CONSILIUL Bruxelles, 23 septembrie 2009 (05.10) UNIUNII ... · UNIUNII EUROPENE: Bruxelles, 23...

CONSILIULUNIUNII EUROPENE

Bruxelles, 23 septembrie 2009 (05.10) (OR. en)

13598/09

COPEN 178 ENFOPOL 218 EUROJUST 55 EJN 35

NOTĂ Sursă: Secretariatul General Destinatar: Delega�iile Subiect: Manual pentru echipele comune de anchetă

În anexă, se pune la dispozi�ia delega�iilor Manualul pentru echipele comune de anchetă, pregătit

de Eurojust �i Europol în cadrul proiectului privind echipele comune de anchetă desfă�urat în

comun de acestea.

_______________

13598/09 df/SM/ao 1 DG H 2B RO

ANEXĂ

MANUAL PENTRU ECHIPELE COMUNE DE ANCHETĂ1

Introducere

Principalul obiectiv al prezentului Manual pentru echipele comune de anchetă (JIT), care

completează documentul Eurojust/Europol existent „Ghidul privind legisla�ia statelor membre ale

UE cu privire la echipele comune de anchetă”, este acela de a informa speciali�tii cu privire la

temeiul juridic �i la cerin�ele referitoare la constituirea unei JIT �i de a oferi consiliere cu privire

la situa�iile în care o JIT poate fi utilizată în mod util. Printre alte obiective se numără clarificarea

posibilelor interpretări eronate legate de JIT, încurajarea speciali�tilor în utilizarea acestui

instrument nou care poate aduce o valoare adăugată anchetelor lor �i, în general, sprijinirea

dezvoltării cooperării interna�ionale în chestiuni penale. Manualul caută să integreze experien�ele

practice împărtă�ite, precum �i materialele din seminare �i reuniuni.

Ca document evolutiv, manualul va fi actualizat periodic, îndeosebi pe baza experien�ei practice

acumulate în cadrul dosarelor instrumentate.

JIT este o echipă de anchetă constituită pe baza unui acord între două sau mai multe state membre

�i/sau alte păr�i, cu un obiectiv precis �i pentru o durată limitată.

Avantajele generale ale unei JIT în compara�ie cu formele tradi�ionale de aplicare a dreptului

interna�ional �i de cooperare judiciară, precum anchetele „în oglindă” sau „în paralel” �i

comisiile rogatorii, sunt rezumate succint în chenarul de mai jos. Există, de asemenea, numeroase

avantaje specifice ale activită�ii în cadrul unei JIT legate de situa�ia specifică a cazurilor

1 În forma din iunie 2009.

13598/09 df/SM/ao 2 ANEXĂ DG H 2B RO


individuale.

Avantajele utilizării unei JIT:

Capacitatea de a împărtă�i informa�ii direct între membrii JIT fără să fie nevoie de solicitări oficiale

Capacitatea de a solicita măsuri de cercetare direct între membrii, fără să mai fie nevoie de comisii rogatorii . Aceasta se aplică �i solicitărilor de măsuri coercitive

Posibilitatea pentru membri de a fi prezen�i în cadrul perchizi�iilor la domiciliu, interogatoriilor etc. în toate jurisdic�iile acoperite, ajutând la depă�irea barierelor lingvistice din cadrul interogatoriilor etc.

Capacitatea de a coordona eforturile spontan �i de a avea schimburi informale de cuno�tin�e specializate

Capacitatea consolidării încrederii reciproce între speciali�tii din diferitele jurisdic�ii care lucrează împreună �i care decid strategiile de anchetă �i de urmărire penală

Capacitatea Europol �i Eurojust de a se implica prin oferirea de sprijin �i asisten�ă directă

Capacitatea de a asigura finan�area poten�ial disponibilă

Conceptul JIT

La 29 mai 2000, Consiliul de Mini�tri al UE a adoptat Conven�ia privind asisten�a judiciară

reciprocă în materie penală („Conven�ia MLA 2000”)2. Obiectivul acestei conven�ii este de a

încuraja �i de a moderniza cooperarea între autorită�ile judiciare �i de aplicare a legii din cadrul

Uniunii Europene, precum �i din Norvegia �i Islanda, prin completarea dispozi�iilor din

instrumentele juridice existente �i prin facilitarea aplicării acestora.

În urma progreselor lente în ratificarea Conven�iei MLA 2000, Consiliul a adoptat la 13 iunie 2002

Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă pe care statele membre trebuiau să o pună în

aplicare până la 1 ianuarie 20033. Statele membre erau convinse că în special instrumentul JIT ar

avea o utilitate deosebită pentru agen�iile de aplicare a legii din Uniunea Europeană.

2 Actul Consiliului din 29 mai 2000 de elaborare, în temeiul articolului 34 din Tratatul privind

Uniunea Europeană, a Conven�iei privind asisten�a judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (JO C 197, 12.7.2000, p. 1).

3 Decizia-cadru 2002/465/JAI privind echipele comune de anchetă (JO L 162, 20.6.2002).


Conceptul de JIT s-a născut din convingerea că metodele existente de cooperare interna�ională în

domeniul poli�ienesc �i judiciar nu erau, în sine, suficiente pentru a face fa�ă cazurilor grave de

criminalitate organizată transfrontalieră. S-a considerat că o echipă formată din anchetatori �i

autorită�i judiciare din două sau mai multe state, ac�ionând împreună �i pe baza unei autorită�i

juridice �i a unei securită�i juridice clare cu privire la drepturile, îndatoririle �i obliga�iile

participan�ilor, ar îmbunătă�i combaterea criminalită�ii organizate.

Dispozi�ii privind JIT în Conven�ia MLA 2000

Din cauza procesului lent de ratificare, statele membre au convenit asupra unor dispozi�ii privind JIT în decizia-cadru din 2002 în scopul unei puneri în aplicare mai rapide

Metodele existente considerate ineficiente în unele cazuri pentru

combaterea eficientă a criminalită�ii transfrontaliere grave

Cadrul juridic

Cadrul juridic pentru constituirea JIT este prevăzut la articolul 13 din Conven�ia MLA 2000,

precum �i în decizia-cadru. De fapt, decizia-cadru reia aproape literal articolele 13, 15 �i 16 din

Conven�ia MLA 2000. Decizia-cadru a fost pusă în aplicare de statele membre în moduri diferite.

În timp ce unele �ări au adoptat legi speciale privind JIT sau au inserat dispozi�ii privind JIT în

codurile lor de procedură penală respective, altele au men�ionat doar aplicabilitatea directă a

Conven�iei MLA 2000 în ordinea lor juridică. Conven�ia a intrat în vigoare în majoritatea statelor

membre. Decizia-cadru va înceta să producă efecte în momentul în care Conven�ia MLA 2000 va

intra în vigoare în toate statele membre.

Până în prezent (iunie 2009), Italia nu a pus încă în aplicare decizia-cadru �i nu a ratificat

Conven�ia MLA 2000. Grecia a pus în aplicare decizia-cadru, dar nu a ratificat Conven�ia MLA

2000.

În Anexa 1, se face trimitere la legisla�iile na�ionale respective.


Unele state membre au aplicat direct dispozi�iile

Altele au adoptat legi speciale

Op�iunile sunt prezentate în anexa 1

O analiză detaliată se găse�te în „Ghidul privind legisla�ia statelor

membre ale UE cu privire la echipele comune de anchetă”

CERIN�E PENTRU JIT

Articolul 13 alineatul (1) din Conven�ia MLA 2000 abordează conceptul de JIT nu atât din

perspectiva gravită�ii infrac�iunii, cât din perspectiva dimensiunii interna�ionale �i

transfrontaliere a infrac�iunii.

Articolul prevede că JIT pot fi constituite în special în cazurile în care:

în cadrul anchetării unor fapte penale într-un stat membru, este necesar să fie efectuate cercetări dificile �i care implică mobilizarea unor mijloace importante care privesc �i alte state membre;

mai multe state membre desfă�oară anchetarea unor fapte penale, în care natura cazului face necesară o ac�iune coordonată �i concertată în respectivele statele membre.

De regulă, JIT se vor limita la formele mai grave de criminalitate, iar legisla�ia na�ională sau

instruc�iunile opera�ionale ar trebui verificate pentru a se determina dacă există un prag al

gravită�ii sau alte criterii care trebuie îndeplinite. Totu�i, JIT pot fi utile �i în cazuri mai pu�in

importante. Acest lucru se datorează faptului că JIT poate facilita cooperarea într-un caz dat �i

poate, de asemenea, pregăti terenul pentru viitoare JIT prin consolidarea încrederii reciproce �i prin

acumularea de experien�ă în cooperarea transfrontalieră.

Există numeroase situa�ii practice în care JIT ar putea constitui instrumentul potrivit, dar ca

exemplu, pot fi men�ionate cel pu�in două forme de criminalitate:

anchetele privind drogurile în care se �tie de la început că statul de re�edin�ă al traficantului este diferit de cel de destina�ie finală a drogurilor �i

cazurile de terorism în care locul atacului plănuit este diferit de locurile în care au fost adunate primele date operative.

Cererile de constituire a unei JIT pot proveni adesea de la un stat membru, dar vor fi formulate

adesea �i de Europol �i Eurojust. În unele state membre, această solicitare ini�ială trebuie să

îmbrace forma unei comisii rogatorii.


În cazul în care se are în vedere constituirea unei JIT, se recomandă ca anchetatorii, procurorii

�i/sau judecătorii din statele membre, împreună cu delega�ii din partea Eurojust �i Europol, să se

întâlnească pentru a discuta chestiunea cât mai curând posibil înainte de a face propunerea oficială

�i de a încheia acordul. Având în vedere că unele �ări au introdus norme interne de punere în

aplicare care prevăd, de exemplu, notificarea ministerelor competente în etapa pregătitoare,

implicarea din vreme a tuturor persoanelor competente este fundamentală pentru a nu periclita sau

întârzia întregul proces.

Oportunitatea unei JIT într-un caz particular depinde de circumstan�ele individuale, însă JIT pot fi avute în vedere atât pentru cazurile mai pu�in importante, cât �i pentru cele importante

Se recomandă implicarea cât mai curând posibil a Eurojust �i Europol pentru a discuta avantajele posibile ale constituirii unei JIT �i pa�ii concre�i pentru constituirea acesteia

JIT pot servi drept bază pentru o cooperare a viitoare prin facilitarea încrederii �i a contactelor reciproce

Constituirea unei JIT poate fi propusă de un stat membru, precum �i de Eurojust �i Europol

Structura �i operarea unei JIT:

Echipa

Echipa este constituită în statul membru în care se estimează că se vor desfă�ura cu precădere

anchetele. De�i ar trebui convenit un „sediu” fix, nu este necesar ca to�i membrii JIT să se afle în

acela�i loc.

Evident, s-a prevăzut că va exista un grup de anchetatori �i al�i membri ai personalului, din două

sau mai multe state membre, afla�i în imediată apropiere pentru anchetarea cazului, cu o serie de

persoane lucrând temporar în afara statelor lor membre. Formularea articolului 13 din Conven�ia

MLA 2000 sugerează în mod cert acest lucru �i, în multe cazuri, ar putea fi o solu�ie ideală.

Totu�i, nu există o cerin�ă ca un membru al unei JIT să lucreze în afara �ării sale, chiar �i în

cazul în care JIT are sediul permanent într-o altă �ară. Într-adevăr, o JIT poate fi constituită

corespunzător cu membri din două sau mai multe �ări membre �i în cazul în care nimeni nu

lucrează în afara propriului său stat membru. De exemplu, Suedia �i Finlanda ar putea conveni să

opereze o JIT cu


sediul la Helsinki, cu un singur membru suedez care să desfă�oare anchete la Stockholm �i care

să nu se deplaseze nicicând în Finlanda. În mod similar, un număr redus de membri ar putea forma

grupul reunit într-un „sediu”, în timp ce al�i membri ai echipei ar interveni în �ările lor respective.

Din perspectiva costului �i a angajamentului necesar pentru deta�area personalului în străinătate,

acest tip de solu�ie s-ar putea dovedi interesant pentru statele membre.

Necesitatea de a �ine seama de criteriul geografic �i de a permite

flexibilitatea în cazul în care ancheta scoate la iveală o zonă de opera�iuni diferită

Fără „obligativitatea” deta�ării de membri în străinătate

Ar trebui luate în considerare capacită�ile lingvistice ale membrilor

echipei pentru a încuraja comunicarea

5.2. Conducătorul echipei Fiecare JIT trebuie să aibă unul sau mai mul�i conducători ai echipei. Articolul 13 din Conven�ia

MLA 2000 prevede mai multe posibilită�i �i, din nou, lasă loc pentru interpretări la nivel

na�ional. Nu se specifică dacă conducătorul echipei trebuie să fie procuror, judecător sau un ofi�er

de poli�ie sau vamal de rang înalt. Nu vom face sugestii în acest context, dat fiind faptul că acest

aspect depinde foarte mult de legisla�ia na�ională. Totu�i, având în vedere că JIT este considerată

în unele state membre ca fiind o „formă specială de asisten�ă juridică reciprocă”, se recomandă ca

reprezentantul aparatului judiciar să fie conducătorul în cazurile în care interven�iile sunt dirijate

de judecători de instruc�ie sau de procurori. În alte jurisdic�ii �i în func�ie de cadrul na�ional,

ar putea fi adecvat ca reprezentantul autorită�ilor de aplicare a legii să conducă JIT.

Articolul 13 din Conven�ia MLA 2000 prevede că: "... conducătorul echipei este un reprezentant al

autorită�ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia

func�ionează echipa...” O interpretare a acestei dispozi�ii este că JIT are o conducere permanentă,

localizată în sediul principal al opera�iunilor JIT. Potrivit unei alte interpretări, conducătorul

echipei ar trebui să provină din statul membru în care se află echipa în orice moment în care î�i

desfă�oară opera�iunile. Această interpretare poate fi sprijinită într-o anumită măsură de modelul

de acord (a se vedea sec�iunea 6 �i anexa 2), care prevede că un conducător „trebuie să fie un

reprezentant al autorită�ilor competente din statul membru/statele membre în care operează echipa

(…) �i sub a cărui conducere membrii JIT trebuie să î�i îndeplinească sarcinile în statul membru

de care acesta apar�ine”. Experien�a de până acum arată că statele membre preferă op�iunea de a

avea mai mul�i conducători ai echipei decât op�iunea unui singur conducător al echipei cu o

responsabilitate globală.


O structură de conducere clară este fundamentală pentru membrii JIT

O structură de conducere „fluidă”, care depinde de sfera geografică a opera�iunilor, este permisă cu condi�ia ca structura de conducere să rămână clară

Ar trebui acordată aten�ie tipului de conducător, adică ofi�er de poli�ie/vamal, judecător, procuror - în func�ie de rolurile respective în cadrul sistemelor juridice ale statelor membre implicate

5.3. Activită�i

Membrii echipei î�i execută sarcinile sub îndrumarea conducătorului echipei, luând în considerare

condi�iile fixate de propriile lor autorită�i în acordul privind constituirea JIT; Acest aspect trebuie

analizat în profunzime în momentul redactării acordului privind JIT, astfel încât membrii, în special

cei deta�a�i dintr-un alt stat membru, să cunoască structura sau structurile de conducere

constituite.

Articolul 13 alineatul (4) deosebe�te „membrii” �i „membrii deta�a�i” care intervin într-o JIT.

Membrii deta�a�i ai JIT provin din alte state membre decât acela pe teritoriul căruia operează

echipa. În conformitate cu legisla�ia statului membru în care are loc interven�ia, ace�tia pot primi

din partea conducătorul/conducătorilor echipei permisiunea de a fi prezen�i în momentul în care se

desfă�oară activită�i opera�ionale, cum ar fi perchizi�iile, �i li se poate încredin�a �i sarcina

de a executa anumite măsuri de cercetare, cu consim�ământul autorită�ilor competente ale statului

membru în care are loc interven�ia �i ale statului membru care a autorizat deta�area.

Conducătorul echipei are dreptul să facă excep�ii de la regula generală. Autorizarea prezen�ei

�i/sau a executării anumitor măsuri de cercetare ar trebui de asemenea avută în vedere în acordul

oficial.

Elementele cele mai inovatoare �i poate cele mai utile ale articolului 13 din Conven�ia MLA 2000

se află la alineatele (7) �i (9). Atunci când JIT apreciază că într-unul dintre statele membre trebuie

să fie luate măsuri de cercetare, membrii deta�a�i la echipă le pot cere autorită�ilor lor

competente să ia aceste măsuri. Cererea ar trebui examinată în func�ie de condi�iile care s-ar

aplica în cazul unei anchete na�ionale. Scopul acestei dispozi�ii este de a evita necesitatea unei

comisii rogatorii, chiar �i în cazul în care măsurile de cercetare necesită exercitarea unei puteri

coercitive, cum ar fi executarea unui mandat de perchizi�ie. Acesta este unul dintre principalele

avantaje ale unei JIT. De exemplu, un ofi�er de poli�ie olandez deta�at la o JIT care operează în



Germania ar putea solicita colegilor sale din poli�ia �ărilor de Jos să execute un mandat de

perchizi�ie emis în conformitate cu

legea olandeză, în �ările de Jos în numele JIT. Totu�i, trebuie reamintit că articolul 13 din

Conven�ia MLA 2000 nu prevalează asupra legisla�iei na�ionale. De exemplu, un ofi�er olandez

îi poate cere omologului său britanic să solicite interceptări telefonice în Regatul Unit. Totu�i,

posibilitatea utilizării ulterioare a acestor informa�ii în cadrul procedurilor judiciare va depinde

întotdeauna de cele două legisla�ii interne relevante �i, ca atare, necesită o analiză atentă.

Necesitatea de a lua în considerare legisla�ia na�ională se aplică �i alineatelor (9) �i (10), de�i

aceste dispozi�ii oferă un alt avantaj pre�ios anchetatorilor: membrii unei JIT pot, din nou în

conformitate cu legisla�ia lor na�ională, furniza echipei informa�ii disponibile în statul lor. De

exemplu, un membru al echipei poate furniza informa�ii privind abona�ii, înmatriculările auto �i

cazierele judiciare din �ara sa de origine direct JIT, fără ca informa�iile să tranziteze pe la

organismele centrale na�ionale competente. Totu�i, trebuie avute în vedere cerin�ele de

admisibilitate în cazul în care informa�iile furnizate sunt utilizate �i ca probe în dosare penale.

De�i doar autorită�ile corespunzătoare din statele membre ale Uniunii Europene au permisiunea

de a fi membre ale unei JIT, ter�e păr�i, membre ale UE sau nu, pot participa la operarea unei JIT.

De exemplu, la o JIT între Belgia �i �ările de Jos, ar putea participa un ofi�er FBI din Statele

Unite ale Americii, dar nu ar putea fi în niciun caz membru sau membru deta�at.

Drepturile acordate membrilor echipei în temeiul articolului 13 (de exemplu, dreptul de a fi prezent

atunci când sunt luate măsuri de cercetare) nu se aplică acestor persoane, cu excep�ia unor

dispozi�ii contrare stabilite explicit în acord.

JIT în general �i acordurile privind JIT nu pot prevala �i nu prevalează asupra dreptului intern �i obliga�iilor interne

Trebuie furnizate informa�ii �i orientări clare participan�ilor, în special cu privire la:

o Diferen�ele legate de autorită�ile solicitate pentru anumite măsuri coercitive

o Condi�iile pentru utilizarea efectivă ca probe în eventuale proceduri judiciare

o Ceea ce poate fi făcut public în cadrul oricăror audieri ulterioare în fa�a instan�ei

o Structurile ierarhice interne de conducere

Capacitatea ter�elor păr�i de a fi „participan�i” la JIT, dar nu �i „membri”:

o Rolurile, scopurile �i sarcinile participan�ilor trebuie descrise clar în acordul privind JIT, în special dispozi�iile privind răspunderea

o Participan�ii pot proveni nu doar de la organismele/agen�iile UE, de exemplu Europol, Eurojust, OLAF etc., ci �i de exemplu de la FBI

o


13598/09 sm/DF/ao 13 ANEXĂ DG H 2B RO

Participarea Eurojust �i Europol

Având în vedere că ambele institu�ii au fost create pentru a sprijini statele membre în combaterea

cazurilor grave de criminalitate organizată transfrontalieră, competen�ele �i atribu�iile lor

respective implică faptul că Eurojust �i Europol joacă un rol central în echipele comune de anchetă.

În conformitate cu articolul 12 din decizia-cadru �i cu dispozi�iile Conven�iei MLA 2000,

Eurojust �i Europol pot participa la JIT, separat, precum �i în comun. Mai mult, conform

articolului 6 din Acordul de cooperare între Europol �i Eurojust, ambele păr�i pot participa

împreună, la solicitarea unuia sau a mai multor state membre, la constituirea JIT �i pot sprijini

autorită�ile na�ionale judiciare �i de aplicare a legii în cadrul discu�iilor preliminare privind

constituirea JIT.

Astfel, în strânsă cooperare, ambele organiza�ii se vor afla la dispozi�ia statelor membre

solicitante atunci când acestea au în vedere constituirea unei JIT. Ambele organiza�ii pot sprijini

statele membre mai ales pentru evaluarea prealabilă �i în faza de negociere, prin acordarea de

consiliere juridică �i prin împărtă�irea experien�ei acumulate în urma participărilor anterioare la

JIT. În plus, sunt puse la dispozi�ia statelor membre dotările corespunzătoare pentru reuniuni �i

servicii de interpretare. Mai mult, având în vedere rolul lor în ceea ce prive�te schimbul de

informa�ii �i coordonarea asisten�ei judiciare reciproce, Europol �i Eurojust pot fi în măsură să

identifice cazurile în care o JIT este oportună �i să solicite în consecin�ă statelor membre să

răspundă la o astfel de solicitare.

De�i nu este obligatoriu ca Eurojust �i Europol să fie implicate în constituirea �i operarea unei

JIT, ambele ar putea juca un rol crucial în ceea ce prive�te asigurarea eficacită�ii �i a capacită�ii

opera�ionale a JIT, precum �i a reu�itei globale a anchetei. Ambele organiza�ii pot sprijini de

asemenea gestionarea administrativă a JIT. De asemenea, ambele păr�i pot ac�iona ca intermediar

în procesul de ob�inere a oricărui tip de finan�are �i pot acorda consiliere cu privire la

disponibilitatea finan�ării. Pentru exemple concrete, vă rugăm să consulta�i chenarul de mai jos.

Membrii na�ionali ai Eurojust care intervin în temeiul legisla�iei lor na�ionale pot fi membri ai

unei JIT, iar func�ionarii Europol, Eurojust �i OLAF, care nu intervin în temeiul legisla�iei lor

na�ionale, por participa la operarea unei JIT, chiar dacă nu o pot conduce �i nu pot fi membri ai

acesteia.

În conformitate cu articolul 3a4 din Conven�ia Europol, func�ionarii Europol pot participa la o JIT

în calitate de „for�ă de sprijin”, dar nu pot participa la adoptarea de măsuri coercitive.

4 A se vedea în special articolul 5 alineatul (1) litera (d) �i articolul 6 din Decizia Consiliului

din 6 aprilie 2009 privind înfiin�area Oficiului European de Poli�ie (Europol), JO L 121 din


15 mai 2009, p.37. Această nouă decizie se va aplica începând cu 1 ianuarie 2010.

Consiliere timpurie cu privire la gradul de adecvare al unui caz pentru o JIT, în compara�ie cu mijloacele tradi�ionale (reuniuni de coordonare, anchete în paralel etc.)

Consiliere practică �i juridică timpurie referitoare la acordul privind JIT �i dispozi�iile pe care acesta trebuie să le cuprindă

Asigurarea dotărilor necesare pentru reuniuni, inclusiv asigurarea traducerii �i a spa�iilor securizate, pentru negocierile privind acordul �i pentru reuniunile de coordonare

Împărtă�irea experien�ei acumulate cu privire la JIT, precum �i îndeplinirea sarcinilor esen�iale de coordonare �i sprijin în cadrul anchetelor transfrontaliere

Acordarea de sprijin analitic

Facilitarea schimbului de informa�ii, precum �i acordarea asisten�ei judiciare interna�ionale reciproce altor state neparticipante

Consiliere privind disponibilitatea curentă, condi�iile �i procedurile pentru finan�are

Acordul privind JIT

Conven�ia MLA 2000 prevede că JIT se constituie pe baza unui acord scris. După cum s-a

men�ionat anterior, cadrul juridic pentru constituirea �i operarea unei JIT permite o gamă largă de

puteri discre�ionare �i, în consecin�ă, acordul are o importan�ă crucială pentru toate păr�ile.

Pe de o parte, experien�a de până acum arată că este preferabil să se convină de la început asupra

modalită�ilor detaliate pentru a se evita necesitatea unor discu�ii îndelungate în timpul operării

JIT. Pe de altă parte, este important de reamintit că ac�iunile de cercetare �i de colectare a

probelor trebuie adeseori să înceapă rapid, pentru a se evita discu�iile îndelungate privind acordul.

Având în vedere că, în temeiul articolului 13 din Conven�ia MLA 2000, acordul poate fi modificat

în orice moment, un proces rapid de realizare a acordului ar trebui preferat unor discu�ii îndelungi

privind fiecare detaliu. În acest context, unul dintre obiectivele prezentului manual este de a

permite autorită�ilor competente �i speciali�tilor să �ină seama de toate elementele din

legisla�ie în acordul scris, dându-le în acela�i timp posibilitatea de a începe ancheta într-un

interval scurt de timp.

LA 8 mai 2003, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind un model de acord5.

În plus, unele state membre au convenit deja între ele proiecte de modele privind JIT , pentru

accelera procesul de încheiere a acordului.

a

5 Recomandarea Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei echipe comune de anchetă (JO C 121 din 23.5.2003, p.1).


În anexa 2, se face trimitere la modelul de acord, inclusiv la propunerile care ar trebui luate în

considera�ie în cadrul sec�iunilor relevante ale acordului. Mai mult, sunt prezentate propuneri

pentru formularea acordului. Dată fiind complexitatea anchetelor penale, precum �i varietatea �i

diferen�ele existente în legisla�iile na�ionale, este aproape imposibil să se ofere sfaturi �i

recomandări definitive cu privire la con�inutul acordului. Cu toate acestea, acordul anexat reflectă

modelul de acord al Consiliului Uniunii Europene, precum �i experien�a practică �i acordurile

scrise acumulate de Europol �i Eurojust până în prezent. Ar trebui subliniat că ambele organiza�ii

sunt disponibile în orice moment pentru a ajuta statele membre la redactarea acordului lor.

Acordul privind JIT poate fi dezvăluit în anumite circumstan�e în cadrul procedurilor judiciare ulterioare; prin urmare, trebuie acordată aten�ie:

o definirii obiectivului JIT, pentru a se evita dezvăluirea altor posibili suspec�i care fac încă obiectul unor alte anchete

o identită�ii membrilor echipei, aceasta putând fi anexată sau trimisă separat, renun�ându-se eventual la necesitatea de a dezvălui identită�ile, de exemplu în cazul ofi�erilor sub acoperire, al speciali�tilor etc.

Acordul ar trebui să cuprindă dispozi�ii principale �i defini�ii clare privind rolurile membrilor �i participan�ilor

În timpul negocierilor unui acord, ar trebui avut în vedere obiectivul principal al JIT, împreună cu diferen�ele de procedură juridică, regimul probatoriu �i autoritatea necesare pentru anumite măsuri coercitive

Întrucât fiecare JIT este distinctă, modelul de acord privind JIT ar putea să nu corespundă tuturor circumstan�elor; cu toate acestea, modelul reprezintă un ghid util pentru chestiunile care ar trebui să fie incluse în orice acord



Concluzie

JIT reprezintă un instrument de sprijinire �i de facilitare a unei anchete date care implică

criminalitatea transfrontalieră, precum �i de consolidare a încrederii reciproce. Statele care au

participat la JIT au manifestat adeseori o dorin�ă mai mare de a recurge la JIT sau la alte forme de

cooperare transfrontalieră.

JIT nu reprezintă instrumentul adecvat pentru orice tip de anchetă transfrontalieră, dar speciali�tii

ar trebui să fie con�tien�i de avantajele lor considerabile �i să fie în măsură să ia decizii în

cuno�tin�ă de cauză privind recurgerea la acestea.

Pentru informa�ii suplimentare, vă rugăm să contacta�i biroul Europol/Eurojust sau să accesa�i

site-ul JIT cu ajutorul linkurilor de pe site-ul Europol (www.europol.europa.eu) �i Eurojust

(www.eurojust.europa.eu).

http://www.europol.europa.eu/

http://www.eurojust.europa.eu/

13598/09 sm/DF/ao 19 Anexa 1 la ANEXĂ DG H 2B RO

Anexa 1

Legisla�ia na�ională privind echipele comune de anchetă

Austria

Legea federală privind asisten�a juridică reciprocă în materie penală (Bundesgesetz über die

justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen mit den Mitgliedstaaten der Europäischen Union),

articolele 60-62 �i 76-77 UE-JZG.

Belgia

Articolele 8-10 din Legea din 9 decembrie 2004 privind asisten�a juridică interna�ională reciprocă

în materie penală �i de modificare a articolului 90 din Codul de procedură penală.

Bulgaria

Articolul 476 alineatul (3) din Codul de procedură penală �i articolul 13 din Conven�ia MLA

2009.

Cipru

Legea din 2004 privind anchetele comune, Legea nr. 244 (I)/2004.

Republica Cehă

Codul de procedură penală, sec�iunile 442 �i 443 (Legea nr. 141/1961 Rep., astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 539/2009 Rep.).

Danemarca

S-a considerat că nu se impune punerea în aplicare prin dispozi�ii specifice. Aceasta a avut loc în

cadrul expunerii de motive la proiectul de punere în aplicare a Conven�iei privind asisten�a

judiciară reciprocă în materie penală din 2000.

Estonia

Diviziunea 3 (Asisten�a reciprocă în materie penală) a Codului de procedură penală, sec�iunea

471.


Finlanda

Legea finlandeză nr. 1313/2002, sec�iunea 8.

Fran�a

Articolul 17 din legea adoptată la 9 martie 2004, care introduce două articole noi în Codul de

procedură penală, �i anume articolele 695 – 2 �i 695 – 3 Art. D15-1-4.

Germania

Articolul 93 din Legea privind asisten�a juridică reciprocă în materie penală (Gesetz über die

internationale Rechtshilfe in Strafsachen; IRG) �i articolul 13 din MLA 2000.

Grecia

Grecia nu a ratificat încă Conven�ia MLA 2000. Cu toate acestea, punerea în aplicare a Deciziei-

cadru privind JIT se poate regăsi în Legea 3663/2008, articolele 13-24.

Ungaria

Articolele 55-59 �i 36-49 din Legea nr. CXXX din 2003 privind cooperarea în materie penală cu

statele membre ale Uniunii Europene.

Articolele 20-24 din Legea nr. LIV din 2002 privind cooperarea interna�ională dintre agen�iile de

aplicare a legii.

Irlanda

Legea din 2004 privind justi�ia penală. Legea modifică sec�iunile 3 �i 4 din Garda Síochána Act

1989. Legea abrogă sec�iunea 5 din Europol Act 1997.

Italia

Italia nu a pus încă în aplicare Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă �i

nici nu a ratificat Conven�ia MLA 2000.

Letonia

Codul de procedură penală al Letoniei, articolele 830-838.


Lituania

Codul de procedură penală, articolul 171 alineatul (3) �i „Recomandările privind constituirea �i

func�ionarea echipelor comune interna�ionale de anchetă” aprobate prin ordinul procurorului

general al Republicii Lituania din 21 decembrie 2004 (publicat cu nr.186 – 6963).

Luxemburg

Legea din 21 martie 2006 privind echipele comune de anchetă (Memorial A n O 57, 31/3/2006).

Malta

Articolul 435E alineatul (5) din Codul penal al Maltei (completat prin IX.2003.128 �i modificat

prin III.2004.77); în plus, sec�iunile 628A �i 628B din Codul penal se referă la asisten�a

reciprocă în materie penală (completate prin IX.2003.128).

�ările de Jos

Codul de procedură penală, articolele 552qa – 552qe.

Norvegia

Nu există nicio lege specifică privind participarea Norvegiei la JIT. Norvegia va pune în aplicare

MLA 2000 �i deci �i articolul 13. Punerea în aplicare/ratificarea vor avea probabil loc în cursul

anului 2010.

Cu toate acestea, nu există în principiu niciun obstacol formal în legisla�ia Norvegiei care să o

împiedice să participe la o JIT dacă prime�te o invita�ie în acest sens.

Polonia

Articolele 589b, 589c, 589d, 589e �i 589f, Codul polonez de procedură penală.

Portugalia

Legea 48/2003 (asisten�a juridică reciprocă în materie penală). Capitolul privind asisten�a juridică

reciprocă în materie penală (capitolul I) face parte din Legea privind „cooperarea judiciară

interna�ională în materie penală” (Legea nr. 144/1999). Legea nr. 48/2003 introduce articole noi

(145 A & B) în acest capitol. În plus, articolul 145 din Legea 148/2003 se referă la JIT.


România

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară interna�ională în materie penală, modificată prin

Legea nr. 224/2006 - articolul 169; Legea nr. 368/2004 pentru ratificarea celui de al doilea Protocol

adi�ional la Conven�ia europeană de asisten�ă judiciară în materie penală - anexă - articolul 20.

Slovacia

Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9), Codul penal (Legea nr.

300/2005) alineatul 128 punctul (1).

Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9) descrie normele referitoare

la JIT (membrii JIT sunt considera�i a fi poli�i�ti; stabilirea conducătorului unei JIT; motivul

pentru care aceasta poate fi constituită etc.).

Codul penal (Legea nr. 300/2005) alineatul 128 punctul (1) define�te organismele publice (printre

care se numără �i membrii JIT, întrucât ace�tia sunt considera�i a fi poli�i�ti).

Slovenia

Articolul 160.b din Codul de procedură penală.

Spania

Legea nr. 11/2003 din 21 mai privind echipele comune de anchetă în cadrul Uniunii Europene �i

Legea organică 3/2003 din 21 mai privind regimul de responsabilitate penală a membrilor echipelor

comune de anchetă care ac�ionează în Spania.

Suedia

„Legea privind anumite forme de cooperare interna�ională în anchetele penale”, sec�iunea 1,

sec�iunile 2-9 �i „Ordonan�a privind anumite forme de cooperare interna�ională în anchetele

penale”.

Regatul Unit

Decizia-cadru a Consiliului �i/sau articolul 13 din Conven�ia MLA 2000, precum �i Legea

privind reformarea poli�iei 2002, sec�iunile 103 �i 104 �i Legea (privind cooperarea

interna�ională în materie) penală 2003, sec�iunea 16.


Anexa 2

Textul Recomandării Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei

echipe comune de anchetă, împreună cu modele de formulare pentru a se facilita utilizarea

prezentului model de acord

[* N.B. Vă rugăm să lua�i cuno�tin�ă de publicarea în Jurnalul Oficial atât a Deciziei

2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust �i de modificare

a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor

grave de criminalitate (JO L 138, 4.6.2009, p. 14), cât �i a Deciziei 2009/371/JAI a Consiliului din

6 aprilie 2009 privind înfiin�area Oficiului European de Poli�ie (Europol) (JO L 121, 15.5.2009,

p. 37)]

În conformitate cu articolul 13 din Conven�ia privind asisten�a judiciară reciprocă în

materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 20001 (denumită în

continuare conven�ia) �i cu Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele

comune de anchetă2 (denumită în continuare decizia-cadru)

1. Păr�ile la acord

Următoarele păr�i au încheiat un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă,

denumită în continuare „JIT”:

1. [Numele primei agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]

�i

[Numele celei de a doua agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]

(…)

1 JO C 197, 12.7.2000, p. 3. 2 JO L 162 20.6.2002, p. 1.


[Numele ultimei agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]

Păr�ile la acord pot decide de comun acord să invite agen�iile/administra�iile altor state membre

să devină păr�i la acest acord. Pentru posibile în�elegeri cu �ări ter�e, cu organisme competente

în temeiul dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor �i cu organisme interna�ionale implicate în

activită�ile JIT, a se vedea apendicele.

2. Obiectivul JIT

Acordul se referă la constituirea unei JIT în scopul următor:

[Descrierea obiectivul specific al JIT]

De comun acord, păr�ile pot redefini obiectivul specific al JIT.

Sugestii de formulări posibile: Se constituie JIT pentru a ancheta infrac�iunea/infrac�iunile de /

activită�ile organiza�iei criminale x în scopul furnizării de informa�ii �i de probe pentru

procedurile judiciare.

Se constituie JIT pentru a neutraliza organiza�ia criminală x.

3. Durata acordului

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din conven�ie �i cu articolul 1 alineatul (1) din

decizia-cadru, JIT se constituie pentru o durată limitată. În ceea ce prive�te prezentul acord, JIT

poate interveni pe perioada următoare:

de la

[men�iona�i data]


la

[men�iona�i data]

Data de expirare men�ionată în prezentul acord poate fi prelungită cu acordul reciproc al păr�ilor.

În acest caz, acordul se actualizează.

Sugestii de formulări posibile: JIT intervine pe perioadă de �ase (6) luni de la data semnării

prezentului acord. Activitatea JIT se poate încheia în orice moment cu acordul reciproc al păr�ilor

implicate �i poate fi prelungită pentru o durată determinată prin acord reciproc.

4. Statul membru (statele membre) în care va interveni JIT

JIT va interveni în statul membru (statele membre) indicat (e) mai jos:

[Indica�i statul membru sau statele membre în care JIT urmează să intervină]

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) litera (b) din conven�ie �i cu articolul 1 alineatul (3)

litera (b) din decizia-cadru, echipa î�i desfă�oară opera�iunile în conformitate cu legisla�ia

statului membru pe teritoriul căruia intervine. Dacă JIT î�i transferă baza opera�ională într-un alt

stat membru, în acest caz se aplică legisla�ia acestui stat membru.

5. Conducătorul (conducătorii ) JIT6

Păr�ile au desemnat următoarea persoană în calitate de conducător al JIT pentru a reprezenta

autorită�ile competente în statul membru (statele membre) în care intervine echipa, �i sub

conducerea căruia membrii JIT trebuie să î�i îndeplinească sarcinile în statul membru de care

acesta apar�ine:

6 Se aplică articolul 1 alineatul (3) litera (a) din decizia-cadru, conform căruia conducătorul

echipei este un reprezentant al autorită�ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia func�ionează echipa.


STAT MEMBRU NUME GRAD DETA�ARE DE LA [NUMELE AGEN�IEI]

În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i

exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului

său.

6. Membrii JIT

Următoarele persoane vor fi membre ale JIT:

NB: În ceea ce prive�te răspunderea membrilor JIT, deta�a�i sau nu (dar nu pentru

participan�i), a se vedea articolele 2 �i 3 din Decizia-cadru privind JIT, precum �i

dispozi�iile corespunzătoare din articolele 15 �i 16 din Conven�ia privind asisten�a

reciprocă în materie penală din 2000.

6.1. Autorită�i judiciare

NUME GRAD FUNC�IE DETA�ARE DE

LA [NUMELE

AGEN�IEI]



său.

6.2. Autorită�i poli�iene�ti7


LA [NUMELE

AGEN�IEI]

7 Aceste autorită�i poli�iene�ti pot cuprinde de asemenea membri ai unită�ilor na�ionale

Europol ale statelor membre. Aceste unită�i na�ionale î�i au sediul în statele membre �i sunt autorită�i poli�iene�ti na�ionale. Chiar �i ofi�erii de legătură ai statelor membre la Europol î�i păstrează în principiu capacitatea de a ac�iona în calitate de autorită�i poli�iene�ti.



LA [NUMELE

AGEN�IEI]




său.

6.3. Membri na�ionali ai Eurojust care ac�ionează în temeiul legisla�iei lor na�ionale8

NUME ROL: OPERA�IONAL SAU DE

SPRIJIN STAT MEMBRU



său.

7. Participarea func�ionarilor Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) sau a altor

organisme instituite în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, precum �i a

func�ionarilor din �ări ter�e

Păr�ile la prezentul acord, convin să solicite/accepte propunerea de9 10participare a

Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) conform în�elegerilor stabilite în apendicele la prezentul

acord.

[În cazul în care func�ionari ai Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) participă la JIT, acest fapt

ar putea fi men�ionat la prezentul capitol. În ceea ce prive�te Eurojust, este vorba despre

participarea Eurojust care ac�ionează în calitate de colegiu, �i nu prin intermediul membrilor

na�ionali.

8 Din articolul 9 alineatul (3) din Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a

Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, p. 1) reiese că membrii na�ionali ai Eurojust pot ac�iona în legătură cu autorită�ile judiciare străine (adică pot să �i participe la JIT), conform termenilor fiecărui stat membru.

9 În conformitate cu articolul 7 alineatul (a) din Decizia Eurojust, Eurojust poate, proprio motu, propune constituirea unei JIT. De asemenea, viitorul articol 3b din Conven�ia Europol, care va fi introdus odată cu intrarea în vigoare a Protocolului de modificare a Conven�iei Europol, elaborat prin Actul Consiliului din 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 1), va permite Europol să solicite statelor membre să ini�ieze sau să coordoneze anchetele penale.

10 Trebuie remarcat că această participare nu este obligatorie, ci depinde de caracteristicile anchetei �i de competen�a fiecărui organism de a participa în activită�ile unei JIT.


Păr�ile convin că modalită�ile exacte în care func�ionarii Europol/Eurojust/ai Comisiei

(OLAF) vor participa la JIT vor face obiectul unei în�elegeri distincte11 cu

Europol/Eurojust/Comisia (OLAF) care se va anexa prezentului acord.]

8. Condi�ii generale ale acordului

În general, se aplică condi�iile prevăzute la articolul 13 din conven�ie �i din decizia-cadru,

astfel cum sunt puse în aplicare de fiecare stat membru în care intervine JIT.

9. Modalită�i specifice ale acordului

Se pot aplica următoarele modalită�i speciale în cadrul prezentului acord (de remarcat că o

serie dintre aceste aspecte sunt de asemenea reglementate prin conven�ie �i prin decizia-

cadru):

(De men�ionat, dacă este cazul. Următoarele subcapitole au scopul de a eviden�ia posibilele

aspecte care trebuie descrise în mod specific).

9.1. Termenii în care membrii deta�a�i ai JIT pot fi exclu�i atunci când se iau măsuri de

cercetare

9.2. Condi�iile specifice în care membrii deta�a�i pot desfă�ura anchete în statul membru

în care are loc interven�ia

9.3. Condi�iile specifice în care un membru deta�at al unei JIT poate solicita autorită�ilor

sale na�ionale să ia măsurile solicitate de echipă fără a face apel la o comisie rogatorie

9.4. Condi�iile în care poate fi acordată asisten�ă în temeiul conven�iei �i al altor

în�elegeri

11 Printre altele, acest acord distinct va trebui să specifice, printre altele, dacă drepturile

conferite membrilor �i membrilor deta�a�i în temeiul deciziei-cadru sau al articolului 13 din conven�ie se vor aplica �i func�ionarilor acestui organism care participă la JIT.


9.5. Condi�iile în care membrii deta�a�i pot schimba informa�ii provenite de la

autorită�ile de deta�are

9.6. Norme specifice privind protec�ia datelor

9.7. Condi�iile în care membrii deta�a�i pot purta/face uz de arme

9.8. Trimitere la oricare alte dispozi�ii sau modalită�i deja existente privind constituirea

sau func�ionarea JIT

10. Modalită�i de organizare

Autorită�ile competente ale [men�iona�i statul membru] creează condi�iile organizatorice

necesare pentru a permite JIT să î�i desfă�oare activitatea.

Aspectele care intră sub inciden�a competen�ei exclusive a [men�iona�i statul membru] sau a

altor păr�i sau care presupun repartizarea sarcinilor între autorită�ile competente ale [men�iona�i

statul membru] �i ale altor păr�i sunt descrise mai jos.

(Următoarea listă ar trebui să servească drept exemplu pentru aspecte care ar trebui eventual să fie

descrise)

10.1. Costuri ocazionate de JIT în timpul interven�iei sale

10.2. Spa�ii pentru birouri

10.3. Vehicule

10.4 Alte echipamente tehnice

10.5. Indemniza�ii pentru membrii deta�a�i ai JIT

10.6 Asigurare pentru membrii deta�a�i ai JIT

10.7. Implicarea ofi�erilor de legătură


10.8. Recurgerea la re�eaua judiciară europeană

10.9. Limba care trebuie folosită pentru comunicare

Încheiat la [locul semnării], [data]

[Semnăturile tuturor păr�ilor]

________________________

13598/09 df/SM/ao 32 Apendice la ANEXĂ DG H 2B RO

APENDICE LA MODELUL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE

COMUNE DE ANCHETĂ

În�elegere cu Europol/Eurojust/Comisie (OLAF), cu organisme competente în temeiul

dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor, cu alte organisme interna�ionale sau cu �ări ter�e

1. Păr�ile la acord

Eurojust/Europol/Comisia (OLAF).... �i [denumirea primei agen�ii/administra�ii a unui stat

membru în calitate de parte la acord], [denumirea celei de a doua agen�ii/administra�ii a

unui stat membru în calitate de parte la acord] �i [denumirea …. agen�ii/administra�ii a

unui stat membru în calitate de parte a acord] au convenit că func�ionarii

[Eurojust]/[Europol]/[ Comisiei (OLAF)]12 vor participa la echipa comună de anchetă, pe care

au fost de acord să o constituie prin acordul din [data �i locul acordului la care se anexează

prezenta în�elegere]. Această participare se va desfă�ura în următoarele condi�ii.

2. Func�ionari participan�i

Următorii func�ionari ai Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) vor participa la JIT.

NUME GRAD FUNC�IE DETASARE DE

LA [NUMELE

ORGANISMULUI]



său.

12 A se �terge, după caz.

13598/09 df/SM/ao 33 Apendice la ANEXĂ DG H 2B RO

3. Modalită�i specifice

3.1. Tipul de asisten�ă

3.2. Echipamentul tehnic furnizat

4. Drepturile conferite func�ionarilor Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF)/organismelor

competente în virtutea dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor, altor organisme

interna�ionale sau �ări ter�e care participă la JIT.

5. Modalită�i pentru participarea �ărilor ter�e la JIT.

Data/semnături ________________________

_______________

CONSILIUL Bruxelles, 23 septembrie 2009 (05.10) UNIUNII ... · UNIUNII EUROPENE: Bruxelles, 23...

Documents

Transcript of CONSILIUL Bruxelles, 23 septembrie 2009 (05.10) UNIUNII ... · UNIUNII EUROPENE: Bruxelles, 23...