CONSIDERAŢII ASUPRA OPERAŢIILOR DE CONSOLIDARE
of 3
/3
Embed Size (px)
Transcript of CONSIDERAŢII ASUPRA OPERAŢIILOR DE CONSOLIDARE
Buletinul Monumentelor Istorice, anul 1973, XLIIExperimentarea
paraloidului B. 72 (acrilat de metil i metacrtidat de etil) in
,sol'ulie ,2% in X'i,len la foS't l'Ieeomanoot de specialitii
Centrului de la Roma. Paraloidul este conside rat ca fiind una
dintre puinele mase plastice satisfctoare, datorit unor caliti ca:
rezistena la smulgere, rezistena la imbtrinire, conservarea
solubilitii in timp, nu se ingI benete i convine din punct de
vedere esteuic18• încercrile fcute la Humor in lucrrile din 1971 ,
pe o suprafa mic de pe faCllda de 'nolrid, Ise pa:re Ic nu Istm
,sati'S.fIC,nQlar,e, da.r nici nu trebuie trase unele concluzii
pripite.
Ce,a de-a doua experimentJare s-a fcut cu prilejul' call1lPa niei de lucrri din 1972, pornit de la ideea folosirii drept fixativ chiar a unuia dintre lianii picturii, preparat dup un procedeu elaborat de ctre laboratorul DMIA in colabo rare cu pictorul Gh. Ciobanu, procedeau care a fcut obiectul unui brevet19. Este vorba de folosirea (ca fixativ) a soluiilor de caseinat de Icalciu.
Ideea care ne-a condus la realizarea acestei soluii a izvo dt din studierea indeaproape a tehnicilor picturale tradiio nale, urmnind ca in toate tratamentele aplicate s nu intro ducem alte materiale in afara celor proprii picturii existente. TIomati 3ices;t pro.cedeu s-a '<lJpa,caJt: i .tn rflÎxrarea pieo1.iurrilor de la Humor, pe zone restdnse de tot, pe faada de nord i l'a interior pe mici suprafee din gropni. In acest scop, dup
18 Paolo Mora i Paul Philippot, op. cit., cap. IV, "Fixage de la couche pic,wrale", 111-14-111-27; Paolo Mora, Paul Philippot, Raport cu privire la misiunea organizat de Centrul de la Roma între 29.X-6.XI.1910 la biuricile pictate din nordul Moldovei (arhiv,a DMIA).
19 G. Ciobanu, 1. Istudor, Procedeul pentru obinerea unei soluii transparente de caseinat de calciu. Dosar OSTM nr. 72534/17.X.1972
stabilirea tehnologiei optime de preparare i aplicare, solu iile de caseinat de calciu au fost supuse unor verificri pre alabil,e de laborator i eperimentate cu rezultate sat>Îsfac tlOarre >Clhir pe runele ptictJuri muraa,e (bu'serrÎlcirle Slobozia i Batitei din Bucureti, Sf. Vineri - Tirgovite, Coofeni Craiova, biserica mnstJirii Secu).
.
inem s subliniem c, in orice caz tratamentele cu solu ii de caseinat de calciu nu impiedic tratarea ulterioar a picturilor cu alue soluii consolidante care ar putea fi consi derate mai bune, respectind, deci, unul din principiile de baz ale conservrii. '
în incheiere, precizm c problema conservrii picturilor murate de la Humor rjmine in continuare o problem des chis, dat fiind numrul mare al factorilor distructivi i com plleXii'lJarea m:SIUlruloll" de I1emediiere necesare. în acest contex,t, fixarea picturilor cu soluii consolidante constituie o msur necesar dar nu suficient pentru a asigura peste veacuri !pstrarea anSla.mblului artistic de la Humor.
20 In scopul urmririi exacte a modificraor survenite in timp pe sUpir,afaa pictat, cred c ar trebui luate în considerai!.' prerile lui Garry Thomson, membru al Comisiei UNESCO ce ne-a viziat ara, care a propus o înregistrare fotografic periodic dup o tehnic speoial a mai multor zone de pe supr,afaa picturii, urmrindu-se: crparea i des prnderea suprafeei, depunerile pe suprafa i alter,aroa culorilor. Msudnd modificr,ile produse, se pot determina factorii ce trebui!.' inui sub obser vaie, inclUSIV efioacitatea substanelor de consolidare (Garry Thomson, Raport cu privire la misiunea organizat de Centrul de la Roma între 29.X.-6.XI.1910, la bisericile pictate din nordul Moldovei, arhiva DMIA).
CONSIDERAII ASUPRA OPERAIILOR DE CONSOLIDARE
_____________________________ ION NEAGOE ____________________________ _
Munca restaurator ului se aseaman, in multe privine, cu cea a medicului. El' trebuie s I?riveasc peretele ca pe o fiin vie, supus unor transformari continue, unor degradri datorate timpului i altor factori interni i externi. Alturi de cunoaterea in intimitate a structurii zidului, restauratorul este obligat s aprofundeze cunotinele sale despre tehnica i factura picturii, despre caracteristicile ei din punct de vedere al istoriei, precum i interpretarea datelor furnizate de laboratoarele de specialitate. Coroborind aceste date, res tauratorul diagnostioheaz cu precizie ma.ladia i poate, deci , propune, alturi eLe oamenii de tiin, metodologia i aplica tratamentul adecvat.
Dintre degradrile pe care peretele pictat le sufer in trÎmp, cete mai pltln viZlibile lt'm, f.r in.dorÎla!I, desprriil1lCle riIe stratului suport de zid, sau cele produse la nivelul' de separare a intonaco-ului de arriciato. Pentru a le putea de pista, se procedeaz la cercetarea suprafeei ce constituie 2)ona de imerven.ie prrin ciodrrui:rea :t1Ioalt', CIU dregeM, i s'e analizeaz vibraiile tactile i auditive rezultate. Localizin du-le, restauratorul' trebuie s tie s selecioneze desprinde riIe, ce vor constitui obiectul interveniei saLe ulterioare, de cele "naturale". întrebuinm acest termen gindindu-ne la s,maia fu lOare zidruJ. firind oonsnruit din patr, bolovanii, cazul fostei mnstiri Humor, in anumite situaii, suportul picturii nu urmrete toate neregulariti Le zidului l'sind mici goluri care nu sint in s periculoase.
Vorbind de natura dislocrilor, trebuie semnalat faptul c acolo unde desprinderea de zid a suportului corespunde cu goluri produse intre pietreLe lui ca urmare a distrugerii mor tarului, restauratorul are de-a f,ace cu aa-numitele burdueli, fenomen grav, deoarece poate produce, dac ele sint extinse pe supraf,ee mari, cderea p'icturii.
Desprinderile ca i burduelile trebuie privite cu toat atenia, intrucit ele afecteaz sntatea peretelui i nu se poate vorbi de un tratament al su fr eradicar,ea lor. Ele indic locul in care degradarea suportului este continu da torit aciunii apei - care prin fenomenul inghe-dezghe distruge mortarul i tencuial'a - i insectelor.
58
Ne-am ref,erit pin in acest moment la importana consi derrii dislocrilor i la natura lor. în mod firesc se pune intrebarea: care sint cauzele ce genereaza astfel de degradri? Putem rspunde afirmind c aceste cauze sint in parte cele gener.aJe, oare produc ahell."!liÎ aJle pionurili lmUll."ade, pr,eoum i cauze specifice, proprii bisericii Humor.
De prim insemntate in rindul' cauzelor generaLe este umiditatea.
Dup cum este bine tiut, orice zid are o umiditate a sa, ce variaz in concordan cu mediul inconjurtor. La Humor gll"aJduil de umidi,tla,te al ZIÎ.dulu.i este mai 111dricart, d<lJtonit miroro climatului zonei unde se afl aezat biserica. Astfel, in urma unor msurtori efectuate de ctre Tatiana Pogonat i ing. Ion Istudor, in luna aprilie 1972, cu ajutorul umidometru lui Feutron, s-au gsit in exterior, deasupra socluh.li de piatr pin la inlimea de 1 ,5 metri, valori cuprinse intr,e 0,3 i 50/0, în aceeai perioad msurtorile au dat ca rezultat in interiorul pridvorului (inlimea intre 0-2,3 metri) valori cuprinse intre 0,4-7%, iar in interiorul bisericii (inlimea 0-1 ,3met'ri) va:lori rutJre 0,2-9,%.
Maoora,toru fcute de Ta'1JÎana Pl()go,nat Ila e:ICoorio:rruJ. bs'e riGii, in luna iulie 1 970, au artat cote pin la 1 ,7%. Deci vedem, prin :COIrnpanrea ,aJOe&lJOr d are, IC difer,enJa de umidi tate 3iprilie-nuJie este de 3,5'%. AcestJe msur,tJori a,u relevat faptul c in ,interior se inregistreaz valori foarte ridicate ale umiditii, ce indic prezena igrasiei, la o inlime care corespunde in exterior inlimii soclului de piatr i zonei ce se intinde imediat deasupra lui. Faptul se explic pr,in prezena, in rosturile soclului, a mortarului de ciment care a impiedicat respiraia normal a zidului, f cind ca umidita tea cayilar s se localizeze pe faa ,interioar a peretelui. Pe masur ce inlimea crete, gradul d umiditate scade.
In ma[:ele calp.itllol al degxadrQ1Oll" prooose 'oa 'urmare a aciunii umezelii asupra zidului i a stratului suport, putem include ti'Il!fi,1.tJra!iile dartJorate lunor spall'tUll".i lalLe lacopenu1uri saJU UI10ll" vitoii dlim ,oonslJrIuqia arc:esruia, Catre aru f.avonizat scurgerea apei pe ziduri.
Prin ptrunder,ea apei in zid se observ o alterare rapid
http://patrimoniu.gov.ro
4
http://patrimoniu.gov.ro
i de multe ori ireparabil a suportului, rezultind desprin derea i cderea lui.
O alt cauz întilnit accidental la Humor este dezlipi rea superficial a stratului suport în zona învecinat centur,ii per:imetml,e din beron de IdeasUipfla ,ooflruei, dauomt canti tii mari de ap coninut în betonul proaspt, care s-a iJnfihllia:t i'n 5UP0Il"t aJfeotblJd aderenla Lui. h zlid.
Dup ce am analizat cauzele ce produc dezlipirile i btUiI'duelile ISiUPO'NlUdu, vom wece ,l,a expunleflea metodei de tra tament.
Consolidarea - metod de tratament. Operavi:a de oo!l1s:o:lidalI1e p!l'lelSUlpunle rinje,c:taifeJa utilei sduu
de caseat de calciu în zonele dislocate. Soluia de caseat se prepar din var stins cu minimum 6 luni înainte de între buinar,e i din brînz de vaci degresat. Varul trebuie s aib un coninut redus de ap, s fie omogen, s nu prezinte granule nestinse sau alte impuriti. Proporia obinuit a soluiei este de 2 pri brînz la o parte var, iar prepararea se face prin frecare într-un vas pîn în momentul în care varul a atacat compLet brinza. Se prepar o cantitate nu prea ·marre de CaJSa!t tplenltru a ev,lla înoepertea tntrr.m lui inaintea injectrii in perete. Inaintea injectrii soluia se stre coar printr-o sit groas, spre a se elimina granu1ele de brînz neatacate de var.
Am întrebuinat mai înainte expresia "proporie obi I1Uit" deoarece, de la caz la caz, pot interveni mici modi flÎ'crIi all,e dO'2JajdulÎ. A'Qesua varlÎ,az dup fiaUUIl',a desprinderlÎ,i sau a procentului de grsime rmas în brinz. în cazul in care se intîlnesc burdueli mari sau fisuri intre pietrele zidu lui, se adaug în amestec praf de marmur sau_ nisip de rîu.
La injectrile fcute la Humor proporia soluiei de case at a variat între o yarte var - una brînz i o parte var - dou pri brinza.
O dat localizarea dislocrii fcut i avînd preparat soluia de caseat, se trece la consolidare, carte este precedat de cîteva operaii pregtitoare:
- astuparea cu vat, hîrtie pelur sau pmint argilos a fisurilor peretelui, prin care caseatul ar putea iei la supra faa picturii ;
- perf.orarea ,unlei deschideri de 1 -3 mm di,amelifIU In partea superioar a desprinderii, cu ajutorul unui ac sau burghiu, aIco'lo unide :11IU ee pot ,folosi lorJp,tUirI,e 'exilStenre. Se recomand o mare atenie la alegerea punctului de injectare, spr,e a nu duna peliculei de cul'oare ;
- umectarea in profunzime a zonei n care se va intro dUlce 'slo,l ua de JOasleat, ou .aIjlUitoirul 'apei disuilaIte creia li \S-a adugat 5-100/0 alcool etilic. Acesta micoreaz tensiunea StUpnc,iaJ la lapei, /U''urlnd ptflullde!l'ea ei in '!io,a:te canaJele eriSll'entJe ,În :per,ene ;
- asigurarea zonelor periculoase cu ajutorul hîrtiei pelur i a proptelelor de lemn.
Injectrile fcute la biserlca Humor au fost ef,ectuate cu ajutorul seringilor, avindu-se în vedere ca soluia de caseat s nu Ise preLung pe perene, ,oooaIl'eoe p:rcin ruSCaIIie pteaz ireversibil pictura.
Dup ,expunerea acestor consideraii de princIpIU, care privesc dislocnile, precum i operaia de consolidare prin il1JjteotJaIre, vom ttflooe ia ,oOl1JCIieuiZiaJrea aIoestor,a lîn oe1:e Itrlei zone de lucru ce au constituit obiectivele antierului Humor 1 972.
Ref.erindu-ne la gropni vom semnala urmtoarele pro bleme specifice: intrucÎt poriunea de lucru se afl în interi orul bisericii, gradul de umiditate în partea inferioar (fig. 1 ) - aa cum am amintit - este mare. Acest fapt a produs o impo'floam dererlÎol1'aIl'e a sUIPortu1ui ,i mOlf1ia!ru1nxi. La 'o restaurare anterioar, pereii gropniei, în partea de jos, au fost chituii cu un mortar de ciment. Prin îndeprtarea lui au rezultat margini franjurate ale stratului suport, sub care n:ortarul era macerat. Pentru a le consolida a fost necesar lipirea marginilor libere cu hirtie pelur. Apoi, s-a pus primul strat de chit. Numai dup ce aceste operaii au fost duse la bun sHrit, s-a trecut la injectarle.
TOlt dalloi'it hp1JUJ,ui lo perei gtflOlp,nlie,i aIu lUIIl grad de UIln[dtate ridJuoaIt, 'ulmeotarea z;ol11ci ,ce trlebuia 'col1/solidat necesita o diluie cu un procent m ai mare de alcool. Mrirea oQtninUltIu:lulÎ de alood. i>e rumpllme:a n tUrma ,00fl)svatrtii apari ttei, in j,uI1Ui1 anlumlto[' pUlnC'ue Ide Îllljeot,are, la haJoru6Lolf, l'IeZJultlaue din ·srtagnarea n peflete, pentJJ,1u o ple11i,oad mai mare de timp, a apei care a antrenat la suprafaa picturii sruri.
60
Mrind indicele de evaporare al surplusului de ap intro dus in perete, iar in anumite poriuni r,educÎndu-se la mi nttmutl11 IOaJ11Utaiteia de ,dil'Ule ap-aJl'oolol, ISIC preV'Ll1te apa:rivia acestor fenomene secundare. Cu acest prilej, menionm i faptul c un grad mare de umiditate al peretelui micoreaz coeficientul de coagulare a soluiei de caseat de calciu.
Al doilea punct de lucru situat in interiorul bisericii Humor a fost calata pronaosului. Aceasta prezenta iniial desprinderi i cderi ale stratului suport pe poriuni rrelativ Întinse (f.ig. 2), care au afectat ansamblul pictural. Ca o cauz a acestor cderi ale picturii considerm ca factor prin cipal infiltraiile produse in urma unor stricciuni ale aco periului !pe o perioad de timp îndelungat (fig. 4) , la aceasta adugindu-se aderena sczut a stratului suport fa de zidul calotei. Marginile desprinderilor erau îndeprtate fa ,de zid cu 1-3 cm (fig. 3) . Anumite poriuni se sus neau numai prin puni mici, foarte sensibile la orice atingere.
Pentru iullCeput, $-.G\IU pu's ptl1OiPllel,e de :sIllStlÎlner,e ,carle prlÎn tr-o presiune dirijat atent, au apropiat suportul' de zid (fig. 5) . Construcia unei astfel de proptele este simpl: un bra de lemn, care are la partea superioar o bucat ele scîndur aplicat prin intermediul unui tampon de pîsl sau estur groas, elastic, pe suprafaa ce trebuia asigurat. Partea de jos, proptit pe un postan ent rigid, constituie un al doilea punct de sprijin.
O dat plasate aceste proptele pe întreaga suprafa pic tat ce trebuia consolidat, s-au lipit marginile i fisurile cu hîrtie pelur. Apoi, s-au chituit marginile desprinse izolînd în acest fel dislocrile. Toate ac-este preparative fiind fcute, s-a trecut la operaia de injectare avînd ca puncte de injecie l'101SW,ri lisatte în ,ohinul Imatl1gi:nIÎ110lf, n oaI1e 'sa,u fixat 'canule de cauciuc (fig. 6).
1:n .'nimpull ,inj'eotrtt,i ,a fost necesall' ·0 ,drns'nrhuill'e SlÎl11Iudtan a ateniei pe întreaga zon limitrof supraf,eei in lucru. Acest fapt se explic prin generalizarea desprinderii stratului suport fa de zid, pe o arie ce depete 500/0 din întreaga suprafa a calotei, iar ductul ptrunderii caseatului ,era total imprevizibil, datorit reelei de canale ce srbteau i zone le aparent stabile.
Din cauza introducerii în perete a unei mari cantiti de caseat, într-un timp relativ scurt, s-a ajuns la un grad înalt de umiditaue a stratului suport i întrucît circulaia aerului, sub cupol, era redus la minimum, au aprut, ca fenomen secundar al operaiei de consolidare, pete albicioase de natur organic (mucegai) i minerale (sruri). Se impune ca în viitor lucrul în asemenea locuri s fie raional distribuit în timp i, ca msur ajuttoare, îmbuntirea sistemului de ventilaie.
La exterior, operaiile de consolidare au avut un carac ter deolSteblÎlt de cele din lÎIn,ter;ÎKyr, aIcest f'aJpt fciind de'tlerminart de condiiile specifice ale suprafeei în l ucru . Aceste particu lariti se refer la gradul redus de umiditate, precum i la natura dislocrilor.
Poriunea atacat în vara anului 1972 s-a situat pe faada de nord, cuprinzînd o Hie, pe vertical, de circa 3 m lime incepind de la marginea superioar a soclu lui de piatr pîn la acoperi, i a prezentat grade de dificultate diferite.
In partea superioar a zonei de intervenie s-au observat mai multe dezlipiri superficiale ale stratului suport. Injec trile, în acest caz, au fost meticulos executate, necesitînd reveniri pe parcursul mai multor zile.
Partea rredian i inferioar a Hiei nu a ridicat pro bleme ceos,ebite din PUlllC1t de wder,e tdmâtC. A'aea:st porune fiind lipSlÎt, de piÎ1ctur {tdtilStmcs ,n nimp de rÎn1oomperi) , munca restaurator.ilor a fost uurat, dîndu-le posibi litat,ea plasrii punctelor de injectare în locuri le optime. Cu toate acestea s-au observat, ca i în gropni, zone dislocate, de mic suprafa, care nu au primit injectarea. Fenomenul se explic prin existena unor spaii goale rmae de la tencu irea IÎni'!fal, supo['1Jul ncprezencliflJd nici o :altterlall'le.
Am Jisat l'a U11m rreJev'aIl',ea ,aoes1Jui alstp'ectt al !11Iul1tciti .nes tauratorului deoarece poate caracteriza neprevzutul situaii lor oe-l întÎmpin, solicitÎndu-i pe lîng cunotinele de spe cl,aJlinate , ,o IÎtnuu,],re a sItmo1lUi!1Îli pereteLui. A,ceste ,caIli,tQ gre fa'tle pe o lî,l1talt probitai1Je prof,eiolla'} aSlÎgoor, in timp, reu im ,depJll ,a arotlÎvi1ii,i de res'taJUrare.
http://patrimoniu.gov.ro
Ce,a de-a doua experimentJare s-a fcut cu prilejul' call1lPa niei de lucrri din 1972, pornit de la ideea folosirii drept fixativ chiar a unuia dintre lianii picturii, preparat dup un procedeu elaborat de ctre laboratorul DMIA in colabo rare cu pictorul Gh. Ciobanu, procedeau care a fcut obiectul unui brevet19. Este vorba de folosirea (ca fixativ) a soluiilor de caseinat de Icalciu.
Ideea care ne-a condus la realizarea acestei soluii a izvo dt din studierea indeaproape a tehnicilor picturale tradiio nale, urmnind ca in toate tratamentele aplicate s nu intro ducem alte materiale in afara celor proprii picturii existente. TIomati 3ices;t pro.cedeu s-a '<lJpa,caJt: i .tn rflÎxrarea pieo1.iurrilor de la Humor, pe zone restdnse de tot, pe faada de nord i l'a interior pe mici suprafee din gropni. In acest scop, dup
18 Paolo Mora i Paul Philippot, op. cit., cap. IV, "Fixage de la couche pic,wrale", 111-14-111-27; Paolo Mora, Paul Philippot, Raport cu privire la misiunea organizat de Centrul de la Roma între 29.X-6.XI.1910 la biuricile pictate din nordul Moldovei (arhiv,a DMIA).
19 G. Ciobanu, 1. Istudor, Procedeul pentru obinerea unei soluii transparente de caseinat de calciu. Dosar OSTM nr. 72534/17.X.1972
stabilirea tehnologiei optime de preparare i aplicare, solu iile de caseinat de calciu au fost supuse unor verificri pre alabil,e de laborator i eperimentate cu rezultate sat>Îsfac tlOarre >Clhir pe runele ptictJuri muraa,e (bu'serrÎlcirle Slobozia i Batitei din Bucureti, Sf. Vineri - Tirgovite, Coofeni Craiova, biserica mnstJirii Secu).
.
inem s subliniem c, in orice caz tratamentele cu solu ii de caseinat de calciu nu impiedic tratarea ulterioar a picturilor cu alue soluii consolidante care ar putea fi consi derate mai bune, respectind, deci, unul din principiile de baz ale conservrii. '
în incheiere, precizm c problema conservrii picturilor murate de la Humor rjmine in continuare o problem des chis, dat fiind numrul mare al factorilor distructivi i com plleXii'lJarea m:SIUlruloll" de I1emediiere necesare. în acest contex,t, fixarea picturilor cu soluii consolidante constituie o msur necesar dar nu suficient pentru a asigura peste veacuri !pstrarea anSla.mblului artistic de la Humor.
20 In scopul urmririi exacte a modificraor survenite in timp pe sUpir,afaa pictat, cred c ar trebui luate în considerai!.' prerile lui Garry Thomson, membru al Comisiei UNESCO ce ne-a viziat ara, care a propus o înregistrare fotografic periodic dup o tehnic speoial a mai multor zone de pe supr,afaa picturii, urmrindu-se: crparea i des prnderea suprafeei, depunerile pe suprafa i alter,aroa culorilor. Msudnd modificr,ile produse, se pot determina factorii ce trebui!.' inui sub obser vaie, inclUSIV efioacitatea substanelor de consolidare (Garry Thomson, Raport cu privire la misiunea organizat de Centrul de la Roma între 29.X.-6.XI.1910, la bisericile pictate din nordul Moldovei, arhiva DMIA).
CONSIDERAII ASUPRA OPERAIILOR DE CONSOLIDARE
_____________________________ ION NEAGOE ____________________________ _
Munca restaurator ului se aseaman, in multe privine, cu cea a medicului. El' trebuie s I?riveasc peretele ca pe o fiin vie, supus unor transformari continue, unor degradri datorate timpului i altor factori interni i externi. Alturi de cunoaterea in intimitate a structurii zidului, restauratorul este obligat s aprofundeze cunotinele sale despre tehnica i factura picturii, despre caracteristicile ei din punct de vedere al istoriei, precum i interpretarea datelor furnizate de laboratoarele de specialitate. Coroborind aceste date, res tauratorul diagnostioheaz cu precizie ma.ladia i poate, deci , propune, alturi eLe oamenii de tiin, metodologia i aplica tratamentul adecvat.
Dintre degradrile pe care peretele pictat le sufer in trÎmp, cete mai pltln viZlibile lt'm, f.r in.dorÎla!I, desprriil1lCle riIe stratului suport de zid, sau cele produse la nivelul' de separare a intonaco-ului de arriciato. Pentru a le putea de pista, se procedeaz la cercetarea suprafeei ce constituie 2)ona de imerven.ie prrin ciodrrui:rea :t1Ioalt', CIU dregeM, i s'e analizeaz vibraiile tactile i auditive rezultate. Localizin du-le, restauratorul' trebuie s tie s selecioneze desprinde riIe, ce vor constitui obiectul interveniei saLe ulterioare, de cele "naturale". întrebuinm acest termen gindindu-ne la s,maia fu lOare zidruJ. firind oonsnruit din patr, bolovanii, cazul fostei mnstiri Humor, in anumite situaii, suportul picturii nu urmrete toate neregulariti Le zidului l'sind mici goluri care nu sint in s periculoase.
Vorbind de natura dislocrilor, trebuie semnalat faptul c acolo unde desprinderea de zid a suportului corespunde cu goluri produse intre pietreLe lui ca urmare a distrugerii mor tarului, restauratorul are de-a f,ace cu aa-numitele burdueli, fenomen grav, deoarece poate produce, dac ele sint extinse pe supraf,ee mari, cderea p'icturii.
Desprinderile ca i burduelile trebuie privite cu toat atenia, intrucit ele afecteaz sntatea peretelui i nu se poate vorbi de un tratament al su fr eradicar,ea lor. Ele indic locul in care degradarea suportului este continu da torit aciunii apei - care prin fenomenul inghe-dezghe distruge mortarul i tencuial'a - i insectelor.
58
Ne-am ref,erit pin in acest moment la importana consi derrii dislocrilor i la natura lor. în mod firesc se pune intrebarea: care sint cauzele ce genereaza astfel de degradri? Putem rspunde afirmind c aceste cauze sint in parte cele gener.aJe, oare produc ahell."!liÎ aJle pionurili lmUll."ade, pr,eoum i cauze specifice, proprii bisericii Humor.
De prim insemntate in rindul' cauzelor generaLe este umiditatea.
Dup cum este bine tiut, orice zid are o umiditate a sa, ce variaz in concordan cu mediul inconjurtor. La Humor gll"aJduil de umidi,tla,te al ZIÎ.dulu.i este mai 111dricart, d<lJtonit miroro climatului zonei unde se afl aezat biserica. Astfel, in urma unor msurtori efectuate de ctre Tatiana Pogonat i ing. Ion Istudor, in luna aprilie 1972, cu ajutorul umidometru lui Feutron, s-au gsit in exterior, deasupra socluh.li de piatr pin la inlimea de 1 ,5 metri, valori cuprinse intr,e 0,3 i 50/0, în aceeai perioad msurtorile au dat ca rezultat in interiorul pridvorului (inlimea intre 0-2,3 metri) valori cuprinse intre 0,4-7%, iar in interiorul bisericii (inlimea 0-1 ,3met'ri) va:lori rutJre 0,2-9,%.
Maoora,toru fcute de Ta'1JÎana Pl()go,nat Ila e:ICoorio:rruJ. bs'e riGii, in luna iulie 1 970, au artat cote pin la 1 ,7%. Deci vedem, prin :COIrnpanrea ,aJOe&lJOr d are, IC difer,enJa de umidi tate 3iprilie-nuJie este de 3,5'%. AcestJe msur,tJori a,u relevat faptul c in ,interior se inregistreaz valori foarte ridicate ale umiditii, ce indic prezena igrasiei, la o inlime care corespunde in exterior inlimii soclului de piatr i zonei ce se intinde imediat deasupra lui. Faptul se explic pr,in prezena, in rosturile soclului, a mortarului de ciment care a impiedicat respiraia normal a zidului, f cind ca umidita tea cayilar s se localizeze pe faa ,interioar a peretelui. Pe masur ce inlimea crete, gradul d umiditate scade.
In ma[:ele calp.itllol al degxadrQ1Oll" prooose 'oa 'urmare a aciunii umezelii asupra zidului i a stratului suport, putem include ti'Il!fi,1.tJra!iile dartJorate lunor spall'tUll".i lalLe lacopenu1uri saJU UI10ll" vitoii dlim ,oonslJrIuqia arc:esruia, Catre aru f.avonizat scurgerea apei pe ziduri.
Prin ptrunder,ea apei in zid se observ o alterare rapid
http://patrimoniu.gov.ro
4
http://patrimoniu.gov.ro
i de multe ori ireparabil a suportului, rezultind desprin derea i cderea lui.
O alt cauz întilnit accidental la Humor este dezlipi rea superficial a stratului suport în zona învecinat centur,ii per:imetml,e din beron de IdeasUipfla ,ooflruei, dauomt canti tii mari de ap coninut în betonul proaspt, care s-a iJnfihllia:t i'n 5UP0Il"t aJfeotblJd aderenla Lui. h zlid.
Dup ce am analizat cauzele ce produc dezlipirile i btUiI'duelile ISiUPO'NlUdu, vom wece ,l,a expunleflea metodei de tra tament.
Consolidarea - metod de tratament. Operavi:a de oo!l1s:o:lidalI1e p!l'lelSUlpunle rinje,c:taifeJa utilei sduu
de caseat de calciu în zonele dislocate. Soluia de caseat se prepar din var stins cu minimum 6 luni înainte de între buinar,e i din brînz de vaci degresat. Varul trebuie s aib un coninut redus de ap, s fie omogen, s nu prezinte granule nestinse sau alte impuriti. Proporia obinuit a soluiei este de 2 pri brînz la o parte var, iar prepararea se face prin frecare într-un vas pîn în momentul în care varul a atacat compLet brinza. Se prepar o cantitate nu prea ·marre de CaJSa!t tplenltru a ev,lla înoepertea tntrr.m lui inaintea injectrii in perete. Inaintea injectrii soluia se stre coar printr-o sit groas, spre a se elimina granu1ele de brînz neatacate de var.
Am întrebuinat mai înainte expresia "proporie obi I1Uit" deoarece, de la caz la caz, pot interveni mici modi flÎ'crIi all,e dO'2JajdulÎ. A'Qesua varlÎ,az dup fiaUUIl',a desprinderlÎ,i sau a procentului de grsime rmas în brinz. în cazul in care se intîlnesc burdueli mari sau fisuri intre pietrele zidu lui, se adaug în amestec praf de marmur sau_ nisip de rîu.
La injectrile fcute la Humor proporia soluiei de case at a variat între o yarte var - una brînz i o parte var - dou pri brinza.
O dat localizarea dislocrii fcut i avînd preparat soluia de caseat, se trece la consolidare, carte este precedat de cîteva operaii pregtitoare:
- astuparea cu vat, hîrtie pelur sau pmint argilos a fisurilor peretelui, prin care caseatul ar putea iei la supra faa picturii ;
- perf.orarea ,unlei deschideri de 1 -3 mm di,amelifIU In partea superioar a desprinderii, cu ajutorul unui ac sau burghiu, aIco'lo unide :11IU ee pot ,folosi lorJp,tUirI,e 'exilStenre. Se recomand o mare atenie la alegerea punctului de injectare, spr,e a nu duna peliculei de cul'oare ;
- umectarea in profunzime a zonei n care se va intro dUlce 'slo,l ua de JOasleat, ou .aIjlUitoirul 'apei disuilaIte creia li \S-a adugat 5-100/0 alcool etilic. Acesta micoreaz tensiunea StUpnc,iaJ la lapei, /U''urlnd ptflullde!l'ea ei in '!io,a:te canaJele eriSll'entJe ,În :per,ene ;
- asigurarea zonelor periculoase cu ajutorul hîrtiei pelur i a proptelelor de lemn.
Injectrile fcute la biserlca Humor au fost ef,ectuate cu ajutorul seringilor, avindu-se în vedere ca soluia de caseat s nu Ise preLung pe perene, ,oooaIl'eoe p:rcin ruSCaIIie pteaz ireversibil pictura.
Dup ,expunerea acestor consideraii de princIpIU, care privesc dislocnile, precum i operaia de consolidare prin il1JjteotJaIre, vom ttflooe ia ,oOl1JCIieuiZiaJrea aIoestor,a lîn oe1:e Itrlei zone de lucru ce au constituit obiectivele antierului Humor 1 972.
Ref.erindu-ne la gropni vom semnala urmtoarele pro bleme specifice: intrucÎt poriunea de lucru se afl în interi orul bisericii, gradul de umiditate în partea inferioar (fig. 1 ) - aa cum am amintit - este mare. Acest fapt a produs o impo'floam dererlÎol1'aIl'e a sUIPortu1ui ,i mOlf1ia!ru1nxi. La 'o restaurare anterioar, pereii gropniei, în partea de jos, au fost chituii cu un mortar de ciment. Prin îndeprtarea lui au rezultat margini franjurate ale stratului suport, sub care n:ortarul era macerat. Pentru a le consolida a fost necesar lipirea marginilor libere cu hirtie pelur. Apoi, s-a pus primul strat de chit. Numai dup ce aceste operaii au fost duse la bun sHrit, s-a trecut la injectarle.
TOlt dalloi'it hp1JUJ,ui lo perei gtflOlp,nlie,i aIu lUIIl grad de UIln[dtate ridJuoaIt, 'ulmeotarea z;ol11ci ,ce trlebuia 'col1/solidat necesita o diluie cu un procent m ai mare de alcool. Mrirea oQtninUltIu:lulÎ de alood. i>e rumpllme:a n tUrma ,00fl)svatrtii apari ttei, in j,uI1Ui1 anlumlto[' pUlnC'ue Ide Îllljeot,are, la haJoru6Lolf, l'IeZJultlaue din ·srtagnarea n peflete, pentJJ,1u o ple11i,oad mai mare de timp, a apei care a antrenat la suprafaa picturii sruri.
60
Mrind indicele de evaporare al surplusului de ap intro dus in perete, iar in anumite poriuni r,educÎndu-se la mi nttmutl11 IOaJ11Utaiteia de ,dil'Ule ap-aJl'oolol, ISIC preV'Ll1te apa:rivia acestor fenomene secundare. Cu acest prilej, menionm i faptul c un grad mare de umiditate al peretelui micoreaz coeficientul de coagulare a soluiei de caseat de calciu.
Al doilea punct de lucru situat in interiorul bisericii Humor a fost calata pronaosului. Aceasta prezenta iniial desprinderi i cderi ale stratului suport pe poriuni rrelativ Întinse (f.ig. 2), care au afectat ansamblul pictural. Ca o cauz a acestor cderi ale picturii considerm ca factor prin cipal infiltraiile produse in urma unor stricciuni ale aco periului !pe o perioad de timp îndelungat (fig. 4) , la aceasta adugindu-se aderena sczut a stratului suport fa de zidul calotei. Marginile desprinderilor erau îndeprtate fa ,de zid cu 1-3 cm (fig. 3) . Anumite poriuni se sus neau numai prin puni mici, foarte sensibile la orice atingere.
Pentru iullCeput, $-.G\IU pu's ptl1OiPllel,e de :sIllStlÎlner,e ,carle prlÎn tr-o presiune dirijat atent, au apropiat suportul' de zid (fig. 5) . Construcia unei astfel de proptele este simpl: un bra de lemn, care are la partea superioar o bucat ele scîndur aplicat prin intermediul unui tampon de pîsl sau estur groas, elastic, pe suprafaa ce trebuia asigurat. Partea de jos, proptit pe un postan ent rigid, constituie un al doilea punct de sprijin.
O dat plasate aceste proptele pe întreaga suprafa pic tat ce trebuia consolidat, s-au lipit marginile i fisurile cu hîrtie pelur. Apoi, s-au chituit marginile desprinse izolînd în acest fel dislocrile. Toate ac-este preparative fiind fcute, s-a trecut la operaia de injectare avînd ca puncte de injecie l'101SW,ri lisatte în ,ohinul Imatl1gi:nIÎ110lf, n oaI1e 'sa,u fixat 'canule de cauciuc (fig. 6).
1:n .'nimpull ,inj'eotrtt,i ,a fost necesall' ·0 ,drns'nrhuill'e SlÎl11Iudtan a ateniei pe întreaga zon limitrof supraf,eei in lucru. Acest fapt se explic prin generalizarea desprinderii stratului suport fa de zid, pe o arie ce depete 500/0 din întreaga suprafa a calotei, iar ductul ptrunderii caseatului ,era total imprevizibil, datorit reelei de canale ce srbteau i zone le aparent stabile.
Din cauza introducerii în perete a unei mari cantiti de caseat, într-un timp relativ scurt, s-a ajuns la un grad înalt de umiditaue a stratului suport i întrucît circulaia aerului, sub cupol, era redus la minimum, au aprut, ca fenomen secundar al operaiei de consolidare, pete albicioase de natur organic (mucegai) i minerale (sruri). Se impune ca în viitor lucrul în asemenea locuri s fie raional distribuit în timp i, ca msur ajuttoare, îmbuntirea sistemului de ventilaie.
La exterior, operaiile de consolidare au avut un carac ter deolSteblÎlt de cele din lÎIn,ter;ÎKyr, aIcest f'aJpt fciind de'tlerminart de condiiile specifice ale suprafeei în l ucru . Aceste particu lariti se refer la gradul redus de umiditate, precum i la natura dislocrilor.
Poriunea atacat în vara anului 1972 s-a situat pe faada de nord, cuprinzînd o Hie, pe vertical, de circa 3 m lime incepind de la marginea superioar a soclu lui de piatr pîn la acoperi, i a prezentat grade de dificultate diferite.
In partea superioar a zonei de intervenie s-au observat mai multe dezlipiri superficiale ale stratului suport. Injec trile, în acest caz, au fost meticulos executate, necesitînd reveniri pe parcursul mai multor zile.
Partea rredian i inferioar a Hiei nu a ridicat pro bleme ceos,ebite din PUlllC1t de wder,e tdmâtC. A'aea:st porune fiind lipSlÎt, de piÎ1ctur {tdtilStmcs ,n nimp de rÎn1oomperi) , munca restaurator.ilor a fost uurat, dîndu-le posibi litat,ea plasrii punctelor de injectare în locuri le optime. Cu toate acestea s-au observat, ca i în gropni, zone dislocate, de mic suprafa, care nu au primit injectarea. Fenomenul se explic prin existena unor spaii goale rmae de la tencu irea IÎni'!fal, supo['1Jul ncprezencliflJd nici o :altterlall'le.
Am Jisat l'a U11m rreJev'aIl',ea ,aoes1Jui alstp'ectt al !11Iul1tciti .nes tauratorului deoarece poate caracteriza neprevzutul situaii lor oe-l întÎmpin, solicitÎndu-i pe lîng cunotinele de spe cl,aJlinate , ,o IÎtnuu,],re a sItmo1lUi!1Îli pereteLui. A,ceste ,caIli,tQ gre fa'tle pe o lî,l1talt probitai1Je prof,eiolla'} aSlÎgoor, in timp, reu im ,depJll ,a arotlÎvi1ii,i de res'taJUrare.
http://patrimoniu.gov.ro
