CURSUL NR.1-CONFORT AMBIENTALCOMPONENTELE FUNDAMENTATLE ALE CONFORTULUICasele sunt construite i pentru a fi locuite, nu numai pentru a fi privite (Francis Bacon, Eseuri, 1601)

HOMO SANUS IN DOMO PULCHRA

Construciile de locuine si confortulConstruciile de locuine au evoluat de la adposturile simple (bordeie, colibe, cabane) spre locuina modern, acel tot unitar organizat pe criterii funcionale i estetice, care s-i asigure omului adpost, protecie, dar i confort.

Confortul reprezint totalitatea condiiilor materiale care asigur o existen civilizat, plcut, comod i igienic

Rolul principal al unei cldiri este de a asigura ocupantilor :

-Mediu sntos-Mediu plcut-Mediu confortabil-Mediu ct mai putin dependent de conditiile exterioare (meteorologice si acustice)

Cerinele actuale referitoare la acest aspect, sunt din ce n ce mai restrictive comparativ cu cele acceptate n perioadele anterioare ca urmare a modificrilor survenite n natura i a complexitii aciunilor exterioare i interioare care se exercit asupra cldirilor i ca urmare a evoluiei cerinelor utilizatorilor. Satisfacerea acestor cerine, legat direct de consumul de energie electric, este la fel de important ca i a celor de siguran i stabilitate la aciuni mecanice, aspectul arhitectural-estetic sau ncadrarea n mediul nconjurtor.

Factorii care determina confortul ambiental al locuinei sunt:

- factori de construcie: forma i dimensiunile interioarelor, aranjarea mobilierului n ncpere, ansamblul instalaiilor interioare;

- factori fizici: microclimatul (compoziia aerului, umiditatea, temperatura), iluminarea, culoarea, zgomotul, estetica i igiena interioarelor.

Confortul locuinei si instalatiileConfortul locuinei ine seama i de existenta reelelor de utiliti specifice :reeaua de ap potabil, reeaua de canalizare, reeaua de gaze, reeaua termic, reeaua electric, ct i de alte sisteme cum ar fi:sistemele de ventilaie/climatizare, informatice, de telecomunicaii, de securitate (antiefracie), mpotriva incendiilor, automatizrile casnice pentru comand la distan

Legea nr.10/1995 - Legea nr.123/2007 Art. 5. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale:

a) rezistenta mecanica si stabilitate;

b) securitate la incendiu;

c) igiena, sanatate si mediu;

d) siguranta in exploatare;

e) protectie impotriva zgomotului;

f) economie de energie si izolare termica.@

__________@Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 123/2007.

2Art. 6. - Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatareaconstructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

Acesti factori sunt:investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte,fabricantii si furnizorii de produse pentruconstructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, esponsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice siasociatiile profesionale de profil.

DefinitieConfortul reprezint totalitatea condiiilor materiale care asigur o existen civilizat , plcut, comod i igienic.

Factorii care determin confortul ntr-o locuin sunt:spaiali: forma i dimensiunile interioarelor, aranjarea obiectelor;

fiziologici i psihologici: compoziia aerului, temperatura, culoarea, iluminarea, zgomotul.

Calitatea mediului ambiant

Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o influenta complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub aspectul productivitatii muncii. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin :valoarea parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca: - nivelul de iluminare, - nivelul de zgomot, - gradul de ionizare a aerului, - elemente de estetica etc.

COMPONENTELE FUNDAMENTALE ALE CONFORTULUIDeoarece majoritatea oamenilor desfasoara 30...90 % din viata in cladiri, iar acestea au ca scop satisfacerea cerintelor obiective si subiective legate de functiile vitale ale omului, spatiile inchise trebuie sa asigure:

-posibilitatea efectuarii cu eficienta maxima atat a muncii fizice cat sI a celei intelectuale;-posibilitatea efectuarii unor activitati de recreere, odihna si somn in conditii optime. Realizarea acestor conditii depinde de foarte multi factori, care influenteaza hotarator senzatia resimtita de confort, capacitatea de munca si regenerare a omului.

Proiectarea spatiilor inchise tinand seama de aceste conditii este o problema, complexa ce poate fi rezolvata de inginerul instalator si arhitect, impreuna cu psihologi, sociologi si ergonomi.

Trebuie insa sa se tina seama si de tendintele actuale de rationalizare a consumurilor energetice, care influenteaza hotarator valorile optime sau admise ale parametrilor de confort.

In majoritatea cazurilor aceste influente au efecte negative deoarece acest criteriu conduce la valori necorespunzatoare din punct de vedere al confortului.

Astfel, proiectarea unei cladiri, respectiv a microclimatului interior al acesteia trebuie sa fie rezultatul unui calcul de optimizare multicriteriala, avand in vedere confortul (tehnic si psihologic) si economia de energie

Confort tehnicNotiunea de confort tehnic cuprinde toti parametri realizati si controlati cu instalatii, care influenteaza direct dispozitia omului si actioneaza asupra simturilor acestuia.

Acesta include confortul termic, acustic, olfactiv si vizual.

Corespunzator urmatoarelor procentaje de nemultumiti cu confortul asigurat: 10 %, 20 %, 30 %, spatiile inchise se clasifica in trei categorii: A, B si C.

Perceperea si aprecierea elementelor de baza ale confortului de catre om sunt influentate de catre unii factori psihologici,- dar in acelasi timp evolutia si echilibrul psihologic al omului sunt in stransa legatura cu mediul ambiant.

Deci intre confortul psihologic si cel tehnic este o relatie reciproca.

Psihicul omului depinde, insa, si de factori independenti cum ar fi: varsta, sexul, etc., care influenfeaza si aprecierea nivelului de confort tehnic.

Astfel poate apare senzatia de placut ca optimul rezultant al parametrilor de confort tehnic si psihologic.

Senzatia de placut ca optimul rezultant al parametrilor de confort tehnic si psihologic

ConfortulConfortul reprezinta senzatia subiectiva ce apare in corpul uman pe baza actiunii complexe a parametrilor fizici si psihici.

Confortul subiectiv al persoanelor dintr-un spatiu inchis:Confortul subiectiv al persoanelor dintr-un spatiu inchis depinde de foarte multi factori, care pot fi grupati, dupa G. Blanchere, astfel: temperatura, umiditate si circulate a aerului; miros si respiratie; pipait si atingere; factori acustici; vaz si efecte ale culorilor; vibratii si miscari ale cladirii; factori speciali (aporturi solare, ionizatie); factori de siguranta; factori legati de programul zilnic; pericole neprevazute; factori economici.

Datorita unor conditii tehnice nu se poate analiza influenta comuna a acestor factori, iar acomodarea corpului uman la un anumit mediu ambiant este un proces complex, acesta reactionand la actiunea comuna a mai multor parametri.

CONFORTUL TERMICDin enumerarea factorilor de confort se observa ca exista un grup legat de ambientul termic si care sunt denumiti factori de confort termic.

Aparitia senzatiei subiective de confort termic este determinata hotarator de urmatorii parametri :-temperatura aerului interior;- temperatura medie de radiatie a suprafetelor delimitatoare;- umiditatea relativa a aerului interior, respectiv presiunea partiala a vaporilor de apa in aer;- viteza aerului interior;- productia de caldura a corpului uman, caldura cedata, termoreglarea;- rezistenta termica a imbracamintii si influenta acesteia asupra evaporarii.

Primii patru sunt parametrii fizici, iar ceilalti doi sunt legati de capacitatea de acomodare a corpului uman in vederea mentinerii echilibrului termic.

Factorii de baza care influenteaza echilibrul termic al corpului uman sunt:caldura produsa de corp, care depinde in primul rand de nivelul activitatii depuse, dar este influentata si de varsta, sex etc.

caldura cedata de corp, care depinde de imbracaminte, dar si de ceilalti parametri enumerati anterior.

Senzatia de confort termicSenzatia de confort termic este acea stare constienta care exprima satisfactie (multumire) fata de ambientul termic existent. In vederea evaluarii senzatiei de contort termic se utilizeaza scara subiectiva de confort (ASHRAE) cu sapte niveluri:

+3 (foarte cald); +2 (cald); +1 (usor cald); 0 (neutru); -1 (racoare); -2 (rece); -3 (frig).

Calculul confortului intr-o incapereCalculul confortului termic intr-o incapere se efectueaza pe baza indicilor :

PMV (optiunea medie previzibila de confort termic) si

PPD (procentajui previzibil de insatisfactie).

Conform prescriptiilor SR ISO-7730 valoarea PMV trebuie sa fie intre +0,5 si -0,5.

. CONFORTUL OLFACTIV Conditia realizarii metabolismului corpului uman intr-un spatiu inchis este preluarea de oxigen (O2) si cedarea de bioxid de carbon (CO2).

In urma procesului de respiratie aerul ajunge prin caile respiratorii superioare si inferioare in plamani.

Caile respiratorii superioare filtreaza aerul inspirat, asigurand in acelasj timp temperatura si umiditatea corespunzatoare ale acestuia.

Oxigenul este transportat de la plamani la tesuturi prin sange, care transporta inapoi bioxidul de carbon.

Debitele de CO2 expirat sunt prezentate in tabel

Compozitia aerului interiorCompozitia aerului interior din cladirile de locuit, scoli, sali de conferinte difera de compozitia aerului exterior.

Concentratia de CO2: - in aerul exterior este intre 300 si 400 ppm (cm3/m3), - iar in aerul din locuinte este de cca. 900 ppm.

Limita maxim admisibila a concentratiei de CO2 in aerul inspirat este de 1000 ppm (numarul lui Pettenkofer).

In tabel se prezinta efectul diverselor concentratii de CO2 asupra corpului uman:

Tabel cu influenta concentratiei de CO2 asupra procesului de respiratie:

Mirosul Perceperea mirosurilor nu este un proces spontan, ea avand loc doar la o respiratie intensa a aerului, - cand viteza acestuia este de 2...4 ori mai mare decat in cazul respiratiei normale. Nivelul de excitatie fafa de unele mirosuri este foarte redus. De exemplu, mirosul mercaptanului se percepe de la o concentrate de 0,00000004 mg/l. Caracteristica principala a organului olfactiv este adaptarea.

Dupa un anumit timp, datorita perceperii continue, intensitatea senzatiei de miros scade-conform figurii:

Fumul de tigaraO data cu fumul de tigara un numar foarte mare de substante componente poluante ajung in aer. Fumul de tigara afecteaza ochii, nasul si este un factor de rise pentru diferite boli.

Reducerea poluarii aerului datorita fumului de tigara nu poate fi realizata deczt prin cresterea numarului de schimburi orare de aer.

Astfel, pentru anihilarea senzatiilor negative create de fumarea unei tigari sunt necesari 100 m3 aer proaspat.

Fumatul influenteaza hotarator continutul de CO al aerului expirat, ale carei valori orientative sunt prezentate in tabel:

O data cu fumul de tigara ajunge in aer si monoxid de carbon (CO). Valorile maxime admise a concentratiei de CO, date de prescriptiile internationale, sunt: de 10 mg/m3 m locuinte si 20 mg/m3 in bucatarii si_spatii anexe (timp de sedere maxim 3 h).

In figura se prezinta variatia concentratiei de CO, in functie de numarul de tigari fumate si de debitul de aer proaspat introdus in incapere, pe baza cercetarilor facute de Weber:

CONFORTUL ACUSTIC Un alt element de baza care contribuie la realizarea confortului general intr-un spatiu inchis este confortul acustic.

Trebuie sa se faca diferenta fntre notiunile de sunet sj de zgomot.

Astfel, notiunea de sunet are mai multe definitii, in functie de sensul de interpretare.

1.Daca se considera sunetul un fenomen fizic, atunci acesta reprezinta vibratia elementara a materiei elastice care se propaga in mediul de transport sub forma de unda.

2.Notiunea de sunet poate avea sensul de excitatie externa a organului auditiv al vietatilor, care conduce la diverse reactii din partea acestora.

Domeniul sunetelor perceptibile de catre om este reprezentat in figura

3.Al treilea sens al notiunii de sunet este efectul estetic si de inteles.

Din acest punct de vedere sunetul are un continut de informatie sub forma codificata, pe care creierul o decodifica, iar perceperea corecta a sunetului influenteaza hotarator confortul uman.

Elemental principal al relatiilor intre oameni este vorbirea, iar orice moment care deranjeaza intelegerea vorbirii creaza nesiguranta si o data cu aceasta inconfort.

Exista deci efecte de sunet, percepute negativ de catre om, care se numesc zgomote si nu se deosebesc de sunet dupa primele doua definitii.

Diferenta intre ele o face omul prin interpretarea acordata

Din cercetarile efectuate in domeniul stiintei medicale se cunoaste ca zgomotele actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ.

Reactia sistemului nervos la zgomote in mod reflex este strangularea vaselor capilare.

Cresterea rezistentei circuitului sanguin nu implica si cresterea frecventei bataii inimii.

Acesta conduce la micsorarea debitului sanguin ce determina reducerea cantitatii de oxigen transportata la celule.

Cantitatea redusa de oxigen se manifesta prin diferite simptome ca: - dureri de cap, - migrene, - scaderea puterii de concentrare, - tulburari de vedere etc.

Efectul negativ al strangularii sistemului arterial este resimtit in special in timpul somnului, cand functiunile corpului se reduc la minim.

Daca in aceasta stare corpul este supus efectului unui zgomot, atunci reducerea cantitatii de oxigen care alimenteaza celulele determina lungirea perioadei de regenerare.

S-a demonstrat ca desele perturbari ale somnului conduc la - stare de nervozitate, - reducerea randamentului, - stare de oboseala - degenerarea sistemului nervos.

D e asemenea, munca intelectuala desfasurata in conditii cu nivel de zgomot ridicat are randamentul deosebit de scazut.

Limita admisa a nivelului de zgomot echivalent interior, pentru diferite functiuni, corespunzator prescriptiilor STAS-ului 6156 si Standardului European CEN 1752, are valorile din tabele

Asigurarea confortului acustic

Confortul acustic poate fi asigurat: - prin evitarea zgomotelor jenante, - prin reducerea intensitii acestora la surs - prin izolare acustic la zgomote aeriene sau de impact.

Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura activitii care se desfoar ntr-un anumit spaiu ( activitate intelectual, odihn, ngrijirea sntii etc.)

CONFORTUL VIZUAL

Viata umana este in stransa legatura cu ambientul vizual, deoarece; - informatiile sunt percepute intr-o proportie de 90 % pe cale vizuala, - iar activitatea este si ea legata de vaz in majoritatea cazurilor. (Def.)-Confortul vizual =este starea constienta, care apare datorita actiunilor fiziologice si psihologice, ce exprima satisfactia fata de mediul ambiant.

Mediul ambiant vizual intr-un spatiu inchisMediul ambiant vizual intr-un spatiu inchis apare daca acesta este iluminat si are doua componente:incaperea delimitata de suprafete opace sau transparente (componenta pasiva);lumina, care face vizibila incaperea (componenta activa).

Omul percepe doar lumina ce ajunge in ochi. Astfel, sunt vazute doar acele suprafete care transmit lumina in ochii observatorului.

Acestea sunt de obicei suprafete opace (pereti. pardoseli, mobila etc.).

Suprafetele care permit iluminatul natural (ferestre, luminatoare etc.) au o importanta deosebita deoarece:- suprafetele vitrate si cele opace nu creaza mediul ambiant vizual la fel;- mediul ambiant vizual nu coincide, de obicei, cu spatiul interior construit.

Cerinte fata de caracteristicile mediului ambiant vizual:In functie de destinatia incaperii exista cerinte fata de caracteristicile mediului ambiant vizual, care se pot imparti astfel:- informatiile despre anumite parti ale spatiului sa fie exacte;- spatiul vizibil sa nu creeze inconfort (deranj vizual).

Vazul exact inseamna si perceperea corecta a culorilor. Acestea sunt considerate ca fiind corespunzatoare daca ele coincid cu culorile percepute la lumina naturala, de unde rezulta nevoia iluminatului natural.

In cazul iluminatului artificial calitatea surselor de iluminat poate fi diferentiata din punctul de vedere al redarii culorilor naturale a corpurilor.

Astfel daca culoarea corpurilor iluminat cu sursa artificiala corespunde cu culoarea naturala a acestora atunci redarea culorii este perfecta, in caz contrar redarea culorii este mai mult sau mai putin buna.

Senzatia de confort vizualSenzatia de confort vizual reprezinta concordanta dintre iluminat si calitatea luminii, caracterizata de:- culoarea luminii sau de- temperatura acesteia.

Efectul placut al culorilor consta in faptul ca: - un ambient mai putin iluminat prezinta confort vizual daca este rezultatul unei :lumini bogate in culori calde, - iar un ambient luminos prezinta confort vizual daca este rezultatul unei lumini reci.

Din punctul de vedere al redarii culorilor, confortul vizual poate fi analizat pe baza diagramelor Kruithoff, care prezinta variatia iluminarii E in planul de lucru, cu temperatura luminii T

Astfel, o sursa de lumina cu temperatura T* poate crea diferite senzatii observatorului. In functie de valoarea iluminarii: - pentru E

Asigurarea confortului vizual

Confortul vizual este obinut prin:- asigurarea unui iluminat adaptat activitii n cmpul vizual, evitnd contrastele foarte pronunate, mai ales orbirea.

Spectrul luminos utilizat trebuie s fie continuu iar temperatura culorii adaptat iluminatului.

Iluminatul natural este confortabil n msura n care intensitatea sa poate fi controlat.

Culorile sunt cele care dau atmosfer ntr-o locuin: ncperile orientate spre sud vor avea predominant: alb, bleu, verde-pal,roz;

ncperile orientate spre nord au culorile dominante n funcie de destinaie:- n camera de zi: galben-pai, alb cu accente de rou, oranj, galben;- n dormitor: roz, alb, auriu;- n buctrie: galben deschis, alb, crem;

ncperile orientate spre est: bleu, crem;

ncperile orientate spe vest: rou, galben-nchis, albastru, verde-pal, roz.

Culorile influeneaz starea de spirit a oamenilor:

SINDROMUL CLADIRILOR BOLNAVE" Tehnologiile de executie, materialele de constructie si sistemele de instalatii aferente cladirilor, in ultimul deceniu, au cunoscut o perfectionare si modernizare continua.

Multe din persoanele care isi desfasoara activitatea in cladiri cu suprafete exterioare vitrate intinse, dotate cu instalatii de climatizare sofisticate (centre comerciale, cladiri cu birouri etc.) sufera insa de asa numita boala a constructiei", ce se manifesta prin: afectiuni ale cailor respiratorii, dureri de cap, stare de oboseala, iritatii ale ochilor etc

In figura de mai jos se prezinta principalele simptome ale bolii constructiei" la ocupantii acestor cladiri

In figura se prezinta cauzele posibile ale ale bolii constructiei" la ocupantii acestor cladiri:

Cauze ale aparitiei sindromului cladirilor bolnave"Cele mai frecvente cauze ale aparitiei sindromului cladirilor bolnave" sunt:- confortul termic si -calitatea aerului necorespunzatoare.

Cercetarile efectuate, pe baza de chestionare, pe un esantion de 4000 de persoane (43,1% barbati si 56,9% femei) ce isi desfasoara activitatea intr-o cladire administrativa din Frankfurt au scos in evidenta urmatorii factori care creaza inconfort: -microclimatul incaperii (65,4%);- zgomotele (32,7%); -iluminatul necorespunzator (25,5%); -fumul de tigara (24,7%); -spatiul redus la locul de munca (23,9%); -orele suplimentare de munca (12,8%); -stresul creat de sef (9,7%); -concurenta (7,1%).

Rezultatele arata ca: microclimatul realizat in incaperi, prin arhitectura si echiparea cu instalatii a acestora, influenteaza nu numai confortul dar si sanatatea ocupantilor, iar mentinerea parametrilor de confort la valori optime este menirea inginerului de instalatii.

EXIGENE DE PERFORMAN PENTRU CLDIRI CIVILELa nivelul Organizaiei internaionale pentru standardizare (ISO) s-a ntocmit o list ce cuprinde 14 exigene de performan pentru cldiri civile, enumerate i descrise succint n cele ce urmeaz.

Confort higrotermic pentru asigurarea n interiorul cldirii a nivelurilor optime de temperatur i de umiditate, n sezonul rece i n cel cald.

Ambian atmosferic prin asigurarea microclimatului ncperilor cu aer proaspt, cu ajutorul ventilrii naturale i/sau artificiale.

Confort acustic ce se refer la protecia fonic mpotriva zgomotelor exterioare, zgomotelor din ncperile nvecinate i zgomotelor datorate funcionrii instalaiilor.

Confort tactil are n vedere cerinele de protecie la contactul cu diverse suprafee ale cldirii, protecie ce se poate referi la izolare termic, la izolare electric, sau la msuri mpotriva contactului mecanic cu diverse elemente.

Confort antropodinamic cu urmtoarele componente:confortul mpotriva vibraiilor sau micrilor induse ocupanilor de ctre cldire;confortul n cazul deplasrilor n cldire;uurina n manevrarea uilor, ferestrelor sau altor elemente mobile ale cldirii;

Igien vizeaz msurile mpotriva polurii microclimatului cldirii (emanaii de gaze, fum etc., degajate de materialele din elementele de construcie) i asigurarea condiiilor de igien cu ajutorul instalaiilor (distribuia apei potabile, evacuarea apei menajere i a gunoaielor).

Confort vizual se refer la iluminatul natural i cel artificial, aspectul suprafeelor vizibile i vederea din cldire spre exterior.

Imbuntirea confortului locuineiArhitecii , constructorii si instalatorii caut i aplic n permanen soluii noi, cu rezultate performante, care s mbunteasc confortul locuinei:instalatorii aplica solutii moderne,eficiente enrgetic,prin utilizarea energiilor regenerabile, decoratorii vin cu idei noi n estetica i design-ul locuinei, studiile de ergonomie ne perfecioneaz continuu condiiile de munc i de via,

scopul tuturor fiind crearea pentru om a unei ambiane confortabile, plcute, stimulatoare.

V mulumim pentru atenie !