Revista Muzeelor si Monumentelor, anul 1981, LCONSIDERAII PRIVIND DECORAIA CASEI HAGI PRODAN
U ltimel e trei decenii ale seco lului al XVIII-iea sînt mar­ tore.le unei ridicri relativ rapide a orae l or din ara
Româneasc datorit evo l uiei accentuale a breslelor, mese­ riilor i meteugurilor. Apar primele ateliere manufacturiere i primele fabrici care sînL îns proprietatea domnitorului i a marilor boieri.
Negustorii români frecvenlau tîrguri le de la Leipzig, Danzig, Viena, în timp ce grecii i armenii, care se ocupau de comerul cu Levantul, îi fceau aprovizionarea la Adria­ nop ole, Constantinopole, Smirna i Brusa . Principa lele ie iri ale \rilor române erau în continuare pe la Giurg iu i Ga l ai.1
Despre frecvena relaiilor comerc iale i culturale între cele d ou maluri a le Dunrii stau mrturie - între alte docu­ mcnLe - scrier il e unor cltori prin P eninsula Balcanic
prr,cum Felix Kanitz2 , Emi le de Laveleye3 , unul din centrele el e seam prin ca re se întreineau aceste leg luri fiind Ploiet ii.
Orau l Ploieti la mijlocul secolului a l XVIII-iea avea opL maha la le i devenise în mod oficial reedina ispravnicilor i a admini straie i judeului Prahova . Aici se inea tîrg sp­ tmîna l , iar drumul Ploieti l or era cel pe care se scurgeau c(' le mai nllllte mrfuri. Era ocrotit de domnitor ca un tîrg cu vechime4 , piaa P I oietilor furnizînd vite chiar i pentru îndeprtatul Gratz. Apruser numeroi negustori evrei i, clup Del Chiaro5 , chiar o colonie de negustori catolici care î i ridic o capel proprie. Negustorimea, a crei pondrrc în v ia \a economic sporete, începe s joace un imporLanL rol polii ic. Pe drept cuvînl , N. Iorga putea face observaia c „în menfinerea i dezvo ltarea vie/ii române ti s-a vorbii de cio­ bani rt citori, de rani slrmula(i, de boi eri pribegi, dar nu s-a observai rolul acestor oameni (negustori , n. n.) cu avere, ini­ fialiv i liinj de carle"6 .
Pentru acei c l Lori str ini obinuii cu arhitectura hole­ lurilor franceze, a vile lor ilaliene sau austriece, arh itec tura în majoritate de facLur [irneasc - pe care o prezenta la acea dat P l oie.tiul - constiLuia o surprizft. Dei reedin a cpeteniil or a dministrat ive a le judeului Prahova „în rus­ ii wl lîrg ei nu locuiau cine i ie ce pa/ale, ci locuiau - cum spune un c l tor strein - în ni t e cocioabe lîngti biserica Sf. N ico laie Nou de azi"7 • Probabil dt aspectul P l oietiu lui la sfîr itul seco l ului al XVIII- iea corespundea descrierii lu i Emile de Laveleye care observase c „locuin{ele nu au clec îl parter i nu se apropie unele de altele. O poart masivii. dti acces într-o grMin unde se gsesc dependine le i bucUi.ria, adesea lega le de casii printr-o galerie. Cînd prive ti oraul din înaltu l unui turn acoperiurile se pierd printre arbori" 8 . S-a ins istat îndelung asupra caracterului intim, patria rhal, gospodresc al arhitecturii de odinioar pîn acolo încît s~t se susin dt
1 T. Ilolban, Conlribufie la istoria comeru lui românesc ii! secolul XVIII, Monilorul oficia l i Imprim eria naion a l , Bucureli , 1942
2 F. Kan itz, La Bulgarie danubienne ci Ic Balkall, l ': ludes de vouage (1860 - 1880) , Paris, 1882 ·
3 Emile de Lavelcye, La Peninsule des Balkans, Bruxelles, 1886 4 Gh . Zagorilz , Tîrguri i orae intre Buzilu, Tirgovite i Bucureti,
Buc . , 1915, p. 35: Brâncoveanu inlerzicc s se f'a c[1 lirg i la Gu ra U rl a­ ilor i la mnstirea Sinaia, d e t eam s nu se strice .,lârgurile cea lc vechi ale Ploieti/or i Târgorului" .
5 Antoumaria Del Chiaro, S lorie delie modern e Rivolu zioni con la Descripzione del Paese, Na tura , Cos tumi , Rili c Rcligione degli'Abilanli „ Veneia, 171 8, ediie reed ilal de N. lorga.
6 N. Iorga,Isloriacomer(ult1iromti11esc,Epocarnainou, 19:l7,p.86 - 87.
·7 Gh. Zagor itz, idem, p. 38 - 39 s E mil e de Laveleye, idem p , 294
40
JHJ XA N DHA IONESCU
„o cas în stil românesc trebuie aezalli în cadrul nalurei de la farli adict1 s fi e înconjuraW de o curte mare i de grdin cari: sâ serveascti de fond pere! ilor albi ai casei"9 • Dup af irma ia lui G. Benger, consul general a l României la StuttgarL , abia în jurul a nului 1900 principa lele orae î i sc uturaser aspeclul orientai10 . Cele lalte - printre care i Ploietiul - ma i aveau aspectul pe care Emi le de Laveleye îl comunica în memoriil e de c l torie aprute în 1888 .
* Constituit la l imiLa de conlacL dintre dou zone geogra[ice,
dea l i cîmp ie, pe unul dinlre cele ma i frecventa te drumuri com ercia le a le ri i (va lea Prahovei) , orau l Ploieli nu dis­ pune el e case cu o vec him e i e i t din comun . Cele ma i vechi sînt ace lea a cro r dat aproximaLiv de construc ie urc pîn
la începuLu l secolului a l XIX-iea - case de propor ii mai mult sau mai puin modes te, aparinînd acelei clase de me­ seriai i negusLori alcLuincl marea majoriLaLe a popu l aiei unui ora prin excelen negusloresc .
Domeniul vieii parLiculare d dovad de un conserva­ Lorism pronunat care face ca elemenLe orientalizante propa­ gate pe larg, vreme de un secol , s nu dispar atît ele repede în favoarea a ltora , în esen. occidenta le, care încep s asa l­ teze ri l e române odaL cu primele decenii ale secolului al XIX-iea. Ca înLr-un celebru pasaj de N. Iorgau,ades reluat, societaLea româneasc a secolului al XVIII- iea „se orientalizeaz<I, se turce t e . Jn mode: în lowl pie loilor boieri de pe vremuri, în locul boierilor tuni ungure t e, apar chipurile ridiwle cu cape­ lele rase, pe care a fost Wsal un mof pe frn.nte ca acela despre care legenda popularti spun e cil se las M usulmanilor ca s aibi'i de ce-i apuca îngerul ce-i va duce în paradisul lui J\llo lwmed. Hain e lungi i largi, papu ci galbeni de sli flian , blni de samur i pentru negus/ori [ ... ]. Se face us i abus de mirodenii al câror fum se su{W în barbii. la prirnire, la masli. Jos, pe-scînduri ca i pe perefi stau înlinsc covoare orientule". PenLrn a îne l ege descrierea costumu lui lui Dinu Pluricft, fiul treti- l ogoftu lui Ghinea Pturic ot Bucov sud Saac - eroul creat de Nicolae Filimon în cunoscutul lui roman Ciocoii vechi i noi - este necesa r un dicionar lu rcesc am nun, i t pent ru numele sto­ felor, a l giuvaerurilor, a l ha inel or.
Ca un rspuns direct la adoptarea acesLui fe l de v ia(:, în amnuntele constructive, de comoditate i decorat ive a le caselor, apar elemente noi a l turi de cele tradiionale.
Menionat de Ionitz Stoicescu pentru prima oar12 prin­ tre cele apLesprezece casc de zid, cîte posedau Ploiet ii la 1826 , casa H agi Prodan s-a pstrat în forma originar. Pe msur ce informa. iil e se înm ul esc, se formeaz, cu încetul , un curent de opinie în favoarea va l orHicrii acestor mrturii înc ex istente a le unui trecut nu prea îndeprtat, dar impor­ tant în evolu ia socielii i în particular a arhitecturii or­ eneti din ara Româneasc.
Fr s fi fcut parte dintre cele ma i încptoare case a le orau l ui, decora iile , prezente atît la interiorul cît i la extc-
n „Arhilcclura", an ul I , nr. 2, 1916, p . 33 1o G. Bcngcr, La Roumanic cn 1 900, Paris, 1()00, traducere din ger­
man de .Jea n Fi litti, p. 28 11 N . Iorga , Istoria com er/ultii românesc, Epoca veche, Buc 19:17,
p. 30~ ie Inform at ia l'Ste r e lu a t de Zacharia Antin escu in,, Pharulu seu bu­
nele exemp le n/~ prin/ilor multu folosescu fiilorn", Plo icsc i, 1874
http://patrimoniu.gov.ro
riorul casei H agi Prodan , a lctuiesc un program cuprinztor de tehnic i (st ucat ur, sculp tur în lemn , fresc) i semnif ica i i .
Dccorniuni în s tuc. La început ul secolului a l XV III-i ea pc cînd Antonmari a Del Chia ro descria interi orul unei case rom â­ net i , el observa c nu exi st tap iserii sau a lte ornam ente în afa r de vreo i coan „în cadrat i at î rnat într-un loc înall , pe pos tav de damasc sau brocard". Am int ind cminu l , existent în fiecare odaie, indic fa pt ul c una sau m a i multe coloa ne pL rate i rotunde„ Zucrate în stuh" t ransmiteau cldur prin parlea infer i oa r . Este singura informaie referitoare la stuca­ tur pe care o d.
Pe perei i cam erei lui Dinu Ptu r i c se gsea u , dup de­ sc rierea lu i N icolaeFil imon13 , „cadre de hîrti e zugrvit e cu vo p­ se le proaste" pe care erau desenate scene de lupt cu tu rcii ca i scene de pedep sire a domnil or numi i de Poart (asas i­ narea principelui Hangerli de ctre trim isul sul tanului) .
Spre sf îr i tul acelu ia i secol , lucru r il e î ns se schimb. O rnamenta ia în stucatur devi ne un elem ent obinuit, ma i ales la in leri or, pentru c la exterior se fo losea pictu ra p oli­ crom în fresc. Se remarc p es le tot prezena elem en telor de i nfluen or i enta l spec if ice peri oa dei istor ice14 .
Stuca lu r ile apar sub form de ghi r lande la cadrele ferestre­ lor i u il o r , constit uind moLive pent ru decorarea bol il or i ta vanei or. N otînd rsp îndi rea acestui gen de ornam ent i c
interi oar a palatelor i caselor b o i eret i, N . Ghika-Buclet i d dea ca exemple pa latul de la Potlog i, o serie de case par t i­ culare vechi ca Bucleasa1 5 în Arge, cula Duca clin Mldret i 1 6 , casa Dobrescu clin Pl o i et i. Aceea i decoraie s-a gs i t i la ruina pa la tului cantacuzinesc din comuna Mgureni-Prahova, în punctul de inser . i e a l bolte i.
Chiar edificiile r e! ig ioase a u benefi c iat ele efectu I p last ic a l un ei decora ii stu cat e, ca în cazu I pa nouril or exter ioar e el e la b iserica F unclenii D oamnei (Bu cureti) , a interio rului chiliil or p rs ite a le m n st irii Vrbil a (Prahova )17 •
Exemp le se m a i gsesc i az i, ma i a les p ent ru orna menta­ rea tava nelor (î n jurul pun ctului de inseri e a l l mpii ), în difer ite case a c r or \'echim e nu ajunge la o s u t el e a ni .
Mo tivele erau t i ate di recl în tencuia la proasp t i m ode­ lat e pe loc1 8 . T oma T. Socolescu i ndi c cl ou rl grupe el e m ot ive. Într-o prim grup s-ar înscrie acelea care p r in fo rme i I inii arhi tectoni ce aminlesc epoca brâncoveneasc . ln cea l a lt, mul l ma i rspîndit, se formeaz p r in pres iune uoar în len­ cuia la p roaspt pilatri ca ne la i , lermina i în aco la de i care a lctuiesc ordonane a rhi tec toni ce în jurul feres trelor i u il o r .
Motivele fl ora le (vrejuri , ghi vece cu fl ori ) cil i cele fa uni s­ lice (îndeosebi ps ri , di sp use în fri z sau afrontate) presar suprafaa c i rcumsc ri s de accslc ordonane arhi tec ton icc. 1n exemple ceva m a i Lîrzii (casa Dobrescu cam pe la 1800) î i fac apar i\:ia diverse mt i , grifoni . Înlr-o cas de pe sl ra cla Ro­ man - clin acela:;; i ora, P l o i el i - d atabil clup 1850, dac nu i ma i tîrz iu , ornam enli ca este i m a i s impl , redus ID. un reg istru geometri c (zig-zag-uri i ro i solare).
Dup Gh . Zagor i tz19 , motivul este fcut oda L[t cu ten­ cuia la dintr-un am estec de va r i ipsos m odelale pe loc. Toma T. Soco lcscu20 , care nu c de acord cu aceas t afi rmai e, con­ s ide r c la nic i una clin aces te vechi c l diri nu a fost înt re-
13 N. Filim on , Cioco ii vechi i no i , BPT , 1956 , p. 53 14 Ex ist :'\ a ic i o d eoseb ire fa de casele bu l gr eti un ele aces lc deco­
ra ii în stu c nu ap ar nic iod a t la exterior - dup im ag in il e consu lta te - i chi ar la interior ap ar i i a lor su b form de pl afoane i el e înfl ori turi la coul cminului este m ull ulter i oar anului 1800 .
15 Aezat pc m alul s ling a l Argeului , m a i sus ele P it e ti , cuprind e dou faze con s tru c tive dintre car e un a m a i n ou atestat d ocumen tar pen­ tru nnul 1764. Pere ii i tavan ele încperil or s!nt d ecora te cu stu caturi (d up Radu i Sarmiza Cre eanu , Culele din R omânia , 1969)
16 A fos t con s truit la 1812 ele Gheorghi \. Mldrescu. Tava nele i feres tre le el e jm împrejur prez int orn amen te în stu c cu varia t e motive, personaje, anim a le fanlas lice (cl up Radu i Sar mi za Crceanu , Culele din România , l 969)
17 M. Sc vas tos, Mo nograf ia oraulu i P lo i e ti , Buc„ 1937 18 N. F ilim on , Cioco ii vec/li i n oi , BPT , 1956, p . 160 : „Camera pre­
g lil penlr11 primirea oaspeilor era un {el de salon p lral spoi t cu var .~ i
ln mijlocul tavanului cu zrn cerc de flori ar be ii lot de var , lucrate 1n reli ef , dar {rci gust , {r rmiies lrie."
19 Gh . Zagoritz, Pentru 1Wu zeu l Prahovei : O cas 11 eche româneasc, Buc„ l 915.
20 Toma T. Socolcscu , Casa lu i llagi Prodan , „Bu I. Corn . Mon. Jst „" aprilie- iun ie, 191 6.
buin at ipsosul ca material el e co nsl rucie, c i un fe l de m or ta r Coa r te gras, de va r a lb în am es tec cu pu ini cî l i .
L a casa Hag i P rocla n ex i st o b ogat decora. i e stucat sub form de ca dre la ferestre a l îl la interior cît i la ext erior.
F erestrele sufrageriei , c ît i cele a le camerei mari de dor­ mit s înt înca drate de cîte o dubl band decorat iv, una la interi or i a lta la exterior . Motivele - înfl ori t uri dispuse în aco la de la partea super i oa r a ferestre i , con Linuate cu pilatri cane l a i ca re se tenni n cu c iucur i - sînt ap roape icl enli ce la interi or i la exterior. în cerdac, imediat sub punctul de inser ie a l acoper iu lui , se desfoar o band de c iucur i grupa i cîle trei-pa lrn , cu pauze între ei c ît ine lim ea fere trei . Tot o band dub l , interi oa r i exlerioar, cu ident itate de m otive, prez in l[l ce le l rei fe reslre a le sacna­ siului. D in g hivece siluale pe mijl ocul ferestrei p ornesc vre­ j ur i de porumb i , cît ine îna )l imea IeresLre i. Mo li vu l fr ize i de c iucur i se repet la cx te ri ontl sacnas iului prelung indu-se pe latura nordic a bu ctri e i .
Dou reg islre scap orclonan~e i el e a nsamblu . Deasupra u ii de intrare d in cerdac în ti nd sînt rep rezen­
la i doi grifon i afronta i . Pc o lungim e cît cuprinde zona el e deasupra u il o r de int rare în sufragerie i bucLr i e, o a l t scen, m ult ma i panic, es te a l cluit d in doi puni el e ase­ m enea afronta · i , a l turi el e o c l oc înconju rat de pui - talul p c o fr i z clin v rejur i i frunze. Dac ordona ne l e arhitectonice de la fe rest re sînt exec utate cu acuratee, doved ind c mete­ rul era exersat în acest gen , gr ifon ii i punii l as impres ia unei model ri stîngacc.
Dccornia în lemn sculpta t21 U n num r însemna l de piese decorat ive sculptate în lemn compl eteaz programul ornamen­ ta l al case i H ag i Procl a n .
Cerdacul , fo iorul i g îr lic iul p ivni \:e i benefi c iaz de acest apor l plas Li c. F iind materia le peri sabil e, nu s-au pstrat prea multe piese de compa ra \:ic lucra te în lemn , eclifica loa re pent ru epoc. O ser ie de biseri c i s it uate p r in apropi ere, i a nume în zona delu roas a Vrd enil or el e Munte22 , ajunse p în la noi cu decora ia ma i mul t sa u mai pu in intac L i el e o ca li tate bun, sta u m [trlur ie unei îndelunga te p ract ici a mc le ril o r ra ni , ca re urc pîn la limit a une i t ra diii împrunînteni te de lu cr are a lem nului . L a Starchi ojcl , s trvechi sat de moneni , ex i st d ou bi se r ic i dintrr ca re una. da t a t 1740, aparinea unor bo ieri Macove i, ia r <l cl o 11 ~1.cea a ra nil o r , t's le ridi cat înt re 1782 - 1784 . La bi se rica cl in P osc li-Pmînt eni pia tra de m orm înt a c lil orultti Ma lei St·rsea p oa rt da ta el e 1783. Bise­ rica din valea P lop ului co n~ lruil la 1778 într-un sa l învec i­ nat (Btrîni ) a fos t muta t ult e ri or pc locul acLua l. Data te spre sfîr i t ul seco lul11i a l XV Ill - ll'a bi se r ic il e clin Chi ojclea nca , Nucet, Scurlet i sînl m rit e i rn odil' ica le ult e ri or.
T oa te aces te bi se ri c i a u ra ma teria l el e consLru c \i c lemnul. P ar te reprezent a tiv da r i ctt rost func i ona l , pridvo rul este unul cl in pri ncipa lele c lrmcnt c decorate a le c l dirii a l ît la bise ric i, cîl i la casele cno ri a il o r-c lit or i . Slîlpii , grinzil e, p lima rul p rez int ornam cnt t· sc ul p ta te ca i a nca d ramente le u il or i feres tre lor.
SLî lpii pr idvorului s înl l11c ra \i dintr-o s ingu r b ucal, în lemn de sleja r. Deasupra unui p ic.des ta l s implu , ele fo rma unui Lrunchi de p ira mid sa u ci (' cub cu fe~e l e uor rotunj ile, se r idi c fusul de sec \.iune pi\ t ra t ~t cu muchiil e r olunjilc, pre­ zen t îndu-se drep t sa u u o r ga lba t . Imedial sub cosoroab se a fl capi te lul. Desp r i l de fu s printr-un inel , capilelul p ri s­ matic ia, el e ob ice i, forma une i pi ramide rsturna te sau a unei corole. Alteor i, fusul se compli c prin prez ena a dou reg is­ Lre, despr ite prin inele sa u prin tr-o „fl oare" p o li edr i c pu­ ternic re li efal i crestat. Accslui m od de lucru i se ra liaz i ce i unsprezece st îlpi de sleja r a i case i H ag i P roda n care sus­ in cerdacul i fo i orul. P c o baz el e forma unui trunchi de piramid ft se ridi c fusul ma i s ubi a l la par tea superi oa r . Ca­ pite l ul prismat ic desp r i L ele fus print r-un inel este frum os cres lat în fo rma m elcului. La casa Dobrescu , ulterioa r ca dat de constru c i e, locul ca pitelelor de lemn sculp tate este luat de ni te pi ese ele zid rie care suport o decora ie executat în tencui a la proaspt . L a ace l m onument istoric, a rcadele
21 Cap ilo lul a ma i fos t publicn l 111 „Bu i. Mon . Ist. ", anul XXX IX, m. 4 p c 1970
22 Radu Crecanu , B isericile de lemn din 1H unlenia , „ Monum entele patrie i n oastre" B uc. 1969.
41
http://patrimoniu.gov.ro
O rn nm e11l e în s tucnlun1 de l a fl'r l'S lrt•le ~at;n ns iului case i ll ag i [Todan
pridY ornlui inl oc ui serr1 Sl mi cernil cu aco la de i fes toane de dife rit e forme. E ra cu dcos('birc folos iL a rcu l tril obat . La cer­ dacul case i T-lag i Proda n l ('g tura între s tîlpi c rea li zat prin gr inzi ca rl' nu au înc accas tr1 co n(i gura\i c. Pe inlradosul lor s înt placa te profiluri de la!Pil' ca re a u [ost lucra te separa t .
Dcco ra \i a pridvoru lui t' 111wori înLreg it[1 prin lucra rea art i s ti c a scîndurilor wrticall' cc a l c tui esc p lima rul. La casa Ilag i Prodan acesl luc ru nu c prezcnL dccît la ba lustrada sc rii de p e [a \a da de miaz noa pte ca re duce clin buctrit• în grdin.
Foiorul inainleaz pl'ste gî rli c iul pi v ni\ e i. Din grinzi de sLcjar incheiat e trainic , inlrarl'a în pi v ni\ ia forma unui a rc în plin cinl ru. P oa rta cu dou<i hntante care duce la 1J!'.c i este lucrat din piese de lemn inclwiatc in unghi drept . Anca­ dra m entul a re drep t s ingur[1 ck cora \ic dour1 rozl'Lc dubl e u or rcliefa le . c îlc una in fie ta rc din col\urik supe ri oa re. Mo liY obinuiL în pla s ti ca ornanwnlal ft a cas!'. lor r ne li , rozl'l a, roa ta sa u cli~: c ul so lar fricca u parte din l' irnH·nlclc care se încrus tau la u a el e intran· în tasf1 sau chi ar la poarl{1 pentnr a apra p c m embrii [amil iei dl' spiritele maldict•.
O [rum oasr1 lu c r turr1 in lt mn prezint i u~a mas i v c~1 re p ermit ea accesul clin grclin[1 la sl'ara int e rioar cuprinsft în perimet rnl cerdac ului .
Sacnasiu l a n' un tavan de ll'mn , lu cra t s implu , din sc în­ duri impr\ile , Cil ip culi\c , in mici ptllrat e . pc sistem turcrsc, aa cum se obi nuia chia r i în un cie biser ici.
Da r , podoaba cca mai de pre\ ca rl' , pentru to\j cercetr1t orii a avul însemn tatea unri reve la\ii, se a Wi la interior. Sala de mîncare e prevzut c u uu bogat tavan sculpta t în lemn.
Casa Mel ik , consLru il la 17GO pc slracla Sptaru lui (Burn­ rrl i) , avea in int erior , t ot in su[ragnie , un Lava n sculptaL în lemn . !n foslul ptilal 1\ilav roghcni t•x istau , în sch imb , Lava ne mai complicate, lu cra le cu un aml'slec de clemente c lasice i
fonne turce li .
Tava nul din casa Hagi Prodan se inscrie inlr-un pi ral de scî nduri ca re cuprinde toat suprafa\a plafonului s lii de mîncare . ln acest p trat se aclinccLc. în [ormf1 oclogona lâ, lavanul propriu-zis impr\il geometr ic, cu un profil scu lptat în frînghic . Acesta i·ad iaz din mijloc crt lrc !aluri , fonnind multe i variate tblii. La mijl oc , lol in formft oclogona lil ,
42
se profil eaz rozeta tavanului , împoclob i l cu o ram urrt de vi~[1 cu struguri i flori de rsur care se deseneaz p c o p l ac de a l am. Luc iul auriu a l aces tei plci c înc v izibil printre frun ­ ze le sculptate . Aceea i ramur se împl ete le în jurul unui ghem t iat în iemn de ca re atîrn b obocul. De aces ta clin urm[t era su spendat lampa .
Toma T . Soco lescu s us ine c rozeta amintcLe scu lp tura timplelor de lemn din bi seri ci , iar prin execui a e i suma rft, t impuri ma i noi cinel vechil e tra diii de art începuse r s ·e piard , o dat cu dispari\ia meteril or din epoca brîncove­ ncasc. R estul decora iei - Lavanu l împr\il , prin raze, în form e rcgula le, geometri ce - du ce cu g inclul la mod e. le de arl arab[t , împrumulate de la t urci . Aspectu l orienta l a l tavanului era principa lul a rgument prin ca re 'Wi lhelm .Tneckc (1918) presupunea c Hagi Prodan era Lurc de origine.z 3
Tot Toma T. Socolesc u ddea în 1916 o Lrimilere intere­ sant în „Bulet inul Com isiun ii Monumentelor Istori ce", ca re suna as tfe l: „ Tavan e ele aces l gen , clup cum îmi afirm ii. dl. Sp. Cegneanu se gtisesc în Bulgaria i chiar în Dobrogea noastrii".
Mergîncl p e firul acestei afirma tii dal cn t itlul de curi o­ z itale - înLrucît aulorul nu o studiaz în amnun im e - observa\ii le ca pt asp ec Lc in teresante. Aslfel de tavane cx isli'1 în Bulga ria în num r subslania l 24 , fcînd dovada une i in­ dustrii na i onal e caracteristice prrioadei c:are cuprinde s[îr­ itu l seco lului a l XVIII- iea i început11l secolului a l X IX-i ea. ln ornamentarea în lemn a caselor , elem ente le orienta le a duse ele turc i capt o imporLan din cc in ce mai m a re, sfîr ind
prin a se impune. Me teri i construc tori i sculptori care lu cra­ ser la co nstru c i a mosche ie. lor , c l dirilor publi ce i a maril or case de locuit turce ti , le vo r transpune în ca drul case i bul g­ reti. P lafoane, ni e, voleuri , dul apuri benefi c iaz el e aceast o rnamenlic sculpLat în lemn. MoLive le o ri enta le venit e la începuL ca o influen clin afar , prelu a te i prelucrate ele meter ii bul ga ri , sfiresc prin a fi asimilat e, deve nind pa rle inLegra nl din patrimoniul decorat iv a l arte i popul a re i cull c bulgreti.
DinLre I.oale arte le ap lica le, aceea ca re bene[i c iaz de cl' I m a i m a re progres a fost Locma i aces t. gen de sculptur în lemn , ul ilizal deopolriv la decorarea caselor el e locuit , cît i la aceea a mnst iril or i biseri c il or.
N. Iorga consta ta c, de la o vreme, în toat Peninsu la Balcanic se poale remarca Lrecerea ace le ia i corp ora ii de me t e ri , poa le c lu gr i. ln urma compara~ie i dinlre o seri e de piese scu l pla te in lemn (calapet esme) române ti i bulgre ti , ,ci recunoaLc aceea i [ac t ur ca la n oi , ceea cc presupune „clac Jill întotdecwna ace lai me t e r , mcar aceeai coa lii [ ... ]. Deose­ birile sîn t mi ci slîncl mai ales în rnlilalea lucrului care 11aria i . dupi1. plaW .. . "25
Venind în înlîmpinarea acesle i a[ irma~ ii , Andrej Prot ic enun\:a faptu l c „omamenla(ia pe lemn în Bu lqaria ele No rd pîn-11 ·ec. XV II i XVI II es te opera mae trilo r bulgari nuc i-au exercilat meseria în România''~ 6 •
N icolae Iorga presupunea c era vorba de me Leri-cfliugf1ri . În spr ijinul acest.e i a [irma \ii este un fapt. co nsemnat de F elix Kanitz în m emoriil e sa le ele c l tor i e prin Bu lgaria danubian i prin Bal cani . Primil de un preo t din TrcaYna, rem ardi pla­ fonul ca me re i de cul care, o frumoas lu c rtur în lemn. În e­ lege a l une i c se gsea „în N iirembergul bulgar, pat ri a prin exce l en a sculplorilor în lemn i a pi ctorilor el e icoane bise­ ri ce ti. " D e o mare importan\ ft p enln.t ver ifi carea afirma i e i referiLoa re la c irculaia me l erilor bulga ri es Le adaosu l pc ca re îl fa ce Felix Kanilz , i anume c acest e lucrri era u c u­ tate „de ambe le pi1.r(i ale Balcanilor i chiar pîn-ncleprlala Rusie". Are ocaz ia s cunoasc un sculptor în lemn dinTreavna ca re este tol un preo t - popa Constant in. 1nt.rebînclu-l dup r1
23 Wilhe lm .Hin ec kc, Das H.w11iiniscli c l]au.ern 111ul Dojarenhaus, l'ii­ nig Carol Vcrla g, Buka rcs t , l!Jl8
24 Andrej Prolic, Casele din Arbana.~i, 192 l: Cu ide ii lraoers la Bu lgari e, 1!)23; Maison d' il abilalion ii T(opri vschlil za , 1927 - Bagr a Ghcorghievu, T ava/lele caselor dii! Plovdiv; B crben I iev, i\11. e~ lerii conslruclori din sec. XV III i X IX din B ra/ igovo i opera lor arhileclonic; Drume v, Sculplu.ra în lemn din Tr eavna ; Todor Zlatev, Orae le bulg re ti de la Dunr e ill eporn J? enaslerii; R. Anghclova, Case din timpul R ella t eri i b 11 lgarc i n ora~ 1il .) imrn.
25 N. Ior ga, Sculptura in lemn rr1miin casctl, Acad emi a Ho111:în ft , l:lu c., 19:17, p. 2
26 Andrej Prolic, Denaliona/isalion el rcnais.rn l!ce de I" ari bulgare i1 l' epoque du joug turc , de 1393 it 1879, Sofia , 1929, p . li!
http://patrimoniu.gov.ro
ce se conduce cînd luc reaz, preotul îi arat o serie de hîrlii mai vechi i mai noi , acoperite cu desene. Erau unele prove­ ni Le de la Lat I su, altele mai noi datorate propriei sa le fante-
·zii ~i a llele , ce le mai noi, Jucrale de mîna fiului su. Preotul nu urmase nici o coa l , era vorba de o tradii e el e familie, obinuit deallfel în cazu l meteugarilor spec ializai din Lalft în fiu. Cel mai ad esea , meterii-sculptori îi realizau sin­ guri unelte le i fiecare regiune ddea un nume diferil pentru acesL instrument - un buriu drept sau ascuit. Cei din Trea vna numea u c uitul ~i instrument.e le cu un termen general - sopo­ t i Ii. Desenele fcu te pe o h îrlie groasfl n urau cop ierea pe lemn.
P entru seco lele XVII[ i XIX rspîndit a fosl mai ales lucr Lura meterilor trianovi \.i. Caraclerist ica lor era o manier plat de scu lptur, decupaju l pe un fond aurit sau enlumi­ nat prin unele Jocur i. Motivele erau de natur vegeta l (frunze de aca nt ~tlung ilc , frunze de stejar, frunze în form de sf1geat lins sau dantelaHt) i rozacr simp le sau ornat e cu p fls ri , le i, grifoni , cprioare , erpi. Foarte rar apare figura uman i [oarlc Lîrziu (1814, biseri ca Sfî ntu l Ioan din Gabrovo). O a ll[1 varietate de plafoane ~culptate o reprezint ace lea com­ pu se din p lrate încadrat e, a le c ror coluri sînt înclinate la 45°. Se obin aslfel triunghiuri rec tangulare cu panouri profi­ late. Trianovi\.ii sî nt autorii unui mare numr de diverse ro­ zace, unele din ele de o originalitate acuza t i care, se pare, cu greu pot fi întî lnite în a ll parte.
Hemarcînd faptul c se folosesc acele. e. le.m e.nle. de faun i flor care se preteaz ce l mai bine st ilizrii , Todor Zlal ev adaug i o va loare simbolic aces t.or împletituri 27 .
Acest e i facturi Lrianovite de lucru îi aparine i tavanul ex stent în casa Hagi Prodan. Tavanul case i lui Konstane­ li eiv (Arbanai) avea lampa atîrna l de un mugure în mijlo­ cul lui , ca i la casa Hagi Prodan. Compoziia central a
27 Todor Zlalcv, Arhilcclura specific bulg cireasc , YOI. l , p . 225 : „ .„ combina/ia elem e11telor e supustl pulerii obiceiurilor religioase i a ritualu­ rilor" .
plafonului case i Daska lo[[ (Trl'a vna) c un model de \L!S@t.ur în frînghiu aproape idenli c cu dispoziia celui din casa Hagi Prodan , cu singura deosebire c o scr ie de spa\;ii intermed iare au rmas nedecorate la ultima.
În secolul al XIX-iea , pla[oanel e de lemn cu deco raie yegela l i anima l fac loc unora mai s impl e , cu motive geo­ m etri ce, ca re am intesc i mai mull model ele arabe. Mai t îr­ ziu , vor fi înlocuite cu plafoanr în slu catur.
DL'Coratia pictat În cap itolnl Ar ftil ec lura Ploi etiului clin ampla monografic din 1937 , T oma T . Soco lescu fcea men­ iu nea (asupra c re ia de a lt[cl nu insist ) c „pe latura de sud a casei (Ha.g i Prodan , n.n .) se vede s lrbiilînd a coperiul de i ndril , coul larg al buriilri e i pe a cti rui bazti plralil se
_ distingeau pînil de curî11d (?) ur/llc/e fresce lor co lorate care îl impodobeau" 28 .
Meniunea docum entar - singura dea lLfe. l , întrucît în materialul sludiaL nu mai apare la nici un alt comentator - cxLindea paleta tehnic il or decorative folosil e i la decoraia piclal , ceea ce în chip surprinztor vin s confirme lu­ cr ri le de res taura re a le rasei. Înl r-adevru·, în timpu I trava- 1 iul u i de res taurare i conso lidare a case i , neces ila t de urm­ ri Ic se i5mul u i ci i n 4 ma rli c 1\)77 , a rhi Lec lu l C Ii n Hoin rescu a descoperii , prin sondaje rrpclalt> , c molivele original e stu­ cate ele la sacnasi u. , la exterior. e rau pi ctat e, tonurile fiind rou garan , albastru s inea l , ocrn , gri ca ld. ln msura în care descoperirea d greulale în plus in[onnaiilor documenla­ re, ea exl.inzînd concluziil e asupra podoabei ornamenLale , aceast cas, document ele arl1iteclur deosebit ele import.aut pentru istor ia arhileclurii urbane munteneti, va deschide o discuie [ierhinle asupra variantelor i soluiilor de res taura re, privil din aceasl perspectiv.
2s M . Scv:islos , Monogra fia ora~ ului /Jloieli, Buc. , 1()37, cap. Arhilec­ ' tura, P:irte:i I-Tr ecillul (Case de loc11il) , capito l întocmit de a rbitcclu l
Tom:i T. Socolcscu.
-------------------------- SUMJ\IARY ---------------------------
This p:ip er shows the :iulochlhonous char act cr, as wc li as Lhc nalure and influ e n ccs d efinin g a famous monument of mcdiaeval art to be found în Lhc :ire a of P r:ibova, Le. the I la g i Prodan Ho usc in Lhe town o f P Io ie ti.
Thls monum ent was ercc tcd nL tlll' Lurn of the 18th century, lrnt it compriscs a numbcr of pnrts m a kin g part of another building which h ad becn constru ciPd :il lcast Jifty yca rs :igo. ThaL buildin g is onc of the fcw typcs of dwel lin gs dating from Lhc bcginning of the urbanizin g or P l() ­ i e li (sec Lhc pl an of Lhi s town bel wccn JS::lO :inel 1840) .
The aulochlhonous character of Lhis bu ildin g can bc sccn whil c :ina­ lyzing ils architccturc prop cr , whi ch shows :i ch a in in cvo luli on, cons­ tru ctccl in Lhc cthnographic:i l :i ren of Prahova region. Starling from Lhc ui-cc llul:i r Lyp e of buildin gs (f ig l) , which comprise onc li ving room and anolhcr on c for cooking, .il p asses lhrou gh thc trice llul :ir typ e (f ig. 2) , whicl1 compri scs thrcc room s: one is m eanl to clwcll in , thc secund for rrccption of gucs l s and for d cpositin g betlcr objccls, ancl thc thi rcl for prcpnrin g fo od and for reachin g Lhe fir s l L wo rooms ; în tba t way on c arri ves a l Lhc p arly of the 1-l ag i Prodan l10u se (fi g . 5), wh ich is forrn ed by fi vc rooms, group cd two by Lwo on Lile onc s id e :inel on Lhe olher on c of an cnlrancc hall in Lile cenlre o f the house.
Thc sch em e of the vo lum etrica I conslrn c lion m a kes p a rl of Lhe wc ll­ known ca legory the a nlochlhonou s arl isan s usce! to builcl , bc.ing Lhe bas is il sc lf of num crous simila ry eclifices (fi g . el) .
Th e forma l makin g is orga n .izecl în two composiliona l cor cs : :i bottom one and a primary o:· domin a nl onc. (fi g. 6 - 9).
Tl1c bott om corc, compris in g Lhe dwellin g p1 op cr , has four compo ­ sili ona l moclul cs, which :irc , ·erlka ll y set , on Lhrce r cg is ler s: Lh c first hus Olll' modu le and compriscs lhe volum e of the cellar , which îs largc ancl has fcw vacuums. The secund reg is ler is form ed by lwo modu Ies, one of Lhc111 compris in g the dwellin g rooms and thc entrance h a li , and Lhc st·cond onc Lhc porch . The third reg is l cr cornprises onl y onc moclulc, namely Lile volum e of the roof.
Thc prim ary or dominant corc, form ed in s ide the volum e of thc p a­ vilion în which we find aga in Lile three register s of the bottom corc, com­ priscs Lhrec modu Ies: thc 111oul11 of Lhc ce ll ar , t he r oom of the p av ilion ancl Lh e roof of lile latlcr.
Tlw Yo lum etrica l organi za lion , Lhorou ghl y obser vin g lht: planimelry, is lhc resuit of severa ! cenluri es of se lective e laboration of the so lutions lhe autochlhonous m ast cr mason s wcrc sear ching for , and it r epresents lhcir con Lr ibu Lion to Lhe European col lection of t yp es of el we lliL1 gs , synthc­ ti zin g Lhe Roman ians ' spiritu a l option for Lhe va lu es of thc naLura l bca uty, wilhin wh ich human p erson a li ty is organ ica ll y inscrib cd .
This posilion towarcls rnan-nalure a ltes ts the presen ce of Lhc gen eti c primary sp iri t ual core, which had been form ed b y joining t.he Gracco-
Roman ant rop occn lsal is111 to UH· Dnc inn spir itu a l mnLrix in poinl o[ land scape .
The constru c lion syslcm, lhc 111nLeri:il ulili zccl ancl the technology macl e usc of in execut.ion slrcnglhcn lhl' idcn of Lhe particular Lradition of Lhc edifi ce (fig . 10).
T hc folk :irlis:ins macle usc of Lhc malcr ial at )lall([ :inel irn:ig incd executi on Lcchn olog ics ancl conslru c t.ion syslems which !mel bcen lasting for ccn tur ies. Thu s, Llw wal ls of Lhe Cl' I Iar werc macle of r i vcr slones, which wcr e sa lin brick holclers , thc floor wa s 111nclc of wooclcn beams, and the c.; ovc r of lile .
Th l~ walls or Lltc ground rl oor st:cmt•d Lo bc huilei of br ick , but th e rcs loralion works discovc rcd Lhc conslru c lion system Llta t h ad initially bccn m :id c of h aze i wa ttl c 011 an uakcn timb cr [r :im ework , sluck wit h carlh 111ixed up wilh st raw, Lllal con s lru c tion system be in g n:i111 cd "gr­ de ll'. , în Hom aninn (fi g. 11).
Tli e aulochlllonous ch aracter of Lhe cdifict: is also c.;o n[ir111 cd by Lhe orn:imenLa l e lcm enls. So, tlte a rti s li c.; a rran gt:m cnt of Ll w wooden e lem ents (Lhc oa k pill :i rs supportin g Utc porc it roo[ and Llta l of lhe p av ilion ; thc cc ll ni· cntr:in cc :i nel Lhc door and winclow cascs and wln gs) is ollcn Lo bc found a t 111 any p c:isan L hou ses în Llte Pra ho va mg ion. Bu L tltc p las lcr om a ­ m en Ls of thc wall s, bearing no ve i formal n:im es (crec pin g slcms and rlor a l c lcm cnls, lobate spirnls, zoomorphic n a iyc rorm s, fa 11 c if11 I iconograpllic:i l im agcs) gave thc edifice a charactcr of ils own. (fig. 12) . Bul if comp:i­ riug it to Utc ornam cnla lion of Cula \' cch t: (iVJ,l ld r c li ) (fig. 13 - 14) and particu la rly to Lliat of a housc hnYin g- bccn buill in Lhe s:i rn t: period at Chiojdul Buzului (fig. 15- 16) il rcsult s Lltnl a r eal school of auLochlho­ nou s plastcr workers clici ex isl and conlinu es Lhc Lr adition of thc ornam en­ ta l e lem cn Ls on Cons Lan tin B rânc.;ovcanu ·s pa laccs, Llte ir rescm b I in g :ippcar­ in g s lill m ore undcni:ibl c ciu t: Lu Lhe facL Llrnt the rew origin a l m ctop cs h :Jd bcc n r emo ved Lhcir own cove rs nnd Lhal initi :i ll y Lhe plaster had b,cen pol ychrom c. · ·
Tltc only ornnmen la l e lcm cnl which w:is brou ght from a broacl is thc wood en ca rved ce ilin g iD the dinin g room (sce lhe pnp er " 0ther news on Lhc hou se I-fag i Prodan h ad li ved in "' - Jig. 2), w.hiclt was worked in Bulga­ ri a, at Triavn a (:lilei brou ght by H ag i Prodan in lile housc bis wifc Maria baci rcce ivcd as dowry ), lrnt which does nol al a ll ch angc til e autochthonou s ch:ir :icler of Lhc ed ifice.
By anal yz in g Lhc pl anim ct.ri ca l and vo lum clrica l conception of lhc conslrurlion and orn:imenla I solu Lion , il c lcar ly rcsu lted the autochthonous ch a r:ic ler of Lbat yaJu a bl c edifice of Hom ani an m ediae yaJ folk art. So, th e I-fa g i P rud an llousc, bein g built by folk a rlisans , în Lhe sp iri t of thc acsthc­ Lical id e:i ls of our prec iou s p e:isn nl cullurc , is another cxamp le of the co11Lr ib11Uon of Lhis cullure to the Europ ean and world c iv ili zation.
43
http://patrimoniu.gov.ro