveniile arhitectonice, iar foarte puini arhiteci au tiut s recunoasc i s accepte potenialul metalului de a crea un tip nou de arhitectur.n ciuda eforturilor pe care echipa de arhiteci Matthew Digby Wyatt - Isambard Kingdom Brunei le-a fcut pentru a atenua aspectul brut al Paddington Station, folosindu-se de elemente care s-i confere o oarecare sensibilitate arhitectural, John Ruskin, influent critic social i de art al epocii victoriene, a afirmat c va mai dura pn s fie utilizat metalul. Opiniile lui Ruskin l-au fcut pe Benjamin Woodward s-l conving pe Francis Skidmore din Coventry, cel mai renumit fierar al acelor vremuri, s nscoceasc o structur gotic pentru curtea interioar de la Oxford Museum. ns existau dou structuri care demonstraser deja potenialul metalului: vastul Crystal Palace al lui John Paxton, construit n 1851 cu o extraordinar rapiditate, evident din elemente prefabricate, precum i magifica Palm House din Kew Gardens, de Decimus Barton i Richard Turner -construcie a crei evident logic depete conveniile arhitecturale.St. Pancras Station marcheaz punctul n care a fost abandonat orice ncercare de a uni metalul cu stilurile tradiionale. Aceast ruptur ntre arhitectur i inginerie a avut ecou multe generaii, atingnd punctul culminant n modernism.Materialismul ar fi contrastul idealismului si spiritismului.Elemente si materiale de constructie specifice stilului: combinatie indrazneata, armonioasa dintre metal si sticla si mai putin beton....Constructii cheie:Palm House - Kew Gardens, Londra, Anglia, DECIMUS BURTON i RICHARD TURNER, 1849;Muzeul de Istorie Natural - Oxford, Anglia, THOMAS DEANE i BENJAMIN WOODWARD,1854-1858; The Crystal Palace - Londra, JOSEPH PAXTON, 1851; King Cross Station - Londra, LEWIS CUBITT, 1850-1852; Old Reading Room - British Museum, Londra, SIDNEY SMIRKE, 1852-1857; Paddington Station - Londra, ISAMBARD KIGDOM BRUNEL i MATTHEW DIGBY WYATT, 1854; Oriei Chambers-Liverpool, PETER ELLIS, 1864-1865

31. MEDIEVALISM

Generalitati: Medievalitii considerau c societatea medieval dovedise virtui morale pe care fie Iluminismul, fie industrializarea le distrusese. Chiar dac era imposibil ca acea societate s fie recreat, reproducerea artefactelor specifice acelei perioade ar fi avut ca rezultat rspndirea respectivelor virtui pierdute. Acela a fost momentul n care estetica a luat o turnur moral i didactic.Arhitecti:AUGUSTUS PUGIN (1812-1852);WILLIAM BUTTERRELD (1814-1900); EUGENE VIOLLET-LE-DUC (1814-1879); JOHN LOUGHBOROUGH PEARSON (1817-1897); GEORGE EDMUND STREET (1824-1881); WILLIAM BURGES (1827-1881)Cuvinte cheie: medieval; gotic; ornament; detaliuCaracteristica: Crizele sociale i religioase din a treia i a patra decad a secolului XIX au adus o accentuare a eforturilor de rensufleire a goticului, transformndu-le dintr-o distracie pentru diletanii avui ntr-o activitate serioas de inginerie social. Augustus Pugin, romano-catolic fervent i arhitect prolific, susinea c modalitatea cea mai bun de a lupta cu problemele de ordin social provocate de industrializare era recrearea societii Evului Mediu trziu, prin imitarea exact a arhitecturii morale, logice, din acea perioad.n Frana, Eugene Viollet-le-Duc a preluat i a dezvoltat opiniile lui Pugin, obinnd raionalismul structural. Aspectul moral a fost dezvoltat i mai elocvent de John Ruskin, care afirma c fluiditatea" stilului gotic fcea ca acesta s fie o extensie a naturii i, prin urmare, lucrarea lui Dumnezeu. Aceast latur moral s-a extins de la scopul cldirilor la construcia lor, avnd n vedere c libertatea de exprimare pe care o cptaser lucrtorii i eliberase de ceea ce Ruskin considera a fi sclavia" copierii detaliului clasic. Undeva ntre catolicismul lui Pugin i cretinismul evanghelic al lui Ruskin, nalta Societate Ecleziastic Anglican a recomandat s se fac modificri la vechile biserici i a impus anumite norme n construirea celor noi.Date fiind aceste influene combinate, majoritatea cldirilor publice din Anglia, de la Parlament (1835-1860) pn la Curtea Regal de Justiie (1868-1882), au cptat accente gotice. Chiar i cnd limitrile acestei ncercri de reluare a stilurilor arhitectonice istorice au devenit evidente, influena lui Pugin i a lui Ruskin s-a fcut din nou simit, de data aceasta n art i meteuguri.Elemente si materiale de constructie specifice stilului: accente gotice,ornamentarea elementelor pina la cel mai mic detaliuConstructii cheie:AII Saints - Margaret Street, Londra, Anglia, WILLIAM BUTTERFIELD, 1850-1859; Curtea Regal de Justiie - Londra, Anglia, GEORGE EDMUND STREET, 1868-1882, Castelul Cardiff - Wales, WILLIAM BURGES, 1868-1885; St. Augustine - Ramsgate, AUGUSTUS PUGIN, 1846-1851; St. James the Less - Londra, GEORGE EDMUND STREET, 1858-1861; St. Augustine's Kilburn -Londra, JOHN LOUGHBOROUGH PEARSON, 1870-1880

32. ARHITECTURA VECTORIAN

Generalitati: Stilul victorian este caracterizat adesea ca o btlie" a stilurilor gotic i clasic. Cu toate acestea, lupta se ddea la un nivel mai subtil, dintr-o profund dorin de a facilita nelegerea noilor tehnologii i a schimbrilor sociale, care s fie ncorporate n tradiia arhitectural.Arhitecti:CHARLES BARRY (1795-1860); ANTHONY SALVIN (1799-1881); GEORGE GILBERT SCOTT (1811-1877); AUGUSTUS PUGIN (1812-1852) WILLIAM BUTTERFIELD (1814-1900); ALFRED WATERHOUSE (1830-1905)Cuvinte cheie: monumentalism; didacticism; urbanism; industrialismCaracteristica: Arhitectura victorian e reprezentativ pentru o societate prins ntre un extraordinar progres tehnologic i respectul pentru tradiie. Aceast tensiune a fcut posibil apariia unor cldiri elefantine", masive i lipsite de graie, decorate cu detalii derivate din arhitectura istoric - la o scar i folosind tehnici ce preau de domeniul fanteziei nainte de secolul XIX. Stilurile istorice nc puteau exprima valorile pe care le reprezentau, chiar dac fuseser puin aranjate" astfel nct s fac fa noilor funcionaliti sau transformate complet, pn la a deveni de nerecunoscut, de enormele schimbri sociale. Faptul c elementele decorative istorice ncepuser s fie produse industrial a ridicat ntrebarea dac nu ar trebui fcute n acelai fel tradiional pentru a exprima nelesurile dorite.Noile metode de finanare i organizarea muncii au permis lucrri complexe i masive de inginerie, cum erau cile ferate i sistemele de canalizare, care au dus la o cretere continu a complexelor urbane. Noile tipuri de cldiri, cum erau grile, puteau fi construite doar folosindu-se tehnologii i materiale noi, cum erau metalul i sticla. Cum toate acestea nu aveau precedent n arhitectura clasicismului sau n cea gotic, felul n care trebuiau privite era destul de problematic. Rspunsurile erau relativ variate: de la neornamentatul depou de vagoane St. Pancras pn la hotelul Midland, din faa depoului, o cldire gotic ncrcat cu sticl i cu ornamente din metal.Chiar i un tip de cldire tradiional, cum era un colegiu, trdeaz temperamentul acelor vremuri. Colegiul Keble a rupt legturile cu trecutul, fiind mai ieftin i mai puin impresionant dect augutii si naintai -parial deoarece Butterfield era gata s apeleze la materiale produse industrial i la noi modaliti de organizare a procesului de construcie. n plus, de mare ajutor a fost i o donaie important venit din partea familiei Gibbs.Elemente si materiale de constructie specifice stilului: incarcare exagerata a edificiului cu elementede sticla si ornamente de metal, folosirea elementelor mai mult cu semnificatie industriala.Constructii cheie:Colegiul Keble - Universitatea Oxford, Anglia, WILUAM BUTTERFIELD, 1868-1882; Gara St. Pancras - Londra, Anglia, GEORGE GILBERT SCOTT (Midland Hotel), 1868-1874, WILUAM HENRY BARLOW (depoul de vagoane), 1863-1865; Harlaxton Manor - Lincolnshire, ANTHONY SALVIN, 1834- 1855; Cldirea Parlamentului - Londra, CHARLES BARRY i AUGUSTUS PUGIN, 1835-1868; Ministerul Afacerilor Externe - Londra, GEORGE GILBERT SCOTT, 1860-1875

33. URBANISM MONUMENTAL

Generalitati: Masiva expansiune pe care au cunoscut-o oraele n secolul XIX a adus cu sine metode noi de construcie i dezvoltarea activitilor economice i sociale, ceea ce a generat apariia a noi tipuri de cldiri, n timp ce schimbrile sociale i politice au fost nsoite de o cerere crescnd pentru noi instituii i strzi. Oraele, aa cum evoluaser ele din Renatere, nu puteau face fa acestor provocri, aa c arhitecii i urbanitii au cutat noi tipare de dezvoltare pentru aglomerrile urbane.Arhitecti:JEAN FRANCOIS THERESE CHALGRIN (1739-1811); CHARLES BARRY (1795-1860); GOTTFRIED SEMPER (1803-1879); JOSEPH POELART (1817-1879); CHARLES GARNIER (182 5-1898); DANIEL BURNHAM (1846-1912)Cuvinte cheie: grandoare; comemorare; putere; bombastic; impunereCaracteristica: n a treia i a patra decad a secolului XIX, instituiile oreneti au devenit mai numeroase, ndeplinind funcii din ce n ce mai complexe. Prin cluburile pe care le-a proiectat i, mai presus de orice, prin Cldirea Parlamentului (palatul Westminster), Charles Barry a adaptat perfect modelele istorice la nevoile societii moderne. Opera din Dresda, purtnd semntura lui Gottfried Semper, mprumut", de asemenea, elemente istorice. Pentru a soluiona complexele cerine de volum necesare inovaiilor lirice ale prietenului su, Richard Wagner, Semper a creat, fcnd apel la nevoile i metodele contemporane, un nou tip de form monumental. n scrierile sale, arhitectul cuta s fac sinteza ntre extinderea cercetrilor i descoperirilor arheologice i noile tehnologii, care puteau duce arhitectura i construciile dincolo de clasificrile stilistice existente.Pe la jumtatea secolului XIX devenise imperativ gsirea unor soluii viabile pentru oraele n continu cretere. Londra, Viena i Parisul au venit cu trei rspunsuri arhetipale.Londra era practic i a creat Consiliul Metropolitan, care avea n sarcin rezolvarea acestor chestiuni, ns lucrrile masive de construcie au afectat curnd ntregul ora, genernd probleme de sntate public.Viena, ntr-un registru mai aproape de estetic, a transformat vechile fortificaii n Ringstrasse, unde instituiile burgheze s-au instalat n cldirile monumentale cu stiluri alese conform relaiei lor simbolice cu funcia -cum ar fi cldirea Parlamentului, n stil neoelen. Izolarea acestor instituii a fost mai trziu criticat de Camillo Sitte, care a militat pentru corelarea activitilor i formelor, n interiorul i n exteriorul cldirilor de utilitate public.n 1850, Georges-Eugene Haussmann a devenit prefectul Parisului.Transformnd oraul ntr-un antier gigantic, el a tiat strzi drepte prin structura istoric a oraului, le-a tivit cu cldiri standardizate i a marcat jonciunile dintre ele prin monumente-vezi cazul Operei lui Garnier. Acesta a devenit standardul de mbinare a chestiunilor sociale, tehnice i economice ntr-un nveli estetic. Daniel Burnham l-a adaptat pentru a nfrumusea Chicago oraul-simbol al expansiunii industriale americane suprapunnd un sistem de perspective radiind din zona monumentelor ctre reeaua urban proiectat n 1909.Constructii cheie:Opera Garnier- Paris, Frana, CHARLES GARNIER,1861-1874; Kunsthistorisches Museum - Viena, Austria, GOTTFRIED SEMPER, 1869; LArc de Triomphe - Paris, Frana, JEAN FRANCOIS THERESE CHALGRIN, 1806-1835; Marble Arch - Lond -Anglia, JOHN NASH;1828; Trafalgar Square - Londra, Anglia, CHARLES BARRY, 1840; Palais de Justice -Bruxelles, Belgia, JOSEPH POELART, 1866-1883; Monumentul lui Vittorio Emmanuele II - Roma, Italia, GIUSEPPE SACCONI, 1885-1911; World's Fair Site -Chicago, Illinois, SUA, DANIEL BURHAM, 1893

34. Antiubanism

Caracteristica general. Particularitile stilului. Elementele i materialele de construcie specifice stilului. Edificiile caracteristice stilului.Generaliti: Viaa la ar prea o alternativ demn de luat n seam la mizeria oraelor industriale, ns s-a dovedit a fi extrem de dificil de separat nostalgia pentru relaiile existente n societatea preindustrial de preocuparea autentic pentru mbuntirea situaiei sociale. Arhitectura de la sfritul secolului XIX reflecta aceast dilem a idealurilor progresiste i a aparenelor tradiionaliste.PHILIP WEBB (1831-1915); NORMAN SHAW (1831-1912); CHARLES FRANCIS ANNESLEY VOYSEY (1857-1941); MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT (1865-1945); BARRY PARKER (1867-1941); FRANK LLOYD WRIGHT (1867-1959)ora-grdin; suburbie; idilic; modest; temperat, relaii sociale; comunitate; proprietate comunalCaracteristica: Chiar dac aspectele decorative i de plagiat ale ncercrii de revigorare a stilului gotic dispruser, practic, pn n 1880, motenirea sa de nostalgie romanioas i puritanism a supravieuit, modelnd Micarea Artelor i Meteugurilor. William Morris artizan, designer i scriitor britanic - a pledat pentru virtuile unei viei simple, rurale, cvasimedievale, pe care Philip Webb -cel care a semnat planurile Casei Roii a lui Morris a ncercat, iar uneori a i reuit, s o ntruchipeze n cldirile sale.Micarea Artelor i Meteugurilor a legiferat puterea arhitecturii de a exprima idei prin intermediul construciilor tradiionale, restrngnd la maximum legturile cu chestiunile contemporane precum industrializarea i expansiunea urban, ba chiar, pn la urm, limitnd mesajul pe care arhitectura l putea comunica. n cldirile individuale, genii ale compoziiei precum Norman Shaw, Charles Voysey i Hugh Baillie Scott au putut depi nostalgia incipient, ns niciodat nu au putut nfrnge contradicia presupus de folosirea mijloacelor tradiionale pentru rezolvarea problemelor vieii moderne.Totui, Ebenezer Howard, stenograf la parlament, a propus n cartea sa, Tomorrow-A Peaceful Path to Real Reform (1898), o strategie complex pentru adoptarea noilor abloane urbanistice. Proprietatea comun, susinea Howard, ar permite o folosire mai echitabil a pmnturilor; aezarea i dimensiunile locuinelor ar putea fi astfel inute sub control, aa nct toat lumea s fie relativ aproape de serviciu, dar s aib i acces la teren deschis. Dei Howard nu a prescris un stil arhitectural anume, sentimentele sale antiurbane erau consonante cu elurile Micrii Artelor i Meteugurilor. Cnd Raymond Unwin i Barry Parker au fost desemnai s deseneze planurile pentru Letchworth (1903), primul ora-grdin, ei au fcut n aa fel nct particularitile arhitecturale locale s fie prezente n viaa oraului-grdin n aceeai msur cu valorile Micrii Artelor i Meteugurilor.Idealul reprezentat de oraele-grdin s-au mprtiat n lume sub diferite forme. O versiune e cea care st la temelia unor capitale precum Canberra i New Delhi; o alta a devenit subiect de experimente n Rusia.CONSTRUCII-CHEIECasa Waldbuhl - Uzwil, Elveia, MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT, 1907-1911; Casa Roie - Bexleyheath, Anglia, PHILIPWEBB, 1859; Bedford Park - Londra, NORMAN SHAW, 1876; Letchworth Garden City, RAYMOND UNWIN i BARRY PARKER, construit ncepnd cu 1903; Hampstead Garden Suburb - Londra, RAYMOND UNWIN, cu lucrri de EDWIN LUTYENS i MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT, construit ncepnd cu 1906; Robie House - Chicago, Illinois, FRANK LLOYD WRIGHT, 1909

35 ARHITECTURA INDUSTRIAL DECORATIV

Generaliti: Pe la sf. sec. XIX, arhitecii au nceput s i dea seama c materialele produse industrial nu numai c pot da natere unor forme i structuri fr precedent, dar pot fi i modelate pentru a genera noi limbaje" decorative.Arhiteci Cheie: Otto Wagner (1841-1918); Antonio Gaudi (1852-1926); Louis Sullivan (1856-1924); Victor Horta (1861-1947); Henri Van De Veldi (1863-1957); Cuvinte Cheie: expresie; linie sinuoas; decorare; emblem; fluiditateCaracteristica: Pe msur ce industrializarea schimba societatea, intelectualii au nceput s se ntrebe dac nu cumva s-a modificat i noiunea de frumusee, mai ales in n orae precum Chicago i Berlin unde industrializarea erau mai puternica,. August Endell susinea c frumuseea unor asemenea orae nu putea fi judecat dup standardele convenionale.Nevoia de a uni arta i industria a devenit aproape universal, de la William Lethaby, n Anglia pn la Henri van de Velde de la coala de arte aplicate de la Weimar cea care ulterior a devenit cunoscuta Bauhaus. Fiecare loc a prezentat variaii specifice. La Barcelona, Antonio Gaudi a demonstrat convingerea sa c liniile curbe i aparin" lui Dumnezeu prin extraordinara sa Sagrada Familia, unde curbele nu sunt o simpl decoraiune, ci parte inerent a structurii. In Viena cldirea casei de economii a Potelor de Otto Wagner exploateaz potenialul decorativ al aluminiului, pe-atunci de-abia folosit.Structura de oel a nsemnat transformarea complet a cldirilor din Chicago. Louis Sullivan a acceptat disciplina proporional pe care acest tip de structur o impunea i a nscocit ornamente bazate pe formele naturale, ignornd relaia dintre structura regulat i decoraiunile stilizate propovduit de clasicism.Contrucii Cheie: Magazinul universal Carson Pirie Scott - Chicago, Illinois, SUA, LOUIS SULLIVAN, 1899; Intrarea Porte Dauphine - metroul din Paris, Frana, HECTOR GUIMARD, 1900; Catedrala Sagrada Familia - Barcelona, Spania, ANTONIO GAUDl, construit ncepnd cu 1883; Castelul Berenger - Paris, Frana, HECTOR GUIMARD, 1894-1898; Maison du Peuple - Bruxelles, Belgia, VICTOR HORTA, 1896-1897; Palais Stoclet - Bruxelles, Belgia, JOSEF HOFFMANN, 1905-1911

36 IMPERIALISM

Generaliti: Colonialismul a fcut posibil contactul ntre culturile europene i noneuropene, contact ce a avut efecte diverse asupra tradiiilor arhitecturale ale culturilor respective. Imperialismul se refer chiar la arhitectura din colonii. Arhiteci Cheie: Charles Mant (1839-1881); Robert Chisolm (1840-1915); Swintom Jacob (1841 -1917); William Emerson (1843-1921); Herbert Baker (1862-1946); Edwin Lutyens (1869-1944)Cuvinte Cheie: orientalism; administraie; colonialism; reprezentareCaracteristica: Cldirile din perioada timpurie a colonialismului erau o reflectare a modelelor europene, ns clima local, materialele i tehnicile de construcie au dus curnd la apariia modificrilor. n India, care avea cea mai bogat tradiie arhitectural a teritoriilor colonizate, planurile celor mai multe cldiri erau gndite de ingineri militari; prin aceste modele imperfecte, neoclasicismul s-a alturat numeroaselor importuri arhitecturale deja existente. Rajahii Indiei au nceput, treptat, s ncorporeze n palatele lor elemente ale arhitecturii europene, n timp ce interesul britanicilor s-a axat pe nelegerea arhitecturii indigene. Uluitoarea sa complexitate prea a reflecta diversitatea politic a Indiei. Plecnd de aici, inginerii - i, mai trziu, arhitecii - Departamentului de lucrri publice au nceput s nscoceasc un stil arhitectural compozit numit indo-sarazin.New Delhi, conceput n 1910, principalul su arhitect, Edwin Lutyens, i-a exprimat dispreul fa de arhitectura hindus, ns a inclus diferite elemente preluate din aceasta n capodopera sa, palatul viceregelui din New Delhi. Mai puin desvrit, ns la fel de convins de legitimitatea opiniilor sale, a fost Herbert Baker, care i-a construit reputaia mbinnd modestul stil din Cape Dutch cu limbajul propriu Micrii Artelor i Meteugurilor, pentru bogaii proprietari de mine din Africa de Sud. Chiar dac colaborarea sa cu Lutyens n Delhi s-a sfrit pe un ton acrimonios, Union Buildings, din Pretoria, construit ncepnd cu anul 1909 pentru a simboliza uniunea" Africii de Sud dup rzboiul anglo-bur, nu este mai puin grandioas. Faptul c Nelson Mandela a ales-o pentru a-i inaugura preedinia, n 1994, arat cum o astfel de cldire poate dura mai mult dect scopul original pentru care a fost construit.Contrucii Cheie: Reedina viceregelui - New Delhi, India, EDWIN LUTYENS, 1912-1930;Union Buildings - Pretoria, Africa de Sud, HERBERT BAKER, 1909-1912;Memorialul Victoria - Calcutta, WILUAM EMERSON, 1901 -1921; Secretariat buildings - New Delhi, HERBERT BAKER, 1912-1930;India Arch-New Delhi, EDWIN LUTYENS, 1921-1931

37 EXPRESIONISM

Generaliti: Mai mult o stare de spirit dect o micare arhitectonic propriu-zis, expresionismul a aprut pornind de la presupunerea c o cldire poate transmite un gnd sau o idee fr mijlocirea conveniilor sau a stilurilor arhitectonice. Potenialul su de expresie dramatic a devenit evident dup Primul Rzboi Mondial, cnd a constituit punctul de plecare pentru arhitectura modern.Arhiteci Cheie: Peter Behrens (1868-1940); Hans Poelzig (1869-1936); Fritzhoger (1877-1949); Erich Mendelsonhc (1887-1953); Jorn Utzon(n. 1918); Gunter Behnisch (n. 1922)Cuvinte Cheie: expresie; agitaie; instabilitate; antropomorfismCaracteristica: Cldirile industriale, cu cerinele lor pentru volume ndrznee, le-au oferit arhitecilor ocazia de a experimenta cu forme dramatice, nainte de 1914. Un exemplu timpuriu l constituie extraordinara combinaie ntre un turn de ap i o sal de expoziii din Poznan, n Polonia, semnat de Hans Poelzig n 1911. Dar, din 1918, numeroi arhiteci, n special n Germania, au experimentat cu formele neregulate i efectele dramatice. Rezultatele erau adesea, n mod deliberat, imposibil de construit-vezi propunerea lui Mies van der Rohe, n 1921, pentru un zgrie-nori construit integral din sticl; lucru care nu nsemna c proiectele acestor construcii nu erau capabile s genereze nenumrate polemici. Formele expresioniste au continuat s i intereseze pe arhiteci - n mod special pe cei aflai la graniele modernismului, cum e cazul lui Jorn Utzon, a crui Oper din Sydney sublimeaz funcia i contextul ntr-o extraordinar serie de forme.Contrucii Cheie: Turnul Einstein - Potsdam, Germania, ERICH MENDELSOHN, 1917-1921;Opera-Sydney, Australia, JORN UTZON, 1956-1973;Pavilionul de sticl - expoziia Werkbund, Koln, BRUNO TAUT, 1914; Chilehaus-Hamburg, FRITZ HOGER, 1922-1923; San Giovanni Battista - Florena, GIOVANNI MICHELUCCI, 1960-1963

38 USONIANISM

Generaliti: Frank Lloyd Wright a inventat termenul usonian" pentru a descrie ceea ce el considera a fi autenticele valori americane ale caselor relativ ieftine pe care le-a construit n anii 1930. Lloyd Wright a fost, pentru o bun perioad de timp, arhitectul de frunte al Statelor Unite, n linia nti a ncercrilor de a gsi o arhitectur care s exprime ideile naionale contemporane.Arhiteci Cheie: Louis Sullivan (1856-1924); Bernard Maybeck (1862-1957); Frank Lloyd Wright (1867-1959); Charles Greene (1868-1957); Henry Greene (1870-1954); Albert Kahn (1869-1942); George Howe (1886-1955); Rudolph Schindler (1887-1953); Richard Neutra (1892-1970); William Lescaze (1896-1969); Louis Kahn (1901 -1974); Bruce Goff (1904-1982)Cuvinte Cheie: libertat; democraie; identitate naional, exprimare.Caracteristica: Pe la 1890, arhitectura american avea cteva ci distincte de dezvoltare i stilul practicat pe Coasta de Est i cel californian combinau compoziiile complexe i detaliile eclectice cu o planificare inovativ a interiorului. Totui, n Chicago, arhitecii au nceput s foloseasc o arhitectur complet nou pornind de la structura de oel, lift i detalii i ornamente produse industrial. Louis Sullivan, unu dintre arhitecii de frunte, considera c n arhitectur, ca i n natur, forma deriva din esena sarcinii pe care o avea de ndeplinit.Wright a mers mai departe dect mentorul su, Louis Sullivan, n cutarea unitii formei i a funciei; acest stil, numit de el arhitectur organic", reflecta dragostea lui Wright pentru natur. Casele din perioada sa timpurie par legate de pmnt, cu liniile lor orizontale, n timp ce planificarea interioar inovatoare introduce noi concepte de spaiu i compoziie. Foti angajai ai lui Wright, Rudolf Schindler i Richard Neutra au dezvoltat unele din aceste principii atunci cnd s-au mutat n California, ns atitudinea lui Wright fa de ceilali arhiteci era oarecum dispreuitoare-n special n cazul modernitilor europeni. Ambigu era i relaia sa cu un alt mare arhitect american, Louis Kahn, care explora interaciunea dintre form, funcie i structur. Chiar dac arta o oarecare afinitate cu ideile sociale ale modernitilor europeni, ncepnd cu 1950 Kahn a produs o serie de proiecte inventive din punct de vedere compoziional. Influena pe care a avut-o att ca arhitect, ct i ca profesor a fost puternic i, oarecum, surprinztoare; printre studenii si s-au numrat cei mai mari arhiteci postmoderniti americani, Charles Moore si Robert Venturi.Contrucii Cheie: Galeria de art a Universitii Yale - New Haven, Connecticut, SUA, LOUIS KAHN, 1951-1954; Casa Greg Affleck - Bloomfield Hills, Michigan, SUA, FRANK LLOYD WRIGHT, 1941; Gamble House - Pasadena, California, CHARLES i HENRY GREENE, 1908-1909; Lovell Beach House - Newport Beach, California, RUDOLPH SCHINDLER, 1925-1926; Lovell House - Los Angeles, California, RICHARD NEUTRA, 1927-1929;

39 CONSTRUCTIVISM

Generaliti: Constructivismul a fost curentul radical a crui influen a durat cel mai mult, dintre stilurile aprute n URSS, ntre Revoluia din Octombrie 1917 i impunerea realismului socialist, la sfritul anilor 1920. Dei abstracte i contient lipsite de referine, unele exemple reflect formele puternice ale industriei grele - poate ca o sugestie c tiina pur, chiar dac puin romanat, ar putea nlocui valorile tradiionale ruseti n coninutul spiritual al artei.Arhiteci Cheie: Konstantin Melnikov (1890-1974); Vladimir Tatlin (1885-1953); Leonid Vesnin (1880-1933); Viktor Vesnin (1882-1950); Aleksander Vesnin (1883-1959); Ivan Leonidov (1902-1959); Cuvinte Cheie: radicalism; condensator social; experiment; avangard; art i societate; rennoireCaracteristica: Constructivismul a pornit de la dou premise, i anume: c arhitectura poate reflecta i chiar grbi formarea noii societi sovietice i c biologia i fizica sunt baza raional de la care se poate pleca. Iniial, constructivismul a gsit un debueu n lucrrile artistice, generatoare de polemici, ns elul su era mult mai complex. Milutin a propus forma ideal a oraului socialist, n timp ce ali arhiteci i-au axat preocuprile pe condensatorii sociali" - noile cldiri i instituii care ar fi ajutat la instaurarea noii societi. De menionat sunt formele puternice, angulare, ale cluburilor muncitoreti din Moscova ce poart semntura lui Melnikov; la scar mare, Melnikov a fcut planuri pentru structurile industriale pe care Uniunea Sovietic inea s le promoveze i care monumentalizau clasa muncitoare.Constructivismul rmne incontestabil o marc" ruseasc, avndu-i originile n vehementele polemici postrevoluionare legale de exprimarea aspectelor vieii de zi cu zi prin intermediul artei. Inevitabil, subiectivismul a intervenit n determinarea felului n care chiar presupus obiectiva tiin poate fi transformat n form construit. Constructivismul s-a aflat n permanen pe grania subire dintre design funcional i art subiectiv, devenind o int uoar cnd subiectivismul a devenit, n opinia regimului sovietic, suspect politic. Cu toate acestea, n form clandestin, constructivismul a supravieuit, inspirndu-i timp de generaii pe arhitecii din afara URSS.Contrucii Cheie: Monumentul Internaionalei a lll-a, VLADIMIR TATLIN, 1920;Planurile cldirii Pravda - Moscova, ALEXANDER VESNIN, 1923;Institutul Lenin - Moscova, IVAN LEONIDOV, 1927; Barajul Dnieproges, VIKTOR VESNIN, 1932

40 PURISM

Generaliti: Arhitecii au rspuns imediat la revoluiile din cultura vizual ce au avut loc n Paris ncepnd cu perioada impresionist - chiar dac rezultatele iniiale erau eclectice i confuze, ns n perioada postcubist, n anii 1920, prin Le Corbusier, arta i arhitectura au dezvoltat aspecte estetice cu diferite elemente comune.Arhiteci Cheie: Charles Edouard Jeanneret (zis LE CORBUSIER) (1887-1965); Andre Lucart (1894-1970); Josef Havlicek (1899-1961); Karel Honzic (1900-1966); Berthold Lubetkin (1901 -1990)Cuvinte Cheie: volum; form; spaiu; lumin; puritateCaracteristica: Dup o carier eclectic, influenat de valorile propovduite de Micarea Artelor i Meteugurilor, i dup o lung perioad de autoinstruire ce a inclus o cltorie la Muntele Athos i citirea operelor lui Nietzsche, Charles Edouard Jeanneret - Le Corbusier, cum s-a autonumit ulterior-s-a mutat la Paris, n 1917. Le Corbusier a adus cu sine, n capitala artistic a lumii, perseverena lui mesianic, condamnnd formalismul colii de Arte Frumoase i declarnd rzboi cubismului n manifestul su din 1918 (Apres le Cubisme"), care a introdus conceptul de purism. Cu un stil retoric ce a devenit marca" sa, Le Corbusier a prut s condamne complet micrile existente, ns n realitate a preluat multe elemente din acestea. Ca i cubismul, pictura purist prezenta obiectele n feluri mai puin obinuite, ns, n loc s i fragmenteze subiectele, le accentua caracterul volumetric, lucru ce venea n sprijinul definiiei pe care Le Corbusier a dat-o arhitecturii: jocul controlat, corect i magnific al volumelor aduse n lumin".n anii 1920, Le Corbusier a contribuit la evoluia esteticii (legat pentru totdeauna de modernism) a formelor albe, neclintite, venind att dintr-o apreciere a tehnologiei ct i a artei. Noile metode de construcie, susinea el, reteaz legturile dintre structur i nveli, permind cldirilor s se ridice. Grdinile de pe acoperiuri au creat o nou relaie ntre natur i construcie, n timp ce ferestrele orizontale, lungi, redau privelitile ntr-un mod complet diferit de sistemul tradiional de aezare a ferestrelor.Contructii Cheie: Bazinul pinguinilor - Regent's Park Zoo, Londra, Anglia, BERTHOLD LUBETKIN, 1934; Casa Laroche Jeanneret - Paris, LE CORBUSIER, 1923; Vila Stein - Garches, LE CORBUSIER, 1927; Vila Seurat -Paris, ANDRE LURCAT, 1925-1926;Biroul pensiilor de stat - Praga, JOSEF HAVLlCEK i KAREL HONZlC, 1929-1933

41. Raionalism

Generaliti: La nceputul secolului XX, dou lucruri au adus relaia dintre arhitectur i raionalism n centrul ateniei. Oferind posibilitatea construirii cldirilor din componente produse exclusiv industrial, raionalismul a cptat o nou dimensiune estetic. n acest timp, evoluia tiinei aducea cu sine tratamente pentru bolile oamenilor, iar adoptarea acestor tratamente a devenit un imperativ moral. Raionalismul n arhitectur a fost rezultatul mbinrii progresului tehnologic cu angajamentul social.WALTER GROPIUS (1883-1969); LUDWIG MIES VAN DER ROHE (1886-1969); ERNST MAY (1886-1970); LE CORBUSIER (1887-1965); GERRIT RIETVELD (1888-1964); HANNES MEYER (1889-1954); JACOBUS JOHANNES PIETER OUD (1890-1963)producie industrial; plan raional; structurCaracteristica: Exemple de lucrri arhitectonice concepute pentru a mbunti condiiile sociale au existat nc de la jumtatea secolului XIX, iar discuiile despre necesitatea unor noi forme de arhitectur, adaptate noilor tehnologii, dateaz nc i mai de demult. Cu toate acestea, a fost nevoie de tulburrile sociale de la sfritul Primului Rzboi Mondial, de pe tot cuprinsul Europei, nct cele dou tendine s fuzioneze, formnd curentul raionalist. Retorica a devenit mai atrgtoare pentru noile regimuri politice-fie c era vorba despre Uniunea Sovietic sau Germania social-democrat -fiindc raionalismul gndea" la scar mare, plasnd planificarea naintea cldirilor individuale, tot aa cum societatea merita ntietate n faa individului. Arhitectura prea capabil s se sprijine pe progresul tiinific pentru a contribui la instaurarea unei noi ordini sociale. Termenul Neue Sachlichkeit (noua obiectivitate) a aprut n Germania, sugernd o profunzime filozofic a unora dintre cele mai bune lucrri ale curentului.Raionalismul a produs" numeroase cartiere de locuit, mai ales n Frankfurti Berlin. Multe au fost doar cosmetizate" conform curentului modernist, cu toate c Ernst May, n Frankfurt, i Walter Gropius, n casele proiectate de el n Weissenhofseidlung, s-au luptat cu prefabricatele i cu producia industrial, ns construciile individuale, precum casele lui Le Corbusier i Bauhaus-ul lui Gropius, au strlucit n luminile rampei. Astfel de cldiri erau imaginea clar, uor de recunoscut, a noii arhitecturi", i au i eclipsat celelalte manifestri ale ei.Formele elementare ale raionalismului, deschiderile mari i estomparea distinciilor tradiionale ntre faada i spatele unei cldiri ori ntre exterior i interior, au devenit sinonime cu arhitectura modern. n America, pentru expoziia din 1932 de la Muzeul de Art Modern, Henry Russell Hitchcock i Philip lohnson nu au luat cu ei dect imaginea, fr ncrctura social corespunztoare. Cu aceasta, transformarea raionalismului, dintr-o practic viznd mbuntirea condiiilor sociale, combinat cu producia industrial, ntr-un curent estetic, a devenit complet.CONSTRUCII-CHEIE Locuine - Weissenhofseidlung, Stuttgart, Germania, JACOBUS OUD, 1927; Pavilionul Barcelona - Expoziia Internaional de la Barcelona, Spania, MIES VAN DER ROHE, 1929; Casa Schroder - Utrecht, Olanda, GERRIT RIETVELD, 1924-1925)

42.FUNCTIONALISM

Cuv cheie : funcie; form; proces; industrialARH cheie: LOUIS SULLIVAN (1856-1924); FRANK LLOYD WRIGHT (1867-1959); HUGO HARING (1882-1958); HANS SCHAROUN (1893-1972); ALVAR AALTO (1898-1976); JAMES STIRLING (1924-1992)Generalitti: Funcionalismul crede c formele pot fi dezvoltate ca s se potriveasc funciei lor. Aceasta a oferit o baz, presupus obiectiv, pentru inventarea noilor forme, sugernd c arhitectura ar deriva din nevoile oamenilor mai degrab dect din tradiie sau ierarhie; astfel, func-ul a devenit - i rmne - unul dintre aspectele cu o mare ncrctur emoional ale modernismului.Caracteristica: Chiar dac ideea c forma urmeaz funcia era n plin vigoare n perioada de nceput a modernismului, n anii 1920, originile sale se regsesc cu mult timp n urm. Teoreticienii francezi ai arhitecturii din perioada iluminist au reuit s slbeasc credina oarb n autoritatea formelor clasice, iar filozoful german Georg Hegel, n Estetica, afirma c originile arhitecturii se gsesc n nevoia de a furniza incinte pentru diverse activiti sociale ori cu anumite funcionaliti. Pe la jumtatea secolului XIX, modul n care arhitectura putea fi revigorat, prin noile funcionaliti crora cldirile trebuiau s le corespund, era o chestiune la fel de arztoare ca i rolul noilor materiale de construcie n plus, toate acestea erau nsi esena cursurilor predate la influenta Ecole des Beaux Arts.La sfritul anilor 1920, funcionalismul era definitiv legat de formele libere, organice, ale unor arhiteci precum Hugo Hring i Hans Scharoun, care vedeau cldirile ca pe unelte pentru activitatea uman. Aceast infuzie de nevoie social a dus funcionalismul mai departe dect ajunsese expresionismul, iar formele sale neregulate, uneori stranii, erau opusul presupusei obiectiviti a raionalismului.Exilai din linia nti a modernismului, n mare msur din pricina nenelegerilor cu Le Corbusier, funcionalitii i-au gsit mngierea n Scandinavia. De exemplu, suedezul Gunnar Asplund a artat oarece afiniti cu micarea local Funkis, dei lucrrile lui mprumutau elemente din neoclasicism. ns n uniunea formelor libere cu materialele naturale, toate compuse n jurul necesitilor omului, finlandezul Alvar Aalto a demonstrat c gndirea funcionalist poate fi mai aproape de om chiar dect funcionalismul n sine. Aceast latur a modernismului, numit uneori cealalt tradiie" - n opoziie cu ceea ce se considera a fi curentul principal, al crui nucleu erau Le Corbusi