CONSILIUL LOCAL TULCEA Ţ ŢĂ Ş ŢIE SOCIALĂold.primariatulcea.ro/files/anunturi/Informare DAPS...

1

CONSILIUL LOCAL TULCEA DIRECŢ IA DE ASISTENŢĂ ŞI PROTECŢIE SOCIAL Ă

Strada Isaccei nr.36, Tulcea Tel:0240/513.641 / fax: 0240/536.641

Nr.________/______________ VIZAT PRIMAR Dr. Ing. Constantin Hogea

INFORMARE privind activitatea Direc ţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea

în anul 2015

Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială funcţionează în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 82/2003, ca instituţie cu personalitate juridică și are ca misiune aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie prin acordarea de beneficii şi servicii sociale cu caracter primar şi specializate menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de risc ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială a acestor categorii de persoane vulnerabile.

În calitate de furnizor acreditat de servicii sociale, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială asigură:

� servicii de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie oferite în cadrul creşelor; � servicii sociale conform prevederilor Legii nr.272/2004 privind protecţia şi

promovarea drepturilor copilului cu modificările şi completările ulterioare; � servicii sociale pentru persoanele vârstnice, potrivit Legii nr.17/2000 privind asistenţa

socială a persoanelor vârstnice cu modificările şi completările ulterioare; � servicii sociale în baza Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social; � servicii sociale pentru persoanele fără adăpost; � asistenţă medico-socială prin cabinetele medicale şcolare conform O.U.G.

nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale şi a Ordinului nr. 653/2001 privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, emis de Ministerul Sănătăţii ş i Familiei;

� servicii de asistenţă medicală comunitară, potrivit prevederilor O.U.G. nr.162/2008; � servicii de îngrijire la domiciliul persoanelor incadrate in gradul grav de handicap

precum și angajarea, instruirea şi salarizarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, conform prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare şi a H.G. nr.427/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de încadrare, drepturile şi obligaţiile asistentului personal al persoanei cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;

Beneficiile sociale, ca și măsuri de redistribuire financiară au ca scop asigurarea unui nivel de trai minimal, promovarea incluziunii sociale şi creşterea calităţii vieţii categoriilor de persoane defavorizate. Activitățile ce vizează beneficiile sociale dar si facilitățile constă în:

� stabilirea dreptului la ajutor social în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare;

� acordarea ajutoarelor de urgență conform Legii nr. 416/2001 cu modificările şi completările ulterioare;

� acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, energie termică furnizată în sistem centralizat, energie electrică şi gaze naturale, conform OU.G. nr.70 /2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece cu modificările şi completările ulterioare;

2

� stabilirea dreptului la alocaţie pentru susţinerea familiei în baza Legii nr.277/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

� întocmirea documentaţiei în vederea acordării indemnizaţiei/stimulentului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani, potrivit OUG nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor cu modificările şi completările ulterioare;

� stabilirea dreptului și acordarea indemnizaţiei lunare, persoanelor cu handicap grav, potrivit prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificările şi completările ulterioare;

� verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului pe clădirea de domiciliul şi pe terenul aferent acesteia conform prevederilor Anexei 15 la H.C.L. nr. 177/23.12.2014 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pe anul 2015.

� verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a gratuității pe mijloacele de transport în comun.

În cadrul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială, conform organigramei şi Statului de funcţii, au fost prevăzute în anul 2015, 382 posturi din care: 165 asistenţi personali, 20 îngrijitori persoane vârstnice, 64 personal creşe, 8 personal Cantină Municipală, 12 personal Centru Social de Urgenţă „Phoenix”, 14 personal Centru Multifuncțional Sofia, 47 personal socio-medical şi 52 personal sediu administrativ. Din totalul numărului de posturi prevăzute, la sfârşitul anului 2015, au fost ocupate: 141 asistenţi personali, 11 îngrijitori persoane vârstnice, 60 personal creşe, 40 sediu administrativ, 12 personal C.S.U.„Phoenix”, 6 personal Centru Multifuncțional Sofia, 41 personal socio-medical şi 7 posturi Cantină Municipală . Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială este subordonată Consiliului Local al Municipiului Tulcea şi are relaţii de colaborare cu celelalte servicii din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea şi cu celelalte instituţii administrativ-teritoriale. Conform structurii organizatorice şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, activitatea de asistenţă şi protecţie socială a fost structurată astfel:

I. Serviciul Prestaţii ş i Servicii Socio-Medicale Adulţi, pe următoarele compartimente:

1. Compartiment "Ajutor Social"; 2. Compartiment Monitorizare Cantină Socială 3. Compartiment Asistenţă Persoane Vârstnice - Unitatea de Îngrijiri “Armonia” 4. Compartiment Asistenţă Persoane cu Handicap 5. Compartiment Asistenţă Medicală Comunitară

II . Serviciul Prestaţii ş i Servicii Socio-Medicale Copii:

1. Compartiment "Alocaţii Familiale şi Indemnizaţii pentru Creşterea Copilului” 2. Compartiment „Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului:

- Centru de zi pentru copii „ Paşi spre lumină” - Centru Multifuncțional Sofia

3. Cabinete medicale şcolare şi de medicină dentară

II I. Serviciul Cantină Municipală

IV . Centrul Social de Urgenţă „PHOENIX

V. Serviciul Creşe: 1. Creşa nr.1; 2. Creşa nr.3; 3. Creşa nr.6; 4. Creşa nr.9 „Arabella”.

I. SERVICIUL PRESTA ŢII ŞI SERVICII SOCIO MEDICALE ADULŢI

3

1. Compartiment"Ajutor Social" – încadrare : 3 inspectori de specialitate

Activitatea acestui compartiment se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare, ale H.G.nr.50/2011 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.416/2001, H.G.1050/2015 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, O.U.G. nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială pe perioada sezonului rece şi ale H.G.nr. 920/2011 privind Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.70/2011, Anexa 15 la H.C.L. nr.177/23.12.2014 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2015, conform cărora Compartimentul "Ajutor Social" are următoarele atribuţii:

- preluarea cererilor de ajutor social ; - efectuarea anchetelor sociale ; - întocmirea dosarelor de ajutor social şi verificarea legalităţii documentelor prezentate; - informarea titularilor de ajutor social privind drepturile şi obligaţiile pe care le au

conform legii; - evidenţa şi verificarea periodică a situaţiei de fapt a beneficiarilor de venit minim

garantat în urma căreia se propune menţinerea, modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului la ajutor social;

- transmiterea lunară la A.J.P.I.S. Tulcea a documentaţiei privind beneficiarii de ajutor social: situaţia centralizatoare, borderouri, cereri, dispoziţii, situaţia lunară privind activităţile desfăşurate de beneficiarii ajutorului social, rapoarte statistice;

- transmiterea lunară la A.J.O.F.M. , I.T.M., A.J.P.I.S., S.C. Servicii Publice S.A. a tabelelor nominale cu persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social;

- soluţionarea cererilor privind acordarea ajutoarelor de înmormântare familiilor sau persoanelor singure, beneficiare de ajutor social;

- efectuarea anchetelor sociale şi soluţionarea cererilor privind acordarea ajutoarelor de urgenţă conform art. 28 alin.(2) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare;

- preluarea cererilor prin care se solicită scutire de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu ş i pe terenul aferent acesteia;

- efectuarea anchetelor sociale la domiciliul persoanelor care au solicitat scutirea de la plata impozitului pe clădire;

- preluarea cererilor şi declaraţiilor pe proprie răspundere privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, cu energie termică furnizată în sistem centralizat, cu gaze naturale şi cu energie electrică;

- verificarea documentelor privind veniturile realizate şi numărul membrilor de familie; - informarea titularilor de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu privire la drepturile şi

obligaţiile pe care le au conform legii; - efectuarea de anchete sociale la domiciliul beneficiarilor de ajutor pentru încălzirea

locuinţei; - întocmirea referatelor cu propunerea privind emiterea dispoziţiilor de

aprobare/respingere/ modificare/încetarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei; - întocmirea lunară a situaţiilor centralizatoare și a rapoartelor statistice privind

beneficiarii ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei și transmiterea acestora către A.J.P.I.S. Tulcea;

- transmiterea dispozițiilor și a situațiilor centralizatoare către beneficiarii ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, asociaţii ș i furnizori;

În cursul anului 2015, evoluţia lunară a dosarelor de ajutor social, a numărului persoanelor beneficiare de ajutor social şi a sumelor stabilite cu titlu de ajutor social, a fost următoarea:

LUNA

Nr. dosare

Nr. persoane

Sume stabilite (lei)

ianuarie 56 91 9107

4

februarie 57 88 9428 martie 57 85 9208 aprilie 59 91 9825 mai 54 87 8944 iunie 56 87 9326 iulie 54 85 8884 august 52 77 8224 septembrie 51 75 8109 octombrie 52 78 8212 noiembrie 49 66 7586 decembrie 50 69 7859 TOTAL 54/medie lunară 82/medie lunară 104.712

Situaţia dosarelor de ajutor începând cu data aplicării Legii nr. 416/2001, respectiv ianuarie

2002, se prezintă astfel: - 2002 - 524 titulari, 1506 persoane beneficiare de ajutor social - 2003 - 597 titulari, 1599 persoane beneficiare de ajutor social - 2004 - 594 titulari, 1589 persoane beneficiare de ajutor social - 2005 - 317 titulari, 771 persoane beneficiare de ajutor social - 2006 - 185 titulari, 434 persoane beneficiare de ajutor social - 2007 - 135 titulari, 303 persoane beneficiare de ajutor social - 2008 - 113 titulari, 242 persoane beneficiare de ajutor social - 2009 - 98 titulari, 199 persoane beneficiare de ajutor social - 2010 - 87 titulari, 164 persoane beneficiare de ajutor social - 2011 - 63 titulari, 100 persoane beneficiare de ajutor social. - 2012 - 51 titulari, 99 persoane beneficiare de ajutor social. - 2013 - 59 titulari, 96 persoane beneficiare de ajutor social - 2014 - 66 titulari, 106 persoane beneficiare de ajutor social - 2015 – 54 titulari, 82 persoane beneficiare de ajutor social

Pe parcursul anului 2015 pentru reverificarea situaţiei de fapt a beneficiarilor de ajutor

social, s-au efectuat 146 anchete sociale la domiciliu iar pentru 16 dosare s-au emis dispoziţii privind încetarea dreptului din următoarele motive:, 8 dosare încetate în urma suspendării (nu au efectuat orele de muncă, nu au prezentat adeverinţele de la A.J.O.F.M sau nu au prezentat declaraţia privind venitul şi componenţa familiei), 3 titulari au decedat și 5 dosare au fost încetate deoarece nu au mai fost îndeplinite condițiile legii (venituri realizate din salarii, pensie, urmare încadrării în grad de handicap).

În cadrul Compartimentului "Ajutor Social" în anul 2014 s-au înregistrat 294 cereri din care: - 111 cereri de solicitare acordare ajutor social, pentru care s-au efectuat 145 anchete sociale

din care 31 cereri au fost soluţionate favorabil; - 13 cereri de acordare a unui ajutor de urgenţă. În urma verificărilor efectuate, respectiv 13

anchete sociale, 3 cereri au fost soluționate favorabil și s-a acordat suma totală de 9.000 lei, iar pentru 10 solicitări s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

5

- 90 cereri pentru eliberarea de adeverinţe pentru spitalizare, C.A.S. şi alte situaţii conform legislaţiei în vigoare;

-25 cereri pentru acordarea ajutorului de înmormântare dintre care: •12 cereri soluţionate prin acordarea ajutorului materializat în groapă, sicriu şi cruce

pentru persoanele fără aparţinători decedate pe raza municipiului Tulcea, acordate în urma solicitărilor de la Poliţia Municipiului Tulcea, și Spitalul Judeţean de Urgență Tulcea;

• 12 cereri au primit răspuns negativ deoarece nu îndeplineau condiţiile legii (nu erau beneficiari de ajutor social, au fost identificaţi aparţinători legali).

• 1 cerere a fost soluționată prin acordarea sumei de 125 lei, persoana decedata fiind in evidenta D.A.P.S. ca beneficiar de ajutor social;

- 32 solicitări din partea altor instituţii (Instituţia Prefectului, Direcţia de Întreţinere şi Administrare a Patrimoniului, Tribunalul şi Judecătoria Tulcea, etc.) pentru care s-au efectuat 21 anchete sociale;

- 23 cereri pentru scutirea de la plata impozitului pe locuință -, din care: - 15 cereri au fost respinse deoarece solicitanţii deţin în proprietate mijloace de transport,

figurează cu datorii fiscale restante, nu figurează la Serviciul Impozite şi Taxe Locale cu bunuri în proprietate;

- 5 cereri au îndeplinit condiţiile de acordare a scutirii pentru impozitul pe clădire şi a impozitului pe teren, în cuantum total de 917 lei ;

- 2 cereri au îndeplinit condiţiile de acordare a reducerii cu 50% pentru impozitul pe clădire şi a impozitului pe teren, în cuantum total de 130,5 lei.

- 1 cerere a fost redirecționată către Serviciul Impozite si Taxe În vederea soluţionării cererilor de acordare a scutirii/reducerii de la plata impozitului pe locuință și terenul aferent acesteia, s-au efectuat 15 anchete sociale.

Pentru evidenţierea unor aspecte privind beneficiarii de venit minim garantat s-au

analizat următoarele caracteristici: - Starea civilă; - Vârsta titularilor; - Nivelul de instruire; - Numărul de copii de vârstă şcolară din familiile beneficiare de ajutor social; - Capacitatea de muncă; - Număr membri de familie. La sfârşitul lunii decembrie 2015, în evidenţele D.A.P.S. au fost 50 titulari, din care 43 sunt

femei şi 7 titulari bărbaţi. În ceea ce priveşte starea civilă, datele ne arată 2 familii legal constituite, 2 titulari trăiesc în uniune consensuală, 5 sunt despărţiţi în fapt, 6 văduvi, 18 titulari sunt necăsătoriţi şi 17 sunt divorţaţi.

Din numărul total de titulari, se remarcă faptul că 21 sunt persoane cu vârsta peste 65 ani

(42%) dintre acestea 18 persoane au vârsta cuprinsă între 70 și 90 ani. 16 persoane au vârsta cuprinsă între 56 – 65 ani (32%), 5 au vârste între 46 -55 ani (10%), 2 au vârste între 36 - 45 ani (4%), 4 titulari au vârste cuprinse între 26 -35 ani (8%) și 2 titulari au vârste cuprinse între 18 -25 ani (4%)

6

O altă variabilă analizată este cea referitoare la nivelul de studii al titularilor de ajutor social, evidenţa şi datele analizate reliefează faptul că 21 de titulari nu au studii, 6 au doar 4 clase, 18 au frecventat cursurile şcolare timp de opt ani, 2 au 10 clase și 2 titulari au studii medii.

Deşi în prezent există diverse forme de şcolarizare sunt familii ai căror copii nu frecventează cursuri şcolare. Astfel, din cei 15 copii cu vârste de până la 18 ani, sunt 3 care nu frecventează cursurile şcolare, 5 elevi şi 7 preşcolari.

Numărul total de beneficiari de ajutor social la sfârşitul lunii decembrie 2015 a fost de 69 persoane, incluse în cele 50 de dosare. Dintre acestea 39 persoane sunt singure, 6 familii au câte doi membri, 4 familii cu trei membri și o familie are 6 membri.

7

Capacitatea de muncă a titularilor de ajutor social este o altă caracteristică analizată:

- 14 persoane sunt apte de muncă; - 29 de persoane sunt persoane vârstnice; - 1 persoană încadrată în grad accentuat de handicap - 6 persoane nu efectuează orele de muncă şi nu prezintă adeverinţă de la A.J.O.F.M.

deoarece au în îngrijire copii cu vârste de până la 7 ani sau au in grija o persoană cu handicap accentuat.

În urma analizei datelor se constată că mai multe solicitări de acordare a ajutorului social vin

din partea persoanelor cu vârsta de peste 55 ani. De menţionat este faptul că persoanele apte de muncă, până la împlinirea vârstei de pensionare, prezintă din trei în trei luni, dovada că se află se află în evidenţele Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă în căutarea unui loc de muncă. Angajarea este condiţionată şi de nivelul studiilor, acesta fiind un factor determinant al situaţiei actuale a beneficiarilor de ajutor social. Lipsa studiilor afectează persoanele care nu se pot integra pe piaţa muncii, iar datele existente reliefează faptul că din numărul total de titulari 21 nu au studii iar 6 au doar patru clase.

Categoria persoanelor vârstnice reprezintă o direcţie pe care sunt orientate măsuri şi acţiuni focalizate atât pe acordarea de beneficii sociale cât şi servicii sociale. Dintre beneficiarii de ajutor social, 21 persoane au vârsta peste 65 de ani, însă trebuie luat în considerare și faptul că dintre cele 16 persoane cu vârsta cuprinsă între 56 – 65 ani sunt 11 care au peste 60 de ani. Aceste persoane au nevoi și probleme care se accentuează din ce in ce mai mult pe fondul saraciei, singurătăţii, lipsa socializării, problemelor de sănătate şi a medicamentelor pe care în multe situaţii nu le pot cumpăra din cauza veniturilor insuficiente şi a preţurilor ridicate.

Un alt grup vulnerabil îl reprezintă femeile, care de asemenea sunt în număr mai mare comparativ cu bărbaţii, respectiv 43 persoane, astfel încât se poate spune că acestea sunt mult mai afectate şi mai lipsite de puterea de a lupta pentru a ieşi din situaţia de sărăcie apărută ca urmare a destrămării familiei, diminuarea veniturilor, pierderea unui loc de muncă sau imposibilitatea obţinerii unuia, etc.

În ceea ce priveşte numărul de membri de familie reiese că ponderea o reprezintă persoanele singure, - 39 persoane - acestea solicitând acordarea ajutorului social datorită faptului că nu au la

8

cine să apeleze pentru a face faţă dificultăţilor întâmpinate în viaţa de zi cu zi. Cele mai multe sunt persoanele vârstnice fara sprijin din partea copiilor sau a familiei extinse

Pentru astfel de categorii de persoane: persoane vârstnice, copii, persoane singure, fără loc de muncă, familii f ără venituri sau cu venituri reduse, statul intervine prin politici sociale pentru a veni în sprijinul acestora prin acordarea venitului minim garantat ca formă de protecţie socială.

Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei În scopul realizării unei protecţii sociale focalizate pentru cele mai defavorizate segmente ale

populaţiei, prin O.U.G. nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin H.G. nr.920/2011 privind Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.70/2011 au fost instituite măsuri de protecţie socială a populaţiei. Astfel, au fost reglementate acordarea unor ajutoare lunare suportate din bugetul de stat şi/sau, după caz, din bugetele locale, destinate consumatorilor vulnerabili cu venituri situate până la pragul stabilit de lege pentru acoperirea integrală sau, după caz, a unei părţi din cheltuielile cu încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece, astfel încât costurile pentru crearea unui minim confort termic în locuinţe, să fie suportate mai uşor. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, gaze naturale, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri și energie electrică. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia. Potrivit prevederilor art.14 alin.(4) din. O.U.G. nr.70/2011:“În vederea stabilirii dreptului, primarii solicită acte doveditoare care atestă componenţa familiei şi veniturile realizate de membrii acesteia, precum şi acte doveditoare privind locuinţa sau bunurile deţinute de aceştia, inclusiv în alte unităţi administrativ-teritoriale”, iar la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară lunii în care se solicită acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei, cu excepţia celor prevăzute la art.8 alin.(1)-(3) din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru perioada sezonului rece 01 noiembrie 2015 - 31 martie 2016 Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea a tipărit şi a pus la dispoziţia solicitanţilor, un număr de 1.500 de formulare conţinând cererile tip şi declaraţiile pe propria răspundere cu privire la membrii familiei şi veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii.

Începând cu data de 15 octombrie 2015 la sediul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială s-au primit, verificat şi centralizat cererile şi declaraţiile depuse de către familiile şi persoanele singure care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţă, în vederea stabilirii dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

1. Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, acordat beneficiarilor de ajutor social

În conformitate prevederile O.U.G. nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece pentru familiile şi persoanele singure beneficiare de ajutor social în condiţiile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare şi care în perioada sezonului rece, utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, se acordă un ajutor pentru încălzirea locuinţei, în cuantum de 58 lei lunar. Astfel, în anul 2015, au beneficiat de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, 42 de familii şi persoane singure, în cuantum total de 11.412 lei suma fiind suportată din bugetul local. În cursul anului 2015, evoluţia lunară a ajutoarelor de încălzire acordate beneficiarilor de ajutor social a fost următoarea:

LUNA Nr. dosare Sume plătite (lei) ianuarie 2 348

9

februarie - martie - aprilie - mai - iunie - iulie - august - septembrie - octombrie - noiembrie 40 11600 decembrie - Total 42 11412

2. Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili

petrolieri, acordat familiilor ş i persoanelor singure, altele decât cele beneficiare de ajutor social Pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2015 s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinţei persoanelor singure şi familiilor care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri potrivit prevederilor O.U.G. nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu venituri de până la 615 lei/membru de familie. Limitele de venituri şi cuantumurile stabilite de legislaţie privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei sunt prezentate în următorul tabel: În funcţie de venitul net, realizat pe membru de familie pentru primele trei luni ale anului 2015, s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinţei astfel:

Luna Nr. beneficiari/lună Sumă totală ajutor/lună

ianuarie 2015 134 4505 lei februarie 2015 132 4384 lei martie 2015 1130 4338 lei

TOTAL 13.227 lei Pentru persoanele singure/familiile cu venituri de până la 615 lei/membru de familie altele decât cele beneficiare de ajutor social, care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, dreptul s-a stabilit prin dispoziţie a primarului care conţine cuantumul ajutorului acordat în funcţie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure.

Pentru perioada noiembrie 2015 – decembrie 2015, la sediul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială, s-au primit şi centralizat 72 cereri de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, fiind emise dispoziţii pentru întreaga perioadă a sezonului rece 01 noiembrie 2015 - 31 martie 2016, astfel:

Luna Nr. total cereri

Nr. dispoziţii emise

Nr total cereri

în plată

Sumă lunară stabilită

Noiembrie 2015 72 69 stabilire drept

3 respingeri 69 2359 lei

Limite venituri

Cuantum Ajutor (lei)

până la 155 lei 54 lei între 155,1 lei-210 lei 48 lei între 210,1 lei-260 lei 44 lei între 260,1 lei-310 lei 39 lei între 310,1 lei-355 lei 34 lei între 355,1 lei-425 lei 30 lei între 425,1 lei-480 lei 26 lei între 480,1 lei-540 lei 20 lei între 540,1 lei-615 lei 16 lei

10

Decembrie 2015 5 5 stabilire drept 74 2491 lei

TOTAL 79 74 stabilire drept 3 respingeri

Conform prevederilor legale plata se efectuează integral, o singură dată pentru tot sezonul rece. În perioada 2007 – 2015, numărul cererilor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se prezintă astfel:

Perioadă acordare

sezon rece

Nr.total cereri depuse

Nr.dispoziţii emise

2007-2008 3091 3048 acordare; 25 respinse; 18 încetate

2008-2009 2545 2502 acordare; 23 respinse; 20 încetate

2009-2010 1768 1740 acordări; 19 respinse; 8 incetate; 1 modificate

2010 – 2011 482 467 acordări, 4 respinse, 7 încetate

2011 – 2012 397 375 acordări, 7 respinse, 6 încetate

2012 – 2013 274 263 acordări; 8 respinse, 9 încetate

2013 - 2014 213 194 acordări, 14 respinse, 1 încetare, 4 modificări

2014 - 2015 169 136 acordări, 3 respinse, 6 încetare, 24 modificări

Scăderea numărului de solicitări și a ajutoarelor acordate pentru încălzirea locuinţei cu lemne,

cărbuni, combustibili petrolieri se datorează modificărilor legislative, a măsurilor de verificare a situaţiilor declarate de către solicitanţi, lipsa documentelor de proprietate/închiriere, deţinerea unor bunuri mobile sau imobile, etc

.

3. Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei cu gaze naturale

Pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2015 s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale familiilor şi persoanelor singure cu venituri de până la 615 lei/membru de familie, astfel:

Luna Număr beneficiari/lună

Sumă totală ajutor/lună

ianuarie 2015 32 3026 lei

februarie 2015 31 2886 lei martie 2015 31 2886 lei

Limitele de venituri şi cuantumurile stabilite de legislaţie privind acordarea ajutorului pentru

încălzirea locuinţei cu gaze naturale sunt următoarele:

Limite venituri

Cuantum ajutor (lei)

11

Pentru perioada noiembrie 2015 – decembrie 2015 ajutorul s-au înregistrat un număr de 26 de

cereri, pentru care s-au emis dispoziţii după cum urmează:



Nr total cereri

în plată


Noiembrie 2015 26 26 stabilire drept 26 2032 lei

Decembrie 2015 0 0 26 2032 lei

TOTAL 26 26

4. Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei cu energie electrică

Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu energie electrică se acordă familiilor şi persoanelor singure cu venituri de până la 615 lei/membru de familie, iar dreptul se stabileşte prin dispoziţia primarului în urma efectuării anchetei sociale la domiciliu pentru verificarea situaţiei sistemului de încălzire utilizat.

Limitele de venituri şi cuantumurile stabilite de legislaţie privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale sunt următoarele:

până la 155 lei 240 lei între 155,1 lei şi 210 lei 216 lei; între 210,1 lei şi 260 lei 192 lei între 260,1 lei şi 310 lei 168 lei între 310,1 lei şi 355 lei 144 lei între 355,1 lei şi 425 lei 120 lei între 425,1 lei şi 480 lei 96 lei între 480,1 lei şi 540 lei 72 lei între 540,1 lei şi 615 lei 48 lei

Pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2015 s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinţei

cu energie electrică familiilor şi persoanelor singure cu venituri de până la 615 lei/membru de familie:

Luna Număr beneficiari/lună


ianuarie 2015 24 3768

februarie 2015 24 3816 martie 2015 24 3816

TOTAL 11.400 LEI Până la data de 31 decembrie 2015 la sediul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială s-au

înregistrat 17 cereri pentru care s-au efectuat anchetele sociale la domiciliu, situaţia dispoziţiilor

până la 155 lei 262 lei

între 155,1 lei-210 lei 190 lei








12

emise fiind următoarea:



Nr total cereri

în plată


Noiembrie 2015 15 15 stabilire drept 15 1896 lei

Decembrie 2015 2 2 stabilire drept 17

2112 lei

TOTAL 17 17 4.008 lei

5.Ajutorul pentru înc ălzirea locuinţei cu energie termică furnizat ă în sistem centralizat

În conformitate cu prevederile OUG nr. 70/2011 pentru perioada de 3 luni rămasă din sezonul rece al anului trecut, respectiv ianuarie 2014-martie 2014, s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică furnizat ă în sistem centralizat unui număr de 31 familii şi persoane singure cu venituri de până la 786 lei/membru de familie respectiv 1082 lei /persoană singură.

Conform prevederilor art.7 alin. (2) din OUG nr. 70/2011 pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotărâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează: a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei; b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat; c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b).

Astfel, prin HCL nr.278/ 2011 se stabileşte ca măsură de protecţie socială din bugetul local, acordarea de subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei.

În conformitate cu prevederile art 7 alin(1) din OUG nr.70/2011”Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei acordat din bugetul de stat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi 1.082 lei în cazul persoanei singure.”

Pentru perioada sezonului rece 01 noiembrie 2015 - 31 martie 2016, limitele de venituri şi nivelul ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu energie termică furnizată în sistem centralizat, stabilite prin OUG. Nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece au ramas neschimbate:

NOIEMBRIE 2015-MARTIE 2016 OUG nr. 70/2011

Limite venituri Compensare procentuală

până la 155 lei 90 %

între 155,1 lei-210 lei 80 %

între 210,1 lei-260 lei 70 %

între 260,1 lei-310 lei 60 %

între 310,1 lei-355 lei 50 %

între 355,1 lei-425 lei 40 %

între 425,1 lei-480 lei 30 %

între 480,1 lei-540 lei 20 %

între 540,1 lei-615 lei 10 %

între 615,1 lei-786 lei 5, %

Persoanele singure ale căror venituri se situează în limitele prevăzute mai sus beneficiază de o

13

compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pentru familie, iar pentru familiile şi persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, compensarea se acordă în proporţie de 100%.

Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează între 786,1 lei-1082 lei compensarea procentuală aplicată la contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil este de 10%.

După cum s-a procedat şi în anii anteriori, datorită volumului foarte mare de cereri, pentru fluidizarea activităţii, eliminarea circuitului greoi al documentelor, precum şi pentru eficientizarea programului privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a luat măsura repartizării celor 82 asociaţii de la nivelul municipiului Tulcea la 10 persoane angajate în cadrul instituţiei şi a distribuit formularele conţinând cererile şi declaraţiile pe propria răspundere direct asociaţiilor, precum şi furnizorilor, în cazul consumatorilor individuali. Menționăm că din totalul de 128 de asociații, locatarii/proprietarii arondați la 46 de asociații au încheiat contracte idividuale cu furnizorul de energie termică respectiv, S.C. Energoterm S.A. Titularii de ajutor penrtu încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat fie au depus cererile individual la sediul DAPS, fie la Centrul de colectare la care a fost arondat, respectiv: Centrul de colectare CT33, Centrele de colectare 1, 2, 4 și 5.

Fiecare dintre reprezentanţii asociaţiilor de proprietari/chiriaşi, a cunoscut persoana de contact din cadrul D.A.P.S. responsabilă de asociaţia respectivă, căreia îi va preda cererile şi declaraţiile pe propria răspundere pe bază de proces-verbal, şi cu care va colabora pentru toată perioada sezonului rece.

În permanenţă, fiecare angajat D.A.P.S. responsabil cu programul privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, explică reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari/chiriaşi modul de derulare a programului privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece 01 noiembrie 2015 -31 martie 2016, termenele ce trebuiesc respectate de către fiecare din părţile implicate în program, limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi a nivelurilor acestuia, lista documentelor justificative privind situaţia juridică a imobilului, membrii familiei şi veniturile realizate de aceştia, răspund diverselor întrebărilor ale reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari/chiriaşi, găsind împreună soluţii pentru fiecare situaţie de caz prezentată, iar pentru verificarea modului de diseminare şi implementare a informaţiilor, se deplasează la sediile asociaţiilor clarificând, acolo unde este cazul, diversele situaţii apărute odată cu depunerea cererilor de către beneficiari. Până la data de 31 decembrie 2015, s-au primit şi centralizat 735 de cereri privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu energie termică furnizată în sistem centralizat, din care 696 au fost soluţionate favorabil, (cu 49,57 mai puţin ) faţă de acceaşi perioadă a sezonului rece 2014-2015), pentru care s-au emis dispoziţii.

Făcând o paralelă între perioada sezonului rece 01 noiembrie 2015 şi anii precedenţi se observă că numărul persoanelor beneficiare de ajutor pentru încălzirea locuinţei a scăzut astfel:

Noiembrie 2006-martie 2007 total cereri soluţionate favorabil -5697

Noiembrie 2007-martie 2008 total cereri soluţionate favorabil - 4727



Noiembrie 2010-martie 2011 total cereri soluţionate favorabil – 2160

Noiembrie 2011-martie 2012 total cereri soluţionate favorabil –1982

Noiembrie 2012-martie 2013 total cereri soluţionate favorabil –1653




14

În raport cu sezonul 2006 – 2007 numărul titularilor de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu

energie termică în sistem centralizat a scăzut cu 87,75%. Scăderea numărului persoanelor beneficiare de ajutor pentru încălzirea locuinţei s-a datorat în

principal următoarelor motive: modificarea condiţiilor de acordare, solicitării de acte doveditoare, menţinerea plafonului de venituri.

Studiul se raportează la datele statistice existente în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială la sfârşit de sezon rece.

2. Compartiment Monitorizare Cantina Socială

încadrare : 1 inspector

Potrivit prevederilor Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, se acordă servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii socio-economice sau medicale deosebite. Categoriile de persoane care pot beneficia de servicii sunt: copii, tineri care urmează o formă de şcolarizare, persoanele vârstnice, pensionarii, bolnavii cronici precum şi alte persoane care temporar nu realizează venituri.

În conformitate cu legea mai sus menţionată personalul Compartimentului "Cantina Socială" îndeplineşte următoarele atribuţii:

- efectuarea anchetelor sociale, în urma cererilor depuse de către solicitanţi; - întocmirea dosarelor şi verificarea legalităţii actelor necesare în vederea obţinerii

protecţiei sociale; - întocmirea dispoziţiilor de acordare/modificare/încetare a protecţiei sociale; - efectuarea anchetelor de reverificare; - verificarea prezenţei beneficiarilor la cantină. - reverificarea periodică a situaţiei socio-economică a beneficiarilor prin efectuarea de

anchete sociale la domiciliu. În cursul anului 2015, evoluţia lunară a numărului beneficiarilor de protecţie socială prin

cantina de ajutor social, a fost următoarea:

LUNA

Nr.

beneficiari

Sediu

Cantină

Centrul Social de Urgenţă

„Phoenix”

Centrul de zi „Paşi spre

lumină”

Centrul de zi „Aproape

de tine”

ianuarie 201 138 31 17 15 februarie 208 138 38 17 15 martie 208 138 38 17 15 aprilie 194 140 22 17 15 mai 182 136 14 17 15 iunie 175 133 10 17 15 iulie 137 128 9 - -

15

august 134 123 11 - - septembrie 158 117 12 17 12 octombrie 157 118 9 15 15 noiembrie 167 120 16 16 15 decembrie 178 127 22 17 15 Număr mediu/lunar 175

Pe parcursul anului 2015 în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială au fost înregistrate 70 cereri noi prin care s-au solicitat servicii sociale prin Cantina Municipală, din care 37 cereri au fost soluţionate favorabil. S-au efectuat 196 anchete sociale din care 90 anchete sociale pentru stabilirea dreptului la protecţie socială prin cantina de ajutor social şi 106 anchete sociale de reverificare a situaţiei de fapt a beneficiarilor.

Conform prevederilor Legii nr. 208/1997 la cantina de ajutor social erau înscrise la începutul anului 2015, 201 persoane, iar la finele anului au fost în evidenţe 178 persoane care au beneficiat de servicii, din care 31 cu plata contribuţiei de 30% din venitul pe persoană. S-a acordat protecţie socială prin asigurarea a două mese pe zi la sediul Cantinei Municipale, pentru beneficiarii Centrului Social de Urgenţă „Phoenix”, pentru copiii beneficiari de servicii la Centrul de zi „Paşi spre Lumină şi la Centrul „Aproape de tine”. Analizând caracteristicile celor 178 beneficiari aflaţi în evidenţe la sfârşitul lunii decembrie 2015 au rezultat următoarele: 99 sunt copii, 19 persoane apte de muncă, fără venituri şi care beneficiază de servicii pentru o perioadă de 90 de zile, 24 de persoane vârstnice fără venituri sau cu venituri mici, iar 33 beneficiari sunt persoane cu handicap/boli cronice, 3 persoane care au intretinere copii cu varsta de pana la 7 ani.etc.

Diagrama de structură pe categorii de beneficiari - Decembrie 2015

Evidenţa şi analiza datelor arată că din cei 99 copii, 77 frecventează cursurile şcolare, 9 sunt preşcolari şi 13 nu urmează nicio formă de învăţământ.

Având ca referinţă luna decembrie a fiecărui an, evoluţia în timp a beneficiarilor de servicii

prin Cantina Municipală pentru perioada 2005 – 2015 se prezintă astfel:

16

3. Compartiment " Asistenţă Persoane Vârstnice " – încadrare : 1 psiholog, 4 inspectori, 20 îngrijitori persoane vârstnice din care vacante 8 posturi de ingrijitor ș i 1 post psiholog.

În aplicarea prevederilor Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice republicată, ale O.G. nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, ale H.G. nr.886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, prin intermediul Compartimentului " Asistenţă Persoane Vârstnice" se asigură îngrijire la domiciliul persoanelor vârstnice vulnerabile în faţa necesităţilor vieţii cotidiene, prin angajarea unui "îngrijitor persoane vârstnice". Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în situaţia de dependenţă sociomedicală, stabilită conform grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, fracţiuni de normă sau normă întreagă, în funcţie de perioada de îngrijire necesară a se acorda şi cu respectarea criteriilor prevăzute de standardele de calitate aplicabile în domeniu.

Persoanele vârstnice beneficiază de servicii de asistenţă şi îngrijire la domiciliu în funcţie de situaţia de dependenţă socio-medicală şi capacitatea de a se gospodări singură, fără nicio discriminare faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică sau apartenenţă la o categorie defavorizată, etc.

Beneficiarii serviciilor de îngrijire şi asistenţă la domiciliu sunt persoanele vârstnice care se află în una din următoarele situaţii:

- şi-au pierdut total sau parţial autonomia corporală şi socială; - veniturile sunt insuficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; - nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată; - nu se află în întreţinerea unor persoane obligate la aceasta; - se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării

fi zice sau psihice; - nu beneficiază de asistent personal sau indemnizaţie lunară conform prevederilor Legii

nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; În urma evaluării nevoilor, a situaţiei economice şi sociale şi încadrarea în grad de

dependenţă a persoanei vârstnice se întocmeşte un plan de servicii personalizat ce este adus la cunoştinţă atât beneficiarului cât şi îngrijitorului. Beneficiarii de servicii sunt consultaţi în vederea elaborării planurilor individualizate de îngrijire şi asistenţă şi de asemenea sunt implicaţi în planificarea săptămânală a activităţilor, ţinându-se cont de opiniile acestora.

Pe baza planului de servicii, stabilit în funcţie de gradul de dependenţă şi conform nevoilor individuale ale beneficiarului, se pot acorda următoarele servicii sociale:

1. Servicii de îngrijire personală: igienă corporală (toaletă generală, parţială, specială), sprijin pentru îmbrăcat–dezbrăcat, hrănire şi hidratare, igiena eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior şi comunicare;

2. Servicii menajere şi gospodăreşti: prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, administrarea medicamentelor, însoţirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, activităţi de administrare şi gestionare a

17

bunurilor, activităţi de petrecere a timpului liber, de acompaniere sau socializare, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente;

3. Servicii de recuperare şi reabilitare fizică şi psihică: consiliere psihologică şi socială; 4. Servicii de asistenţă socială: servicii de informare, vizite la domiciliu, asigurarea de

legături cu alte servicii/instituţii, evaluarea nevoilor şi elaborarea unui plan social de intervenţie, însoţirea vârstnicilor în diverse situaţii de ordin social.

Pentru a se evidenţia eficacitatea serviciilor precum şi pentru semnalarea modificărilor care pot interveni (modificări fizice, psihice, mintale care pot avea repercursiuni asupra autonomiei funcţionale), se efectuează vizite la domiciliul persoanei vârstnice, şi se întocmesc rapoarte de vizită la 3 luni.

Astfel, se urmăreşte şi se analizează calitatea serviciilor acordate, gradul de satisfacţie a beneficiarilor, impactul serviciilor acordate asupra calităţii vieţii persoanei vârstnice, a gradului de dependenţă, activitatea îngrijitorului, compatibilitatea dintre îngrijitor-persoană vârstnică, asigurându-se astfel o strânsă colaborare între personalul compartimentului - îngrijitor - persoană vârstnică.

Perioada de acordare a serviciilor de îngrijire este determinată de nivelul de atingere a obiectivelor, de situaţia socio-medicală a persoanei vârstnice. Având în vedere faptul că tot mai multe persoane vârstnice rămân singure astfel încât nu-şi mai pot desfăşura activităţile zilnice fără un sprijin, mai ales în cazul persoanelor cu afecţiuni medicale, serviciile sunt necesare până la scăderea gradului de dependenţă şi depăşirea situaţiei de dificultate.

Pe parcursul anului 2015, în urma vizitelor efectuate la domiciliul persoanelor vârstnice beneficiare de servicii s-a constatat că îngrijitorii îşi îndeplinesc sarcinile şi responsabilităţile ce le revin, prevăzute în fişa postului, respectă planul de servicii, asigură condiţii propice desfăşurării normale a vieţii de zi cu zi pentru persoana vârstnică asistată.

În anul 2015, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială, au fost înregistrate 104 cereri , din care :

• 29 solicitări de acordare servicii de asistenţă şi îngrijire la domiciliu, din care 10 cereri au fost soluţionate favorabil ;

• 16 adrese şi sesizări de la alte instituţii şi diferite persoane prin care s-a solicitat îngrijire la domiciliu;

• 14 cereri prin care s-au solicitat anchete sociale pentru instituţionalizare într-un centru de asistenţă şi îngrijire;

• 39 cereri prin care persoane vârstnice din municipiul Tulcea au solicitat alte forme de sprijin (sprijin cu alimente, acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, etc.

• 45 cereri din partea familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Ca urmare a solicitărilor şi a verificării condiţiilor de eligibilitate în anul 2015 s-au acordat

servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru încă 10 persoane vârstnice, iar pentru un număr de 12 persoane vârstnice s-au sistat serviciile de asistenţă şi îngrijire la domiciliu, din următoarele motive: încadrarea în grad de handicap grav şi optarea pentru obţinerea indemnizaţiei lunare de handicap, deces, sau instituţionalizare într-un centru de asistenţă şi îngrijire.

Întrucât starea de sănătate s-a modificat, responsabilii de caz au revizuit planul de servicii pentru 41 persoane vârstnice, revizuirea constând în acordarea altor servicii sau renunţarea la unele servicii acordate, după atingerea obiectivelor. În cursul anului 2015 personalul Compartimentului Asistenţă Persoane Vârstnice a efectuat 692 anchete sociale şi vizite la domiciliu din care :

- 29 anchete efectuate în scopul verificării condiţiilor privind stabilirea dreptului la servicii sociale de asistenţă şi îngrijire la domiciliu;. - 14 anchete sociale efectuate în urma solicitărilor de internare într-un centru de asistenţă şi îngrijire.

- 142 vizite la domiciliu, în urma cărora s-au întocmit rapoartele de monitorizare şi reevaluare a serviciilor acordate şi care au vizat: gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse prin planurile de servicii; gradul de satisfacţie al beneficiarilor; respectarea de către îngrijitori a sarcinilor şi competenţelor ce le revin prin fişa postului, respectarea planului de servicii, a programului de lucru cât şi a orarului stabilit pentru fiecare îngrijitor; îndeplinirea de către beneficiari a obligaţiilor prevăzute în contractul de acordare de servicii încheiat între beneficiar şi D.A.P.S. Tulcea

- 350 vizite la domiciliul beneficiarilor ocazionate de semnarea contractelor de servicii, a actelor adiţionale de prelungire a contractelor, a modificărilor planurilor de servicii, a planificărilor

18

săptămânale, întocmirea fişelor de evaluare proprie. - 13 anchete sociale la domiciliul persoanelor vârstnice beneficiare de servicii de îngrijire

necesare la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. - 2 anchete sociale la domiciliul persoanelor vârstnice care au calitatea de veterani de război. - 142 de vizite la domiciliul persoanelor vârstnice care nu sunt beneficiari ai serviciilor de

îngrijire și care au solicitat - telefonic sau verbal - diverse forme de sprijin. Pe parcursul anului 2015 personalul compartimentului a întocmit 314 referate și adrese cu

privire la modificarile intervenite in programul și activitățile desfășurate de îngrijitorii persoanelor vârstnice, cuantumul contributiei lunare.

În anul 2015 s-a asigurat asistenţă şi îngrijire la domiciliul persoanelor vârstnice dependente astfel:

Luna

Nr.

îngrijtori angajaţi

Nr.

Beneficiari

Contribu ţie Persoane vârstnice

(lei) ianuarie 12 40 1894 februarie 12 70 2030 martie 12 39 2021 aprilie 12 38 1710 mai 12 38 1786 iunie 12 38 1869 iulie 12 39 1772 august 12 38 1304 septembrie 12 40 1906 octombrie 12 40 1861 noiembrie 12 38 1704 decembrie 12 38 1130 TOTAL 11 39 – nr.

mediu lunar 20.987 lei

În anul 2015 totalul cheltuielilor a fost de 311.392 lei din care salarii personal 286.562 lei

(îngrijitori şi personalul compartimentului), iar 24.562 lei reprezintă costul legitimaţiilor de transport, astfel costul mediu lunar/beneficiar a fost de 665 lei.

Conform H.C.L. nr.149/2011 persoanelor care au împlinit 50 de ani de la încheierea căsătoriei li se oferă în cadru festiv o diplomă şi un premiu în valoare de 250 lei/familie, în cursul anului 2015 fiind sărbătorite un număr de 42 familii.

De asemenea Primăria Municipiului Tulcea prin Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a oferit unui număr de 50 persoane vârstnice aflate în nevoie, pachete cu alimente obţinute din sponsorizări.

Persoanele vârstnice sunt implicate şi în activităţi de socializare: spectacole, festivităţi organizate cu prilejul Zilei Internaţionale a persoanelor vârstnice, sărbătorile de iarnă sau de Paşti.

La sfârşitul lunii ianuarie Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială în colaborare cu Primăria Municipiului Tulcea şi Asociaţia ”VITASERV” a organizat Revelionul Pensionarilor la care au participat 841 de persoane vârstnice.

În cursul anului 2015, ca membru al echipei multidisciplinare constituită la nivelul D.A.P.S.

Tulcea, în baza competenţelor şi atribuţiilor Fişei postului, psihologul Compartimentului Asistenţă Persoane Vârstnice, a desfăşurat activităţi de evaluare şi intervenţie psihologică precum şi alte activităţi după cum urmează:

Activităţile de evaluare au vizat persoanele vârstnice din comunitate, beneficiari de servicii de îngrijire la domiciliu şi au constat în evaluarea iniţială, (realizată în vederea accesării programelor de îngrijire la domiciliu), evaluare cognitivă, comportamentală şi subiectiv emoţională realizate prin metoda observaţiei şi a interviului clinic, completate după caz cu metoda testării psihologice (instrument folosit: M.M.S. - Mini test pentru evaluarea statusului mental).

Activităţi de intervenţie Pentru a veni în sprijinul personalului de îngrijire şi pentru a facilita o cât mai rapidă şi bună acomodare a persoanelor vârstnice cu personalul de îngrijire, a fost oferit suport emoţional şi consiliere suportivă beneficiarilor de servicii. In situaţiile în care au apărut dificultăţi în stabilirea unei relaţii potrivite între beneficiar şi îngrijitor, activitatea a fost monitorizată prin vizite periodice

19

pentru identificarea surselor generatoare de disfuncţionalităţi (comunicare deficitară, discrepanţe între nivelul aşteptărilor şi posibilităţi,etc.) şi eliminarea lor. Activităţile de evaluare şi intervenţie au fost realizate la domicilul persoanelor văstnice, cu acordul informat al beneficiarilor şi respectarea confidenţialităţii.

La solicitarea managerului de program, sau în urma sesizării responsabilului de caz, 2 îngrijitori persoane vârstnice au fost incluși într-un program de consiliere în vederea identificării cogniţiilor şi comportamentelor dezadaptative aferente şi îmbunătăţirii capaciţii de comunicare și de relationare cu beneficiarii de servicii.

De asemenea în cursul anului 2015 au fost desfășurate de către psiholog activităţi ce au vizat persoanele vârstnice fără adăpost, beneficiari de servicii la C.S.U.Phoenix, activități ce au constat în:

- evaluare iniţială, realizată la accesarea serviciilor de către beneficiari (evaluarea cognitivă, comportamentală şi subiectiv emoţională) prin metoda observaţiei şi a interviului clinic completate după caz cu metoda testării psihologice (instrument folosit: S.A.C. -Scala acceptării celorlalți).

- evaluarea periodică: activitate ce a urmărit evaluarea impactului serviciilor asupra evoluţiei stării de sănătate fizică şi psihică a beneficiarilor de servicii în vederea adaptării, după caz, a Planurilor individuale de servicii la nevoile reale ale beneficiarilor.

Beneficiarii CSUP au beneficiat de servicii de consiliere psihologică, urmarindu-se îmbunătăţirea capacităţii de comunicare, a imaginii de sine, revitalizarea funcţiilor Eu-lui, optimizarea comportamentului relaţional, asumarea responsabilităţii propriilor acţiuni şi dobândirea unui comportament mai asertiv şi prosocial.Pentru realizarea acestor obiective în anul 2015 s-au acordat ședințe de consiliere individuală săptămânal și o sedință de consiliere în grup la două săptămâni, în majoritatea cazurilor, manifestările comportamentale nedorite au fost remise și au crescut interacţiunile pozitive ceea ce a favorizat ameliorarea climatului în instituție. Pentru perioada următoare în domeniul asistenţei sociale acordată persoanelor vârstnice una dintre priorităţile Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială o reprezintă dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale. Obiectivul principal al serviciilor acordate este de combatere a marginalizării sociale a persoanelor vârstnice. Scopul serviciilor îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi prevenirea instituţionalizării, scop ce poate fi atins ca urmare a activităţilor desfăşurate în următoarele direcţii:

1. Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu : - Dezvoltarea resurselor umane din domeniul asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice; - Identificarea de programe de pregătire iniţială şi continuă a personalului implicat în

acordarea de servicii; - creşterea numărului de îngrijitori la domiciliu; 2. Promovarea implicării active la viaţa socială a persoanelor vârstnice: - Acţiuni desfăşurate în comunitate cu implicarea persoanelor vârstnice (Sărbătorirea celor

mai longevivi cetăţeni ai municipiului; Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, alte acţiuni pe teme de interes pentru persoanele vârstnice)

3. Diversificarea serviciilor sociale: - Identificarea de furnizori de servicii sociale; -Sprijinirea persoanelor vârstnice fără venituri sau cu venituri reduse;

-Îndrumare/consiliere socială şi sprijinirea persoanelor vârstnice pentru obţinerea serviciilor/beneficiilor sociale, conform legislaţiei în vigoare;

4. Implicarea persoanelor vârstnice în activităţi de voluntariat şi ini ţierea programului „Teleasistenţă”

4. Compartiment " Asistenţă Persoane cu Handicap "

Încadrare : 6 inspectori, 1 referent;

Activitatea acestui compartiment se desfăşoară în baza Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006, a H.G. nr. 427/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de încadrare, drepturile şi obligaţiile asistentului personal al persoanei cu handicap, a Ordinului nr.794/380/2002 privind aprobarea modalităţii de plată a indemnizaţiei cuvenite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului cu handicap grav, precum şi adultului cu handicap grav sau reprezentantului său legal.

20

Prin intermediul Compartimentului Asistenţă Persoane cu Handicap se acordă persoanelor încadrate într-un grad de handicap servicii şi beneficii sociale astfel:

• servicii de asistenţă şi îngrijire la domiciliu persoanelor încadrate în grad de handicap grav, prin angajarea unui asistent personal.

• indemnizaţii lunare, acordate persoanelor încadrate în grad de handicap grav; • gratuitate pe mijloacele de transport în comun. În cadrul Compartimentului Asistenţă Persoane cu Handicap se desfăşoară următoarele

activităţi: 1) angajarea, instruirea şi salarizarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap

grav. Odată cu acţiunea de verificare a activităţii asistenților personali, personalul compartimentului, realizează şi instruirea acestora în scopul informării cu privire la drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap şi ale asistenţilor personali.

2) acordarea indemnizaţiei lunare – persoanelor cu handicap grav care solicită acordarea indemnizaţiei li se stabileşte dreptul prin dispoziţie a primarului, în urma efectuării anchetei sociale la domiciliu şi a prezentării actelor necesare întocmirii dosarului. Beneficiarii de indemnizaţie lunară sunt vizitaţi periodic.

3)efectuarea anchetelor sociale necesare la: Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap sau Comisia pentru Protecţia Copilului în vederea încadrării sau reevaluării gradului de handicap; internarea într-un centru de îngrijire şi asistenţă socială; obţinerea scutirii de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale. De asemenea se efectuează anchete sociale la domiciliul familiei, pentru persoanele cu handicap aflate într-un centru de îngrijire, la solicitarea instituţiilor interesate

4) primirea şi soluţionarea cererilor privind acordarea gratuităţii pe liniile de transport în comun. Solicitarea scrisă este însoţită de copii după certificatul de încadrare în grad de handicap şi actul de identitate.

5) Informarea persoanelor cu handicap/reprezentanţilor legali cu privire la drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, modalitatea de accesare a serviciilor şi beneficiilor sociale. Conform art.35 din Legea nr.448/2006, republicată, persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării socio-psiho-medicale, la angajarea unui asistent personal. Asistentul personal este persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului individual de recuperare, readaptare şi reintegrare socială a persoanei cu handicap, elaborat de comisiile de evaluare medicală a pesoanelor cu handicap pentru adulţi şi respectiv de comisiile pentru protecţia copilului.

Asistentul personal are următoarele obligaţii principale: să participe, o dată la doi ani, la instruirea organizată de angajator; să semneze un angajament, ca act adiţional la contractul individual de muncă, prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fişa postului şi în planul individual de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav; să trateze cu respect, bună credinţă şi înţelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia; să comunice Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. Potrivit prevederilor art.38 lit.a din Legea nr.448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistenţii personali au obligaţia de a participa o dată la doi ani la instruirea organizată de angajator.

În conformitate cu prevederile Legii nr.448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială, una dintre atribuţiile instituţiei, prin Compartimentul Asistenţă Persoane cu Handicap este de a monitoriza activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, în vederea ameliorării situaţiei acestora, astfel încât aceştia să primească îngrijire specială la nivelul la care situaţia lor o cere, pentru satisfacerea întregului lanţ de nevoi fizice, personale, sociale şi spirituale. De asemenea se urmăreşte respectarea drepturilor şi interesul superior al persoanelor cu handicap pe care asistenţii personali le au în îngrijire.

În anul 2015 în scopul monitorizării activităţii asistenţilor personali si a evoluției persoanelor cu handicap au fost efectuate 96 de vizite. Principalele probleme sesizate de aceştia sunt:

21

- inexistenţa centrelor de tip respiro – centre care pot contribui la detensionarea psihică a familiei sau a persoanelor care au în grijă persoane cu handicap prin crearea oportunităţii de a se elibera temporar de stresul pe care îl resimt atunci când asistă în permanenţă o persoană cu dizabilităţi;

- centre de zi insuficiente pentru copii cu dizabilităţi – astfel de centre conduc la promovarea şi creşterea independenţei beneficiarilor şi la păstrarea unui echilibru în viaţa lor precum şi a familiilor lor;

- veniturile insuficiente – pentru cei mai mulţi dintre asistenţii personali, salariul reprezintă singura sursă de asigurare a coşului zilnic, a costului tratamentelor şi intervenţiilor medicale necesare bolnavului, dat fiind că majoritatea asistenţilor personali îngrijesc de un membru al familiei; Prin vizitele la domiciliu se realizează o evaluare ce vizează evoluţia persoanei cu handicap din toate punctele de vedere, comportamentul asistentului personal faţă de asistat, măsura în care asistentul personal asigură persoanei cu handicap grav condiţii propice de recuperare. Nu s-au înregistrat abateri disciplinare și nici reclamaţii din partea persoanelor cu handicap/reprezentanților legali ai acestora în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi atitudinea asistentului personal faţă de persoana cu handicap grav, căruia îi acordă servicii de asistenţă şi îngrijire; Cea mai mare parte a serviciilor de îngrijire, ajutor şi asistenţă permanentă oferite persoanelor cu handicap grav sunt acordate de asistenţi personali care provin din rândul părinţilor, rudelor, prietenilor sau vecinilor. Rolul asistentului personal este a a oferi îngrijirile necesare, de a fi educator şi observator al reacţiilor persoanei cu handicap, îngrijirile acordate constând în ajutor fizic si suport emotional.

Date statistice privind asistenţii personali

Evoluţia numărului asistenţilor personali pe parcursul anului 2015 în cadrul

Compartimentului Asistenţă Persoane cu Handicap se prezintă astfel:

Luna Asistenţi Personali Salariile asistenţilor personali şi viramente (lei)

Ianuarie 151 din care: -pt. pers.cu hand.adulte -941 -pt. pers.cu hand.minore – 60

162.366

Februarie 151 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 93 -pt. pers.cu hand.minore – 58

176.231

Martie 153 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 93 -pt. pers.cu hand.minore – 60

177.515

Aprilie 157 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 97 -pt. pers.cu hand.minore – 60

178.970

Mai 155 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 96 -pt. pers.cu hand.minore - 59

181.437

Iunie 153 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 95 -pt. pers.cu hand.minore – 58

182.757

Iulie 152 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 95 -pt. pers.cu hand.minore – 57

180.810

August 149 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 95 -pt. pers.cu hand.minore – 54

195.162

Septembrie 149 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 95 -pt. pers.cu hand.minore – 54

189.443

Octombrie 149 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 96 -pt. pers.cu hand.minore – 53

190.774

22

. Numărul de asistenţi personali în anul 2015 s-a menţinut la un nivel apropiat faţă de anul 2014, angajarea acestora fiind condiţionată şi de opţiunea pe care şi-o exprimă persoana cu handicap grav, odată cu evaluarea sau reevaluarea de către comisiile specializate.

Evoluţia angajării de noi asistenţi personali în anul 2015

În perioada 01.01.2015-31.12.2015 au fost angajaţi un număr de 26 asistenţi personali

Situaţia contractelor de muncă încetate în anul 2015

Pe parcursul anului 2015 au fost încetate 18 contracte individuale de muncă ale asistenţilor personali, din următoarele motive: decesul persoanei cu handicap, schimbarea de opţiune, încadrarea

în alt grad de handicap, schimbarea domiciliului.

Conform prevederilor art.37 alin.(2-3) din Legea nr. 448/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „P e perioada absenţei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal”, iar „ În situaţia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizaţia prevăzută la art.43 alin.(1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.”

În acest sens, întrucât nu se poate asigura un înlocuitor al asistentului personal sau găzduirea persoanei cu handicap grav într-un centru de tip respiro, la începutul anului 2015 s-a realizat planificarea concediilor de odihnă a asistenţilor personali, iar persoanelor cu handicap grav li s-a acordat indemnizaţia prevăzută de lege. În anul 2015, pentru perioada absenţei temporare datorată concediilor de odihnă sau concediile medicale, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a asigurat persoanelor cu handicap grav indemnizaţia prevăzută de lege, în sumă totală de 118.176 lei

Noiembrie 145 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 92 -pt. pers.cu hand.minore – 53

185.390

Decembrie 141 din care: -pt. pers.cu hand.adulte - 89 -pt. pers.cu hand.minore – 52

180.632

Total Număr mediu - 150/lună 2.181.487 lei

23

În ceea ce priveşte încadrarea şi salarizarea asistentului personal, ca urmare a indexării salariului minin brut garantat în plată începând cu luna ianuarie 2015 salariul de încadrare a fost de 975 lei, cu luna iulie 1050 și începând cu luna decembrie 2014 în sumă de 1313 lei. Până la sfârşitul anului 2015 s-a cheltuit din bugetul local pentru plata salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav suma de 2.181.487 lei.

Conform art.42 alin(4), din Legea 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, « părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare».

Indemnizaţia lunară este în cuantum egal cu salariu net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, iar plata indemnizaţiei se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav pe perioada valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap.

Date statistice privind beneficiarii de indemnizaţie lunară

In perioada 01.01.2015 – 30.06.2015 cuantumul indemnizaţiei lunare acordată persoanelor cu handicap grav a fost de 724 lei, pentru perioada 01.07.2015 – 30.11.2015 a fost in sumă de 777 lei , iar începând cu luna decembrie 2015 a fost în cuantum de 956 lei. În anul 2015, au beneficiat de indemnizaţie lunară un număr de 551 persoane (nr.mediu lunar) suma totală cheltuită din bugetul local pe tot parcursul anului 2015 fiind de 5.061.110 lei.

Luna Nr. Persoane Handicap Grav

Suma plătită(lei)

ianuarie 541 din care : 483 adulţi şi 58 copii

391.684

februarie 542 din care : 484 adulţi şi 58 copii

392.408

martie 542 din care : 487 adulţi şi 55 copii

392.408

aprilie 541 din care : 485 adulţi şi 56 copii

391.684

mai 547 din care : 496 adulţi şi 51 copii

396.028

iunie 557 din care : 506 adulţi şi 51 copii

403.268

iulie 558 din care : 508 adulţi şi 50 copii

433.566

august 567 din care : 519 adulţi şi 48 copii

440.559

septembrie 560 din care : 513 adulţi şi 47 copii

435.120

octombrie 558 din care : 509 adulţi şi 49 copii

433.566

noiembrie 547 din care : 500 adulţi şi 47 copii

425.019

decembrie 550 din care : 501 adulţi şi 49 copii

525.800

Total 551 – nr. mediu lunar 5.061.110 În luna decembrie 2015 din numărul total de 550 persoane beneficiare de indemnizaţie, 501 persoane sunt adulţi (91%) şi 49 copii (9%).

24

Evoluţia acordării de noi indemnizaţii în anul 2015

În ceea ce priveşte noile solicitări, în anul 2015 s-au înregistrat şi plătit 190 de persoane care s-au încadrat în gradul grav de handicap.

Situaţia încetărilor indemnizaţiilor lunare în anul 2015

Pe parcursul anului 2015 au fost încetate din plată 172 indemnizaţii din următoarele motive : decesul persoanei cu handicap, schimbarea de opţiune, încadrarea în alt grad de handicap în urma reevaluării de către Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulţi şi Comisia pentru protecția copilului, schimbare de domiciliu.

Evoluţia numărului de indemnizaţii lunare acordate persoanelor cu handicap grav

25

În perioada 01.01.2009 – 31.12.2015 s-a înregistrat o creştere treptată a solicitărilor în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei lunare, pentru anul 2015 media lunară a beneficiarilor de indemnizaţie fiind de 551.

Conform art.23, alin.(1) din Legea nr.448/2006 republicată, privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, « persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport urban efectuate cu mijloacele de transport în comun şi cu metroul ». Categoriile de persoane care beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport în comun sunt stabilite prin art. 23 alin. alin. (2) şi anume:

− persoanele cu handicap grav şi accentuat; − însoţitorii persoanelor cu handicap grav în prezenţa acestora; − însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora; − însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mental accentuat, în prezenţa acestora; − asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav; − asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

Potrivit H.C.L. nr.280/2011 s-a aprobat prelungirea pe durată nedeterminată a termenului de valabilitate a H.C.L. nr.65/2011 privind modalitatea de acordare a gratuităţii pe mijloacele de transport, astfel persoanele îndreptăţite conform Legii nr. 448/2006 au posibilitatea de a efectua un număr de 60 de călătorii pe lună, cu mijloacele de transport în comun. Beneficiarii utilizează legitimaţii electronice de călătorie de tip card, eliberate de S.C. Transport Public S.A., în baza solicitărilor înregistrate la Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială. Pentru a beneficia de acest drept solicitanţii trebuie să aibă domiciliul în municipiul Tulcea şi solicitarea privind acordarea gratuităţii să fie însoţită de copii ale actelor de identitate şi a certificatului de încadrare în grad de handicap.. Decontarea sumelor reprezentând transportul persoanelor cu handicap și a insoțitorilor se realizează în funcţie de numărul de călătorii efectuate (validări ale cardului). Media lunară a cererilor depuse a fost in medie de 85, beneficiari 853 din care 34 copii, 643 adulți și 176 insotitori

26

În anul 2015, pentru călătoriile efectuate pe mijloacele de transport în comun de către persoanele cu handicap accentuat şi grav, însoţitorii acestora precum şi de asistenţii personali, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a alocat suma de 439.972, sumă ce a fost suportată din bugetul local.

Evoluţia sumelor cheltuite pentru transportul persoanelor cu handicap grav şi accentuat, însoţitorilor ş i a asistenţilor personali

Instrumentul principal de lucru al personalului încadrat în cadrul Direcţiei de Asistenţă şi

Protecţie Socială – Compartiment "Asistenţă Persoane cu Handicap" îl constitue ancheta socială efectuată la domiciliul bolnavului atunci când acesta urmează să fie evaluat de comisiile de specialitate, la reevaluare, când o persoană solicită internarea într-un centru de asistenţă şi îngrijire sau când se solicită angajarea ca asistent personal.

Ancheta socială cuprinde informaţii privind datele de identificare ale solicitantului, componenţa familiei, ocupaţie, veniturile realizate, starea de sănătate, date despre locuinţă, numele membrilor comisiei.

Pe parcursul anului 2015 s-au efectuat de către personalul din cadrul Compartimentului "Asistenţă Persoane cu Handicap" 3062 anchete sociale din care:

- 2259 anchete sociale necesare la expertizarea/ reexpertizarea persoanelor cu handicap, de către Comisiile de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap;

- 190 anchete sociale efectuate în vederea acordării indemnizaţiei lunare persoanelor cu handicap grav ;

- 26 anchete sociale efectuate pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare ca asistent personal al persoanelor cu handicap grav;

- 96 anchete efectuate în scopul monitorizării activităţii asistenţilor personali; - 245 anchete de reverificare a situaţiei persoanei cu handicap beneficiară de indemnizaţie

lunară ; - 68 anchete sociale pentru rovinete; - 101 anchete necesare la internarea într-un centru de îngrijire şi asistenţă; - 77 anchete sociale efectuate la domiciliul familiilor persoanelor instituţionalizate, în

urma solicitării D.G.A.S.P.C. Pe lângă efectuarea anchetelor sociale, personalul din cadrul compartimentului desfăşoară

activităţi care presupun identificarea, monitorizarea şi consilierea persoanelor cu handicap, colaborarea cu alte persoane, colaborarea cu alte instituţii (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea, Centrul C.R.I.S.P., Asociaţia surdo-muţilor, S.C. « Transport Public » S.A.etc.).

În anul 2015, in scopul integrarii în societate și pe piata muncii a persoanelor cu dizabilități și în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu S.C. Complex Grup S.R.L. și S.C.Unic Sports S.R.L., la sediul D.A.P.S. s-au organizat cursuri de formare profesionala pentru 35 persoane cu handicap. Cursurile s-au desfășurat în cadrul a două proiecte, respectiv, ”Calificare, recalificare și angajare asistată pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități” și în cadrul proiectului ”Centre de Incluziune Socială Rurală”.

27

Concluzii

• Numărul persoanelor cu handicap grav din evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie

Socială beneficiare de indemnizaţie lunară sau pentru care s-a angajat un asistent personal în perioada 2008 – 2015 prezintă următoarea evoluţie:

• Conform evidenţelor Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială, în municipiul Tulcea, numărul mai mare al persoanelor cu handicap grav este în general în rândul adulţilor, cele mai frecvente afecţiuni constatate sunt: demenţă Alzheimer, insuficienţă renală, neoplasm, AVC.

• În rândul copiilor si adolescenţilor handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobândit ca urmare a unor traume psihice sau fizice. Cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la copii si adolescenţi, sunt: autism, întârziere în dezvoltarea psihică şi limbaj cu tulburări de comportament, sindrom Down.

La nivelul anului 2015, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială a cheltuit suma de 7.800.745 lei, pentru persoanele cu handicap din municipiul Tulcea aflate în evidenţă din care 2.181.487 lei reprezintă salariile asistenţilor personali, 118.176 lei reprezintă plata indemnizaţiilor acordate persoanelor cu handicap pe perioada absenţei temporare a asistentului personal, 5.061.110 lei indemnizaţia lunară acordată persoanelor cu handicap gradul grav şi 439.972 lei pentru transportul urban. În anul 2015 suma totală cheltuită a fost cu 1.417.190 lei mai mare faţă de anul 2014.

Asistenţa socială acordată prin intermediul Compartimentului "Asistenţă Persoane cu Handicap" are un rol deosebit faţă de persoanele aflate în dificultate, principalele principii care stau la baza furnizării serviciilor sociale şi acordării beneficiilor sociale fiind promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, solidaritatea, respectarea demnităţii umane, prevenirea şi combaterea discriminării.

Indiferent de vârsta sau handicapul cu care se confruntă aceste persoane, au dreptul fundamental la autodeterminare şi individualitate, pentru depăşirea condiţiei de handicap şi a reinserţiei sociale. Îngrijirile ce li se acordă permit persoanelor cu handicap grav să îşi valorifice potenţialul fizic, intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.

5. Compartiment " Asistenţă Medicală Comunitară " - încadrare : 5 asistenţi medicali comunitari, 4 mediatori sanitari comunitari - din care vacante 2 posturi mediator sanitar.

Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc, prevenţie şi monitorizare a serviciilor. Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.

28

Asistenţa medicală comunitară este asigurată în conformitate cu prevederile O.U.G.nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale prin activităţi şi servicii medicale, furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale.

.În aplicarea prevederilor mai sus menţionate, asistentul medical comunitar are, în principal, atribuţii privind:

• identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunităţii; • determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc; • culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară

activitatea; • stimularea de acţiuni destinate protejării sănătăţii; • identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în

colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului;

• efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi a nou-născutului;

• în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunităţile de romi pentru prevenirea abandonului;

• supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului şi a copilului mic; • promovează necesitatea de alăptare şi practicile corecte de nutriţie; • participă, în echipă, la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunităţii:

vaccinări, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sănătate;

• participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii; • îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic; • semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia

activităţilor în teren; • efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmăreşte

aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de medic; • urmăreşte şi supraveghează în mod activ copiii din evidenţa specială (TBC, HIV/SIDA,

prematuri, anemici etc.); • identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea

acestora; urmăreşte şi supraveghează activ nou-născuţii ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie;

• organizează activităţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;

• colaborează cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-ţintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţională;

• urmăreşte identificarea persoanelor de vârstă fertilă; diseminează informaţii specifice de planificare familială şi contracepţie;

• se preocupă de identificarea cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;

• efectuează activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos Mediatorul sanitar are, în principal, atribuţii privind:

• cultivă încrederea reciprocă între autorităţile publice locale şi comunitatea de romi din care face parte;

• facilitează comunicarea între membrii comunităţii de romi şi personalul medico-sanitar; • catagrafiază gravidele şi lehuzele, în vederea efectuării controalelor medicale periodice

prenatale şi post-partum; le explică necesitatea şi importanţa efectuării acestor controale şi le însoţeşte la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie şi cu celelalte cadre sanitare;

• explică noţiunile de bază şi avantajele planificării familiale, încadrat în sistemul cultural tradiţional al comunităţii de romi;

• catagrafiază populaţia infantilă a comunităţii de romi;

29

• explică noţiunile de bază şi importanţa asistenţei medicale a copilului; • promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân; • urmăreşte înscrierea nou-născutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare; • sprijină personalul medical în urmărirea şi înregistrarea efectuării imunizărilor la populaţia

infantilă din comunităţile de romi şi a examenelor clinice de bilanţ la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani;

• explică avantajele includerii persoanelor în sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi procedeul prin care poate fi obţinută calitatea de asigurat;

• explică avantajele igienei personale, a igienei locuinţei şi spaţiilor comune; popularizează în comunitatea de romi măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente;

• facilitează acordarea primului ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanţă şi însoţirea echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă;

• mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică: campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare şi conştientizare din domeniul promovării sănătăţii, acţiuni de depistare a bolilor cronice etc.; explică rolul şi scopul acestora;

• participă la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;

• la solicitarea cadrelor medicale, sub îndrumarea strictă a acestora, explică rolul tratamentului medicamentos prescris, reacţiile adverse posibile ale acestuia şi supraveghează administrarea medicamentelor, de exemplu: tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculoză;

• însoţeşte cadrele medico-sanitare în activităţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate, explică membrilor comunităţii rolul şi scopul măsurilor de urmărit;

• semnalează cadrelor medicale apariţia problemelor deosebite din cadrul comunităţii: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicaţii, probleme de igienă a apei etc.;

• semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului problemele identificate privind accesul membrilor comunităţii rome pe care o deserveşte la următoarele servicii de asistenţă medicală primară:

1 imunizări, conform programului naţional de imunizări; 2 examen de bilanţ al copilului cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani; 3 supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sănătăţii; 4 depistarea activă a cazurilor de TBC; 5 asistenţă medicală de urgenţă; 6 informarea asistentului social cu privire la cazurile potenţiale de abandon al copiilor.

În perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 activitatea Compartimentului Asistenţă Comunitară a

avut următoarele direcţii: Educarea comunităţii pentru sănătate: medierea relaţiei dintre beneficiarii de etnie romă şi

mediciul de familie/specialist; informare şi consiliere asupra necesităţii vaccinărilor; informare/consiliere privind administrarea corectă a tratamentelor conform prescrierii medicului de familie/specialist; consiliere privind îngrijirea corectă (igiena corporală) a sugarului în special a copilului în vârstă de până la 7 ani, precum şi a igienei personale; educarea mamelor pentru măsurarea temperaturii la sugari.

Promovarea sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale: informarea, consilierea asupra bolilor cu transmitere sexuală şi însoţirea persoanelor vulnerabile la medicul de familie/specialist sau Cabinetul de Planning Familial; consilierea şi însoţirea femeilor însărcinate la medicul de familie/specialist în vederea efectuării analizelor medicale precum şi a controlului periodic,

Promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos: informarea asupra igienei alimentaţiei, precum şi alimentaţia la sân; identificarea nivelului de cunoştinţe şi a nevoilor de educaţie referitoare la o viaţă sănătoasă.

Educaţie şi acţiuni pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos: informarea asupra igienei locuinţei şi a spaţiilor comune (aerisirea corectă a încăperilor, încălzirea locuinţei, igienizarea şi stoparea instalării igrasiei) precum şi asupra riscurilor expunerii la temperaturi scăzute sau foarte ridicate, în special a copiilor, vârstnicilor, dar şi a celor suferinzi de boli cardiovasculare.

Activităţi de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară: informare privind

30

riscurile la boală, mobilizarea şi însoţirea membrilor comunităţii la acţiuni de sănătate publică (campanii de vaccinare, campanii de informare, educare şi conştientizare din domeniul promovării sănătăţii); distribuirea de pliante cu privire la bolile cardiovasculare, hepatită, diabet zaharat, gripă şi viroze respiratorii, toxiinfecţii alimentare, fumat, prevenirea tuberculozei, etc; acţiuni de informare a populaţiei privind riscurile expunerii la soare în zilele caniculare; acţiuni de identificare a persoanelor care au intrat în contact cu suspecţi/bolnavi de boli transmisibile (rujeolă, hepatită, etc.)

Alte activităţi: identificarea familiilor cu risc socio-medical din cadrul comunităţii; sprijinirea membrilor comunităţii în obţinerea actelor de identitate; identificarea şi semnalarea cazurilor potenţiale de abandon din familiile de romi; monitorizarea copiilor reintegraţi în familie; identificarea copiilor de vârstă şcolară care nu frecventează cursuri de învăţământ; informarea familiilor cu copii de vârstă şcolară asupra necesităţii frecventării cursurilor şcolare şi a cursurilor de grădiniţă, în special a copiilor care pot fi înscrişi în clasa 0; sprijinirea persoanelor în vederea obţinerii asigurării de sănătate.

În perioada 01.01.2015-31.12.2015, asistenţii medicali comunitari din cadrul Compartimentului Asistenţă Medicală Comunitară, în baza competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin fişa postului s-au adresat prin măsuri de sănătate publică unui număr de 4.365 persoane catagrafiate din care 272 persoane catagrafiate în suburbia Tudor Vladimirescu.

Prin activitatea de identificare pe teren, s-a constatat că se află înscrise pe listele medicilor

de familie 3.601 persoane. În evidenţa şi monitorizarea asistenţilor medicali comunitari s-a aflat un număr de 82 gravide

pentru care s-au efectuat 574 vizite la domiciliu. În perioada 01.01.2015-31.12.2015 nu s-au înregisrat naşteri la domiciliu şi au fost

monitorizaţi 151 sugari, la care s-au efectuat 2.870 vizite În evidenţa şi monitorizarea D.A.P.S. se află un număr de 98 copii cu vârsta cuprinsă între

0-01 ani, 322 copii cu vârsta cuprinsă între 01-05 ani şi de 487 copii cu vârsta cuprinsă între 05-18 ani. Din numărul total de copii, 3 copii prezintă boli infecţioase şi 30 copii boli cronice.

Din numărul total de persoane catagrafiate, 1204 sunt persoane cu vârsta peste 57 ani, 554

persoane vârstnice cu nevoi socio-medicale, asistate în anul 2015.

31

Din numărul total de persoane catagrafiate au fost monitorizate 221 persoane cu handicap . În perioada 01.01.2015-31.12.2015, s-au înregistrat la domiciliul persoanelor vârstnice un

număr de 8 decese iar la spital un număr de 6 decese. Nu s-au înregistrat decese gravidă/lehuză sau decese copii la domiciliu.

În perioada 01.01.2015-31.12.2015, mediatorii sanitari din cadrul Compartimentului

Asistenţă Medicală Comunitară, în baza competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin fişa postului s-au adresat unui număr de 2669 persoane rrome catagrafiate dintre care au fost înscrise în anul 2015 pe listele medicilor de familie un număr de 30 persoane de etnie rromă.

În anul 2015 s-au derulat activităţi de educare a comunităţii rrome pentru sănătate, de

promovare a sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale, prin medierea relaţiei dintre beneficiarii de etnie romă şi medicii de familie, informare asupra necesităţii vaccinărilor, utilităţii tratamentului medicamentos şi a posibilelor reacţii adverse, a igienei personale, educarea mamelor pentru măsurarea temperaturii la sugari.

Au fost informate şi îndrumate 1491 persoane din familii de etnie rromă, cu privire la importanţă vaccinării.

În ceea ce priveşte informarea cu privire la administrarea corectă a tratamentelor conform prescrierii medicului de familie/specialist au fost consiliate un număr de 1062 persoane de etnie rromă.

Au fost consiliate lunar in medie un număr de 469 persoane de etnie rromă cu privire la îngrijirea corectă (igiena corporală) a sugarului în special a copilului în vârstă de până la 7 ani.

În cadrul acţiunilor s-a urmărit permanent informarea persoanelor vulnerabile, asupra bolilor cu transmitere sexuală, beneficiari fiind lunar 275 adolescente şi femei de etnie rromă cu vârste cuprinse între 15 şi 45 ani.

Pentru un număr de 82 femei însărcinate de etnie rromă s-a procedat la consilierea/îndrumarea/însoţirea, în vederea efectuării analizelor medicale precum şi a controlului

32

periodic, la medicul de familie-specialist sau Cabinetul de Planning Familial din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea.

Au fost soluţionate 2 cazuri de abandon copii de etnie rromă, copiii fiind reintegraţi în familie, iar alţi 2 copii au fost instituţionalizaţi.

De asemenea mediatorii sanitari s-au implicat în acţiuni care au avut ca scop dezinsecţia şi deratizarea terenului dintre locuinţe pentru combaterea căpuşelor şi a cazurilor de pediculoză.

În cadrul comunităţii rome s-au defăşurat acţiuni de informare cu privire la dobândirea actelor de identitate/ stare civilă, în urma acestora fiind identificate şi soluţionate 64 de cazuri în care persoane de etnie romă nu deţineau acte de identitate, aceştia fiind sprijiniţi, îndrumaţi şi însoţiţi de mediatorii sanitari la serviciul de evidenţă a persoanelor.

În anul 2015 Compartimentul Asistenţă Medicală Comunitară a desfăşurat următoarele acţiuni în comunitatea de romi ce au vizat : Educare şi informare pe tema „Căsătoria la vârste fragede”, precizându-se riscurile unor căsătorii timpuri – abandonul şcolar, sarcina, veniturile insuficiente, lipsa unei locuinţe pentru noua familie; Planificarea familială – evitarea unei sarcini nedorite; Informarea familiilor cu copii de vârstă şcolară asupra necesităţii frecventării cursurilor şcolare şi a cursurilor de grădiniţă, în special a copiilor care pot fi înscrişi în clasa I; Importanţa vaccinării; Accesul romilor la serviciile de sănătate; Prevenirea abandonului în pediatrie; Importanţa alăptării la sân şi a igienei personale, a locuinţei şi îngrijirea nou-născutului.

În fiecare ultimă vineri a fiecărei luni, în cadrul Clubului Pensionarilor din Municipiul Tulcea pentru un număr aproximativ de 35 persoane vârstnice se organizează acţiunea asistenţilor medicali comunitari de screening şi măsurători a tensiunii arteriale.

În fiecare lună la Centrul Social de Urgenţă „Phoenix” s-a organizat controlul epidemiologic şi măsurarea tensiunii arteriale a beneficiarilor de servicii sociale şi s-au desfăşurat acţiuni pe diverse teme: „Elemente de prim ajutor, Diabetul zaharat, Boli cu transmitere sexuală, Bolile sezonului rece, Toxiinfecţiile alimentare”, igiena corporală, hepatita, fumatul, alcoolul.

De asemenea tot lunar se desfăşoară acţiuni de monitorizare a persoanelor cu probleme de sănătate, în suburbia Tudor Vladimirescu.

Cu ocazia sărbătorii a Zilei mondiale de luptă a TBC, Ziua mondială fără tutun, Ziua mondială a inimii, Ziua mondială Alzheimer, Ziua mondială a vârstnicului, Ziua mondială a alimentaţiei, Ziua mondială anti SIDA, Ziua mondială de luptă împotriva drogurilor, Ziua mondială a diabetului, în anul 2015 s-au desfăşurat acţiuni în comunitatea de rromi, în Parcul Personalităţilor, Parcul Piaţa Sf. Gheorghe, Piaţa Civică, Cantina Municipală unde s-au oferit informaţii privind evitarea principalilor factori de risc care conduc la îmbolnăviri şi s-au efectuat un număr de 3.720 măsurători ale tensiunii arteriale.

De asemenea au fost distribuite populaţiei municipiului Tulcea aproximativ 250 materiale informative cu privire la bolile cardiovasculare, igiena mâinilor, hepatită, gripa şi virozele respiratorii, bolile diareice, efectele consumului de plante etnobotanice, fumat.

Starea de sănătate a unei populaţii este afectată negativ de lipsa de acces/acces redus la servicii de îngrijire a sănătăţii, la medicaţie şi programele de educaţie/prevenţie sanitară, dar şi de lipsa de acces/accesul redus la condiţiile de viaţă necesare menţinerii unei stări de sănătate (acces la sursă de apă potabilă, la alimentaţie sănătoasă, echilibrată, la o locuinţă dotată cu facilităţi sanitare, salubră, încălzită pe timpul iernii). Prin cele două tipuri de activităţi, respectiv: activit ăţi medicale profilactice şi activităţi sociale, Compartimentul Asistenţă Medicală Comunitară asigură furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc, prevenţie şi monitorizare a serviciilor.

II. Serviciul Prestaţii şi Servicii Socio-Medicale Copii

1. Compartiment "Alocaţii Familiale şi Indemnizaţii pentru creşterea copilului" – încadrare :1 referent şi 2 inspectori de specialitate

Alocaţii pentru susţinerea familiei

Începând cu anul 2011 a intrat în vigoare Legea 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei republicată cu modificările şi completările ulterioare ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani.

33

Acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ, organizate potrivit legii.

Cuantumul alocaţiei este în funcţie de venitul mediu lunar pe membru de familie, numărul copiilor din familie, diferenţiat pentru familii monoparentale, precum şi alte condiţii prevăzute de lege.

Potrivit Legii nr.277/2010 republicată, cu modificările şi completările ulterioare privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi H.G.38/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei cu modificările şi completările ulterioare, personalul Compartimentului „Alocaţii familiale şi Indemnizaţii pentru Creşterea Copilului conform Fişei postului:

- primeşte cererile şi declaraţia pe propria răspundere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia şi, după caz, privind frecventarea cursurilor şcolare de către copiii aflaţi în întreţinere;

- verifică legalitatea actelor necesare întocmirii dosarelor de alocaţii; - în vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei,

efectuează evaluarea socioeconomică a familiei prin anchetă socială, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii; - efectuează anchete sociale la domiciliul beneficiarilor, la interval de 6 luni sau ori de câte ori este nevoie în vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a dreptului la alocaţie pentru susţinerea familiei; - întocmeşte şi înaintează primarului dispoziţii de stabilire, modificare/suspendare/reluare şi încetare a dreptului privind acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei;

- comunică solicitantului în termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale dispoziţia de acordare/modificare/suspendare/reluare/încetare a dreptului sau respingerea cererii;

- urmăreşte îndeplinirea obligaţiei titularului alocaţiei de a depune la primăria municipiului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia, din 3 în 3 luni după stabilirea dreptului la alocaţie, o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile realizate de membrii acesteia;

- întocmeşte şi eliberează adeverinţe solicitate conform legislaţiei în vigoare; - întocmeşte şi transmite A.J.P.I.S. până în data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară,

Borderoul cuprinzând beneficiarii care îndeplinesc condiţiile de acordare a alocaţie, Borderoul cu dispoziţii de modificare cuantum/încetare/ suspendare/reluare drept precum şi dispoziţiile privind stabilirea dreptului alocaţiei însoţite de copia cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere , cerificată de primar sau după caz copia anchetei sociale certificată de primar;

La începutul anului 2015 în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială se aflau 75 familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei.

În ceea ce privește alocațiile familiale, pe parcursul anului 2015 au fost înregistrate 95 de cereri dintre care:

• 63 cereri, prin care s-a solicitat acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei din care 53 cereri au fost soluţionate favorabil şi s-au emis dispoziţii de stabilire a dreptului la alocaţia pentru susţinerea familiei;

• 16 cereri de modificare a cuantumului alocaţiei pentru susținerea familiei; • 16 pentru reverificarea condiţiilor de acordare a alocaţiei de stat.

Personalul Compartimentului „Alocaţii Familiale şi Indemnizaţii pentru creşterea copilului" au efectuat 283 anchete sociale din care :

• 72 anchete sociale pentru stabilirea dreptului la alocaţie de susţinerea familiei, în urma cărora s-au emis 2 dispoziţii de respingere.

• 16 anchete sociale pentru reverificarea condiţiilor de acordare a alocaţiei de stat; • 195 anchete sociale de reverificare, în urma cărora s-au emis 49 dispoziţii de încetare a

dreptului la alocaţia pentru susţinerea familiei. Motive încetare:

• 7 dosare - depăşirea venitului net lunar stabilit prin lege pe membru de familie respectiv 530 lei;

• 28 dosare nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare( familiile beneficiare nu au îndeplinit

34

obligaţia prevăzută la art 24 alin (1)- (3) ; la art.2 alin.(2); la art.25 alin (6) s-a instituit măsura de protecţie specială pentru copii; are în proprietate alt spaţiu locativ, în afara locuinţei de domiciliu, etc

• 2 dosare (copil a împlinit vârsta de 18 ani); • 12 dosare la cerere.

Astfel, la sfârşitul lunii decembrie 2015, au rămas în plată 79 dosare (familii) beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei. Făcând o paralelă între anul 2015 şi anii precedenţi se observă că numărul persoanelor beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei a scăzut astfel: - 2006- 490 titulari alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală + alocaţie familială

complementară - 2007- 278 titulari alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală + alocaţie familială

complementară; - 2008-217 titulari alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală+ alocaţie familială



complementară; - 2011- 108 titulari alocaţie pentru susţinerea familiei; - 2012- 89 titulari alocaţie pentru susţinerea familiei; - 2013 -99 titulari alocaţie pentru susţinerea familiei; - 2014-75 titulari alocaţie pentru susţinerea familiei; - 2015- 79 titulari alocaţie pentru susţinerea familiei. Faţă de anul 2006, se observă o scădere 83,88% a numărului familiilor beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei, scădere determinată în principiu din următoarele motive :

- creșterea plafonului de la 370 la 530 venit net /membru de familie ; - obligativitatea frecventării cursurilor școlare a tuturor copiilor de vârstă școlară din

familie; - lipsa de preocupare a familiilor beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei de a

prezenta declaraţia pe proprie răspundere privind componenţa familiei şi a veniturilor realizate de membrii acesteia, însoţită de actele doveditoare ;

- încetare la cerere. Față de anul 2014 se observă o ușoară creștere de 5,06% .

� Caracteristicile titularilor dosarelor de alocaţie pentru susţinerea familiei

0

100

200

300

400

500

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

490

278

217 223 226

10889 99

75 79

dinamica evoluţiei dosarelor:

Studiul se raportează la datele statistice existente în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi

Protecţie Socială la sfârşit de an. 2. Tipuri de familii beneficiare de alocaţie de susţinerea a familie.

35

tipuri de familie

3. Sursa de venit

nr. salariați

22

0

57 titulari a căror

sursă de venit

este realizarea

de munci …

0 0 0

Sursa de venit

Din cele 79 familii beneficiare de alocatie de susţinere a familiei 22 de familii realizează

venituri salariale iar 57 de familii se întreţin din venituri realizate din munci ocazionale. În comparaţie cu anul 2014 se observă o scădere a numărului de familii care realizează venituri salariale( de la 45 în anul 2014 la 22 în anul 2015) o explicaţie ar putea fi că stabilitatea locului de muncă este o problemă cu care se confruntă societatea contemporană.

Din cele 57 de familii care obţin venituri din munci ocazionale 37 sunt familii monoparentale. În cadrul familiei monoparentale, părintele singur, în momente de dificultate face faţă cu greu solicitărilor, dificultatea ceea mai des întâlnită este cea de ordin material. O altă caracteristică a celor care se întreţin din venituri obţinute din munci ocazionale este gradul de instrucţie şi calificare foarte scăzut. Aceasta are un impact negativ în găsirea unui loc de muncă. În aceste familii, responsabilităţile mamei se amplifică întrucât ea trebuie să suplinească rolul tatălui absent, nereuşind astfel să mai raspundă la nevoile copilului/copiilor apelează la diverse forme de protecţie socială.

Indemnizaţii pentru Creşterea Copilului şi alocaţii de stat

Potrivit O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea

copiilor şi H.G. nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor personalul Compartimentului „Alocaţii familiale şi Indemnizaţii pentru Creşterea Copilului” conform Fişei postului:

- preia cererile şi întocmeşte dosarele verificând legalitatea actelor necesare în vederea obţinerii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv a stimulentului;

- întocmeşte şi transmite lunar pe bază de borderou, cererile înregistrate în luna anterioară, însoţite de documentele justificative, la AJPIS Tulcea, în vederea emiterii deciziilor de admitere/ respingere şi efectuării plăţilor către beneficiari; Pe parcursul anului 2015, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială au fost înregistrate 513 cereri, prin care s-a solicitat acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv a stimulentului de inserţie , din care:

a) 373 cereri indemnizaţie creştere copil; b) 138 cereri stimulent de inserţie

36

Făcând o paralelă între anul 2015 şi anii precedenţi se observă că numărul solicitărilor privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie a crescut după cum urmează 2007 - 529 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 42 titulari stimulent de inserţie; 2008 - 510 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 41 titulari stimulent de inserţie; 2009-472 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 38 titulari stimulent de inserţie; 2010-473 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 54 titulari stimulent de inserţie; 2011-373 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 83 titulari stimulent de inserţie; 2012- 315 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 146 titulari stimulent de inserţie; 2013- 352 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 140 titulari stimulent de inserţie; 2014- 372 titulari indemnizaţie de creşterea copilului; - 148 titulari stimulent de inserţie; 2015 - 373 cereri indemnizaţie creştere copil; -138 cereri stimulent de inserţie Dinamica indemnizaţiei/stimulentului de creşterea copilului

În anul 2015 se observă o scădere a numărului beneficiarilor de indemnizaţie de creşterea copilului cu 41,82 % faţă de anul 2007, respectiv o crestere a stimulentului de inserţie cu 69,56%. Posibile motive ale scăderii numărului beneficiarilor de indemnizaţie de creşterea cu 41, 82% față de anul 2007ar putea fi: scăderea natalității, nașterea copiilor în familii care nu realizează venituri impozabile, dar, a crecut numărul celor care revin la locul de muncă înainte de împinirea vârstei copilului de 1 an, 2 ani şi respective 3 ani în cazul copilului cu handicap în comparaţie cu ceilalaţi ani este mult mai mare( o motivaţie posibilă ar fi creşterea cuantumului stimulentului de inserţie de la 100 lei în 2011 la 500 lei în 2012, cât şi conştientizarea părinţilor privind importanţa educaţiei timpurii prin înscrierea copilului la una din creşele din municipiul Tulcea). Conform prevederilor Legii 61/1993 republicată -privind alocaţia de stat pentru copii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, s-a primit documentaţia şi s-a verificat veridicitatea acesteia pentru 718 alocaţii de stat.

Făcând o paralelă între anul 2015- şi anii precedenţi se observă că numărul persoanelor beneficiare de alocaţie de stat a scăzut după cum urmează: - 2007- 974 titulari alocaţie de stat; - 2008-863 titulari alocaţie de stat; - 2009-888 titulari alocaţie de stat; - 2010-793 titulari alocaţie alocaţie de stat; - 2011-731 titulari alocaţie alocaţie de stat; - 2012-709 titulari alocaţie de stat ; - 2013-693 titulari alocaţie de stat. - 2014-716 titulari alocaţie de stat. -2015-718 titulari alocaţie de stat.

37

Făcând o paralelă între anul 2007 şi anul 2015 se observă că numărul persoanelor beneficiare de alocaţie de stat a scăzut cu 35,65% .

Fig. nr.2 Dinamica alocaţiilor de stat Făcând o paralelă între 2007 şi 2015, scăderea numărului familiilor beneficiare de alocaţie de stat, si implicit scăderea natalităţii, s-a datorat în principal următorilor factori:

- emanciparea femeii şi participarea crescânda a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei; - creşterea duratei şi nivelului educaţiei; - slăbirea influenţei normelor culturale; - mobilitate socială în creştere; - costul ridicat al copilului; - aparitia mijloacelor contraceptive moderne etc. Scăderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea şi stresul sunt factori specifici care au

condus la scăderea natalităţii. De asemenea această scădere a natalităţii este însoţită şi de schimbări în atitudini şi comportament asupra căsătoriei, divorţului, copiilor născuţi în afara căsătorie. De fapt ceea ce îngrijorează, nu este scăderea în sine a numărului populaţiei ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

Pentru realizarea măsurilor de protecţie socială, de combatere a marginalizării sociale şi de promovare a incluziunii sociale, în cadrul Compartimentului "Alocaţii Familiale şi Indemnizaţii pentru creşterea copilului" s-au înregistrat – 1334 cereri dintre care:

1. 63 cereri de solicitare a acordării alocaţiei pentru susţinerea familiei 2. 718 pentru acordarea alocaţiei de stat, 3. 521 pentru acordarea indemnizaţiei de creşterea copilui/stimulentului de inserţie, 4. 16 cereri prin care s-a solicitat modificarea cuantumului alocaţiei pentru susţinerea

familiei: 5. 16 cereri pentru reverificarea condiţiilor de acordare a alocaţiei de stat.

Personalul Compartimentului „Alocaţii Familiale şi Indemnizaţii pentru creşterea copilului” în decursul anului 2015 a efectuat 283 anchete sociale.

Acordarea gratuită de lapte praf În baza Legii nr.321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste

cuprinse între 0 - 12 luni care nu beneficiază de lapte matern cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului Nr. 267/1253 din 21 martie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001, laptele praf formulă pentru sugari se acordă gratuit, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicul de familie, numai pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern şi care se încadrează în următoarele criterii: a) cu mame care prezintă contraindicaţii ale alăptării (boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, caşexie, septicemie, boli psihice grave, epilepsie, scleroză în plăci, insuficienţă renală, hepatică sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoză, mamă infectată cu HIV, tratamente cu

38

citostatice, diazepine, anticonvulsivante, anticoagulante, radioizotopi, consum de droguri sau dependenţă de alcool, tutun care determină intoxicaţii ale copilului); b) copii sănătoşi la care se constată o creştere nesatisfăcătoare (sub limita inferioară a normalului vârstei), datorită absenţei laptelui matern. Creşterea nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fişa de consultaţie medicală a acestuia, după evaluarea, de către medicul de familie/medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare şi a curbei ponderale. Decizia privind acordarea laptelui praf se ia numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: b.1) copilul nu a recuperat greutatea de la naştere după două săptămâni de viaţă; b.2) copilul cu vârsta cuprinsă între 0 - 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 500 g/lună; b.3) copilul cu vârsta mai mare de 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 250 g/lună; c) copil adoptat sau aflat în familie de plasament; d) cu mamă decedată.

Conform legislaţiei în vigoare în perioada ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 s-au acordat:

LUNA

Nr. reţete Nr.cutii

ianuarie 55 454

februarie 65 543

martie 74 595

aprilie 70 516

mai 62 483

iunie 65 509

iulie 74 603

august 71 609

septembrie 64 551

octombrie 71 594

noiembrie 76 641

decembrie 73 597

TOTAL 820 6695

Prin comparaţie cu anul 2014 nr. reţetelor (697) şi a cutiilor de lapte praf (5379) a crescut cu 17,64% respectiv cu 24,46% în anul 2015, de unde putem concluziona că a scăzut nrumărul de copii alimentați în mod natural și a crescut numărul mamelor care nu-și alimentează la sân copii, motiv pentru care de asistenții medicali comunitari, mediatorii comunitari pun mare accent pe informarea mamelor nou-născuților, viitoarelor mame, cu privire la avantajele alimentării naturale a copilului prin care se asigură o perfectă dezvoltare - fizică, psihică şi emoţională a acestuia. Hrănirea copilului la sân creează între mamă şi copil o puternică legătură afectivă iar, alăptarea previne o serie de afecțiuni (ale mamei) precum cancerul de sân, cancerul genital sau osteoporoza.

2. Compartiment " Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului "- Centrul de zi pentru copii »Paşi spre lumină »

încadrare :1 referent, 2 inspectori de specialitate, 1 psiholog cu contract prestări servicii

În aplicarea prevederilor Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului Familiei, precum şi ale Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, în cadrul Compartimentului "Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului" se desfăşoară următoarele activităţi:

- identificarea celor aflaţi în dificultate prin autosesizare, prin solicitare directă a beneficiarului pe bază de cerere sau prin sesizarea altor instituţii (şcoala, Poliţia Municipiului Tulcea, D.G.A.S.P.C. Tulcea);

39

- realizarea profilului psihologic cât şi evaluarea psihologică a beneficiarilor, în urma mai multor întrevederi, interviuri, teste psihologice, vizite la domiciliu cât şi în colaborare cu psihologii diferitelor unităţi şcolare;

- consilierea copilului precum şi a familiei, în vederea prevenirii separării acestuia de familia sa, prin discuţii, interviuri şi teste psihologice;

- pe baza unui plan de consiliere, se asigură consilierea copilului şi familiei aflată în dificultate;

- prin efectuarea anchetelor sociale se identifică şi se evaluează situaţiile care impun acordarea de prestaţii sociale (venitul minim garantat, alocaţii de stat, alocaţii de susţinere pentru familia monoparentală şi alocaţie familială complementară) şi servicii sociale (ajutor social prin cantina municipală);

- monitorizarea copiilor reintegraţi în familia naturală sau familia extinsă prin efectuarea anchetelor sociale lunare şi pe baza unui plan de servicii aprobat prin dispoziţia primarului în condiţiile legii, pe o perioadă de minimum 6 luni;

- întocmirea unui raport de evaluare finală transmis către D.G.A.S.P.C. Tulcea; - monitorizarea pe o perioadă de 6 luni, a copiilor aflaţi în dificultate şi menţinuţi în

familia naturală, prin efectuarea lunară a anchetelor sociale, vizite la domiciliu, pe baza unui plan de servicii, aprobat prin dispoziţia primarului, în condiţiile legii;

- pe baza fişei de observaţie se urmăreşte evoluţia dezvoltării copilului şi a modului în care părinţii acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul reintegrat;

- identificarea şi monitorizarea copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în stăinătate, conform Ordinului nr. 219/2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate.

Furnizarea de servicii sociale primare adaptate nevoilor beneficiarilor, a avut ca efect scăderea numărului de copii instituţionalizaţi prin reintegrarea lor în familie. În cadrul D.A.P.S. - Compartimentul « Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului », în perioada ianuarie-decembrie 2015 :

1. au fost înregistrate 6 cazuri care au necesitat luarea unor măsuri pentru prevenirea separării copilului de familia sa. Monitorizarea acestor cazuri s-a efectuat în baza unui Plan de servicii aprobat prin dispoziţia primarului. Obiectivele planului de servicii se stabilesc în funcţie de nevoile identificate cu implicarea beneficiarului.

Pentru monitorizarea acestor copii s-au efectuat 6 anchete sociale şi 23 rapoarte de vizite prin care s-au urmărit calitatea progreselor făcute de copil şi familie, atingerea obiectivelor propuse prin planul de servicii cât şi îndeplinirea obligaţiilor ce le revin reprezentaţilor legali ai copiilor prin Contractul de acordare servicii. Toate cele cazuri s-au finalizat cu menţinerea copiilor în familia naturală. Copiii alături de familia lor, de părinţi au parte de afecţiune, ataşament, iar ataşamentul are un rol deosebit în formarea identităţii de sine şi a încrederii în forţele proprii.

2. au beneficiat de monitorizare pe o perioadă de 6 luni după încetarea măsurii de protecţie specială 31 copii cu vârste cuprinse între 2 luni şi 17 ani. Prin monitorizare s-a realizat supravegherea proactivă a implementării obiectivelor propuse şi adaptarea planului de servicii la nevoile beneficiarului. Monitorizarea s-a efectuat prin vizite la domiciliu, astfel pentru cei 31 copii reintegraţi s-au efectuat 56 anchete sociale şi 96 rapoarte de vizită. Perioada de monitorizare finalizându-se cu rămânerea şi adaptarea copiilor în mediul familial. Prin anchete sociale şi vizite la domiciliu, s-a urmărit evoluţia copilului în familie după reintegrare, modul în care acesta s-a adaptat mediului familial, atitudinea părinţilor faţă de copil cât şi a copilului faţă de părinţi, respectarea drepturilor copilului cât şi implicarea familiei în soluţionarea problemelor proprii. De asemenea s-a procedat la consilierea copilului cât şi a părinţilor, conform planului de consiliere. Pe perioada monitorizării s-a urmărit de asemenea impactul cât şi eficienţa prestaţiilor, intervenţiilor şi serviciilor acordate conform planului de servicii semnat şi aprobat prin dispoziţia precum şi respectarea obligaţiilor din Contractul de acordare servicii încheiat cu reprezentantul legal al copilului.

În anul 2015 printr-o bună colaborare cu asistentul social din Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, cu mediatori şi asistenţii sanitari comunitari, în evidenţele instituţiei noastre, s-a emis 1 dispoziţie a primarului pentru copiii părăsiţi în maternitate în conformitate cu prevederile art.11 alin. (6) din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale Legii nr 119/1996

40

cu privire la actele de stare civilă republicată. Conform dispoziţiilor Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în

străinătate, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.156/2000, s-au efectuat 5 anchete sociale la domiciliul celor care au notificat serviciului public de asistenţă socială/primăriei, intenţia de a pleca cu contract de muncă în străinătate şi ai căror copii au rămas în grija mamei sau a bunicilor. Pentru identificarea copiilor lipsiţi de grija ambilor părinţi prin plecarea acestora la muncă în străinătate, respectiv părintelui (în cazul familiilor monoparentale), s-a solicitat unui număr de 22 şcoli de pe raza municipiului Tulcea furnizarea informaţiilor privitoare la existenţa copiilor aflaţi în situaţiile mai sus prezentate,de asemenea s-au solicitat astfel de informaţii şi de la grădiniţe, medici de familie şi de la Autoritatea de Sănătate Publică. Pe baza anchetelor sociale au fost identificaţi şi monitorizaţi 134 astfel de copii pentru care s-au efectuat 134 anchete sociale. În urma efectuării anchetelor sociale la domiciliul acestora, s-a constatat că 36 copii au fost lipsiţi de grija ambilor părinţi, 22 copii au fost lipsiţi de grija părintelui (în cazul familiilor monoparentale), iar restul de 76 aflându-se în grija unuia dintre părinţi.De menţionat că nu a fost identificat niciun caz în care să fie necesară întocmirea unui Plan de servicii. În cursul anului 2015 au fost efectuate 46 de solicitări de acordare a bursei şcolare pentru care s-au efectuat 63 anchete sociale. Pentru verificarea condiţiilor privind reintegrarea copiilor în familia naturală sau familia extinsă în cursul anului 2015 s-au soluţionat 118 de solicitări ale DGASPC Tulcea şi s-au efectuat 123 anchete sociale care s-au finalizat cu propuneri de :

• menţinere a măsurii de protecţie specială - 66 • stabilire a unei măsuri de protecţie specială -21 (copii abandonaţi în spital , copii cu ambii

părinţi plecaţi la muncă în străinatate , pentru care atât familia naturală cât şi familia extinsă nu şi-au asumat responsabilitatea creşterii, îngrijirii şi supravegherii acestora în condiţii de siguranţă şi securitate ;

• reintegrare în familia naturală - 16 • alte situaţii -15

În baza Protocolului încheiat între Direcția de Asistență și Protecșie Socială Tulcea și Asociația Mâini Întinse, prin care D.A.P.S. se obligă în identificarea și verificarea condițiilor de înscriere a copiilor în Centru de zi Aproape de tine, s-au efectuat 15 anchete sociale la domiciliul acestora.

Centrul de zi pentru copii " Paşi spre lumină " – încadrare :1 îngrijitor, 1 educator, 1 inspector şi personal voluntar

Centrul de Zi pentru copii „Paşi spre lumină” este centrul în care se asigură servicii pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu scopul de a preveni abandonul şcolar, stimularea finalizării învăţământului obligatoriu, îmbunătăţirea ratei succesului şcolar, ameliorarea condiţiilor de viaţă a copiilor ce fac parte din familii defavorizate, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independenţă. pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, pentru părinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii.

În cadrul centrului, copiii beneficiază de supraveghere întreaga zi, cu excepţia orelor în care se află la şcoală.

OBIECTIVE CENTRUL DE ZI

1.PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR

• efectuarea temelor pentru acasă; • învăţarea lecţiilor pentru şcoală; • efectuarea de activităţi menite să sublinieze activitatea şcolii şi a învăţării continue; • implicarea copiilor în activităţi de învăţare informală menite să le sporească cultura

generală; • învăţarea de poezii şi roluri menite să le stimuleze activitatea mnemo-tehnică;

41

2.DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE ALE COPIILOR

• organizarea de discuţii pe diferite teme(cercuri,tematice); • implicarea beneficiarilor în activităţi ce presupun contactul cu persoane(elevi, adulţi) provenind din medii socio-culturale diferite, cu diferite rezultate şcolare, abilităţi; • vizitarea diferitelor puncte turistice şi religioase de interes cultural şi spiritual; • organizarea de excursii/tabere şcolare; • implicarea în activităţi de ecologizare şi păstrare a curăţeniei în natura;

3.CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ

• consilierea prin discuţii ş i terapii comunicaţionale; • descoperirea trăsăturilor specifice şi a problemelor prin teste psihologice; • orientarea activităţilor spre jocuri de rol, teatru, desen şi pictură;

4.CONSILIEREA PĂRINŢILOR

• participarea la activităţi de consiliere parentală; • încurajarea comunicării părinte-copil; • implicarea părinţilor activ în viaţa şi activitatea copiilor lor;

Serviciile acordate de centrul de zi se adreseză copiilor care provin din familii aflate în dificultate astfel:

• monoparentale sau în curs de divorţ; • în care sunt relaţii conflictuale, violenţă, abuz, neglijare • în care sunt cazuri de consum de alcool • în care sunt cazuri de boli cronice grave; • în cele cu un nivel de trai ce defineşte sărăcia, • în care există lipsă de preocupare penrtu creşterae şi educarea copiilor; • familii cu un nivel moral şi cultural scăzut;

În cadrul Centrului de zi se desfăşoară următoarele activităţi: • pregătirea temelor pentru acasă şi formarea deprinderilor penrtu studiu individual; • recuperarea şcolară care are drept scop aducerea şcolarului la un nivel corespunzător cerut de

nivelul clase şi de curriculum şcolar, • activităţi de timp liber:ludice, sportive, de craeţie, de cunoaştere; • educaţie/formare de abilităţi-lucrându-se pe plan educaţional, formativ pe următoarele

categorii:educaţie pentru societate; educaţie etetică, formare de abilităţi; • educatie pentru sănătate, pentru învăţarea şi aplicarea deprinderilor igienice relative la propria

persoană şi la mediul de viaţă; • stimularea capacitatii de comunicare a copiilor, prin crearea unui climat de încredere, de

respect reciproc; • dezvoltarea relatiilor copilului cu comunitatea prin organizarea de vizite pentru cunoasterea

localitatii, desfasurarea si participarea la programe si spectacole culturale, sportive, artistice, religioase etc., stimularea activitatilor în comun ale copiilor din centru cu ceilalti copii din comunitate;

• observarea si evaluarea sistematica a evolutiei copilului; • consilierea individuală şi de grup a copiilor cât şi a părinţilor/reprezentanţilor legali atunci

când este cazul; • servirea a două mese principale/zi. Toate aceste activităţi se desfăşoară într- un climat afectiv favorabil dezvoltarii personalitatii

complexe a copilului; IMPACTUL ACTIVIT ĂŢILOR DESFĂŞURATE ASUPRA BENEFICIARILOR În plan educativ: • îmbunătăţirea performanţelor cognitive specifice grupului de vârstă şcolară; • creşterea interesului pentru activităţi educative şi recreative diversificate; • scăderea riscului de abandon şcolar; În plan psiho-social: • creşterea gradului de socializare a copiilor prin interacţiuni individuale sau de grup;

42

• îmbunătăţirea relaţiei dintre copii şi părinţii acestora; • creşterea gradului de integrare în societate ca elevi şi viitori adulţi, • scăderea riscului de socializare negativă(vagabondaj, delicvenţă juvenilă), sau de integrare în

grupuri sociale cu valori şi norme deviante(bande de cartier, grup de delicvenţi); • diminuarea sentimentelor de anxietate; • creşterea respectului faţă de sine, a optimismului şi ameliorarea traumelor psihice; În plan medical: • creşterea interesului faţă de propria dezvoltare şi igienă Efecte asupra mediului înconjurător • dezvoltarea iubirii faţă de natura înconjurătoare şi curăţenie prin acţiuni de ecologizare; • educaţie pentru aprecierea frumosului din natură, prin îngrijirea plantelor, răsădire, plantare;

La intrarea în centru pentru fiecare copil se întocmeşte un dosar care cuprinde: fişa de evaluare inţială, fişa de evaluare educativă în funcţie de care se stabileşte planul individual de intervenţie şi Contractul de acordare servicii.

În cursul anului 2015 au fost efectuate 31 rapoarte de vizită la domiciliul beneficiarilor prin care s-au urmărit : condiţiile socio-materiale, respectarea drepturilor copiilor, implicarea familiei în creşterea, supravegherea şi îngrijirea acestora, relaţia dintre părinţi şi copii şi 13 anchete sociale în vederea identificării copiilor aflaţi în risc de abandon şcolar sau în abandon şcolar în vederea înscrierii în programul centrului.

Pe parcursul anului 2015 au fost înscrişi şi au beneficiat de servicii sociale un număr de 19 copii.

În urma verificărilor efectuate s-au efectuat 9 încetări: Motive încetare:

- îndeplinirea obiectivelor propuse - 6 copii; - la cerere - 3 copii.

Pe parcursul anului 2015 pentru copiii din centru s-au organizat vizite la Muzeul de istorie şi arheologie, la Centrul Muzeal Eco-Turistic « Delta Dunării », la herghelia de cai situată pe raza municipiului Tulcea, la Colegiul Dobrogean Spiru Haret şi la acvariu. De asemenea s-au organizat şi desfăşurat acţiuni cu ocazia Sărbătorilor Pascale, de iarnă şi celebrării zilei de 1 Iunie, Zilei de 8 Martie, în cadrul cărora copiii au organizat serbări la care au fost invitaţi toţi părinţii şi au primit cadouri din partea autorităţii publice locale sau achiziţionate din donaţii ş i sponzorizări.

În perioada 9 AUGUST- 14 AUGUST 2015 copiii centrului de zi au petrecut o săptămână de vacanţă, la Cataloi-“Casa Valentin”, unde li s-au creat oportunităţi de socializare şi petrecere a timpului liber în cadrul taberei organizată şi susţinută de Asociaţia “Mâini Întise” cu care există încheiat un Protocol de colaborare.

De asemenea s-au asigurat servicii de evaluare şi intervenţie (consiliere) psihologică pentru toţi copii aflaţi în evidenţa D.A.P.S.

În anul 2015 s-au desfăşurat activităţi de evaluare şi suport psihologic la cabinet, domiciliu şi unităţi şcolare pentru copiii care beneficiază de asistenţă socială prin acordarea de servicii sociale în cadrul Centrului de zi pentru copii “Paşi spre lumină” şi pentru copiii la care încetează măsurile de protecţie specială conform Legii nr. 272/2004 sau ai căror părinţi se află la muncă în străinătate.

Astfel s-au efectuat evaluăriurmărindu-se: nivelul de dezvoltare psiho-motorie, nivelul organizării şi al conducerii motorii generale, a abilităţilor motrice generale; capacitatea de orientare spaţială, temporală, perceptiv-motrică şi organizarea acţiunilor; nivelul dezvoltării intelectuale; nivelul de dezvoltare socio-afectivă. În urma evaluării s-a procedat la consiliere, orientată în două direcţii :

A. Consilierea copiilor, care s-a efectuat săptămânal, în şedinţe de câte 40 de minute şi a urmărit realizarea obiectivelor stabilite în planul de intervenţie, ţinând seama de condiţiile precare din mediile familiale de provenienţă :

- dezvoltarea încrederii în sine şi a valorizării personale; - perceperea identităţii proprii; - găsirea motivaţiilor externe pentru a fi interesaţi de sarcinile şcolare; - rezolvarea conflictelor interne legate de problemele afective; - schimbarea semnificaţiei unor evenimente traumatizante din viaţa lor; - achiziţionarea unor mecanisme de apărare adecvate. - rezolvarea problemelor care ţin de neconcordanţe create de nivelul cerinţelor externe şi

43

posibilităţile psihice ale copilului; B. Consilierea părinţilor , ale cărei obiective au urmărit: - securizarea afectivă şi materială a copilului; - antrenarea în cunoaşterea propriului copil şi dezvoltarea interesului privind viaţa afectivă a copilului, a implicării în activitatea instructiv-educativă; - conştientizarea faptului că sunt modele de comportament pentru copiii lor. - asigurarea unui climat familial propice dezvoltării armonioase a copilui; - proiectarea unor aşteptări realiste în funcţie de posibilităţile reale ale copiilor.

Efectele obţinute în urma consilierii au relevat : - schimbări comportamentale şi ale modului de reacţia a copiilor; - schimbări cognitive, în sensul măririi capacităţii de a se înţelege pe sine şi pe ceilalţi; - schimbări emoţionale, de natură să asigure copilului confort şi satisfacţie; - formarea unor noi deprinderi de viaţă, pentru a răspunde solicitărilor vieţii. În aplicarea prevederilor art. 74 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea

drepturilor copilului, la încetarea măsurilor de protecţie specială prin integrarea copilului în familia sa, activitatea psihologului în anul 2015 a constat în monitorizarea pe o durată de şase luni a 22 copii. Aceştia au fost evaluaţi şi consiliaţi împreună cu părinţii sau tutorii lor, pentru a trece peste perioada de readaptare în familie, deoarece modificarea climatului familial poate duce la schimbări comportamentale şi la scăderea randamentului şcolar în cazul elevilor. Pentru cei care erau elevi s-au efectuat vizite la şcoală şi s-a păstrat o legatură constantă cu cadrele didactice.

Eficienţa intervenţiei psihologului este evidenţiată de o funcţionalitate optimă a copiilor, rezultat al învăţării realizate prin aportul activităţii de instruire şi al celei de consiliere psihologică. Nu în ultimul rând, progresele obţinute se datorează muncii colective atât cu cadrele didactice cu care s-a ţinut legătura permanent cât şi cu personalul din Centrul de zi, care a sesizat cu promptitudine problemele apărute în activitatea lor educaţională datorate unor comportamente neadecvate sau absenteismului copiilor, ca şi cele datorate părinţilor care nu au colaborat în munca de educaţie. Întrucât în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale ce privesc copii, autorităţile locale au obligaţia de a implica comunitatea locală, prin H.C.L. nr.336/2006 modificată şi completată prin H.C.L.nr.153/30.10.2008, HCL nr.294/2010 şi HCL nr.51/2012 s-a aprobat constituirea Bordului Comunitar Consultativ, format din persoane reprezentative ale comunităţii. În cadrul şedinţelor de lucru ale Bordului Comunitar Consultativ în anul 2015, s-a analizat situaţia a doi copii proveniți dintr-o familie monoparentală, aflată în dificultate din punct de vedere financiar și material- cei doi copii cu varsta cuprinsă între 6-11 ani se află sub supravegherea, îngrijirea și educarea tatălui, şi s-a aprobat :

• înlocuirea acoperișului; • izolarea pereților interiori și igienizarea spațiului; • înlocuirea ferestrelor din lemn cu geamuri termopan; • dotarea cu stictul necesar, paturi, perdele, lenjerie, pături; • realizarea unei sobe din teracotă; � strângerea de fonduri pentru achiziţionarea materialelor de construcţie; � executarea lucrărilor de reabilitare cu voluntari.

Membrii Bordului Comunitar Consultativ s-au implicat în colectare de donaţii şi sponsorizări și în identificarea persoanelor care au contribut la reabilitarea imobilului prin muncă de volutariat.

Imobilul se află în strada Silvestru nr.20A , Tulcea și este format din două camere și un hol. Tatăl împreună cu cei doi copii locuiesc într-o cameră iar în cealăltă fratele tatălui împreună

cu fiul său iar, holul este folosit în comun. Izolarea pèreților interiori, dotarea cu strictul necesar s-au realizat în camera ocupătă de cei

doi copii iar soba a fost realizată pe hol pentru a încălzi cele două camere. Pentru întocmirea documentaţiei necesară prezentării în cadrul şedinţelor B.C.C., personalul

Compartimentului Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului a efectuat vizite la domiciuliu în scopul identificării nevoilor acesteia care s-au finalizat cu întocmirea unei anchete sociale. Din donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice s-au oferit copiilor din comunitatea tulceană, copii din familii aflate în dificultate din punct de vedere financiar şi material: rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, alimente.

Astfel, personalul Compartimentului Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului –

44

Centru de zi pentru copii Pași spre lumină în decursul anului 2015 a efectuat 416 anchete sociale şi 150 Rapoarte de vizită la domiciliul beneficiarului în vederea monitărizării evoluţiei acestuia.

Pentru identificarea şi soluţionarea eficientă a nevoilor sociale şi pentru aplicarea cu succes a legislaţiei în vigoare, s-au încheiat parteneriate şi acorduri cu valabilitatea de 1 an:

• Protocol de colaborare interinstituţional cu Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Casian”;

• Protocol de colaborare interinstituţional cu Liceul de Artă „George Geogescu”; • Protocol de colaborare în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale cu Parohia Sf. Nicolae-

Tulcea prin Asociația Umanitară Aegyssus; • Program de parteneriat cu Asociaţia”Mâini Întinse”; • Parteneri în Parteneriatul Strategia Naţională de „Acţiuni Comunitare al Liceului Teoretic

„Grigore Moisil”; • Program de parteneriat „Pauze scurte” Asociaţia „Mâini Întinse”. • Program de parteneriat”Sunt şi eu aici” Asociaţia „Mâini Întinse”. • Protocol de colaborare interinstituţional cu Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”. • Protocol de colaborare interinstituţional cu Școala Gimnazială „Nifon Bălășescu”.

Centru Multifunc ţional „Sofia”

Încadrare: asistent social – 2 posturi, psiholog – 2 posturi, instructor educațional – 3 posturi vacante , profesori – 2 posturi vacante , mediator sanitar – 1 post, mediator școlar – 1 post, îngrijitor – 2 posturi vacante, șofer – 1 post vacant Prin H.C.L nr. 53/2014 s-a aprobat dreptul de utilizare a imobilului situat în Tulcea str.

Victoriei nr. 101 pentru înființarea și funcționarea Centrului Multifuncțional „Sofia”. Urmare cererii de finanțare proiectul a fost selectat pentru finanţare prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (Granturile SEE) 2009-2014, în cadrul programului RO 10 -„Copii şi tineri în situaţii de risc şi Ini ţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii sociale”. Valoarea totală a proiectului este 1.605.418 lei și este implementat de U.A.T. Tulcea în calitate de promotor în parteneriat cu D.A.P.S. Începând cu septembrie 2015, au început lucrările de reabilitare a imobilului în care va funcționa centrul cu finalitate în februarie 2016.

Obiective principale: – Combaterea riscului de excluziune socială a copiilor, tinerilor aflați în situații de risc; - Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii sociale integrate socio-educaționale și

medicale; - Creșterea gradului de implicare al profesioniștilor din serviciile comunitare și a

comunității; Beneficiari: 150 copii cu vârste cuprinse între 6 -16 ani aflați în situații de dificultate, 150 părinți/tutori ai acestora si nu numai, 20 tineri- viitori părinți,

Înfiinţarea Centrului Multifuncţional vine în sprijinul categoriilor defavorizate prin acordarea de sprijin educaţional, asistenţă socială şi medicală, atât la modul de prevenţie cât la cel de intervenţie. Activităţile desfăşurate au în vedere: educaţia parentală, educaţie remedială pentru elevii cu carenţe educaţionale, activităţi de consiliere atât a copiilor cât şi a părinţilor funcţie de nevoile identificate, activităţi de mediere şcolară şi educaţie sanitară, activităţi de socializare, de petrecere a timpului liber, organizarea de excursii/tabere, activităţi culturale pe teme de diversitate etnică

Rezultatele aşteptate constă în incluziunea copiilor/tinerilor aparţinând categoriilor defavorizate, reducerea abandonului şi a absenteismului şcolar, a decalajului educaţional între copii. Totodată creşterea calităţii vieţii va conduce la îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică, va dezvolta stima de sine şi faţă de alţii, creşterea participării la viaţa socială, reducerea delicvenţei juvenile şi a infracţionalităţii, iar în ceea ce priveşte beneficiarii vor fi nu numai copii/tinerii şi familiile acestora, indirect beneficiul fiind al întregii comunităţi.

Ca şi caracter inovator, serviciile integrate sociale, medicale şi educaţionale se adresează copiilor şi părinţilor, fiind furnizate nu doar la sediul Centrului Multifuncţional ci şi în mediul în care aceştia trăiesc sau la şcoală, adaptate fiind la nevoile beneficiarilor.

Acțiuni de promovare si informare

45

Pentru facilitarea accesului la serviciile acordate prin Centru Multifuncțional Sofia, pe parcursul anului 2015 s-au desfășurat acțiuni de promovare și informare în comunitate prin distribuire de afișe, pliane și broșuri.

În perioada 12-14 septembrie 2015 au fost inițiate acțiuni de informare și promovare a proiectului Centru Multifuncțional Sofia, aceste actiuni având ca scop mediatizarea în rândul părinților, cadrelor didactice și elevilor a informațiilor cu privire la condițiile de accesare a serviciilor acordate prin centru multifuncțional, categoriile de beneficiari, serviciile acordate, tipurile de activități propuse a fi desfășurate prin programul centrului. Au fost distribuite prin unitățile de învățământ de pe raza municipiului, materiale de informare, promovare și vizibilitate a proiectului respectiv, pliante, broșuri și afișe.

În cadrul centrului multifuncțional se vor acorda servicii integrate adaptate nevoilor beneficiarilor, respectiv:

Servicii educaționale: - Activități de învățare formală și informală pentru consolidarea competențelor-“Școală

după Școală”; - Activități de valorificare pozitivă a diferențelor culturale dintre etnii-Educație

multiculturală ; - Activități de dezvoltare a unor atitudini și aptitudini comportamentale-Cursuri de

bune maniere; - Activități privind responsabilizarea beneficiarilor privind grija față de mediul

înconjurător-Educație ecologică; - Activități privind dezvoltarea abilităților parentale- Educație parental; - Dezvoltarea spiritului civic și a voluntariatului; - Acțiuni de prevenire și combatere a delincvenței juvenile.

Servicii sociale:

- Consiliere psihologică copii/părinți; - Servirea mesei; - Asigurare de produse de igienă personal; - Transport de la unitățile școlare la centru și de la centru în zonele de locuire.

Servicii medicale: - Activități de consiliere psihologică, îndrumare și sprijin în respectarea regulilor de igienă

personală și a spațiului de locuit, desfășurate atât în centru, școli cât și în mediul de locuire a beneficiarilor;

- Acțiuni de promovare a unui stil de viață sănătos; - Educație pentru sănătate . Începând cu luna octombrie 2015 s-a demarat activitatea de identificare atât a copiilor cu vârsta

cuprinsă între 6 – 16 ani aflați în situații de dificultate, potențiali beneficiari ai serviciilor acordate în cadrul Centrului Multifuncțional Sofia, cât și a părinților acestora, părinți ce vor participa la cursurile de educație parentală desfășurate în baza unui protocol de colaborare în unitățile de învățământ școlar: Colegiul „Anghel Saligny”, Școala Profesioală „Danubius”, Școala Generală nr. 9, Școala Gimazială „Ioan Nenițescu”, Colegiul Tehnic „Henri Coandă” ș i nu numai.

Copiii împreună cu părinții vor participa, de asemenea, la cursuri de educație pentru sănătate desfășurate atât în școli cât și în mediul în care locuiesc.

La cursurile de educație parentală și educație pentru sănătate pot participa părinți/reprezentanți legali/tutori sau orice alt membru al familiei beneficiarilor, precum și tineri adolescenți – viitori părinți.

Beneficiarii cursurilor de educație parentală sunt 150 de părinți/tutori sau oricare alt membru al familiei în care au fost identificate probleme de comunicare cu proprii copii și 30 de tineri viitori părinți. Cursurile se desfășoară cu grupe de minimum 15 părinți/tineri, un curs se desfășoară pe o perioadă de 8 sesiuni, iar fiecare sesiune durează 120 minute. Sesiunile de educație parentală abordează teme de interes general cum ar fi: Cum să controlezi stresul și furia, Cum să comunici eficient cu copilul tău, Cum să însoțești copilul pe calea dezvoltării sale, etc și au ca scop identificarea unor metode alternative de a depăși anumite situații de dificultate întâmpinate în creșterea și educarea propriilor copii.

46

Sesiunile se desfășoară într-o manieră interactivă, prin discuții libere și sunt susținute de doi asistenți social și doi psihologi, pregătiți ca formatori în educație parentălă, în unitățile de învătământ cu care s-a încheiat Protocol de colaborare, respectiv: Școala Profesională “Danubius”, Școala Primară nr. 9, Școala Gimnazială “Ioan Nenițescu”, Școla Gimnazială nr.12, Școala Gimnazială “A lexandru Ciucurencu” , Colegiul “Anghel Saligny”, Colegiul Tehnic Henri Coandă”, Școala Gimnazială Nifon Bălășescu, Școala Gimnazială Grigore Antipa, iar la finalul cursului părinții primesc Certificate de absolvire.

Începând cu data de 01.10.2015 mediatorul sanitar împreună cu asistentul medical din cadrul cabinetelor medicale școlare aflate în subordinea Direcției de Asistență și Protecție Socială – partener, au desfășurat ore de educație pentru sănătate în școli și la domiciliul beneficiarilor, timp de 1 oră/săptămână. Pînă în prezent au fost susținute un număr de 9 ore de educație pentru sănătate dintr-un total de 25 ore planificate prin proiect la care au participat 185 de elevi din clasele I-IV. Orele se desfășoară cu acordul conducerii unităților de învățământ și cadrelor didactice în baza unui protocol de colaborare în perioada cursurilor școlare.

Programul educație pentru sănătate cuprinde teme ca: igiena personală, odihna, sănătatea mintală, sănătatea alimentației, sănătatea reproducerii și a familiei, efectele consumului de substanțe toxice-tutun, alcool, substanțe halucinogene, care au ca scop educarea copiilor pentru un stil de viață sănătos. Ca instrumente de lucru au fost folosite materiale informative, fise de lucru, chestionare. De asemenea, prin vizitele efectuate la domiciliu alături de ceilalți mediatori sanitari aflați în subordinea D.A.P.S. s-a urmărit dacă informațiile primite la școală sunt puse în practică și acasă.

Compartiment Cabinete medicale şcolare şi de medicină dentară Încadrare:7 medici medicină generală din care 2 cu ½ normă+1 medic stomatolog şi 27 asistente medicale, dintre care 1 moaşă medicală

Începând cu anul 2009 în structura Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea funcţionează Compartimentul Cabinete Medicale Şcolare şi de Medicină Dentară - serviciu specializat, fără personalitate juridică, coordonat şi monitorizat de către Serviciul Prestaţii şi Servicii Socio- Medicale Copii.

Misiunea Compartimentului Cabinete Medicale Şcolare şi de Medicină Dentară este acordarea asistenţei medicale şi asistenţei medicale stomatologice preşcolarilor şi elevilor pe toată perioada în care aceştia se află în unităţile de învăţământ(grădiniţe, şcoli) din municiupiul Tulcea.

Urmare reorganizării şi comasării, în anul şcolar 2010-2011 a unităţilor de învăţământ din municipiul Tulcea, pentru respectarea baremului de normare a personalului medico-sanitar din cabinetele medicale din grădiniţele şi unităţile şcolare, Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea a reorganizat şi redenumit Cabinetele medicale şcolare .

Astfel, conform Deciziei nr. 632/20.09.2010 începând cu luna OCTOMBRIE 2010, pe raza municipiului Tulcea activitatea de asistenţă medicală a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ este asigurată de către personalul medico-sanitar din cadrul a 6 cabinete medicale iar, asistenţa stomatologică de personalul medico-sanitar din cadrul cabinetului medical stomatologic. Normarea personalului medico-sanitar în cabinetele medicale din grădiniţele şi unităţile şcolare din mediul urban, în conformitate cu prevederile Ordinului Nr. 1294/6555/2012 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii nr. 5.298/1.668/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos:

I . În grădini ţe

a) grădiniţe cu program normal (8,00 - 12,00) - 100 de preşcolari (5 grupe): - 1/2 normă post asistent medical;

47

- 1/4 normă post medic; b) grădiniţe cu program prelungit: - grădiniţe cu mai puţin de 100 de preşcolari (1 - 5 grupe): - un post asistent medical; - 1/4 normă post medic; - grădiniţe cu mai mult de 100 de preşcolari: - două posturi asistent medical (asigurare două ture); - 1/4 normă post medic;

II În Şcoli:

a) şcolile cu mai puţin de 100 de elevi - 1/2 normă post asistent medical; b) şcolile cu 101 - 999 de elevi - o normă post asistent medical; c) şcolile cu mai mult de 1.000 de elevi - două norme post asistent medical (un asistent medical/tură); d) şcolile cu mai puţin de 300 de elevi - 1/4 normă post medic; e) şcolile cu 301 - 999 de elevi - 1/2 normă post medic; f) şcolile cu mai mult de 1.000 de elevi - o normă post medic; g) şcoli cu 1.000 - 1.500 de elevi: - o normă post medic dentist; - o normă post asistentă medicală de medicină dentară.

CABINETE MEDICALE ŞCOLARE şi de MEDICINĂ DENTARĂ îşi au sediul în cadrul unităţilor de învăţământ din municipiul Tulcea, după cum urmează:

I.Cabinet medical şcolar nr. 1 - în incinta Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” Încadrare: medic - 1, asistente medicale – 5. Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.1

asigură asistenţă medicală pentru un număr de 3055 elevi din care 296 preşcolari –grăd. cu program prelungit şi program normal înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar:

1. Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”-859 elevi; 2. Lic. De Artă „George Georgescu”- 515 elevi; 3. Sem Teologic Liceal Ortodox”Sf. Ioan Casian”-88 elevi; 4. Şc. Profesională” Danubius”- 385 elevi 5. Şc.Gimnazială „Nifon Bălăşescu”- 682; 6. Şc. primară nr.9 - 119 elevi; 7. Grăd. cu program normal nr.4 - 90 peşcolari; 8. Şc.Gimnazială specială nr.14 – 111elevi 9. Grăd. cu program prelungit nr.2 - 126 preşcolari; 10. Grăd. cu program prelungit „SF. Nichita Romanul” – 80 preşcolari

II. Cabinet Medical Scolar nr.2 - în incinta Colegiului „Brad Segal” Încadrare: medic – 2 cu câte ½ normă, asistente medicale – 6+1 asistenta medicală cu ½ normă

Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.2 asigură asistenţă medicală pentru un număr de 2429 elevi din care 354 preşcolari - grăd. cu program normal şi program prelungit, înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar:

1. Colegiul „Brad Segal” – 588 elevi; 2. Lic. Teoretic „Ion Creangă” –961 elevi 3. Şc. Gimnazială „Constantin Gavenea”- 526 elevi 4. Grăd. Cu program prelungit „Dumbrava Minunată”– 239 peşcolari; 5. Grăd. Lic. Teoretic „Ion Creangă” cu program prelungit -115 preşcolari.

III. Cabinet Medical Şcolar nr. 3 - în incinta Scolii cu clasele I-VIII „Alexandru Ciucurencu” Încadrare: medic – 1, asistente medicale - 3

Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.3

48

asigură asistenţă medicală pentru un număr de 2263 elevi din care 128 preşcolari-gr ăd. cu program prelungit înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar

1.Şcoala Gimnazială „Alexandru Ciucurencu” – 1034 elevi; 2.Şcoala Gimnazială „Grigore Antipa” – 195 elevi +128 peşcolari grăd. cu. prelungit 3.Liceul Teoretic „Grigore Moisil”- 816 elevi; 4.Lic. Tehnologic”Ion Mincu”- 90 elevi; IV. Cabinet Medical Scolar nr.4 - în incinta Scolii cu clasele I-VIII „I.L. Caragiale”

Incadrare: medic 1 (cu ½ normă), asistente medicale 4+1 asistentă medicala cu ½ normă Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.4

asigură asistenţă medicală pentru un număr de 2199 elevi dintre care 346 preşcolari – grăd. cu program prelungit şi normal înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar:

1.Şc. Gimnazială „I.L. Caragiale”- 666 elevi 2.Şc. Gimnazială „Ion Neniţescu”-516 elevi 4.Şc. Gimnazială „Elena Doamna” - 671 elevi 5. Grăd. Cu program prelungit nr.12-161 preşcolari; 6 Grăd. Cu program prelungit nr.13- 67 preşcolari; 7. Grăd. Cu program prelungit nr.18- 118 preşcolari

V. Cabinet Medical Scolar nr.5 - în incinta Colegiului Tehnic „Henri Coandă” Incadrare: medic -1, asistente medicale-4 + moaşă -1

Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.5 asigură asistenţă medicală pentru un număr de 2131 elevi dintre care 497preşcolari grăd. cu program prelungit şi program normal înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar:

1.Colegiul Tehnic „Henri Coandă - 553 elevi”; 2.Colegiul Agricol” Nicolae Cornăţeanu”- 391 elevi 3.Şc. Gimnazială nr.12- 690 elevi; 4.Grad. cu program prelungit nr.17 – 207 preşcolari

5. Grăd. Cu program prelungit nr.3 – 290 preşcolari.

VI. Cabinet Medical Şcolar nr.6 cu sediul în incinta Grupului Şcolar „Anghel Saligny” Incadrare medic 1, asistente medicale 2

Personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Cabinetului medical şcolar nr.6 asigură asistenţă medicală pentru un număr de 1456 elevi din care 103 preşcolari - grăd. cu program prelungit şi program normal înscrişi în programul educaţional al următoarelor unităţi de învăţământ arondate cabinetului medical şcolar;

1.Colegiul Economic „Delta Dunării”-813 elevi 2.Colegiul „Anghel Saligny”- 643 elevi din care 54 preşcolari – grăd. cu program normal+49 preşcolari grăd. cu program prelungit.

Datele privind numărul de elevi şi preşcolari corespund numărului de elevi şi preşcolari înscrişi în unităţile de învăţământ din municipiul Tulcea la începutul anului şcolar 2014-2015.

Situaţia cabinetelor medicale şi stomatologice din unităţile de învaţământ

Nr. crt.

Cabinet medical

Denumire sediu cabinet

Adresa

1 1

Colegiul Dobrogean “Spiru Haret”

Str. 14 Noiembrie nr.24

2 Sc. “Nifon Bălăşescu” Str. Nicolae Bălcescu, nr.43 3 2 Colegiul “Brad Segal” Str. Babadag, nr.146 4 Sc.”Constantin

Găvenea” Str. 1848, nr29

5 3 Sc. “Alexandru Ciucurencu”

Str. Victoriei, nr.101

6 Şc. Gimnazială „G rigore Antipa”

Str. Victorie, nr. 64

49

7 4 Sc. I.L.Caragiale Str. I.L.Caragiale, nr.20 8 Sc. “Ion Neniţescu” Str. Miron Costin nr.57 9 5 Coleg. Teh. “Henri

Coandă” Str. Tineretului, nr.2

10 Coleg. Agricol Nicolae Cornăţeanu

Str. Isaccei nr. 104

11 6 Coleg Tehnic Anghel Saligny

Str. Viitorului, nr.22

12 Lic. Ec. “Delta Dunării””

Str. Viitorului nr.32

13 Cabinet stomatologic

Sc. Nr.2 Str. Babadag, nr.138

În fiecare unitate de învăţământ în care funcţionează grădiniţe cu program prelungit există organizate cabinete medicale şcolare.

Cabinetele medicale şcolare funcţionează ca unităţi cu program zilnic, cu excepţia zilelor de sâmbătă, duminică şi a sărbătorilor legale.

La nivelul municipiului Tulcea serviciile de asistenţă medicală sunt asigurate celor 13.533 elevi dintre care 1724 preşcolari –grădiniţe cu program prelungit şi normal înscrişi în cadrul unităţilor de învăţământ, de 27 cadre medicale cu studii de specialitate medii dintre care o asistentă medicală care asigură servicii de asistenţă medicală în cadrul cabinetului medical stomatologic şi 7 medici dintre care un medic stomatolog.

Din numărul total de unităţi de învăţământ care funcţionează în municipiul Tulcea, 9 sunt grădiniţe cu program prelungit în programul cărora sunt înscrişi 1724 de peşcolari iar, asistenţa medicală este asigurată de 11 asistente medicale de unde rezultă 156,73 copii/asistent medical

Celorlalţi elevi şi preşcolari- 11.809 asistenţa medicală este asigurată de 13 cadre medicale cu studii medii 908,38 elevi/as. medical)

Din cele relatate mai sus se observă că numărul cadrelor medicale cu studii medii este insuficient, motiv pentru care, nu se poate respecta baremul de normare impus în grădiniţele cu program prelungit, de două asistente medicale la mai mult de 100 de copii/unitate.

Deficitul de personal medico-sanitar îngreunează desfăşurarea activităţii medicale şi periclitează efectuarea actului medical, motiv pentru care s-au făcut demersuri pentru suplimentarea de fonduri și angajare de noi asistenți medicali pe posturile râmase vacante prin iesire la pensie la limită de vârstă sau anticipat.

Cabinete stomatologice

Nr. cabinete Nr. medici Nr. personal mediu

1 1 1

Cabinetul stomatologic funcţioneză în incinta Şcolii nr. 2 Tulcea. Cabinetele medicale şcolare funcţionează ca unităţi cu program zilnic, cu excepţia zilelor de sâmbătă, duminică şi a sărbătorilor legale.

Asistenţă medicală şcolară reprezintă ansamblul activităţilor de medicină preventivă şi curativă care se desfăşoară în toate unităţile de învăţământ de stat.

Obiectivul principal al activităţilor de medicină şcolară este de a asigura o dezvoltare psihosomatică armonioasă a preşcolarilor şi şcolarilor prin aplicarea metodelor de prevenţie adecvate.

Asistenţa medicală şi de medicină dentară acordată preşcolarilor şi elevilor pe toată perioada în care aceştia se află în unităţile de învăţământ se asigură în cabinetele medicale şi de medicină dentară din grădiniţe şi şcoli, cu următoarele precizări :

1. Asistenţa medicală a preşcolarilor din grădiniţe se asigură în timpul programului acestor unităţi prin cabinetele medicale din unităţile şcolare cele mai apropiate, iar în afara programului se asigură de către medicii de familie pe listele cărora sunt copiii.

2. Asistenţa medicală preventivă, inclusiv imunizările obligatorii prevăzute în Programul naţional de imunizări, precum şi asistenţa medicală curativă în cadrul unităţilor de învăţământ fără

50

personal medico-sanitar se asigură de medicii de familie, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

3. Asistenţa medicală curativă a elevilor care învaţă în altă localitate decât cea în care domiciliază şi care prezintă afecţiuni acute care nu necesită internare în spital este asigurată de medicii cabinetelor medicale şcolare. Asistenţa medicală de specialitate a acestora este asigurată de unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate care au relaţii medicale cu casele de asigurări de sănătate.

4. Asistenţa stomatologică preventivă, curativă şi de urgenţă a elevilor din unităţile şcolare în care nu există posibilitatea înfiinţării în condiţii legale a unui cabinet stomatologic se asigură de medicii stomatologi care au relaţii medicale cu casele de asigurări de sănătate, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului. Prin cabinetele medicale şcolare se asigură următorele servicii: a) servicii de asigurare a unui mediu sănătos pentru comunitatea de preşcolari şi/sau elevi - identificarea şi managementul riscurilor pentru sănătatea colectivităţii, gestionarea circuitelor funcţionale, verificarea respectării reglementărilor de sănătate publică; b) servicii de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective - imunizări, triaj epidemiologic; c) servicii de examinare a stării de sănătate a elevilor - evaluarea stării de sănătate, monitorizarea copiilor cu afecţiuni cronice, eliberarea documentelor medicale necesare; d) servicii de asigurare a stării de sănătate individuale - acordarea de scutiri medicale, acordarea de îngrijiri medicale pentru afecţiuni curente, care nu necesită apelarea la Serviciul unic de urgenţă - 112, până la preluarea copilului de către medicul de familie sau în colaborare cu acesta; e) servicii medicale de asigurare a stării de sănătate - acţiuni medicale curative, acordarea de consultaţii medicale la cerere, eliberarea de bilete de trimitere în regim special şi de reţete gratuite şi acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă; f) activităţi de educaţie pentru sănătate şi de promovare a unui stil de viaţă sănătos.

A. Atribu ţiile medicilor din cabinetele medicale şcolare:

• semnalează directorului unităţii de învăţământ şi instituţiilor publice cu atribuţii de control încălcările legislative vizând vânzarea de produse din tutun, alcool, droguri, substanţe etnobotanice, alimente şi băuturi restricţionate la comercializarea în şcoli;

• semnalează nevoile de amenajare şi dotare a cabinetului, directorului unităţii de învăţământ cât şi conducerii D.A.P.S.,

• controlează respectarea condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ, cazare şi alimentaţie din unităţile de învăţământ arondate;

• supraveghează recoltarea de produse biologice pentru investigaţiile de laborator; • urmăreşte modul de respectare a normelor de igienă a procesului instructiv-educativ(teoretic,

practic şi la orele de educaţie fizică); • controlează prin sondaj igiena individuală a preşcolarilor şi şcolarilor; • verifică efectuarea periodică a examinărilor medicale ale personalului didactic şi administrativ-

gospodăresc din unităţile de învăţământ arondate, • informează, în scris, directorul şcolii şi /sau reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene

în cazul în care constată abateri de la normele de igienă şi antiepidemice; • supervizează corectarea abaterilor, • vizează întocmirea meniurilor din grădiniţe şi cantine şcolare; • supraveghează efectuarea anchetelor alimentare periodice pentru verificarea respectării unei

alimentaţii sănătoase, • verifică starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădiniţe şi cantine şcolare; • dispune măsurile necesare pentru rezolvarea imediată a eventualelor neregului constate; • informează operativ directorul unităţii de învăţământ despre neregulile constate şi despre

măsurile ce trebuie adoptate; • asigură apovizionarea cabinelului cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi cu instrumentar medical;

• organizează activitatea de vaccinare, în condiţii de igienă şi de siguranţă; • colaborează cu DSP în vederea aprovizionării cu vaccinuri; • asigură lanţul de frig la nivelul unităţii de învăţământ;

51

• efectuează imunizările; • informeză directorul unităţii de învăţământ asupra resurselor necesare pentru efectuarea

imunizărilor; • informează directorul unităţii de învăţământ asupra măsurilor ce se impun pentru cadrele

didactice, în vederea facilitării activităţii de vaccinare; • consiliează cadrele didactice, cu privire la modul de informare a părinţilor, pentru a accepta

desfăşurarea imunizărilor, în interesul superior al copilului; • verifică întocmirea corectă a evidenţelor necesare şi respectarea termenelor de raportare a activităţii de imunizare; • Efectuează supravegherea epidemiologică a preşcolarilor din grădiniţe, a elevilor, scop în care

îndeplineşte următoarele sarcini: a) depistează, izolează şi declară orice boală infectocontagioasă; b) participă sub îndrumarea metodologică a medicilor epidemiologi, la efectuarea de acţiuni

de investigare epidemiologică a elevilor suspecţi sau contacţi din focarele de boli transmisibile;

c) aplică tratamente chimioprofilactice în focare, la indicaţia medicilor epidemiologi; d) iniţiază acţiuni de dezinfecţie-dezinsecţie şi deparazitare în cazul focarelor parazitare

(pediculoză, scabie), virale sau microbiene (tuberculoză, infecţii streptococice, boli diareice acute etc.) din grădiniţe şi şcoli;

e) iniţiază acţiuni de supraveghere epidemiologică a virozelor respiratorii în sezonul epidemic.

f) efectuează triajul epidemiologic după vacanţele şcolare sau ori de câte ori este nevoie; g) depistează activ, prin examinări periodice, anginele streptococice şi urmăreşte tratamentul

cazurilor depistate; • participă la anchetele stării de sănătate iniţiate în unităţile de învăţământ arondate; • examinează toţi preşcolarii din grădiniţe, elevii care urmează să fie supuşi examenului medical de

bilanţ al stării de sănătate (clasele I, a IV-a, a VIII- a şi a XII-a/a XIII-a şi ultimul an al şcolilor profesionale), pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică şi neuropsihică şi depistarea precoce a unor eventuale afecţiuni;

• dispensariează elevii din toate clasele cu probleme de sănătate, aflaţi în evidenţă specială, în scop recuperator;

• selecţionează din punct de vedere medical, elevii cu probleme de sănătate, în vederea orientării lor scolar-profesionale la terminarea învăţământului gimnazial şi liceal.

• examinează preşcolarii şi elevii care vor participa la concursuri, olimpiade şcolare( cu excepţia celor sportive) şi în vacanţe, în diverse tipuri de tabere, eliberând avizul epidemiologic, în care se va menţiona şi patologia cronică a copilului.

• Examinează preşcolarii şi elevii care vor participa la activităţi/lecţii de educaţie fizică şi la concursuri/competiţii sportive cu caracter de masă, eliberând avizul medical cu specificaţia „clinic sănătos”, menţionându-se, după caz, şi patologia cronică a copilului.

Pentru participarea la evenimentele sportive destinate elevilor care practică sportul de performan ţă este necesar avizul medicilor specialişti de medicină sportivă • vizează documentele medicale pentru obţinerea burselor medicale şcolare; • examinează elevii care sunt supuşi imunizărilor profilactice pentru stabilirea eventualelor

contraindicaţii medicale temporare şi supraveghează efectuarea vaccinărilor şi apariţia reacţiilor adverse postimunizare (RAPI);

• asigură asistenţa medicală pe perioada desfăşurării examenelor naţionale; • completează împreună cu cadrele medii, raportările curente privind morbididatea înregistrată şi

activitatea cabinetelor medicale din grădiniţe şi şcolile arondate; • prezintă în consiliile profesorale ale unităţilor de învâţământ arondate analiza anuală a stării de

sănătate a elevilor; • eliberează adeverinţe medicale la terminarea grădiniţei, şcolii generale, şcolii profesionale şi a

liceului; • eliberează bilete de trimitere simple; • eliberează pentru elevii cu probleme de sănătate, documente medicale în vederea scutirii parţiale

de efort fizic şi de anumite condiţii de muncă, în cadrul instruirii practice în atelierele şcolare; • eliberează scutiri medicale de prezenţă la cursurile şcolare teoretice şi practice pentru elevii

52

bolnavii; • eliberează scutiri medicale, parţiale sau totale, de la orele de educaţie fizică şcolară în

conformitate cu prevederile legale în vigoare; • vizează documentele medicale eliberate de alte unităţi sanitare pentru motivarea absenţelor de la

cursurile şcolare; • acordă la nevoie, primul ajutor preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ arondate, în

limitele competenţelor; • examinează, tratează şi supraveghează medical preşcolarii şi elevii, inclusiv pe cei izolaţi, până la

preluarea lor de către familie/reprezentantul legal sau până la trimiterea la medicul specialist/de familie;

• iniţiază, desfăşoară şi colaborează împreună cu directorul unităţii de învăţământ diverse activităţi de educaţie pentru sănătate;

• participă la lectoratele cu părinţii ale căror teme vizează sănătatea copiilor; • iniţiază şi participă, după caz, la lecţiile de educaţie pentru sănătate; • ţine prelegeri, în consiliile profesorale, pe teme privind sănătatea copiilor; • organizează instruiri ale personalului didactic şi administrativ în probleme de sănătate a copiilor; • consiliază cadrele didactice în legătură cu principiile promovării sănătaţii şi ale educaţiei pentru

sănătate, în rândul preşcolarilor şi elevilor; • participă la progarme de educaţie medicală continuă;

B. Atribu ţiile cadrelor medicale medii din cabinetele medicale: • semnalează medicului şcolar/directorului unităţii de învăţământ, după caz, încălcările legislative

vizând vânzarea de produse restricţionate la comercializare în şcoli; • semnalează medicului şcolar/directorului unităţii de învăţământ, nevoile de amenajare şi dotare a

cabinetului medical; • supraveghează modul în care se respectă orele de odihnă pasivă şi activă a copiilor şi condiţiile în

care se realizează acestea; • îndrumă cadrele didactice în aplicarea metodelor de călire(aer, apă, soare, mişcare) a

organismului copiilor; • supraveghează modul în care se respectă igiena individuală a copiilor în grădiniţe în timpul

spălării pe mâini a acestora şi la servirea mesei; • controlează igiena individuală a elevilor, colaborând cu personalul didactic pentru remedierea

situaţiilor deficitare constatate; • izolează copiii suspecţi de boli transmisibile şi anunţă urgent medicul şcolar,

familia/reprezentantul legal; • supraveghează focarele de boli transmisibile, aplică măsuri antiepidemice faţă de contacţi,

efectuează recoltări de probe biologice, dezinfecţii etc; • prezintă produsele biologice recoltate loboratoarelor de bacteriologie şi ridică buletinele de

analiză în situaţii de apariţie a unor facare de boli transmisibile în colectivitate; • întocmeşte zilnic în grădiniţe evidenţa copiilor absenţi din motive medicale, urmând ca revenirea

acestora în colectivitate să fie condiţionată de prezentarea avizului epidemiologic favorabil, eliberat de medicul de familie, pentru absenţe ce depăşesc 3 zile;

• controlează zilnic respectarea normelor de igienă din grădiniţe(săli de grupă, bloc alimentar, dormitoare, spălătorie - călcătorie, grupuri sanitare, curte, etc) şi şcoli, spaţiile de învăţământ(săli de clasă, laboratoare, ateliere şcolare, grupuri sanitare, săli de sport), de cazare( dormitoare,săli de meditaţii, grupuri sanitare, spălătorii) şi de alimentaţie(bucătării, şi anexele acestora, săli de mese),

• consemnează zilnic în caietul special destinat toate constatările făcute şi aduce operativ la cunoştinţă medicului şcolar şi, după caz, conducerii unităţii deficienţele constatate;

• întocmeşte fişe de focar(prelevarea de tampoane pentru exsudat nazofaringiene, consilierea elevilor cu pediculoză şi scabie);

• constată abaterile de la normele de igienă şi antiepidemice; • supervizeză corectarea abaterilor în funcţie de responsabilităţile stabilite; • participă la întocmirea meniurilor săptămânale şi la efectuarea periodică a anchetelor privind

alimentaţia preşcolarilor şi elevilor;

53

• consemnează zilnic, în cadrul fiecărei ture, într-un caiet anume destinat pentru controlul blocului alimentar constatările privind starea de igienă a acestuia, starea agregatelor frigorifice, calitatea alimentelor scoase din magazie, şi a mâncării, igiena individuală a personalului blocului alimentar şi starea de sănătate a acestuia;

• interzice prestarea activităţii în bucătărie pentru persoanele care prezintă febră, diaree, infecţii ale pielii, tuse cu expectoraţie, amigadalite pultacee;

• aduce la cunoştinţă conducerii unităţii de învăţământ toate constatările făcute; • semnează foia de alimentaţie privind calitatea alimentelor; • controlează zilnic proprietăţile organoleptice ale alimentelor scoase din magazie; • gestionează, instrumentarul, materialele sanitare şi medicamentele din aparatul de urgenţă; • urmăreşte aprovizionarea cabinetului medical cu medicamente pentru aparatul de urgenţă,

materiale sanitare şi cu instrumentarul medical sub supravgherea medicului; • însoţeşte, după caz, copiii din grădinţă în tabere de vacanţă, pe toată perioada acesteia; • asigură asistenţă medicală în taberele de odihnă pentru preşcolari, scop pentru care poate fi

detaşat în aceste unităţi; • urmăreşte şi consiliază educatoarele în aprecierea dezvoltării neuropsihomotorie şi a limbajului

preşcolarilor; • consemnează în fişele de apreciere ale preşcolarilor rezultatul aprecierii; • aplică, tratamentul profilactic al preşcolarilor, sub supravegherea medicului colectivităţii; • supraveghează starea de sănătate şi de igienă individuală a copiilor; • anunţă în situaţii de urgenţă, după caz, medicul colectivităţii/serviciul de mbulanţă/conducerea

unităţii de învăţământ, precum şi familiile/reprezentantul legal al preşcolarilor şi elevilor; • efectuează catagrafierea elevilor supuşi vaccinărilor/revaccinărilor; • efectuează, sub supravegherea medicului, imunizările profilactice planificate; • înregistrează în fişa de consultaţii ş i în registrul de vaccinări imunizările efectuate; • îndeplineşte măsurile stabilite de medic pentru organizarea activităţii de imunizare a elevilor; • încurajează cadrele didactice şi părinţii să faciliteze şi, respectiv să accepte desfăşurarea

imunizărilor, în interesul superior al copilului; • efectuează zilnic controlul medical, triajul epidemiologic al copiilor din grădiniţe; • efectuează triajul epidemiologic al tuturor elevilor după fiecare vacanţă, precum şi alte triaje,

atunci când este cazul; • depistează şi izolează orice boală infectocontagioasă, informând medicul şcolar; • participă la efectuarea de acţiuni de investigare epidemiologică a preşcolarilor suspecţi sau

contacţi din focarele de boli transmisibile, sub îndrumarea medicului; • aplică tratamente chimoprofilactice în focare, la indicaţia medicului; • execută acţiuni antiparazitare şi antiinfecţioase în focarele din grădiniţe şi şcoli, conform

normelor M.S.; • execută acţiuni de supraveghere epidemiologică a virozelor respiratorii în sezonul epidemic,

conform sarcinilor repartizate de medic; • participă, sub îndrumarea medicului, la anchetele stării de sănătate; • participă alături de medicul colectivităţii la examinarea medicală de bilanţ a stării de sănătate a

elevilor; • efectuează somatometria în cadrul examenului medical; • participă la examenul dezvoltării fizice a elevilor: somatometrie( înălţime, greutate, perimetru

toracic), somatoscopie, fiziometrie (tensiune arterială, frecvenţă cardiacă, forţă musculară manuală, capacitate vitală pulmonară) şi altele;

• consemnează în fişele medicale ale elevilor rezultatele examinărilor medicale de bilanţ ale stării de sănătate şi rezultatele controalelor elevilor dispensarizaţi, sub supravegherea medicului colectivităţii, precum şi motivările absenţelor elevilor din cauze medicale, scutirile medicale de efort fizic la instruirea practică şcolară;

• participă alături de medic la vizita medicală a elevilor care se înscriu în licee de specialitate şi şcoli profesionale;

• participă la examinarea elevilor care vor fi supuşi imunizărilor profilactice pentru stabilirea eventualeor contraindicaţii medicale,

• colaborează la efectuarea vaccinărilor şi supraveghează apariţia reacţiilor adverse postimunizare;

54

• participă sau prezintă, după caz, în consiliile profesorale ale şcolilor o analiză anuală a stării de sănătate a elevilor;

• înregistrează şi supraveghează copiii cu afecţiuni cronice; • consemnează în fişele medicale rezultatele examenelor medicale pentru copiii cu afecţiuni

cronice; • consemnează pentru copiii cu afecţiuni cronice în registru de evidenţă specială datele

controalelor medicale; • completează documentele medicale ale copiilor care urmează să fie înscrişi în clasa I; • completează raportările curente, calculează indicatorii de prevalenţă, incidenţă şi structură a

morbidităţii; • completează adeverinţele medicale ale elevilor care termină clasa a IX-a, a XII-a şi ultimul an al şcolilor profesionale;

• acordă, în limita competenţelor, la nevoie, primul ajutor preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ arondate, apelează serviciul unic de urgenţă -112 şi supraveghează transportul preşcolarilor la unităţile sanitare,

• efectuează tratamente curente preşcolarilor, la indicaţia medicului; • supraveghează preşcolarii şi elevii izolaţi în infirmerie şi efectuează tratamentul indicat acestora

de către medic; • completează, sub supravegherea medicului colectivităţii condica de medicamente şi de materiale

sanitare pentru aparatul de urgenţă; • colaborează cu educatoarele la formarea deprinderilor de igienă individuală la preşcolari; • efectuează sub îndrumarea medicului colectivităţii, activităţi de educaţie pentru sănătate cu

părinţii, cu copiii şi cu personalul didactic auxiliar din grădiniţă şi, respectiv, în rândul elevilor, al familiilor elevilor şi al cadrelor didactice;

• instruieşte grupele sanitare şi însoţeşte la concursuri, în toate fazele superioare, echipa selecţionată;

• colaborează cu cadrele didactice în susţinerea lecţiilor sau a prelegerilor privind educaţia pentru sănătate a elevilor, pe clase şi, eventual pe sexe, inclusiv pe probleme de prim ajutor, cu demonstraţii practice;

• participă la lectoratele cu părinţii elevilor pe teme de educaţie pentru sănătate; • desfăşoară acţiuni de educaţie pentru sănătate în rândul cadrelor didactice,inclusiv prin lecţii şi

demonstraţii de prim ajutor; • participă la consiliile profesorale în care se discută şi se iau măsuri vizând aspectele sanitare din

unitatea de învăţământ arondată; • instruieşte personalul administrativ şi de îngrijire din spaţiile de învăţământ, cazare şi de

alimentaţie cu privire la sarcinile ce îi revin în asigurarea stării de igienă în spaţiile respective; • participă la instruiri profesionale; • participă la programe de educaţie medicală continuă;

C. Atribu ţiile cadrelor medicale din cabinetele stomatologice: Atribu ţiile medicilor stomatologi privind asistenţa stomatologică preventiva şi curativă: a) aplică măsuri de igienă orodentară, de profilaxie a cariei dentare şi a afecţiunilor

orodentare. b) efectuează examinări periodice ale aparatului orodentar al preşcolarilor, elevilor şi trimit la

specialist cazurile care depăşesc competenţa cabinetului stomatologic şcolar. c) depistează activ şi dispensarizează afecţiunile oro-dentare. d) umăresc dezvoltarea armonioasă a aparatului dento-maxilar prin conservarea şi refacerea

morfologiei dentare. e) urmăresc refacerea morfologiei funcţionale a dinţilor temporari şi permanenţi. f) asigură profilaxia funcţională de condiţionare a obiceiurilor vicioase. g) examinează parodontiul în vederea decelării semnelor clinice de debut al unei îmbolnăviri

cronice. h) examinează, stabilesc diagnosticul şi efectuează tratamentul cariilor dentare. i) efectuează intervenţii de mică chirurgie stomatologică (extracţii de dinţi, incizii de abcese

dentare). j) împreună cu specialiştii stomatologi-parodontologi dispensarizează elevii care prezintă

55

anomalii dento-maxilare şi parodontopatii şi efectuează tratamentele indicate de aceştia. k) acordă primul ajutor în caz de urgenţă în colectivităţile arondate. l) efectuează educaţia preşcolarilor, elevilor în vederea realizării profilaxiei cariei dentare şi a

anomaliilor dento-maxilare. m) aplică şi controlează respectarea măsurilor de igienă şi antiepidemice. n) controlează sterilizarea corectă a aparaturii şi instrumentarului medical. o) colaborează cu medicul şcolar de medicină generală şi cu medicul de familie sau de alte

specialităţi pentru prevenirea afecţiunilor orodentare prin care se pot manifesta unele afecţiuni cronice.

p) depistează precoce leziunile precanceroase şi formele de debut ale bolii canceroase la nivelul cavităţii bucale şi îndrumă pacientul către serviciul de specialitate.

q) eliberează scutiri medicale pentru absenţe de la cursuri din motive stomatologice, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

r) realizează demersurile necesare în vederea asigurării aprovizionării cu instrumentar, materiale sanitare şi tot ceea ce este necesar pentru o bună funcţionare a cabinetului.

s) raportează ori de câte ori este nevoie starea de sănătate orodentară a copiilor şi tinerilor din colectivităţile arondate.

t) întocmeşte la sfârşitul fiecărui ciclu de învăţământ bilanţul de sănătate orodentară care va însoţi copiii şi tinerii în ciclul următor.

Activitatea cadrelor medicale din Cabinetele Medicale Şcolare în perioada vacanţelor

şcolare Pe perioada vacanţelor şcolare, se vor efectua cu precădere concediile de odihnă, iar în cazul

epuizării acestora se vor efectua următoarele activităţi: 1. Definitivează interpretarea datelor somatometrice cu consemnarea acestora în fişele

medicale şcolare, completează adeverinţele medicale pentru elevii care termină clasele a IX-a, a XII-a şi ultimul an al şcolii profesionale şi de ucenici şi consemnează în fişele medicale ale elevilor vaccinările efectuate.

2. Participă la comisiile medicale de înscriere în şcoli profesionale, postliceale şi în licee de specialitate.

3. Participă la cursuri sau instruiri profesionale. 4. Asigura asistenţa medicală în perioada desfăşurării acâiunilor cultural-aristice desfăşurate

la nivelul municipiului Tulcea. Acțiuni de prevenție efectuate de cadrele medicale în cadrul cabinetelor medicale

scolare în cursul anului școlar 2014-2015: - efectuarea triajului după fiecare vacanță școlară; - efectuarea zilnică a triajului pentru copiii înscriși în cadrul grădinițelor cu program

prelungit; - controale efectuate în spațiul de cazare, blocul alimnetar, în grupuri sanitare;

În urma evaluării stării de sănătate prin triajul epidemiologic efectuat după vacanţele şcolare, pentru depistarea bolilor infecțioase s- a constatat că numărul copiilor depistați cu angină continuă să crească iar a celor cu pediculoză persistă. Persistenţa cazurilor de pediculoză demonstrează serioase carenţe de igienă la nivelul familiei, frecvent asociate cu o stare materială precară. Pentru scăderea incidenţei acestor parazitoze se impune continuarea şi optimizarea colaborării cadrelor didactice (învăţători, diriginţi) cu personalul medical, precum şi un program coerent şi intensificat de educatie sanitară a elevilor, dar şi a părinţilor. Focarele de boli transmisibile au fost supravegheate, s-au aplicat măsuri antiepidemice faţă de contacţi, s-au efectuat recoltări de probe biologice, dezinfecţii.

În cursul anului şcolar 2013-2014 au fost acordate de către medicul şcolar, consultaţii medicale, la solicitarea elevilor din unităţile de învăţământ arondate şi trimiterea, după caz, pentru urmărirea în continuare, la medicul de familie sau la cea mai apropriată unitate de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, s-au prescris medicamente elevilor care prezintă afecţiuni acute care nu necesită internare în spital, iar la recomandarea expresă a medicului specialist s-au prescris medicamente pentru elevii care prezintă afecţiuni cronice, după cum urmează:

56

Nr. crt.

Cab. Medical şcolar

tratamente Consultaţii în scop profilactic

Consultaţii în scop curativ

Nr.controale sanitare efectuate în spaţiul de învăţământ, de cazare, blocul alimentar, grupuri sanitare

Nr. de scutiri orele de educație fizică

1 1 3450 2400 1870 2212 221 2 2 1075 1074 1883 646 41 3 3 1603 1702 1910 388 82 4 4 2329 780 1424 490 47 5 5 2770 270 542 2172 67 6 6 2360 543 697 568 69 Total 13587 6769 8326 6476 527 7 Cabinet

stomatologic 2467 boli ale cavității bucale

1020 carii dentare

-

Număr de copii examinați după fiecare vacanță școlară:

Cabinet medical

Nr.copii examinați

după vacanța de

vară

Nr.copii examinați

după vacanța din noiembrie

Nr.copii examinați

după vacanța de

iarnă

Nr.copii examinați

după vacanța

de primăvară

Nr. exudate

faringiene recoltate

1 Total copii examinați

2886 1203 2868 2858

Nr. copii depistați cu boli infecțioase și parazitare

14 6 26 17 107

Total copii examinați

1726 528 1686 1704

2 Nr. copii depistați cu boli infecțioase și parazitare

25 17 37 39 13

3

Total copii examinați

2242 2245 2234 2239 18


16 10 13 24


1732 945 1623 1637 28


19 3 23 43


2156 2145 2137 2145 22


53 20 36 30


1415 252 1383 1350

57


1 9 11 10 0

Examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor reprezintă un obiectiv important al

medicinei şcolare, cu accent pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, pe promovarea unui stil de viaţă sănătos, menite să menţină şi să îmbunătăţească sănătatea acestei categorii importante de populaţie.

În ceea ce privește campania de vaccinare școlară, începând cu 01.04.2015 a fost preluată de către medicii de familie.

Educaţia pentru sănătate În anul şcolar 2014-2015 cadrele medicale au susţinut un număr de 1496 ore de educaţie

sanitară efectuate de către cdrele medicale cu studii medii şi 361 efectuate de către medici pe diverse teme de interes pe categorii de vârstă/sex pentru elevii înscrişi la unităţile şcolare arondate cabinetelor medicale şcolare -nutriţie sănătoasă şi prevenirea obezităţii, educaţie pentru promovarea activităţii fizice, pentru prevenirea fumatului, consumului de alcool, consumului de droguri, inclusiv substanţe etnobotanice, pentru viaţă de familie, inclusiv boli cu transmitere sexuală, pentru prevenirea accidentelor rutiere, pentru realizarea profilaxiei cariei dentare și a anomaliilor dentomaxilare și a sănătății în domeniul orodentar, etc.

Rezultate obţinute:

• informarea autorizată și avizată a elevilor și adolescenților pentru crearea unor comportamente individuale sanătoase, a unor atitudini ce corespund unui stil de viață sănătos;

• dezvoltarea conduitei preventive și transformarea acesteia în evine comportament; • reducerea prevalenţei supraponderii şi obezităţii; • reducerea numărului de cazuri de diabet tip II şi HTA juvenilă; • creşterea numărului de familii care adoptă un stil de viaţă sănătos.

Orele de educaţie sanitară susţinute se desfăşoară conform Planificării anuale stabilită de cadrele medicale împreună cu cadrele didactice-diriginţi, învăţători, educatori.

Evaluarea nivelului de dezvotare fizică şi a stării de sănătate prin examenele de bilanţ Prevalenţa –număr bolnavi cronici în evidenţă la finele anului şcolar

Nr.crt. Grupele de boli Total bolnavi cronici an şcolar 2008/2009

Total bolnavi cronici an şcolar 2009/2010





Total bolnavi cronici An școlar 2014/2015

1. Tuberculoză (indiferent de localizare)

7 1 1 5 6 7 5

2 Tumori maligne 4 2 4 3 10 4 9 3. Tumori benigne 3 1 3 1 5 13 6 4 Anemii prin

carenţă de fier 17 4 20 14 14 19 15

5. Alte anemii cronice 18 1 22 1 5 3 6 6 Talasemie 1 0 1 1 7 Alte boli ale

sângelui şi organelor hematopoietice

10 4 9 6 7 7 3

8 Guşă simplă şi alte boli ale tiroidei

13 11 9 12 8 13 9

9 Diabet zaharat 9 12 11 10 10 9 10 10 Alte boli endocrine

şi de metabolism 11 5 14 4 19 14 9

11 Sechele de rahitism 71 1 7 9 2 17 19 12 Obezitatea de

origine neendocrină supraponderali

70 124 629 583 537 680 361

58

13 Alte tulburări mintale

2 81 3 7 6 9 10

14 Tulburări nevrotice 9 0 6 15 10 13 6 15. Instabilitate

psihomotorie 0 5 15 1 5 4 8

15 Întârziere mintală uşoară

12 3 13 21 14 34 76

17 Întârziere mintală de nivel neprecizat

10 2 52 96 5 84 61

18 Tulburări de vorbire

11 20 23 77 198 225

19 Tulburări de comportament şi de adaptare şcolară

14 1 63 22 7 17 132

20 Alte boli ale sistemului nervos

12 2 11 18 8 12 16

21 Epilepsie 20 14 34 18 26 26 24 22 Tulburări de

vedere, altele decât prin vicii de refracţie

26 32 8 16 9 7 17

23 Vicii de refracţie 46 6 298 190 101 178 343

24 Alte boli ale ochiului şi anexelor sale

18 15 13 4 7 8 12

25 Otita medie 12 13 17 0 6 1 26 Tulburări de auz

(hipoacuzia, surditatea)

2 0 4 2 3 3 2

27 Alte boli cronice ale urechii şi apofizei mastoide

0 0 0 1 0 0

28 Reumatismul articular acut (în ultimii 5 ani)

18 13 17 8 7 9 10

29 Boli cardiace dobândite

30 22 67 46 79 0

30 Boli hipertensive (inclusiv oscilaţiile tensionale pubertate sau post pubertate)

23 41 9 9 11 9 12

Alte forme de cardiopatii

66 41

Cardiopatii reumatismale cronice

2

31 Boli ale aparatului circulator

12 37 27 23 26 0 0

32 Alte boli cronice ale aparatului respirator

21 9 43 16 4 14 20

33. Sinuzita cronică 1 2 5 2 3 3 7 34 Afecţiuni cronice

ale amigdalelor şi vegetaţiilor adenoide

8 0 21 8 16 9 16

35 Astmul (bronşic şi bronşita asmatiformă)

63 55 67 55 68 83 87

36 Ulcerul gastric şi duodenal

3 0 3 1 1 3 3

59

37. Boli cronice hepatice (hepatite, ciroze)

9 9 2 4 8 11 5

38 Afecţiuni cronice biliare (litiazice şi nelitiazice)

5 3 16 1 8 3 4

39 Alte boli cronice ale aparatului digestiv

6 6 21 9 6 12 7

40. Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat

19 17 10 2 2 10 15

41. Afecţiuni reumatice cronice ( fără status post RAA)

8 8 3 5 9 14 10

42 Deformaţii câştigate ale membrelor

152 12 15 26 24 48 22

43. Deformaţii câştigate ale coloanei vertebrale

84 27 102 107 159 176 142

44. Alte boli cronice ale sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ale ţesutului conjunctiv

33 58 35 19 33 6 10

45 Sindromul nefrotic şi nefrozele

0 2 3 1 3 3 2

46 Alte boli cronice ale aparatului urinar

2 12 10 12 10 11 10

47 Calculoza căilor urinare

2 3 7 5 3 4 4

48 Afecţiuni ale organelor genitale feminine

18 23 15 11 12 142 14

49 Anomalii congenitale ale inimii şi ale aparatului circulator

16 23 14 7 17 9 10

50 Anomalii congenitale ale sistemului osteoarticular

6 31 9 6 8 9 11

51 Tahicardie 0 75 0 0 0 0 0 52 Oligofremie 0 25 0 0 0 0 0 53 Retard psihic şi

sindromul Down 0 11 0 0 0 0 0

54 Hepatită virală (în ultimele 12 luni)

13 1 0 0 0 13 13

55 Glomerulonefrita (în ultimele 12 luni)

1 0 1 1 0 1 1

56 Leucemii 3 2 57 Hipotrofie

ponderală 185 55

58 Alte boli vasculare periferice

6 5

59 Hipotrofie staturală 38 54 60 Bolile capilarelor 1 1

TOTAL 982 825 1811 1527 1470 1724 1981 Din totalul de 13.533 de preşcolari şi elevi înscrişi în unităţile şcolare din municipiul Tulcea,

la sfârşitul anului şcolar s-au depistat 1981 bolnavi cronic, în creştere faţă de anul şcolar 2014-2015. Studiind prevalenţa afecţiunilor cronice se pot observa urmatoarele aspecte:

60

- Prevalenţa obezităţii de origine neendocrină se menţine la valori crescute în perioada şcolarităţii faţă de perioada de prescolară. Obezitatea nu este numai o problemă estetică ci în primul rând o tulburare de nutriţie caracterizată prin sporirea greutăţii corporale mult peste nivelul greutăţii ideale, cu ample consecinţe asupra stării de sănătate. Apariţia obezităţii influenţează aspectul fizic al persoanei dar şi starea ei psihică. Excesul ponderal generează numeroase complicaţii: diabet zaharat, afecţiuni cardiace şi cerebro-vasculare, hipertensiune arterială, apnee de somn, tulburări locomotorii. - Prevalenţa viciilor de refracție a crescut față de anul școlar 2013-2014 cu 92,69% copii cu vicii de refractie necorectate prezinta dificultati legate de activitatea scolară. - Deformările câştigate ale coloanei vertebrale se mențin la un nivel destul de ridicat și au o prevalenţă care creşte odată cu vârsta subiecţilor examinaţi. - Astmul (bronşic şi bronşita asmatiformă) se menţine la valori destul de ridicate Trebuie avută în vedere importanţa majoră a efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanţ în vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor şi deficienţelor cu scopul urmăririi permanente şi tratării corespunzătoare. Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au o mare influenţă asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, deci cu implicaţii majore asupra procesului instructiv-educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi în cadrul acestuia. Cunoscând influenţa factorilor mediului ambiental asupra stării de sănătate, trebuie depistaţi din timp toţi acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea ameliorării lor. Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate putem aminti: - marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului şcolar ( necorespunzător vârstei şi mai ales scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programerea tezelor şi lucrărilor, un iluminat artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare . - o dietă nesănătoasă/ prea bogată în zaharuri şi grăsimi; - lipsa exerciţiului fizic. Se observă o creștere a prevalenței tulburărilor de vorbire și a tulburărilor de comportament și de oriectare școlară. Pe fondul interacțiunii copilului mic (clasa pregătitoare) cu școala, cu familia, cu grupurile de prieteni, sau de cunoștințe etc, pot aparea comportamente adaptative, sau, dimpotrivă, se pot contura comportamente dezadaptative, aflate în conflict cu normele sociale (unanim acceptate de societate) care cultivă un tip de "comportament normal". Tulbur ările de vorbire au o frecvenţă destul de mare la copii. Nedepistate din timp şi netratate de logopezi pot determina scăderea randamentului şcolar şi dificultăţi de acomodare şi adaptare. Copilul poate deveni ţinta batjocorii celorlalţi, fapt care poate duce la adevătrate traume psihice. Alte cauze posibile sunt stresul, traumele psihice, socurile, spaimele, lipsa de afecţiune etc.Motiv pentru care părinții trebuie informați cu privire la problemele cu care se confruntă propriu copil și să-și dea acordul înscrierii copilului la logopedul din cadrul unității de învățământ.

Elevii şi preşcolarii depistaţi cu afecţiuni cronice trebuie corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul evitării apariţiei complicaţiilor ş i sechelelor, în vederea recuperării acestora.

Aprecierea nivelului de dezvoltare fizică :preşcolari, clasa I, a IV-a, a VIII-a, a XII-a şi profesională.

Dezvoltarea fizică a copiilor este un indicator obiectiv al stării societăţii şi reprezintă un complex de particularităţi morfofuncţionale ale organismului, care caracterizează vârsta biologică şi capacitatea de activitate a acestuia. Nivelul dezvoltării fizice a copiilor, determinat prioritar de factoriii socio-igienici, şi, în special, de alimentaţia raţională, este indicatorul fidel al stării de sănătate şi criteriul obiectiv al stării nutriţionale al copiilor.

Potrivit examenului medical de bilan, se constată o menţinere a unui număr mare de copii dizarmonici cu plus de greutate sau minus de greutate înseamnă că alimentaţia copiilor este dezechilibrată calitativ, programul alimentar este dezordonat, se menţin obiceiurile alimentare nesănătoase, copii nu fac suficientă educaţie fizică şi nu practică, în număr mare, sport.

61

Pentru remedierea acestei deficienţe se acordă o atenţie deosebită întocmirii meniurilor şi creşterii numărului orelor susţinute de cadrele medicale privind educaţia alimentară atât pentru copii dar mai ales pentru părin ţi.

De asemenea pentru ca părinţii să-şi ajute copii, nu trebuie să le impună o alimentaţie riguroasă. Trebuie combinat într-un mod practic o alimentaţie sănătoasă cu practicarea unui sport.

Asigurarea dezvoltării armonioase a copiilor poate fi obţinută prin crearea condiţiilor favorabile de viaţă, prin sport şi nu ăn faţa televizorului sau a calculatorului. În ceea ce priveşte asistenţă stomatologică preventivă şi curativă, în cursul anului şcolar 2014-2015 în uma examinării periodice a elevilor înscriși în unitățile de învățământ din municipiul Tulcea au fost identificate 2467 boli ale cavității bucale dintre care 1020 au fost trataţi pentru carii dentare. Numărul mare de copii care nu au o dantură sănătoase are drept cauze lipsa unei alimentaţii sănătoase cât şi o igienă oro -. dentară necorespunzătoare. Sănătatea cavităţii orale nu se datorează numai alimentaţiei echilibrate ci, mai ales, unei igiene corect efectuate. Obişnuirea copilului cu o igienă orală corectă de la cea mai fragedă vârstă îi va influenţa sănătatea pe tot parcursul vieţii O alimentaţie echilibrată este sursa dezvoltării unor dinţi puternici, rezistenţi la carii. Pentru promovarea unei danturi sănătoase au fost suţinute 93 ore de educaţie sanitară orală cu teme ca “Importan ţa alimentaţiei sănătoase, “Tehnica periajului dentar” , “etc. Orele de educaţie sanitară cuprind atât parte teoretică cât şi demonstraţie practică. De asemenea au fost distribuite pliante cu “Alfabetul sănătăţii”, “Igiena Copilului”, “Din ţi sănătoşi”. Vizitele la medicul stomatologic trebuie să devină obligatorii pentru menţinerea stării de sănătate a dinţilor. Pentru buna desfăşurare a activităţii şi pentru creşterea calităţii serviciilor acordate prin cabinetele medicale şcolare s-au achiziţionat:

- medicamente în valoare de 0 lei; - materiale sanitare în valoare de 0 lei; - evidenţe primare în valoare de 0 lei. - Alte bunuri şi servicii(colectare deşeuri) 5.940 lei - Instrumentar medical – 758 lei Necesarul de medicamente pentru anul 2015 a fost asigurat din stocul de medicamente achiziționat la sfârșitul anului 2014. TOTAL = 6.698 lei Echilibrul şi armonia tuturor posibilit ăţilor persoanelor umane: biologice, psihologice şi

sociale constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului care sunt echivalente pentru toţi (nevoi afective, nutriţionale, sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o comunitate activă şi implicată.

I II. SERVICIUL CANTINĂ MUNICIPALĂ

Încadrare: 1 şef centru, 1 magaziner, 3 bucătari, 1 muncitor calificat, 2 îngrijitori–

Prin H.C.L. nr. 58/30.03.2006, a fost înfiinţat în subordinea Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea Serviciul Cantină Municipală. Începând cu 01 februarie 2007, în baza contractului de comodat încheiat cu S.C.”Venus” S.A., prin care s-a dat în folosinţa Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială imobilul cu destinaţia de cantină, Serviciul Cantină Municipală şi-a început activitatea. Din luna martie 2013, în urma Hotărârii Consiliului Local nr. 36/28.03.2013, s-a dat în administrarea Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială imobilul situat în Tulcea, str. Viticulturii nr.8, compus din clădire restaurant în suprafaţă construită de 309,15 mp, la care se adaugă o anexă cu

62

suprafaţa de 3,05 mp şi teren aferent în suprafaţă de 2117 mp, pentru destinaţia de Cantină Socială. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii, pentru noul sediu al cantinei sociale au fost obţinute avizele şi autorizaţiile de funcţionare.

Astfel, Cantina Socială a fost autorizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă prin Certificatul Constatator nr. 227/25.04.2013, în baza declaraţiei pe propria răspundere, pentru următoarele activităţi declarate: Alte servicii de alimentaţie n.c.a. – Cod CAEN 5629; Alte activităţi de curăţenie (Activităţi de curăţenie în clădiri) – Cod CAEN 8129; Transporturi rutiere de mărfuri (Activit ăţi de transport rutier) – Cod CAEN 4941. La data de 31.07.2013, a fost obţinut, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de la Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, Autorizaţia sanitară de funcţionare nr. 28/31.07.2013 pentru obiectivul Cantină Socială – preparare, desfacere şi distribuţie hrană – Cod CAEN 5629, De la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a fost obţinut Documentul de înregistrare sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru unităţile de vânzare cu amănuntul nr.VA TL 1702/01.08.2013 pentru activităţile de recepţie şi depozitarea materialelor prime de origine animală şi nonanimală, prepararea şi servirea mesei către consumatorul final în incinta localului.

Activitatea acestui serviciu se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social. Se acordă protecţie socială prin cantina de ajutor social înfiinţată prin H.C.L. nr. 39/2001, persoanelor vârstnice, pensionarilor, bolnavilor cronici şi copiilor preşcolari şi şcolarizaţi din familiile beneficiare de ajutor social, precum şi familiilor cu venituri mici.

Conform prevederilor H.G. 903/2014 privind stabilirea nivelului minim al alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, începând cu data de 01 ianuarie 2015 nivelul minim al alocaţiei de hrană pentru cantine sociale este de 12 lei/zi.

Personalul are statutul de personal contractual iar încadrarea, salarizarea, sancţionarea şi încetarea contractului de muncă, se fac în conformitate cu prevederile Codului Muncii şi a legislaţiei referitoare la personalul din sectorul bugetar. Și în cursul anului 2015 s-au desfășurat următoarele activități:

- recepţia produselor livrate pe bază de factură, - verificarea cantităţilor, a preţurilor, precum şi existenţa certificatelor de calitate; - înregistrarea zilnică a intrărilor (NIR, Bon transfer) şi a ieşirilor (Bon consum) în fişele de

magazie; - întocmirea listei zilnice de alimente, a Planului de meniu; - pregătirea zilnică, în condiţii igienico-sanitare a hranei, conform reţetarului; - servirea mesei în zilele lucrătoare între orele 12.30-15.30 (la masă sau la sufertaş, la cerere),

conform listelor întocmite de Compartimentul monitorizare; - curăţenia, igiena, şi dezinfecţia curentă în oficiul pentru spălarea veselei și în sala de mese

înainte şi după servirea mesei; - întreţinerea şi curăţenia interioară şi exterioară a sediului cantinei; - curăţarea şi dezinfectarea grupurilor sanitare; - transportarea şi depozitarea corespunzătoare a resturilor menajere; - curăţarea şi dezinfectrea recipientelor în care se păstrează ori se transportă gunoiul; - colectare lenjerie murdară, spălare, uscare, călcare, depozitare. - transportul hranei la domiciliu pentru persoanele asistate nedeplasabile cu autoturismul din

dotarea cantinei; Hrana pentru cele două mese se distribuie o dată/zi la sediul cantinei, conform art.5, alin.(1) din Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social, între orele 1230-1530 în zilele lucrătoare, iar pentru zilele nelucrătoare, se eliberează hrană rece. Persoanelor care din motive obiective, rezultate din ancheta socială şi actele medicale doveditoare, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele două mese zilnice la domiciliu, o dată/zi, transportul fiind gratuit. Conform H.C.L. nr.132/2013 privind aprobarea unor situaţii în care se pot acorda prestaţii financiare excepţionale, copiii incluşi în programul Centrului de zi „Paşi spre lumină”, beneficiază de

63

două mese principale/zi/5zile/săpt., transportate şi distribuite de către personalul cantinei. Prin H.C.L. nr. 142/2014 s-a aprobat acordarea pe perioada anului şcolar 2014-2015, cu excepţia vacanţelor şcolare, a unei prestaţii financiare excepţionale în cuantum de 6 lei/zi/copil/5 zile/săpt. pentru 15 copii înscrişi în programul Centrului de zi ”Aproape de tine“, reprezentând contravaloarea celor două mese principale/zi. În perioada ianuarie-decembrie 2015, evoluţia lunară a beneficiarilor de servicii sociale acordate prin Cantina municipală, se prezintă astfel:

LUNA

CANTINA

BENEFICIARI HRANA LA DOMICILIU

C.S.U. PHOENIX

CENTRUL DE ZI ”PA ŞI SPRE LUMINA“

CENTRUL ”APROAPE DE

TINE“

TOTAL

Ianuarie 138 10 31 17 15 201

Februarie 138 10 38 17 15 208

Martie 138 10 38 17 15 208

Aprilie 140 10 22 17 15 194

Mai 136 10 14 17 15 182

Iunie 133 10 10 17 15 175

Iulie 128 7 9 - - 137

August 123 7 11 - - 134

Septembrie 117 7 12 17 12 158

Octombrie 118 7 9 15 15 157

Noiembrie 120 7 16 16 15 167

Decembrie 127 8 22 17 15 178

Nr. mediu lunar 175 În medie, au beneficiat de protecţie socială 175 persoane/lună. Principalii beneficiari de

protecţie socială prin cantina de ajutor social în anul 2015, au fost copiii şi persoanele vârstnice. În baza H.C.L. nr. 174/25.06.2007 a fost aprobat preţul de închiriere a Cantinei Municipale pentru diverse evenimente (600 lei/zi calendaristică). Închirierea cantinei se aprobă de Primarul Municipiului Tulcea, la cererea celor interesaţi. Pe parcursul anului 2014 s-au cheltuit din bugetul D.A.P.S.:

- 137695 Lei Cheltuieli de personal; - 670112 Lei Bunuri şi servicii, din care 592358 lei Hrană beneficiari. Pentru punerea în aplicare a POAD 2014 în România, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate Primăria Municipiului Tulcea, prin Serviciul Cantină Municipală s-au primit şi distribuit un număr de 15510 cutii cu ajutoare alimentare pentru un număr de 7755 persoane. O cutie cu alimente conţinea: Făină - 3 Kg, Mălai – 3 Kg, Paste făinoase – 1 buc (400 G), Ulei – 2 L, Zahăr – 2 Kg, Conserva carne porc – 4 buc, Conserva carne vita – 3 buc, Conserva pate de ficat – 5 buc. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, la art. 3, al. (1), sunt stabilite categoriile de persoane care sunt destinatari finali în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 223/2014 : a) familiile şi persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

64

b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare; c) şomerii care beneficiază în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în cuantum lunar stabilit conform prevederilor legale până la 400 lei, inclusiv, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare; d) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 lei/lună; e) pensionarii sistemului public de pensii beneficiari de indemnizaţia socială pentru pensionari, acordată potrivit OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, al căror venit se află sub 400 lei/lună; f) persoanele cu handicap grav şi accentuat, neinstituţionalizate, adulţi şi copii; g)persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările şi completările ulterioare, Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată, Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri în afară de cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi ale căror cuantum cumulat se află sub 400 lei/lună.

IV. Centrul Social de Urgenţă „PHOENIX”

Centrul Social de Urgenţă „PHOENIX” este prevăzut cu un număr de 12 funcţii, din care, în

cursul anului 2015, 11 erau încadrate, respectiv 4 îngrijitori, 4 paznici, un asistent social, un psiholog şi un şef centru, un post fiind vacant, respectiv un asistent social.

Centrul Social de Urgenţă “PHOENIX” (C.S.U.P) este un serviciu comunitar aflat în subordinea Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea, fără personalitate juridică, înfiinţat prin proiectul iniţiat în cadrul Programului de Interes Naţional “Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă”, selectat şi aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 705/26.09.2006.

Înfiinţarea Centrului Social de Urgenţă „Phoenix” are ca scop sprijinirea persoanelor fără adăpost care se află în stradă de o perioadă lungă de timp, precum şi a persoanelor şi familiilor cu sau fără copii, care şi-au pierdut locuinţa din diverse motive (incapacitate de plată a cheltuielilor de întreţinere, abuzuri, escrocherii, înşelăciuni, jafuri, tâlhării, etc.), cerşetori, vagabonzi, adolescenţi proveniţi din centrele de instituţionalizare care după împlinirea vârstei de 18 ani nu au o locuinţă, persoane private de libertate care după ispăşirea pedepsei sunt lipsite de adăpost, persoane victime ale traficului de persoane.

Obiectul de activitate al centrului îl constituie acordarea în mod gratuit de servicii sociale specializate în conformitate cu standardele generale de calitate şi individualizate potrivit nevoilor

65

specifice şi reale ale fiecărui beneficiar, menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de risc care au generalizat marginalizarea sau excluderea socială a persoanelor în cauză.

Mi siunea C.S.U.P. este aceea de a-i determina pe beneficiari să-şi conştientizeze problemele şi să se implice activ în rezolvarea acestora, avându-se în vedere faptul că trebuie să se acţioneze în principal asupra cauzei care a generat fenomenul, pentru eliminarea efectelor negative. Prin întreaga activitate a C.S.U.P. se urmăreşte diminuarea, prevenirea şi combaterea excluziunii sociale a persoanelor lipsite de adăpost, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.

La data de 09.11.2009 s-au finalizat lucrările de reabilitare a imobilului, costul acestora fiind suportat atât din bugetul local cât şi din bugetul de stat. Inaugurat la data de 16.11.2009, centrul are o capacitate de 50 locuri, repartizate astfel: 26 de locuri la demisol, 14 locuri la parter, 10 locuri la mansardă. Centrul Social de Urgenţă „Phoenix” funcţionează în baza unui Regulament de funcţionare elaborat cu respectarea normelor legale în vigoare. În vederea îndeplinirii misiunii sale, C.S.U.P. asigură monitorizarea regulamentelor, procedurilor şi regulilor de bună practică, analizându-le în funcţie de necesităţi.

Persoana fără adăpost este persoana care nu poate face dovada spaţiului de locuit asigurat ori, în ultimă instanţă, nici nu are efectiv unde să locuiască, iar dacă totuşi stă undeva, nu are acceptul găzduitorului pentru întocmirea formelor legale.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul persoanelor abandonate şi fără adăpost (P.AF.A.), în cadrul C.S.U.P. a fost realizat un studiu privind descrierea şi problemele persoanelor fără adăpost care au beneficiat de servicii în perioada 01 ianuarie 2015 - 31 decembrie 2015, în care s-a urmărit aceeaşi structură ca şi în cercetările realizate în anii precedenţi, respectiv 2011-2014.

Scopul cercetării: - exploratoriu - studiul oferă posibilitatea identificării caracteristicilor PAFA şi factorilor de

risc; - descriptiv- realizează descrierea PAFA în funcţie de criteriile sociale, economice,

educaţionale, financiare, etc; - explicativ- indică relaţia dintre factorii implicaţi în declanşarea, susţinerea şi amplificarea

fenomenului; - ameliorativ, preventiv- plecând de la mecanismele de producere şi menţinere a fenomenului,

pot fi identificate cele mai eficiente modalităţi de intervenţie pentru ameliorarea şi prevenţia lui, urmărind relaţia cauză - efect;

Grupul ţintă este reprezentat de persoanele fără adăpost din Municipiul Tulcea, identificat ca urmare a accesării serviciilor sociale din cadrul CSUP. Studiul s-a realizat pe un eşantion de 121 persoane adulte, rezultat în urma excluderii numărului de minori din totalul beneficiarilor, a persoanelor adulte despre care nu se deţin date suficiente, deoarece au părăsit centrul înainte de a se efectua ancheta socială şi a altor persoane care au beneficiat de servicii pentru o perioadă prea scurtă, din diverse motive.

Ca instrumente de lucru în elaborarea cercetării am folosit Fişa de evaluare iniţială şi Ancheta socială efectuate de către asistentul social al centrului în urma intervievării directe (faţă în faţă). Fişele de evaluare iniţială au fost completate cu informaţiile obţinute din declaraţiile solicitanţilor de servicii sociale, la prima întâlnire cu asistentul social. O parte dintre aceste informaţii au fost verificate fie pe teren, fie prin colaborare cu primăriile de domiciliu, cu spitalul ori poliţia.

Pentru ultimii itemi, „Analiza problemelor PAFA” şi „Dificult ăţi în reintegrarea socio-profesională. Factori care favorizează permanentizarea fenomenului PAFA” au fost studiate atât instrumentele iniţiale (Fişa iniţială şi Ancheta socială) cât şi fi şele lunare, pentru o imagine completă asupra situaţiei.

Metoda de studiu a fost analiza de conţinut.

Distribu ţia pe sexe Analizând distribuţia PAFA pe sexe, se constată că doar 14,15% din numărul total de

beneficiari este reprezentat de către femei, pe parcursul anului 2015 solicitând servicii în cadrul centrului 106 bărbaţi şi 15 femei. Acest aspect a fost constatat şi în Studiile efectuate în anii 2010 - 2014.

Considerăm că numărul de bărbaţi fără adăpost este mai mare decât cel al femeilor fără adăpost din cel puţin câteva motive:

66

- pe de o parte, datorită comportamentului adoptat de bărbaţi după un eşec (alcool, resemnare);

- pe de altă parte, datorită sentimentele rudelor, care sunt mai tolerante în cazul femeilor, mai ales dacă acestea au şi copii în îngrijire;

- legat de copii, mamele fără adăpost care au copii până în 2 ani, sunt instituţionalizate în centre maternale.

Vârsta Persoanele care au solicitat servicii în cadrul CSUP au vârsta cuprinsă în intervalul 18- 83 de

ani. Analizând sub aspectul vârstei persoanelor de sex masculin care au beneficiat de serviciile C.S.U.P., se constată că ponderea o reprezintă segmentul de vârstă între 46 şi 60 ani, fiind cazate 40 de persoane, următoarele categorii de vârstă fiind cea a persoanelor între 26 şi 45 ani, fiind cazate 27 persoane, respectiv cea a persoanelor peste 60 ani, fiind cazate 28 persoane, cea mai scăzută pondere fi ind cea a tinerilor între 18 – 25 de ani, fiind solicitate serviciile centrului de către 11 persoane.

Analizând sub aspectul vârstei persoanelor de sex feminin care au beneficiat de serviciile C.S.U.P., se constată că ponderea o reprezintă segmentul de vârstă între 26 şi 45 ani, fiind cazate 5 de persoane, următoarea categorie de vârstă fiind cea a persoanelor peste 57 ani, fiind cazate 4 persoane, cea mai scăzută pondere înregistrând-o categoriile de vârstă dintre 18 – 25 ani, respectiv 46 – 57 ani, fiecare categorie cu câte 3 persoane solicitante.

Distribuţia P.A.F.A. în funcţie de vârstă şi sex (nr. persoane )

Starea civilă În ceea ce priveşte starea civilă, majoritatea PAFA sunt persoane singure. Din totalul de 121

persoane adulte, 56 sunt necăsătorite, 37 sunt divorţate, 3 despărţite în fapt, 10 sunt văduve iar 15 sunt căsătorite.

Concluzia care se poate formula din analiza acestor date este că un procent covârşitor este cel al PAFA singure, adică 46,28% din totalul beneficiarilor. Această circumstanţă ar putea fi justificată de faptul că într-un cuplu, cei doi îşi acordă suport reciproc şi sunt mai puţine împrejurările în care ambii parteneri s-ar afla în situaţie de urgenţă, de necesitate. Pe de altă parte, având în vedere că aproximativ 33,05% din numărul persoanelor singure sunt divorţate sau despărţite în fapt, putem considera că ruptura dintre parteneri constituie un factor favorizant al fenomenului, unul dintre aceştia fiind nevoit să părăsească domiciliul şi traversând astfel o perioadă de incertitudine în ceea ce priveşte spaţiul de locuit.

Domiciliul Potrivit informaţiilor obţinute de la beneficiari şi a verificărilor efectuate la Serviciul

Evidenţa Populaţiei, 67 dintre persoanele fără adăpost evaluate provin din municipiul Tulcea, 44 provin din judeţul Tulcea, iar 10 din alte judeţe, motivele cele mai des invocate pentru care au ajuns să locuiască în municipiu fiind: locul de muncă - de regulă pe piaţa neagră, instituţionalizarea, căsătoria.

Procentul mare al persoanelor care accesează serviciile centrului şi au domiciliul în afara municipiului se explică prin faptul că pe raza judeţului, şi chiar în zonele limitrofe nu există un serviciu similar, nici în sectorul public, nici în sectorul privat. Astfel, CSUP îşi regăseşte utilitatea şi unicitatea înfiinţării, r ăspunzând nevoilor comunităţii.

Cum au devenit persoane fără adăpost

1. Locuinţa

Bărbaţi Femei Total general

între 18 şi 25 ani între 26 şi 45 ani între 46 şi 60 ani Peste 60

11 27 40 28

între 18 şi 25 de ani între 26 şi 45 de ani între 46 şi 57 de ani Peste 57

3 5 3 4

18 33 43 25

Total

106

Total

15

121 beneficiari

67

Lipsa accesului la o locuinţă reprezintă cea mai gravă formă de marginalizare socială. Locuinţa stabilă, cel puţin pe termen mediu, oferă sentimentul de siguranţă şi permite desfăşurarea în bune condiţii a celorlalte activităţi cotidiene, de la cele familiale până la cele profesionale şi de timp liber. A nu avea locuinţă este sinonim cu sărăcia extremă şi cu un deficit de mijloace şi oportunităţi.

Aşa cum este de aşteptat, un procent de 73,55% din numărul asistaţilor (89 de persoane) nu au deţinut niciodată locuinţă în proprietate personală, adică au prezentat riscul de a rămâne în stradă cu mult înaintea sesizării ş i a instalării efective a acestei situaţii.

Un număr de 24 persoane declară că au deţinut locuinţă, însă au pierdut-o din diverse motive: în urma vânzării imobilului, în urma divorţului, în urma unei înşelăciuni, ca urmare a unui incendiu.

8 persoane deţin locuinţă, motivul pentru care au solicitat acordarea de servicii în cadrul CSUP fiind situaţii temporare de urgenţă - condiţii meteorologice nefavorabile, respectiv ninsori, au pierdut microbuzul, condiţii improprii de locuit, nu mai au dreptul de a locui la adresa în cauză ca urmare a emiterii de către instanţa de judecată a unui ordin de protecţie, conform prevederilor Legii nr. 217/2003. 2. Motivul aflării în strad ă

Un procent foarte mare din numărul asistaţilor consideră că motivul pentru care se află în stradă este legat de probleme familiale, urmat îndeaproape de cei care apreciază că situaţia lor se datorează problemelor financiare.

Aceste cauze, deci sunt înregistrate separat (ca urmare a percepţiei respondentului), nu acţionează singular, ci sunt intercorelate. Astfel, ele se completează reciproc, apărând în marea majoritate a situaţiilor două - trei cauze care acţionează împreună: de exemplu, pierderea locului de muncă duce la lipsa resurselor financiare, conflicte familiare, divorţ şi apoi la pierderea locuinţei.

În literatura de specialitate s-a afirmat că starea de PAFA este favorizată de două tipuri de factori:

1. externi, de mediu (pierderea slujbei, lipsa resurselor financiare pentru a plăti cheltuielile locative sau repararea imobilelor distruse, vânzarea locuinţei, faptul de a nu fi avut niciodată o locuinţă proprietate personală, condiţia de orfan sau abandonat…).

2. interni, de personalitate (indivizi ce pot fi uşor influenţaţi, persoane conflictuale sau “certate” cu legea, boală psihică).

Distribuţia PAFA în funcţie de motivul pentru care se află în stradă

Total Motiv Nr beneficiari 121 beneficiari Probleme familiale/personale (ceartă, divorţ, cei ce îl tolerau în

spaţiu nu-l mai primesc) 51

Probleme financiare 44 Deteriorarea locuinţei 6 Situaţie de urgenţă 20

3. Durata aflării în strad ă Este foarte greu de apreciat durata de când persoanele participante la cercetare se află în

stradă, întrucât fenomenul se instalează treptat. Beneficiarul traversează de obicei o perioadă pe care o apreciază ca fiind cât de cât stabilă : fie locuieşte la o rudă, o cunoştinţă, fie este găzduit de către angajator sau în chirie. Problemele se pare că intervin de regulă pe fondul lipsei de venituri sau a înrăutăţirii relaţiilor cu cei din jur ca urmare a comportamentului antisocial (furturi, consum de alcool).

79,33% din numărul respondenţilor se află în stradă de mai puţin de un an, în timp ce restul beneficiarilor afirmă că se află în această situaţie de 1-10 ani sau chiar peste 10 ani.

Distribuţia PAFA în funcţie de perioada aflării în stradă Total Durata în stradă Nr beneficiari 121 beneficiari Mai puţin de 1 an 96

1-5 ani 15 6-10 ani 7 Peste 10 ani 3

4. Zona de adăpostire Importante pentru descrierea modului de viaţă al persoanelor fără adăpost sunt şi soluţiile

68

găsite de acestea privind zonele de adăpostire. Există o dinamică a schimbării locului de adăpostire, astfel că aceeaşi persoană poate apela la mai multe variante în decursul unei perioade de timp relativ scurte. În studiul de faţă ne-am raportat la declaraţiile subiecţilor privind zona în care s-au adăpostit anterior accesării serviciilor CSUP. - 51 persoane afirmă că erau tolerate în spaţiu la rude, cunoştinţe, prieteni, angajatori; - 8 persoane se adăposteau în spaţii improprii, dar oarecum protejate şi cu acces limitat: magazii, barăci, colibe, case părăsite în stadiu avansat de degradare; - 16 persoane se adăposteau în spaţii mai puţin protejate, cum ar fi scări de bloc, subsoluri, parcuri, gară, autogară, grote săpate în pământ, păduri; - 34 locuiau în chirie, însă datorită problemelor financiare nu mai au cum să suporte costul acesteia; - 12 persoane menţionează alte situaţii.

Putem face o distincţie între două categorii de persoane fără adăpost: -fără adăpost vizibil: dorm pe străzi şi în locuri care nu sunt concepute pentru locuire; -fără adăpost invizibil: trăieşte în condiţii precare sau împreună cu alte persoane, uneori chiar

ilegal, ca sa scape de viaţă de pe stradă. Generic vorbind, se poate face distincţia între persoanele care sunt fără adăpost la propriu şi

cele care se află în iminenţa acestei situaţii, care prezintă risc foarte mare de a rămâne fără un acoperiş.

Din prima categorie fac parte persoanele care se adăpostesc în diverse spaţii nedestinate locuirii, precum scări de bloc, gară, parcuri, centrale de distribuire a agentului termic, pieţe, etc.

Celei de-a doua categorii îi sunt caracteristice locuirea la rude, prieteni, cunoştinţe, datorii foarte mari la cheltuielile de întreţinere, etc.

Cele două categorii de PAFA se diferenţiază din punct de vedere al posibilităţilor de reintegrare socială, al strategiilor fezabile la situaţia lor, al nevoilor resimţite şi al serviciilor care le pot fi acordate.

Familie/rude Ceea ce este comun tuturor persoanelor evaluate, este slabul suport social: nu au rude care să

le ajute, sau sunt excluse din familie. 40,49% dintre PAFA afirmă că au rude în municipiu, iar 36,36% au rude în judeţ, însă nu ţin

legătura cu acestea şi chiar dacă menţin legătura, situaţia socio-materială a acestora nu le permite să le ofere ajutor.

17,35% au rude în altă localitate sau în străinătate şi nu mai ţin legătura cu acestea, iar restul respondenţilor declară că nu au rude.

Distribuţia PAFA în funcţie de rude/familie Total Rude Nr beneficiari 121 beneficiari În municipiu 49

În judeţ 44 În alte judeţe sau în străinătate

21

Nu au rude 7

Studii Structura după nivelul de instruire indică resurse educaţionale foarte scăzute: 61,98% dintre

respondenţi nu au studii sau au absolvit numai şcoala primară sau generală.

Distribuţia PAFA în funcţie de nivelul de instruire

Total Forma de învăţământ absolvită Nr beneficiari 121 beneficiari

Fără studii 2 Învăţământ primar 33 Învăţământ gimnazial 40 Învăţământ liceal 29 Învăţământ postliceal 7 Şcoala profesională 9 Studii superioare 1

69

Vechimea în muncă Avându-se în vedere posibilităţile extrem de reduse de a verifica informaţiile furnizate de

respondenţi cu privire la vechimea înscrisă în carnetul de muncă, răspunsurile la această întrebare nu pot fi foarte concludente.

Un procent destul de mare nu a lucrat niciodată, respectiv 21,48%. Referitor la activitatea prestată, atât pe piaţa legală cât şi pe piaţa nevizibilă (la negru), se poate constata că 52,9% din rândul beneficiarilor participanţi la cercetare fie nu au vechime în muncă, fie au o vechime mică (până în 10 ani).

De cele mai multe ori, beneficiarii s-au îndreptat către locuri de muncă la negru, nesigure, sezoniere şi prost plătite. Motivele pentru care au preferat să acceseze piaţa la negru au fost: lipsa cerinţelor de studii şi calificare, posibilitatea de găzduire, lipsa obligativităţii de a plăti taxele către stat, lipsa de informare cu privire la repercusiunile acestui stil de viaţă.

Distribuţia PAFA în funcţie de vechimea în muncă (legală sau fără forme legale) Total Vechime Nr beneficiari 121 beneficiari Fără vechime 26

Mai puţin de 1 an 8 1-5 ani 11 6-10 ani 19 11-20 ani 31 21-30 ani 21 Peste 31 ani 6

64 de persoane afirmă că nu au niciun fel de calificare, iar 57 afirmă că sunt calificaţi în meserii care nu au o largă căutare pe piaţa muncii. Din totalul beneficiarilor care au calificare, doar un procent foarte mic este apt de muncă, însă toţi au manifestat grave probleme legate de alcool, ceea ce îi face incompatibili în meseria în care s-au calificat.

Statut ocupaţional Din totalul de 121 persoane adulte, 58 sunt apte de muncă, iar 63 persoane sunt inapte de

muncă.

1. Persoanele apte de muncă Grupul persoanelor apte de muncă de sex feminin este slab reprezentat şi nu se pot formula

concluzii: au existat 9 femei apte de muncă, dintre care doar o singură persoană lucrează, iar celelate 8 sunt fără ocupaţie, fiind în prezent în căutarea unui loc de muncă.

PAFA apte de muncă de sex masculin sunt în număr de 49, dintre care doar 3 lucrează, iar celelate 46 sunt fără ocupaţie, fiind în prezent în căutarea unui loc de muncă.

În general, PAFA apte de muncă deţin carnet de muncă, însă vechimea înscrisă este foarte mică.

Distribuţia PAFA apte de muncă în funcţie de nivelul de instruire

Total Forma de învăţământ absolvită

Nr beneficiari

58 femei şi bărbați apți de muncă

Fără studii 2 Învăţământ primar 12 Învăţământ gimnazial 24 Învăţământ liceal 13 Şcoala profesională 7

2. Persoanele inapte de muncă Din totalul de 6 femei inapte de muncă, 4 sunt persoane vârstnice, iar 2 sunt încadrate în grad

de handicap. În ceea ce priveşte bărbaţii inapţi de muncă, aceştia sunt în număr de 57 şi prezintă

următoarele probleme: 12 persoane beneficiare de pensie la limită de vârstă, 23 persoane care

70

beneficiază de indemnizaţie de handicap, 3 persoane beneficiare de pensie de invaliditate, 3 persoane au vârsta sau îndeplinesc condiţiile de pensionare, 10 persoane au probleme încadrabile în grad de handicap dar nu au obţinut încă acte de la specialist, 6 persoane se află în incapacitate temporară - recuperare după boală sau alte situaţii.

Venituri 51,23% din totalul beneficiarilor nu deţin venituri. Restul beneficiarilor deţin venituri foarte

mici, care limitează posibilităţile de accesare a unei locuinţe şi de asigurare a unui trai decent.

Distribuţia PAFA în funcţie de veniturile pe care le deţin

Total Forma de învăţământ absolvită Nr beneficiari

121 beneficiari

Fără venituri 62 Venit ocazional 4 Salariu 4 Pensie la limită de vârstă 13 Pensie de invaliditate 6

Indemnizaţie de handicap 28

Alocaţie de stat 1 Ajutor social 3

Acte de identitate şi stare civilă Lipsa actului de identitate creşte gradul de dificultate în care se află persoana respectivă,

limitând accesul la o serie de drepturi cum ar fi solicitarea unui sprijin material din partea autorităţilor, accesarea unui spaţiu de locuit, reinserţia pe piaţa muncii, înscrierea la un medic de familie, exercitarea dreptului de vot, etc.

În cursul anului 2015 pentru 36 de persoane s-au efectuat demersuri pentru punerea în legalitate si obținere a actelor de identitate (CI./ CIP) iar pentru 21 de persoane au fost sprijinite în vederea obținerii certificatelor de naștere.

Medic de familie Din totalul respondenţilor, 69 beneficiari afirmă că nu sunt înscrişi la medicul de familie, în timp ce 52 declară că au medic de familie.

Al te aspecte 35% dintre PAFA evaluate au probleme psihice şi sunt în tratament la medicul psihiatru ori

au recomandarea de a se adresa unui medic psihiatru, însă nu s-au prezentat la o astfel de evaluare. 89% dintre beneficiarii participanţi la cercetare consumă frecvent alcool în cantităţi foarte

mari şi declară că nu au ajuns în situaţia respectivă exclusiv din cauza consumului de alcool, ci consumul de alcool este o reacţie a vieţii mizere din stradă. În oricare dintre circumstanţele descrise, consumul de alcool scade şansele persoanei de a depăşi situaţia de nevoie.

53% din totalul beneficiarilor afirmă că au antecedente penale sau figurează cu amenzi. 94% din persoanele participante la cercetare aveau la data prezentării în CSUP un aspect

neîngrijit. 53% din beneficiari au fost recomandaţi de către SJU şi trasportaţi la sediu cu ambulanţa,

având toate analizele efectuate la zi. Restul beneficiarilor s-au prezentat la sediul CSUP singuri şi au aflat de serviciile noastre în urma discuţiilor cu alţi beneficiari sau din presă, ori au fost îndrumaţi la centru de către poliţie sau alte instituţii.

Analiza problemelor PAFA înscrise în CSUP în anul 2015 Fenomenul PAFA este foarte complex şi este locul de întâlnire a unor probleme sociale

diverse. Astfel, în stradă se pot identifica, pe lângă persoane care nu au efectiv un adăpost şi victime ale violenţei domestice, bătrâni cu probleme de orientare spaţio-temporală, copii fugiţi de acasă sau proveniţi din fostele Case de copii, bolnavi psihici pe care familia nu-i mai primeşte, foşti infractori care nu mai au sau nu se mai pot întoarce la familie, familii evacuate din locuinţă, persoane din

71

diverse regiuni în căutarea unui loc de muncă, etc. Problemele general valabile identificate pe parcursul studiului indică neacoperirea unor nevoi

de bază: - lipsa veniturilor; - posibilităţi reduse de accesare a unei locuinţe, ca urmare a lipsei veniturilor; - lipsa hranei; - lipsa actelor de identitate/stare civila; - sănătate precară/nu figurează în evidenţele niciunui medic de familie; - lipsa de informare privind contractarea altor drepturi sociale, cum ar fi indemnizaţie de

handicap, pensie de invaliditate, etc.; - lipsa acceptării caracterului indezirabil al situaţiei în care se află; - consum de alcool. Persoanele fără adăpost raportează o incidenţă îngrijorătoare a situaţiilor deviante (consum

frecvent de alcool, probleme psihiatrice, provocarea sau menţinerea episoadelor de agresivitate, exagerarea conflictelor). Alungarea şi agresarea este o experienţă trăită de majoritatea beneficiarilor.

Capacitatea de integrare profesională a persoanelor fără adăpost este deosebit de redusă din mai multe cauze: au o stare de sănătate precară, majoritatea au un nivel scăzut de instruire, cei mai mulţi nu au nici o calificare, nu au acte de identitate.

Având în vedere aspectele listate, la care se adaugă necazurile vieţii în stradă (riscurile, lipsa condiţiilor necesare păstrării unei igiene minime), este de înţeles de ce majoritatea nu lucrează deloc. Integrarea profesională presupune, în cazul lor, acoperirea nevoilor de bază de hrană, adăpost şi acces la tratamente medicale. Soluţiile propuse de PAFA pentru rezolvarea situaţiei lor au vizat exact acoperirea nevoilor de bază.

Este foarte greu să generalizăm problemele pe care le resimt PAFA. Cazuistica existentă în cadrul centrului între anii 2010-2015 ne-a permis identificarea unor probleme specifice, în funcţie de categoria de persoane beneficiare, astfel:

Persoane vârstnice Prezenţa acestui segment de PAFA se datorează faptului că persoanele vârstnice reprezintă

cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei, datorită atât stării de sănătate, dar şi stării de dependenţă- imposibilitatea de a se gospodări şi a se întreţine singure, lipsa de informaţie, neadaptarea la condiţiile pe care le impune societatea prezentă, restrângerea responsabilităţilor şi creşterea sentimentului de inutilitate socială, subaprecierea capacităţilor.

Persoanele vârstnice necesită îngrijire şi supraveghere pentru a-şi putea realiza activităţile zilnice (igienă, îmbrăcat, alimentat, deplasare, eliminări, menţinerea relaţiilor sociale).

Nevoia de îngrijiri medicale primare şi de specialitate, costurile ridicate ale medicamentelor sunt alte probleme pe care le aduc în discuţie persoanele vârstnice.

Singurătatea, abandonul, gradul scăzut de implicare a familiei, lipsa de suport afectiv-emoţional, nevoia de petrecere a timpului liber într-un mod activ, reticenţa faţă de serviciile socio-medicale specializate datorită lipsei de obişnuinţă cu aceste tipuri de servicii sunt probleme ale vârstnicilor fără adăpost identificate de către personalul CSUP.

Persoane apte de muncă, fără ocupaţie Una dintre cele mai mari probleme a PAFA apte de muncă este nivelul de instruire foarte

scăzut, ceea ce constituie o piedică în căutarea unui loc de muncă. Doar jumătate din rândul beneficiarilor apţi de muncă au absolvit o şcoală profesională sau liceul, cel mai mare procent fiind reprezentat de persoanele care au absolvit doar gimnaziul.

Din rândul PAFA apte de muncă se constată că cel mai mare procent este format din persoane cu media de vârstă cuprinsă între 53 de ani şi vârsta de pensionare, aceasta reprezentând categoria de vârstă cu speranţa cea mai redusă privind reinserţia pe piaţa muncii şi găsirea unei locuinţe. De regulă, angajatorii motivează că vor persoane mai tinere.

Alte piedici în găsirea unui loc de muncă sunt reprezentate de nivelul de calificare şi experienţa deţinută în domeniul în care persoanele sunt calificate.

Oferta salarială foarte mică este o problemă care limitează foarte mult posibilitatea accesării unei locuinţe. Chiriile sunt foarte mari iar cheltuielile de întreţinere depăşesc posibilităţile financiare ale unui angajat cu un salariu minim pe economie.

72

Persoane cu probleme psihice Din totalul beneficiarilor, 41% prezintă probleme psihice, majoritatea cazurilor fiind deosebit

de grave, caracterizate prin dezorientare spaţio-temporară, episoade de agresivitate şi violenţă aparent nejustificate, stări depresive.

Astfel de cazuri sunt foarte greu de instrumentat, începând de la necesitatea supravegherii şi îngrijirii permanente, până la greutăţi în culegerea datelor, obţinerea actelor de identitate, stare civilă sau a actelor medicale, întocmirea dosarelor pentru obţinerea altor drepturi sociale.

Părin ţi singuri cu copii în întreţinere O trăsătură specifică a persoanelor fără adăpost este aceea că au în îngrijire copii minori, lucru care consideră că le limitează soluţiile de acces la o locuinţă, le îngreunează reinserţia pe piaţa muncii sau le pun în imposibilitatea de a se interna în spital în cazul în care au nevoie de analize, intervenţii, tratamente.

Părinţii singuri cu copii în întreţinere îşi justifică lipsa locului de muncă prin faptul că nu au cu cine să lase copiii şi declară că îşi găsesc foarte greu o locuinţă în chirie, întrucât proprietarii nu acceptă familii cu copii.

Pe parcursul anului 2015, la sediul C.S.U.P. s-au prezentat şi au beneficiat de serviciile centrului o persoană de sex feminin, împreună cu cei doi copii ai săi, precum şi o a doua persoanană de sex feminin, împreună cu fiica sa.

Dificult ăţi în reintegrarea socio - profesională. Factori care favorizează permanentizarea fenomenului PAFA

Este necesară o distincţie între diferite tipuri de persoane fără adăpost, vorbind despre: un

grup de persoane fără adăpost care se află temporar în stradă sau se află în risc de a-şi pierde adăpostul şi un grup ciclic al persoanelor fără adăpost, format din persoanele care se află de mai mulţi ani în stradă. Locuirea în spaţii improvizate este un element care susţine cronicizarea fenomenului PAFA.

Reinserţia socială şi profesională este cu atât mai dificilă cu cât PAFA se află de mai mult timp în această situaţie. Grupul ciclic de PAFA adoptă strategii specifice de supravieţuire în stradă şi nu mai răspunde pozitiv la măsurile incluzive. Ei consideră că singurele nevoi pe care le au sunt asigurarea adăpostului pe perioada sezonului rece şi a hranei.

În derularea demersurilor de soluţionare a cazurilor s-au întâlnit diverse dificultăţi: - beneficiarii nu suportă regimul din centru, sunt obişnuiţi să trăiască în grup, în comunitatea

lor şi cu prietenii pe care şi i-au format, iar sursa siguranţei lor este că se ajută reciproc, - unii beneficiari nu au deprinderi de viaţă independentă, ceea ce limitează posibilităţile lor de

reinserţie socială şi întârzie apariţia rezultatelor - supraîncărcarea celorlalte servicii de asistenţă socială, care în unele cazuri reprezintă

singura soluţie pentru beneficiar (de exemplu centrele DGASPC pentru persoane vârstnice şi cele de recuperare neuro-psihică nu au mai avut locuri vacante spre finalul anului 2015)

- în instrumentarea unor cazuri care au domiciliul în judeţ sau în alte judeţe apar dificultăţi de colaborare cu primăriile de domiciliu. Acestea fie întocmesc greu documentaţia solicitată, fie o întocmesc superficial sau deloc. Motivele în aceste situaţii pot fi lipsa unor servicii înfiinţate pentru PAFA, lipsa de resurse umane specializate şi lipsa de resurse financiare.

- lipsa de continuitate a intervenţiei din cauza situaţiei socio-economice (condiţiile de accesare a locuinţelor sociale presupun criterii inaccesibile pentru PAFA, nu există stabilitate pe piaţa muncii, nu există locuinţe de tranzit pentru tineri, etc).

- supraîncărcarea spitalelor (în special a secţiilor de psihiatrie, cardiologie), motiv pentru care se dispune externarea unor pacienţi cu afecţiuni grave sau tratarea lor ambulatorie, deşi au nevoie de supraveghere şi de îngrijiri medicale

- lipsa unor instituţii care să acorde servicii de îngrijire de lungă durată (spitale de bolnavi cronici, cămine spital, etc) - lipsa de voinţă şi de colaborare a persoanelor dependente de alcool pentru înscrierea în programele de dezalcoolizare. Toate aceste dificultăţi au ca rezultat permanentizarea fenomenului PAFA şi dependenţa acestora faţă de serviciile oferite într-un cadru instituţional. Astfel, ne vedem puşi uneori în situaţia de a prelungi contractele de servicii mai mult de 6 luni, întrucât starea de necesitate a beneficiarului

73

nu s-a ameliorat. În anul 2015, existau în evidenţele CSUP , 12 persoane cărora li s-a prelungit contractul între 3 – 6 luni, 5 cazuri în care s-a prelungit contractul între 6 luni şi un an şi un caz în care s-a depăşit termenul de 1 an, majoritatea fiind persoane vârstnice.

În alte situaţii, beneficiarii îşi găsesc soluţii temporare pentru depăşirea crizei, cum ar fi angajarea sezonieră, iar după un timp ajung din nou în postura de PAFA şi revin în centru. Din totalul cazurilor înregistrate în anul 2015, 15 persoane au accesat serviciile centrului în mai multe rânduri în anul curent, o parte beneficiind de servicii şi în anii anteriori.

Analiză comparativă privind rezultatele obţinute în urma studiului efectuat în anii 2010-2014 şi cele obţinute în 2015

Faţă de studiile anterioare, nu se constată modificări în ceea ce priveşte descrierea PAFA, categoria care prezintă cea mai mare pondere fiind alcătuită din bărbaţi, indiferent de vârstă, singuri (necăsătoriţi sau divorţaţi), fără venituri, consumatori de alcool, predispuşi la stări conflictuale, lipsiţi de suport familial, cu un nivel scăzut de studii, fără calificare şi cu o vechime foarte mică în câmpul muncii. Chiar dacă au traversat şi perioade cât de cât stabile în ceea ce priveşte spaţiul de locuit, majoritatea prezintă un risc crescut de marginalizare datorită unor factori favorizanţi cum ar fi: nu au deţinut locuinţă în proprietate niciodată, au găsit diverse soluţii temporare de adăpostire: toleraţi la rude, în locuinţe improvizate, centre sociale sau internaţi pentru lungi perioade în sanatorii sau spitale (de exemplu persoanele care erau tolerate în spaţiu la angajator sau la cunoştinţe pe care le ajutau în gospodărie şi s-au îmbolnăvit de TBC; acestea sunt spitalizate timp de 6 luni, după care rămân fără adăpost întrucât nu mai pot presta munci dificile). De aici şi până la ajungerea în stradă este un pas foarte mic, strâns legat de celelalte aspecte conjucturale, menţionate mai sus: lipsa veniturilor, conflictele familiale, abuzul de alcool etc.

În structura populaţiei investigate se observă că s-au produs transformări faţă de perioada 2010 - 2014, prin uşoara scădere a persoanelor inapte de muncă.

Analiză comparativă 2010- 2011-2012- 2013-2014, privind capacitatea de muncă Anul Persoane apte de

muncă (%) Persoane inapte de muncă (%)

2010 62,73 37,27 2011 38,46 61,54 2012 34,45 65,55 2013 35,90 64,10 2014 41,17 58,83 2015 47,93 52,06

Diferenţe există şi în ceea ce priveşte segmentul de vârstă majoritar. Dacă în anul 2010

categoria de vârstă cea mai bine reprezentată era 51-63, adică persoanele apte de muncă aflate în apropierea limitei de pensionare, în anul 2011 ponderea cea mai ridicată o reprezintă categoria persoanelor vârstnice, urmată îndeaproape de cea a beneficiarilor cu vârste apropiate de cea de pensionare, în anul 2012 persoanele vârstnice şi persoanele cu vârste 26-45 au procente foarte apropiate, în anul 2013, categoria cea mai bine reprezentată a fost cea persoanelor cu vârste în 46 – 60 ani în cazul bărbaţilor, respectiv peste 57 ani în cazul femeilor, în anul 2014 categoria de vârstă cea mai bine reprezentată a fost cea a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 44 ani şi vârsta de pensionare, în anul 2015 categoria de vârstă cea mai bine reprezentată a fost cea a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 46 ani şi vârsta de pensionare.

Măsuri pentru adaptarea serviciilor la nevoile PAFA Încă din anul 2011, existenţa unui număr de persoane vârstnice a impus reorientarea

acţiunilor şi serviciilor oferite, pentru a răspunde adecvat problemelor acestui segment de PAFA. Astfel, s-a pus mai mult accent pe serviciile de supraveghere, îngrijire, suport emoţional, socializare.

Cazarea în camere s-a făcut în funcţie de necesităţi: aproape de grupul sanitar, aproape de sala de mese, în zone unde trebuiau să folosească mai puţine scări, în apropierea oficiului personalului-pentru a se afla în permanenţă în contact cu îngrijitorii. Distribuirea în camere s-a făcut în funcţie de afinităţile şi relaţiile închegate, împreună cu persoane care aveau cam acelaşi nevoi dar şi cu persoane cu un grad mare de autonomie, care s-au implicat în supravegherea, îngrijirea sau

74

însoţirea acestora la medic, dar şi igienizarea corporală (de la spălat până la schimbarea pampersului) sau a spaţiului persoanei în cauză. Prin această ultimă măsură, s-a dezvoltat spiritul de întrajutorare reciprocă şi s-a urmărit creşterea gradului de implicare şi responsabilizare faţă de colegi.

În urma consultării fiecărei serii de beneficiari ai serviciilor C.S.U.P. în anii 2011-2015 s-a constatat că aceştia nu sunt interesaţi de activităţi desfăşurate la muzee, teatru sau pe stadion (participare la meciuri) astfel că s-a renunţat la prelungirea parteneriatelor cu aceste instituţii, iar acţiunile s-au îndreptat către sfera medicală, religioasă, către organizarea mai multor sedinţe de grup şi întâlniri (cu preoţi, elevi, voluntari în cadrul Crucii Roşii, etc).

Având în vedere problemele de sănătate specifice ale acestei categorii de persoane, s-au iniţiat lunar acţiuni şi filtre medicale, iar medicul centrului a susţinut periodic, discuţii ş i informări de grup, prin care s-a urmărit creşterea gradului de educaţie în sănătate şi asigurarea accesului la servicii medicale.

Cu ocazia sărbătorilor religioase, s-au desfăşurat acţiuni împreună cu Protoieria Tulcea, care au avut ca scop consilierea religioasă dar şi distribuirea de cadouri constând în alimente, îmbrăcăminte, calendare şi cărţi. De altfel, la îndrumarea Protoieriei Tulcea, unii enoriaşi au organizat în cadrul centrului, la final de săptămână, pomeni şi parastase, acţiuni care i-au bucurat îndeosebi pe vârstnicii greu deplasabili, care nu pot merge la biserică.

Prin toate aceste activităţi şi prin mobilizarea resurselor societăţii civile dar şi a celorlalte instituţii de profil s-a urmărit completarea serviciilor oferite, astfel încât să se acopere o gamă cât mai largă de nevoi specifice acestui segment de beneficiari.

Aspecte privind activitatea CSUP în anul 2015 În scopul asigurării unor servicii de asistenţă şi îngrijire de calitate, în anul 2015 s-au

desfăşurat următoarele activităţi în cadrul Centrului Social de Urgenţă “Phoenix”: a) Informarea cetăţenilor asupra ofertei de servicii, realizată prin pliantul CSUP pus la

dispoziţia tuturor celor interesaţi, prin site-ul DAPS şi alte publicaţii on-line, televiziunea locală, comunicate de presă, prin activitatea de relaţii cu publicul, prin comunicare de la om la om. Centrul Social de Urgenţă „Phoenix”, abordează o politică de informare a populaţiei asupra domeniului de activitate, bazându-se pe principii de transparenţă, deschidere, participare şi colaborare activă cu toate instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi comunitatea.

b) Identificarea persoanelor fără adăpost s-a realizat prin promovarea ofertei de servicii, prin activitatea de relaţii cu publicul, prin colaborarea cu Poliţia Municipală, Poliţia Locală, Jandarmeria, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, Protoieria Tulcea, conform Protocolului de colaborare inter-instituţional nr. 18/12.07.2006, prin sesizări ale unor persoane care au luat la cunoştinţă de astfel de cazuri.

c) Admiterea beneficiarilor s-a realizat de către Comisia de admitere alcătuită din asistentul social, şeful centrului, directorul DAPS, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cadrul şedinţei de lucru a fost analizată documentaţia necesară admiterii solicitantului şi anume: cererea, fişa de evaluare iniţială, ancheta socială. Decizia Comisiei de admitere a fost transmisă beneficiarului respectând termenul legal.

În anul 2015, au beneficiat de servicii sociale 121 persoane adulte şi 15 persoane minore. Precizăm de asemenea faptul că 32 persoane s-au prezentat la sediul CSUP în cursul nopţii

(majoritatea în sezonul rece 2014-2015), împreună cu reprezentanţii Poliţiei Locale sau a altor instituţii abilitate. 10 dintre aceste persoane au fost cazate în regim de urgenţă, iar dimineaţă au părăsit centrul în baza unei declaraţii pe proprie răspundere că nu vor să rămână în CSUP.

S-au înregistrat 121 cereri, pentru soluţionarea cărora s-au întocmit 121 fişe de evaluare ini ţială şi s-au efectuat 121 anchete sociale.

Criteriile principale de selecţie a beneficiarilor au fost lipsa unei locuinţe şi gradul acestora de a se deservi singuri. Selectarea beneficiarilor se face printr-o evaluare atentă, în funcţie de gravitatea situaţiei: imposibilitatea de a se adăposti la cunoştinţe, rude, apartenenţa la una dintre categoriile vulnerabile de populaţie: femei cu copii, vârstnici, veniturile realizate.

Informaţiile primite de la beneficiari au fost verificate prin consultarea altor instituţii, astfel că s-au solicitat 54 anchete sociale sau alte informaţii de la primăriile/instituţiile de pe raza teritorială a localităţii de domiciliu a beneficiarilor sau rudelor acestora, de la Registrul Agricol ori Serviciul Impozite şi Taxe Locale şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanei

75

Tulcea. Pentru rezolvarea diverselor situaţii apărute în implementarea planului de servicii, s-a

corespondat de asemenea şi cu alte instituţii cum ar fi: D.S.P., SJU Tulcea, medicul centrului, Fundaţia Baylor, Poliţia Municipiului Tulcea, Jandarmedia Tulcea, Direcţia Poliţiei Locale Tulcea, Serviciul Impozite şi Taxe al mun. Tulcea şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanei Tulcea.

În urma întocmirii documentaţiei şi a întrunirii Comisiei de admitere, s-a decis acordarea de servicii sociale pentru 121 de persoane şi neacordarea de servicii sociale pentru 4 persoane. Motivul pentru care s-a decis neacordarea de servicii este neprezentarea solicitantului în cadrul CSUP.

Situaţia lunară privind înregistrarea ş i soluţionarea cererilor din cadrul CSUP în anul 2015:

Luna Total beneficiari din luna

anterioară

Total cereri înregistrate

Total persoane admise

în centru

Total persoane cărora nu li s-au acordat servicii

Total persoane cărora li s-au

încetat serviciile

Total persoane rămase în centru la

sfârşitul lunii

Ian 42 21 21 - 17 46 Feb 46 7 7 - 14 39 Mar 39 12 10 2 15 34 Apr 34 6 6 18 22 Mai 22 7 7 14 15 Iun 15 1 1 4 12 Iul 12 4 3 1 3 12

Aug 12 8 8 4 16 Sept 16 8 8 8 16 Oct 16 10 10 6 20 Nov 20 20 19 1 8 31 Dec 31 21 21 6 46

TOTAL 305 125 121 4 117 309

Dinamica solicitărilor indică o incidenţă mai mare în perioada sezonului rece, când PAFA nu mai pot locui în spaţii improvizate ori pe străzi, iar cei care se adăpostesc la rude sau cunoştinţe nu mai sunt toleraţi în spaţiu întrucât cheltuielile pentru întreţinere sunt mari şi nu au venituri pentru a le acoperi.

În urma analizei fişei de evaluare iniţială şi a anchetei sociale, s-au emis 121 decizii de acordare şi 4 decizii de neacordare. În procesul de acordare a serviciilor ne-am confruntat cu diverse situaţii, astfel că s-au emis, de asemenea, 14 decizii de suspendare.

Pentru cazarea beneficiarilor s-au întocmit 98 fişe de cazarmament, 16 fişe de evidenţă sume, 7 fişe de administrare a medicaţiei.

Referitor la încetarea serviciilor, motivele cele mai întâlnite sunt: îndeplinirea obiectivelor PIS, neprezentarea în centru, încălcarea ROI , deces, la cerere.

S-au încheiat 98 procese verbale de predare a cazarmamentului. d) Planificarea şi furnizarea serviciilor acordate beneficiarilor CSUP se realizeză pe baza

Planului de îngrijire şi asistenţă. Nevoile sociale ale beneficiarului au fost evaluate de către asistentul social, pe baza acestora fiind elaborat Planul Individualizat de Îngrijire şi Asistenţă. Conţinutul Planului individualizat de îngrijire şi asistenţă s-a stabilit de comun acord cu beneficiarul/familia în cauză şi s-a întocmit în 2 (două) exemplare, dintre care unul s-a anexat în dosar iar celălalt a fost înaintat beneficiarului.

S-au întocmit 121 planuri de asistenţă şi îngrijire individual ă sau familială. Între Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială- Centrul Social de Urgenţă “Phoenix” şi

beneficiar, se încheie în condiţiile legii, un Contract de acordare a serviciilor, pe o perioadă de 3 luni cu posibilitatea prelungirii. În anul 2014 s-au încheiat 121 contracte de servicii şi 36 acte adiţionale de prelungire a contractului de servicii.

S-au emis dispoziţii pentru înscrierea a 74 de beneficiari la Cantina Municipală. Serviciile acordate în cadrul centrului cu scopul de a acoperi problemele cu care se confruntă

PAFA, se pot împărţi în patru categorii:

76

1. Servicii de îngrijire personală, prin acordarea cărora s-a urmărit atingerea următoarelor obiective:

•diminuarea numărului de persoane fără adăpost care locuiesc în stradă, prin asigurarea unui spaţiu adecvat şi crearea unui mediu ambiant plăcut;

• adaptarea la un program de activităţi care impun un ritm de viaţă sănătos (trezirea la ora 7, efectuarea igienei corporale şi a curăţeniei, un anumit orar pentru mese, respectarea unei ore maxime de acces în centru şi a orei de stingere);

• îmbunătăţirea calităţii vieţii prin efectuarea zilnică a igienei personale; • responsabilizarea faţă de mediul în care trăiesc prin programul de autogospodărire zilnică şi

de amenajare a grădinii; • îmbunătăţirea alimentaţiei prin asigurarea aportului corespunzător de substanţe nutritive ;

sunt servite 2 mese pe zi, prânzul şi cina. Beneficiarii îşi asigură micul dejun din venituri proprii (de regulă venituri ocazionale) şi din recoltele obţinute în grădină (ceai, salate, legume, fructe).

2. Servicii de asistenţă socială, prin acordarea cărora s-a urmărit atingerea următoarelor obiective:

•promovarea incluziunii sociale; •diminuarea numărului de persoane care nu au o locuinţă sau un minim de condiţii de trai; •diminuarea numărului de persoane care nu deţin acte de identitate sau de stare civilă; •determinarea şi încurajarea de a-şi conştientiza problemele cu care se confruntă, de a

înţelege cauza,; •originea acestor probleme şi de a se implica activ în rezolvarea lor; •asigurarea confortului şi securităţii prin respectarea prevederilor şi drepturilor legale. 3. Servicii de asistenţă medicală prin acordarea cărora s-a urmărit îmbunătăţirea stării de

sănătate prin depistrarea din timp a eventualelor afecţiuni medicale şi asigurarea unui minim de informaţii privind evitarea contactării bolilor contagioase.

Fiecare beneficiar este înscris la medicul centrului şi este trimis la analize (Radiografie pulmonară, spută, VDRL, testele hepatice, HIV, etc). Lunar, sunt efectuate filtre medicale şi de igienă de către asistentele comunitare. Medicul centrului sau alte persoane din domeniu susţin periodic seminarii cu teme medicale.

4. Servicii de socializare şi comunicare prin acordarea cărora s-a urmărit incluziunea socială, dezvoltarea relaţionării, stimularea participării la evenimente culturale.

Servicii de îngrijire socială

- Găzduire 121 beneficiari -Servirea mesei 74 beneficiari -Asigurarea spaţiilor pentru depozitarea obiectelor de valoare

121 persoane

- Asigurarea condiţiilor pentru efectuarea igienei individuale

Servicii de asistenţă socială

- servicii de informare, consiliere socială 121 beneficiari adulţi -consiliere psihologica (individuala sau de grup)

121 beneficiari

-consiliere ocupationala si sprijin in vederea gasirii unui loc de munca

38 persoane apte muncă

-sprijin in vederea gasirii unei locuinte (indrumare catre DIAP, gasirea unei gazde)

39 beneficiari adulti

-sprijin in vederea institutionalizarii intr-un centru specializat

27 beneficiari

-sprijin in vederea internarii intr-un sanatoriu TBC

o persoană

-sprijin in vederea obţinerii altor drepturi sociale

27 indemnizaţii de handicap 4 pensii la limită de vârstă 6 pensie de invaliditate

-sprijin în vederea reînnoirii certificatului de handicap;

8 beneficiari

77

- identificarea beneficiarilor care nu detin acte de identitate şi demersuri în vederea obţinerii acestora

36 beneficiari

-demersuri pentru eliberarea certificatului de naştere

21 persoane

-sprijin in vederea recuperarii actelor de identitate/stare civila/cartilor de munca/actelor de studii şi a adeverinţelor pentru reconstituirea vechimii în muncă din alte localitati sau instituţii

35 beneficiari

- sprijin în vederea reînscrierii în instituţii de învăţământ;

2 persoane

-sprijin în vederea reînscrierii la cursurile de calificare profesională

3 persoane

-sprijin pentru reluarea relaţiilor cu familia

15 persoane

-acompaniere şi sprijin in activitatile de rutina (deplasare, schimbarea lenjeriei, insotire la diverse institutii)pentru persoane varstnice

45 persoane

-facilitarea transportului gratuit către localitatea de domiciliu prin colaborare cu Autogara Tulcea

31 beneficiari

-medierea conflictelor dintre beneficiari (discutii individuale, de grup, audiente, sedinte) -solutionarea incidentelor

199 conflicte notate în Registrul de incidente

-monitorizare 121 beneficiari Servicii de asistenta medicala

-efectuarea unui filtru initial de igienizare, participarea la filtre medicale şi de igienă

121 beneficiari

-deparazitare 15 cazuri

-inscrierea la medicul centrului şi monitorizarea stării de sănătate

69 beneficiari

- efectuarea de filtre medicale lunare şi controale periodice

12 filtre la care au participat beneficiarii prezenţi 5 seminarii medicale

- efectuarea de analize medicale de specialitate (VDRL, HIV, HBS, HCV, Rx pulmon, tomografie, controale oftalmologice)

121 beneficiari

-asistarea beneficiarilor in administarea tratamentelor

au necesitat asistare 9 beneficiari

-efectuarea anchetelor epidemiologice de TBC

1 anchetă, toate rezultatele au fost negative

Servicii de socializare şi relaxare

- lecturare cărţi, reviste, presa, muzică, TV 121 beneficiari

-activităţi recreative: comunicare, manifestări religioase, videoproiectări de filme, activităţi artistice, asigurarea materialelor şi spaţiului pentru împletit, şah, table, joc de cărţi.

e) Monitorizarea evoluţiei persoanei asistate, se realizează prin fişele de evaluare

78

trimestrială, prin care se urmăreşte gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin planul individualizat de servicii, dacă planul individualizat răspunde sau nu nevoilor beneficiarului, scăderea gradului de dependenţă. S-au întocmit 36 fişe de evaluare trimestrială.

f) Sistarea serviciilor se realizează în cazul atingerii obiectivelor planului individualizat, precum şi în alte situaţii stipulate în contract şi în legislaţia în vigoare, în condiţii de siguranţă pentru beneficiar, după evaluarea finală.

S-au întocmit 117 referate/fişe de sistare pe baza cărora s-au emis 117 decizii de încetare a serviciilor. În total, în decursul anului 2015, au fost încetate serviciile pentru 117 persoane.

g) În aplicarea prevederilor O.G. nr.27/2002 privind reglementările de soluţionare a peti ţiilor, în cadrul CSUP se asigură soluţionarea în termen a scrisorilor, sesizărilor şi petiţiilor primite direct de la cetăţeni sau de la autorităţi ale administraţiei publice de stat centrale sau locale. Au fost soluţionate reclamaţiile înregistrate la Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială, cele notate în Condica de sugestii şi reclamaţii şi cele prezentate verbal de către beneficiari personalului centrului.

Gradul de satisfacţie al beneficiarilor a fost măsurat prin intermediul aplicării unui chestionar, după o perioadă de şedere de 1 lună şi jumătate, 2 luni, astfel încât asistatul să reuşească să se acomodeze cu atmosfera din centru şi să-şi poată forma propriile opinii. Din motive obiective, s-au putut aplica doar 69 chestionare. Restul de asistaţi fie au beneficiat de serviciile centrului mai puţin de o lună, fie starea de sănătate nu a permis acest lucru (de exemplu, persoanelor diagnosticate cu demenţă nu li s-a aplicat chestionarul), fie li s-a aplicat chestionarul în anul anterior.

Răspunsurile primite la toţi itemii chestionarului au fost în majoritate bune şi foarte bune. În urma acţiunilor de mediatizare desfăşurate de personalul D.A.P.S. s-au primit o serie de

donaţii în obiecte, articole de îmbrăcat, lenjerii, produse de uz personal, pentru care s-au încheiat 4 procese-verbale.

Activitatea îngrijitorilor şi a paznicilor se evaluează prin procesele-verbale încheiate zilnic, la predarea-primirea serviciului, graficele de igienizare lunare, registrul de predare-primire cazarmament.

Aspecte privind situaţia financiară În anul 2015 totalul cheltuielilor a fost de 301.814,68 lei, din care cheltuieli de personal

206.468 lei şi 95.346,68 lei cheltuieli cu bunuri şi servicii, rezultând un cost mediu lunar/beneficiar de 699 lei (36 beneficiari/mediu lunar). În toată activitatea pe care o desfăşoară, personalul centrului cooperează şi consultă beneficiarii:

- prin implicare în stabilirea/ implementarea planului individualizat - prin implicarea activă în desfăşurarea activităţilor gospodăreşti, responsabilizarea faţă de

propriile probleme şi faţă de ceilalţi colegi - prin aplicarea de chestionare periodice privind gradul de satisfacţie asupra calităţii

serviciilor, relaţiilor cu personalul, spaţiului, hranei, altor nevoi pe care le resimt şi care nu au fost prevăzute în planul individualizat

- prin participarea unui reprezentant al beneficiarilor la Comisiile semestriale de evaluare a servicilor

- personalul îndrumă, sprijină, informează beneficiarii, mediază relaţia lor cu celelalte instituţii, dar deciziile asupra modului în care sunt gestionate problemele/nevoile sale, îi aparţin.

Pentru completarea gamei de servicii acordată în C.S.U.P., activitatea s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor contractelor de parteneriat încheiate anterior, respectiv:

- Contract de parteneriat nr. 12295/13.06.2012 cu Cabinet Medical Individual- medicină de familie Dr. Luca Emilia, perioadă nedeterminată

- Contract de parteneriat nr. 12296/13.06.2012 cu Agfa Digital Studio Tulcea, perioadă nedeterminată

Precizăm că centrul mai are încheiate contracte de parteneriat funcţionale încă din anul 2010, pe perioadă nedeterminată, astfel:

- Contract nr. 2804/28.05.2010 cu Crucea Roşie Română- Filiala Tulcea - Contract nr. 74/10.05.2010 cu Asociaţia Mâini Întinse Tulcea - Contractul de voluntariat nr. 23/05.01.2015 încheiat între D.A.P.S. şi numitul Popa Tudorel,

în baza căruia sunt însoţiţi beneficiarii la instituţii, în afara localităţii sau oriunde este necesar.

79

Puncte tari: - unicitatea şi utilitatea serviciului; - interdisciplinaritatea, gama largă de servicii şi lucrul în parteneriat interinstituţional pentru

rezolvarea nevoilor beneficiarilor ; - pentru cei care au familii, un element important îl reprezintă lucrul cu familia şi posibilitatea

de a accesa un pachet de servicii inclusive (facilitarea accesului la servicii de sănătate, servicii educaţionale pentru copii de vârstă şcolară, consiliere pentru parinţi) ;

- responsabilizarea beneficiarului faţă de problemele pe care le întâmpină, dezvoltarea unor abilităţi pe perioada şederii în centru care să plaseze beneficiarul în zona în care conştientizează ajutorul pe care îl primeşte ca pe un ajutor temporar, ca pe o persoană care este activă şi se implică în activităţile centrului, nu ca o persoană care primeşte serviciile în mod pasiv. Acest nou mod de lucru face ca internările în centru să fie o perioadă de învăţare pentru a reveni la o viaţă independentă şi nu ca un serviciu ce poate crea dependenţă prin uşurinţa cu care se pot accesa serviciile.

- creşterea responsabilităţii autorităţilor locale şi a instituţiilor publice implicate în acordarea de servicii;

- scăderea riscului de transmitere a TBC-ului, bolilor contagioase şi a celor cu transmitere sexuală;

- adaptabilitatea serviciilor oferite la specificul beneficiarilor.

Puncte slabe: - nu s-a reuşit schimbarea comportamentului specific al beneficiarilor ciclici - insuficienţa resurselor umane de specialitate implicate în desfăşurarea activităţii şi

supraîncărcarea cu sarcini - depăşirea termenului maxim de instituţionalizare pentru unle cazuri, datorită dificultăţilor

din sistem (lipsa locurilor în căminele subordonate D.G.A.S.P.C., inexistenţa unor cămine spital, închiderea spitalelor şi căminelor pentru bolnavi cronici, etc)

- sporirea numărului de incidente înregistrate în incinta centrului, ca urmare a suportului legislativ lacunar şi a slabei securizări în zona centrului (ne referim aici atât la legislaţia aplicabilă SJU cu privire la internarea pacienţilor cu probleme mintale, cât şi la legislaţia aplicabilă forţelor de ordine care nu prevede măsuri de prevenţie sau soluţii pentru limitarea cazurilor de agresiuni). Obiective propuse pentru anul 2016

- menţinerea şi îmbunătăţirea modelului de servicii furnizate în cadrul centrului - adaptarea continuă a serviciilor la nevoile beneficiarilor - formarea continuă a personalului în problematica PAFA şi în special a categoriilor cu grad

mare de vulnerabilitate (persoane vârstnice- atât autonome cât şi cu grad avansat de dependenţă, persoane cu boli psihice)

V. SERVICIUL CRE ŞE

Creşele din municipiul Tulcea asigură îngrijirea copiilor cu respectarea tuturor măsurilor de

securitate şi igienă, supravegherea şi asistenţa de specialitate, activităţile de educare şi de petrecere a timpului liber, hrana zilnică şi evaluarea periodică a performanţelor fiecărui copil.

Pot beneficia de serviciile acordate de creşe atât copiii cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Tulcea cât şi copiii cetăţenilor altor state sau ai apatrizilor care au domiciliul sau reşedinţa stabilite în municipiul Tulcea.

Serviciul Creşă funcţionează în baza Codului etic al personalului Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea şi Carta drepturilor beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială - aprobate prin Decizia nr. 314/2007.

În municipiul Tulcea funcţionează un număr de 4 creşe cu program de lucru zilnic. Creşele funcţionează în intervalul orar 6,00-19,00. Acestea sunt:

80

- Creşa nr. 1, situată la adresa din str. Concordiei, nr.4; - Creşa nr.3, situată la adresa din str. Concordiei, nr.4; - Creşa nr.6 ,,Dumbrava minunată,, situată la adresa din Aleea Ciocârliei, nr. 5; - Creşa nr. 9 ,,Arabella,, situată la adresa din str. Babadag, nr. 15, bl. B4, demisol. Obiectivul principal al activităţii creşelor este creşterea continuă a calităţii serviciilor oferite

comunităţii tulcene, copiilor acesteia şi familiilor lor. În îndeplinirea scopului lor, creşele realizează în principal, următoarele activităţi:

-acordă servicii de îngrijire şi supraveghere a copiilor în vârstă de până la 3ani; -asigură un program de educaţie timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de

dezvoltare şi particularităţilor copiilor; -supraveghează starea de sănătate şi de igienă a copiilor şi acordă primul ajutor şi îngrijirile

medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de către susţinătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz;

-asigură nutriţia copiilor cu respectarea normelor în vigoare; -colaborează cu familiile copiilor care frecventează creşa şi realizează o relaţie de parteneriat

activ cu părinţii/susţinătorii legali în respectarea interesului copilului; -consiliere şi sprijin pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor; -contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de

părinţii săi. Personalul creşelor realizeză în principal, următoarele activităţi: - şeful de serviciu răspunde de organizarea activităţii, a personalului, de calitatea

îngrijirilor acordate copiilor, într-o abordare integrată a educaţiei timpurii; - psihologul evaluează copiii din creşă, oferă consiliere şi suport familiilor acestora; - asistenţii medicali asigură, triajul epidemiologic, supraveghează starea de sănătate şi de

igienă a copiilor, acordă primul ajutor şi îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până în momentul preluării copilului de către susţinătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz;

- educatorii puericultori realizează un program de educaţie timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţile copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani; colaborează cu familiile copiilor care frecventează creşa;

- infirmierii supraveghează starea de sănătate şi de igienă a copiilor, acorda, la nevoie, primul ajutor şi îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire şi contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copiilor de părinţii săi;

- bucătarii asigură nutriţia copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare; - îngrijitorii oferă servicii de îngrijire şi igienizare a spaţiilor. În vederea respectării interesului copilului, personalul creşelor realizează o relaţie de

parteneriat activ cu părinţii / reprezentanţii legali ai acestora, contribuind la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copiilor de părinţii săi. Întreaga echipă de profesionişti din creşă se concentreză pe:

- dezvoltarea integrală a copilului, prin acoperirea nevoilor sale din punctul de vedere al tuturor domeniilor de dezvoltare, pe trei axe principale: îngrijire, creştere şi educaţie timpurie;

- dezvoltarea liberă şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de nevoile sale;

- dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi;

- descoperirea de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

- sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intarea în şcoală şi pe parcursul vieţii;

- informarea şi susţinerea părinţilor copilului pentru exercitarea funcţiilor parentale, în deplin respect pentru rolul primordial al părintelui în îngrijirea, creşterea şi educaţia propriului copil.

Educaţia în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului şi este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă. Aceasta priveşte modelarea multidimensională şi aticipativă al factorului uman încă din primul an de viaţă, bazându-se pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea

81

timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare. Domeniile de dezvoltare ale copilului, precum şi dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena

personală, dezvoltarea socioemoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor în învăţare sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate prin identificarea potenţialului copilului cât şi a deficienţelor fiecărui copil în parte.

Obiectivele generale ale educaţiei timpurii vizează următoarele aspecte: -stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual,

socio-afectiv şi psiho-motric, ţinând cont de particulariţăţile specifice vârstei şi de potenţialul fiecăruia;

-realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;

-promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale;

-promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activitîţi de grup specifice vârstei; -sprijinirea părinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.

Tipurile de activităţi desfăşurate de copii în creşă sunt: -jocul cu jucăria, jocul senzorial, jocul de construcţie, jocul didactic; -activităţi artistice şi de îndemânare:desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi

gospodăreşti; -activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece,

euritmie; -activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de

imagini; -activităţi de cunoaştere: observări, povestiri după imagini, activităţi matematice, convorbiri,

jocuri didactice; -activităţi în aer liber: jocuri la nisipar, utilizarea aparatelor de joacă. Dezvoltarea timpurie a copiilor se produce ca efect cumulativ al îngrijirii acestora, al

nutriţiei, al stimulării şi educaţiei sale şi al protecţiei sociale, ceea ce implică o serie de intervenţii specifice fiecăruia dintre aceste domenii(domeniul sănătăţii, al protecţiei copilului, al educaţiei) şi care funcţionează în mod coerent şi integrat.

Al imentaţia copiilor din creşă respectă recomandările nutriţionale în vigoare aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1955/1995, cu modificările ulterioare, în funcţie de vârsta copilului şi de anotimp iar servirea meselor determină formarea unor deprinderi alimentare favorabile unui stil de viaţă sănătos. Se alcătuiesc meniuri variate pentru a acoperi nevoile nutriţionale şi pentru a stimula apetitul copiilor. Preparatele au gust plăcut consistenţa potrivită şi un conţinut caloric maxim de 1300 Calorii/zi. În alcătuirea meniului şi a raţiilor alimentare a fost respectat necesarul estimativ de alimente, respectiv: carne (pasăre sau vită)-50g/zi; preparate din carne-10g/zi; lapte 600 ml/zi; brânzeturi 15 g/zi; ouă 20 g/zi; grăsimi animale (unt) 10 g/zi; grăsimi vegetale 10 g/zi; pâine 80 g/zi; derivate din cereale 30 g/zi; cartofi 130 g/zi; legume 285 g/zi; fructe 180 g/zi; zahăr şi produse zaharoase 35 g/zi.

Pe parcursul anului 2015 s-au efectuat în creşe trimestrial acţiuni de dezinfecţie şi dezinsecţie, iar semestrial acţiuni de deratizare respectându-se astfel Ordinul ministrului sănătăţii nr.536/1997 privind normele de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al populaţiei.

Pentru a deveni beneficiarii serviciilor acordate în creşe persoanele interesate(părinţii copiilor/reprezentanţii legali) întocmesc şi depun cererea de înscriere a copilului la secretariatul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială. În urma apobării cererii, copilul este repartizat la creşa solicitată în limita locurilor disponibile. Dacă solicitările depăşesc oferta, se întocmeşte o listă de aşteptare în ordinea depunerii cererilor. Copiii nu sunt selectaţi după criterii discriminative : etnice, sociale, religioase. Creşa este accesibilă şi copiilor cu dezabilităţi, care nu au contraindicaţie medicală de a frecventa acest serviciu.

Părinţii/reprezentanţii legali întocmesc dosarul de intrare în colectivitate. Actele necesare dosarului de intrare în creşă sunt : cerere de înscriere ; copie certificat naştere copil; analize medicale : examen coprologic, coproparazitologic, exudat faringian pentru copil; fişă/dovadă de imunizări copil; adeverinţă de la medicul de familie cu menţiunea clinic sănătos pentru copil şi părinţi/reprezentanţi legali; copie acte identitate părinţi/reprezentanţi legali şi după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau încredinţare în vederea adopţiei, certificat de deces al unuia

82

dintre părinţi; adeverinţă de salarizare pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţi legali; analize medicale :VDRL pentru părinţi/reprezentanţi legali.

În creşă este stabilit un orar zilnic orientativ tinându-se cont de :

- activităţile incluse în rutina zilnică ; - activităţile dinamice de învăţare ; - activităţi lini ştite(desenat, ascultat, povestit, somn).

Orar zilnic orientativ

ORA ACTIVITĂŢI 6,00-8,30 -sosire –salut

-schimbarea îmbrăcăminţii/igienă individuală -micul dejun -joc individual sau în perechi /odihnă după nevoi

8,30-10,00 -activităţi la masă -muzică şi mişcare în grup -igienă individuală/tranziţie, gustare

10,00-12,00 -gustare -activităţi pe centre : joc de rol, lectură, muzică, construcţie, artă -igienizare după nevoi

12,00-13,00 -tranziţie pentru prânz -schimbarea lenjeriei -spălarea pe mâini

13,00-13,30 -prânz-servirea mesei -spălarea pe mâini

13,30-15,00 -igienă individuală -schimbarea lenjeriei -somn/odihnă

15,00-15,30 -trezire/salut -schimbarea lenjeriei/deprinderi de igienă/igienizare după nevoi -joc individual/în perechi

15,30-16,00 -spălarea pe mâini-gustare-spălare pe mâini 16,00-17,00 -activităţi/activităţi în aer liber 17,00-19,00 -schimbarea lenjeriei/deprinderi de igienă

-activităţi la masă -muzică, mişcare în grup -tranziţie-plecare

Din anul 2006 numărul copiilor înscrişi în creşe a înregistrat o creştere treptată, ajungându-se

ca din anul 2008 până în prezent toate creşele să funcţioneze peste capacitate.

Prezenţa copiilor în creşe în anul 2015 a fost următoarea:

LUNA

IAN

F EB

MA R

A P R

M A I

I U N

IUL

A UG

S E P

O C T

NOV

DEC

PREZENŢE

COPII

NR. ZILE

20 20 22 21 20 22 23 20 22 22 21 20

CREŞA NR. 1

NR. COPII ÎNSCRIŞI

61 63 65 66 67 68 69 70 69 48 49 51 11278

NR. PREZENŢE

COPII

802 863 1113 1002 1093 1230 726 1199 985 937 803 525

CREŞA NR. 3


62 63 63 70 70 70 74 73 70 49 51 52 10243

NR. PREZENŢE

COPII

716 705 850 964 1051 1152 694 1010 959 744 817 581

83

CREŞA NR. 6


63 62 65 66 67 70 66 67 81 53 53 51 11280

NR. PREZENŢE

COPII

998 882 1120 997 1132 1160 837 821 958 866 841 668

CREŞA NR.9


66 68 69 66 67 69 66 70 85 57 60 59

11864 NR. PREZENŢE

COPII

1041 865 1133 1062 1066 1079 993 813 1032 993 906 881

TOTAL PREZEN ŢE COPII/CREŞE 44665

PREZENŢA COPIILOR ÎN CRE ŞĂ

La sfârşitul anului 2015 în evidenţa Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială erau un număr

de 169 cereri dintre care: 55 cereri pentru anul 2015; 92 cereri pentru anul 2016 şi 22 cereri pentru anul 2017.

Copii înscrişi în anul 2015 pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă Număr copii înscrişi

0-1 an 40

Creşa nr.1 33 Creşa nr.3 4 Creşa nr.6 0

Creşa nr.9 3

1-2 ani 216

Creşa nr.1 52

Creşa nr.3 67

Creşa nr.6 12

Creşa nr.9 85 2-3 ani

204

Creşa nr.1 27

Creşa nr.3 43

Creşa nr.6 101

Creşa nr.9 33

CREŞA

PREZENŢE COPII

2013 2014 2015

CREŞA NR. 1

10710 10292 11279

CREŞA NR. 3

9892 9764 10243

CREŞA NR. 6

,,Dumbrava minunată”

10119 10742 11280

CREŞA NR. 9

,,Arabella”

11622 11505 11864

TOTAL 42343 42303 44665

84

0-1 an9%

1-2 ani47%

2-3 ani44%

Aşa cum rezultă din tabelul prezentat mai sus, cei mai mulţi dintre copiii înscrişi au vârsta

cuprinsă între 12-24 luni. Creşterea numărului copiilor înscrişi la creşă având această vârsta, poate fi explicată prin faptul că părinţii care revin la serviciu înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului pot beneficia, conf. prevederilor OUG nr.111/2010 cu modificările şi completările ulterioare,de stimulentul de inserţie.

Creşa nr. 1 – creşă cu program de zi Schema de personal cuprinde 15 persoane din care :

- 3 asistente medicale; - 5 educatori puericultori; - 3 infirmiere din care 1 post vacant ; - 2 îngrijitori ; - 1 bucătar.

În anul 2015 activitatea din Creşa nr. 1 s-a desfăşurat în cele 2 grupe de copii, cu 50 de pătuţuri, oferind servicii de calitate pentru 112 de copii înscrişi. În cele 253 zile lucrătoare ale anului 2015, prezenţa copiilor în creşă a fost de la 70 copii/zi în luna august până la 48 copii/zi în luna octombrie. Creşa nr. 3 – creşă cu program de zi

Schema de personal cuprinde 15 persoane din care : -3 asistente medicale ; -5 educatori puericultori; -6 îngrijitori; -1 bucătar.

În anul 2015 activitatea din Creşa nr. 3 s-a desfăşurat în cele 2 grupe de copii, cu 50 de pătuţuri, oferind servicii de calitate pentru 114 de copii înscrişi. În cele 253 zile lucrătoare ale anului 2015, prezenţa copiilor în creşă a fost de la 74 copii/zi în luna iulie până la 49 copii/zi în luna octombrie.

Creşa nr.6 ,, Dumbrava minunată ”– creşă cu program de zi Schema de personal cuprinde 15 persoane din care :

- 4 asistente medicale; - 3 educatori puericultori; - 4 infirmiere din care 1 post vacant; - 2 îngrijitori ; - 1 bucatar.

În anul 2015 activitatea din Creşa nr. 6 s-a desfăşurat în cele 2 grupe de copii, cu 50 de pătuţuri. În cele 253 zile lucrătoare ale anului 2015, au frecventat creşa 113 de copii înscrişi. Prezenţa copiilor în creşă a fost de la 81 copii/zi în luna septembrie până la 51 copii/zi în luna decembrie.

Creşa nr.9 – creşă cu program de zi Schema de personal cuprinde 19 persoane din care :

- 4 asistente medicale ;

85

- 7educatori puericultori din care 1 post temporar vacant; - 3 îngrijitori din care 2 posturi vacante; - 1 bucatar;

În anul 2015 activitatea din Creşa nr. 9 s-a desfăşurat în cele 4 grupe de copii, cu 46 de pătuţuri. În cele 253 zile lucrătoare ale anului 2015, au frecventat creşa 121 copii. Prezenţa copiilor în creşă a fost de la 85 copii/zi în luna septembrie până la 59 copii/zi în luna decembrie.

Pentru menţinerea unui standard ridicat al calităţii serviciilor oferite în creşe specialiştii recomandă constituirea grupelor de 7-9copii, raportul adult /copil pe tură fiind de 1/4-6 copii..

În ceea ce priveşte activitatea psihologului, acesta evaluează şi urmăreşte dezvoltarea copiilor din cele patru creşe, cu vârste cuprinse între 0-3ani.

Evaluarea şi urmărirea dezvoltării copiilor s-a focalizat pe următoarele coordonate: -nivelul dezvoltării psiho-motorii; -nivelul dezvoltării limbajului; -nivelul dezvoltării socio –afective. Activitatea a inclus şi consilierea psihologică a părinţilor unor copii din creşe – copii care

aveau probleme de adaptate la mediul din creşe sau la cel familial. Educaţia din familie trebuie să ţină seama în afara achiziţiei de cunoştinţe, şi de cultivarea corectă a dorinţelor şi a acţiunilor copilului (prin întărirea unor comportamente sau dezaprobarea lor), deoarece la intrarea în creşă copilul se va dezvolta într-un regim egalitar de tratament cu alţi copii, fapt ce crează necesitatea adaptării la acel regim.

Deasemenea a participat la manifestările festive organizate cu copiii ori de câte ori acestea s-au desfăşurat. Eficienţa muncii psihologice e reflectată în comportamentul social-optim al copiilor, rezultat al învăţării timpurii realizate prin aportul activităţii de instruire şi a celei de consiliere psihologică.

Rezultatele pozitive obţinute sunt produsul muncii individuale şi colective depuse printr-o colaborare permanentă cu educatorii puericutori din creşe.

În cursul anului 2015 au fost organizate evenimente la care copiii şi-au arătat deprinderile, abilităţile şi talentele şi au fost stimulaţi pe măsură, de exemplu : ,,Bun venit primăvară”, ,,1 Iunie-ziua copilului”, ,,La revedere creşă, bun găsit grădiniţă”, ,,Moş Nicolae”, ,,Iată vine Moş Crăciun”, precum şi sărbătorirea zilei de naştere a fiecărui copil.

S-au făcut permanent achiziţii de alimente de calitate pentru a le oferi copiilor meniuri

variate, echilibrate şi complete. Contravaloarea alocaţiei de hrană suportată de părinţi în creşele cu program de zi a fost de 4 RON până la data de 30.06.2008, de 6 RON până la 30.11.2014 iar de la data de 01.12.2014, 12 RON conf. Hotărârii nr.904 din 15 octombrie 2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzutede art. 129 alin.(1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cu modificările şi completările ulterioare.

Pe parcursul anului 2015 s-au cheltuit din bugetul D.A.P.S. (exceptând cheltuielile cu salariile) :

- 535733,31 RON pentru hrana copiilor; - 72996 RON pentru materiale de curăţenie ; - 85598,33 RON pentru încălzire, forţă motrică ; - 14358,28 RON pentru apă canal, salubritate ; - 4107,23 RON pentru poştă telecomunicaţii, radio tv., internet; - 34773,70 RON pentru alte bunuri şi servicii de întreţinere şi funcţionare ; - 9908,40 RON pentru furnituri birou ; - 984,01 RON pentru medicamente ; - 11919.96 RON pentru reparaţii curente ; Toate creşele din Municipiul Tulcea sunt incluse şi funcţionează în program Step by Step. În

urma includerii Creşei nr. 6,,Dumbrava minunată ” în Proiectul Centrelor Metodologice zonale, finanţat de UNICEF şi ini ţiat de Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step Bucureşti, precum şi a monitorizării activităţii, Creşa nr. 6 ,,Dumbrava minunată ” este, începând cu anul 2004, Centru Metodologic Zonal în Educaţie Timpurie.

Obiective realizate în anul 2015 :

86

1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor acordate în creşe în urma evaluării nevoilor familiilor; 2. Continuarea implementării ş i dezvoltării conceptului de educaţie timpurie ; 3. Efectuarea lucrărilor de reparaţie la creşele nr. 1/3 , creşa nr. 6,,Dumbrava minunată,, şi creşa nr.9,,Arabella,; 4. Continuarea lucrărilor de amenajare a curţilor interioare, ca loc de joacă pentru copii; 5.Întocmirea proiectului tehnic pentru lucrările de construcţie privind obiectivul ,,transformare acoperiş de tip terasă în acoperiş de tip şarpantă ,, la creşa nr. 6,,Dumbrava minunată,,. Obiective propuse pentru 2016: 1. Executarea lucrărilor de construcţie privind obiectivul ,,transformare acoperiş de tip terasă în acoperiş de tip şarpantă la creşa nr. 6,,Dumbrava minunată,, ; 2. Reabilitarea termică a clădirii creşelor nr. 1/3 şi 6,,Dumbrava minunată,, ; 3. Igienizarea şi zugrăvirea spaţiilor interioare în Creşa nr.9,,Arabella”; 4. Continuarea colaborării cu Inspectoratul Şcolar în ceea ce priveşte obţinerea avizului conform dar şi implementării ş i dezvoltării conceptului de educaţie timpurie ; 5. Formarea şi perfecţionarea permanentă a personalului prin Centrul Metodologic Zonal Tulcea. Investiţia în copii la vârste cât mai fragede conduce, pe termen lung, la dezvoltarea

socială a acestora şi la realizarea susţinută a drepturilor copilului. Calitatea educaţiei, a îngrijirii şi protecţiei copilului de la naştere până la vârsta de 6/7 ani depinde de noi, toţi cei care interacţionăm cu copiii, zi de zi : părin ţi, educatori puericultori, asistenţi medicali, infirmieri, îngrijitori, psihologi, toţ i acţionând coerent şi având permanent în atenţie copilul şi particularităţ ile acestuia. Nu este deajuns doar să îngrijim copilul, cum nu este de ajuns doar să-l hrănim sau să-l învăţăm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan, de hrană sănătoasă, de îngrijire atentă, de atenţie şi căldur ă de stimulare, de încredere, de răbdare de un mediu pr ielnic în care să se dezvolte fiecare la timpul potrivit.

CONSILIILE CIVICE DE CARTIER

Prin Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială, în municipiul Tulcea, este iniţiată, coordonată

şi monitorizată activitatea a 5 Consilii Civice de Cartier constituite în baza H.C.L. nr. 65/11.04.2013. Consiliile Civice de Cartier (C.C.C.) sunt grupuri de voluntari ce realizează exerciţiul unei cetăţenii active şi implicarea cât mai multor cetăţeni în procesul de dezvoltare şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în municipiul Tulcea. Membrii C.C.C. sunt voluntari, nu beneficiază de retribuţie şi nici de alte facilităţi, şi-au ales preşedintele şi secretarul şi persoanele responsabile de comunicarea cu Primăria şi cu D.A.P.S. şi sunt cei care încurajează iniţiativa civică promovând propunerile cetăţenilor din cartier. Contractele de voluntariat s-au încheiat prin compartimentul de specialitate al D.A.P.S., care păstrează evidenţa proceselor verbale de la adunările cetăţeneşti, propunerile privind problemele de interes comunitar sesizate şi în funcţie de problemele identificate transmite serviciilor specializate sesizările acestora.

Înfiinţarea Consiliilor Civice de Cartier reprezintă de fapt crearea unor grupuri locale de iniţiativă benefice nu numai persoanelor/grupurilor direct afectate de o anumită problemă, beneficiarul fiind întreaga comunitate tulceană, mobilizarea şi implicarea C.C.C. reprezentând în fapt vocea fiecărui cetăţean al municipiului Tulcea

Obiectivele urmărite prin aplicarea conceptului de consilii civice sunt: a) sporirea gradului de implicare şi responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean; b) stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor de interes

comunitar;

87

c) armonizarea viziunii municipalităţii cu opiniile şi aşteptările cetăţenilor; d) îmbunătăţirea transparenţei decizionale şi a modului cum sunt folosite resursele bugetare

ale comunităţii. Scopurile urmărite prin înfiinţarea consiliilor civice sunt: a) implicarea cetăţenilor din toate cartierele municipiului Tulcea în elaborarea, definirea şi

aprobarea politicilor publice ale comunităţii; b) informarea locuitorilor despre strategia generală a autorităţilor publice locale; c) identificarea prin contact direct a aşteptărilor cetăţenilor din fiecare cartier în parte şi

consultarea lor în vederea realizării planurilor de acţiune în toate domeniile de interes comunitar; d) realizarea unei transparenţe decizionale majore şi legitimarea activităţilor municipalităţii

prin susţinerea exprimată de cetăţeni; Consiliile Civice de Cartier au următoarele atribuţii: • informarea privind rezolvarea problemelor sociale din cartierele pe care le reprezintă; • dezvoltarea de activităţi privind îmbătrânirea activă şi solidaritatea între generaţii prin:

- organizarea de activităţi gospodăreşti privind înfrumuseţarea cartierului, - iniţierea unor activităţi culturale/competiţii în cartier şi între cartiere;

• dezvoltarea spiritului de întrajutorare şi solidaritate socială; • implicarea în acţiuni de natură civică; • dezvoltarea unor iniţiative economice şi sociale zonale/entice; • colaborarea cu preşedinţii de asociaţii de proprietari din cartier; • iniţierea unor seminarii, întâlniri pe teme de interes cu specialişti, în funcţie de problemele

identificate. În anul 2015 s-au realizat următoarele adunări cetăţeneşti ale Consiliilor Civice de Cartier: - 21.10.2015 și 24.11.2015 – Adunarea cetăţenească a CCC 1, organizată la Colegiul

Economic “Delta Dunării. În cadrul acestor adunări cetățenești au participat un număr de 80 de persoane, membrii ai Consiliului Civic de Cartier nr.1 și cetățeni cu domiciliul arondat consiliului civic de cartier. Au fost adresate un număr de 85 de solicitări cu privire la diverse aspecte și probleme întâmpinate pentru atingerea unui standard satisfăcător de conviețuire și nu numai (igienizarea spațiilor verzi, asigurarea liniștii și ordinii publice, amenajare spații de joacă pentru copii și parcări, reabilitarea parcurilor, reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare precum și extinerea acestora în cartierul Vărăriei, facilități acordate elevilor pentru transportul în comun și diminuarea numărului de animale fără stăpân).

- 16.10.2015 și 17.11.2015 - Adunarea cetăţenească a CCC 2, organizată la Şcoala Gimnazială “Constantin Găvenea”, la care au participat un număr de 101 de persoane. Au fost ridicate un număr de 55 de probleme supuse atenției/soluționării reprezentanților instituțiilor abilitate cu privire la: amenajarea unor noi locuri de parcare, reabilitarea trotuarelor, verificarea și extinderea rețelei de iluminat stradal, verificarea periodică a căminelor de canalizare, turnarea de covor asfaltic, amplasarea de containere pentru colectarea materialelor provenite din dărâmarea unor ziduri, ridicarea autoturismelor abandonate, asigurarea ordinii și lini știi publice, verificări la nivelul asociațiilor de proprietari.

- 20.10.2015 și 25.11.2015 - Adunarea cetăţenească a CCC 3 și 5, organizată în cadrul Liceului de Arte “George Georgescu”. Au participat 61 de persoane care au adresat reprezentanților municiplității un număr de 39 de solicitări cu privire la: montarea de module radio cu telecitire pe apometre, modalitatea de calcul a apei potabile și a taxei de habitat, igienizarea canalelor colectoare și a spațiilor verzi, verificarea activității financiar contabile a asociațiilor de proprietari, intensificarea controalelor automobilelor parcate ilegal.

- 19.10.2015 și 16.11.2015 Adunarea cetăţenească a CCC 4 organizată în cadrul Liceului ,,Ion Creangă”. Au fost inregistrați un număr de 89 de participanți, sesizările acestora vizand in general aceleași tipuri de probleme ca si la celelalte adunari cetatenești.

La adunările cetăţeneşti organizate în fiecare cartier au participat cetăţeni din cartier, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, directorul D.A.P.S. Tulcea, directorul Direcţiei Întreţinere şi Administrare Patrimoniu, reprezentanţi ai societăţilor comerciale subordonate Consiliului Local Tulcea: S.C.Servicii Publice S.A., S.C. Aquaserv S.A., consilieri locali, precum şi alte persoane din aparatul propriu al Primarului care au oferit raspunsuri la problemele ridicate sau după caz persoanele interesate au fost informate prin intermediul D.A.P.S., după verificarea in teren a problemelor sesizate.

88

Pentru recunoașterea activității de voluntariat cu ocazia Galei Voluntarilor, eveniment organizat în data de 04.12.2015, Direcția de Asistență și Protecție Socială Tulcea a acordat Diplome de apreciere pentru activitatea desfășurată și adeverințe de voluntariat pentru 106 membri. În cursul anului 2015 s-au înregistrat 5 solicitări de înscriere ca membru voluntar în cadrul Consiliilor Civice de Cartier.

În contextul dezvoltării durabile a comunităţii tulcene, în sensul îmbunătăţirii calităţii vieţii şi a bunăstării atât a generaţiilor actuale cât şi a celor viitoare, rolul C.C.C. este de a implica cât mai mulţi cetăţeni atât în identificarea nevoilor stringente a fiecărui cartier din Tulcea cât şi a soluţiilor la aceste probleme, conştientizare, responsabilizare şi participare efectivă la tot ceea ce ne înconjoară, fie că este în domeniul social, educaţional, al ocupării forţei de muncă, sănătăţii sau al locuirii.

ANALIZA SWOT A BENEFICIILOR ŞI SERVICIILOR SOCIALE

FURNIZATE DE D.A.P.S. TULCEA

89

Puncte tari Puncte slabe 1.îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea calităţii vieţii prin furnizarea de servicii sociale, centrate pe nevoi, destinate copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, persoanelor fără adăpost, persoanelor singure/familiilor fără venituri. 2. accesarea fondurilor nerambursabile prin initierea de proiecte si dezvoltarea serviciilor sociale adresate categoriilor de persoane vulnerabile 3.creşterea performanţei serviciului, număr mare de anchete sociale realizate în condiţiile în care numărul angajaţilor s-a diminuat; 4. programul de lucru al Biroului Relaţii cu Publicul – zilnic între orele 8,30 -16,30; 5. îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi specializare a personalului; 6. limitarea sărăciei extreme;

1. resurse umane insuficiente; 2. lipsa unei baze de date unică care să cuprindă persoanele asistate în cadrul D.A.P.S.; 3. insuficienţa resurselor financiare care să asigure o susţinere reală a măsurilor de prevenire şi combatere a marginalizării ş i excluziunii sociale; 4. acte normative necorelate

Oportunităţ i

Ameninţări

1.cunoaşterea problemelor existente la nivelul comunităţii ş i identificarea nevoilor; 2. obținerea de fonduri nerambursabile 3. dezvoltarea şi diversificarea serviciilor furnizate în sistem integrat 4.existenţa O.N.G.-urilor active cu care se pot încheia parteneriate; 5. înfiinţarea C.C.C. – dialog continuu cu comunitatea; 3. posibilitatea formării continue a personalului prin schimbul de experienţă şi participarea la cursuri şi seminarii; 4. elaborarea de propuneri privind modificarea cadrului legislativ; 4. creşterea responsabilităţii ş i a implicării autorităţilor locale şi a instituţiilor publice în acordarea de servicii; 5. dezvoltarea parteneriatului public-privat

1.creşterea gradului de sărăcie; 2.risc de abandon şi abandon şcolar. 3. existenţa unui număr mic de O.N.G.-uri care furnizează servicii sociale în domeniul asistenţei sociale; 4. lipsa pe piaţa forţei de muncă a persoanelor calificate în domeniul asistenţei sociale.

STRATEGII PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR IDENTIFICATE

OBIECTIVE STRATEGICE

90

1. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor centrate pe nevoile beneficiarilor; 2. Dezvoltarea operaţională a Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială pentru

eficientizarea relaţiilor cu structurile institu ţionale cu atribuţii în domeniu; a) dezvoltarea unui sistem de cooperare şi comunicare interinstituţională; b) externalizarea de servicii către parteneri privaţi – ONG-uri; c) fundamentarea dezvoltării instituţionale prin:

• crearea unei hărţi a problemelor sociale; • efectuarea unor analize/studii aplicate pe domenii specifice; • investiţii în programe de formare/dezvoltare profesională.

3. Dezvoltarea comunicării interinstitu ţionale şi cu structurile societăţii civile. (extinderea parteneriatului social-istutuţii, ONG - uri, la nivel local;

OBIECTIVE SPECIFICE 1. diminuarea dezechilibrelor locale existente, limitarea sărăciei, absorbţia treptată a sărăciei persoanelor active şi a celor care şi-au încheiat ciclul vieţii active; 2. limitarea situaţiilor de abuz, violenţă şi exploatare; 3. promovarea unei societăţi inclusive, reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate. 4. completarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie socială prin trecerea decisivă de la

protecţia socială de tip pasiv la activizarea capacităţilor individuale şi colective; 5. dezvoltarea capacităţii manageriale, precum şi profesionalizarea personalului la nivelul

D.A.P.S.; 6. eficientizarea comunicării interinstituţionale şi cu ceilalaţi parteneri sociali; 7. dezvoltarea unei culturi a parteneriatului social şi a responsabilităţii sociale.

MĂSURI PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR :

Dezvoltarea şi aplicarea Strategiei Locale de prevenire şi combatere a marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie, în perioada 2011-2018.

1.Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor centrate pe nevoile beneficiarilor 1.1. Diminuarea dezechilibrelor locale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia treptată a sărăciei persoanelor active şi a celor care şi-au încheiat ciclul vieţii active (pensionarii). 1.1.1. Colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul de prevenire şi combatere a marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie. 1.1.2. Stabilirea parteneriatelor în domeniul asistenţei sociale. 1.1.3.Înfiinţarea unor servicii noi sau extinderea celor existente, pentru a le creşte accesibilitatea (centre de zi, centre multifuncţionale, centre de tip respiro), accesarea fondurilor nerambursabile, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite. 1.1.4. Crearea unui plan unic de servicii în abordarea fiecărui caz social prin elaborarea planului individualizat de intervenţie. 1.1.5. Instituţiile responsabile să realizeze o selecţie a serviciilor si proiectelor oferite, bazată pe priorităţi. 1.2. Limitarea situaţiilor de abuz, violenţă şi exploatare. 1.2.1. Organizarea unor campanii publice de informare şi sensibilizare asupra problematicii abuzului, violenţei şi a exploatării. 1.2.2. Stabilirea parteneriatelor şi a grupurilor de lucru în domeniul protecţiei copilului, combaterii consumului de droguri şi a criminalităţii asociate acestuia, domeniul violenţei domestice.

91

1.2.3. Concesionarea unor servicii specializate către organizaţii acreditate. 1.2.4. Punerea accentului pe prevenţia acestor probleme, inclusiv prin promovarea valorilor morale şi etice. 1.2.5. Sublinierea rolului familiei în limitarea situaţiilor de abuz, violenţă, etc. 1.3. Promovarea unei societăţi incluzive, reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate. 1.3.1. Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetăţenilor pentru creşterea gradului de acceptare la nivelul comunităţii a persoanelor aflate la risc de marginalizare socială (grupuri minoritare, persoane cu dizabilităţi, persoane infectate HIV). 1.3.2. Stabilirea parteneriatului şi a grupurilor de lucru în vederea reducerii riscului de marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate. 1.3.3. Dezvoltarea unui program de voluntariat şi implicarea voluntarilor în furnizarea de servicii persoanelor aflate la risc de marginalizare socială. 1.3.4. Încurajarea formelor alternative de instituţionalizare a tinerilor. 1.3.5. Încurajarea reconversiei celor asistaţi social pentru a preveni dependenţa de ajutoarele sociale transmiterea acestei dependenţe. 1.3.6. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică a populaţiei municipiului Tulcea. 1.3.7.Evaluarea continuă a impactului prestaţiilor şi serviciilor socio-medicale asupra comportamentului social şi individual al persoanelor aflate în nevoie. 1.4. Îmbunătăţirea şi dotarea spaţiilor destinate acordării serviciilor sociale atât pentru copii cât şi pentru adulţi; 1.4.1 Mansardarea, igienizarea şi zugrăvirea spaţiilor interioare în Creşa nr. 6,,Dumbrava minunată ”; 1.4.2. Mansardarea, igienizarea şi zugrăvirea spaţiilor interioare în Creşa nr. 1/3 ; 1.4.3. Continuarea lucrărilor de amenajare a curţilor interioare, ca loc de joacă pentru copii. 1.4.4. Înfiinţarea şi dotarea corespunzătoare a cabinetelor medicale şcolare în fiecare unitate de învăţământ. 2. Dezvoltarea operaţională a D.A.P.S. pentru eficientizarea relaţiilor cu structurile institu ţionale cu atribuţii în domeniu. 2.1. Completarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie socială la nivel local, prin implementarea sistemului naţional de asistenţă socială şi trecerea decisivă de la protecţia socială de tip pasiv la activizarea capacităţilor individuale şi colective. 2.1.1. Accentuarea rolului important de coordonare şi decizie al D.A.P.S. a tuturor serviciilor sociale la nivel local 2.1.2. Dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale proprii în funcţie de nevoile locale. 2.1.3. Înfiinţarea de servicii, unităţi şi departamente pentru implementarea măsurilor de asistenţă socială. 2.1.4. Promovarea de parteneriate cu furnizorii de servicii sociale complementare şi sprijinirea activităţii acestora. 2.1.5. Subvenţionarea serviciilor sociale acordate de furnizori acreditaţi în condiţiile legii. 2.1.6. Concesionarea de servicii sociale către ONG-uri acreditate şi licenţiate. 2.1.7. Implementarea standardelor profesionale în serviciile prestate. 2.1.8. Creşterea capacităţii serviciilor responsabile, atât prin creşterea numarului personalului implicat cât şi prin eficientizarea activităţii. 2.2. Dezvoltarea capacităţii manageriale, precum şi profesionalizarea personalului la nivelul D.A.P.S. 2.2.1. Eficientizarea actului managerial prin monitorizarea şi evaluarea personalului propriu cu instrumente specifice. 2.2.2. Planificarea strategică dinamică, continuă şi flexibil ă a muncii de asistenţă socială.

92

2.2.3. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi specializare a personalului din cadrul D.A.P.S. prin participarea la programe de perfecţionare profesională. Realizarea unui plan anual de pregătire continuă a angajaţilor D.A.P.S. 2.2.4. Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personalului în utilizarea PC prin obţinerea ECDL-ului. 2.2.5. Promovarea şi implementarea de programe pilot, împreună cu alte servicii publice sau organizaţii din ţară şi străinătate, prin schimburi de experienţă, conferinţe şi seminarii comune. 3. Dezvoltarea comunicării inter-institu ţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi central, în plan intern ş i internaţ ional. 3.1. Eficientizarea comunicării inter-instituţionale şi cu ceilalţi parteneri sociali. 3.1.1. Coordonarea activităţilor de colaborare şi comunicare ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale care structurează sistemul naţional de asistenţă socială. 3.1.2. Crearea de instrumente de comunicare eficiente, de proceduri şi standarde comune. 3.1.3. Schimbul de date şi informaţii cu instituţiile centrale şi locale în conformitate cu convenţiile, acordurile, recomandările internaţionale şi legislaţia naţională, prin care se structurează sistemul naţional de asistenţă socială. 3.1.4. Optimizarea cooperării cu toţi actorii sociali - indivizi/grupuri, privat/public, profit/non-profit, găsirea de noi forme de cooperare şi domenii de interes comun. 3.1.5. Sublinierea rolului Poliţiei şi a forţelor de ordine în sprijinirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor specifice. 3.2. Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului social şi a responsabilităţii sociale. 3.2.1. Crearea de grupuri de parteneriat local (GPL) în problematica socială cu orientare pe obiective specifice. 3.2.2. Crearea unui grup de lucru care să implice partenerii sociali în luarea deciziilor. 3.2.3. Crearea unui calendar comun de activităţi. 3.2.4. Organizarea unor ateliere tematice, conferinţe de caz, campanii de responsabilizare. 3.2.5. Preluarea experienţelor de succes din modele de parteneriat ale oraşelor cu care Tulcea este înfrăţită. 3.2.6. Dezvoltarea unui program de voluntariat la nivel local prin atragerea de resurse umane şi materiale din comunitate. 3.2.7. Încurajarea spiritului civic şi comunitar în rândul cetăţenilor INDICATORI DE EVALUARE A IMPLEMENTARII STRATEGIILOR ▪ număr de beneficiari; ▪ numărul furnizorilor de servicii (publici şi privaţi) şi număr de personal implicat în acordarea serviciilor; ▪ număr şi tipuri de unităţi de asistenţă socială, de asistenţă social-medicală înfiinţate; ▪ număr şi tipuri de servicii sociale acordate (servicii sociale cu caracter primar şi servicii sociale specializate); ▪ coeficientul de satisfacere a nevoilor, reclamaţii, plângeri; ▪ rapoarte de evaluare ale ONG-urilor; ▪ analize, studii şi alte situaţii statistice. Proiecte pentru care s-au dezvoltat documentaţiile tehnico-economice

1. Transformare acoperiş de tip terasă în acoperiş de tip şarpantă la Creşa 6

« Dumbrava Minunată » Având în vedere specificul activităţii şi condiţiile igienico-sanitare ce trebuie îndeplinite cu

stricteţe în unităţile de tip creşe s-a întocmit toată documentaţia necesară în vederea derulării acestui proiect.

Finanţare: Buget Local

93

Stadiu: s-a întocmit documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiectul tehnic+ detalii de execuţii, documentaţia pentru obţinerea avizelor, acordurilor, inclusiv a autorizaţiei de construire.

Proiecte necesar a fi implementate la nivel local în domeniul specific de activitate şi care se află în diferite faze de maturitate (idee de proiect, studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, etc) Grupuri vulnerabile prioritare identificate la nivelul Municipiului Tulcea

1. Persoane vârstnice dependente 2. Tineri care au părăsit sistemul de protecţie socială 3. Persoane cu dizabilităţi 4. Copii 0-3 ani 5. Copii în situaţii de risc 6. Persoane apte de muncă fără venituri

I. Persoane vârstnice 1. Dezvoltarea de programe de formare pentru îngrijitori la domiciliu şi management

pentru echipe interdisciplinare Obiectiv: susţinerea sectorului formal şi informal de îngrijire pentru toate categoriile de personal 2. Echipe mobile de asistenţă medicală primar ă şi recuperare Obiectiv: iniţierea a 2 echipe mobile pentru susţinerea serviciilor de asistenţă medicală primară

pentru cazurile de vârstnici cu probleme sociale, în zonele cele mai greu accesibile ale oraşului; dezvoltare de programe de parteneriate cu ceilalţi actori din comunitate;

3. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri comunitare ale vârstnicilor cu grad de dependenţă Obiectiv: dezvoltarea unei reţele integrate de asistenţă şi îngrijire la domiciliu pentru un număr

de 200 persoane până în anul 2020. 4. Program de dezvoltare a reţelei de asistente medicale comunitare Obiectiv: sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală comunitară şi medicină

preventivă; 5. Teleasistenţa Obiectiv: înfiinţarea serviciului de teleasistenţă şi îngrijire pe termen lung pentru persoane

vârstnice dependente; 7. Dezvoltarea unei reţele de centre de zi pentru vârstnici Obiectiv: Promovarea autonomiei si participării persoanelor vârstnice la viaţa comunităţii, prin respectarea principiului “îmbătrânirii active”;

II . Tineri care au părăsit sistemul de protecţie Complex de apartamente sociale (de tip familial) pentru tinerii care părăsesc sistemul de

protecţie socială Obiectiv: prevenirea marginalizării şi includerea acestei categorii de persoane în viaţa socială şi

pe piaţa muncii.

I II. Persoane cu dizabilităţi

1. Centru multidisciplinar de intervenţie pentru copii cu autism Centru multidisciplinar este dedicat educaţiei copiilor cu autism bazate în principal pe

următoarele intervenţii: analiza comportamentală aplicată - Applied Behavior Analysis (ABA), logopedie, terapie ocupaţională şi kinetoterapie.

94

Obiective: îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor cu autism şi a familiilor acestora, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale a copiilor cu autism, facilitarea incluziunii şcolare şi sociale

2. Centrul de recuperare şi tratament pentru persoane cu dizabilităţi - copii şi adulţi Obiectiv: Dezvoltarea sistemului serviciilor de recuperare pentru persoanele cu dizabilităţi

3. Centru de îngrijiri paliative Obiectivul proiectului : Iniţierea şi dezvoltarea unei unităţi complexe de servicii de îngrijiri

paliative care să cuprindă atât servicii de îngrijiri paliative la domiciliu cât şi o unitate cu 10 paturi pentru bolnavii cronici în stadii terminale.

4. Complex multifuncţional pentru adulţi cu dizabilităţ i Obiectiv: ini ţierea şi dezvoltarea unui centru care să aibă servicii multiple ce vor include: servicii de tip centru de zi; servicii de tip respiro; servicii de evaluare şi consiliere vocaţională; servicii de consiliere pentru aparţinători şi persoane adulte cu dizabilităţi.

IV. Copii 0-3 ani

1. Înfiin ţarea a 2 creşe Dezvoltarea timpurie a copiilor se produce ca efect cumulativ al îngrijirii acestora, al

nutriţiei, al stimulării şi educaţiei sale şi al protecţiei sociale, ceea ce implică o serie de intervenţii specifice fiecăruia dintre aceste domenii(domeniul sănătăţii, al protecţiei copilului, al educaţiei) şi care funcţionează în mod coerent şi integrat.

Obiectiv: înfiinţarea a două creşe prin care se asigură servicii de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor cu vârsta de până la 3 ani, adecvate vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor acestora.

V. Copii în situaţii de risc

Înfiinţarea de centre de zi şi centre multifuncţionale care să asigure servicii sociale furnizate în sistem integrat: sociale, medicale şi educaţionale.

Obiectiv: Prevenirea şi combaterea excluziunii sociale a copiilor prin responsabilizarea şi implicarea activă a autorităţii publice locale, a organismelor nonguvernamentale şi a comunităţii.

VI . Persoane apte de muncă fără venituri

Dezvoltarea unor întreprinderi de economie socială în parteneriat public-privat Obiectiv :Creşterea gradului de ocupare a persoanelor apte de muncă fără venituri

1. Cooperativa de valorificare a produselor ecologice Impact socio-economic:

- sute de familii din municipiu şi împrejurimi îşi pot procura hrana sănătoasă; - familiile membrilor cooperatori îşi asigură un venit decent; - scăderea indicelui de sărăcie - promovarea micului producător care, dovedindu-şi credibilitatea în faţa consumatorilor, îşi

poate dezvolta propria afacere, lăsând locul altor producători 2. Centrul de pregătire în vederea reinserţiei socio-profesionale pentru persoanele fără adăpost Impact socio-economic:

- responsabilizarea beneficiarilor CSUP (participarea şi pregătirea pentru activităţi lucrative, dezvoltarea spiritului de antreprenoriat, scăderea gradului de dependenţă faţă de serviciile sociale, conştientizarea necesităţii de a-şi rezolva propriile probleme şi de a deveni un actor activ în viaţa comunităţii)

- crearea de locuri de muncă

95

3. Atelier pregătire pre-profesională pentru persoanele cu handicap uşor Impact socio-economic:

- vizibilitatea şi conştientizarea fenomenului persoanelor cu handicap de către comunitate - inserţia socio-profesională şi integrare pe piaţa muncii - creşterea încrederii în sine prin dezvoltarea sentimentului de utilitate - persoana cu handicap devine din consumator pasiv o persoană activă

4. Asociaţia mutuală pentru întrajutorare şi activităţi de integrare socio-profesională persoane vârstnice

Impact socio- economic: - asigură nevoi curente ale membrilor la costuri reduse - îmbunătăţirea nivelului de trai şi creşterea calităţii vieţii membrilor care au accesat serviciile - atragerea de voluntari - crearea unei reţele de socializare - facilitarea activităţilor desfăşurate în comun

5. Complex social - agroturistic Impact socio-economic: - crearea de locuri de muncă pentru persoane din categorii vulnerabile - crearea unor facilităţi pentru petrecerea activă a timpului liber

Urmare selectării cererilor de finantare din fonduri nerambursabile, Direcția de

Asistență și Protecție Socială în calitate de promotor de proiect și/sau partener în proiect are în derulare trei proiecte:

1.Centrul de zi pentru copii ”Alice” finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României prin Agenţia Naţională de Protecţia Drepturilor Copilului prin linia de finanţare a subproiectelor din cadrul proiectului “Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa şi instruirea personalului aferent” se află în fază de implementare. Valoarea totală a subproiectului este de 118.299 Eur din care suma de 80.000 EUR a fost solicitată prin cererea de finanţare, iar 38.299 EUR reprezintă contribuţia proprie asigurată de la bugetul local.

Obiective proiect: - Responsabilizare şi implicarea activă a părinţilor în procesul de creştere şi dezvoltare a

copiilor într-un mediu familial stabil şi armonios; - Conştientizarea părinţilor privind situaţiile de risc ce pot afecta sănătatea, dezvoltarea morală,

educaţia şi integrarea socială a copiilor; - Îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare între părinţi şi copii în vederea stabilirii unor punţi de

legătură în ceea ce priveşte diminuarea conflictelor între generaţii; - Acordarea de sprijin familiilor/părinţilor prin dezvoltarea de reţele/grupuri de sprijin; - Reducerea numărului de copii care ajung în instituţii datorită unor dificultăţi temporare prin

care trec părinţii acestora; - Prevenirea abandonului şcolar; - Sprijinirea părinţilor în soluţionarea problemelor privind nevoile copiilor cu care se confruntă

la un moment dat; - Creşterea gradului de implicare a profesioniştilor din serviciile comunitare în depistarea

precoce a riscurilor care determină separarea copilului de familia sa. Beneficiarii subproiectului : Copii şi părinţi aflați în situații de risc

2. Centrul de Îngrijire, Supraveghere şi Educaţie Timpurie „Sibell” finanţat prin mecanismul financiar SEE 2009-2014 în cadrul Programului RO11 "Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată se află în stadiul de implementare. Proiectul este finanțat cu suma de 354.739 Euro. Obiectiv principal: - Asigurarea de servicii integrate de îngrijire şi supraveghere a copiilor din municipiul Tulcea în vârstă de până la 3 ani şi implementarea programelor de educaţie timpurie adecvate vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor acestora.

96

Beneficiari: - copii cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani

3. Centrul Multifuncţional „Sofia” finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (Granturile SEE) 2009-2014, în cadrul programului „Copii şi tineri în situaţii de risc şi Ini ţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii sociale”, se află în etapă de implementare, iar valoarea totală a proiectului este 1.605.418 lei Obiective principale:

– Combaterea riscului de excluziune socială a copiilor, tinerilor aflați în situații de risc; - Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii sociale integrate socio-educaționale și

medicale; - Creșterea gradului de implicare al profesioniștilor din serviciile comunitare și a

comunității; Beneficiari: copii, tineri, părinți/tutori, profesioniști.

Prioritatea Direc ţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea o constituie dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale, pentru toate categoriile sociale – persoane cu handicap, persoane vârstnice, copii, femei, victime ale violenţei domestice sau ale traficului de persoane, servicii orientate spre satisfacerea unei game cât mai diversificate de nevoi menite a avea ca finalitate scăderea gradului de dependenţă ”.

Director D.A.P.S., Ec. Ştefana Zibileanu

CONSILIUL LOCAL TULCEA Ţ ŢĂ Ş ŢIE SOCIALĂold.primariatulcea.ro/files/anunturi/Informare DAPS...

Documents

Transcript of CONSILIUL LOCAL TULCEA Ţ ŢĂ Ş ŢIE SOCIALĂold.primariatulcea.ro/files/anunturi/Informare DAPS...