Consecinte ale practicarii inotului la

nivelul sanatatii varstnicilor

Dr. Claudiu Avram

Consecinte ale practicarii inotului la

nivelul sanatatii varstnicilor

Dr. Claudiu Avram

Antrenamentul fizicAntrenamentul fizicBeneficii generaleBeneficii generaleBeneficii generaleBeneficii generale

• Cresterea capacitatii de efort• Scaderea greutatii corporale • Scaderea tensiunii arteriale• Ameliorarea profilului glicemic • Ameliorarea profilului lipidic• Ameliorarea profilului psihologic• Cresterea calitatii vietii

ANTRENAMENTUL FIZICANTRENAMENTUL FIZICCRESTEREA CAPACITATII DE EFORTCRESTEREA CAPACITATII DE EFORT

• ↑ VO2 max

• ↓necesarul O2 acelasi efort

• ↑ CALITATEA VIETII• ↑ pragul anginos si ischemic• ↓ incidenta evenimentelor CV fatale

si non-fatale independent de controlul FR

Antrenamentul fizicAntrenamentul fizicBeneficii generaleBeneficii generaleBeneficii generaleBeneficii generale

Parametru Efortul aerobicEfortul de rezistenta

Densitatea minerala osoasa ↑↑ ↑↑

% Grasime ↓↓ ↓

Masa musculara ↔ ↑↑

Forta ↔ ↑↑↑

Frecventa cardiaca de repaus ↓↓ ↔

Volumul bataie de reapus si maximal ↑↑ ↔

Tensiunea arteriala sistolica ↓↔ ↔

Tensiunea arteriala diastolica ↓↔ ↓↔

VO2max ↑↑↑ ↔

Timpul submaximal si maximal de anduranta

↑↑↑ ↑↑

Metabolismul bazal ↑ ↑↑ Pollock ML et al. Circulation 2000

Beneficiile inotului pentru organism (1)Beneficiile inotului pentru organism (1)

Tonifica musculatura – imbunatateste postura prin efect tonifiant asupra tuturor grupelor musculare

Imbunatateste circulatia sangvina - favorizeaza intoarcerea sangelui venos datorita alternantei contractie/relaxare musculara. Pozitia orizontala in timpul inotului si presiunea apei favorizeaza de asemenea circulatia venoasa,

Intareste sistemul cardio-respirator. Inotul stimuleaza mai putin decat alte sporturi aerobe (alergare, ciclism, gimnastica) travaliulinimii si sustine buna functionare a capacitatilor pulmonare.

Stimuleaza scaderea in greutate si mentinerea greutatii castigate - apa solicita toti muschii si implicit articulatiile. Consumul energetic in timpul inotului este crescut (la 57kg-450kcal; la 80kg-650kcal)

Beneficiile inotului pentru organism (2)Beneficiile inotului pentru organism (2)

Menajeaza articulatiile - in apa, riscul de a se produce leziuni articulare (cartilaginoase sau ligamentare) sau musculare (intinderi) este minim deoarece miscarile sunt intarziate de rezistenta apei.

Dezvolta capacitatea de coordonare - Inotul este un sport tehnic cu o disociere motrica a picioarelor si a bratelor, dar si cu un ritm inspiratie/expiratie particular.

Relaxeaza - Este o modalitate excelenta de producere a endorfinelor, ceea ce duce la creearea unei stari de buna dispozitie, de destindere, de relaxare.

Creste speranta de viata - un studiu recent care a urmarit peste 40.000 de barbati, pe o perioada de 32 de ani arata ca inotul reduce, in cazul barbatilor, riscul de deces, cu 50%, fata de sedentari.

Impactul antrenamentului fizic asupra ratei evenimentelor

cardiace

Impactul antrenamentului fizic asupra ratei evenimentelor

cardiaceMeta-analiza ce a cuprins 48 de trailuri randomizate Meta-analiza ce a cuprins 48 de trailuri randomizate

Taylor RS et al. Am J Med. 2004Taylor RS et al. Am J Med. 2004

RezultatDiferentamedie 95% CI

Semnificativ statistic ?

Mortalitate totala -27% -2% la -40% Da

Mortalitate de cauza cardiaca -31% -6% la -39% Da

Infarct miocardic nonfatal -4% -31% la +35% Nu

Ameliorarea simptomatologiei la pacientii cu BC

Ameliorarea simptomatologiei la pacientii cu BC

Hambrecht et al. Circulation 2004 Hambrecht et al. Circulation 2004

Incidenta evenimentelor ischemice în grupul de antrenament vs. control

Incidenta evenimentelor ischemice în grupul de antrenament vs. control

Grup antrenament fizic (n=43)

Grup PCI(n = 33)

InitialLa

sfarsitulstudiului

InitialLa

sfarsitulstudiului

Frecventa cardiaca de repaus, b/min

71 ±2 65±1 70±2 70±1

Prag ischemic, W 98 ±6 127±8 99±5 119±7

Frecventa cardiaca maxima, b/min

131 ±3 137±3 132±3 133±3

Capacitate de efort, W 133 ±5 159±5 130±5 130±5

Vo2 max, ml·kg-1·min-1 22.6±0.7 26.2±0.8 22.3±0.6 22.8±0.9

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVCONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVHipertensiunea arterialaHipertensiunea arteriala

Meta-analiza: - 54 trialuri clinice controlate, randomizate; - 2419 participanti- AF aerob

↓

- ↓ TA sist [-5 mmHg] - ↓ TA diastolica [-2.5 mmHg]

Whelton SP, Ann Intern Med. 2002

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVCONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismul lipidicMetabolismul lipidic

mers alert/jogging 24 - 32 km/sapt ↔ 1200 - 2200 kcal/sapt

- ↑HDL cu 2 - 8 mg%- ↓ TG cu 5 - 38 mg%

antrenament fizic + dieta:

-↓ LDL cu 8-12%

Durstline JL, Sports Med. 2001

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVCONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismul glucidicMetabolismul glucidic

scaderea insulinorezistentei

imbunatatirea homeostaziei glucozei- scăderea producţiei hepatice - utilizare crescuta la nivel muscular

Kelley DE, Med Sci Sports Exerc 2001

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVCONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVMetabolismul glucidicMetabolismul glucidic

Trial controlat randomizat; DZ tip II; 4 luni: AF de anduranta

AF anduranta:

- glicemia a jeun: 204 mg% → 147 mg% ( P<0,001)

- insulinorezistenta: 9.11→ 7.15 (P=0,04)

- colesterol total: 207 mg % → 184 mg % (P<0,001)

- LDL-c: 120 mg % → 106 mg % (P=0,001),

- TG: 229 mg % → 150 mg % (P=0,001)

- HDL-c: 43 mg % → 48 mg % (P=.004)

Cauza E, Arch Phys Med Rehabil. 2005

CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CONTROLUL FACTORILOR DE RISC CVCV

ObezitateaObezitatea

Trial randomizat, 231 subiecti, 1 an:- Antrenament fizic: ↓ 2-3 kg- Antrenament fizic + dieta: ↓8,5 kg- Control: ↑1,7 kg

Amelioreaza distributia tesutului adipos:- indice talie/sold < 0,9 la antrenati vs.

sedentari

Ross R, Med Sci Sports Exerc 2001

SISTEMUL AUTONOMSISTEMUL AUTONOM

↓ activitatea simpatica

↑ tonusul vagal- ↓riscul de tahiaritmii ventriculare- ↓ riscul de moarte subita

Iellamo F, Circulation 2000

CELULE ENDOTELIALE PROGENITOARECELULE ENDOTELIALE PROGENITOARE (EPC)(EPC)

Antrenamentul fizic creste nivelul EPC circulante

Laufs U, Circulation, 2004

Activitatea fizicaActivitatea fizicaProblema de sanatate publicaProblema de sanatate publicaProblema de sanatate publicaProblema de sanatate publica

• copii - mai putin activi fizic (calculator, TV)

• adolescenti: - ore insuficiente de educatie fizica in scoli- nu efecueaza activitati fizice extrascolare

• adulti:- reducerea solicitarilor fizice la locul de munca

(automatizare) - reducerea activitatilor de timp liber (calculator,

televizor)

• varstnici – sedentari, partial datorita comorbiditatilor

Activitatea fizicaActivitatea fizicaPonderea activitatilor fizice in afara Ponderea activitatilor fizice in afara

orelor de serviciuorelor de serviciuPonderea activitatilor fizice in afara Ponderea activitatilor fizice in afara

orelor de serviciuorelor de serviciu

1.9%

3.5%

7.1%

7.6%

9.8%

12.3%

15.2%

24.0%

27.2%

33.8%

36.8%

7.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Finland

Italy

Bulgaria

Romania

Slovenia

Germany

Croatia

UK

Latvia

Belgium

Poland

Spain

EuroAspire III Primary Care. 2008

Activitatea fizicaActivitatea fizicaExercitiu fizic regulatExercitiu fizic regulatExercitiu fizic regulatExercitiu fizic regulat

19.3%

21.0%

25.6%

26.7%

35.5%

36.4%

45.1%

46.7%

60.7%

63.5%

64.8%

32.4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Finland

Belgium

Italy

Germany

Croatia

UK

Slovenia

Romania

Poland

Latvia

Spain

Bulgaria

NO and NO INTENTION

EuroAspire III Primary Care. 2008

ActivitatiEchivalent metabolic

(MET)

Plimbare 2 km/h; 2 – 3

Plimbare 3,5 km/h;Mers cu bicicleta 8 km/h;

4 – 5

Mers rapid 5 km/h;Mers cu bicicleta 11 km/h;

6 – 7

Fuga 5,5 km/h; Mers cu bicicleta 13 km/h

8 – 9

Urcatul scarilor 4 - 8

Înot 4 – 8+

Dans 3 – 8+

Volei 3 - 6

Basket 7 - 12

Fotbal 4 - 8

Tenis de camp 4 – 9+

Badminton 4 – 10

Schi alpin 5 - 8

Bowling 2 - 4

ActivitateaActivitatea fizicafizicaActivitateaActivitatea fizicafizicaRecomandariRecomandariRecomandariRecomandari

AntrenamentulAntrenamentul fizicfizicAntrenamentulAntrenamentul fizicfizic

• Intensitatea:Intensitatea:• 60-75% 60-75% din din frecventfrecventaa cardiaca cardiaca maxima maxima• in functie de intensitatea maximin functie de intensitatea maxima a atinsa la TE atinsa la TE

(formula Karvonen) (formula Karvonen)

• DurataDurata• Incalzire (5-10 minute)Incalzire (5-10 minute)• Efort aerob (30 minute)Efort aerob (30 minute)• Revenire (5 – 10 minute)Revenire (5 – 10 minute)

• FrecventaFrecventa• 4 – 5 ori pe saptamana4 – 5 ori pe saptamana• 2 – 3 ori pe saptamana 2 – 3 ori pe saptamana (atunci cand durata sedintelor este crescuta)(atunci cand durata sedintelor este crescuta)

RecomandariRecomandariRecomandariRecomandari

Evaluarea intensitatii Evaluarea intensitatii efortului efortului

Evaluarea intensitatii Evaluarea intensitatii efortului efortului

Doua metode sunt folosite in mod

uzual:

• Subiectiv: Scala Borg de autoperceptie a intensitatii efortului

• Obiectiv: folosirea unor pulsmetre sau accelerometre

Pulsmetru – apreciaza intensitatea efortului cu ajutorul frecventei cardiace

SIGURANTASIGURANTA

• • Programe Programe supervizatesupervizate

* 1 stop cardiac la 112 000 ore de efort* 1 stop cardiac la 112 000 ore de efort

* 1 deces la 784 000 ore de efort* 1 deces la 784 000 ore de efort

• • Efort fizic intens Efort fizic intens nesupervizatnesupervizat (estimare) (estimare)

* pacienti - 1 deces la 60 000 – 65 000 ore de * pacienti - 1 deces la 60 000 – 65 000 ore de efortefort

* subiecti sanatosi - 1 deces la 565 000 ore de * subiecti sanatosi - 1 deces la 565 000 ore de efortefort

Concluzii• Beneficiile asupra sanatatii se manifesta odata cu

aproape orice crestere a nivelului de activitate fizica

• Recomandarea unor activitati fizice de timp liber placute si acceptate de catre subiecti

• 30 minute/zi de activitate fizica cu intensitate moderat-crescuta conduce la imbunatatirea fitnesului cardiorespirator si reducerea riscului de imbolnavire

• Beneficii suplimentare sunt demonstrate in ceea ce priveste scaderea/mentinerea greutatii corporale, scaderea riscului de accidentare (fracturi, afectiuni musculo-articulare) si ameliorarea profilului psiholgic

Concluzii• Practicarea exercitiului fizic in compania familiei

sau a prietenilor va creste motivatia si complianta varstnicilor pe termen lung

• Folosirea unor echipamente de monitorizare si inregistare a efortului tinde sa imbunatateasca si mai mult complianta

• Incurajari repetate si suportul pe termen lung• Evaluarea nivelului de activitate fizica trebuie sa fie

parte integranta a evaluarii riscului de imbolnavire • Facilitatarea practicarii exercitiului de timp liber

trebuie sa faca parte din politica de peventie a sistemului de sanatate publica