Conflictele Intre Generatii Referat

40
Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Specialitatea Relaţii publice şi publicitate REFERAT Conflictul intre generatii o problema fara rezolvare? A elaborat: Adam Tamara, anul I Master Relaţii Publice şi Publicitate A verificat: Nelly Turcan, dr., conf.univ., Facultatea Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii

description

Despre conflictele dintre generatii

Transcript of Conflictele Intre Generatii Referat

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea de Jurnalism i tiine ale ComunicriiSpecialitatea Relaii publice i publicitate

REFERATConflictul intre generatii o problema fara rezolvare?

A elaborat: Adam Tamara, anul I Master Relaii Publice i Publicitate A verificat: Nelly Turcan, dr., conf.univ., Facultatea Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii

Chiinu 2013CUPRINSI.CONFLICTUL-definitie si elemente component I.1 Elementele conflictului I.2 Etapele conflictului I.3 Definitia generatiei dupa DEXII. Ce este conflictul intre generatii si cum se manifesta el? II.1 Cauzele conflictelor intre generatii II.2 Medierea conflictelor II.2.1 Statutul mediatorului. II.2.2 Rolurile mediatorului. II.2.3 Etapele procesului de mediereIII. Conflictul intergenerational intra familial - o realitate a zilelor noastreCONCLUZIISTUDIU DE CAZ1. O adolescenta fost batuta cu bestialitate de tatal vitreg pe motiv ca este emo2. Conflict,amendat de politie, intre un elev si o profesoara de la Henri CoandaBIBLIOGRAFIE

I. CONFLICTUL-definitie si elemente componenteTermenul conflict provine de la verbul latinesc confligo ere a se lupta, a se a se bate ntre ei.Multe dicionare definesc conflictul prin termeni similari violenei, ca disensiune, friciune, disput, ceart, scandal, lupt, rzboi.O abordare a conflictului, prezent ndeosebi la nceputurile cronologice ale cercetrii acestei problematici, resimte influena credinei generale n caracterul competitiv, violent, adversativ i de tip ctig-pierdere.L. A. Coser a avansat o definiie care a fcut carier: Conflictul este o lupt ntre valori i revendicri de statusuri, putere i resurse n care scopurile oponenilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii.Ulterior conflictul a nceput s-i lrgeasc semnificaia, incluznd i ideea de interdependen, colaborare, ctig- ctig, alturi de cea exclusiv antagonic.Conflictul este o situaie n care oamenii interdependeni prezint diferene n ceea ce privete satisfacerea nevoilor i intereselor individuale i interfereaz n procesul de ndeplinire a acestor scopuri.Conflict nseamn opoziie, dezacord sau incompatibilitate ntre dou sau mai multe pri.Conflictul poate fi sau nu violent.Conflictul armat dintre state poate evolua n rzboi.Conflictul dinamic introduce n discuie dinamica social. Aceasta are ca i caracteristic principal instabilitatea rezultat din schimbrile neprevzute. Din acest motiv preziceri certe n sistemele sociale sunt greu de realizat chiar dac, n principiu, se poate prezice cu exactitate starea sistemului n viitor.

I.1 Elementele conflictuluia.PrilePartea este o unitate de comportare, o mulime sau organizaie care este capabil s-i asume un numr de poziii diferite n timp i ntr-o anumit limit.b. Spaiul de comportareSpaiul de comportare reprezint poziia pe care o poate avea o unitate de comportare i este definit prin coordonate variabile; acestea trebuie s fie continue i msurabile. Exist oscilaii ale acestor coordonate care sunt teoretic infinite; n practic micrile sunt limitate deoarece setul potenialelor micri sunt limitate de existena legilor. (Boulding)Limita posibilitilor de micare a unei anumite uniti comportamentale definete limitrile poziiilor pe care le poate ocupa n timp o parte, impuse prin restricii variate: fizice, psihologice, legale, financiare. Un comportament normal al unei uniti comportamentale este acela n care unitile urmresc cele mai bune poziii precum i o limit comportamental ct mai mare.c. CompetiiaCompetiia poate fi definit ntr-un sens larg i este acceptat ca fiind o incompatibilitate mutual ntre poziiile poteniale ale unor uniti comportamentale. Despre dou poziii se poate spune c sunt incompatibile mutual dac fiecare exclude pe cealalt i dac realizarea uneia face imposibil realizarea celeilalte.Ceea ce merit subliniat e c toate conflictele implic competiie, dar competiiile pot exista i fr conflictd. ConflictulConflictul poate fi definit ca o situaie de competiie n care prile sunt contiente de potenialele incompatibiliti viitoare, n care fiecare parte dorete s ocupe o poziie care este incompatibil cu dorinele celorlali(Boulding). Prin urmare, pentru ca o anumit situaie s poat fi numit conflictual, avem nevoie de dou pri contiente de poziiile lor, cu dorine incompatibile care s intre n anumite schimburi (fizice, virtuale, sentimentale, etc).utac Zeno i Claudiu Ignat n lucrarea "Modaliti alternative de soluionare a conflictelor (ADR)" au definit conflictul ca fiind "un fenomen social contextual determinat de ciocnirea dintre interesele, conceptele si nevoile unor persoane sau grupuri atunci cand acestea intra in contact si au obiective diferite sau aparent diferite".

I.2 Etapele conflictuluiDezacordulDezacordul este nenelegerea care apare ca urmare a diferenelor asupra unor valori sintetizate n cultur precum i ca urmare a lipsei de informaii corecte asupra partenerilor de interaciune, dar i din interese economice, politice, sociale diferite ale celor care intr n contact.ConfruntareaConfruntarea apare pe fondul unei ideologii care motiveaz actorii din confruntare n a susine o anumit idee contrar cu a celorlali.Caracteristica principal acestei etape este tensiunea crescut a interaciunilor. Sociologii insist pe aceast etap deoarece n acest moment apare nevoia unei soluii raionale. Modul de gestionare a acestei etape i pune amprenta n evoluia interaciunii.Escaladarea conflictului sau rezolvarea conflictului, se hotrte n aceast etap.Escaladarean acest moment tensiunea dintre prile care se confrunt este maxim. Posibilitatea apariiei conflictului violent este mare. Un motiv principal al escaladrii conflictului este agresivitatea argumentelor, indivizii tind s-i suspende discursul i aciunea raional nlocuindu-le cu aciuni iraionale chiar violente.De-escaladarea i rezolvareDe-escaladarea conflictului i rezolvarea conflictului sunt dou etape convergente, ambele au ca scop obinerea unei situaii de calm i cooperare intermediate de soluiile raionale imaginate.Abordare sociologicConflictul reprezint o opoziie ntre indivizi care poate mbraca forma unei lupte ntre indivizi, grupuri de indivizi, clase sociale, etc. i are ca efect disfuncii n interaciunea social.Exemple de conflicte:conflict intrapersonalconflict interpersonalconflict de grupconflict organizationalconflictul intre generatiiconflict internaionalconflicte socialeconflicte industrialerevolterevoluii

I.3 Definitia generatiei dupa DEXGENERIE, generaii, s. f. 1. Totalitatea oamenilor (dintr-o comunitate social dat) care sunt cam de aceeai vrst. Expr. Din generaie n generaie = din tat n fiu; de la o epoc la alta (pn la noi). Perioad de timp care desparte vrsta tatlui de cea a fiului.

II. Ce este conflictul intre generatii si cum se manifesta el?Conflictul intre generatii este mai pronuntat in ziua de astazi ca niciodata si are loc intre parinti si copii, in special adolescenti. La baza acestei relatii tensionate stau resursele limitate de timp, dar si o comunicare defectuoasa, precum si schimbarile de principii, mentalitate sau modele culturale care apar in societate pe care parintii nu reusesc, de multe ori, sa le inteleaga si sa se adapteze la ele pentru educatia celor mici.Conflictul intre generatii se traduce printr-o discrepanta a convingerilor pe care le au parintii si copiii intr-o epoca in ceea ce priveste educatia si cresterea celor mici.Parintele modern are tendinta sa isi educe copilul asa cum a fost educat la randul lui, adica pe baza unor modele de educatie si disciplinare invechite, netinand cont ca societatea, regulile si modelele de educatie se schimba de la o generatie la alta.Parintele vede copilul, fie si la adolescenta, stand in biblioteci, citind carti si mergand la olimpiade sau petrecand timpul liber doar cu familia, in timp ce adolescentul din ziua de azi tanjeste dupa compania prietenilor, a retelor de socializare, a internetului, a cluburilor, a cafenelelor, dupa achizitionarea ultimelor gadget-urilor la moda si a altor metode de distractie si relaxare specifice contemporaneitatii.Oricum s-ar fi manifestat in trecut vesnicul conflict dintre generatii, cu siguranta nu a avut vreodata valentele timpurilor noastre. Acest conflict, care se transforma in multe situatii in ruptura intre generatii, e una din problemele acute si actuale ale societatii noastre, aflata intr-o necontenita si haotica reforma. E de ajuns sa deschizi televizorul ca sa afli starea natiunii.Cei mai derutati si lipsiti de repere sunt tinerii.Ei au la dispozitie toate conditiile ca sa-si dea viata peste cap.Delincventa juvenila, cresterea ratei prostitutiei, abandonul scolar, avorturile in randul tinerelor sau nebunia drogurilor sunt rezultate firesti ale acestui haos generalizat, sunt o cruda realitate. Parintii tinerilor adolescenti de astazi, cunoscand toate aceste pericole latente, nu stiu ce sa faca mai intai pentru a-si proteja odraslele.Tinerii de azi au o mai mare disponibilitate spre nou, si, atat timp cat parintii nu vor pricepe ce-i un modem, un mIRC, un download, un skater, un ring-tone sau un A6, dialogul se leaga greu. Ei arata compasiune parintilor, nu mai iau in seama ce spun acestia, ii gasesc cicalitori, nedrepti, rai.Adolescentii vor sa fie intelesi inainte de a fi judecati si sa li se acorde mai mult credit. Dar cum sa acorzi mai mult credit copilului cand nu ai incredere in el? De o parte a baricadei ei, tinerii nostri, iubiti sau blamati, sufocati de conformism, cerindu-si adesea prea devreme si vehement dreptul de a fi independenti, de a fi tratati ca "oameni mari", cu drept de vot sau veto in ceea ce priveste viata lor, ce-i drept lipsita de experienta. De partea cealalta a baricadei, parintii, bunicii, rudele sau profesorii, impartasindu-si experientele, dorind sa ii feresca de necazuri, lipsiti uneori de rabdare, dorindu-i perfecti dintr-odata.Dezechilibru flagrant intre cele doua tabere, din care cel mai des nimeni nu reuseste sa gaseasca o cale amiabila, ajungandu-se la adevarate razboaie! Intotdeauna au existat astfel de conflicte, indiferent de epoci, zone geografice, culturi sau educatii, ce-i drept uneori sub o forma mai voalata, alteori luand amploarea unui fenomen in masa ca cel al miscarii hippie de exemplu."Sunt superficiali, sunt teribilisti, nu au simtul masurii, nu ne mai putem intelege cu ei..." (parintii despre copii)."Nu ne inteleg, vor sa fim ca niste roboti sa executam doar ce vor ei, nu ne lasa sa traim experiente din care sa invatam singuri, ne considera niste ratati..." (copiii despre adulti).Tactul adultilor, ar trebui aici sa-si spuna cuvantul, sa cizeleze asperitatile si neconcordantele. Dar din pacate tracasati de ritmul infernal al vietii, obositi de gandurile zilei de maine sau a nesigurantei viitorului nu prea indepartat, nu stim, nu putem sau nu avem rabdarea necesara sa rezolvam amiabil aceste conflicte. Atunci apar problemele grave. Fie acceptarea situatiei ca pe una de criza si tolerarea ei asa cum este, fie agravarea acesteia prin interdictii drastice sau dinpotriva a instaurarii unui regim de "laisse fair" total in privinta copilului.Aceste crize defapt sunt rodul unor neintelegeri mai vechi si repetate, care ajunse la apogeu rabufnesc de o parte sau de alta, sub o forma sau alta, indicand faptul ca deja criza a ajuns la un punct cheie. Macar atunci in al doisprezecelea ceas sa incercam sa reparam ceea ce se mai poate.Faceti-va timp sa discutati cu copiii. Astfel veti sti intotdeauna ce doresc, cum gandesc si nu veti fi luat pe nepregatite sau pus in fata unui fapt implinit. Veti mai avea destul timp la dispozitie sa stopati o actiune sau o decizie luata gresit de copil, cautand metoda adecvata. Nestand de vorba cu ei, nu faceti decat sa ii indepartati, sa caute intelegere in alte parti si asfel ii veti pierde in favoarea gastilor de cartier sau a unor asa zisi prieteni, nu intotdeauna bine intentionati.Dati copilului dreptul de a-si exprima dorintele, indiferent daca acestea sunt diametral opuse cu ale dumneavoastra.Incercati sa mediati divergentele de opinii, sa negociati, sa faceti compromisuri si de o parte si de alta, ajungand la o solutie de mijloc, acceptata de ambele parti. Nu incercati sa va impuneti in nici un fel punctul de vedere caci, chiar daca va fi acceptat pe moment, rabufnirea creata de frustrare si nemultumire va fi de intensitatea unui uragan mai tarziu sau mai devreme Creati independenta copilului in situatii care nu sunt riscante. Creatii iluzia de independenta chiar daca in realitate acesta este una controlata din umbra. Dorinta de independenta este unul din motivele principale ale conflictelor dintre adulti si copii.Exercitati-va autoritatea cat mai bland posibil si cat mai discret, sugerandu-i de departe solutiile optime, dar lasandu-l sa creada ca singur le-a descoperit si a ales pe cea mai buna. Orice forma de impunere brutala, taioasa si fara drept de apel din partea lui va fi sortita esecului. Cu cat veti constrange mai mult un copil cu atat mai inversunat va incalca acesta constrangerile atunci cand "paharul se va umple" sau conjunctura i-o va permite, facand-o adesea nu pentru ca asa a crezut de cuviinta ci mai ales ca o forma de pedeapsa si razbunare la adresa "tiranilor".Nu degeaba se spune ca atunci cand ai copii mici ai probleme mici, iar cand ai copii mari ai probleme mari. Cu cat cresc in varsta copiii trebuie tratati cu tot mai multa rabdare si tact, trebuie sa li se ofere timp pentru discutii si dreptul de a fi implicat in viata familiei si a lui personala.Nu de putine ori am constatat ca parintii adolescentilor nu stiu mai nimic despre copiii lor. Ce doresc, ce aspiratii au, ce le place si ce nu le place, ce si cum gandesc sau chiar nici ce se intampla cu ei. Daca prin tact si deschidere nu stim sa-i tinem aproape de noi, intr-o zi nu ne va ramane decat sa constatam ca i-am pierdut uneori definitiv! Si atunci va fi ... ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!

II.1 Cauzele conflictelor intre generatiiCauzele conflictelor sunt diverse.Unii autori reuesc s le reduc la una sau dou categorii foarte largi, n vreme ce alii propun diverse inventare, mai mult sau mai puin analitice. Iat cteva surse ale conflictelor:- deferenele i incompatibilitile dintre persoane;

- nevoile/interesele umane;

- comunicarea;

- stima de sine;

- valorile individului;

- nerespectarea normelor explicite sau implicite;

- comportamentele neadecvate;

- agresivitatea;

- competenele sociale;

- cadrul extern;

- statutul, puterea, prestigiul

Mentalitile diferite, schimbarea sistemului de valori i lipsa de comunicare sunt cauzele principale care duc la apariia conflictelor ntre copii i prini.Conflictul dintre generaii este o constant a vieii sociale. Dei simpl, soluia salvatoare pare greu de pus n aplicare. De generaii se tot vorbete despre conflictul dintre prini i copii.Dei prpastia dintre generaii este din ce din ce n ce mai analizat, aceasta nu dispare.Soluia ar consta, spun specialitii, n comunicare.ns, nainte de toate, trebuie stabilite cauzele conflictului dintre generaii. Adesea, copiii i acuz pe prini c au uitat cum era atunci cnd erau ei tineri, c au uitat ct sufereau din cauza nenelegerilor cu prinii.De cealalt parte, prinii i nvinovesc pe copii c nu vor s asculte prerile lor, de oameni trecui prin via, contieni de faptul c nu tot ce zboar se mnnc. Cine are dreptate n acest rzboi? Nimeni! Verdictul vine din partea psihologilor, care susin c adevrul este undeva la mijloc i fiecare tabr are de nvat ceva de la cealalt. Societatea este dinamic, n permanent schimbare, iar modelele culturale se transform. Cei dintr-o anumit generaie, formai dup un set de valori, care au propriile convingeri legate de via, risc s fie mai puin receptivi la schimbri.Mentalitile nu se schimb.Pe msur ce trece timpul, oamenii nu i reconfigureaz modul de a gndi.Spunem c uit, c nu ar trebui pentru c au trecut i ei prin asta.Nu uit, dar lumea se schimb, iar ei trebuie s treac printr-un proces de dezvoltare n acelai fel precum copiii pentru a putea accepta noile provocri i pentru a-i putea nelege, a explicat pentru Adevrul psihologul Aniela Minu.Adolescena, perioada criticPentru cei tineri, valorile percepute ca schimbate de cei mai n vrst i la care acetia din urm sunt reticeni sunt normale.Apoi, atrag atenia specialitii, fiecare persoan ncepe s-i contureze sistemul de valori n adolescen. O perioad zbuciumat, n care transformrile biologice i psihologice strnesc furtuni n fiecare. Adolescenii simt mai acut nevoia de schimbare.Au nevoie de ea. Face parte din procesul de construire a personalitii lor.n schimb, adulii au personalitatea deja format, sunt mai conservatori.Se adapteaz mai greu, a spus Aniela Minu. De altfel, prpastia dintre generaii este mai vizibil cnd copiii ajung la vrsta adolescenei. Aceast perioad presupune un proces de opoziie, explic experii.Tinerii ncearc s-i defineasc propriile valori.Nu sunt neaprat alegerile lor finale. Dar simt nevoia s testeze.i testeaz opunndu-se prinilor. Istoria are ciclurile ei. i la fiecare generaie se petrec lucruri care vin n contrast cu valorile prinilor.Conflictul dintre generaii a fost poate i mai contrastant pentru tinerii din anii 70, n perioada Revoluiei Sexuale. Atunci, prpastia dintre generaii se simea mai mult, a adugat Minu. Regimuri diferite, mentaliti diferitePrpastia dintre tinerii din ziua de astzi i prinii lor este generat, n bun msur, de faptul c primii nu au cunoscut regimul comunist.Nu au cunoscut lipsa libertii de exprimare, de cultur i chiar de bunuri, pe care tinerii de azi le consider ca obligatorii pentru dezvoltarea lor. Cei din tnra generaie neleg cu greu faptul c, pe vremea prinilor lor, a avea acces la o carier strlucit era mai degrab un vis frumos care nu putea fi mplinit fr mari compromisuri. Cei care au simit pe pielea lor regimul comunist susin c tinerii nu neleg aa cum se cuvine libertatea de care se bucur i nu tiu s decanteze binele de ru. Fiecare generaie vrea s fie tratat cu respectAparent, lucrurile sunt simple.Fiecare generaie vrea s fie respectat. Iar pentru a obine respectul, fiecare tabr duce o btlie crncen.De o parte a baricadei se situeaz copiii, care consider c trebuie s-i impun punctul de vedere i i sfideaz prinii. Ce dac am uvie violet? i blugi cu talie joas i top scurt?Nu nseamn ca sunt mai puin deteapt. Vreau ca ai mei s-mi respecte decizia!, a spus Alexandra, n vrst de 19 ani, care prefer s i se spun Alexa sau Alex. Pentru ea, Alexandra e un nume btrnesc. De cealalt parte a baricadei sunt mamele care nu suport ca n toiul iernii s vad fetele cu mijlocul gol i cu hinue subiri care doar le scot n eviden formele. Sunt incontiente.Rcesc.Fetele astea nu neleg c tot ele au de suferit.Au impresia c le tiu pe toate. Nu respect nimic din ce le spui, s-a plns Luminia M., n vrst de 56 de ani, mam a dou fete, de 23, respectiv de 28 de ani Iar exemplele pot continua.Grija printeasc, prost neleasPsihologii spun c prinii, care au experien de via, vor, printre altele, ca fiicele i fiii lor s nu repete greelile pe care le-au fcut i ei n tineree. Problema este c nu ntotdeauna adulii gsesc modalitatea potrivit pentru a le explica tinerilor de ce adopt o astfel de atitudine. Cred c numai prin faptul c ei sunt prinii, trebuie s fie ascultai. Un astfel de comportament nate revolt n rndul tinerei generaii, care susin c au dreptul s se exprime liber.

II.2 Medierea conflictelorn ceea ce privete rezolvarea problemelor se poate face fie prin colaborarea prilor, fie prin intermediar. Rezolvarea prin intermediar are, la rndul su, dou variante: intermediarul este ales sau cel puin acceptat de ambele pri (mediatorul/conciliatorul/facilitatorul, pe de o parte, arbitrul, pe de alt parte) sau intermediatorul este impus prilor (ca n cazul aciunii legale).Medierea se desfoar dup structura rezolvrii prin colaborare i utilizeaz masiv negocierea.Reamintim c negocierea poate fi o metod de colaborare, folosit de prile care i rezolv singure diferendul, sau o metod din repertoriul mediatorilor.Mediatorul, conciliatorul sau facilitatorul, termeni ntre care diferenele sunt nesemnificative de la o ar la alta, este o ter parte independent, imparial, ce are rolul de a ajuta procesul de rezolvare prin care prile nsei i gsesc soluia, tera parte neimplicnduse n coninutul conflictului.A media nseamn a interveni ntre prile ostile i ale conduce spre schimbarea atitudinii i a percepiei celeilalte pri din oponent n partener i spre rezolvarea conflictului.Aadar, medierea implic o form de intervenie iparial din partea unui ter neutru, care nu poate impune o soluie, dar poate ajuta prile s o gseasc.Este foarte important ca mediatorul s fi fost solicitat de cel puin una din pri i s fie acceptat de toate prile.Ca o definiie final, putem considera medierea ca pe un proces de rezolvare a disputelor n care un intermediar profesionist/fomal imparial i neutru asist prile aflate n dezacord s ajung la un acord, prin voin proprie, prin promovarea cooperrii, comunicrii i prin facilitatea negocierilor, acord care le stabilete comportamentele viitoare i menine relaiile dintre acestea.Comedierea i medierea n echip. Uneori, pentru ca medierea s dea rezultate, este nevoie de doi intermediari sau de trei mediatori cu roluri pe care i le mpart cu strictee.Medierea n echip este o opiune atunci cnd:- prile n conflic include mai muli participani;

- conflictul incumb probleme care reclam cunotine i/sau abilitile unui specialist;

- conflictul implic aspecte simbolice importante.Cei doi sau trei mediatori trebuie s lucreze ntr-o relaie de cooperare, nu de subordonare, iar complementaritatea abilitilor i personalitilor poate fi un avantaj.Medierea suveic. Este un gen de mediere care se bazeaz pe medierea separat, de fapr o succesiune de medieri sau contacte repetate cu ambele) prile.Comunicarea, cel mai important pasIn loc sa fie autoritari si incapatanati in privinta educatiei si a stilului de a-l creste pe copil, parintii trebuie sa incerce sa se adapteze vremurilor moderne si sa depuna efortul de a-l intelege si pe copil.Vorbeste cu el si incearca sa ii intelegi pasiunile, sa intelegi preocuparile din ziua de astazi si sa afli cat de nocive sunt, de fapt. Incearca sa ii explici, cu tact, despre felul in care il influenteaza internetul, televizorul, cluburile, astfel incat sa-si dea chiar el seama ca nu ii aduc niciun favor, nu sa ii impui tu acest punct de vedere.Castiga-i increderea!Copilul trebuie sa aiba incredere in tine. Numai asa va fi dornic sa iti spuna tot ce face si sa te implice in hobby-urile si preocuparile lui, fara a-i fi teama ca este judecat sau pedepsit.Castigandu-i increderea, ai sansa sa descoperi ce face copilul tau in fiecare moment si cum sa-i modelezi alegerile pentru a fi mai responsabil si pentru a petrece timpul liber in folosul dezvoltarii lui. Arata-i ca ii intelegi dorintele si preocuparile, evidentiand punctele forte ale lor, dar si cele negative si ofera-i, subtil alternative pentru a petrece timpul! Este indicat sa gasesti sugestii atractive pentru ei, altfel nu vor da atentie propunerilor tale!Implica-te in stilul lui de viata!Nu trebuie sa fii un parinte bagacios, care vrea tot timpul sa stie ce face copilul in fiecare secunda sau sa intervina in activitatile lui.Dar implica-te incercand sa ii cunosti anturajul, fara a critica sau judeca, organizeaza petreceri intre ei chiar la tine acasa, si intereseaza-te, subtil, de ce prefera copilul atat de mult internetul, cluburile etc. Numai asa stii exact care sunt influentele pe care le primeste copilul tau din exterior si in ce este implicat, fara a fi un parinte iritant sau intruziv.

Dezamorsarea conflictului, prin apropierea de copiiPsihologii susin c peste prpastia dintre generaii poate fi construit un pod solid dac prinii contientizeaz de la bun nceput c trebuie s fie deschii fa de copiii lor. Iar aceast atitudine trebuie adoptat nc din primii ani de via ai copiilor. Totodat, prinii trebuie s se poarte exemplar unul cu cellalt pentru a fi un model pentru cei mici. Respectul reciproc este foarte important n preajma copiilor. De pild, mama l poate impresiona pe micu explicndu-i c tot ceea ce face tatl este foarte important pentru familie. Iar tatl poate s-i explice copilului c mama este devotat familiei. Mamele trebuie s intre n cercul de prieteni pe care l are copilul ca o prieten, dar n acest timp trebuie s i i ghideze pe cei mici, s i determine s nvee i s le ncurajezele hobbyurile.Tatl poate juca rolul de mentor i chiar de antrenor. Poate s le dea sfaturi n materie de sport, consider specialitii. Dac atunci cnd ajung la vrsta adolescenei, copiii i consider prinii prieteni, conflictul dintre generaii este ca i rezolvat. Pe scurt, ncurajarea constructiv a copiilor, n toate formele ei, este cheia dezamorsrii conflictului dintre generaii.

II.2.1 Statutul mediatorului.Calitile mediatorului.Numai o persoan calificat, care cunoate procesul de negociere, precum i metodele ce trebuie aplicate n confruntarea cu partenerii dificili, se poate angaja n rolul formal de negociator-mediator: mediatori profesioniti, consiliri, mpciuitori, terapeui, juriti, consultani de proces. Exist ns i medierea realizat de persoane fr pregtire special: managerii i efii direci, prini, vecinii, membrii de familie etc.Mediatorul implicat ntr-un proces de mediere, indiferent de formaia lui de baz, n general are urmtoarele carcateristici:- outsider;

- instruit n tehnici de mediere;

- nu este parte la rezultat;

- nu este factor de decizie;

- autoritatea vine din profesie;

- acceptat formal de ambele pri;

- capabil de a aciona imparial;

- vzut drept imparial;

- poate aciona mpreun cu un mediator neformal.

Pentru a face fa cu succes unui proces de mediere, terii implicai au nevoie de patru tipuri de abiliti:1. abiliti de a stabili o relaie de lucru eficient cu fiecare parte aflat n conflict,pentru a face participanii s aib ncredere n ei, s comunice liber i s primeasc cu simpatie sugestiile;2. abiliti de acrea o atitudine de cooperare la prile aflate n conflict;3. abiliti de dezvoltare a unui proces creativ de grup i de adoptare a deciziilor n grup;4. abiliti de a identifica multe infomaii independente despre chestiunile n jurul crora graviteaz conflictul.

II.2.2 Rolurile mediatorului.Activitile mediatorului sunt centrate pe oameni i relaiile umane, pe de o parte, i pe sarcin, pe de alt parte. Centrarea pe persoane i relaiile psihosociale presupune: ascultare activ; confirmarea nelegerii; impunerea tonalitii cooperante; ncurajarea, urmrirea intereselor grupului i ale indivizilor, depirea eventualelor dificulti ale persoanelor de a auzi sau vorbi, meinerea confidenialitii.Mediatorul va interveni dac sunt adresate ntrebri sau lansate discuii ce depesc limitele vieii particulare.Suportul emoional acordat prilor poate nsemna managementul unor emoii negative puternice, cum este furia. Mediatorul va ncerca s identifice natura emoiei i va aciona difereniat, fie nconjurnd expresia emoional, fie nlturnd pe loc cauzele sale, fie ntrerupnd persoana i cerndu-i s respecte regulile jocului. Ascultarea activ este instrumentul cel mai important n acest scop. De asemenea , va susine emoional persoana pentru care este intimidant aflarea n aceeai sal cu oponentul.Centrarea pe oameni, i relaiile psihosociale l determin pe mediator s-i asume uneori rolul de consilier, el practicnd ascultarea activ, nelegerea, acceptarea.Centrarea pe sarcin presupune comportament ca pstrarea structurii procesului, echilibrarea participrii prilor, intervenia direct.O parte esenial din atribuiile mediatorului este aceea de a identifica i discerne ntre interesele i poziiile afiate. Interesele reale sunt reflectate de: ceea ce conteaz pentru fiecare individ n parte la modul practic, emoional i social; ce sper cel mai mult s rezolve; problemele ce-l afecteaz cel mai mult.Poziiile sunt, la modul concret, soluiile proprii cu care se prezint prile la negociere. Acestea constituie un salt direct de la problem la soluie.

II.2.3 Etapele procesului de mediereLinda Shaw prezint procesul de mediere organizat pe apte etape:1. Primul contact cu prima parte centrat pe explorarea situaiei, construirea unei relaii, recunoaterea sentimentelor, explicarea procesului de mediere, explorarea ideilor iniale etc.2. Primul contact cu cealalt parte - similar celui descris mai sus, cu meninerea i reafirmarea confidenialitii i stabilirea imparialitii.3. Pregtirea pentru medierea cazului viznd alegerea strategiei optime de mediere, stabilirea locaiei i calendarului, invitarea i pregtirea prilor, pregtirea locaiei etc.4. Ascultarea problemelor este etapa n care prile i expun punctul de vedere fr a fi ntrerupte dup ce ai loc prezentrile, sunt definite i acceptate regulile de baz ale procesului; consecutiv expuneriloe celor dou pri, are loc rezumarea de ctre mediator a celor exprimate de fiecare din ele i stabilirea de comun acord a programului urmtoarelor edine de negociere.5. Explorarea problemelor etapa preuspune selecionarea principalelor aspecte ale conflictului i ncurajarea comunicrii ntre pri, n condiiile n care mediatorul verific nelegerea mesajelor i clarific opiniile exprimate sau presupunerile.6. Construirea acordurilor n aceast etap se pregtete ncheierea procesului de mediere, se insist pe evaluarea oportunitilor, opiniilor i ofertelor pozitive, ncurajarea rezolvrii problemelor, construirea acordurilor.7. ncheierea i urmare presupune ncheierea edinei i terminarea procesului de medierea sau continuarea,edierii dac, n afara problemei , a conflictului principal s a acordului obinut pentru acesta, prile solicit continuarea medierii pentru explorarea altor conflicte sau probleme descoperite n etapele anterioare.Medierea este doar unul dintre tipurile de servicii pe care un itermediar le poate oferi pentru rezolvarea conflictelor, dar nu este singurul, nu are valabilitate general i nu trebuie confundat, prin extindere, cu nsi rezolvarea de conflicte.

III. Conflictul intergenerational intra familial - o realitate a zilelor noastre Conflictul dintre generaii, tot att de vechi pe ct de nou este omenirea, a fost i mai este nc tema de predilecie pentru numeroi i reputai specialiti n domenii ca sociologia, psihologia, psihosociologia, psihanaliza etc. nc de la primele ncercri de analiz i explicare a conflictului intergeneraional au aprut o serie de preri diferite, ncepd cu existena sau inexistena acestui conflict i mergnd pn la gsirea mecanismelor de rezolvare a acestuia.Astfel, prerile sunt mprite: o parte dintre autori,( printre care C.Schifirne, Margaret Mead, F.Elkin, W.Westley etc.) au o viziune oarecum mai optimist, n sensul c nu ar exista ntre generaii conflicte n adevratul sens al cuvntului, ci simple nenelegeri, divergene, diferene n opinii, neconcordane sau nepotriviri; ei mai pledeaz i pentru nlocuirea termenului de conflict cu unul dintre termenii de mai sus pentru a se elimina tonul, conotaiile negative pe care le-ar incumba termenul de conflict; o alt parte dintre autori,(printre care i Rodica Ciurea) sunt de prere c existena unui conflict ntre generaii ar trebui pus sub semnul ntrebrii (autoarea mai sus-menionat chiar i-a intitulat lucrarea sa ntr-un mod interogativ Conflict ntre generaii?), deci ar fi una relativ; o alt parte dintre autori consider c exist conflicte ntre generaii, manifeste sau latente, dar exist; n fine, o alt parte dintre autori sunt de prere c trebuie s vorbim de conflict intergeneraional i nu de conflicte intergeneraionale, deci s-i acordm termenului de conflict un caracter de universalitate. Din punctul nostru de vedere, conflictele intergeneraionale trebuie explicate i nelese n termeni de nenelegeri, divergene, diferene, nepotriviri, neconcordane. Conflictul intergeneraional reprezin starea tensionat creat de interaciunea sau confruntarea unor opinii diferite ce aparin i sunt susinute de ctre generaii diferite i care poate avea, att efecte negative, distructive pentru prile preopinente sau pentru grupul din care acestea fac parte, ct i efecte pozitive, constructive pentru acestea. Acest conflict intergeneraional se poate manifesta att la nivelul grupurilor mari (organizaii, instituii, chiar la nivel societal), ct i la nivelul grupurilor mici (familie, coal etc). Noi ne vom referi doar la conflictele ce se produc n grupurile mici, primare i n special n cadrul familiei de origine, ntre copiii-adolesceni i adulii-prini. Definim prin conflict intergeneraional intrafamilial conflictul care se produce ntre dou generaii (n cazul nostru copii-adolesceni i adulii-prini) care fac parte din acelai grup de apartenen familia.Conflictul intergeneraional intrafamilial desemneaz tensiunile, ostilitile produse de confruntarea opiniilor diferite ce aparin unor grupuri de vrst diferite i care se manifest n cadrul (interiorul) grupului familial. Cineva spunea c nu trebuie ca X s-l loveasc pe Y pentru a ne da seama c acolo exist un conflict. Prin urmare, conflictul luat ca opoziie, ca antitez nu trebuie s reflecte exclusiv numai nuanele violente, ci i tensiunile i divergenele, relaionrile ncordate, manifeste sau latente etc. Referindu-se la grupul familial ca spaiu de cercetare, P.Osterrieth considera c familia formeaz un eantion foarte reprezentativ al societii, ale crui influene copilul le resimte nc din prima zi de via. Ca i n societate, n familie gsim i amestec de generaii, deci confruntare ntre trecut i viitor, i solidaritate profund care unete pe toi membrii pe un fond complex de simpatie i armonie dar i de conflicte i rivaliti.Mediul familial ca unitate social foarte redus - rmne mediul care ofer cea mai mare cantitate i densitate de informaii. n cadrul conflictului intergeneraional intrafamilial putem vorbi de trei entiti, entiti care trebuie tratate laolalt, ca un tot unitar i anume:a) adultul-printe;b) copilul-adolescent;c) mediul confruntrii familia. Adultul-printe este primul agent care echilibreaz relaiile din interiorul familiei, care creaz, susine i promoveaz sentimentul de siguran n tot grupul familial, care echilibreaz, prin urmare, atmosfera de ordin familial n vederea asigurrii bunei funcionaliti a acestui grup. Printre cele mai importante sarcini i responsabiliti ale adultului-printe menionm:- asigurarea subzistenei i educaiei;- educarea i dirijarea trebuinelor fiziologice n raport cu oportunitile familiale i cu standardele sociale i culturale de via;- dezvoltarea aptitudinilor, a limbajului i stimularea exersrii capacitilor practice, cognitive, tehnice i sociale, care au rolul de a facilita securitatea personal i comportamentul autonom;- orientarea spre lumea imediat a universului familial, spre comunitatea mai larg, spre societate, n aa fel nct adolescentul s fie pregtit s se confrunte cu marea varietate de situaii i poziii care vor interveni n viaa de adult;- transmisia principalelor scopuri sociale i valori culturale care definesc modelul cultural-normativ al societii, formarea motivaiei personale n raport cu scopurile parentale i sociale;- dezvoltarea capacitii de a ntreine raporturi interpersonale i de a rspunde n mod adecvat sentimentelor altora;- controlul libertii de comportament, limitarea transgresiunilor de la norm, corectarea erorilor, oferirea unor ndrumri i interpretri.n genere, prinii nu sunt pregtii pentru a face fa noului status social i implicit problematicii specifice vrstelor prin care trece propriul copil.Dac n prima parte a vieii copilului (n copilrie) prinii tind s dea o importan major ndatoririlor lor fa de copil (apelnd la sfatul medicului, la experiena i sprijinul celor mai n vrst etc.), n partea a doua a vieii copilului denumit chiar a doua natere sau naterea ntru maturitate acesta este privit oarecum cu superficialitate. Obinuii cu un copil mai mult sau mai puin asculttor, prinii se simt proprietarii acestuia: ei l-au conceput, ei l-au iubit, ei l-au crescut, ei l-au protejat, ei l-au supravegheat, ei l-au educat, ei l-au ndrumat pe un drum n via. S-a ajuns aadar la formarea i consolidarea unui aumit climat social, a unui anumit stil, a unor deprinderi sau automatisme, a unui anumit tip de echilibru. Surprini de un sentiment de panic fa de transformarea fiului lor din copil n adolescent cu un comportament diferit de cel anterior, uneori prinii se dedau la manifestarea unor acte atoritare excesive, la imixtiuni n intimitatea adolescentului, cu frecvente consecine negative. Alteori, prinii se autocalmeaz, se autolinitesc i rmn indifereni, neintervenind, lsnd lucrurile s se desfoare de la sine. Se vorbete deci de o oarecare dezorientare a prinilor ca urmare a imprevizibilitii sczute n ceea ce privete dezvoltarea fiului lor i a problematicii acestei dezvoltri. n meseria de printe afirm P. Osterrieth fiecare vine cu modele interne anacronice n raport cu familia actual, fiecare este ndemnat s acioneze, ca tat sau ca mam, conform cu modelele de care este impregnat de la cea mai fraged vrst, fiecare este ndemnat s-i joace rolul conformndu-se exemplului prinilor. i fiecare, n faa unei situaii noi i n faa unor principii noi, poate fi cuprins de ndoial, dac nu chiar de anxietate, cci vechile imagini nu se potrivesc cu mprejurrile noi.[]Fiecare printe trebuie s reinventeze rolul de printe i deci s-l gndeasc. Nu este de mirare, deci, c aceast situaie genereaz incertitudini, dezorientare i incoerene n atitudinea prinilor, de pe urma crora copilul are de suferit. Relaia dintre printe i fiul su poate fi perturbat de o serie de exagerri ale prinilor ca urmare a lipsei de afeciune (avitaminoz afectiv) i interes, fie unui interes i control execerbate. Familia rmne instituia cu o mare rspundere n ceea ce privete conduita i comportamentele adolescenilor ce o compun.

Maria Voinea prezint aceste excese ale prinilor ntr-o form schematic, astfel: Prinii sunt aadar arhitecii fiinei sociale a fiului/fiicei lor.Aciunile de tip moralizator realizate de ctre prini i cu repercursiuni asupra copilului nu au nici o urmare, nici un rezultat atta vreme ct acetia nu fac un efort pentru a nelege specificul procesului de formare i desvrire a personalitii copilului. Din aceast cauz deosebit de negativ apare tendina unor prini de a identifica moralitatea comportamentului copilului cu cea a adultului i de a-i cere primului o moralitate matur, desvrit. Educnd aa cum au fost educai, fr a fi originali i fr a se adapta noilor condiii de via, prinii comit o serie de greeli n educarea i formarea copiilor lor, n sensul c ei, fie manifest atitudini educative diferite ntre membrii familiei, fie nu sunt consecveni n ceea ce privete transmiterea de norme educative la copii. Un alt factor care influeneaz prezena conflictului ntre prini i copii-adolesceni este stilul de autoritate practicat de primii asupra celor din urm. Prinii sunt cei care, deseori, trateaz adolescentul ca fiind un copil fr capaciti demne de luat n seam, fr responsabilitate, determinnd ncpnare i manifestri negative. Prost neleas i/sau aplicat de ctre prini, autoritatea constrngtoare, represiv, abuziv etc. determin apariia la adolescent a o serie de fenomene negative, duntoare pentru el i mediul familial i chiar social (de exemplu vagabondajul). A.Berge menioneaz ca defecte ale prinilor urmtoarele tulburri: incapacitatea de a iubi, teama permanent, hiperprotectivismul, slbiciunea, oportunismul, lipsa de condescen, de respect etc. n ncercarea de nelegere a specificului psihologic al adolescentului, prinii pot svri dou greeli opuse:1. subaprecierea dezvoltrii activitii lor contiente, considerndu-i nc mici i de aceea ignor necesitile proprii firii lor, lsnd neutilizate bogate posibiliti de dezvoltare a multor trsturi pozitive, specifice acestei vrste (ex. tendina crescnd a acestora de a fi independeni i activi);2. supraestimarea posibilitilor adolescentului ceea ce i va servi acestuia ca motiv pentru a abuza de ncrederea ce i se acord, pentru a dispreui autoritatea prinilor i educatorilor, pentru a manifesta impulsivitate, ncpnare, negativism. n ceea ce privete raporturile dintre copii-adolesceni i adulii-prini, acestea trebuie privite din cel puin 4 puncte de vedere:- prinii trebuie s manifeste fa de adolescent afeciune i nelegere; indiferena determinnd apariia temei i fricii i implicit schilodirea personalitii adolescentului;- prinii trebuie s tie c exemplul lor este mult mai relevant i mult mai eficient din punct de vedere pedagogic dect criticile, predicile, ciclelile;- prinii nu trebuie s ignore faptul c adolescenii dispun de alte norme i valori, specifice vrstei lor, i deci s le respecte ca atare;- prinii nu trebuie s uite c schimbarea atitudinii lor este determinat de schimbarea nesesizat a conduitei copilului i c atitudinea intransigent a lor poate genera noi manifestri negative n conduita adeolescentului. Psihologul Margareta Modrea este de prere c nimeni nu ne nva de printe!Fiecare urmeaz aceast atunci cnd i crete copii, numai c din acest oportunitate, unii nva mai mult, alii mai puin.Formarea copiilor depinde de generaia prinilor.n momentul n care deciziile i opiunile adolescenilor se abat de la calea normal, se impune o diplomatic intervenie din partea celor mai n vrst n sensul c experiena solid s participe la luarea unei hotrri nelepte i ntr-un mod discret, nu ca o porunc. Autoritatea sau temelia autocontrolului de mai trziu constituie un instrument de socializare de prim importan.Raporturile i tipurile de autoritate ce pot fi avansate i susinute de ctre prini n cadrul familial pot fi:1. raporturi ntemeiate pe o autoritate rigid a unuia sau a ambilor prini care nu iau n seam cerinele sau personalitatea copilului, totul fiind centrat pe interesele prinilor sau orientat n funcie de modul cum prinii vd lucrurile chiar i n cazul cnd prinii cred c totul ar fi n beneficiul copilului;2 relaii de toleran caracteristice familiilor ce iau n considerare aspiraiile i trebuinele fiecrui membru al su, toi fiind centrai pe realizare, performan i prestigiu;3. relaii familiale lipsite de orice autoritate, de orice instan de control i autocontrol unde aparent copii au libertatea de a se dezvolta cum vor. n cadrul acestor raporturi intergeneraionale intrafamiliale, prinii sunt uneori captai de ctre dorinele, gusturile, preferinele, sentimentele copilului, fapt ce determin i nelegerea acestora fa de cerinele proprii i specifice adolescentului. Aceasta este situaia n care prinii nu mai pot conduce, dup propriile convingeri, procesul de educare i formare a copilului lor aflat la vrsta adolescenei. Cel mai frecvent menionate probleme cu care se confrunt prinii ar fi greaua determinare a adolescentului n a executa o serie de sarcini de ordin gospodresc, conflictele ntre el i fraii i surorile lui, neacceptarea disciplinei i sfaturilor venite de la prini i acionarea pe considerentul c el tie totul, lipsa consecvenei n ndeplinirea rolurilor colare, nchiderea n sine i imaturitatea afectiv. Prin particularitile i problematica vrstei sale, adolescentul reprezint o surs de energie regenerabil, util pentru micri de nnoire, de generozitate, de progres.Aceast specificitate reiese att din trsturile de ordin temperamental caracteristice vrstei fiziologice i psihice a adolescentului, ct i din poziia sa social reprezentat de un status social ambiguu din nencrederea sa, chiar maturizat biopsihic fiind, n scara social a activitilor.Fiind total sau parial neintegrat i neadaptat n sistemul social reprezentat de familia de origine, adolescenii sunt din prisma acestui fapt mai neconformiti: ei nu depind sau depind n foarte mic msur de obligaiile de ordin socioprofesional i familial dect adulii i astfel devin foarte receptivi n ceea ce privete participarea lor activ la o serie de micri revoluionare.

Concluzii Conflictul intergeneraional intrafamilial presupune detensionarea climatului familial i rennoirea acestuia, reluarea cursului normal de via specific.De cte ori nu am simit c, n urma unui conflict avut cu prinii, fraii, surorile, prietenul, prietena, soul sau soia, i iubim mai mult dect nainte, i cunoatem mai mult ca nainte, ne atrag mai mult ca nainte i comunicm mai mult ca nainte ? Conflictul intergeneraional intrafamilial dispune de efecte pozitive i negative n ceea ce privete grupul familial i viitorul convieuirii prilor implicate n cadrul acestui grup, ns ceea ce apare ca efect a tot-cuprinztor este pasul n plus spre cunoaterea celuilalt i implicit a ta prin intermediul celorlali, a poziiei n care te afli fa de ceilali i a drepturilor i obligaiilor ce decurg din aceast poziie.Schimbnd mediul famillial ntr-un mod constructiv, pozitiv, componenii acestuia se schimb pe sine n acelai mod. Concluzia este simpl, trebuie s ne acceptm unii pe alii aa cum suntem i s cutam, prin cooperare, cele mai bune moduri de comunicare ntre generaii pentru a aplana un conflict prezent parc dintotdeauna (pentru c nu-l vom putea anihila de tot).Totodat, respectul reciproc reprezint cheia pentru atenuarea relaiei conflictuale, ns este necesar s se cunoasc principalele cauze care duc la apariia nenelegerilor ntre copii i prini: mentaliti diferite, schimbarea sistemului de valori i lipsa de comunicare.

STUDIU DE CAZSecolul al XVIII-leaWilliam Shakespeare creaza una dintre cele mai cunoscute piese de teatru : Romeo si Julieta. In scurt timp aceasta devine faimoasa, reprezentand o controversata poveste a unor adolescenti.In aceasta piesa regasim conflicte intre oameni, familii si mai ales intre generatii, care din pacate se mai gasesc si astazi, poate chiar mai accentuate.Cel mai bun exemplu de conflict este cel intre parinti si adolescenti. Chiar daca certurile de atunci nu erau tocmai pe temele celor din zilele noastre, acestea existau. Atunci accentul se punea mai mult pe avere si pozitie sociala. Putem lua ca exemplu situatia din Romeo si Julieta cand acestia nu au fost lasati sa se casatoreasca din cauza dusmaniei ce exista intre cele doua familii. Un alt aspect al conflictului il poate reprezenta si respectul de atunci, cand pur si simplu era impus in fata copiilor de catre parinti, care erau de cele mai multe ori foarte aspri.Acum, in secolul XXI, pot mentiona faptul ca sunt mult mai multe conflicte intre parinti si copii, mult mai grave decat cele din secolul al XVIII-lea. Acum nu mai conteaza atat de mult averea, pozitia sociala sau mediul din care provii, pentru ca acum putem lua singuri decizii privind persoanele de langa noi, fara sa ne influienteze in vreun fel parintii.Acum problemele sunt altele. In primul rand nu mai exista acel respect al copilului fata de parintele lui si de aceea in unele cazuri se ajunge la extrem.Ca exemplu pot servi adolescentii care din lipsa de respect , nu iau in considerare sfaturile parintilor si ajung pe cai gresite.In al doilea rand, in zilele de astazi sunt multe tentatii care ii fac pe tineri sa comita unele greseli , de care uneori nu isi dau seama, dar care accentueaza conflictul intre ei si parintii lor. Spre exemplu acum drogurile se vand peste tot si ma refer la tigari, cafea si alcool care din punctul meu de vedere reprezinta droguri ce creeaza dependenta in randul adolescentilor, fata de secolul XVIII in care acestea nu se puteau cumpara atat de usor.In continuare o sa prezint citeva studii de caz, unde o sa evidentiez situatii in care apar aceste conflicte intergenerationale.1. O adolescenta fost batuta cu bestialitate de tatal vitreg pe motiv ca este emoO adolescenta in varsta de 16 ani, din Husi, i-a cerut ajutorul unui dascal dupa ce a fost batuta cu bestialitate de tatal ei vitreg care ii este si tutore.Se pare ca barbatul a lovit-o pe fata pentru ca aceasta este adepta a curentului emo, transmite ProTV.El nu recunoste insa ca si-ar fi lovit fiica si, mai mult, afirma ca aceasta ar fi fost batuta de altcineva. Barbatul a mai spus ca ar vrea sa renunte la tutela.Adolescenta a mers sambata la usa profesoarei de latina, iar femeia a dus-o de urgenta la spital. Pe drum, tanara i-a povestit ca a fost batuta chiar de tatal vitreg care ii este si tutore. Potrivit spuselor tinerei acesta nu se prea impaca cu stilul ei de viata, pentru ca este adepta a curentului EMO.Tanara i s-a mai plans profesoarei si psihologului liceului ca nu este lasata sa invete acasa. La scoala are insa note foarte bune si este olimpica la limba latina. Psihologul sustine ca adolescenta are probleme emotionale.Tanara va mai ramane in spital cel putin o saptamana si este posibil ca dupa ce va fi externeta sa ajunga intr-un centru de plasament. 2. CONFLICT, AMENDAT DE POLITIE, INTRE UN ELEV SI O PROFESOARA DE LA HENRI COANDAUn elev de la Colegiul Henri Coanda din Bacau si-a numit profesoara comunista si bolsevica, dupa ce aceasta i-a reprosat ca nu s-a ridicat in picioare la intrarea ei in sala de curs profesoara s-a simtit amenintata si l-a chemat la scoala pe sotul sau sa-l puna la punct pe elev si liceanul si profesorul au fost amendati de Politie cu suma de 500 de lei.A primit amenda de la Politie pentru ca nu s-a ridicat in picioare la intrarea profesoarei in sala de clasa.Acestea sint, pe scurt, finalul si inceputul unui scandal intre un elev si o profesoara de la Colegiul Henri Coanda din Bacau.Conflictul a fost declansat la inceputul lunii noiembrie, cind la intrarea in ora a profesoarei de istorie Simona Frncu un elev al clasei a XI-a F nu s-a ridicat in picioare, alaturi de ceilalti colegi, sa o salute in cunoscutul stil din scolile romnesti.Conflictul a degenerat insa de la un schimb de replici jignitoare intre elev si cadru didactic, la o rafuiala intre licean si sotul profesoarei.Doamna profesoara vrea ca elevii sa stea drepti cind intra ea in clasa.Si baiatul meu a refuzat, asta a fost alegerea lui de moment.L-a facut prost si golan de fata cu clasa si l-a dat afara din clasa.El i-a spus ca e comunista si bolsevica.Asta a fost prima zi, a doua zi a venit la scoala sotul doamnei, care e fost profesor al scolii si a facut scandal si i-a agresat verbal pe elevi si in special pe copilul meu, din cauza acestui incident. Baiatul meu a gresit ca a reactionat asa, i-am spus si lui, dar nu este golan.Nu mi se pare normal ca un cadru didactic sa se poarte in felul acesta.Problema trebuia rezolvata la nivelul scolii, a declarat Florentina B., mama elevului implicat in conflict.Aceasta a si depus pe o reclamatie la Sectia 1 Politie Bacau impotriva sotului profesoarei Simona Frincu, fost cadru didactic al Colegiului Henri Coanda. Impotriva lui a mai fost depusa o plingere si din partea parintilor unui alt elev al clasei in care a avut loc incidentul.Conducerea scolii: Doamna profesoara si-a asumat greseala Directiunea Colegiului Henri Coanda recunoaste ca gestul profesoarei de a-si chema sotul in aparare nu a fost o alegere fericita dar ii gaseste justificari.Doamna profesoara are o conduita exemplara si rezultate foarte bune obtinute la olimpiade cu elevii.A exagerat, pentru ca n-a putut sa-si gestioneze teama, este o persoana care se panicheaza usor si s-a speriat ingrozitor. A interpretat atItudinea elevilor ca pe o amenintare. Nu trebuia sa se implice sotul dumneaei, dar doamna profesoara si-a asumat aceasta greseala.Domnul profesor nu s-a atins de ei, doar le-a spus ca se comporta necivilizat si atita tot. Noi daca permitem astazi elevilor sa nu se ridice in picioare, miine, sa ne vorbeasca la per tu, pai mai ramine sa accept sa imi dea un pumn in cap si am terminat cu disciplina in scoala, daca nu se iau masuri, a declarat Tatiana Namolosanu, director adjunct al Colegiului Henri Coanda.Diriginta copiilor s-a aratat surprinsa de situatia creata. Pina acum acest elev nu a avut antecendente la celelalte ore. M-a mirat un pic tensiunea asta la care s-a ajuns cu doamna profesoara. Cei doi care au depus reclamatii sint copii linistiti, un pic introvertiti, nu am avut probleme de comportament cu ei, s-au inteles bine cu colegii lor de clasa si chiar cu ceilalti profesori.Sint elevii medii, ca rezultate scolare, a declarat diriginta Valentina Marandescu.Scoala a facut propria ancheta si a atasat la un dosar de disciplina declaratii ale elevilor care au fost martori la incidente. De asemenea, elevul de la care a pornit conflictul va avea nota scazuta la purtare cu un punct. Amindoi au fost indrumati sa discute cu psihopedagogul scolii.Plingeri si sanctiuni de la politieIn urma verificarilor facute de politisti, elevul a fost sanctionat cu suma de 500 lei.La rindul sau, sotul profesoarei de istorie a fost sanctionat, si el, contraventional pentru tulburarea linistii si ordinii publice. (R.I.)Ca exemplu de conflicte pot fi folosite si urmatoarele articole:http://www.stilfeminin.ro/copilul-meu/Parintii-si-adolescenta-INCOMPATIBILITATE.htmlhttp://profudereligie.blogspot.com/2012/10/ora-de-religie-conflict-intre-parinti.html

Bibliografie

Pantelimon Golu Psihologie social, E.D.P., Bucureti, 1974, Coord. Ursula chiopu Dicionar de Psihologie, ed. Babel, 1998, Coord. C. Zamfir, L. Vlsceanu Dicionar de Sociologie, ed. Babel, 1998, Dr. Ana Stoica-Constantin art. tiina rezolvrii conflictelor(II); n: Revista Psihologia, nr.5/1995, Sorin M. Rdulescu Homo Sociologicus, ed. Casa de editur i pres ansa S.R.L., Bucureti, 1994, Constantin Schifirne Generaie i cultur, ed. Albatros, Bucureti, 1985,p.107; Idem Tineretul ntre perrmanen i nnoire, ed. Politic, Bucureti, 1987; http://www.youtube.com/watch?v=qEm5mssnjtI http://dexonline.ro/definitie/genera%C8%9Bie http://bogdanmandru.wordpress.com/medierea-de-conflicte-cauzele-conflictelor-rolul-mediatorului-si-etapele-procesului-de-mediere/ http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/teste-de-personalitate-familie-parinti/teste-de-personalitate-conflictul-intre-generatii-a-aparut-si-in-familia-ta/ http://www.copilul.ro/comunicare-copii/comportament-copii/Conflictele-intre-generatii-cum-apar-si-ce-poti-face-a10004.html http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/696 http://www.linkmania.ro/topic/253909-conflictul-intre-generatii/ http://www.youtube.com/watch?v=J6mu82Un1QU http://codlea-info.ro/conflictul-intre-generatii-revolutionar-la-tinerete-reactionar-la-batranete/ http://www.ziaruldebacau.ro/2011/11/17/conflict-amendat-de-politie-intre-un-elev-si-o-profesoara-de-la-henri-coanda.html