Cons in Coop - Evolutia in Timp a Cooperatiei de Consum

download Cons in Coop - Evolutia in Timp a Cooperatiei de Consum

of 22

  • date post

    02-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    325
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Cons in Coop - Evolutia in Timp a Cooperatiei de Consum

CONSINCOOP

EVOLUTIA IN TIMP A COOPERATIEI DE CONSUM -Incepand cu anul 1903 -

I. Prima lege speciala privind organizarea cooperatiei apare la 28 martie 1903Legea asupra bancilor populare satesti si a casei lor centrale-publicata in Monitorul Oficial nr.288 / 29 martie 1903. Constituie legea de baza dupa care se conduce miscarea cooperatista- sufera douazeci de modificari pana in anul 1928. Prin aceasta lege s-a creat prima institutie centrala cooperatista, numita Casa Centrala a Bancilor Populare-institutie cu functii multiple, organizata initial numai pentru bancile populare iar apoi si pentru alte tipuri de cooperative ( obsti de arendare, obsti de cumparare, cooperative forestiere, cooperative de productie diversa, cooperative de consum etc.). In anul 1918, in locul Casei Centrale a Bancilor Populare se infiinteaza Casa Centrala a Cooperatiei si Improprietaririi Satenilor, in cadrul careia s-au creat trei institutii cooperative centrale: Centrala Bancilor populare; Centrala Cooperativelor Satesti de Productie si Consum; Centrala Obstilor Satesti si a Exploatarilor Agricole; Prin legea de organizare a Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale din aprilie 1920 s-a organizat Directia Cooperatiei Orasenesti.

1

Prin legea unificarii cooperatiei din februarie 1923 ( publicata in Monitorul Oficial nr.269 / 14 martie 1923) Directia Cooperatiei Orasenesti a trecut sub tutela Casei Centrale a Cooperatiei si Improprietaririi satenilor. Aceasta organizare a durat pana in anul 1928 cand, prin Codul Cooperatiei ( publicat in Monitorul Oficial nr. 151 / 12 iulie 1928 ), au luat fiinta doua organizatii centrale : Centrala Bancilor Populare ; Centrala Cooperativelor ( pentru toate categoriile de cooperative, in afara de bancile populare ). II Prin Legea nr. 35 din 1929 privind organizarea cooperatiei ( publicata in Monitorul Oficial nr. 71/ 28 martie 1929 ), se aduc modificari, in sensul de a se separa functia de imdrumare, control etc., de cea de finantare . Se organizeaza Oficiul National al Cooperatiei pentru functiile de coordonare si Banca Centrala Cooperativa cu functia de finantare a intregii miscari cooperatiste. Pentru functiile economice de aprovizionare si desfacere a caror organizare legiuitorul o lasa la libera alegere a miscarii cooperatiste, se organizeaza in anul 1929 Centrala Cooperativa de Import si Export. Formele de organizare prevazute de aceasta lege sunt: 1.Societati Cooperativecooperativele sunt societati care se constituie si functioneaza potrivit prevederilor legii; 2.Federaleasociatii de societati cooperativeorganizatii cu caracter economic formate dintr-un numar de societati cooperative a caror raza de activitate se poate extinde si asupra intregului teritoriu al tarii. Institutii centrale cu caracter economic, cu autonomie completa. Aprobarea constituirii si vizarea statutelor federalelor, controlul si reprezentarea lor in justitie se face de Oficiul National al Cooperatiei ( art.69, lit.g, legea nr.35 /1929 ). Federalele neintrand in uniunile de cooperative.

2

Federalele sunt societati cooperativese constituie conform dispozitiilor legii( 35/1929), referitoare la societatile cooperative. Societatile cooperative participa la formarea capitalului social al federalei. 3. Uniunile de Cooperativesocietatile cooperative se asociau in uniuni, cu aprobarea Oficiului National al Cooperatiei, in scopul organizarii autocontrolului. Uniunile se constituie si functioneaza dupa aceleasi norme ca si societatile de cooperative, insa fara capital social. Raza de activitate si numarul minim de societati cu care se constituiau uniunile, stabilindu-se de catre Oficiul national al Cooperatiei.

4. Oficiul National al Cooperatiei Romaneinstitutie autonoma, investita cu personalitate juridica de drept public pe langa Ministerul Agriculturii si Domeniilor, asezamant superior pentru indrumarea si controlul societatilor cooperative. Uniunile de Cooperative pot sa alcatuiasca o Centrala a Uniunilor de Cooperative, care va avea atributiile prevazute in lege pentru O.N.C.R. Constituirea Centralei Uniunilor de Cooperative se face potrivit cu dispozitiile legii prevazute pentru constituirea uniunilor de cooperative, autorizatia de constituire fiind data de Consiliul de Ministri. Oficiul National al Cooperatiei Romane infiinteaza sectiuni regionale de indrumare si control astfel : 1. Regiunea I Bucuresti cuprindea judetele : Arges, Buzau, Caliacra, Constanta, Dambovita, Durostar, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman si Vlasca. 2. Regiunea II Craiova cuprindea judetele : Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Romanati si Valcea. 3. Regiunea III Timisoara cuprindea judetele : Arad, Caras, Hunedoara, Severin si Timis. 4. Regiunea IV Cluj cuprindea judetele : Alba, Bihor, Cluj, Maramures, Nasaud, Salaj, Satu-Mare, Somes, Tarnava Mica si Turda.

3

5. Regiunea V Brasov cuprindea judetele : Brasov, Ciuc, Fagaras, Odorhei, Sibiu, Tarnava Mare si Trei Scaune. 6. Regiunea VI Galati cuprindea judetele : Braila, Cahul, Covurlui, Ismail, Putna, Ramnicul Sarat, Tecuci, Tulcea si Tutova. 7. Regiunea VII Iasi cuprindea judetele : Bacau, Botosani, Dorohoi, Falticeni, Iasi, Neamt, Roman si Vaslui. 8. Regiunea VIII Cernauti cuprindea judetele : Campulung,Cernauti, Hotin, Radauti, Storojinet si Suceava. 9. Regiunea IX Chisinau cuprindea judetele : Balti, Cetatea Alba, Lapusna, Orhei, Soroca si Tighina.

5. Banca Centrala Cooperativainstitut de credit functionand potrivit unui statut alcatuit pe baza dispozitiilor din lege, aprobat de Consiliul de Ministri si sanctionat prin decret legal. Banca Centrala Cooperativa dispunea de un capital de un miliard, din care jumatate este subscris de stat si jumatate de cooperative, cu dreptul ca cooperativele sa subscrie tot fondul, trecand la autofinantare. Statutul Bancii Centrale Cooperative a fost publicat in Monitorul Oficial din 4 aprilie 1929 si sanctionat prin Inalt Decret RegalMonitorul Oficial nr. 989/1929.

6. Centrala Cooperative de Import si Exportinfiintata conform dispozitiilor Legii nr.35 /1929 reprezenta o federala de cooperative pe actiunisocietate cooperativa pe actiuni.

III. Prin Legea din 27 martie 1935 ( publicata in Monitorul Oficial nr. 86 / 6 aprilie 1935 ), se aduc modificari Legii din 1929 astfel :

Se desfiinteaza Oficiul National al Cooperatiei, in locul caruia ia fiinta : 4

* Centrala Cooperativa de Indrumare, Organizare si Control, care asociaza 29 federale, infiintata prin Decretul nr. 1744 /1935 publicat in Monitorul Oficial nr. 147 / 1 iulie 1935. Se organizeaza doua institutii centrale pentru exercitarea functiilor economice si anume : * Centrala Cooperativa pentru Productie, Aprovizionare si Valorificare Agricola (CECOPAVA), infiintata prin Decretul nr. 1743/1935 publicat in Monitorul Oficial nr. 147 din 1 iulie 1935. * Centrala Cooperativelor de Consum ( magazin de gros ), infiintata prin Decretul nr. 1742 / 1935 publicat in Monitorul Oficial nr. 147 / 1 iulie 1935.

Banca Centrala Cooperativa care s-a mentinut din Legea nr. 35 / 1929. S-a creat, peste cele 3 centrale si peste Banca Centrala Cooperativa, Casa Centrala a Cooperatiei, al carei rol era sa coordoneze si sa supravegheze activitatea celor patru centrale cooperative. Casa centrala a Cooperatiei cuprindea doua institutii, avand fiecare serviciile respective si fiind conduse de : a).Consiliul Suprem al Cooperatiei ( atributii de indrumare si control ); b).Consiliul National Cooperatist ( atributii de control si judecata ). Organismele prevazute mai sus erau organisme nationale centrale. In baza legii din 1935 functionau si urmatoarele organizatii:

* Societati Cooperative- constituite conform legii, denumite si Cooperative ;

* Federale-constituite ca societati cooperative prin asocierea de societati cooperative- cu capital social ;

5

* Uniunile constituite prin asocierea de societati cooperative in scopul organizarii autocontrolului. Uniunile se constituiau cu aprobarea Centralei Cooperativei de indrumare, organizare si control, functionau dupa aceleasi norme ca si societatile ccooperative, insa fara capital social.

IV. In anul 1938, prin modificarile aduse legii pentru organizarea cooperatiei din anul 1935, cele patru organisme nationale centrale cooperative, precum si Casa Centrala a Cooperatiei, au fuzionat in Institutul National al Cooperatiei, in baza Decretului regal 2269 / 1938 ( publicat in Monitorul Oficial nr. 141 / 23 iunie 1938 ). Institutul National al Cooperatiei persoana juridica constituita prin fuziunea urmatoarelor organisme nationale centrale cooperative: Banca Centrala Cooperativa Centrala Cooperativa de Productie, Aprovizionare si Valorificare Agricola Centrala Cooperativa de Consum (magazine de gros) Centrala Cooperativa de indrumare, Organizare si Control Casa centrala a Cooperatiei Institutul National al Cooperatiei ( INCOOP ) era o societate de economie mixta, cu personalitate juridica, supusa regimului de drept privat, exercitand cumulativ atributiuni de control, economice si financiare pentru intreaga miscare cooperatista din tara. INCOOP avea in subordine trei divizii: 1. Divizia Bancara 2. Divizia Economica 3. Divizia de Indrumare, Control si Propaganda

INCOOP functiona sub controlul si indrumarea Ministerului Economiei Nationale de la care primea orientare, precum si sprijin din fondurile statului.

6

In scopuri economice cooperativele se puteau asocia in federale- care erau organizate dupa acelasi principiu ca si cooperativele, cu deosebire ca membrii lor erau unitati cooperatiste si nu persoane fizice. Federalele efectuau numai operatiuni economice, neavand nici un drept de control sau indrumare asupra cooperativelor membre, ele nu aveau caracter de organizatii centrale. V. Prin Decretul nr. 133/ 2 aprilie 1949 ( publicat in Buletinul Oficial nr.15 bis/ 2 aprilie 1949 si republicat cu toate modificarile s