Conservarea Biodiversitii n Romniaerban Mioara

Biodiversitatea nseamn diversitatea formelor de via sub toate aspectele diversitatea speciilor, varietatea genetic in cadrul aceleiai specii i a ecosistemelor. Aceasta furnizeaz o gam larg de beneficii omenirii spre exemplu bunuri (lemn/cherestea si plante medicinale) si servicii de vital necesitate (precum ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea polurii, polenizarea etc). Pierderea continu a biodiversitii a fost unamim recunoscut ca fiind cea mai urgent problem de mediu cu care se confrunt societatea de azi. Bogia fondului natural si a habitatelor reprezint un element de mare valoare pentru calitatea vietii noastre. i mai important este c aceste zone joac un rol critic n reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, clima) i pentru unele resurse naturale de care societatea noastr depinde. Valoarea economic a acestor servicii de ecosistem este covritor mai mare comparativ cu costul necesar protejrii i conservrii lor. Biodiversitatea are un rol important n viaa fiecrei societi, reflectndu-se n cultura i spiritualitatea acestora (folclor, art, arhitectur, literatur, tradiii i practici de utilizare a terenurilor i a resurselor etc.). Valoarea estetic a biodiversitii este o necesitate uman fundamental, peisajele naturale i culturale fiind baza dezvoltrii sectorului turistic i recreaional.

Delta Dunrii Delta Dunrii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia i parial n Ucraina, este a doua ca mrime i cea mai bine conservat dintre deltele europene. Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO n 1992, fiind clasificat ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i ca parc naional n taxonomia internaional a IUCN. Aceasta se suprapune siturilor de importan comunitar Delta Dunrii (sit SCI)i Delta Dunrii (zona maritim);precum i ariilor de protecie special avifaunistic Betepe - Mahmudia i Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie. Situl Delta Dunrii (ncepnd din 21 mai 1991) este protejat prin Convenia Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) ca zon umed de importan internaional. Parcul naional include rezervaiile naturale: Capul Doloman, Cetatea Histria, Complexul Vtafu - Lunghule, Complexul Sacalin Ztoane, Grindul i Lacul Rducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pdurea Caraorman, Pdurea Letea, Roca - Buhaiova, Corbu-Nuntai - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Ariniul Erenciuc, Complexul Periteaca - Leahova, Complexul Vtafu - Lunghule, Lacul Nebunu, Pdurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez i Srturile Murighiol. Delta Dunrii este ncadrat n regiunea biogeografic panonic i stepic a Dobrogei i prezint o arie natural cu o diversitate floristic i faunistic ridicat, exprimat att la nivel de specii ct i la nivel de ecosisteme terestre i acvatice.

Parcul Naional Retezat Parcul Naional Retezat este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional), situat n sud-vestul rii, pe teritoriul judeului Hunedoara. Aria natural se afl n extremitatea sud-vestic a judeului Hunedoara (la limita de grani cu judeele Cara-Severin i Mehedini, n nordul Parcului Naional Domogled - Valea Cernei), pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Ru de Mori, Slau de Sus i pe cel al oraului Uricani), lng drumul naional DN66A care leag oraul Petroani de drumul naional DN67D, pe Valea Cernei. Retezatul prezint o arie natural montan cu o gam floristic i faunistic divers, exprimat att la nivel de specii ct i la nivel de ecosisteme terestre, acesta adpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de psri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Rsul carpatin Rsul carpatin sau rsul comun este o felin de mrime medie, nativ din pdurile Europei i Siberiei, Asia Central i Asia de Est. Pisica salbatica i se mai spune, ori linx. Numeroasele nume se explica prin fascinatia pe care au raspandit-o aceste animale salbatice feroce in imaginatia oamenilor. Aceste feline elegante, dar puternice sunt in pericol de extinctie in mai multe tari din Europa, mai ales in regiunile ei occidentale. Rasul iberic de exemplu este pazit de autoritati foarte atent. Rasul nostru carpatin este din fericire scapat de pericolul extinctiei, dar totul depinde de noi, noi ultima veriga a lantului trofic.

Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului

Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat n sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul judeului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din Bucureti. Aria protejat se afl n partea sud-vestic a judeului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al oraului Haeg i pe cele ale comunelor: Baru, Densu, General Berthelot, Pui, Rchitova, Ru de Mori, Sarmizegetusa, Slau de Sus, Sntmria-Orlea i Toteti. Geoparcul se suprapune cu sitului de importan comunitar Strei - Haeg (24.968 ha), arie protejat instituit n anul 2007 n vederea conservrii habitatelor naturale i a speciilor de plante i animale slbatice de interes comunitar, ce aparine reelei ecologice europeane Natura 2000; la baza desemnrii cruia aflndu-se cteva specii faunistice i floristice enumerate n anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic). Printre speciile faunistice semnalate n arealul parcului se afl apte mamifere: ursul brun (Ursus arctos, lup (Canis lupus), vidra de ru (Lutra lutra), liliacul cu urechi de oarece (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii) i liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum); trei specii de amfibieni: ivoraul-cu-burta-galben (Bombina variegata), tritonul comun transilvnean (Triturus vulgaris ampelensis) i tritonul cu creast (Triturus cristatus); patru specii de peti: mrean vnt (Barbus meridionalis), zglvoac (Cottus gobio), dunri (Sabanejewia aurata) i chicarul (Eudontomyzon danfordi); precum i zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare (Austropotamobius torrentium), gndacul sihastru (Osmoderma eremita), cosaul de munte (Isophya costata), cosaul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), cosa (Isophya stysi) i cinci specii de fluturi (Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata)

Parcul Naional Cheile Bicazului - Hma Parcul Naional Cheile Bicazului-Hma este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional), aflat n Romnia, n arealul grupei centrale a Carpailor Orientali, n Munii Hma, pe teritoriul administrativ al judeelor Harghita i Neam. Are o suprafaa de 6575 ha n care sunt protejeate valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice i peisagistice, precum i faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervaii naturale asimilate n zona de protecie integral printre care:Cheile BicazuluiLacul RouCheile uguluiMasivul Hmaul Mare, Piatra Singuratic - Hmaul NegruAvenul Lica Teritoriul parcului este la rndul su cuprins n Aria de Importan Avifaunistic Cheile Bicazului Munii Hma. Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condiiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanilor, de microclimat, etc. 1050 taxoni de plante superioare dintre care numeroase specii de endemisme carpatice : Astrogalus pseudopurpureus, Centaurea carpatica, Dianthus spiculifolius Forme rare: Juniperus sabina Monumente ale naturii : papucul doamnei, floarea de col, sngele voinicului etc

Parcul Naional Buila-Vnturaria

Parcul Naional Buila-Vnturaria este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional), situat n Subcarpaii Getici, pe teritoriul administrativ al judeului Vlcea. n arealul parcului naional se afl i Mnstirea Ptrunsa, cu biserica veche (monument istoric) avnd hramul Cuvioasa Parascheva. Aria natural se afl n partea vestic a judeului Vlcea (aproape de limita teritorial cu judeul Gorj), n sudul Munilor Cpnii, pe teritoriul localitilor Costeti, Brbteti i Bile Olneti. n arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate comunitare: Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene, Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montan (Vaccinio-Piceetea), Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium, Tufriuri alpine i boreale, Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin, Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi, Pajiti calcifile alpine i subalpine, Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Fnee montane, Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii), Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i Galeopsietalia ladani), Peteri nchise accesului public, Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase i Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase.

Capra neagra Capra-neagr (Rupicapra rupicapra) este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este rspndit n regiunile muntoase din Europa i Asia Mic. Animalul are o nlime ntre 110 i 130 cm, are o coad scurt (maximum 8 cm), avnd nlimea la greabn de 75 cm, cntrind ntre 30 i 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copit despicat, un gt relativ lung terminat cu un cap scurt prevzut la ambele sexe cu dou coarne inelate i ncovoiate spre ndrt. n spatele coarnelor se gsesc dou glande care secret n perioada de mperechere un lichid cleios cu miros neplcut. n timpul verii capra-neagr are o culoare splcit brun-rocat, partea inferioar a corpului fiind alb-glbui, avnd pe spate o dung neagr. Iarna culoarea caprei este brun nchis, brun negricios, fiind alb pe abdomen i picioare, capul fiind de culoare alb-glbuie, pe cretet avnd o dung de culoare nchis. Capra-neagr triete n regiunile nalte stncoase din munii Alpi, regiunea Savoia (Italia, Elveia) pn sudul Franei, Pirinei, Dalmaia, Grecia, iar spre nord pn n Anatolia, munii Caucaz, munii Carpai (Romnia), Steiermark (Austria), Tatra Mare (Slovacia), Schwarzwald (Germania).

Parcul Naional Domogled - Valea Cernei

Parcul Naional Domogled - Valea Cernei este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional, zon special de conservare), situat n partea sud-vestic a Romniei, pe teritoriile judeelor Cara-Severin, Mehedini i Gorj. Aria natural se afl n partea central-estic a judeului Cara-Severin (pe teritoriile administrative ale comunelor: Cornereva, Mehadia, Teregova, Topole i Zvoi i al oraului Bile Herculane), cea nord-vestic a judeului Gorj (pe teritoriul comunei Pade i al oraului Tismana) i n cea nord-estic a judeului Mehedini (pe teritoriile comunelor: Balta, Isverna, Obria-Cloanii i Podeni) i urmeaz a fi strbtut de drumul naional 66 A, pentru a lega judeele Hunedoara i Cara Severin. Parcul naional se suprapune att sitului de importan comunitar - Domogled - Valea Cernei ct i ariei de protecie special avifaunistic omonime, la baza desemnrii crora aflndu-se cteva specii faunistice i floristice enumerate n anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic)

Dezechilibre ecologice Poluarea mediuluiPentru a intelege poluarea si efectele ei nocive asupra planetei si sanatatii locuitorilor sai este foarte bine sa ne uitam inapoi, la accidentele care au cauzat dezastre ecologice, ce au dat peste cap ecosistemele zonelor unde s-au produs. Lista de mai jos cuprinde cele mai memorabile dezastre ecologice care au poluat mediul inconjurator .Cel mai mare dezastru ecologic nuclear (fara a socoti bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki) a avut loc in 1986, cand reactorul 4 al centralei nucleare de la Chernobyl, Ucraina, a explodat. Incidentul a fost tinut secret timp de doua zile, dupa care au inceput evacuarile a135.000 de persoane pe o raza de 30 km in jurulreactorului. Nu se stie exact numarul de persoane afectate de norul radioactiv rezultat in urma exploziei, dar se speculeaza ca peste 8000 de persoane din echipa initiala de 800.000 de oameni care au lucrat la curatirea zonei aumurit, ca apoi numarul sa creasca la la cifre neoficiale depeste 400.000 de victime. La acest numar se adauga si persoanele care au suferit afectiuni de pe urma contactuluicu particulele radioactive.

Poluarea apei Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa depe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie esteprea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Cauzele poluarii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conductede transport subterane, mai ales produse petroliere;Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii panala panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol deapa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide

Poluarea aerului Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1%ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon(O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintata acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fie efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului,subtierea stratului de ozon si ploile acide.In ultimii 200 ani industrializarea globala adereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan adus la formarea unor cantitati enorme de dioxid decarbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fiatat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii,animalele si plantele ar muri.Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si albatranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.