Conservatorismul Moment de r[scruce pentru€¦ · Auschwitz au fost ucise, în perioa-da...

IAnul XVIII Nr. 865 Duminic[ 2 februarie 2020

Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis

PAGINA 6

Domi\ian Cup;a, o personalitate din genera\ia Marii Uniri

PAGINA 2

Ioan Nistor

În urmă cu 75 de ani, pe 27 ia-nuarie 1945, armata sovietică aajuns în lagărul de exterminareAuschwitz-Birkenau şi i-a eliberatpe cei care supravieţuiseră crime-lor naziste.

Potrivit Mediafax, o delegaţiede aproximativ 120 de supravieţui-tori de la Auschwitz şi ai Holocaus-tului, din SUA, Canada, Israel,Australia şi numeroase ţări euro-pene au participat la principala ce-remonie comemorativă organizatăla 75 de ani de la eliberare, datorităsprijinului acordat de Fundaţiamemorială Auschwitz-Birkenaudin New York, condusă de RonaldS. Lauder.

Evenimentul comemorativ afost deschis de preşedintele Polo-niei, Andrzej Duda ;i apoi au ur-mat discursuri ale supravieţuito-rilor de la Auschwitz. În cadrul ce-remoniei, au rostit un discurs şiRonald S. Lauder, reprezentantulasociaţiei “Pilonii de comemorare”,precum şi dr. Piotr M. A. Cywiński,directorul Memorialului Aus-chwitz.

Conform datelor istorice, laAuschwitz au fost ucise, în perioa-da 1940-1945, peste un milion depersoane, în principal etnici evrei.

75 de ani de la eliberarea

lag[rului Auschwitz

Moment de r[scruce pentru omenire< virusul uciga; din China

PAGINA 3

Prezentare sus\inut[ `n 24 ianuarie de SilviaMaria Ruba, ColegiulNa\ional Mihai Eminescu,clasa a XII-a F, specializa-rea ;tiin\ele sociale laSimpozionul dedicatUnirii Principatelor \inutla Poesis

O necropolă masivă, în carese află mumiile mai multor preoţide rang înalt din Egiptul Antic,alături de slujitorii lor, de ordinulmiilor, a fost descoperită în zonanordică a sitului Tuna el-Gebel,conform unui anunţ făcut joi deMinisterul egiptean pentru An-tichităţi, informează Live Science.Deocamdată, arheologii au des-

coperit 20 de sarcofage din piatră,realizate dintr-un calcar "de foar-te bună calitate", în această ne-cropolă aflată la aproximativ 270de kilometri sud de Cairo. În plus,în aceste morminte au fost des-coperite aproximativ 700 de amu-lete, dintre care unele din aur saupietre preţioase, alături de peste10.000 de figurine shabti.

Conservatorismulrom]nesc ;i Unirea

Principatelor

PAGINA 5

Premiile Oscar propun filmesimbolice pentru teme sociale

De vorb[ cu Mister Nicu

PAGINA 7

O sperietoare f[r[ suport

Preo\i cu mii de servitori, îngropa\i în Egipt

Imagine din filmul “Joker”, un film simbol PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/2 februarie 2020

Poate că una dintre cele mai fru-moase generații ale poporului ro-mân a fost cea cunoscută în istorieca „Generația Marii Uniri”. Și peplaiurile noastre a existat o astfelde generație, condusă de către„omul-drapel”, dr. Vasile Lucaciu.

În părțile Tășnadului s-a afirmat înpreajma „orei astrale a neamului româ-nesc”, protopopul Domițian Cupșa. Năs-cut în Sălajul istoric, o bună parte a viețiiși-a petrecut-o la Tășnad, acolo unde dealtfel a și fost înmormântat. Am avutocazia să îl redăm memoriei culturaledin Sălaj, publicând un articol în revistașimleuană „Flori de crin” dar și celei dinSatu Mare, într-un dicționar dedicat per-sonalităților care au făurit Marea Unire.Cu bucuria de a-i fi găsit recent și unportret, într-o enciclopedie maghiarădin perioada interbelică!, îl prezentămacum și cititorilor „Informației de Du-minică”.

Născut pe meleaguri sălăjene

Arhidiacon onorar, protopop, mem-bru asesor al Exactoratului diecezan,preotul greco-catolic Domiţian Cupșas-a născut la Câmpia Sălaj (pe atunci lo-calitatea se numea Husmezău) în 23 iulie1865. Era fiul învățătorului emerit Con-stantin Cupșa și al Mariei Marincaș. Ma-ma lui era originară din aceeași familiecu canonicul de Gherla, Ioan Pop-Su-duranul. Să remarcăm faptul că un alt„husmezan”, membru al familiei Cupșa,probabil înrudit cu Domițian, preotulgreco-catolic Dumitru Cupșa (1840-1921), a slujit la Giorocuta aproape o ju-mătate de veac, între anii 1876-1921,reușind construirea bisericii de zid cuhramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”,realizare finalizată în anul 1904.

Învățătorul Constantin Cupșa a trăitîntre anii 1832-1895. A funcţionat mulţiani la școala confesională greco-catolicădin Câmpia Sălaj, probabil după absol-virea școlii, până când s-a pensionat, înanul 1891. A fost membru al „Astrei”,

încă din 1875. Este înmormântat în ci-mitirul din Câmpia Sălaj.

Domiţian Cupșa a absolvit liceul laBeiuș în 1890, fiind coleg de clasă, prin-tre alții, cu viitorii preoți greco-catoliciGeorge Hubic, Emanuel Pereni, TeodorVaida și Ioan Vancai, dar și cu VasileOros, ajuns director al băncii tășnădene„Vulturul”.

Teologia a studiat-o la Gherla, înaceeași generație cu Ioan Anca, AntoniuBăliban, Laurenţiu Bran, Dumitru Cion-ca, împreună cu care s-a remarcat atâtpe tărâm spiritual, cât și pe terenul lupteinaţionale. Alături de foștii colegi de laBeiuș, Teodor Vaida, Ioan Vancai dar șiîmpreună cu alți teologi precum AurelPetruca, Iuliu Leményi, Ioan Bruchentalși Alexandru Băban, l-a felicitat la 30 de-cembrie 1891 pe George Pop de Băsești,„conducătorul plin de zel și devotamentpentru cauza noastră națională”, care s-a distins, printre alte calități, și prin fap-tul că a fost un permanent sprijinitor altinerilor români transilvăneni studioși.

Căsătorit în familia Lobonțiu

Domițian Cupșa s-a căsătorit cu AnaIuliana Lobonţiu, fiica preotului greco-catolic Patriciu Lobonţiu (1847-1923, aslujit câţiva ani la Sudurău și apoi, aproa-pe o jumătate de veac la Silvaș). A fosthirotonit în 6 octombrie 1895. După hi-rotonire a fost administrator parohial laPorţ, localitate aflată azi în județul Sălaj(comuna Marca), pe atunci în districtulIp. Aici s-au născut fiicele Cornelia(1897-1973, decedată în Tășnad, căsă-torită cu pr. Aurel Ghilea, fost paroh laSăuca, a trăit între anii 1890-1962) și Le-ontina (1901-1979, decedată în Tășnad,căsătorită cu dr. Alexandru Pop, avocat,1895-1981, decedat și el la Tășnad). Amai avut doi băieţi: Victor (ofiţer) șiIoan (inginer la C.F.R.).

Victor, ofițerul, a avut un fiu, cu ace-lași nume ca al său. Victor Cupșa, absol-vent de medicină veterinară la Arad, esteastăzi un renumit pictor care trăiește laParis încă din anul 1965. El ține însă le-gătura cu țara, anul trecut făcând o fru-

moasă donație de carte, documente, ta-blouri și alte obiecte de artă către Biblio-teca Județeană „Alexandru și AristiaAman” din Craiova, pentru „MuzeulCărții și Exilului Românesc”, pe care îladministrează această instituție.

Luptător pentru emancipare națională

Părintele Domițian Cupșa s-a remar-cat în luptele naționale de emancipareale românilor. La 8 noiembrie 1908 afost organizată în Porț o adunare pro-testatară a românilor împotriva proiec-tului de lege electorală care introduceadreptul de vot plural, cerându-se intro-ducerea dreptului de vot universal, secretși comunal. Adunarea, autorizată de alt-fel, a fost prezidată și deschisă de cătrepărintele Domițian Cupșa. Porţenilor le-a vorbit apoi dr. Coriolan Meseșan, avo-cat din Șimleu. Primpretorul plasei, Na-gy Gyula remarca faptul că adunarea s-a încheiat cu reliefarea sarcinilor publice“cu exprimarea dorinței egalității cetă-țenilor, independenței statului, frățietățiiîntre locuitori indiferent de naționalita-te”.

A participat și la luptele electoralepurtate de români în acești ani. A susți-nut candidatura la alegeri din 1910 a luidr. Victor Deleu. Dar iată descrierea pri-mirii de care a avut acesta parte în pa-rohia lui Domițian Cupșa, vizitată decandidat la 27 mai 1910< „În Porț aștep-tau bravii porțeni și șumălani cu mic cumare, în capul satului cu poartă de tri-umf și banderiu. Aici a fost bineventatcandidatul nostru de un flăcău și o fetițăcare i-a predat și un buchet de flori. Laamândoi le-a mulțumit foarte emoțio-nat, în numele Partidului Național Ro-mân. Apoi cântând cu toții Hora Uniriiau mers la casa parohială, unde s-au ros-tit cele mai însuflețitoare vorbiri de pă-rintele Domițian Cupșa, candidatul De-leu, însuflețitul preot Vasiliu Pop din Șu-mal și domnul avocat dr. Coriolan Me-seșan. Însuflețirea între popor a atinscele mai înalte culmi”.

Protopopul Tășnadului

A fost foarte legat de parohia Tășnad,unde a fost și protopop din 1925. Afuncţionat în micul orășel din 1913, cândTășnadul a redevenit parohie, cum fu-sese până la jumătatea secolului al XIX-lea, până la venirea lui Domițian Cupșafuncţionând ca filie la parohiile Sărăuadsau Blaja. În anul venirii la Tășnad eradeja membru al „Astrei”.

S-a remarcat ca unul dintre cei maivrednici români din aceste părți, depu-nând mult zel pentru împlinirea idealu-rilor naţionale din acea vreme.

În noiembrie 1918 a fost ales mem-bru în consiliul executiv al ComitetuluiNațional Român cercual Tășnad, distin-gându-se, alături de dr. Coriolan Steer,Teodor Mureșan, Vasile Pustai și GeorgeFilep, corifei ai românismului în zonaTășnadului. Din partea cercului Tășnadau fost delegați la Alba Iulia< dr. CoriolanSteer, Domițian Cupșa, George Filip(proprietar din Santău), Vasile Pustai(proprietar din Săuca), Teodor Mureșan(învățător din Blaja). Nu avem siguranțacă părintele Domițian a văzut întrupatla fața locului visul de secole al neamuluinostru, pentru că nu ne-a rămas o astfelde relatare. Însă este cert că în perioadaimediat următoare după împlinirea vi-sului național a avut de suferit, fiindu-ipercheziţionată casa și proferate ame-ninţări la adresa sa de către secuii bol-șevici. A fost nevoit să se refugieze, îm-preună cu familia, lucru întâmplat la 22ianuarie 1919. Și de această dată a avutcam același destin cu fostul coleg, VasileOros, directorul băncii „Vulturul”, nevoitși el să se refugieze.

În septembrie 1919 a fost numitmembru în Biroul Electoral Județean Să-laj, fiind deci implicat în instalarea regi-mului românesc. A activat în cadrul Par-tidului Național Român și apoi în Par-tidul Național-Țărănesc, după fuziuneadin 1926. O perioadă, aidoma coleguluisău Oros, și Domiţian Cupșa a deţinutfuncţia de director al Băncii tășnădene„Vulturul”. S-a stins din viață în 25 de-cembrie 1934, când a trecut la cele veș-

nice, probabil la spitalul din Zalău. Afost înmormântat în cimitirul dinTășnad.

Memoria părintelui Domițian Cup-șa, demn reprezentant al „GenerațieiMarii Uniri” în părțile Tășnadului tre-buie să fie cinstită așa cum se cuvine.

Atât în satul de obârșie, Câmpia Să-laj, cât și în cele două localități unde apăstorit cu atâta vrednicie, Porț și Tășnad.

Bibliografie selectivă<Viorel Câmpean, Preoţii greco-catoliciDumitru și Domiţian Cupșa, personali-tăţi ale localităţii Câmpia Sălaj, în „Floride crin”, Șimleu Silvaniei, an XVII (serienouă), nr. 1 (62), martie 2017, pp. 7-10.Viorel Câmpean, Viorel Ciubotă, DianaKinces, Românii sătmăreni și MareaUnire. Dicţionar de personalităţi, BaiaMare, 2018, pp. 102-103.Damó Jenö, Ki kicsoda? A Bánsági Kö-zélet Lexikonja, Timișoara, [1930], col.27.Lupta românilor din judeţul Satu Marepentru făurirea statului naţional unitarromân. Documente 1848-1918, Bucu-rești, 1989, pp. 483-484, 521-522.Lupta românilor din Ţara Silvaniei pen-tru drepturi politice și făurirea statuluinaţional unitar român (1905-1918),Cluj-Napoca, 1985, pp. 87, 107-110, 242-243.Cornel Grad, Rapoarte și memorii pri-vind activitatea Consiliilor și GărzilorNaţionale Române din comitatele Săt-mar, Sălaj, Bihor și Arad (Decembrie1918-Martie 1919) în „Acta Musei Po-rolissensis”, V, Zalău, 1981, p. 525.Diana Kinces, Anca Deaconu, Tășnad.O sută de ani în 100 de imagini. Onehundred years in 100 images, Satu Mare,2018, p. 15.Doru Radosav, Viorel Ciubotă, 1918 înSătmar, Cluj-Napoca, 1996, pp. 64, 87,170, 172, 17

Viorel Câmpean

PERSONALIT~}I

Domițian Cup;a a fost Protopop greco-catolic al Tășnadului...

Domi\ian Cup;a, o personalitate din genera\ia Marii Uniri

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Urm[re;te zilnic :tirile

la Informa\ia TV

Dr. Lessenyei Ferencz

Prelat-canonic, s-a născut în 1841.Din 1868 a fost prefectul institutuluiteologic din Satu Mare. A ocupat diferitefuncții în dieceză și în instituțiile catolicede învățământ. A obținut titlul de doctorîn teologie la Viena în 1872 , din 1904este caconic al catedralei, din 1906 pro-notar apostolic. Este unul dintre înalțiiprelați ai diecezei cu cele mai mari do-nații. El își păstrează doar atât din veni-turile lui de canonic cât este strict nece-sar, restul veniturilor donează pentrudiferite scopuri bisericești și de învăță-mânt. A donat până acum cca. 50.000coroane în acest fel.

Opere< Kath. alapelveken nyugvó ál-talános Szentirási Magyarázat (Explica-ții generale ale Sfintei Scripturi pe bazecatolice), Satu Mare, 1880 (traducere)>November hava, a tisztítóhelyen szen-vedő lelkek emlékének szentelve (Lunalui noiembrie dedicată amintirii sufle-telor suferinde în purgatoriu), Satu Ma-re, 1885, traducere> Májusi ájtatosság(Rugăciuni din mai), Satu Mare, tradu-cere, trei ediții; Szűz Mária, az ifjúságmintaképe (Sfânta Maria, exemplu pen-tru tineret), Satu Mare, 1894, traducere>

Jegyesek vizsgálata (Examinarea celorlogodiți), Satu Mare, 1900. A mai par-ticipat la redactarea diferitelor publicațiiale diecezei și a publicat des în diferitelepublicații și reviste bisericești.

Litteczky Endre jr.

Pictor, născut la Satu Mare în 1880.A plecat în Germania unde a terminato școală tehnică de grafică. În 1905 afost admis la Școala națională de desenși la institutul de profesori de desen dinBudapesta. A petrecut vara anului 1906la colonia de pictori din Baia Mare și înValea Mureșului. S-a întors la Budapes-ta, iar statul a achiziționat pictura lui cutitlul Colibă de țigani. A expus la SalonulNațional. În 1907 s-a întors acasă și apreluat în calitate de reactor responsabilziarul Szamos de la tatăl său care era dedecenii proprietarul acestuia.

Lucz Ignácz

Doctor în filosofie și profesor degimnaziu, s-a născut în 1835 la Satu Ma-re. A studiat științele naturii la Viena. Apredat la Ungvár (Ujgorod), Satu Mareși Kassa (Kosice). În 1894 s-a pensionat.

A scris multe prelegeri în anuarele șco-lilor respective și în revista Természet-tudományi Közlöny (Moniturul științe-lor naturale).

Lugossi József

Protopop reformat și membru alacademiei, a fost chemat ca preot la SatuMare în 1841. Însă el a renunțat la preo-ție din motive de sănătate și a devenitprofesor de religie. A analaizat cu multăerudiție spiritul și vocabularul limbiimaghiare, și astfel a ajuns să fie membrual Academiei Maghiare de Științe.

Madzsar János

S-a născut în 1839 și din 1861 a fostprofesor supleant la gimnaziul catolicdin Satu Mare. În 1886 a fondat Asocia-ția pentru educarea populară. A scrismai multe cărți și articole de specialitatela Satu Mare. (Despre viața lui găsimmai multe detalii în monografia desprecomitatul său de baștină.)

Majdik Árpád

Ziarist. S-a născut la Satu Mare în

1871. La vârsta de 20 de ani a devenitcolaborator intern al ziarului Szatmár,apoi a lucrat la mai multe ziare din Bu-dapesta. În 1891 a scris o comedie într-un act la Satu Mare, și în anul 1894 apublicat un volum de proză cu titlul Fé-ny és árny (Lumină și umbră). În 1898a scris o piesă istorică în patru acte cutitlul Márcziusi napok (Zile din martie)care a fost prezentată de trupa lui Hal-may, și care a fost prezentată de altetrupe de provincie. În 1902 a scris piesaBáthory Gábor, Erdély nagyfejedelme(Gabriel Báthory, mare principe al Tran-silvaniei), care a fost jucată de cinci orila teatrul din Satu Mare. În toamna ace-luiași an, el a început să redacteze ziarulSzatmári Friss Újság, iar din 1904 estecolaborator intern al ziarului Szamos.

Marcsa Mózes

Protopop reformat. A fost chematca preot la Satu Mare în 1768. În 1778 afost ales protopop. El a fost cel care a în-trodus ordine în privința matricolelor,a adunat manualele școlare despre carea scris multe critici. A murit în 1795.

Veres IstvanAdriana Zaharia

Biografia pictorului Litteczky Endre, `n Monografia ora;ului din 1908

2 februarie 2020/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTDeși rata mortalității este mic[, aproximativ 1,2%, și ca în orice asemenea viroză

cei care mor sunt cei cu imunitate slăbită, vârtejul mediatic amplifică panica și oferăputerilor occidentale un motiv plauzibil pentru a izola China.

Epidemia de coronavirus2019-nCoV, cunoscut și sub de-numirea de coronavirus Wuhan,focar de pneumonie chineză saupneumonie Wuhan a început pe12 decembrie 2019 în centrul ora-șului Wuhan din China, atuncicând a apărut un grup de persoa-ne cu pneumonie de cauză necu-noscută, a fost legat în principalde proprietarii de tarabe care lu-crau la piața de pește Huanan, ca-re vindeau și animale vii. Ulterior,oamenii de știință chinezi au izo-lat un nou coronavirus, denumit2019-nCoV, care s-a dovedit a ficel puțin 70% similar în secvențagenelor cu SARS-CoV.

Coronavirusul 2019-nCoV a fostidentificat în Wuhan, provincia Hubei,China, după ce oamenii au dezvoltatpneumonie fără un motiv clar și pentrucare vaccinurile sau tratamentele exis-tente nu au fost eficiente. Virusul pre-zintă dovezi de transmitere de la per-soană la persoană, iar rata de transmi-tere (rata infecției) pare să fi escaladatla jumătatea lunii ianuarie.

Perioada de incubație (perioada dela expunere la apariția simptomelor)este de aproximativ două săptămâni,simptomele includ febră, tuse și difi-cultăți de respirație și boala poate fi fa-tală.

Creșterea bruscă a focarelor deboală a ridicat întrebări cu privire latraficul de animale sălbatice, răspân-direa virusului și incertitudinile legatede virus, indiferent dacă virusul a cir-culat mai devreme decât se credea an-terior, originea și probabilitatea de a fisuper-virale, adică un eveniment derăspândire majoră

Prima moarte confirmată din cau-za infecției cu coronavirus a avut locla 9 ianuarie 2020. La 23 ianuarie 2020,centrul Wuhan a fost plasat în caran-tină, în care au fost suspendate toatemijloacele de transport în comun. Ora-șele din apropiere Huanggang, Ezhou,Chibi, Jingzhou și Zhejiang au fost deasemenea plasate în carantină înce-pând cu 24 ianuarie.

Totul a început într-o piață

În Wuhan, în decembrie 2019, ungrup inaugural de cazuri care prezen-tau simptomele unei „pneumonii decauză necunoscută” a fost legat de piațade comerț cu ridicata a produselor ali-mentare din Huanan, care avea o miede standuri care vindeau pește, pui, fa-zani, lilieci, marmote, șerpi veninoși,căprioară localizată și organele iepu-rilor și ale altor animale sălbatice (yewei, carne de tufă). Ipoteza imediată afost că acesta a fost un nou coronavirusdintr-o sursă animală (o zoonoză).

Coronavirusurile circulă în prin-cipal printre animale, dar se știe că evo-luează și infectează oamenii ca în ca-zurile de sindrom respirator acut sever(SARS) și sindromul respirator dinOrientul Mijlociu (MERS) împreunăcu patru coronavirusuri care provoacăsimptome respiratorii ușoare similarecu răcelile obișnuite. S-a demonstratcă toate coronavirusurile infectate laoameni se răspândesc de la om la om.

Și virusul SARS a pornit din China

În 2002, un focar de SARS care aînceput în China a dus la peste 800 dedecese în întreaga lume. Virusul își areoriginea în liliecii de potcoavă, apoi setransmite oamenilor prin civete de pepiețele de animale vii și cu ajutorul câ-torva super-răspânditori și călătorii ae-riene internaționale a ajuns până înCanada și Statele Unite. Ultimul cazde SARS a avut loc în 2004. La aceavreme, China a fost criticată de Orga-nizația Mondială a Sănătății (OMS)pentru tratarea epidemiei> din 2000,OMS a coordonat reacțiile internațio-nale împotriva acestei boli și a altorboli noi, inclusiv MERS și gripa porci-nă din 2009. La zece ani de la debutulSARS, coronavirusul legat de drome-dar-cămilă, MERS, a dus la peste 850de decese în 27 de țări.

Asocierea focarului Wuhan cu omare piață de fructe de mare și animalea dus la prezumția ca boala să aibă osursă animală. Aceasta s-a soldat cuteama că va fi similară cu focarul SARSanterior, o îngrijorare agravată de aș-teptarea unui număr mare de călătoripentru Anul Nou Chinez, care a înce-put la 25 ianuarie 2020.

La 30 ianuarie, virusul a fost decla-rat urgență globală pentru sănătate decătre OMS. Simptomele raportate auinclus febra în 90% din cazuri, obosealăși o tuse uscată în 80%, iar respirațiaîn 20%, cu tulburări respiratorii în 15%.Radiografiile toracice au evidențiatsemne în ambii plămâni. Semnele vi-tale erau, în general, stabile în momen-tul internării. Testele de sânge au arătatîn mod obișnuit un număr scăzut deleucocite (leucopenie și limfopenie).

Răspândirea în afara Chinei

Statele Unite au raportat primul cazde transmitere a bolii de la om la om,devenind a cincea ţară care a confirmatacest lucru. Experţii afirmă că apariţiacazurilor cu transmitere de la om laom în afara Chinei sunt în mod specialîngrijorătoare, pentru că sugerează unpotenţial mai ridicat ca virusul să serăspândească în continuare.

Directorul general al OMS, TedrosAdhanom Ghebreyesus, a declarat în-tr-o conferinţă de presă, susţinută laGeneva, că în ultimele săptămâni amasistat la o epidemie fără precedentcare a fost întâmpinată cu o reacţie fărăprecedent. ”Vreau să fiu clar< aceastădeclaraţie nu este un vot de neîncrederedat Chinei. Cea mai mare îngrijorarea noastră este potenţialul ca virusul săse răspândească în ţări cu sisteme slabede sănătate”, a afirmat Ghebreyesus.

Declararea stării de urgenţă globaledeclanșează recomandări pentru toateţările și are rolul să prevină sau să re-ducă răspândirea transfrontalieră a bo-lii, evitând în același timp interferenţanedorită în comerţ și călătorii. În pre-zent, bilanţul victimelor a ajuns la 170în China, iar în afara Chinei s-au înre-gistrat 98 de cazuri în 18 state, dar nuși decese. Cele mai multe cazuri au apă-rut la persoane care au călătorit în Wu-han, unde au apărut primele îmbolnă-viri. S-au înregistrat opt cazuri de îm-bolnăvire de la om la om în Germania,Japonia, Vietnam și Statele Unite.

Panică privind impactul economic și social

Decizia OMS ar agita și mai multpieţele financiare, care sunt deja ten-sionate din cauza efectelor negativeasupra economiei chineze. VirusulSARS a provenit tot din China, a pro-vocat circa 800 de decese și a costat

economia globală 33 de miliarde dedolari, potrivit estimărilor.

Economiștii sunt îngrijoraţi că im-pactul ar putea fi mai mare acum, pen-tru că China are o pondere mai im-portantă în economia mondială. Po-trivit unui analist guvernamental, crizaar putea șterge un punct procentualdin creșterea economică a Chinei dinprimul trimestru.

Pieţele globale au scăzut joi, în timpce yuanul a atins cel mai redus niveldin acest an, iar preţurile petrolului auscăzut la rândul lor.

În Hubei, cei 60 de milioane de lo-cuitori sunt aproape blocaţi. “Majori-tatea magazinelor sunt închise. Nu pu-tem merge să cumpărăm mâncare”, aspus Si Thu Tun, unul dintre cei 60 destudenţi din Myanmar blocaţi în Wu-han, pentru site-ul Democratic Voiceof Burma.

Australia, Coreea de Sud, Singapo-re, Noua Zeelandă și Indonezia ţin încarantină persoanele evacuate timp dedouă săptămâni, dar Statele Unite șiJaponia au planificat o perioadă maiscurtă de izolare, care este voluntară.Trei japonezi, dintre cei 206 evacuaţimiercuri, sunt infectaţi, iar doi dintreei nu au simptome. India a raportat larândul ei un caz, un student de la Wu-han University.

Impactul crizei a ajuns și la o navăde croazieră italiană, 6.000 de pasagerifiind consemnaţi la bord în așteptareatestelor pentru doi călători chinezi. Ita-lia a oprit zborurile dinspre și înspreChina. În sectorul corporativ, Googleși Ikea au anunţat că opresc activităţileîn China. Samsung Electronics a pre-lungit vacanţa de Anul Nou chinezescpentru unele unităţi de producţie dinChina.

Rusia a anunţat joi că își închidecei 4.250 de kilometri de frontieră cu

China, în lupta împotriva răspândiriinoului coronavirus chinez, care a uciscel puţin 170 de oameni, relatează AFP.”Un ordin a fost semnat azi (joi) și aintrat în vigoare. Vom informa azi petoată lumea cu privire la măsurile luateîn vederea închiderii frontierei în Ex-tremul Orient”, a anunţat premierulMihail Mișustin, citat de agenţiile rusede presă. Mișustin nu a prezentat ime-diat un calendar al acestei închideri afrontierei - care vizează de asemeneaporturile.

Ministerul rus de Externe a anunţatla rândul său, într-un comunicat, sus-pendarea începând de joi a emiterii vi-zelor electronice chinezilor în punctede trecere în Extremul Orient, în en-clava europeană Kaliningard și în aldoilea oraș din ţară, Sankt Petersburg,foarte frecventat de turiști. Autorităţileruse i-au îndemnat pe ruși să se abţinăde la orice călătorie în China, ”doar da-că aceasta nu este absolut necesară”.

Virusul paralizează China

Teritoriul chinez Macao a devenitaproape un oraș fantomă, într-o pe-rioadă care de obicei este cea mai aglo-merată din an pentru cel mai mare cen-tru de cazinouri din lume, în urma mă-surilor autorităţilor de a ţine sub con-trol virusul, Starbucks a închis jumătatedin restaurantele din China, în timpce Toyota a anunţat că fabricile sale dinChina vor rămâne închise până pe 9februarie.

Starbucks a închis jumătate din res-taurantele din China, pentru a-și pro-teja angajaţii și a susţine eforturile gu-vernului de a ţine sub control extinde-rea virusului. Lanţul de cafenele a aver-tizat că extinderea rapidă a infecţiei îiva afecta probabil performanţele finan-ciare. La începutul acestei săptămâni,Facebook a devenit prima companieamericană care a spus angajaţilor săevite călătoriile în China.

Toyota a anunţat miercuri că fabri-cile sale din China vor rămâne închisepână pe 9 februarie, ca reacţie la coro-navirus. Producătorul auto japonez aanunţat că închiderea fabricilor cores-punde cu restricţiile impuse transpor-turilor de către autorităţile chineze

În același timp, companii din Chi-na au recomandat angajaţilor să lucrezede acasă, în încercarea de a încetinirăspândirea bolii. Companiile oferăangajaţilor și vacanţe mai lungi și spunangajaţilor care revin din cele mai afec-tate zone să nu vină la serviciu.

Deși rata mortalității este mic[,aproximativ 1,2%, și ca în orice ase-menea viroză cei care mor sunt cei cuimunitate slăbită, vârtejul mediatic am-plifică panica și oferă puterilor occi-dentale un motiv plauzibil pentru aizola China. Întârzierile și cenzura re-gimului comunist chinez au contribuitși ele la proporțiile crizei, dar ne per-mitem să ne întrebăm dacă această cri-ză epidemiologică ar fi fost la fel demediatizată dacă ar fi apărut în Africasubsahariană. Experiența noului virusne arată cum ar putea fi lumea în viitor,când poate vor exista virusuri mult maiagresive. Omenirea pare la un momentde răscruce și i s-a pus în față o oglindăîn care-și poate privi chipul adevărat.

A consemnat V.A.

Moment de r[scruce pentru omenire< virusul uciga; din China

La 30 ianuarie, virusul a fost declarat urgență globală pentru sănătate de către Organizația Mondială a Sănătății


MAGAZIN”Joker” (regia Todd Philips) a primit 11 nominalizări la Oscar, inclusiv la categoriile ”cel mai

bun film”, ”cel mai bun regizor” şi ”cel mai bun actor în rol principal” (Joaquin Phoenix). Esteurmat de ”The Irishman” (regia Martin Scorsese), ”Once Upon a Time… in Hollywood” (regiaQuentin Tarantino) şi de ”1917” (regia Sam Mendes), cu câte zece selecţii fiecare.

Duminica viitoare AcademiaAmericană de film va acorda pre-miile Oscar, punctul culminant alsezonului premiilor cinematogra-fice, un eveniment urmărit cu in-teres și în România, unde mareamajoritate a sălilor de cinema pre-zintă doar filme americane. Iar în2020 cursa pentru cele mai presti-gioase premii din lumea filmuluiva fi extrem de strânsă, cu patruproducții favorite și alte câteva cușanse rezonabile la unele categorii.

”Joker” (regia Todd Philips) a primit11 nominalizări la Oscar, inclusiv la ca-tegoriile ”cel mai bun film”, ”cel mai bunregizor” şi ”cel mai bun actor în rol prin-cipal” (Joaquin Phoenix). Este urmat de”The Irishman” (regia Martin Scorsese),”Once Upon a Time… in Hollywood”(regia Quentin Tarantino) şi de ”1917”(regia Sam Mendes), cu câte zece selecţiifiecare. Acestea, alături de “Ford vs Fer-rari”, “Jojo Rabbit”, “Little Women”, “Mar-riage Story” şi “Parasite”, concurează lacategoria “cel mai bun film”.

La vremea lui am consacrat o paginăîntreagă filmului lui Tarantino și l-amnumit un basm alegoric al conflictuluicultural din societatea occidentală întreetosul conservator și cel liberal-umanistdus la extreme. Dar aproape toate filmelenominalizate aici au ceva de spus pe temesociale presante. Unele o fac direct, altelese exprimă prin mijloacele artei, prinmetaforă și detalii vizuale. Le-am văzutpe toate și încercăm în continuare să vile prezentăm în importanța lor specifi-că.

”Joker”, un film-simbol

Pornind de la un personaj consacratal universului fictiv creat de DC Comicsîn seria Batman, ”Joker” iese din clișeelefilmelor cu super-eroi (care predominăîn ultima vreme în cinematografele co-merciale) și se transformă într-un studiual felului în care o societate toxică și ipo-crită îi poate transforma pe cei mai vul-nerabili membri ai săi în rebeli ce-și varsămânia în stradă. O lungă serie de dezi-luzii și dezvăluiri despre fățărnicia șiminciuna care-l înconjoară din toate păr-țile, inclusiv de la oamenii pe care-i cre-dea cei mai apropiați, îl transformă pecomedianul ratat Arthur Fleck într-unsimbol al revoltei și răzbunării.

Studiul psihologic dus până la un ni-vel microscopic este susținut de o inter-pretare de rară intensitate care probabilîi va aduce lui Joaquin Phoenix Oscaruldestinat celui mai bun actor în rol prin-cipal. Transformarea treptată și dureroa-să se citește în fiecare gest, iar revoltapersonală crește în paralel cu revolta so-cială dintr-un Gotham City (poreclă con-sacrată pentru New York) sufocat de gu-noi material și moral. Fără a străluci prinoriginalitate (se bazează pe seria Batmanși thrillerele din anii 80), filmul reușeștesă surprindă angoasele unei omeniri carepare să devină victima propriului succesși devine un inspirat comentariu pentrumișcări de protest (uneori violent) ca maivechiul Occupy din SUA sau, recent, Ves-tele galbene din Franța și Sardinele dinItalia. Vedem că nimeni nu devine ”rău”fără motiv. E un adevăr incomod, darnecesar.

Ambalat în metafore vizuale memo-rabile (scara pe care Joker urcă din lumealui subterană), o coloană sonoră fasci-nantă și roluri secundare pe măsură (Ro-bert De Niro, Frances Conroy). E un filmcare poate rămâne printre capodoperelesecolului nostru.

”Parasite”, marea revelație

Rareori se întâmplă ca un film străinsă intre pe lista pentru ”cel mai bun film”,ba chiar cu șanse rezonabile de a primipremiul. Regizorul sud-coreean BongJoon-Ho a reușit cu ”Parasite” să șteargătoate granițele de gen (și noi i-am da Os-carul pentru regie). Avem aici comedie,dramă, thriller, comentariu social, chiarpuțin romantism și erotism, totul într-opoveste plauzibilă, condusă magistralspre un deznodământ violent și melan-colia înfrânților. E povestea a două fa-milii< una săracă, locuind la demisol (în-cât gazele deratizării le intră pe geam încasă), și una bogată, locuind în vila lu-xoasă a unui arhitect celebru.

Cine pe cine parazitează? Săracii carese insinuează prin escrocherii și mani-pulări în casa celor bogați? Bogații careperpetuează inegalitățile sociale? Min-ciuna care pare a fi indispensabilă func-

ționării societății? ”Ploaia care va veni leva potopi pe toate”, spune un cântec. Șitocmai ploaia desfundă, cumva, canali-zarea în care toate frustrările colcăiau șiduce filmul spre un final greu de antici-pat. Din păcate acest film minunat n-aajuns încă în cinematografe la noi, darcând va ajunge merită văzut, pentru căizbutește să facă un portret imparțial șifără crispare al condiției umane dintr-osocietate pe care și noi, aici, o trăim întoată splendoarea ei polarizată.

”The Irishman” și ”1917”, sau despre pomul lăudat

”The Irishman” a fost poate cel maiașteptat film al ultimilor ani. MartinScorsese conducându-i pe De Niro, Pa-cino și Pesci într-un film cu gangsteri șipovestea lui Jimmy Hoffa? Ce putea mer-ge prost? Ei bine, aproape totul. Starurileîși arată vârsta (toți bat spre 80 de ani),

iar efortul de a-i întineri digital în scenelepresupuse a avea loc în tinerețe este ne-convingător. Filmul e prea lung, areuneori un aer de docudramă indulgentă,De Niro și Pacino practic se joacă pe eiînșiși, iar momentele de reală emoție suntpuține și adesea par prea deliberate. Re-venit după 20 de ani de pauză, Joe Pescie într-adevăr strălucitor în rolul său deboss mafiot rafinat și ar merita Oscarulpentru rol secundar masculin. Dar pertotal acest film-omagiu arată mai degra-bă ca un recviem al genului care a produsatâtea mari succese și un cântec de lebădămai curând trist pentru protagoniștii lui.

”1917” al lui Sam Mendes a fost pre-zentat ca o minune tehnică și o povestebazată pe amintirile unui bunic veteranal frontului de vest din Primul RăzboiMondial, unde moartea a căpătat pro-porții industriale. Într-adevăr, manierade filmare și cadrele obținute de celebruldirector de imagine Roger Deakins sunt

remarcabile (iar Oscarul categoriei pareacontat deja). Dar iluzia unui film realizatdintr-un singur cadru nu scuză nenu-măratele clișee și lucruri neverosimiledintr-un scenario scris parcă pe genunchipentru un joc video. Lista lor ar umpletoată această pagină. Actoria nu prea ieseîn evidență, iar scenografia, oricât se stră-duie să redea oroarea acelui teatru derăzboi infernal, devine prea conștientăde sine, prea epatantă, sfârșind într-unartificial calofil fără substanță. E un filmpe care merită să-l vezi la cinema, darnu te îndeamnă să-l revezi. Păcat, puteafi o mare reușită dacă nu încerca atât destrident să fie.

Tot la categoria ”pomul lăudat” amaminti și ”Cei doi papi”, producție Netflixla granița docudramei, interesantă,uneori emoționantă, dar cu un iz puter-nic de marketing și PR religios. Inter-pretarea lui Sir Anthony Hopkins în rolulPapei Benedict merită însă apreciată. Darconcurența la premiul rolului secundareste mai acerbă ca oricând, favoriții fiindtotuși Joe Pesci și Brad Pitt.

Binecuvântați femeile și copiii

Scarlett Johansson are două nomi-nalizări pentru două filme bune. Primule ”Marriage Story”, povestea destrămăriiunei familii din lumea teatrului, filmatăcu empatie și uneori cu umor, în carepartenerul ei Adam Driver se impune caun star autentic și ar fi avut șanse la Oscarîn lipsa Jokerului. Al doilea e un filmcare ne-a plăcut mult de tot< ”Jojo Rab-bit”.

Are ca protagonist un băiețel de 10ani din Germania anului 1945, îndoctri-nat ca la carte cu nazism, dar cu inimăbună, dovadă că nu e în stare să ucidă lacomandă un iepuraș, în tabăra Hitlerju-gend unde merge de altfel entuziast. Scar-lett e mama lui, femeie dintr-o bucată,bonomă, puternică, opozantă a regimu-lui, care ascunde în casă o tânără evreicăpe care la început Jojo o vede mai rău cape un șobolan, ca pe parcurs să ajungăs-o iubească sincer. Filmul e haios, dardevine pe parcurs tot mai serios, ajun-gând la un patos discret care evocă sen-timente dintre cele mai elevate când vezicum acest copil crescut de partid să fiedur își regăsește bunătatea sub influențaprezențelor feminine din viața lui. Di-rector de imagine, inspirat și atent la to-nurile cerute de moment, este Mihai Mă-laimare jr.

S-a făcut mult tapaj pe seama nein-cluderii Gretei Gerwig în categoria ”celmai bun regizor” pentru noua versiunea ”Fiicelor doctorului March”. Mai alesîn cercurile feministe. Dar feminismulreal, fără agresivități și devieri, răzbatetocmai din acest film delicat despre mo-dul în care patru surori își caută împli-nirea. Delicat, dar și dezlânat, ameste-când planurile temporale fără prea marenoimă. Saoirse Ronan, în rolul lui Jo,scriitoarea familiei, primește o nouă șimeritată nominalizare.

Iar în filmul ”Ford vs Ferrari”, evo-când legendara cursă de la Le Mans din1966 și eforturile echipei Ford condusede Carroll Shelby, un film extrem de mas-culin, competitiv, cea mai luminoasă fi-gură e tot una feminină< soția pilotuluiKen Miles, jucată de Caitriona Balfe. Ara-tă o femeie sigură pe sine și înțelegătoarecu lumea bărbaților – o femeie cum ne-am dori cât mai multe în aceste vremuriisterice.

Acum rămâne să vedem ce va alegeAcademia – și să comentăm, desigur, du-pă aceea.

Vasile A.

Premiile Oscar propun `n acest an filmesimbolice pentru teme sociale presante


INTERVIU

Pe Mister Nicu îl cunosc copii,îl cunosc părinţi, bunici, unchi şimătuşi. Prichindei mai mici saumai măricei care au avut prilejul sărâdă, să cânte, să danseze atuncicând el a trecut pragul grădiniţeilor, sau chiar al şcolii, nu îl vor uitaniciodată. Asta deoarece Mister Ni-cu, inventiv şi jucăuş de fel, a con-turat de-a lungul anilor spectacoleatractive pentru copii, i-a “ţinut”pe cei mici numai ochi şi urechi,atenţi la tot ceea ce avea să le spună,prin mişcarea scenică, prin glas,prin poveste.

Anul acesta se împlinesc zece ani deMister Nicu, zece ani de spectacole pen-tru preşcolari şi şcolari mici, aşa că pri-cindeii de azi se vor bucura de multe în-tâlniri cu îndrăgitul prieten al copiilorde peste tot. Şi pornind de la faptul căzece ani sunt totuşi zece ani, l-am invitatpe Nicu Romaniuc, bunecunoscutulMister Nicu, la un interviu.

- Nicu, te invit pentru început săte prezinţi cititorilor noştri, părinţi,bunici, copii.

- Mă numesc Nicu Romaniuc, am 43de ani şi m-am născut în Seini. De 17 aniîncoace sunt strâns legat de Satu Mare,fiind căsătorit cu o sătmăreancă. Am ab-solvit liceul în Seini, ca tehnician veteri-nar, apoi am urmat cursurile unei şcolipostliceale în agro-turism şi am frecven-tat timp de patru ani cursurile Universi-tăţii USAMVCJ, Facultatea de agrotu-rism.

- Pentru că am început povesteaamintind că anul acesta sunt zece anide Mister Nicu, mă gândeam că aceştiani se sărbătoresc în mare fel. Ce pro-gram ai pregătit pentru Satu Mare?

- Anul 2020 înseamnă şi intrarea încel de-al zecelea an de spectacole oferitepreşcolarilor şi şcolarilor mici. În cifrear fi peste 3.500 de spectacole puse înscenă în mai toată ţara. De-a lungul ani-lor, am inventat aproximativ 15 specta-cole individuale, fiecare cu povestea lui.Pentru spectacolul aniversar am pregătito poveste adevărată, o poveste personalăcare redă cu destulă acurateţe parcursulvieţii mele ca Mister Nicu, dar şi al vieţiianterioare existenţei acestuia şi eveni-mente extraordinare care au dus la naşte-rea lui Mister Nicu.

- Şi-acum să trecem la partea încare ne forţăm memoria pentru căvrem să ştim cum, când şi unde înce-pe povestea lui Mister Nicu, cel în-drăgit de copii.

- Trebuie să precizez că deşi a existatun moment zero al începutului lui Mis-ter Nicu, totusi au fost câteva momenteesenţiale în viaţa mea personală care audus în mod cumva logic la cine suntacum. Astfel, încă din copilărie am fosto fire activă, joaca şi muzica făcând par-te din viaţa mea< mersul non stop pedealul cetăţii, jocul de baschet cu prie-tenii din curtea liceului, ieşitul cu cortulşi înotul practicat toate verile la Laculde la Mujdeni, dar şi la Balastiera Apa.Apoi, din 1996 m-am înscris în Orga-nizaţia Naţională “Cercetaşii Rom]niei”,unde sunt lider cercetaş şi astăzi şi spercă voi fi până la adânci bătrâneţi. Lacercetaşi am coordonat diverse proiecteşi tabere şi, bineînţeles, am cântat la ne-numărate focuri de tabără.

- Cum s-a “născut” Mister Nicu?- În 2009, după ce s-a născut prima

mea fetiţă, ne-am mutat de la Cluj-Na-poca la Seini la mama mea acasă, ur-mând să îmi găsesc ceva de muncă, unloc să mă angajez. Au trecut mai multeluni fără succes, până într-o zi când fi-ind la calculator am găsit un videoclipcu un bărbat care era într-o grădiniţăundeva în SUA şi le cânta copiilor.Reacţia mea a fost imediată, un fel de“Evrika”! Din acel moment şi până laprimul spectacol susţinut prima dată lagrădiniţa din Seini a trecut cam o lunăşi jumătate.

Socrii mei mi-au fost de mare ajutor,ei dându-ne un împrumut să îmi potcumpăra o chitară electro-acustică şi ostaţie mică de 10 W.

- De unde îţi iei energia pentruactivităţile cu copiii?

- După cum spuneam mai sus, joacaa făcut şi face parte din viaţa mea. Nuştiu cum să fiu altfel şi sincer, nu îmi parerău! Le spun tot timpul copiilor că sperdin tot sufletul să nu devin niciodată un“nenea”, ci să am tot timpul acel spirit tâ-năr.

- Ce stă la baza proiectelor tale? - Sunt o fire inventivă şi, deşi nu aş

zice că mă plictisesc neapăratrepede, simt că în mod regulat amnevoie să schimb ceva, să adaug ce-va, să fac ceva ieşit din comun.

- În toţi aceşti ani de activi-tate în mijlocul copiilor, cu si-guranţă ai trăit nenumăratemomente amuzante foc. Nepovesteşti şi nouă unul?

- Deşi în momentul întâmplăriiacestei poveşti nu a fost ceva foarteamuzant, uitându-mă înapoi,aceasta e o poveste amuzantă.Acum vreo şase-şapte ani am plecatde acasă spre Satu Mare la o gră-diniţă care avea acelaşi număr caşi o altă grădiniţă din Baia Mare.Evident că făcusem o greşeală deprogramare şi în aceeaşi zi trebuia să fiula amândouă grădiniţele deodată. Însăeu am ajuns la cea din Satu Mare…Dupăprimul spectacol, uitându-mă la telefonam observat foarte multe apeluri ratate,bineînţeles de la grădiniţa cu acelaşinumăr din Baia Mare, unde toţi co-piii şi educatoarele mă aşteptau…Le-am explicat încurcătura, mi-amcerut scuze şi după câteva săptă-mâni am ajuns şi la acea grădiniţă,unde mai în glumă, mai în serios,doamnele mi-au zis una-alta.

- Îmi imaginez că toate activităţiletale au avut parte de susţinerea fa-miliei tale.

- La început, soţia era un partenerde nelipsit la compunerea noilor versuripentru următorul spectacol, apoi m-aajutat fiica mea cea mare, cu care am şiînregistrat câteva piese şi apoi a ajuns sămă ajute la un moment dat şi cu susţine-rea unor spectacole, când am avut nişteprobleme de sănătate.

- Vreau să vorbim puţin şi despreparcul tău muzical.

- Parcul muzical a fost şi este un pro-iect de suflet, singura mea dezamăgire ecă nu am rămas în Seini să ̀ l pot întreţinemai bine şi să adaug şi alte instrumenteîn timp. Îmi doresc ca în viitor să lucrezla acest proiect pilot şi să ofer posibilitateaşi altor comunităţi să construiască aşaceva pentru tineri şi nu numai.

- Ce este un edu-tainer? Te întrebasta pentru că nu înţeleg ce înseamnătermenul şi ştiu că Nicu Romaniucasta e.

- Ca să raspund la această întrebare,trebuie să lămurim o altă denumire. Dacăluam denumirea de “entertainer”, cu toţiicred că am şti să zicem că vorbim de opersoană care oferă spectatorilor dis-tracţie prin diverse metode. În românăar fi un fel de “animator”. În schimb, dacăne uitam la edu-tainer, acesta la fel oferădistracţie, dar cu un rost, aş zice eu, şianume face educaţie! Eu o fac printr-ogrămadă de mijloace, numa-numa săajungă mesajul acolo unde trebuie! Ast-fel, dacă mă întreabă cineva dacă suntactor, din start îi voi spune că nu sunt,

dar evident că fac teatru cu copiii. Dacăspune lumea că sunt solist vocal, nu

mă voi recunoaşte nici în aceastăipostază, deşi spectacolele melesunt eminamente muzicale. Dacămă vede dansator, la fel, nu suntnici pe departe un “dansator”, dar

în cadrul spectacolelor mele dansezrock and roll, hip hop, populară şi

balet.

- Ştim că eşti un om activ. În ceactivităţi eşti acum implicat?

- Acum doi ani am construit un stu-dio de înregistrare mobil într-o rulotă,cu care am participat timp de doi ani laFestivalul de stradă din Satu Mare. Încadrul studioului îmi doresc să înregis-trez în primul rând muzica lui MisterNicu. Am şi început deja şi se poate găsipe site-ul www.muzica-educativa.ro. Înultimii trei ani m-am ocupat de construi-rea casei mele, astfel inventivitatea şicreativitatea au fost canalizate (foarte fru-mos zic eu) către acest proiect! Totodată,în ultimii ani am ̀ nceput să intru tot maimult în şcolile primare cu un spectacolspecial compus pentru categoria aceastade vârstă şi îmi doresc să continui acestobicei cât mai mult. Anul trecut am cân-tat pentru prima oară împreună cu fa-milia mea în cadrul unui festival pentrufamilii, Elementum! Sper ca proiectul săse dezvolte în timp.

- Încheiem adresându-ţi în-trebarea< ce proiecte ai

pentru viitor?- Sunt două proiecte

mari şi frumoase la carevisez de mulţi ani ;i la lu-crez de-o vreme, şi anu-me< îmi voi crea o for-

maţie cu care să organizezspectacole muzicale, cu pri-

mul spectacol susţinut la pri-măvară şi mai lucrez la un spec-

tacol “musical” pentru familii.A consemnat Ioana Vladimirescu

“Sunt o fire inventivă şi, deşi nu aş zice că mă plictisesc ne-apărat repede, simt că în mod regulat am nevoie să schimb ce-va, să adaug ceva, să fac ceva ieşit din comun”.

Povestea lui Nicu Romaniuc, Mister Nicu a;a cum `l cunosc to\i copiii

Anul acesta se `mplinesc 10 ani de c]nd Mister Nicu \ine spectacole pentru copii


CULTUR~Ioan Nistor< Dacă te uiți mai atent, observi repede că UE nu are timp de pierdut cu vestimentația, cu obiceiurile,

cu tot ce ne aparține. Afacerile sunt afaceri și dacă partenerul te trage în piept înseamnă că ești prost și trebuie să lașipe altul. Nu interzice nimeni porcul tăiat tradițional, doar îți spune că e o barbarie să spargi timpanul copiilor cuguițatul și că e mai bună asomarea. Știm toți, ca să glumim puțin, că Europa n-o să dezbrace româncele de ii, nici nule va cere oșenilor să lepede gacii...

Soarele apune, străluceşte-o lenevievagă, iar nimbul lui de aur, atât de-ncetînclină spre pădurea-n freamăt, să-şipoată pune-n traistă putere şi lumină.Din zare, unde joacă un praf de foc găl-bui, nu-i despărţire, şi nici adio nu-i. Fă-ră-ndoială,cineva în cer se roagă-acum.La marginea zării, aşteaptă-n locul undenoaptea ia ziua la culcare.

Vreun suflet ce se naşte, vreun sufletce se duce, pe soare îl opreşte de seară săse culce. Nu ştim dacă raza-i din urmăpeste fire-i speranţe luminează, sau poa-te-i o ispăşire fără pată.

La mijlocul codrului, roşie floareadorului. Pâlpâie tot cuprinsul, îl împo-dobeşte şi de vrajă străjuieşte. Luminea-ză, luminează, dar nu-i nimeni în noap-tea toată. Doar o pasăre pribeagă îşi cântă

amaru-i pe o creangă. A cântat, a des-cântat floarea de s-a-nviorat, a cântat ajeluit, până i s-a-ngăduit să bea apa dinpotir…

În potiru-i adunată, ca-ntr-o inimăde stea, alinându-i dragostea. Frunză destejar uscată, de ce freameţi zbuciumată?Ce şopteşti, ce dai să spui, vitregiei vân-tului? În adâncul codrului s-a stins glasuldorului. Dorul, pasăre pribeagă, nimeninu-i să-l înţeleagă. Ţi-a fost floarea vrajă,fată!…

Soarta-i însă hotărâtă, viaţa rând perând sfârşită, când iubind n-ai fost iubi-tă… Ca ţărâna putrezeşti, cântecul nu-ţiisprăveşti. Din adânc de rădăcini, dor dezbor către lumini. Dar tu, floare de păcat,dorului dacă te-ai dat, trebuia să-l ţii le-gat> de pământ te desprindeai, drumul

pribegiei luai. Sorţile au răsturnat, greupăcat neîmpăcat, pasărea-n pământschimbată, floarea moartă-n cer zbura-tă.

Cad înserări triste, târziu… Sufletulmeu, nufăr pe ape, viaţa zadarnic vreasă-l îngroape. Un glas venit de departeîmi spune că mai pot număra încă pestele, zilele-mi bune.

Soarele rănit, trimite nopţii somnvrăjit. Cerul îngroapă stele, clopotul prin-de să bată ruga de seară…Visul coboarăpână hăt, în abis, totu-i departe, totul edus. Trec vânători după haită în iarbaneagră să se ascundă; dulăii dau străinisă latre la jarul tremurat de şatre. Staula jar să se-ncălzească ţigănci cu ochiadânci, cu galbeni prinşi în plete<-“Copila mea ca din poveste, dă babei

un bănuţ să te dezlege! Floare mândră şifrumoasă, ai pornit-o de acasă tocmaiastă după-amiază, când era o ceaţă deasă.Şi de-atâta amărăciune, plâng şi ochii-mi de tăciune. O să-ţi zic pe drum deseară, despre neagră făcătură şi blestemulde iubire. Când i-o fi lumea mai dragă,să-i pice mintea bolnavă, să nu fie boalărea care-n fante să nu dea! Şi de-o fi săvie iarăşi numa-n în braţe să te ţie ; ve-de-ţi-l-aş cum îl ştii, nalt, bălan, cu ochicamfocul, aduce-ţi-l-ar ghiocul!’’...

Hai, dă babei un bănuţ, că descânte-cul ţi-a zis; bată-te de-acu’ norocul, du-te-n neguri, făcătură!” Departe, departe,apele se vaietă-n albie. Ultimul vis ca-lea-şi coboară, până-n afund de abis. Tre-cu o zi cum cade-o frunză veştejită.

Am mai îmbătrânit c-o zi.

Gheorghe Asachi s-a născut la 1martie 1788, în târgul Herța (județulDorohoi) și a murit în anul 1869, la Iași.Tatăl, Leon Asachi, preot, după moarteasoției se călugărește. Era învățat, știa săprețuiască învățătura și se mută cu copiiila Lemberg. Gheorghe Asachi începeșcoala la 9 ani, relativ târziu, dar se do-vedește o minte înzestrată și la 16 ani(1804) termină Universitatea cu docto-ratul în filosofie, obținând și diplomă deinginer și arhitect (1805).

Încă de la Lemberg, GheorgheAsachi a întocmit planuri de arhitect șidupă unul din ele chiar s-a ridicat o casă.Se întoarce în Iași unde se ridică maimulte case după planurile sale (1805)printre care cea a principesei Elena Stur-dza Păstrăvanu. Pleacă la Viena undeurmează cursul de matematică al astro-

nomului Burg (care a fost premiat deNapoleon I pentru invenția tablelor lu-nare folositoare navigației). Aici, Ghe-orghe Asachi urmează cursuri de artă șicultivă pictura în domeniul căreia do-vedește un real talent. Ajunge la Roma(1809), deși tatăl său îl invitase în țarăpentru a i se încredința un post de ingi-ner în armata rusă ( Principatele s-auaflat sub ocupația rusă între anii 1806 –1812). Urmează cursuri de arheologie,literaturi clasice și limba italiană, în carea făcut mai multe compuneri, după caresocietatea literară din Roma îl alegemembru extraordinar.

După sfatul ambasadorului Franțeila Roma, Gheorghe Asachi se întoarcela Iași (1812). Devine profesor de ingi-nerie (1813). Era singurul profesor de“românește”, la școala grecească, în tim-

pul domniei lui Scarlat Callimach. Caprofesor de matematică în limba românăcompune un curs de matematică (arit-metică, geometrie, algebră, geodesie) pecare l-a tipărit în trei părți. GheorgheAsachi activează fecund în domeniulșcolii (1814 – 1821). În 1817, GheorgheAsachi pune bazele primului teatru dediletanți. O perioadă (începând cu1821), Gheorghe Asachi se află la Vienaîn misiune diplomatică, pe lângă Met-ternich. Îl găsim la Iași (1827) ca luptătoractiv pentru școala românească.

Gheorghe Asachi are mari contribu-ții în domeniul culturii în perioada re-voluției de la 1848, a Unirii Principatelorși în timpul domniei lui Cuza. Opera luiGheorghe Asachi reflectă activitateaunui cărturar și intelectual cu o profundăgândire și concepție înaintată despre so-

cietate. Și la Gheorghe Asachi, activitateateoretică se îmbină organic cu cea prac-tică. Distingem însă câteva direcții fun-damentale, printre care locul întâi îl ocu-pă cea de profesor, pedagog și ctitor deșcoală. După ce la 1813 își începe lungaactivitate de profesor și educator, el punebazele unei școli. Odată cu celebrul săucurs de matematică (și aici, ca și în mun-ca sa de arhitect) el își va dovedi, nu nu-mai teoretic, dar și practic, valența sa deom de știință. Gheorghe Asachi va înfi-ința propria lui școală, care în cinci ani(1814 – 1819) este frecventată de 33 deelevi. Introduce examenul public, pe cri-teriul valorii (1818). Prin școala sa, Ghe-orghe Asachi deschide românilor porțilespre cultura europeană, iar predarea seface în limba română. Împreună cu Ve-niamin Costache și boierul luminat Mi-

hail Sturdza (viitorul domn al Moldo-vei), Gheoghe Asachi se pregătește săaducă profesori din Transilvania (1820)la seminarul de la Socola (care funcționadin anul 1804). Planul de reorganizarea Institutului Socola i s-a încredințat luiGheorghe Asachi, care devine “referen-darul” instituției școlare. În acest scop,Gheorghe Asachi călătorește șase luniîn Transilvania, pentru a cunoaște acti-vitatea școlilor române ortodoxe și aaduce pe cei mai pricepuți dascăli la So-cola< Ion Costea, pentru retorică și poe-tică> Ioan Manu, pentru latină> VasileBob Fabian, pentru teologie și VasilePopp, doctor, care pe lângă predarea maimultor obiecte este și director. Pentruun timp (începând cu 1821) înceteazăactivitatea la Socola.

Continuare pagina 7

În ultima vreme, vedem cum au în-florit activitățile culturale, spectacolelede valorificare a folclorului, se extindprilejurile de evidențiere a unor obi-ceiuri tradiționale precum ziua iilor,danțul la șură, ritualurile de dragobeteetc. Toate bune și frumoase! Nicio in-terdicție, nimic nu le tulbură. Deran-jează însă, ostentația, asperitatea afi-șajului. Propagandiștii partinici presa-ră, musai, și un condiment antieuro-pean, tonurile plângărețe susținând că,vedeți dumneavoastră, globalizarea,Europa, străinii și dușmanii ne furăidentitatea și NOI (ăștia care vă ceremvoturile!) o apărăm cu dinții... Aproapetrei ani, ne-a asurzit zelul antieuropeanal Inocentului de azi de la Rahova îm-potriva UE, supărat că oficialii euro-peni nu gustă nici roșiile românești,nici râvna împricinatului de a intro-duce, în viața județului și a țării, sulta-natul. Plânsoarea ascunde însă como-ditatea și lipsa ideilor. Nu UE în câr-dășie cu gândacul-croitor au deviat au-tostrada imaginară Pitești-Sibiu, ci in-competența ministrului Cuc. Temerea,cu miroznă populistă, că ni se fură totulde către „cineva” a fost transformatăîn slogane electorale, cel mai cunoscutfiind< mândri că suntem români! Eroiineamului au murit cu patria în sânge,

prin FAPTE, eroii politicianismului deazi ar muri cu ea de gât, cu vorbe. Pa-triotismul e în gene și stă bine acolo.A-l declara – vorbă goală este. Am citiînsă cu nesaț extazul de pe chipurileturiștilor occidentali când ar puteaajunge la mănăstirile din Moldova, lamare, în deltă sau în alte locuri bine-cuvântate, pe niște autostrăzi trăsnet…, sau cu niște trenuri demne de OrientExpres-ul de pe vremea lui Carol I.Cum adică, n-am mai fi români dacănu suntem mândri și nu umblăm cusloganul gravat pe frunte? Nu ne-arveni să zâmbim dacă am auzi pe alțiiscandând< „mândru că sunt italian”,„mândru că sunt maghiar”?...

Dacă te uiți mai atent, observi re-pede că UE nu are timp de pierdut cuvestimentația, cu obiceiurile, cu tot cene aparține. Afacerile sunt afaceri șidacă partenerul te trage în piept în-seamnă că ești prost și trebuie să lașipe altul. Nu interzice nimeni porcultăiat tradițional, doar îți spune că e obarbarie să spargi timpanul copiilor cuguițatul și că e mai bună asomarea.Știm toți, ca să glumim puțin, că Eu-ropa n-o să dezbrace româncele de ii,nici nu le va cere oșenilor să lepede ga-cii… Pentru europeni, diversitateaconstituie un tezaur comun, oriunde

s-ar afla. Europa s-a impus de-a lungulsecolelor ca un sistem al diversității,iar varietatea este, a fost și va fi o sursăde înfrumusețare a sufletului. Ne dauchiar occidentalii dovezi că țin la ceeste al lor… Iar oamenii au fost dotațicu ochii memoriei în ceafă, pe cândochii minții le-au fost puși în frunte,pentru a vedea înainte.

Mao a introdus uniforma. Ceau-șescu a impus o vestimentație confor-mă eticii comuniste. Antikemaliștiiturci revin la vălul islamic. Călugăriirecurg la bărboaie încâlcite. Talibaniise târăsc în combinezoane ascunzândgrenade printre boașe. Teroristele scotde sub hijab nu zâmbetul fermecător,ci pistoalele... Toate sluțesc frumusețeatrupului.

Portul tradițional românesc estesolar, ca un omagiu adus vieții ce ni s-a dat.

Cei ce se oțărăsc la UE pentru pre-tinse pericole demonstrează un singurlucru, că populismul îi determină pegură-cască să-și dea votul. Ne amintimcum țipa cu foc la oficialii din PE, dnaMaria Grapini îmbrăcată într-o minu-nată ie. O cacofonie expresivă, întrefrumusețea vestimentației româneștiși interjecțiile emise de politiciana do-tată cu duhul răfuielii. Aceasta să fie

mândria de a fi român? Îl vom vedeaoare pe europarlamentarul M. Tudose,sau alții, defilând prin Strasbourg înițari și țipând la doamna Ursula vonder Leyen, cerându-i să pună Româniala colț din cauza alegerilor în două tu-ruri? Regina Maria traversa oceanul încostum tradițional românesc și ce suc-ces mai avea!… Vorbea respectuos șiimpunea respect. Majestății-sale și Ță-rii. O, voi eroi antieuropeni, nimenidin Europa nu-și pierde vremea cu obi-ceiurile românilor! Ea are ce are doarcu sărăcia din țară, generată de politi-cieni cu bube în cap, și nu acceptă să-i vadă pe bărbați cu clopurile trase pesprâncene și pe femei suspinând în ma-rame din cauza rușinii de a-și câștigapâinea pe la case străine. Suntem într-un club select în care am intrat cu pan-talonii rupți în spate, dar suntem șimofturoși pe deasupra, și asta stricăorice chef. Observăm, revoltați, dar in-diferenți, cum pământenii își taie in-sistent Pământul de sub picioare. Totașa, atitudinile antieuropene seamănăcu gesturile nerozilor care-și taie cracade sub șezut. Uită cei ce le vehiculeazăcă bornele secolului XX au rămas pe-rechi-perechi< două războaie, două ti-puri de dictaturi, două blocuri milita-re? Pe care Europa Unită le-a stăvilit.

Politicienii sufocați de iliberalism artrebui să lase în bună pace tradițiile,știut fiind că pătează tot ce ating. Maibine și-ar digera antieuropenismul îm-preună osânza financiară. Altfel, vomajunge să dăm vina pe Europa, că s-aupierdut versurile lui Ovidiu în limbageților, deși vinovați se pot găsi și din-colo de lumea palpabilă.

Polonezul Adam Michnik spuneîntr-un recent interviu din „Românialiterară” (Nr. 1-2, 2020) următoarele<„cred că lucrul cel mai bun care li s-aîntâmplat țărilor noastre, mă refer șila Polonia, și la România, este acesta<că suntem membre ale Uniunii Euro-pene.”

Apus de soare

Gheorghe Asachi (1788 – 1869), c[rturar, pedagog, ctitor de ;coal[, filozof, literat

O sperietoare f[r[ suportIoan Nistor

Mircea P`rlea

Livia M[rcan


ISTORIENe `ntreb[m, `n continuare, `mpreun[ cu Cioran “– C]nd va ridica \[ranul rom]n capul `n

sus?” ~n jos am privit de c]nd ne-am n[scut. Dac[ e s[ analiz[m mai profund aceast[ interoga\ieretoric[ ;i tema discu\iei noastre, observ[m ca momentul Unirii Principatelor este un astfel de actde curaj ;i patriotism. Iar conservatorii au contribuit semnificativ, a;a cum am ar[tat, la ̀ mplinireaacestui ideal na\ional.

Privind destinul acestei na\iunica o ascensiune, observ[m c[ fiecaremoment istoric decisiv se contureaz[ca treapt[ `n acest proces. Un astfelde reper ̀ n devenirea noastr[ ca po-por este ;i Unirea Principatelor, `ncare Partidul Conservator a avut unrol semnificativ. La baza acestei for-ma\iuni politice st[, fire;te, ideologiaconservatoare, cunoscut[ ̀ n filosofiapolitic[ sub denumirea de conser-vatorism.

Conservatorismul este un termen fo-losit eronat `n sens de opozi\ie fa\[ de pro-gres, ̀ ns[ nu trebuie confundat cu tradi\io-nalismul, care se opune nout[\ii prin exce-len\[. Ideologia conservatoare apare ca oreac\ie la schimb[rile provocate deRevolu\ia Francez[, dar ;i fa\[ de liberalism,pe care o consider[ o concep\ie revolu\io-nar[. Pornind de la Revolu\ia Francez[, fon-datorul ideologiei, Edmund Burke, spunec[ a distruge o veche ordine social[ pentrua o `nlocui cu alta duce la o inutil[ v[rsarede s]nge. Numai statul poate garanta liber-tatea oamenilor. ~n afara statului, nu poateexista nici libertate, nici drepturi. Conser-vatorii resping conceptul burghez de egali-tate. Oamenii sunt prin natura lor inegali.Nu se opun reformelor, dar doresc s[ ame-lioreze o situa\ie ;i nu s[ o schimbe, fiindpreocupa\i de o continuitate a trecutului ;isus\in]nd respectarea ordinii tradi\ionale,`n care fiecare om `;i cunoa;te pozi\iamo;tenit[ `n ierarhia social[. Monarhia ;iaristocra\ia trebuie p[strate, iar Biserica s[-;i men\in[ autoritatea spiritual[. Conser-vatorismul rom]nesc se aseam[n[ `ntr-oanumit[ m[sur[ cu cel european. A ap[rut,la r]ndul lui, ca reac\ie `mpotriva liberalis-mului ;i a militat pentru dezvoltarea orga-nic[ a societ[\ii prin p[strarea tradi\iilor.Crearea institu\iilor moderne trebuia s[ aib[loc, ̀ ns[ numai ̀ n m[sura ̀ n care societatea`ns[;i le sim\ea nevoia. Se promoveaz[ po-litica pa;ilor m[run\i, ceea ce presupuneaun ritm lent, dar sus\inut de `nf[ptuire aprogresului. Partidul Conservator este ̀ nfi-in\at abia ̀ n 1880 ;i ̀ i are ca lideri, cronologicpe< Manolache C. Epureanu, Lasc[r Catar-giu, Ion Emanuel Florescu, Gheorghe Gri-gore Cantacuzino, P. P. Carp, Titu Maiores-cu, Alexandru Marghiloman.

Junimea reprezint[ fondarea spirituluicritic modern `n cultura rom]n[

Junimi;tii sunt cei care semnaleaz[ ne-concordan\a dintre structura social[,tradi\ional[ rom]neasc[ ;i institu\iile noi,

adoptate dup[ modelul occidental. TituMaiorescu se opune `n mod expres siste-mului politic dominat de liberali, c[ruia `iopune ideea statului natural sau organic.

~n acest scop, statul trebuia s[ intervin[astfel `nc]t s[ asigure o armonie social[.Junimi;tii au condamnat statul liberal cape un produs al capitalismului str[in, res-ping]nd structura sa parlamentar[, nepo-trivit[ cu realiz[rile rom]ne;ti. Titu Maio-rescu minimalizeaz[ rolul burgheziei,men\in]nd doar dou[ elemente ale struc-turilor sociale< monarhia & \[r[nimea. Ri-dicarea cultural[ a poporului ar fi permis,`n concep\ia junimist[, dob]ndirea ;i exer-citarea libert[\ilor politice. Este comb[tut[falsa erudi\ie, este respins[ nonvaloarea,identificat[ la nivel lingvistic sub formabe\iei de cuvinte prin abuzul de neologisme,la nivel socio-politic ;i cultural – formelef[r[ fond. Junimea reprezint[ fondarea spi-ritului critic modern `n cultura rom]n[,dar ;i o critic[ adus[ lipsei de echilibru ̀ ntreformele institu\ionale ale reformei ;i men-talitatea poporului. P[trunderea prea ra-pid[ a nout[\ilor `l alarmase, `n prim[ in-stan\[, pe Mihail Kog[lniceanu, care declara`n articolul-program Introducție, odat[ cuapari\ia revistei Dacia literar[, la 1840, c[dorul imitației s-a făcut o manie primej-dioasă, pentru că omoară în noi duhul na-țional.

Subliniaz[, totodat[, importan\a spe-cificului na\ional `n literatura rom]n[,ad[ug]nd c[ fiecare popor contribuie lapatrimoniul culturii universale prin ele-mentul specific geniului s[u na\ional. Maitârziu, în articolul În contra direcției deazi în cultura română (1868), condamnă șiTitu Maiorescu "vițiul radical" de a ̀ mpru-muta forme ale culturii apusene f[r[ a lecorela cu realitatea existent[. Mai actual caniciodat[, Maiorescu spune< "Vițiul radicalîn toată direcția de astăzi a culturei noastreeste neadevărul, neadevăr în aspirări, ne-adevăr în politică, neadevăr în gramatică,neadevăr în poezie, neadevăr în toate for-mele de manifestare a spiritului public."

Junimi;tii impun necesitatea educ[riipublicului prin a;a-numitele "prelec\iunipopulare", pentru a apropia poporul decultur[ ;i a-l face s[ o `n\eleag[ ca factorde progres ;i moralitate – "cu o cultur[fals[ nu poate tr[i un popor" (Titu Maio-rescu). Resping]nd compromisul cu for-mele goale, Maiorescu `;i asuma cu luci-ditate responsabilitatea `n fa\a culturiirom]ne contemporane. ~n acest sens, afir-ma< "Ai un singur bloc de marmur[< dac[`l `ntrebuin\ezi pentru o figur[ caricat[,unde mai po\i sculpta o Minervă?"

Eminescu s-a integrat cu toată fiinţa şigândirea în mişcarea conservatoare

Ca redactor-șef al ziarului conservatorTimpul, Eminescu este cel ce transpuneideile anterior enun\ate ̀ n articole politice.Dacă din punct de vedere al operei literare,Eminescu aparţine tuturor românilor şiîntregii umanităţi, din punct de vedere po-litic, el s-a integrat cu toată fiinţa şi gândi-rea în mişcarea conservatoare, aflată înfaza închegării şi transformării sale în par-tid politic. Primele contacte cu mişcareaconservatoare le are la societatea Junimeade la Iaşi, atras fiind de personalit[\ilemembrilor săi, printre care îi putem enu-mera pe Titu Maiorescu ;i Iacob Negruzzi,de formaţie germane. De altfel, însăşi li-beralii recunoşteau superioritatea conser-vatorilor în atragerea elitei intelectuale, re-cunoscând că de la Eminescu şi până laOctavian Goga multe dintre marile per-sonalităţi ale culturii noastre au fost situateîn afara şi împotriva Partidului Liberal.

Pentru Eminescu, legea suprem[ `npolitic[ era conservarea na\ionalit[\ii șiîntărirea statului național. Poezia sa este,de asemenea, alt spa\iu scriptural unde nuse fere;te de a-;i expune viziunile. Un astfelde exemplu o constituie secven\a satiric[din celebra Scrisoare a III-a < “Au prezentulnu ni-i mare? (…) / N-o să aflu într-ainoștri vre un falnic juvaer? (…)/ Nu senasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii,/Panglicari în ale țării, care joacă ca pe fu-nii,/ Măști cu toate de renume din comedia

minciunii?/ Au de patrie, virtute, nu vor-bește liberalul,/ De ai crede că viața-i e cu-rată ca cristalul?/ Nici visezi că înainte-țistă un st]lp de cafenele,/ Ce își r]de de-aste vorbe îng]n]ndu-le pe ele>/ Toți pebuze-av]nd virtute, iar în ei monedă cal-pă,/ Quintesență de mizerii de la creștetp]nă-n talpă.”

Etern pendul]nd ̀ ntre Orient ;i Occi-dent, dup[ cum spune Neagu Djuvara,`ntre o civiliza\ie rural[ conservatoare ;ipersistent[ ;i, pe de alt[ parte, o elit[ re-ceptiv[ ̀ n fa\a unei diversit[\i de influen\eexterne, cultura rom]n[ este deci una hi-brid[, un etern contrast `ntre elementulautohton ;i civiliza\ia occidental[. Con-servatorismul, asigur]nd continuitatea tre-cutului ;i glorificarea acestuia, `ncearc[tente de paseism<"Și această ciumă-n lumeși aceste creaturi/ Nici rușine n-au să ieieîn smintitele lor guri/Gloria neamului nos-tru spre-a o face de ocară,/Îndrăznesc casă rostească p]n’ și numele tău... țară!"

~ns[ aceast[ tendin\[ a conservatoris-mului rom]nesc se diferen\iaz[ radical deconservatorismul occidental, spre exem-blu, de cel britanic, unde a evoca trecutulglorios ̀ nseamn[ a face o incursiune ̀ n is-torie elogiind epoca victorian[, ca perioad[istoric[ fatidic[ `n cursul evolu\iei uma-nit[\ii. ~n antitez[, a privi c[tre trecut`nseamn[, pentru rom]ni, a reg[si originilerurale, a;a cum sunt ele ilustrate ̀ n pictu-rile lui Grigorescu, cele ale satuluirom]nesc, unde `nt]lnim, ca o icoan[ arom]nismului, chipul \[ranului rom]n.

Cu toate c[ aceast[ priveli;te asupratrecutului are, f[r[ doar ;i poate, o`nsemn[tate deosebit[ pentru noi, se im-pune s[ accept[m c[, raportat la istoriauniversal[, orgoliul nostru, al oamenilorn[scu\i `ntr-o cultur[ mic[, este, a;a cumspune Cioran `n Schimbarea la fa\[ aRom]niei, ̀ ntotdeauna r[nit. Dac[ e s[ nelu[m dup[ aceasta, “Rom]nia nu are nimicoriginal `n afar[ de \[rani, arta popular[;i peisajul de care nu suntem, desigur, res-ponsabili. Dar cu \[ranii nu putem intradec]t pe poarta din dos a istoriei. Este iz-bitoare atmosfera primitiv[ a acestei \[ri.Toat[ Rom]nia miroase a p[m]nt.”

Ne ̀ ntreb[m, ̀ n continuare, ̀ mpreun[cu Cioran – C]nd va ridica \[ranul rom]ncapul `n sus? ~n jos am privit de c]nd ne-am n[scut. Dac[ e s[ analiz[m mai pro-fund aceast[ interoga\ie retoric[ ;i temadiscu\iei noastre, observ[m ca momentulUnirii Principatelor este un astfel de actde curaj ;i patriotism. Iar conservatorii aucontribuit semnificativ, a;a cum am ar[tat,la ̀ mplinirea acestui ideal na\ional, au avut,

deci, un rol profetic. Istoriografia din perioada comunist[

nega `ns[ `n totalitate rolul pe care con-servatorii rom]ni l-au avut ̀ n Unirea Prin-cipatelor ;i realizarea Rom]niei Mari. Seurm[rea scoaterea `n eviden\[ a roluluimaselor populare `n f[urirea istoriei ;icompromiterea clasei boiere;ti. S-a omiscu bun[ ;tiin\[ faptul c[ masele aveau ne-voie de lideri ;i ca noi nu aveam `nc[ oburghezie ̀ n adev[ratul sens al cuv]ntului.Se punea semnul egalit[\ii `ntre conser-vator ;i retrograd. Realitatea e `ns[ alta<primele elite din Principate proveneau dinmica boierime, singura categorie care pu-tea coordona masele. Semnatarii memo-riilor boiere;ti din sec. al XVIII-lea erauboieri – Ionic[ T[utul, Dinicu Golescu etc.De asemenea, elitele pa;optiste unionisteproveneau tot din clasa micii boierimi< V.Alecsandri, Costache Negri, ManolacheC. Epureanu. Ni-l putem ̀ nchipui oare peEminescu anti-unionist? Sau pe conu’Alecsandri? Trebuie s[ \inem seama c[Adun[rile Elective de la Ia;i ;i de la Bucu-re;ti erau dominate de conservatori ;i to-tu;i l-au ales pe Cuza. Primul guvern al luiCuza a fost unul condus de un conserva-tor < Barbu Catargiu. A fost Catargiu ̀ mpo-triva unirii? Pot fi acuza\i marii lideri aiPartidului Conservator, de la Lasc[r Ca-targiu la Grigore Cantacuzino, de lipsa depatriotism? N-au militat P. P. Carp, Ale-xandru Filipescu ;i Alexandru Marghilo-man pentru f[urirea Rom]niei Mari? ~nconcluzie, al[turi de grup[rile liberale, celeconservatoare doreau o Rom]nie unit[.Conservatorismul rom]nesc nu a disp[rutdup[ ce Partidul Conservator ;i-a ̀ ncheiatactivitatea. Na\ional-cre;tinismulrom]nesc, g]ndirismul, partidul na\iona-list-democrat al lui Nicolae Iorga ;i parti-dul na\ional-cre;tin al lui Octavian Gogacontinu[ ̀ n interbelic ideile conservatoare.

Intuind parc[ ce va urma ̀ n anii comu-nismului, dar ;i realitatea crunt[ a ultimilor30 de ani, marele P. P. Carp afirma<Rom]nia modern[ a fost f[urit[ de boieri;i va fi distrus[ de mahalagii.

Bibliografie<Ioan-Aurel Pop, O scurt[ istorie a rom]nilor>Neagu Djuvara, ~ntre Orient ;i Occident>Emil Cioran, Schimbarea la fa\[ a Rom]niei>Mircea C[rt[rescu, Baroane!

Silvia Maria Ruba,Colegiul Na\ional Mihai Eminescu

Clasa a XII-a F, ;tiin\ele sociale

Primul guvern al lui Alexandru IoanCuza a fost cel condus de conservatorulBarbu Catargiu

Conservatorismul rom]nesc ;i Unirea Principatelor

Prezentare sus\inut[ `n 24 ianuarie la Simpozionul de la Poesis, dedicat Unirii Principatelor Române

Urmare din pagina 6

În anul 1827, Gheorghe Asachi repu-ne în funcțiune, în locul seminarului, oșcoală normală, în fostul local al Mănăs-tirii trei Ierarhi, sub numele de Școala va-siliană (de la numele lui Vasile Lupu).Gheorghe Asachi este referendarul gene-ral al școlii, deoarece se întemeiază maimulte școli și se organizează mai bine celedistrictuale cu limba de predare română.Până atunci limba de predare era cea gre-cească. Gheorghe Asachi este trimis laBucurești de administrația rusească dinMoldova, (având în vedere excepționalasa pregătire teoretică) ca secretar al Co-misiei pentru redactarea “RegulamentelorOrganice” (toamna lui 1829 – primăvarelui 1830). Ca și în cazul misiunii diplo-matice pe care o avusese la Viena, Ghe-orghe Asachi dă dovadă de mult simț po-

litic de orientare și toate actele sale suntîn favoarea națiunii. Gheorghe Asachi esteși fondatorul Bibliotecii de la Universitateadin Iași, deschisă în localul AcademieiMihăilene în anul 1841.

O altă mare direcție de afirmare a spi-ritului național este la Gheorghe Asachiliteratura și publicistica. Încă din perioadașederii în Italia (1812), Gheorghe Asachiscrie poezii de mare finețe artistică și deun lirism profund< Odă la Italia, Odă laTibru, sonete în care transpare pe alocuriinfluența lui Petrarca, fără însă a neglijaspiritul românesc. Gheorghe Asachi scoa-te cel dintâi ziar din Moldova, Albina ro-mânească (1 iunie 1829) în coloanele că-ruia apare, ca un militant de frunte al celormai înaintate ale epocii, privind emanci-parea națiunii române. Ca promotor alteatrului din Moldova, Gheorghe Asachiaduce pe scena din salonul lui Costache

Ghica, din Iași, atât piese traduse de eldin limba franceză, cât și piese originaledin limba neamului, teatrul fiind o tribunăînaltă a ideii de emancipare națională.

Lucrări de referință< Către neamulMoldovei. Pentru întoarcerea privilegiilorsale și prăzdnuire a zilei 8 octombrie Întrucare s-au suit pre scaunul domniei Preaînălțatul bine credinciosul și Patriatuldomn Ioan Sandul Sturza voievod. Odăa lui Gheorghe Asachi, Iași, 1822> Des-crierea cadrului al doilea din Istoria Mol-dovii înfățoșitu pe Ștefan cel Mare cu-vântând al său testament politicesc. Des-cription du second tableau de l’histoiremoldave… Jassy, 1834> Fabule alese, peromânie aduse, Eșii, 1836> Începuturilelimbei latine. Pentru tinerimea șhoalilordin Principatul Moldovei. Principia lin-guae latinae. In usum invenntis schola-rum Principatus Moldaviae, Eșii, 1836>

Poesii, Iașii, 1836> Elemente de matema-tică, partea I-III, Ia;i, 1836 – 1838, 3 vo-lume> Privigherea ostașului moldovan laprilejul sărbării date preaînălțatului domnMihail G. Sturza, V, V de corposul ofițe-rilor. Meditație, Iași, 1837> Relație istoricăasupra șhoalelor naționale în Moldovade la a lor răstatornicire 1828 – 1838>Descrierea istorică a tabloului ce înfăți-șează pe Alexandru cel Bun, domnulMoldovei, când au primit coroană și hla-midă de la ambasadorul împăratului IoanPaleologu II, Iași, 1839> Doquie et Trajan,Legende populaire , des roumains, suived’un itinèraire au mont Pion. Dochia șiTraian, Despre zicerile populare a româ-nilor, cu itinerarul muntelui Pionul, Iași,1840> Relație de starea învățămintelor pu-blice în Moldova pe anul școlar 1839 –1840, Iași, 1841> Elemente de matematicăp. I, Aritmetică, Iași, 1843> Fabule ver-

suite, Ed. a III-a, adăugită, Iași, 1844>MIRTIL și HLOE, Pastorală, prelucraredupă Gesner și Florian, Cea întâiu piesădramatică reprezentată în limba română,Iași, 1850> Petru Rareș, dramă istorică înpatru părți. P.I, Iași, 1853> Culegere depoesii, 1854> Țiganii, Idilă cu cântece, re-prezentată în 24 I 1856, pentru TeatrulNațional, Iași, 1856> Nouvelle historiquede la Moldo-Roumanie, Traduit du Rou-main Partie I-II, Iași, 1859-1866> Pentruprogresul patriei române, Odă dedicatăînaltei adunări elective a PrincipatelorUnite, Iași, 1862> Elena Dragoșu de Mol-davia, Dramă istorică în trei acte, Iași,1863> Voichița de Roumanie, dramă is-torică originală, Iași, 1863> Poesii, Văleniide Munte, 1908> Nuvele istorice, cu unstudiu, indice și final de Petru V. Haneș,București, 1915> Opere, vol. I-II, Edițieîngrijită de N. A. Ursu, București, 1973.

Gheorghe Asachi, publicist, promotor al teatrului românesc, pictor, arhitect, diplomat


Actorul Sebastian Stan, celebru pen-tru personajul Bucky Barnes pe care `linterpreteaz[ ̀ n filmele produse de Mar-vel, a recunoscut ̀ ntr-un interviu pentruMen’s Health c[ era extrem de nesigurde calit[\ile sale fizice c]nd a ob\inut pri-mele roluri `n filmele cu supereroi.

Actorul american de origine rom]n[,Sebastian Stan, a ajuns cunoscut pe planinterna\ional dup[ ce a jucat rolul luiBucky Barnes ̀ n franciza “Captain Ame-rica”. El a povestit `ntr-un interviu pu-blicat de revista Men’s Health c[ se sim\eaextrem de nesigur atunci c]nd `;i com-para corpul cu al\i actori - cu mu;chi“masivi” - precum Chris Evans sau ChrisHemsworth. Asta l-a ̀ mpins s[ transfor-me mersul la sal[ `ntr-o obsesie.

“Eram foarte nesigur c[ m[ aflam `npreajma acestor actori masivi, eram cu50 de mile `n spatele lor `n ceea ceprive;te mu;chii. A;a c[ am `nceput s[ridic greut[\i din ce `n ce mai mari ;i s[m[n]nc mai mult. Dar, oricum nu credc[ pot ajunge la dimensiunile pe care leau Chris Evans sau Chris Hemsworth.Ca s[ fiu sincer, cred c[ am ajuns la m[ri-mea maxim[ pe care o poate atinge cor-pul meu”, a spus actorul.

Sebastian Stan are 37 de ani ;i estecel mai popular actor rom]n care a reu;its[ se impun[ ̀ n industria de film ameri-can[. ~n “Mar\ianul”, nominalizat la ;aptepremii Oscar, a jucat al[turi de Matt Da-mon, iar ̀ n “Leb[da Neagr[“ a f[cut partedintr-o distribu\ie de top al[turi de NA-talie Portman, Mila Kunis ;i Vincent Cas-sel. A jucat ;i ̀ n musical-uri pe Brodway;i `n serialul american “Gossip Girl, dar;i `n lungmetrajul “I, Tonya”, de CraigGillespie.

Sebastian vorbe;te fluent rom]na.~ntr-una din scenele filmului “CaptainAmerica< Civil War”, din 2016, i se per-mite s[ aib[ c]teva replici `n limbarom]n[, scena fiind plasat[ la Bucure;tiunde personajul s[u, Bucky, cump[r[ dinpia\[ c]teva prune. Chiar dac[ scena estescurt[ ;i nesemnificativ[, actorul a fostrecunosc[tor regizorilor Anthony Russo;i Joe Russo.

~n cel mai recent film din trilogia“Captain America”, Stan a jucat `ntr-unrol principal al[turi de Robert DowneyJr., Scarlett Johansson, Chris Evans, HugoWeaving ;i Samuel L. Jackon. Rolul din“Captain America” l-a reluat ;i ̀ n franciza“Avengers”.

Actorul Sebastian Stan a dezv[luitc[ a fost nesigur de corpul s[u

c]nd a filmat pentrusuperproduc\iile Marvel

Aflată în plin turneu de promo-vare a albumului “Courage”, CelineDion și-a asigurat fanii că se simtebine, după decesul mamei sale.Therese Dion a fost răpusă de oboală necruțătoare la vârsta de 92de ani.

În urma morții mamei sale, CelineDion a decis să își continue turneul încare se află de ceva timp. Celebra cân-tăreață canadiană și-a anunțat fanii că“se simte ok” după ce femeia care i-adat viață a părăsit această lume, păs-trând un loc special pentru muzicaacesteia în playlistul zilei.

Therese Dion, mamă a 14 copii, amurit înconjurată de familie și de prie-teni, în Canada, potrivit CTV News.

Decesul acesteia a survenit pe 17 ia-nuarie. În urmă cu câteva luni, fiica eicea mai mare, Claudette Dion, a dez-văluit că aceasta suferea de mai multeboli grave, inclusiv pierderi de memo-rie, probleme oftalmologice și deficien-țe de auz.

În ziua decesului, Celine Dion ascris un mesaj emoționant dedicat ma-mei sale pe Instagram. În seara aceleiașizile, a făcut o pauză în timpul concer-tului susținut la American AirlinesArena din Miami și le-a spus fanilorcă mama ei murise cu câteva ore în-ainte, asigurându-i, totodată, că ea sesimte bine.

Therese Dion, supranumită în pro-vincia canadiană francofonă “MamanDion” (Mămica Dion), a avut 14 copii,

Celine fiind cea mai mică (51 de ani,născută în 1968).

Ea i-a lansat şi cariera viitoarei cân-tăreţe cu aproape 250 de milioane dealbume vândute, trimiţându-i o casetăimpresarului (şi viitorul soţ al artistei)Rene Angelil, pe când Celine avea 12ani. Therese Dion a avut, timp de câţivaani, o emisiune culinară la televiziune,şi-a vândut creaţiile culinare sub marca“Les pâtés de Maman Dion” şi a înfi-inţat “Fundaţia Mama Dion” (Fonda-tion Maman Dion), pentru a ajuta copiidefavorizaţi din Quebec să urmezeşcoala. De asemenea, “Maman Dion”a compus melodia “Ce netait quun reve(N-a fost decât un vis”), care a devenitrepede un hit și a făcut-o celebră pefiica sa.

Céline Dion, prima declara\iedup[ moartea mamei ei

Ducesa Kate a Marii Britanii,soţia prinţului William, a demaratun scurt turneu prin Regatul Unitpentru a realiza un sondaj pe temaeducaţiei timpurii, ca parte a înda-toririlor oficiale pe care membriifamiliei britanice continuă să le în-deplinească după ruptura deprinţul Harry, informează Reuters.

Ducesa de Cambridge, potrivit titlu-lui său oficial, a demarat marţi la Bir-mingham (centrul Angliei) realizareaunui sondaj care cuprinde ''cinci întrebăridespre cei cu vârsta sub cinci ani'', iarmiercuri a vizitat Cardiff. Kate urmeazăsă viziteze, în aceeași zi, o închisoare defemei din Surrey, la sud de capitala bri-tanică.

Turneul se desfășoară după ce fratelemai mic al lui William, Harry, care s-aîntors între timp în Canada, a anunţat căel și soţia sa, Meghan, intenţionează sălimiteze participarea la îndatoririle regaleși să devină independenţi din punct devedere financiar. Anunţul a declanșat ocriză în monarhia britanică.

Subiectul a ţinut primele pagini aleziarelor din Marea Britanie în ultimeledouă săptămâni culminând cu un acordcare prevede că ducii de Sussex vor re-nunţa la îndatoririle regale și își vor pe-trece cea mai mare parte a timpului înAmerica de Nord.

Activitățile lui Kate și William

~ntre timp, William (37 de ani) și Ka-te (38 de ani) continuă să-și ducă la în-

deplinire angajamentele oficiale, în con-formitate cu determinarea familiei regalede a-și desfășura activitatea ca de obicei.

Marţi, prinţul William a participat lao întrunire a United for Wildlife Taskfor-ces, care are drept scop combaterea co-merţului ilegal cu produse animale, întimp ce Kate s-a aflat la Muzeul de Știinţădin Birmingham pentru a lansa sondajulprin care persoane din toate regiunileţării își pot exprima părerile despre edu-caţia timpurie a copiilor. Miercuri, ea aparticipat la un curs de activităţi senzo-riale pentru bebeluși, după care are înprogram o întâlnire cu deţinutele de la oînchisoare pentru femei.

Scopul turneului lui Kate

“Părinţii, îngrijitorii și familiile suntesenţiale pentru creșterea copiilor în aniide formare, acesta este motivul pentrucare doresc să-i ascult”, a spus Kate cuocazia lansării proiectului. Ducesa Kate,mamă a trei copii, a adăugat< “Ca părinte,știu cât de mult preţuim sănătatea și fe-ricirea viitoare a copiilor noștri.”

Scopul sondajului, care conţine cinciîntrebări scurte precum ''Ce credeţi căeste cel mai important pentru copiii carecresc în Regatul Unit astfel încât să aibăo viaţă fericită ca adulţi?'', este de a oferio sursă vitală de informaţii și de a con-tribui la generarea unei schimbări pozi-tive, pe termen lung, a precizat biroul depresă al Palatului Kensington, citeazăAgerpres.

Kate Middleton face furori dup[ plecarea ducilor de Sussex

Conservatorismul Moment de r[scruce pentru€¦ · Auschwitz au fost ucise, în perioa-da...

Documents

Transcript of Conservatorismul Moment de r[scruce pentru€¦ · Auschwitz au fost ucise, în perioa-da...