Consilierea in Istoria Culturii

of 20 /20
Bază de curs pentru masterat Consiliere 1. Vocaţională (profesională) 2. Educaţională 3. Socială 4. Emoţională 5. Dezvoltare 6. Medicală etc. Plasticitatea reţelelor neuronale 1 Psihoterapie 2 Manipulare Politică Comercială etc. 3 Spălare de creier 4( Hipnoza) 0

Embed Size (px)

Transcript of Consilierea in Istoria Culturii

Page 1: Consilierea in Istoria Culturii

Bază de curs pentru masterat

Consiliere 1. Vocaţională (profesională) 2. Educaţională 3. Socială 4. Emoţională 5. Dezvoltare 6. Medicală etc.

Plasticitatea reţelelor neuronale 1 Psihoterapie 2 Manipulare Politică Comercială etc. 3 Spălare de creier 4( Hipnoza)

0

Page 2: Consilierea in Istoria Culturii

1

1. Scurtă terapie

2. Consilierea carierei 3. Consiliere creştină 4. Co-asistenţă 5. Psihologia consilierii 6. Consilier 7. Consultant (disambiguitate) 8. Consilierea creditului 9. Linie telefonică directă de criză 10. Consiliere disciplinară

11. Consiliere e-mail 12. Consiliere ecologică 13. Consiliere de ieşire 14. Consiliere genetică 15. Consilierea suferinţei 16. Terapia suferinţei 17. Intervenţie (consiliere) 18. Consilier comunitar nespecialist 19. Consilier profesionist autorizat 20. Consiliere matrimonială 21. Consilier al sănătăţii mintale 22. Terapie narativă 23. Consilier naval 24. Consiliere noutetică (nouthetic??) 25. Consiliere online 26. Consiliere pastorală 27. Postvention (??) 28. Consiliere pentru prejudecată 29. Consiliere pentru opţiuni privind sarcina/graviditatea 30. Îngrijirea psihiatrică şi a sănătăţii mintale 31. Asistent specialist în psihiatrie şi sănătate mentală 32. Consiliere pentru re-evaluare 33. Consiliere pentru relaţii 34. Consiliere pentru recuperare 35. Consilier şcolar 36. Consiliere a soluţiei concentrate 37. Scurtă terapie a soluţiei concentrate 38. Intervenţia în suicid 39. Consiliere telefonică

BIG-BANG 1940 * Consiliere intuitivă(empirică) Preistorie * Limbaj (apărut acum cca 1 mil. ani la H.habilis) * Activitate cognitivă suficientă (h.s.neand. şi H.s.sap.) * Conştientizarea solidarităţii interumane (H.s.neand.- Bătrânul de la Chapelle aux Saints) * Gândirea magică şamanică („Trois freres”) (Paleolitic superior)

* Antichitatea greacă * Consiliere intuitivă şi şamanică * Medicina sacră „aesculapică” * Medicina hipocratică (urmată de cea elenistică şi romană sau galenică) Filosofia şi dramaturgia greacă Elenismul Epoca romană

Page 3: Consilierea in Istoria Culturii

* Evul mediu european (răsăritean sau bizantin şi apusean sau carolingian) * Consiliere religioasă bazată pe reperele morale ale creştinismului, conceptul de liber arbitru, noţiunea de răsplată şi pedeapsă divină şi pe eficacitatea rugăciunii, penitenţelor, postului şi săvârşirii Sf. Taine, mai ales a spovedaniei. Patristica Scolastica Filozofia tomistă * Renaşterea vesteuropeană * Apare o dimensiune umanistă(mai ales în nord)şi una estetică(mai ales ăn sud) * Debuturile neuroanatomiei (Vesal, Eustache, de Caroi, Da Vinci etc.) * 1600 Rationalismul’ * Modele mecanice ale activităţii nervoase (Borelli, Descartes etc.) Franc masoneria * 1700’ Secolul luminilor(Zeitalther der Aufklärung- Kant,FredericII,IosifII,Herder,Klopstock etc)

Enciclopedismul francez(Voltaire,Diderot,Condorcet,Rousseau etc,) * Influxul nervos electric (Galvani) Revoliţia americană * Materialismul – La Mettrie * Revoluţia franceză 1800-1850 Naşterea psihologiei ca disciplină independentă (Herbart, Schultze, Eschenmeyer etc.) *

Willhelm Wundt înfiinţează primul laborator psihologic la Leipzig, Germania Epopeea napoleoniană Romantismul Herbert Spencer publică două volume despre Principiile Psihologiei.

Frenologia – o consiliere psihologică predominent vocaţională bazată pe pipăirea boselor craniene (Gall, Spurtzheim, Redfield, Fowler etc.)

Evoluţionismul * Charles Darwin publică: „Originea speciilor”, „Descendenţa omului”,

„Expresia emoţiilor la om şi la animale”, „O schiţă biografică a sugarului”. * Omul un animal superior produs al evoluţiei speciilor

1851-1889 * William James predă cursul „Relaţia dintre Fiziologie şi Psihologie”. * Max Friedrich devine primul doctor în psihologie. * Francisc Galton începe folosirea extensivă a chestionarelor. Şi precizează rolurile eredităţii şi a

factorilor de mediu(nature,nurture) * Primul laborator de psihologie din America înfiinţat la Universitatea Johns Hopkins Epoca victoriană Al doilea imperiu * William James publică „Ce este emoţia” * James McKeen Cattell devine primul profesor de psihologie din America la Universitatea din Pennsylvania. * William James publică „Principiile Psihologiei”. * Asociaţia Americană de Psihologie fondată de G. Stanley Hall. * Hugo Munsterberg vine la Harvard şi este ales în final preşedinte al AAP.

1900-1910 * I.P.Pavlov şi John Watson au fondat behaviorismul

Behaviorismul este un demers psihologic potrivi căruia orice face un organism(acţiuni.gândire,trăire)este un comportament care poate fi descris obiectiv(ştiinţific)fără elemente subiective,sau constructe ipotetice ca cel de mintal. Nu există viaţă interioară sau viaţă mentală.Modelul cutiei negre

Freud îşi începe Psihanaliza cu „Interpretarea visurilor”Rolul inconştientului Psihanaliza, psihologia abisală.

2

Page 4: Consilierea in Istoria Culturii

3

* William Stern publică „Despre Psihologia diferenţelor individuale”, * Spearman publică prima sa carte privind inteligenţa generală.Analiza

factorială. * Jung – ruptura cu Freud.Rolul culturii,arhetipurile Univ Carnegie înfiinţează o divizie de Psihologie aplicată * Testele de informaţii ale armatei găsesc o laragă întrebuinţare. * Adler publică „Despre sensul vieţii” şi începe prin înfiinţarea

Centrelor de Îndrumare a Copilului. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1940-1950 * Anii 1940 încep să simtă influenţele conceptelor psihoanalitice ale represiunii/reprimării şi anxietăţii şi semnificaţiile lor pentru înţelegerea comportamentului.

Traiectoria istorică a consilierii Prima mişcare/ tendinţă

Psihodinamica A doua mişcare

Behaviorismul (paihologia comportamentului) A treia mişcare

Demersul umanist A patra mişcare Multiculturalismul

…………………………………………… Se înfiinţează Departamentul 17. Societatea de Psihologie a Consilierii care reuneşte psihologi, studenţi, filiale profesioniste şi internaţionale ce se dedică promovării educaţiei şi instruirii, investigaţiei ştiinţifice, practicii , diversităţii şi interesului public în psihologia profesională. Departamentul conţine secţiuni ce reprezintă dezvoltarea Centrelor de Consiliere a Femeilor, Colegiile şi Universităţile;; Promovarea Psihoterapiei Ştiinţifice; Consilierea Psihologică a Sănătăţii; Diversitatea etnică şi rasială; Practica independentă; Conştientizarea lesbiană, gay, bisexuală; Prevenirea; şi Psihologia vocaţională. Alte Grupuri de Interes Special există de asemenea. Calitatea de membru este deschisă pentru psihologii cu masterat sau doctorat ale căror interese şi activităţi sprijină dezvoltarea psihologiei consilierii. Şase numere ale revistei Psihologul de Consiliere şi trei numere ale Division 17 Newsletter sunt trimise membrilor în fiecare an. Membrii studenţi sunt primiţi cu bucurie pentru a se afilia la Depart. 17 prin calitatea de membri în Grupul Studenţilor Afiliaţi (GSA). Membrii ne-AAP se pot alătura Departamentele ca filiale profesionale sau internaţionale.

1940-1941 Asociaţia Americană a Psihologilor * Nou AAP a creat un amestec de oameni de ştiinţă şi medici pentru psihoterapie şi probleme vocaţionale cu GI’s * Super scrie „Modele de interes vocaţional: Un studiu în psihologie a vocaţiilor” * Patterson şi alţii dezvoltă scalele de evaluare ocupaţională şi profilul de *consiliere*.Minesota

1942

Page 5: Consilierea in Istoria Culturii

Se difuzează Inventarul Personalităţii Multifazice de la Minnesota IPMM publicat de Hathaway şi McKinley

→ * Carl Rogers scrie Consilierea şi Psihoterapia, care marchează începutul psihologiei umaniste şi a stimulat dezvoltarea consilierii din perspective ne-medicale şi ne-psihoanalitice.

Counseling pentru a evita termenul terapie. Aceasta a fost în general ca răspuns la prejudecata împotriva

terapeuţilor amatori la care Carl Rogers a adoptat cuvântul „consiliere”, iniţial folosit de activistul social Frank Parsons în 1908. Ca psiholog, lui Rogers nu i s-a permis iniţial de către psihiatrii să se numească el însuşi „psihoterapeut”. Ironic, Rogers însuşi a devenit renumit ca unul dintre cei mai influenţi oameni de ştiinţă empirici în domeniul psihologiei şi psihiatriei, introducând metode ştiinţifice riguroase în psihologie şi psihoterapie faţă de care însă psihoanaliştii înşişi au rezistat îndelung (şi, după părerea multora, încă rezistă în general astăzi). El a devenit un profesor asociat în Secţiile de Psihologie şi Psihiatrie de la Universitatea din Wisconsin ca şi Şef al Secţiei de Cercetare Psihoterapeutică al Institutului de Psihiatrie din Wisconsin.

Disputa dacă această consiliere diferă semnificativ de psihoterapie sau nu este în general considerată academică. Cei din tradiţiile psiho-dinamice pun uneori pe picior de egalitate „psihoanaliza” şi „psihoterapie” – sugerând că doar psihoanaliştii sunt cu-adevărat psihoterapeuţi – dar această părere nu este acceptată de toţi. Alţii folosesc termenul de„psihoterapie” pentru a se referi la o activitate de lungă durată (chiar dacă unii psihoterapeuţi oferă o scurtă terapie) şi „consilierea” pentru a se referi la o activitate de scurtă durată (deşi unii consilieri pot să lucreze cu clienţii timp de ani de zile). Cei doi termeni sunt în mod obişnuit folosiţi în mod alternativ în Statele Unite cu excepţia evidentă a „consilierii de îndrumare”(guidance councelling) , care este adesea oferită în medii educaţionale şi care se concentrează asupra carierei şi a problemelor sociale.

Consilierea modernă şi psihoterapia au beneficiat imens de pe urma tradiţiei empirice căreia i s-a dat un asemimportant impuls de către Carl Rogers, chiar dacă priorităţile cercetării de psihologie şi consiliere s-au diversificat mult în ultima jumătate de secol. O activitate adiţională bazată pe psihologia cognitivă, teoria de învăţării şi a comportamentului a adus multe noi abordări terapeutice. Bogăţia datelor atât empirice cât şi teoretice ale activităţii este acum disponibilă, După unele relatări, diferitele modele ale consilierii şi psihoterapiei se numără acum cu sutele. Tendinţele generale de abordare, totuşi, sunt mult mai puţine ca număr şi în timp este posibil ca multe dintre opiconcepţiile mai puţin justificate să scadă ca importanţă, în timp ce multe altele noi le voi lua locul. În timp ce principalele abordări continuă să se dezvolte, iar altele apar şi apoi pălesc, clienţii sunt lăsaţi să aleagă ei înşişi ce ar putea fi cel mai bun pentru ei.

1943 * Fuziunea între AAP şi Asociaţia Americană pentru Psihologia Aplicată.

4

Page 6: Consilierea in Istoria Culturii

* * Hull publică „Principliile comportamentului” * Strong publică „Interesele vocaţionale ale bărbaţilor şi femeilor” 1944 * Brow publică „Creşterea şi statutul prezent al testării ocupaţionale” * Prima legislaţie de stat a Statelor Unite pentru certificarea sau licenţa psihologilor a fost semnată la Connecticut. * Fenichel publică „Teoria psihoanalitică a nevrozelor” *Al doilea război mondial a făcut necesar să stabilească o consiliere, vocaţională pentru foştii militari . * Convenţia AAP de la Philadelphia l-a introdus pe Carl Rogers ca preşedinte-ales al AAP. Diviziunea 17 de Consiliere şi Îndrumare este de acum numele oficial dat Diviziunii 17. * Bordin scrie „Diagnosticul în consiliere şi psihoterapie” * Rogers publică „Aspecte semnificative ale terapiei centrate pe client” Terminarea celui de al doilea război mondial * Se publică primul număr din revista American Psychologist 1946 Hans Selye „Sindromul general de adaptare” 1947-1948 Criza Berlinului Începutul războiului rece COMUNISMUL LA NOI Anihilarea elitelor româneşti Instaurarea unui regim bazat pe teroare Dictatura pavlovistă în psihologie şi medicină (un asociaţionism mecanicist şi fiziologizant şi o dialectică excitaţie-inhibiţie ) Medicina corticoviscerală (Bycov) Nervismul (Speranski) Negarea factorilor genetici (Lyssenko) Aberaţiile psiholinguistice ale lui Stalin Învăţarea instrumentală Thorndike 1933 * Skinner publică „Walden Two” * Buber publică „Între om şi om” Dezvoltă filosofia EU – TU, rolul dialogului * Tolman scrie „Hărţile cognitive la şobolani şi oameni” Deschide drumul cunoaşterii proceselor cognitive legate de spaţialitate. * Comitetul de Instruire a Consilierului şi Comitetul privind Cercetarea au fost fondate. Asocierea strânsă cu Asociaţia Naţională a Îndrumării Vocaţionale. 1949 * Conferinţa Boulder a creat modelul omului de ştiinţă practicant de educaţie clinică. Începe să se vadă despărţirea reală dintre psihologia clinică şi cea de consiliere.

5

Page 7: Consilierea in Istoria Culturii

* Au apărut discrepanţe asupra numelui Consiliere şi Îndrumare Norbert Wiener „Cibernetica. Demersul neuro şi psihocibernetic, modelele informaţionale”. Informaţia (Shannon) Reglarea prin feedback(Wiener) Reţelele cu contacte.Reţelele booleene(McCallum şi Pitts)Reţelele neuronale naturale şi atificiale Teoria deciziei(v.Neumann şi Morgenstern) Orientarea psihocibernetică în România (Edm Nicolau, C,Bălăceanu Stolnici,Restian ,Golu) * Hebb publică „Organizarea comportamentulu”. Modelul hebbelian al plasticităţii reţelelor neuronale. Rolul sinapselor”. * Se publică pentru prima dată Scara Inteligenţei Wechsler pentru Copii. * Salter publică „Terapia prin reflex condiţionat” * Brill publică „Principii de bază ale psihoanalizei” * Două evenimente au condus la separarea rolului consilierii psihologice de cel al psihologiei clinice şi psihiatriei. Conferinţa Ann Arbor şi mesajul prezidenţial de la Darley despre definirea domeniului în contextul altor profesii ajutătoare. 1950 * Scade interesul psihologiei în cercetare, şi creşte cel pentru practică. * Diviziunea 17 se angajează să fie să promoveze masteratul şi doctoratul în psihologie * Fondarea Revistei Anuale de Psihologie anunţată în buletinul/broşura care asigură ca literatura adecvcată va fi atent revizuită. * Dollard şi Miller publică „Personalitatea şi psihoterapia”, „Înţelesul anxietăţii”. Stoicii, epicurienii, anxietate – ataraxie. Rolul anxietăţii în psihologia normală şi patologică. Panica, angoasa. RĂZBOIUL COREEAN Consilierea psihologică este influenţată de două constelaţii teoretice 1 Psihoterapie,consiliere,personalitate 2 Aspecte vocaţionale şi ocupaţionale;dezvoltarea carierei * (1951-1956) „În anii ’50, cariera şi necesităţile interpersonale şi problemele multor veterani de război şi a familiilor lor ca şi creşterea fără precedent a înscrierilor în învăţământul superior au creat o efervescenţă a cercetării şi experimentării în special în domeniile dezvoltării carierei şi a orientărilor profesionale.” (Schwebel, 1984). * A fost formulat proiectul experimental al codului eticii pentru psihologi (AAP) * Conferinţa Nordvestică a fost vehicolul de adresare a problemelor standardelor pentru pregătirea practicii şi pregătirea psihologilor la nivel de doctorat.

6

Page 8: Consilierea in Istoria Culturii

* S-au fondat Personalul American şi Asociaţia de Îndrumare (acum Asociaţia Americană de Consiliere). * „Terapia centrată asupra clientului” a lui Rogers: Practica sa curentă, Implicaţii şi Teorii”. J. Piaget: Epistemologia genetică. Modelele constructiviste. Constructivismul este o teorie psihologică a cunoaşterii (epistemologia)[1] care susţine că oamenii îşi construiesc cunoţtinţele lor din experienţele lor Constructivismul nu este o pedagogie specifică, deşi este adeseori confundată cu Construcţio-nismul, o teorie educaţională dezvoltată de Seymour Papert. Teoria lui Piaget a învăţării constructiviste a avut un larg impact asupra teoriilor învăţării şi a metodelor de predare în învăţământ. Ştiinţele creierului fac progrese revoluţionare – (neurotransmiţătorii, sinapsele, reţelele neuronale, activitatea neurocibernetică etc. etc.). O nouă semnificaţie a bazelor neurobiologice ale consilierii. Psihofarmacologia se dezvoltă dramatic (anxiolitice, sedative antidepresive neuroleptice, neuroleptice incisive etc.). Pune în umbră m etodele psihologice. Psihiatria medicală se impune 1951 Eforturi de legitimare * Donald publică amănunte privind Conferinţa Nordvestică, „Este imperativ ca psihologia consilierii să rămână ferm definită în cadrul orbitei psihologiei ştiinţifice de bază şi a disciplinelor înrudite.” Disciplinele înrudite sunt celelalte ştiinţe ale comportamentului. Se elimină empirismul * Diviziunea 17 AAP Comitetul privind Pregătirea.a declarat că psihologia consilierii trebuie să aibă „un nucleu de concepte de bază, de unelte şi tehnici care trebuie să fie comune pentru toţi psihologii”. * Împreună cu desvoltarea cercetării, şase alte domenii au fost alese de comitet pentru ca psihologul să fie corect pregătit în consiliere. 1952 Numele Diviziunii 17 AAP se schimbă în Psihologia Consilierii. * Apariţia Revistei de Psihologia Consilierii este anunţată. * Consiliul AAP de Educaţie şi Pregătire aprobă prima evaluare a programelor de doctorat în psihologia consilierii. Şaptesprezece programe sunt selectate. Î 1954 – Revista de Psihologie a Consilierii.(Counselling psychology) * Prima ediţie: februarie 1954. * Fondatori: Milton Haun, Harold G. Seashore, Donald E. Super, C. Gilbert Wrenn (Editor) * Finanţat de acţionari particulari * Domenii ale conţinutului original:

1. Consilierea şi Teoria Personalităţii 2. Procesul consilierii 3. Teoria şi Metoda Cercetării 4. Consilierea vocaţională şi reabilitarea 5. Măsurătoarea/măsura în Consiliere 6. Consilierul şi creşterea/dezvoltaea profesională

1954 – Discursul lui Hahn la Diviziunea 17 7

Page 9: Consilierea in Istoria Culturii

8

* Scopul: Să diferenţieze psihologia consilierii de alte domenii * Funcţiile psihologului de consiliere:

1. Clientul versus centrul atenţiei pacientului 2. Nu este sub supravegherea altor discipline 3. Practica bazată pe abordări normative 4. Atitudini modificate versus restructurarea personalităţii 5. Stări de anxietate la interferare versus nivelele de dizabilitate 6. Cei mai calificaţi în evaluarea trăsăturilor (caracteristice) umane

pentru a ajuta clienţii în viaţa educaţional-vocaţională şi socială. 7. Procesul nu este încheiat până când clientul are un viitor plan de

acţiune. 1959 Moment de criză Se întruneşte Consiliul AAP de Educaţie şi Pregătire * Scopul: să determine dacă consilierea trebuie să continue a fi recunoscută ca specialitate independentă. * Aprecierile/evaluările nu sunt sub tipar timp de 20 ani. Aprecieri negative

1. Numere scăzute ale domeniului de intrare 2. Declinul în calitatea studenţilor … („grad students”) 3. Nici o bursă pentru consiliere aprobată de AAP 4. Status ştiinţific nesatisfăcător, cel mai scăzut al tuturor

specialiştilor în psihologie 5. Necesitatea unei posibile fuziuni a psihologiei clinice şi de

consiliere Răspunsul Diviziunii 17 Motivaţii pozitive:

1. O istorie pozitivă a realizărilor 2. Rata creşterii sănătăţii în timpul decadei precedente 3. Reviste interesante 4. Programe de pregătire specializate 5. Posibilitatea calificării pentru diploma ABEPP (American

Board of Examiners in Professional Psychology = Consiliul American pentru Examinatorii în Psihologia Profesională)

6. Oportunităţi specifice pentru pregătire şi confirmare 7. Ţinte, scopuri şi tehnici distinct diferite de cele din domeniul

psihologiei clinice. 1960 *Cercurile responsabile fac trei recomandări

1. Fuzionarea cu psihologia clinică, un nou domeniu va concentra atenţia pregătirii privind atât populaţiile normale cât şi cele patologice.

2. Pregătirea în primul rând de consilieri şi în al doilea rând de psihologi

3. Dezvoltarea consilierii la nivel masterat (Master of Arts). Aceste recomandări nu au fost nici o data publicate. Influenţa contextului social * Progresul tehnic

* Legislaţii noi legislaţii importante:

Page 10: Consilierea in Istoria Culturii

*Programe de Cercetare Cooperativă (OE) pregătesc instituţii educaţionale pentru calificare, testare şi consilierea personalului Se recunoaşte rolul cercetării ştiinţifice Se asigură fonduri pentru cercetarea în consiliere

Se confirmă necesitatea dezvoltării cercetării în consiliere * Noi oportunităţi sunt oferite de creerea NDEA(National Defense Educational Act)de către Congresul American în 1959

* Începând cu 1958, 50% până la 66% din cercetări se referă însă numai la psihologii non-*counseling*

* Recomandările conferinţei de la Miami, 1958: 1. Cercetarea trebuie să fie o caracteristică definitorie a tuturor

psihologilor 2. Să se instituie cursuri extinse de metodologie ce se referă la

problemele din clinici, şcoli etc. 3. Începerea din timp [devreme] a cercetării în instruire 4. Conducerea cercetărilor să fie făcută de către membri experimentaţi

ai facultăţii 5. Să se recunoască tipurile de cercetări creative, folositoare dar nu în

mod necesar originale şi cele de investigare(„inquiring”)]. Situaţia ştiinţifică a Comitetului CP(Consiliere Psihologică) Incepe RĂZBOIUL din VIETNAM * Prin 1959, , încă nu există o finanţare de la NIMH(Institutul Naţional de Sănătate Mentală) pentru programele CP de pregătire * 1961, Revista Anuală de Psihologie intenţionează să întrerupă recenziile CP Primul om în spaţiu (Y Gagarin) Începutul programului spaţial Apollo Criza rachetelor din Cuba Asasinarea lui J.F.Kennedy Primii oameni pe lună * SSCPC(Society for a Science of Clinical Psychology and Counselling) a investigat căile de îmbunătăţire a calităţii şi a valorii cercetărilor CP: şi a recomandat

1. identificarea surselor de finanţare 2. metoda de comunicare a acestei informaţii către membrii ai

Departamentului . 17 din APA 3. ajutarea lor la utilizarea surselor 4. promovarea unei mai mari interacţiuni de grup şi cercetare

Noi dezvoltări teoretice: * Programe majore de cercetare în terapia centrată pe client * Terapia emotivă raţională dezvoltată de Albert Ellis (1957) * Analiza tranzacţională fondată de Eric Berne (1958)

*Contribuţiile psihologiei vocaţionale/ocupaţionale: E.K. Strong J.L.Holland, Donald E. Super şi Anne Roe Se consolidează psihologia umanistă. Psihologia umanistă este o şcoală de psihologie care a apărut în anii 1950 ca reacţie atât la behaviorism cât şi la psihoanaliză. Se preocupă explicit de dimensiunea umană a psihologiei şi contextul uman de dezvoltare a teoriei psihologice. Abordarea umanistă îşi are rădăcinile în gândirea existenţialistă (vezi Kierkegaard, Nietzsche, Heidegger şi Sartre).

9

Page 11: Consilierea in Istoria Culturii

1. Fiinţele umane nu pot fi reduse la componente. 2. Fiinţele umane au în ele un context uman unic.

3. Conştiinţa umană include conştientizarea de sine în contextul altor oameni.

4. Fiinţele umane au opţiuni şi responsabilităţi ne-dorite. 5. Fiinţele umane sunt intenţionaţi, ei caută înţelesul, valoarea şi creativitatea. Psihologia umanistă include numeroase abordări de consiliere şi terapie. Printre cele mai timpurii abordări găsim teoria dezvoltării a lui Abraham Maslow, subliniind o ierarhie a nevoilor şi motivaţiilor; psihologia existenţială a lui Rollo May recunoscând opţiunea umană şi aspectele tragice ale existenţei umane; şi terapia centrată pe persoană sau client a lui Carl Rogers, care este centrată pe capacitatea clientului de auto-direcţionare şi înţelegere a propriei evoluţii a lui/a ei (Clay, 2002). Alte abordări ale consilierii umaniste şi a terapiei includ terapia gestaltistă, psihoterapia umanistă, terapia abisală ,sănătatea holistică, terapii de grup, , terapiile maritale şi de familie, terapia asupra corpului şi psihoterapia existenţială a lui Medard Boss (Aanstoos, Serlin & Greening (2000). Psihoterapia existenţial-integrativă, dezvoltată de Kirk Schneider (2008), este o dezvoltare relativ nouă în cadrul tereapiei umaniste şi existenţiale.

Ulric Neisser punele bazele psihologiei cognitive. Termenul „cunoaştere” se referă la toate procesele prin care input-ul senzorial este transformat, redus, prelucrat, stocat, recuperat şi folosit. El este preocupat de aceste procese chiar atunci când ele operează în absenţa unei stimulări relevante, ca în imagini/reprezentări şi halucinaţii. Psihologia cognitivă este o ramură a psihologiei care investighează procesele mentale interne ca rezolvarea problemelor, memoria şi limbajul. Şcoala ce apare din această abordare este cunoscută ca cognitivism. Acesta îşi are baza în psihologia gestaltistă a lui Max Wertheimer, Wolfgang Köhler şi Kurt Koffka, ca şi în lucrarea lui Jean Piaget, care a emis o teorie a stadiilor/fazelor care de dezvoltare cognitivă a copiilor. Psihologii cognitivi sunt interesaţi de felul în care oamenii înţeleg, diagnostichează şi rezolvă probleme, preocupându-se de procesul mintal care mediază între stimul şi răspuns. Teoria cognitivă susţine că soluţiile la probleme iau forma algoritmilor- care nu sunt obligatoriu înţelese dar promit o soluţie, sau -euristice care sunt înţelese dar care nu garantează întotdeauna soluţii. În alte cazuri, soluţiile pot fi găsite prin intuiţie, o conştientizare bruscă a relaţiior. O contribuţie esenţială pentru edificarea cognitivismului se datorează marelui linguist N.Chomsky care a criticat aspru behaviorismul skinerian 1968-1976 Definiţia cea mai cuprinzătoare a profesiei.

10

**Psihologul* ce consiliază* - oferă servicii de îndrumare şi consiliere individuală şi de grup în şcoli, colegii şi universităţi, spitale, clinici, centre de reabilitare şi industrie, pentru a ajuta indivizii în obţinerea unei dezvoltări şi realizări mai eficiente personale, sociale, educaţionale şi vocaţionale. Strânge date despre

Page 12: Consilierea in Istoria Culturii

11

individ prin folosirea interviului, istoricului cazului şi a tehnicilor observaţionale. Selectează, administrează, înregistrează şi interpretează testele psihologice destinate să estimeze inteligenţa individuală, aptitudinile, abilităţile şi interesele, aplicând cunoştinţele de analiză statistică. Evaluează datele ca să identifice cauza problemei şi să determine oportunitatea consilierii sau trimiterea la alţi specialişti sau instituţii. Conduce consilierea sau interviurile terapeutice pentru a ajuta individul să dobândească pătrunderea în problemele personale, defineşte ţintele şi plănnuieşte acţiunea ce reflectă interesele, abilităţile şi nevoile sale. Oferă informaţii ocupaţionale, educaţionale şi altele pentru a da posibilitatea individului să formuleze planuri realiste educaţionale şi vocaţionale. Urmăreşte rezultatele consilierii pentru a determina fiabilitatea şi validitatea tratamentului folosit. Se poate angaja în cercetare pentru a dezvolta şi ameliora diagnosticul şi tehnicile consilierii (Vol.I al Dict. al ocupaţiilor, 1965). Se identifică noi roluri ale consilierii * De remediere sau reabilitare – Ajută oamenii care trec în prezent prin dificultate. * Preventive – Permite împiedecarea anticipativă a unor probleme viitoare, * Educative sau de dezvoltare – Ajută planificarea,obţinerea şi derivarea beneficiului maxim din experienţele care vor da posibilitatea de a-şi descoperi şi îndeplini potenţialul lor. Punctul de vedere este unul al speranţei şi optimismului

* Indivizii se pot schimba, pot duce o viaţă satisfăcătoare, pot fi auto- direcţionaţi şi pot găsi căile de a-şi folosi resursele, chiar dacă acestea ar putea fi slăbite de atitudini şi sentimente incapacitante,

maturizare înceată, privare culturală, lipsa oportunităţii, boală, rănire sau bătrâneţe.

1968 * Jordaan şi alţii au definit rolul şi etapele pentru a deveni un: psiholog de consiliere * Waranth se referă la problemele persistente ale separării Psihologiei de Consiliere şi ale prăpastiei comunicării dintre oamenii de ştiinţă şi personalul auxiliar

* Wrenn a clarificat felul în care au funcţionat Comitetul de Evaluare a Educaţiei AAP şi a Consiliului de Pregătire/Calificare

* Erikson – defineşte teoria sa potrivit căreia personalitatea se construieşte încă din copilărie pe baza unor determinări genetice dar şi a unor influenţe epigenetice din mediu mai ales educative şi culturale 1969

*Albert Bandura – prezintă Modelul Învăţării Sociale – o carte care a schimbat direcţia pe care o va lua psihologia în anii 1980. Din anii 1970 el a dedicat multă atenţie explorării rolului pe care îl joacă credinţele auto-eficace în funcţionarea umană. O teorie cognitivă socială, o carte în care el a oferit o teorie cognitivă socială a funcţionării umane care acordă un rol central proceselor cognitiv, indirecte, auto-reglatoare şi auto-reflective în adaptarea şi schimbarea

Page 13: Consilierea in Istoria Culturii

12

umană. Această teorie cognitivă socială îşi are rădăcinile într-o perspectivă activă care îi priveşte pe oameni ca auto-organizatori, proactivi, auto-reflexivi şi auto-reglatori, nu doar ca organisme reactive formate de forţe din mediul înconjurător sau mânaţi de impulsuri interioare. 1970.

* Căutarea binelui şi preocuparea pentru auto-ajutorarea, încurajată de eforturile active ale unor psihologi de consiliere pentru a „da profesia oamenilor”prin prevenire şi educaţie psihologică.

------------------------------------------------------- Se conturează noi cadre * Cadrul educaţional * Cadrul legat de sănătate * Industria şi Guvernul * Consilierea comunităţii * În primul rând învăţământul * Serviciile administrative * Serviciile în genere * Diverse Apar centre de consiliere * Practica particulară * Altele

-------------------------------------------------- * Mişcarea anti-război

* Atkinson, Hosford şi Zimmer au catalizat creşterea/ascensiunea psihologiei cognitive în Programul CP al Universităţii Santa Barbara din California(UCSB). *Atkinson începe totodată cercetări asupra problemelor multiculturale în consiliere * Conferinţa de la Vail – Se înfiinţează doctoratul în consiliere Se închee RĂZBOIUL din VIETNAM Wathergate Luarea în considerare a contextului social devine importantă * Sursele modificării atitudinilor sociale:

* Efectele războiului din Vietnam şi răspunsurile la acesta date de instituţii în societate, în special în educaţie. * Modificările atitudinilor faţă de autoritate şi pierderea încrederii în instituţii ca răspuns la epoca Watergate.

* Continua căutare a eu-lui ideal în societate ce caracterizează anii * „Serviciile Psihoterapeutice pentru Grupurile de Minorităţii Etnice: Oarecare optimism, oarecare pesimism” cartea lui Sue. * Winborn publică „Proceduri pentru protejarea consumatorilor de consiliere. * „Structura revoluţiei ştiinţifice” a lui Kuhn El introduce în filosofia ştiinţei ideea că evoluţia ştiinţelor nu se face

progresiv prin acumulări de date şi concepte ci discotinu prin revoluţii ce implică o comutare gestaltului

• Începe Mişcarea Potenţială Umană Se consolidează mişcarea hippi

Page 14: Consilierea in Istoria Culturii

Mişcarea hippi apărută în California la începutul anilor 1960 este o subcultură cu o orientare anticonformistă împotriva sistemului social existent(anti establishement) care promovează o reîntoarcere la natură şi ca atare o liberalizare a vieţii sociale în special în domeniul sexualităţii şi al consumului de droguri Un hedonism libertar optimist Tinereţea conceptualizată ca un stadiu preadolescentin. * Definirea sarcinilor adolescenţei pe care Erikson le-a definit (emanciparea de familie, relaxarea cu sexualitatea, obţinerea unui sens al identităţii şi capacitatea de intimitate). * Evaluarea şi reevaluarea relaţiei adolescenţilor cu societatea în timpul amânării acceptării responsabilităţii adultului. * Intrarea într-o perioadă de experimentare cu roluri de adult.

1977-1983 Trei elemente privind identitate profesiunei 1. Consens general privind identitatea profesională 2. Legatul/moştenirea evoluţiilor teoretice şi empirice

3. Atitudinea binevoitoare a societăţii faţă de serviciile preventive şi de dezvoltare.

Trei iniţiative 1. Perfecţionarea suplimentară a identităţii profesionale 2. A estima rolul profesiei în secolul 21 şi a fi dinamic/activ

3. A determina ce face pe un psiholog de consiliere să fie un psiholog de consiliere

* Proiectul următoarei decade a Departamentului 17al APA * Oferă indicaţii/informaţii cu rază de acţiune lungă * Oferă declaraţii/afirmaţii pentru a media între consiliile etatizate şi asociaţiile private * Oferă documente de folosit pentru studenţii în formare * Oferă orientări ale CP spre a considera rolurile, aspiraţiile şi oportunităţile/ocaziile. * 1977- A. Bandura propune Teoria auto-eficacităţii/eficienţei → * 1978- Pat Wolleat scoate „Opţiuni multiplicatoare şi înclinaţii (bias) scăzătoare”

Se confirmă rolul neuromodulatorilor (endorfinele, peptidele). Noi modele neurobiologice în special legate de afectivitate şi durere

* 1978- Krumboltz introduce Inventarul convingerilor privind cariera. * 1980- R.Reagan recomandă „Războiul privind drogurile” → Problema consumului şi dependenţei de droguri începând din

1967-69.Se deschide un domeniu nou pentru consilierea psihologică

* Selman dezvoltă Teoria acceptării perspectivei sociale * Influenţa OMS * Borow scrie „Felul în care eram: reflexii privind istoria călăuzirii vocaţionale” * 1980-2000

13

Page 15: Consilierea in Istoria Culturii

Tragica distrugere a psihologiei române de către Ceauşescu în urma „scandalului”provocat de Meditaţia Transcendentală 1981

14

* Schimbări în domeniul metodologiei Diversitatea metodologică şi complexitatea/rafinamentul

Anii 1980: Chemarea la utilizarea unei analize statistice mai complexe, inclusiv o trecere de la ANOVA la regresia multiplă.

În statistici, ANOVA este prescurtarea pentru analiza dezacordului/contradicţiei (analysis of variance). Analiza contradicţiei este o colecţie de modele statistice şi procedurile lor asociate, în care contradicţia observată este împărţită în componente datorită diferitelor variabile explicative. Tehnicile iniţiale de analiză a contradicţiei/varianţei au fost dezvoltate de statisticianul şi geneticianul R.A. Fisher în anii 1920 şi 1930 şi uneori sunt cunoscute ca ANOVA lui Fisher sau analiza varianţei lui Fisher, în care se foloseşte distribuţiei F a lui Fisher pentru stabilirea testului de semnificaţie statistică. 1987: Fassinger introduce una dintre cele mai semnificative evoluţii statistice, modelarea cauzală. Modelarea cauzală urmăreşte să avanseze ipoteze rezonabile asupra relaţiilor cauzale dintre variabilele dependente şi independente.

1992: P.P. Heppner, Kivlighan şi Wampold au publicat prima carte destinată cercetării specifice a consilierii 1997: Hill, Tmhompson şi Williams publică un articol ce introduce o nouă metodologie pentru cercetarea calitativă * Intervenţiile, procesul şi rezultatele „consilierii” 1980-2000 Se urmăreşte intens dezvoltarea carierei şi comportamentul vocaţional.

* Teoriile care au oferit o bază pentru lucrarea şi practica empirică sunt emise de: Bordin, Dawis/Lofquist, Holland, Krumboltz şi Super.

* Apar patru reviste majore de specialitate : Revista de comportament vocaţional Revista trimestrială privind dezvoltarea carierei Revista de dezvoltare a carierei Revista estimării carierei (nouă în 1993).

* Continuă să fie aria cea mai empirică a cercetării şi practicii în cadrul psihologiei „de consiliere”

* John Holland – oferă aplicaţii de cercetare şi practică în cartea sa „Crearea alegerilor vocaţionale” (revăzută în 1997)

* Savickas a conturat două arii importante cu care domeniul continuă să se lupte: 1. Convergenţa teoriilor existente ale evoluţiei alegerii carierei. 2. Folosirea gândirii post-moderniste pentru a trece dincolo de pozitivismul logic ca folosofie a ştiinţei pentru teoria şi cercetarea asupra comportamentului vocaţional. Postmodernismul este o reacţie pesimistă faţă de optimismul entuziast al anilor 1960.Neagă valorile şi reperele trecutului dar şi planurile de viitor. Neagă identitatea individului care se fragmentează şi promovează modele destructuralizante(destructuralism post structuralism)(Lyotard,Foucault,Baudrillard etc.)

Page 16: Consilierea in Istoria Culturii

Avansările/promovările metodologice au fost o amprentă a anilor 1980 şi 1990. Procedurile meta-analitice, modelarea ecuaţiei structurale şi modelarea ierarhică liniară au permis o mai profundă şi fiabilă examinare a factorilor complecşi implicaţi în organizarea şi dezvoltarea carierelor Oliver şi Spokne au condus o meta-anchetă asupra a 58 studii vocaţionale pentru a determina relaţia dintre caracteristicile intervenţiei şi rezultat. Astfel, diversitatea metodologică şi complexitatea cercetărilor s-au dezvoltat în timpul acestei perioade de timp pentru a permite o explorare mai eficientă a factorilor implicaţi în dezvoltarea carierei. Rolul dezvoltării carierei în vieţile indivizilor anterior marginalizaţi(cum ar fi femeile) a devenit un subiect important al atenţiei în anii 1980 şi 1990. Două contribuţii teoretice majore în acest timp au fost:cea alui Linda Goittfredson şi cea a lui Hacken şi Betz care iau în considerare şi cariera femeilor Aceste luări de poziţie se incadrează in valul al treilea al mişcării feministe care a început la sfărşitul anilor 80 continuând valul al doilea care a început prin anii 60 după eşecul primul val de la începutul secolului XX Consilierea muticulturală. Psihologia a îmbrăţişat încetul cu încetul studiul problemelor multiculturale. Psihologia cross-culturală a fost aria primară în care psihologia a examinat cultura. Această abordare examinează în mod tipic două grupe naţionale care nu sunt în acelaşi context social. Psihologia multiculturală este studiul grupurilor culturale multiple în acelaşi context. Grupurile culturale se influenţează unele pe altele atunci când sunt în acelaşi context sociocultural; puterea acestei influenţe este larg dependentă de puterea şi situaţia pe care grupurile culturale le au în societate. Toate grupurile culturale discutate în acest manual au un statut de minoritate etnică. Astfel, psihologia multiculturală este studiul nu numai al culturii, ci şi al problemelor sociopolitice pe care le întâmpină persoanele minorităţii etnice în Statele Unite. Deşi problemele cross-naţionale sunt imprtante în psihologie, problemele ce se ocupă de persoanele cu multiple pregătiri culturale în Statele Unite e posibil să afecteze mai mult viaţa majorităţii studenţilor americani. Există numeroase manuale de psihologie cross-culturală, dar foarte puţine cele care se adresează psihologiei multi-culturale în cadrul unui singur context naţional şi sociopolitic. Francis Cecil Sumner* - I-ul afro-american care a primit gradul de Ph.D. în psihologie, 1920. Joseph White, Ph.D. – „Părintele Psihologiei Negre” Circa 200 psihologi au creat Asociaţia Psihologilor Negri care au exprimat următoarele preocupări la Conferinţa APA în 1968: 1) APA trebuie să-şi integreze propria forţă de muncă 2) APA trebuie să faciliteze intrarea şi pregătirea avansată a afro-americanilor 3) APA trebuie să-şi monitorizeze revistele lor pentru a elimina temele rasiste neîntemeiate, neştiinţifice. 4) APA trebuie să stabilească un program în special pentru preocupările psihologice ale minorităţii. * 1968 Convenţia APA de la San Francisco, CA*

15

Page 17: Consilierea in Istoria Culturii

1982 până în prezent* 1973-1998 reflectă o preocupare semnificativă pentru utilizarea diversele mostre culturale. Doar 11% din publicaţii s-au preocupat de etnicitate în 1973, în timp ce 93% în 1998. Autorii au sugerat că tendinţa în cercetarea multiculturală va continua să crească în timp ce profesia noastră rămâne dedicată dezvoltării comportamentului pozitiv şi rezultatelor emoţionale pentru o societate tot mai diversă. 1971 Asociaţia Americană de Consiliere, Asociaţia pentru Consiliere şi Dezvoltare Multiculturală. 1985 Asociaţia Americană de Psihologie, Departamentul 45: Societatea pentru Studiul Psihologic al Problemelor Minorităţii Etnice. 1994 Societatea Americană de Psihologie, Comitetul pentru Populaţiile Subreprezentate Social şi Economic. 1982 Departamentele Profesionale Multiculturale în ACA, APA & APS* Conferinţe Profesionale Multiculturale 1983 Masa rotundă de iarnă a Universităţii Columbia privind Psihologia şi Educaţia cross-culturală. Terminarea războiului rece Prăbuşirea comunismului Debutul globalizării 1999 Prima Conferinţă Multiculturală şi Summit-ul la Newport Beach,CA 2001 A doua Conferinţă Multiculturală APA şi Summit-ul la Santa Barbara,CA 2003 A treia Conferinţă Multiculturală APA şi Summit-ul vor avea loc la Hollywood, CA *Probleme privind sexul şi preferinţa sexuală * Anii 1960-1970: Rolurile femeilor se schimbă rapid şi se ridică întrebările despre înclinaţia spre cercetarea psiologică. * 1978: Psihologia Consilierii publică primul său număr special privind bărbaţii consilierii . * 1980-1990: Creşte cercetarea privind problemele femeilor; cercetarea asupra problemelor consilierii aparţinând preocupărilor gay, lesbiene şi bisexuale este doar la început; două reviste importante în psihologia consilierii au publicat numere speciale dedicate preocupărilor gay, lesbiene şi bisexuale. * 1992: Literatura privind psihologia femeilor se dezvoltă ca şi t eoria feministă * Anii 1980: Investigaţiile se concentrează asupra proceseor cognitive şi cuprind comportamentele atât a clienţilor cât şi a consilierilor; cercetarea este caracterizată de creşterea rigorii metodologice şi unei mai mari clarităţi în funcţionarea ideilor şi de examinarea legăturii sistematice a evenimentelor procesului cu rezultatele consilierii. * 1984: Borgen identifică trei perspective teoretice ale tendinţei generale care au fost cele mai cercetare din 1978-1982: modele de influenţă cognitiv-comportamentale, psihologice sociale şi modele analitice*

16

Page 18: Consilierea in Istoria Culturii

O reprezentare matematică a unui proces, intenţie sau concept printr- un număr de variabile care sunt definite pentru a reprezenta inputs, outputs, stări interne ale intenţiei sau procesului şi un set de ecuaţii şi inegalităţi ce descriu interacţiunea acestor variabile. Un model analitic este o teorie matematică sau un sistem împreună cu axiomele sale.

Supraveghere/controlare – anii 1980 Supravegherea este folosită în consiliere, psihoterapie şi alte

discipline ale sănătăţii mintale ca şi în multe alte profesii angajate în lucrul cu oamenii. Aceasta impune ca practicianul să se întâlnească regulat cu un alt profesionist, nu neapărat superior, dar cu pregătire în profesia de supraveghere/control, pentru a discuta asistenţa socială şi alte probleme profesionale. Acest lucru este adesea cunoscut ca supraveghere şi consultare clinică sau de consiliere. Scopul este de a ajuta practicianul să înveţe din experienţa sa şi să progreseze în expertiză, ca şi să asigure un bun serviciu pentru client sau pacient.

* Bartlett, Goodyear şi Bradley au editat un număr special al revistei privind supravegherea/controlul consilierii care a discutat modele teoretice şi a rezumat literatura de cercetare.

* Russell, Crimmings şi Lent au analizat literatura existentă de supraveghere, cerând o mai mare specificitate a teoriilor, trecând dincolo de stagiarii consilieri începători şi acordând o mai mare atenţie problemelor valabilităţii externe.

* Modele specifice supravegherii au fost propuse (Loganbill, Hardy & Delworth)

* Abordarea dezvoltării – Presupunerea de bază a fost că supravegherea efectivă trebuie să ia în considerare nivelul de dezvoltare al consilierului şi astfel să difere în funcţie de nivelul de dezvoltare al stagiarilor (Stolenberg & Delworth).

Supraveghereas/controlarea – Anii 1990 * Numeroase cărţi importante privind supravegherea au apărut

(Bernard & Goodyear, 1992, 1998, Holloway, 1995, Stoltenberg, McNeil & Delworth, 1997, Watkins, 1997).

* Cartea lui Watkins este o resursă excelentă dedicată abordărilor teoretice ale supravegherii, modelelor pregătirii, cercetării şi problemelor profesionale.

De-a lungul anilor 1980 şi 1990, Departamentul 17 a trecut printr-o Schimbare extraordinară.***

* Aşa cum s-a propus de preşedintele de atunci George Gazda, în 1986, a fost organizată şi s-a ţinut conferinţa naţională pentru Psihologia Consilierii numită Planificarea Viitorului. O temă majoră de-a lungul conferinţei a fost importanţa conştientizării tradiţionale a psihologiei consilierii de a privi oamenii şi comportamentul lor în cadrul unui context socio-cultural influenţat de variabilele culturii, etnicităţii, genului, orientării sexuale, vârstei şi perspectivei socio-istorice.

Recomandările de la această conferinţă au pus în mişcare un şir larg de activităţi legate de educaţie/învăţământ şi pregătire/calificare, ştiinţă, practică şi probleme profesionale care ar afecta pe membrii şi conducerea Departamentului pentru mulţi ani.

* 1980-1985: Strădania pentru mai multe programe de pregătire acreditate în psihologia de consiliere.

17

Page 19: Consilierea in Istoria Culturii

Între 1980-1985 numărul de programe de pregătire acreditate în psihologia de consiliere a crescut de la 22 la 44 şi prin 1995 erau 68 de programe acreditate. Din 1980-95 o creştere de peste 180%.

* În 1987, Preşedintele Lawrence Brammer s-a îndreptat spre recunoaşterea realizărilor remarcabile ale mai multor membri individuali. El a crescut premiile/distincţiile profesionale de la unu la cinci inclusiv Premiul Leona Tyler şi alte premii care au recunoscut profesioniştii tineri, realizările cercetării, practica remarcabilă şi dizertaţiile deosebite.

Psihologia de consiliere a secolului 21 a fost larg influenţată de:

(1) rapida diversificare culturală a Statelor Unite, (2) conştientizarea faptului că programele de consiliere tradiţionale - de remediere – intrapsihice nu sunt foarte eficiente când lucrează cu clientela de astăzi şi (3) cere practicienilor din noul mileniu să dezvolte strategii inovative pentru a face faţă necesităţilor clientelei multi-culturale.

Un rol important pentru consilierea psihologică modernă îl are dezvoltarea terorismului a cărui impact asupra stării psihologice a populaţiilor mai ales din zonele critice este bine cunoscut.:El a generat necesitatea unei asistenţe de consiliere psihologică având o orientare specială

* Costurile medicale * Din cauza creşterii costurilor medicale în anii 1990,

guvernul şi angajaţii au contractat din ce în ce mai mult serviciile psihologice pentru organizaţiile de îngrijire ce au servit ca o entitate care să crească responsabilitatea îngrijirii sănătăţii şi a reducerii costurilor. Ca rezultat al acestei schimbări, Departamentul a fost silit să se concentreze mai mult asupra practicanţilor independenţi

În timpul anilor 1980 Consiliul Programelor de Training în

Psihologia de Consiliere (CCPTP) a organizat şi dezvoltat un Manual de Pregătire pentru Directorii Programului, concentrat asupra ajutării programelor de training să interpreteze datele anuale ale studiului şi să obţină acreditarea programelor psihologiei de consiliere. Conducerea CCPTP s-a concentrat de asemenea asupra ameliorării standardelor de rezidenţiat şi dezvoltarea experienţelor de trening care a promis să crească competitivitatea solicitanţilor interni în psihologia de consiliere

* La Conferinţa din Georgia din 1988, a fost abordată problema conceptualizării modelelor de pregătire a doctoratului pentru psihologii de consiliere. La această conferinţă, rezidenţiatul pre-doctoral a devenit o componentă necesară a doctoratului în progologia profesională. Asociţia Agenţiilor de Training a Centrului de Consiliere (ACCTA) este o instituţie centrală în abordarea acesta şi a altor nevoi de pregătire (training). Din 1980 până în 1990, ACCTA a crescut ca număr de la 20 membri la peste 120. Preocuparea sa centrală a rămas de a aduce laolaltă directorii de training pentru a discuta despre învăţământul obişnuit şi problemele de pregătire în centrele universitare de consiliere. ACCTA a devenit o forţă sigură în cadrul psihologiei organizate, în

18

Page 20: Consilierea in Istoria Culturii

19

particular cu privire la pregătirea pre- şi post-rezidenţiat doctoral. ACCTA a devenit foarte activă în acreditarea şi recomandarea psihologilor profesionişti de consiliere atât la nivelul de master cât şi la cel de doctorat.

………………………………………….. Psihologia clinică şi de consiliere continuă să fie direcţia cea mai largă studiată de studenţi de la psihologie. În cadrul acestei cariere există un număr de diferite arii de specializări posibile. Acest lucru ajută la a face cariera mai interesantă şi eficientă pentru studenţi, ca şi să aducă o varietate în sarcinile zilnice ale unui psiholog. Natural, există aspecte pozitive şi negative ale psihologiei clinice şi de consiliere. Pe de altă parte, acest domeniu poate fi foarte recompensator din punct de vedere personal; totuşi, el cere adesea foarte eforturi de învăţare. Dintre gradele posibile câştigate de studenţi, gradul de doctor oferă cea mai mare eficienţă în carieră, în Cu toate acestea viitoarea perspectivă asupra gradelor de doctorat prevede că ei vor fi mai puţin ceruţi pe piaţa de servicii decât masteranzii. Mai multe state vor începe să ofere licenţa pentru absolvenţii de masterat în viitor. În concluzie, domeniul psihologiei clinice şi de consiliere este mereu în schimbare şi va continua să se dezvolte atâta timp cât oamenii cer asistenţă psihologică.