Anatoli Dobrinin

ConwrDENTErE r,JNrrr

AI\{BASADOR SOVIETIC

ll,.WEsHINGToN

Traducere din limba englez6de Mihai-Dan Pavelescu

TTITI|RMIPRrS$ru1

Cuprins

MulrymiriIntroducere ....r............... -.... 15

TNenrrn DE wAsHINGToNL inceputul carierei mele diplomarice ........... ........"27

De la inginerie la diplomagie ............ ..............27Diplomalia predati de Liwinov, bunele maniere

la masi explicate de prinqesa Volkonski ....................... 31Ucenicia in minister .................... 35

II. Primul contact cu Statele Unite ......... ..................42invigarea dedesubturilor diplomatice .............. ..................42Cilitorind prin SUA cu Molorov ...................46Asistentul lui Molotov la Moscova .................49Un tur la Organizaqia Naqiunilor Unite ........................"..... 52

III. Primele summituri: priveligtea v[zutide pe cealalt[ parte a piscului .......... 56

Summitul de la Geneva: Eisenhower gi Hrugciov .............. 56Egecul summirului de la Paris ..... 60Hrugciov gi Kennedy la VienaSurpriza numirii mele in postul de ambasador ln SUA ..... 69

WASHINGfONPRE$EDTNIIA KENMDY, 1951-1963 ....................73I. Acomodarea cu Washingtonul .................. ,..........7g' Instrucgiuni primite de la Moscova .................................... 73

Canalul confidengialViaga de ambasador .....................77intAlnirea cu preqedintele Kennedy gi

establishmentul din Washington .............. g2Impasul diplomatic cauzat de Germania gi Berlin ....-........ ggAmeningarea Cubei .....................94

II. Criza cubanez5. ..............jgHrugciov ii oferl Cubei rachete nucleare; Castro acceptl 9gNeinformarea ambasadelor sovietice ........... 101

CorunnnNlnlE uNUr AMBASADoR sovrETrc re WasrnNcroN

" Izbucnirea crizei ..........................:................. 106O inrebare gi un rispuns oportun anuleazd impasul ...... ll7Dupd crizd: lecAii qi note de subsol -..............123

III. lnvilim sI trdim impreund .-...-.....129infiinqarea,finiei fierbingi" .................... .......129Reapar vechile probleme .......... 131

Negocieri privind interzicerea testelor nucleare ............. 133Ultima intAlnire cu fohn F. Kennedy ........... 140Asasinarea pregedintelui Kennedy ............... 143Reconsiderarea epocii Kennedy ...................147

PRE$EDINTTAIOHNSON, 1963-l!b9 ................... 1s3I. Cunoagterea noului pregedinte ...... 153

Politica externd a lui |ohnson ................ ....... 153Prima mea intAlnire privatd cu fohnson ...... 158Viaga de diplomat sovietic ......... 163

II. Moscova gi Vietnamul .................... 169Lovitura de palat de 1a Moscova ................... 169Alegerea triumfttoare a lui fohnson ................ ................ 175Brejnev impotriva lui Kosighin.

Escaladarea rdzboiului din Vietnam .......176,,Partidul rizboiului" din Washington ............................. I 80Propriul nostru sindrom Vietnam ................ 183

III. incercarea de a jongla cu rdzboiul gi cu pacea ...................... 186

|ohnson mizeazi.pregedingia pe terminarea r5zboiului .. 185ingriiorbrile Moscovei in privinga Vietnamului .............. 189Rezultate amestecate in domeniul dezarmdrii ................. 192McNamara, strategie nuclearl qi ABM ......... 199

IV. Politica sovietici tn cXutarea unui curs stabil ...................... 203incercdrile de mediere ale lui Kosighin in Vietnam ....... 203Biroul Politic traseazi bazele politicii externe sovietice ...2O4Rlzboiul de $ase Ztle ............ .....207Summitul de la Glassboro ............ .................212

V. Ciderea lui Lyndon fohnson ...,......219Vietnamul devine,,rizboiul lui fohnson" .................. ...... 219Gambitul demisiei egueazi ........222

Cuprins

Humphrey refazd oferta secreti a Moscoveidea-lajutainalegeri .......................,........227

incercarea lui |ohnson de a organiza un summiteste anulatl de evenirnentele din Cehoslovacia ......... 230

Invadarea Cehoslovaciei .......,....,..; ................232Insistengele lui |ohnson privind organizarea

unui summit ...................:.,.............i.....:......,........,"......239

PRE$EDINTIA ND(ON, 1969-197 4I. Richard Nixon qi Henry Kissinger .....................247

Relagiile sovieto-americane in anii L97 0 .......................... 247Nixon gi Kissinger intri in sceni ......... ......... 253Negocierile cu administralia Nixon ..............260Washingtonul gi Moscova in 1970:

un an al indoielilor gi al derivei ..............266II. in preajma summiturilor ............... ..................... 269

Gromiko gi Andropov vor sd ajungd la o ingelegere ........269SALT, ABM 9i summitul ...........272Manewe in vederea summirului: China in culise ...........278

III. Un triunghi geopolitic .........i.......... ................... 290Intrarea in scend a Chinei ..........:......... .........290Nixon incepe un dialog cu Brejnev ..............292Manevre inaintea summitului ...................... 299Rlzboi intre India gi Pakistan ................a..i......;.;.....;........ 302

IV. Spre summit ............?....... ................306Inceperea lucrului pentru summit ................306Diplomagie tripartiti ................. 308Vietnamul gi summitul .............. 311

Summitul de la Moscova ....................;.............................. 321

Savurarea destinderii .................329Moscova, Washington gi sfArgitul rdzboiului

din Vietnam .,.... 333V.Spreunnousummit,inAmerica..i....;.....'......

Destinderea gi problemele ei ....,....'........ ; j.... r..... ;...... : ;....... 339Emigrarea evreilor gi coaligia impotriva destinderii ........ 340Nixon igi reorganizeazi guvernul ................. ....................346

CoNrrnrNlrLE uNUr AMBASADoR sovrETrc ra WasulxcroN

Moscova, Washingtonul gi Orientul Mijlociu ..,.............. 367inceputul rizboiului ......"........... 370Manevrele lui Kissinger ,...........374O noud crizd ........... ....................376Miza superputerilor cregte: SUA declard alerti

de rdzboi ...........380SfArgitul rizboiului: scuzele lui Nixon .......... 381

VII. Cdderea lui Richard Nixon ........... 386Ultimul prieten al lui Nixon ..... 386Rurnoare la Casa AlbX .......... ..... 390Din nou, pregltiri pentru summit ................ 393Watergate, Casa Albd gi Kremlinul .............. 396Illtimul summit ..... 399Ultimele zile ale lui Nixon .......;.................... 403

PRE$EDINTIA IORD, t97+gn ......407I. in clutarea adevXratului Gerald Ford ........... .......4O7

inceputurile relafilor cu noul pregedinte ....407CinX in compania lui Nelson Rockefeller:

Orientul Mijlociu .................412Nepoata mea gi Ford impart P5mAntul ......... 415Spre Vladivostok impreund cu Ford .............416Emigrarea eweilor gi destinderea ........................,.,.......... 426Ford versus Nixon ................-....432

II. Erodarea destinderii .... 435Ameningdri dinspre dreapta ...... 435Ciderea Saigonului ....................436Conferinga de la Helsinki gi urmirile ei ........................... 438DrumuIdificil spre summit ....:............... ....... M1,Rizboaiele serviciilor de informagii ................. ................ 47

III. Ford pierde pregedingia incercdnd sd impace dreapta .......... 457Angola ....................457Tulburdri la Casa Albd din cauza destinderii ...................463

Cuprins

CAntecul de lebddd al lui Henry Kissinger ...467Ford in comparalie cu Caiter, a$a cum

i-a vdzut Moscova ................ 470Ford pierde alegerile .................472

PRX$EDrr{TIA Q{RTE& gn-981 .....................47sI. Contradicgiile lui jimmy Carter .....475

]immy $i-mai-cum? ................. ...........;..........475Primele contacte prietenoase ...!478Noua echip[ a lui Carter ...........482FaqX in fagi cu Carter .................487Cruciada lui CarterSALT 9i drepturile omului ........493Moscova rXmAne fermd ......... ....496Pregul exagerXrii .................... ....498incercarea de a repara siruaqia ...................... 500Tatondri pentru un nou summit ................... 504

II. Prioritdgile neclare ale lui CarterSuspendagi de Cornul Africii .... 510Confuzie crescAndi in privinla destinderii:

cooperare sau confruntare? ............. ........517Accentuarea declinului

III. Summitul cu CarterReinvierea cursei inarmdrilor ...526Carter cere cu insistengl organizarea unui summit .........529Drumul spre Viena .................... 531Summitul de la Viena ................ 535Pr5bugirea summitului in mlagtinile

acordului SALT ......... ........... 541Minicriza cubanezi ...................542Europa ca arend a confruntirilor .-............ ....544

IV. Afganistanul ........... ....549Contextul intewenqiei ...................; ............... 549Zarurile sunt aruncate ................. ..................553Afganistanul gi relagiile sovieto-americane ...................... 560Diplomalie gi emoqie prezidengiali .................................. 566

10 CoNrnuMrLE uNUr AMBASADoR sovrETrc re WesnrNcroN

V."infringerea lui Carter: un epitaf pentru destindere ........;.... 575Impas in ajunul alegerilor ...............;.......................i.........575Curtarea Moscovei inaintea alegerilor ......... :.......... ......... 57 I

^ infrAngerea lui Carter .;...........;...................... 588VI. Incheierea destinderii ................. ...............,....... 590

PRE$EDTNITA REAGAN, 1981 -1989I. Paradoxul lui Ronald Reagan ......... 603

Reluarea Rizboiului Rece .......... ................... 603Despi4irea de trecut ................. 606Brejnev incearci o deschidere gi egueazi .....617Reagan ii scrie lui Brejnev din spital ............621Iritarea Moscovei cregte ......... ...625

II. Cruciada lui Reagan ....631Insensibil la diplomaqie ................. ................ 631La Casa Alb[ ...........Haig este inlocuit de Sfinx ........640Brejnev gi Andropov .................647

III. ,,Mai multe fapte, mai pugine vorbe" ................ 653in sfArgit, o discuqie personali cu Reagan .... 653S-a temut oare Uniunea Sovietici de

un atac nuclear american? ... 659Imperiul riului gi Star W-ars, alegerile 9i summitul ......... 665Oximoronul diplomatic .............672Incidentul KAL007: amintiri amare .............676Andropov: spulberarea iluziilor .................... 682

IV. Dezghequl ................. ......................687Efectul de bumerang al beligeranqei lui Reagan ..............687Reagan, promotor al plcii? ........ 690Tranziqia: decesul lui Andropov; Cernenko ii ia locul .... 695Gromiko revine la Casa Albe ........... .............701,O noui atmosferi in spaEiul cosmic (gi in cel intern) ......705

V. inceputul sfrrgitului Rizboiului Rece .......... ......71.2Semnificagiile summitului de la Geneva ......712Washingtonul decide si colaboreze cu Gorbaciov ..........714Gorbaciov abordeazi politica extern[ sovieticd ............... 7 19tnceputul schimbdrii .................724

ll

Un urcug frustrant spre summit ....................728Summitul de la Geneva .................... .............7N

VI. Afio, Washington ....-.750Bunivoinld gi diplomagie ................ .........,.... 750Viaqa mea se schimbd ................757Vizitele de rimas-bun ................ ...................7ffiRonald Reagan gi relaliile sovieto-americane .............. .. -. 7 @

DT'PAWASHINGTON t

I. Gorbaciov: primul gi ultimul pregedinteal Uniunii Sovietice

Viaga de secretar ....775Summitul de la Reykjavik .....,...779Gorbaciov este grlbit ................7UGorbaciov, Bush gi GermaniaFalimentul politic al lui Gorbaciov ........... ...796

In loc de epilog ................. 805Anexd ............807Index ......... ....815

hrArlrrnDEWASHINGTON

d

I. lnceputul carierei mele diplomatice

De Ia inginerie la diplom,agie

A- devenit diplomat la vArsta de 25 de ani, intr-un moddestul de neagteptat gi total neobignuit. intr-o zi din vara anului1944,iagami-a fost schimbatd de un apel telefonic primit de uzinade avioane unde lucram ca inginer. Comitetul Central al partiduluimS convoca a doua zi la sediul s5u central. Nu fusesem niciodatdintr-un sediu al conducerii de partid gi m-am intrebat toatd ziua dece fusesem chemat acolo eu, un inginer obignuit. CAnd am sosit, amfost indrumat spre serviciul personal.

M-a primit un bXrbat sobru, impunXtor gi sever, ciruia nu i-afost greu sd impresioneze un tAndr neexperimentat, a$a cum erameu pe atunci. imi amintesc pAnd gi nurnele lui: ,,Sdobnov, instructorde personal al CC al PCUS." A fost evident cX nu intenfiona sX poarteo conversatie lung5 gi nici mdcar si discute problema in cauzd. M-aanunfat scurt: ,,Existd o opinie, gi anume sd te trimitem sd studiezi latnalta $coal5 Diplomatici."

Trebuie sX precizez cd expresia rusd .r'est mru'enle, adici ,,existi oopinie" - frrd a preciza cui ii apa4ine opinia respectivi -, era populariin vocabularul partidului comunist gi al guvernului sovietic. Conlineao nuanlX de ceva secret gi, in acelagi timp, legat de putere: nu $tiai lacine polr sd apelezi gi unica iegire era consimq[mdntul.

Propunerea m-a descumpinit total. Dup[ ce absolvisemInstitutul de Aviaqie din Moscova, am lucrat ca proiectant la Uzinade avioane experimentale nr. 115, condusi de faimosul AleksandrIakovlev. Avioanele de vAnXtoare concepute de el reprezentau oparte considerabili din dotarea fo4elor aeriene sovietice. imi pl[ceamunca aceea gi nu mX gAndisem niciodatl sX devin diplomat sau, defapt, orice altceva.

ObservAnd cE nu eram deloc incffntat de veste, ba chiarincercam sd obiectez, Sdobnov s-a r[stit: ,,Suntem in rizboi qipartidul gtie mai bine unde gi cum sX-gi foloseascd oamenii! De fapt,

28 CoNuorNlELE uNUr AMBASADoR sovrErrc re. WesHncrox

s-a luat deja o decizie. Pogi totugi sI te mai gAndegti pAnd mAine. Tea$tept aici de dimineagi."

Cel mai mult mi ingrijora faptul cd proveneam dintr-o familiemuncitoreasci simpld 9i cd nu aveam niciun fel de legdturi nici inpartidul comunist, nici in guvern. Eram o persoand necunoscuti. Dece fusesem ales pentru a deveni diplomat? Complet derutat, m-amintors acasX pentru a discuta situagia intr-un consiliu de familie.La momentul acela, solia mea, Irina, se pregdtea sd absolve acelagiInstitut de Aviagie, care fusese mutat pe durata rizboiului in oragulAlma-Ata din indeplrtatul Kazahstan.

Astfel, singurul cu care mi puteam sfttui era tatdl meu, demeserie instalator. Mama nu avea gcoali, era gospodini gi lucraocazional ca plasatoare la teatrul Moskovski Malii, unde se jucaucele mai bune piese din capitalX. MulEumitd ei, nu numai ci vdzusemtoate piesele ruse$ti de acolo, dar, pe baza unui bilet in care scria cisunt fiul ei gi, totodat5, un student nevoiag, putusem intra in toateteatrele moscovite. Una dintre m[tugile mele era miritat[ cu unmatematician, iar mie imi plicea matematica. Iegisem de altfel pelocul al doilea Ia olimpiada de matematicd., faza pe capitali, aga ci,dupd absolvirea liceului, in 1937, primisem o recomandare pentruinscriere la Universitatea din Moscova. insi tata mi'indemnase s5

unnez Institutul de Aviaqie din Moscova. ,,GAndegte-te", imi spusese

el, ,,la Universitate o sd stai gi-o si citeqti cdrgi, pe cdnd la Institutulde Aviagie o sd lucrezi in lumea adevdratd."

Agadar, tata visase toati viafa ca fiul lui si ajungd inginer, deaceea diplomaEia i se pirea o prostie gi, desigur, s-a opus. Cei ca elcredeau ci diplomaqii intrau in inalta societate gi erau fie escroci, fiemincinogi, iar el nu putea suporta gAndul ca bXiatul lui sd-gi petreacdviaga in felul acesta. Eram mai citit decit tata, dar nu aveam decAt oidee vagd despre ceea ce frceau de fapt diplomaEii. Pe de alti parte,nici nu-mi trebuiau clarificlri: aveam o slujbi interesanti gi nuintengionam s-o schimb. Pe scurt, pAni la ciderea serii m-am decissi refuz acea propunere ciudati.

Rispunsul pe care l-am dat a doua zi l-a infuriat pe Sdobnov.Mi-a spus ci eram prea tener ca si ingeleg onoarea deosebitd care mise fHcea prin trimiterea la inalta $coali Diplomatici, iar dacd nuputeam s[ pricep un sfat bine intenjionat, atunci trebuia si consider

L [ncepurul carierei mele diplomatice

propunerea ca fiind un ordin in vreme de r[zboi, care trebuia., x ccutat frrI comentarii.

Am cerut atunci sfatul gefului meu, proiectantul-gef Aleksandrlakovlev (care avea grad de general-locotenent). Ce altceva ag fiputut face? $tiam cE el md plicea gi ci-mi urmirea indeaproapeuctivitatea din fabricl. Iakovlev gi-a exprimat regretul fagX delntorsitura evenimentelor gi mi-a spus c5. sperase sd mi vadipromovAnd gi ajungAnd adjunctul lui in opr-zece ani. in acelaqi rimp,rni-a confirmat ci era imposibil s5. refuz o decizie a Comitetului( ierntral, cdreia trebuia si i te supui, indiferent dac[ igi plicea sau nu.

Aga m-am despX4it de fabrici gi de proiectarea de avioane, unclomeniu pe care n-am incetat si-l iubesc ai a cirui evoluEie amlncercat s-o urm5resc chiar gi dupi ce am devenit diplomat. Trebuiespus cd anii pe care i-am petrecut in aviaqie n-au fost totugi irosigi.Abilitigile mele ingineregti m-au ajutar enorm in activitatea diplo-rnatic5, in timpul convorbirilor de dezarmare sovieto-americanedt'spre diverse tipuri de avioane gi rachete. Mie mi-a fost mai ugorsll stipAnesc domeniul acesra destui de complicat decAt colegilor meitliplomagi lipsigi de cunogtinfe tehnice. in plus, cred cd formareatehnici mi-a insuflat tendinga pragmatici, neideologicl, cea carerni-a caracterizatatit abordarea diplomaqiei, cAt gi activitatea diplo-rnatic[ in sine.

Mulgi ani m-am intrebat cui ii apa4inuse ,,opinia" care mi-aschimbat atAt de radical viaga. Am aflat rispunsul printr-o purilntffmplare, pe cAnd eram deja ambasador in SUA. Aflat in vacanfila Usovo, o localitate din preajma Moscovei unde se afli multe casetle odihni guvernamentale, m-am intAlnit pe nea$teptate cuViaceslav Molotov, fostul ministru al afacerilor externe, care locuiain Usovo din 1957, cAnd Nikita Hrugciov il inlXturase din post. Larnomentul intflInirii noastre, Molotov trecuse de 80 de ani, totugiavea mintea limpede gi o memorie excelenti. igi plstrase insi toateconvingerile de vechi bolqevic Ai dezaproba perestrcika gi altercforme; pdni la sfrrgitul viegii, i-a acuzar pe Hrugciov gi pe Brejnev;i l-a l5udat pe Stalin.

In timpul convorbirii noastre, am povestit evenimentele cerluseserl la ,,inrolarea'l mea, in 1944, in inalta $coall Diplomatic[(ulterior a fost redenumiti Academia Diplomaticd) gi mi-amt.xprimat din nou nedumerirea fa,ti de alegerea mea, avAnd in vedere

29

30 CourInEuTnLE UNUI AMBASADoR sovIETIc r-q, WAsuINcroN

ci nu md cunogtea nimeni din conducerea partidului. Molotov ginea

minte perfect tot ce se intAmplase. La una dintre gedin1ele BirouluiPolitic din vara anului 1944, drpd ce se discutase despre ofensivalncununati de succes a Armatei Rogii, Stalin schimbase bruscsubiectul gi incepuse sd vorbeascd despre necesitatea pregdtirii de

noi cadre diplomatice, deoarece Hitler avea si fie infrAnt in scurtX

vreme, iar diplomaqia sovieticd trebuia si fie pregititd pentrureluarea rapidi a relafilor externe. Urmau sX fie stabilite legdturinoi cu multe state gi avea si fie necesari rezolvarea multor probleme

postbelice. Pe scurt, Uniunea SovieticX urma s[ aibi nevoie incurAnd de un corp diplomatic numeros gi calificat. Degi era apogeulrdzboiului 9i aproape toqi bdrba$i tineri fuseser[ mobilizaf inannate, Stalin ii spusese lui Molotov ci trebuia infiingat[ imediat o

gcoal[ pentru diplomagi. ,,Dar de unde sd ludm studengi?", il intrebase

Molotov. ,,Mai ales unii care sd fi studiat gtiinqele umaniste gi limbilestrXine?"

Stalin replicase ci nu era necesar sA caute candidali educali in

Stiinlele o*"rrirt", deoarece iqi puteau definitiva studiile ulterior. inclipa de fagi, spusese el, Ministerul de Externe putea lua tineriingineri din fabricile industriei de ap5rare. Mai spusese gi cX trebuiaualegi ingineri care se inqelegeau bine cu muncitorii.

,,AtAt inginerii, cAt gi muncitorii duc o viaqd foarte grea -primesc doar gapte sute de grame de pAine neagrd pe zi, iar mulgidintre ei trdiesc practic in fabrici qi nu-gi vdd mult timp familiile."

Stalin considera cd dacX un taner inginer izbutea sd gestionezeproblemele cotidiene dificile gi conflictele inevitabile acelorvremuri grele, iar muncitorii continuau sd-l respecte, atunci era

un adevirat diplomat sau, cel pufin, avea insugirile necesare mese-

riei de diplomat.intr-adevdr, prima noastrX clas5, de aproape 50 de studenli, a

fost alcXtuitd din ingineri tineri, majoritatea din industria aviaticd.inainte de rdzboi, institutele de aviaqie erau considerate cele maiprestigioase din gar[ gi majoritatea tinerilor ambiqiogi incercau sIintre acolo. Aceasta a fost ,,inrolarea Stalin" in diplomaqie, cum am

denumit-o noi, deqi aproape nimeni nu qtia asta Pe atunci. Stalinavea de altfel gi alte motive, mai profunde. Dup[ ce eliminasevechea generalie de diplomaqi prin epurXrile antebelice, dorea sd se

asigure cE nu vor reveni vechile tipare de gAndire. Chiar gi cei din

I" Inceputul carierei mele diplomatice

vechea gardi, care izbutiseri si scape de epuriri, de pild[ Maximl,itvinov, fostul mengevic util ln timpul aliangei de rlzboi cu Stateletlnite gi Marea Britanie grafie contactelor gi reputagiei sale inOccident, erau urmdrigi indeaproape. TAndrul Andrei Gromiko albst trimis in strdinitate pentru a se instrui in calitate de consilierrninisterial la ambasada din Washington qi pentru a-l susEine pel,itvinov. Acesta insi nu l-a plicut niciodat[, iar veteranii dinMinisterul de Externe igi aminteau c5, in caracterizirile anuale pecare le frcea personalului, ambasadorul a scris despre Gromiko ci,,nu este potrivit pentru servicii diplomatice la nivel inalt". Nu gtiudaci a fost sau nu adevlrat, deoarece rapofful respectiv lipsegte dinarhive.

Majoritatea noilor,,recruli" aveau o formagie tehnic[ gi nu erauafectali de vechile moduri de gAndire. Nu ne simgeam vulnerabili infaga exceselor lui Stalin, pe care le cunogteam doar vag pe vremeaaceea. Togi membrii familiei mele erau oameni obignuiqi gi nu existanici micar un singur intelectual, cu exceplia unchiului, care eraprofesor de matematicd. in timpul lui Stalin ne-am simgit insiguranti, ca mai toli cetigenii sovietici. Iar cAnd sosea chemarea,nu aveai de ales, trebuia s[ accepgi. Te duceai, indiferent daci tetemeai sau nu.

Diplomagia predatd de Lituinov, bunele maniere lamasd explicate de pringesa Volkonski

\,inalta $coali Diplomatici se afla lntr-o clddire mici, cu un etaj,

nu departe de stagia de metrou Krasniie Vorota (,,Poarta roqie"), gi

avea doui secgii: Occidentald (care dura doi ani) qi Orientali (caredura trei ani). Materia principali era o limbd strdini, intrucAtmajoritatea vorbeam doar rusa. A trebuit sd invdqdm limba striindc6t mai rapid posibil, pentru a incepe si vorbim gi s[ putem citizraregi literatur[ politicl. Alituri de algi $apte studenqi, am fost inclus insecfia de englez5, potrivit propriei mele preferinte. Lumeavorbitoare de englezi ne devenise aliati in timpul rizboiului, iar laInstitutul de Aviagie avusesem un profesor care lucrase cA;iva ani inSUA gi-i pllcuse foarte mult acolo.

$coala avea profesori buni. Unii dintre cei care predau limbilestriine erau britanici qi nu vorbeau prea bine rusa, aga cI a trebuit

31

32 CoNrIonMrru uNur aMsesenon sovlnrtc L{ WesHINcroN

si invifim si ne inlelegem reciproc. Profesori binecunoscuqi -Skazkin, Hvostov, Krilov, Lebedev -, dar gi alfi, fineau cursuridespre istoria mondiald gi a diplomagiei. Ne-au fost de ajutor 9iseminarele cu diploma.ti distingi ai epocii, ca Litvinov, Troianovski,Stein, Gusev gi allii, care fuseserd ambasadori. Ocazional, ne lineauconferinge ambasadori care sosisere cu ffeburi la Moscova. Acegtia

nu ne predau in termenii conflictului ideologic dintre comunismgi capitalism, ci in termenii diplomagiei clasice gi practice de

abordare a altor liri: cum si aperi sau sd adaptezi politica ininteresul statului.

' ln acelagi timp, primeam Pentru lecturi periodice strdine, inprincipal comuniste, ceea ce a insemnat un neajuns Pentru studiilenoastre de englezi. Principalele ziare burgheze, ca New YorkTimes gi Times-ul londonez, sau reviste ca Time gi Newsweek,puteau fi obqinute doar cu permisiuni speciale din partea deca-

nului, sau de cdtre absolven$, dacl le erau necesare pentru lucrarea

de diplomi. Acestea erau atmosfera ideologicd gi abordarea tuturorin{luengelor str[ine, deqi ar fi trebuit s[ fim instruigi tocmai pentruactivitdii derulate in stieinetate. Nu este de mirare cd absolvengilor

trimiqi sd lucreze in ambasadele noastre din Vest le-a fost destul de

greu sd se adapteze la limbajul gi la terminologia presei occidentalegenerale.

Acelagi lucru era valabil 9i in cazul limbii vorbite. Absolvenliigcolii puteau participa cu uquringd la o conversa$e despre subiecte

marxiste cu ,,prietenii" nogtri, aga cum erau numigi comunigtii dinstrdinitate in jargonul partidului, dar erau pugi in incurciturd indiscufile despre, subiecte politice sau economice serioase cu

diplomagi str5ini sau chiar cu cetdleni obignuili ai gdrii in care

activau. Ei trebuiau sX recupereze decalajul prin studiu individual,gi cAt mai repede posibil, pentru a-gi putea indeplini eficient sarcinile

din ambasadd.in primul an, am urmat gi un curs despre etichetd: bune maniere

gi reguli de comportament in societatea in care aveam sX fim trimigica diplomagi gi despre care citisem doar in c54i. Lec$ile noastre

semdnau ctr un spectacol de teatru: trebuia si ne imaginXm la recepgii

diplomatice, mese oficiale gi dineuri, despre care niciunul dintre noinu avea nici cea mai micX idee. Cursul era condus de o bdtrAnd

doamni aristocratd din faimoasa familie a prinlilor Volkonski.