CONFERINCONFERINŢA MENTORILORŢA MENTORILOR

DECEMBRIE 2006DECEMBRIE 2006

METAFORE PENTRU METAFORE PENTRU

MENTORIMENTORI

CĂMILA CARE DANSEAZĂCĂMILA CARE DANSEAZĂCĂMILA A ÎNCEPUT SĂ IA LECŢII DE DANS.CĂMILA A ÎNCEPUT SĂ IA LECŢII DE DANS.””SINGURA MEA DORINŢĂ ESTE SĂ FAC ÎN AŞA FEL SINGURA MEA DORINŢĂ ESTE SĂ FAC ÎN AŞA FEL ÎNCÂT FIECARE MIŞCARE SĂ DEVINĂ FRIUMOASĂ ŞI ÎNCÂT FIECARE MIŞCARE SĂ DEVINĂ FRIUMOASĂ ŞI GRAŢIOASĂ.GRAŢIOASĂ.”” LUNI DE ZILE LA LUNI DE ZILE LA RRÂND, CĂMILA A ÂND, CĂMILA A EXERSAT PIRUETE ŞI ARABESCURI SUB SOARELE EXERSAT PIRUETE ŞI ARABESCURI SUB SOARELE TORID AL DEŞERTULUI, FĂRĂ SĂ SE OPREASCĂ, PÂNĂ TORID AL DEŞERTULUI, FĂRĂ SĂ SE OPREASCĂ, PÂNĂ CÂND PICIOARELE I S-AU UMPLUT DE BĂŞICI. DUPĂ CE CÂND PICIOARELE I S-AU UMPLUT DE BĂŞICI. DUPĂ CE A EXERSAT DE SUTE DE ORIA EXERSAT DE SUTE DE ORI C CÂÂTEVA DANSURITEVA DANSURI, , CĂMILA A DECIS CĂ E GATA SĂ DEA UN RECITAL. ZCĂMILA A DECIS CĂ E GATA SĂ DEA UN RECITAL. ZIS IS ŞŞI FI FĂĂCUT. CCUT. CĂĂMILAMILA ŞI-A INVITAT UN GRUP DE ŞI-A INVITAT UN GRUP DE PRIETENI ŞI UNUL DE CRITICI. CÂND RECITALUL S-A PRIETENI ŞI UNUL DE CRITICI. CÂND RECITALUL S-A ÎNCHEIAT, UNUL DIN CRITICI I-A SPUS CĂMILEI: ÎNCHEIAT, UNUL DIN CRITICI I-A SPUS CĂMILEI: ““TREBUIE SĂ ÎŢI SPUN DESCHIS CĂ NU EŞTI ŞI NU VEI TREBUIE SĂ ÎŢI SPUN DESCHIS CĂ NU EŞTI ŞI NU VEI FI NICIODATĂ O DANSATOARE. EŞTI LIPSITĂ DE FI NICIODATĂ O DANSATOARE. EŞTI LIPSITĂ DE GRAŢIE ŞI EŞTI STÂNGACE.GRAŢIE ŞI EŞTI STÂNGACE.””““CÂT DE MULT SE ÎNŞEALĂCÂT DE MULT SE ÎNŞEALĂ,” ,” ÎŞI SPUSE CĂMILA.ÎŞI SPUSE CĂMILA. AM AM MUNCIT DIN GREU MUNCIT DIN GREU ŞI ŞI VOI DANSA VOI DANSA DOAR DOAR PENTRU MINE.PENTRU MINE. ŞŞI ASTAI ASTA A ŞI CONTINUAT SĂ FACĂ. A ŞI CONTINUAT SĂ FACĂ.

MORALAMORALA

ÎN PROFESIA NOASTRĂ, TREBUIE SĂ ÎN PROFESIA NOASTRĂ, TREBUIE SĂ NE ALEGEM ŢELURILE CARE NE NE ALEGEM ŢELURILE CARE NE FAC PLĂCERE ŞI CARE NE ADUC FAC PLĂCERE ŞI CARE NE ADUC BUCURII ŞI SATISFACŢII, ŞI NU BUCURII ŞI SATISFACŢII, ŞI NU TREBUIE SĂ NE CONCENTRĂM TREBUIE SĂ NE CONCENTRĂM EXCLUSIV PE CEEA CE CRED ALŢII EXCLUSIV PE CEEA CE CRED ALŢII DESPRE PERFORMANŢA NOASTRĂ.DESPRE PERFORMANŢA NOASTRĂ.

RABINULRABINULÎNTR-O ZI, RABINUL S-A DUS LA TEMPLU, UNDE ERA ÎNTR-O ZI, RABINUL S-A DUS LA TEMPLU, UNDE ERA PREZENT DOAR UN MEMBRU AL CONGREGAŢIEI, PE PREZENT DOAR UN MEMBRU AL CONGREGAŢIEI, PE CARE L-A ÎNTREBAT DACĂ E SAU NU CAZUL SĂ-ŞI ŢINĂ CARE L-A ÎNTREBAT DACĂ E SAU NU CAZUL SĂ-ŞI ŢINĂ SLUJBA. REPLICA ENORIAŞULUI A VENIT PROMPT:SLUJBA. REPLICA ENORIAŞULUI A VENIT PROMPT: ”DACĂ AŢI AVEA UN GRAJD PLIN CU CAI, ŞI TOŢI CAII ”DACĂ AŢI AVEA UN GRAJD PLIN CU CAI, ŞI TOŢI CAII CU EXCEPŢIA UNUIA AR FUGI, NU I-AŢI DA DE CU EXCEPŢIA UNUIA AR FUGI, NU I-AŢI DA DE MÂNCARE CALULUI RĂMAS?”MÂNCARE CALULUI RĂMAS?”DREPT URMARE, RABINUL ŞI-A ÎNCEPUT SLUJBA, CARE A DURAT CÂTEVA ORE BUNE.CÂND A TERMINAT, RABINUL L-A ÎNTREBAT PE ENORIAŞ DACĂ I-A PLĂCUT SLUJBA. ATUNCI ENORIAŞUL L-A ÎNTREBAT PE RABIN: “DACĂ AŢI AVEA UN GRAJD PLIN CU CAI, ŞI TOŢI CAII, CU EXCEPŢIA UNUIA, AR FUGI, I-AŢI DA TOATĂ MÂNCAREA CALULUI RĂMAS?”

MORALAMORALA

NU EXAGERAŢI ŞI NU ÎNCERCAŢI NU EXAGERAŢI ŞI NU ÎNCERCAŢI SĂ-I IMPRESIONAŢI PE STUDENŢI SĂ-I IMPRESIONAŢI PE STUDENŢI SAU PE ELEVI. DAŢI EXACT ATÂTA SAU PE ELEVI. DAŢI EXACT ATÂTA INFORMAŢIE DE CÂTĂ ESTE INFORMAŢIE DE CÂTĂ ESTE NEVOIE.NEVOIE.

VRĂBIUŢAVRĂBIUŢAÎNTR-O BUNĂ ZI, UN CAVALER ÎMBRĂCAT ÎN ÎNTR-O BUNĂ ZI, UN CAVALER ÎMBRĂCAT ÎN ARMURA SA STRĂLUCITOARE TRECEA CĂLARE PRIN ARMURA SA STRĂLUCITOARE TRECEA CĂLARE PRIN PĂDURE. DEODATĂ, ÎN MIJLOCUL DRUMULUI, A PĂDURE. DEODATĂ, ÎN MIJLOCUL DRUMULUI, A VĂZUT O VRĂBIUŢĂ STÂND PE SPATE ŞI AGITÂNDU-VĂZUT O VRĂBIUŢĂ STÂND PE SPATE ŞI AGITÂNDU-ŞI PICIORUŞELE ÎN AER. ŞI PICIORUŞELE ÎN AER. ““CE FACI VRĂBIUŢO! DE CE STAI CU PICIOARELE ÎN CE FACI VRĂBIUŢO! DE CE STAI CU PICIOARELE ÎN AER?” A ÎNTREBAT CAVALERUL.AER?” A ÎNTREBAT CAVALERUL.““CUM, N-AI AUZIT? O SĂ CADĂ CERUL. AM AFLAT DE CUM, N-AI AUZIT? O SĂ CADĂ CERUL. AM AFLAT DE LA GĂINUŞA CARE LOCUIEŞTE LA FERMA DE MAI LA GĂINUŞA CARE LOCUIEŞTE LA FERMA DE MAI SUS.”SUS.”““NU CRED CĂ SE VA ÎNTÂMPLA ASTA. DAR ŞI DAC-NU CRED CĂ SE VA ÎNTÂMPLA ASTA. DAR ŞI DAC-AR FI ADEVĂRAT, CE-AI PUTEA FACE TU, AR FI ADEVĂRAT, CE-AI PUTEA FACE TU, VRĂBIUŢO?”VRĂBIUŢO?”““POATE CĂ SUNT MICĂ ŞI NEAJUTORTĂ, DAR POATE CĂ SUNT MICĂ ŞI NEAJUTORTĂ, DAR FIECARE FACE CE POATE ÎN ASEMENEA SITUAŢII,” FIECARE FACE CE POATE ÎN ASEMENEA SITUAŢII,” RĂSPUNSE VRĂBIUŢA.RĂSPUNSE VRĂBIUŢA.

MORALAMORALA

CHIAR DACĂ O PROBLEMĂ PARE A CHIAR DACĂ O PROBLEMĂ PARE A FI INSURMONTABILĂ, NU TREBUIE FI INSURMONTABILĂ, NU TREBUIE SĂ NE LĂSĂM PRADĂ SĂ NE LĂSĂM PRADĂ DEZNĂDEJDII. DIMPOTRIVĂ, DEZNĂDEJDII. DIMPOTRIVĂ, FIECARE DINTRE NOI TREBUIE SĂ FIECARE DINTRE NOI TREBUIE SĂ CONTRIBUIE LA REMEDIEREA CONTRIBUIE LA REMEDIEREA SITUAŢIEI CU TOT CE CE ÎI STĂ ÎN SITUAŢIEI CU TOT CE CE ÎI STĂ ÎN PUTINŢĂ.PUTINŢĂ.

PIETRICELELEPIETRICELELEÎNTR-O ZI, UN ÎNŢELEPT LE-A CERUT UCENICILOR ÎNTR-O ZI, UN ÎNŢELEPT LE-A CERUT UCENICILOR SĂI SĂ ÎI ADUCĂ O GĂLEATĂ PE CARE A UMPLUT-O SĂI SĂ ÎI ADUCĂ O GĂLEATĂ PE CARE A UMPLUT-O CU BUCĂŢI MARI DE STÂNCĂ. CU BUCĂŢI MARI DE STÂNCĂ. ““E PLINĂ GĂLEATA?” I-A ÎNTREBAT EL PE E PLINĂ GĂLEATA?” I-A ÎNTREBAT EL PE ASISTENŢII SĂI.ASISTENŢII SĂI. “ “DA,” AU RĂSPUNS ACEŞTIA. DA,” AU RĂSPUNS ACEŞTIA. ATUNCI ÎNŢELEPTUL LE-A CERUT UCENICILOR SĂ ATUNCI ÎNŢELEPTUL LE-A CERUT UCENICILOR SĂ PUNĂ NIŞTE PIETRICELE MICI ÎN GĂLEATĂ ŞI LE-A PUNĂ NIŞTE PIETRICELE MICI ÎN GĂLEATĂ ŞI LE-A PUS DIN NOU ACEEAŞI ÎNTREBARE. DUPĂ CE A PUS DIN NOU ACEEAŞI ÎNTREBARE. DUPĂ CE A PRIMIT UN RĂSPUNS IDENTIC CU CEL DE DINAINTE, PRIMIT UN RĂSPUNS IDENTIC CU CEL DE DINAINTE, ÎNŢELEPTUL A TURNAT NISIP PÂNĂ A UMPLUT ÎNŢELEPTUL A TURNAT NISIP PÂNĂ A UMPLUT GĂLEATA PÂNĂ LA REFUZ.GĂLEATA PÂNĂ LA REFUZ.““ACUM MAI PUTEM PUNE CEVA ÎN GĂLEATĂ?”ACUM MAI PUTEM PUNE CEVA ÎN GĂLEATĂ?”““NIMIC”, A FOST RĂSPUNSUL PRIMIT.NIMIC”, A FOST RĂSPUNSUL PRIMIT.

MORALAMORALA

DACĂ ÎNŢELEPTUL NU AR FI PUS DACĂ ÎNŢELEPTUL NU AR FI PUS PIETRELE MARI DE LA BUN PIETRELE MARI DE LA BUN ÎNCEPUT, ELE NU AR MAI FI ÎNCEPUT, ELE NU AR MAI FI ÎNCĂPUT. ÎNCĂPUT. ÎN VIAŢĂ TREBUIE SĂ NE STABILIM ÎN VIAŢĂ TREBUIE SĂ NE STABILIM PRIORITĂŢILE ŞI SĂ NE PRIORITĂŢILE ŞI SĂ NE CONCENTRĂM MAI ÎNTÂI ASUPRA CONCENTRĂM MAI ÎNTÂI ASUPRA LUCRURILOR MARI.LUCRURILOR MARI.

UNEALTA CEA BUNĂUNEALTA CEA BUNĂ

ÎNTR-O BUNĂ ZI, UNELTELE S-AU HOTĂRÂT SĂ ÎNTR-O BUNĂ ZI, UNELTELE S-AU HOTĂRÂT SĂ TRANSFORME OŢELUL ÎNTR-UN MATERIAL MAI TRANSFORME OŢELUL ÎNTR-UN MATERIAL MAI MALEABI. ÎNTÂI A VENIT TOPORUL, CARE A LOVIT MALEABI. ÎNTÂI A VENIT TOPORUL, CARE A LOVIT OŢELUL CU LAMA LUI ASCUŢITĂ. DAR NU S-A OŢELUL CU LAMA LUI ASCUŢITĂ. DAR NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC. DOAR CĂ TOPORUL S-A TOCIT ŞI ÎNTÂMPLAT NIMIC. DOAR CĂ TOPORUL S-A TOCIT ŞI ŞI-A STRICAT LAMA. APOI A FOST RÂNDUL ŞI-A STRICAT LAMA. APOI A FOST RÂNDUL FIERĂSTRĂULUI. ŞI DIN NOU NU S-A AJUNS LA NICI FIERĂSTRĂULUI. ŞI DIN NOU NU S-A AJUNS LA NICI UN REZULTAT.UN REZULTAT. DOAR CĂ FIERĂSTRĂUL ŞI-A TOCIT DOAR CĂ FIERĂSTRĂUL ŞI-A TOCIT ZIMŢII. APOI A ÎNCERCAT CIOCANUL, CARE ÎNSĂ S-A ZIMŢII. APOI A ÎNCERCAT CIOCANUL, CARE ÎNSĂ S-A RUPT ÎN DOUĂ. ÎN CELE DIN URMĂ A VENIT RUPT ÎN DOUĂ. ÎN CELE DIN URMĂ A VENIT FLACĂRA, CARE A ÎNVĂLUIT OŢELUL CU CĂLDURA FLACĂRA, CARE A ÎNVĂLUIT OŢELUL CU CĂLDURA EI, PÂNĂ CÂND OŢELUL A LUAT FORMA DORITĂ DE EI, PÂNĂ CÂND OŢELUL A LUAT FORMA DORITĂ DE FLACĂRĂ.FLACĂRĂ.

MORALAMORALA

CÂND VREM SĂ FACEM SCHIMBĂRI, CÂND VREM SĂ FACEM SCHIMBĂRI, CU CU BLÂNDEŢEA VBLÂNDEŢEA VOMOM CÂŞTIGA CÂŞTIGA MAI MAI MULT DECMULT DECÂÂT CUT CU BBRUTALIRUTALITATEATATEA..

NASTRATIN HOGEANASTRATIN HOGEA

ÎNTR-O ZI, PE CÂND NASTRATIN HOGEA ÎŞI BEA ÎNTR-O ZI, PE CÂND NASTRATIN HOGEA ÎŞI BEA CAFEAUA CU CÂŢIVA PRIETENI ŞI DISCUTAU CAFEAUA CU CÂŢIVA PRIETENI ŞI DISCUTAU DESPRE DIFERITELE VALORI PE CARE LE DESPRE DIFERITELE VALORI PE CARE LE APRECIAZĂ OAMENII, UNUL DIN CEI PREZENŢI APRECIAZĂ OAMENII, UNUL DIN CEI PREZENŢI L-A ÎNTREBAT PE NASTRATIN: “CARE L-A ÎNTREBAT PE NASTRATIN: “CARE CONSDIDERI CĂ ESTE CEL MAI VALOROS CONSDIDERI CĂ ESTE CEL MAI VALOROS LUCRU DIN LUME?” RĂSPUNSUL A VENIT LUCRU DIN LUME?” RĂSPUNSUL A VENIT PROMPT:”UN SFAT.”PROMPT:”UN SFAT.”ŞI CARE APRECIEZI CĂ ESTE LUCRUL CEL MAI ŞI CARE APRECIEZI CĂ ESTE LUCRUL CEL MAI LIPSIT DE VALOARE?” RĂSPUNSUL A FOST LIPSIT DE VALOARE?” RĂSPUNSUL A FOST ACELAŞI: “UN SFAT.” ACELAŞI: “UN SFAT.”

MORALAMORALA

UN SFAT POATE FI CEL MAI VALOROS UN SFAT POATE FI CEL MAI VALOROS LUCRU DACĂ ESTE POTRIVIT CU LUCRU DACĂ ESTE POTRIVIT CU SITUAŢIA ÎN CARE SE AFLĂ PERSOANA SITUAŢIA ÎN CARE SE AFLĂ PERSOANA ÎN CAUZĂ ŞI, EVIDENT ESTE DE ÎN CAUZĂ ŞI, EVIDENT ESTE DE NEPREŢUIT DACĂ ESTE URMAT.NEPREŢUIT DACĂ ESTE URMAT.ÎN ACELAŞI TIMP, UN SFAT NEPOTRIVIT ÎN ACELAŞI TIMP, UN SFAT NEPOTRIVIT SAU UNUL CARE, DEŞI BUN, NU ESTE SAU UNUL CARE, DEŞI BUN, NU ESTE URMAT, DEVINE UN LUCRU LIPSIT DE URMAT, DEVINE UN LUCRU LIPSIT DE VALOARE.VALOARE.

NASTRATIN HOGEANASTRATIN HOGEAÎNTR-O ZI, NASTRATIN HOGEA L-A VIZITAT PE TIMUR LENK. ÎN ÎNTR-O ZI, NASTRATIN HOGEA L-A VIZITAT PE TIMUR LENK. ÎN TIMPUL VIZITEI, TIMUR LENK I-A ARĂTAT VIZITATORULU CAII ŞI TIMPUL VIZITEI, TIMUR LENK I-A ARĂTAT VIZITATORULU CAII ŞI MĂGARII SĂI DE CARE ERA FOARTE MÎNDRU. CA SĂ-I FACĂ MĂGARII SĂI DE CARE ERA FOARTE MÎNDRU. CA SĂ-I FACĂ PLĂCERE LUI TIMUR LENK, NASTRATIN I-A SPUS ACESTUIA CĂ AR PLĂCERE LUI TIMUR LENK, NASTRATIN I-A SPUS ACESTUIA CĂ AR PUTEA SĂ-L ÎNVEŢE PE UNUL DIN MĂGARII SĂI SĂ CITEASCĂ. PUTEA SĂ-L ÎNVEŢE PE UNUL DIN MĂGARII SĂI SĂ CITEASCĂ. EVIDENT CĂ NASTRATIN A REGRETAT IMEDIAT CELE SPUSE, DAR EVIDENT CĂ NASTRATIN A REGRETAT IMEDIAT CELE SPUSE, DAR DE TEAMA UNEI PEDEPSE NU ŞI-A RETRAS PROPUNEREA. PESTE O DE TEAMA UNEI PEDEPSE NU ŞI-A RETRAS PROPUNEREA. PESTE O LUNĂ, NASTRATIN S-A ÎNTORS LA TIMUR LENK CU MĂGARUL, LUNĂ, NASTRATIN S-A ÎNTORS LA TIMUR LENK CU MĂGARUL, CĂRUIA I-A PUS ÎN FAŢĂ O CARTE. MĂGARUL A ÎNCEPUT SĂ DEA CĂRUIA I-A PUS ÎN FAŢĂ O CARTE. MĂGARUL A ÎNCEPUT SĂ DEA PAGINĂ DUPĂ PAGINĂ, ŞI CÂND A AJUNS LA JUMĂTATEA CĂRŢII PAGINĂ DUPĂ PAGINĂ, ŞI CÂND A AJUNS LA JUMĂTATEA CĂRŢII A ÎNCEPUT SĂ RAGĂ DE BUCURIE.A ÎNCEPUT SĂ RAGĂ DE BUCURIE.ÎNTREBAT FIIND CUM A REUŞIT ACEASTĂ PERFORMANŢĂ, ÎNTREBAT FIIND CUM A REUŞIT ACEASTĂ PERFORMANŢĂ, NASTRATIN A DEZVĂLUIT SECRETUL: “ÎNTÂI I-AM PUS NASTRATIN A DEZVĂLUIT SECRETUL: “ÎNTÂI I-AM PUS MĂGARULUI NIŞTE FÂN DUPĂ PRIMA PAGINĂ, ŞI ÎN FIECARE ZI MĂGARULUI NIŞTE FÂN DUPĂ PRIMA PAGINĂ, ŞI ÎN FIECARE ZI AM MUTAT FÂNUL CU O PAGINĂ MAI ÎNCOLO ŞI ASTFEL AM AM MUTAT FÂNUL CU O PAGINĂ MAI ÎNCOLO ŞI ASTFEL AM REUŞIT SĂ-L ÎNVĂŢ PE MĂGAR SĂ DEA PAGINILE CĂRŢII.” REUŞIT SĂ-L ÎNVĂŢ PE MĂGAR SĂ DEA PAGINILE CĂRŢII.”

MORALAMORALA

E NEVOIE DE MULTĂ INGENIOZITATE E NEVOIE DE MULTĂ INGENIOZITATE PENTRU A-I ÎNVĂŢA PE UNII ELEVI CEVA PENTRU A-I ÎNVĂŢA PE UNII ELEVI CEVA CE ÎI DEPĂŞEŞTE, DAR NIMIC NU E CE ÎI DEPĂŞEŞTE, DAR NIMIC NU E IMPOSIBIL.IMPOSIBIL.

UNEORI, ATUNCI CÂND ASISTĂM LA UNEORI, ATUNCI CÂND ASISTĂM LA ORE, NE PUTEM ÎNŞELA ÎN PRIVINŢA ORE, NE PUTEM ÎNŞELA ÎN PRIVINŢA ADEVĂRATELOR CUNOŞTINŢE PE CARE ADEVĂRATELOR CUNOŞTINŢE PE CARE LE AU ELEVII. LE AU ELEVII.

MISTREŢIIMISTREŢIIÎNTR-O ZI, ÎNTR-UN SAT AMENINŢAT MEREU DE ÎNTR-O ZI, ÎNTR-UN SAT AMENINŢAT MEREU DE MISTREŢII CARE LE ADUCEAU PAGUBE MARI MISTREŢII CARE LE ADUCEAU PAGUBE MARI SĂTENILOR, A VENIT UN STRĂIN CARE S-A OFERIT SĂ SĂTENILOR, A VENIT UN STRĂIN CARE S-A OFERIT SĂ ÎI SCAPE PE ACEŞTIA DE PACOSTE.ÎI SCAPE PE ACEŞTIA DE PACOSTE. ÎNTÂI, STRĂINUL A CULTIVAT PORUMB, DE CARE ÎNTÂI, STRĂINUL A CULTIVAT PORUMB, DE CARE MISTREŢII NU S-AU ATINS LA ÎNCEPUT. PRIMII CARE MISTREŢII NU S-AU ATINS LA ÎNCEPUT. PRIMII CARE AU ÎNCEPUT SĂ MĂNÎNCE PORUMB AU FOST AU ÎNCEPUT SĂ MĂNÎNCE PORUMB AU FOST MISTREŢII TINERI. APOI A ÎNCEPUT SĂ CONSTRUIASCĂ MISTREŢII TINERI. APOI A ÎNCEPUT SĂ CONSTRUIASCĂ UN ZID ÎN JURUL PARCELEI DE PORUMB. ÎNCET, ÎNCET UN ZID ÎN JURUL PARCELEI DE PORUMB. ÎNCET, ÎNCET A ÎNĂLŢAT GARDUL, FĂRĂ SĂ SPERIE ANIMALELE, A ÎNĂLŢAT GARDUL, FĂRĂ SĂ SPERIE ANIMALELE, PÂNĂ A REUŞIT SĂ LE STĂPÂNEASCĂ. ACUM SĂTENII PÂNĂ A REUŞIT SĂ LE STĂPÂNEASCĂ. ACUM SĂTENII AU SCĂPAT DE DISTRUGERI, IAR MISTREŢII AU HRANA AU SCĂPAT DE DISTRUGERI, IAR MISTREŢII AU HRANA ASIGUARATĂ ŞI NU MAI SUNT ÎN PERICOL DE A ASIGUARATĂ ŞI NU MAI SUNT ÎN PERICOL DE A CĂDEA PRADĂ VÂNĂTORILOR.CĂDEA PRADĂ VÂNĂTORILOR.

MORALAMORALA

PREVENIŢI STUDENŢII CĂ DISCIPLINAREA PREVENIŢI STUDENŢII CĂ DISCIPLINAREA ELEVILOR CERE TIMP, RĂBDARE ŞI ELEVILOR CERE TIMP, RĂBDARE ŞI INGENIOZITATE, DAR EFECTELE DISCIPLINEI INGENIOZITATE, DAR EFECTELE DISCIPLINEI SUNT BENEFICE PENTRU TOATĂ LUMEA SUNT BENEFICE PENTRU TOATĂ LUMEA

LIMBI STRĂINELIMBI STRĂINEÎMPĂRATUL FREDERIC CEL MARE AL PRUSIEI AVEA O GARDĂ ÎMPĂRATUL FREDERIC CEL MARE AL PRUSIEI AVEA O GARDĂ FORMATĂ DIN BĂRBAŢI ÎNALŢI, CĂRORRA LE PRETINDEA SĂ ŞTIE FORMATĂ DIN BĂRBAŢI ÎNALŢI, CĂRORRA LE PRETINDEA SĂ ŞTIE LIMBA GERMANĂ. ŞI PENTRU CĂ ERA GREU SĂ GĂSEŞTI PE CINEVA LIMBA GERMANĂ. ŞI PENTRU CĂ ERA GREU SĂ GĂSEŞTI PE CINEVA CARE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ AMBELE CONDIŢII, OFIŢERII ANGAJAU ÎNTÂI CARE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ AMBELE CONDIŢII, OFIŢERII ANGAJAU ÎNTÂI BĂRBAŢI ÎNALŢI, PE CARE ÎI ÎNVĂŢAU APOI GERMANA. ÎMPĂRATUL BĂRBAŢI ÎNALŢI, PE CARE ÎI ÎNVĂŢAU APOI GERMANA. ÎMPĂRATUL OBIŞNUIA SĂ ÎŞI VIZITEZE GĂRZILE DIN JURUL PALATULUI ŞI SĂ ÎI OBIŞNUIA SĂ ÎŞI VIZITEZE GĂRZILE DIN JURUL PALATULUI ŞI SĂ ÎI ÎNTREBE TREI LUCRURI: CÂŢI ANI AU, DE CÂND SUNT ÎN ARMATĂ ŞI ÎNTREBE TREI LUCRURI: CÂŢI ANI AU, DE CÂND SUNT ÎN ARMATĂ ŞI DACĂ SUNT MULŢUMIŢI DE HRANA ŞI DE CONDIŢIILE DIN ARMATĂ. DACĂ SUNT MULŢUMIŢI DE HRANA ŞI DE CONDIŢIILE DIN ARMATĂ. DE ACEEA OFIŢERII ÎI ÎNVĂŢAU PE SOLDAŢII CARE NU ŞTIAU DE ACEEA OFIŢERII ÎI ÎNVĂŢAU PE SOLDAŢII CARE NU ŞTIAU GERMANA RĂSPUNSURILE LA CELE TREI ÎNTREBĂRI.GERMANA RĂSPUNSURILE LA CELE TREI ÎNTREBĂRI.

ÎNTR-UNA DIN SERI ÎNSĂ, ÎMPĂRATUL A PUS ÎNTREBĂRILE ÎN ALTĂ ÎNTR-UNA DIN SERI ÎNSĂ, ÎMPĂRATUL A PUS ÎNTREBĂRILE ÎN ALTĂ ORDINE. PRIMA ÎNTREBARE A FOST: “DE CÂŢI ANI EŞTI ÎN ARMATĂ?”, ORDINE. PRIMA ÎNTREBARE A FOST: “DE CÂŢI ANI EŞTI ÎN ARMATĂ?”, IAR RĂSPUNSUL A FOST: “DE 22 DE ANI.” CONTRARIAT, ÎMPĂRATUL L-IAR RĂSPUNSUL A FOST: “DE 22 DE ANI.” CONTRARIAT, ÎMPĂRATUL L-A ÎNTREBAT PE SOLDAT CĂŢI ANI ARE, ŞI RĂSPUNSUL A FOST: ”ŞASE A ÎNTREBAT PE SOLDAT CĂŢI ANI ARE, ŞI RĂSPUNSUL A FOST: ”ŞASE LUNI.” ATUNCI FREDERIC A REPLICAT: “ATUNCI EXISTĂ DOAR DOUĂ LUNI.” ATUNCI FREDERIC A REPLICAT: “ATUNCI EXISTĂ DOAR DOUĂ VARIANTE: ORI EU ORI TU SUNTEM NEBUNI. CARE ESTE CEA VARIANTE: ORI EU ORI TU SUNTEM NEBUNI. CARE ESTE CEA VALABILĂ?” “AMÂNDOUĂ” A FOST RĂSPUNSUL.VALABILĂ?” “AMÂNDOUĂ” A FOST RĂSPUNSUL.

MORALAMORALA

SFĂTUIŢI-I PE VIITORII PROFESORI SFĂTUIŢI-I PE VIITORII PROFESORI SĂ NU REGIZEZE NICIODATĂ NIMIC SĂ NU REGIZEZE NICIODATĂ NIMIC PENTRU ORELE DE INSPECŢIE. S-AR PENTRU ORELE DE INSPECŢIE. S-AR PUTEA CA LUCRURILE SĂ IA O PUTEA CA LUCRURILE SĂ IA O ÎNTORSĂTURĂ NEPREVĂZUTĂ, ÎNTORSĂTURĂ NEPREVĂZUTĂ, CARE AR PUTEA FI CHIAR ÎN CARE AR PUTEA FI CHIAR ÎN DEFAVOAREA LOR. DEFAVOAREA LOR.

STICLA DE VINSTICLA DE VIN

CÂND S-AU MUTAT LA CASĂ NOUĂ, BIIL ŞI CÂND S-AU MUTAT LA CASĂ NOUĂ, BIIL ŞI ROSE AU DAT O PETRECERE LA CARE AU ROSE AU DAT O PETRECERE LA CARE AU PRIMIT ÎN DAR DE LA UN PRIETEN O STICLĂ DE PRIMIT ÎN DAR DE LA UN PRIETEN O STICLĂ DE VIN. DAR STICLA A RĂMAS NEATINSĂ PENTRU VIN. DAR STICLA A RĂMAS NEATINSĂ PENTRU CĂ LA PETRECERE A FOST SUFICIENT VIN. CĂ LA PETRECERE A FOST SUFICIENT VIN. PESTE UN AN, CEI DOI AU DAT O NOUĂ PESTE UN AN, CEI DOI AU DAT O NOUĂ PETRECERE, DAR DE DATA ACEASTA VINUL A PETRECERE, DAR DE DATA ACEASTA VINUL A FOST INSUFICIENT. DIN FERICIRE ÎNSĂ, BILL A FOST INSUFICIENT. DIN FERICIRE ÎNSĂ, BILL A DAT PESTE STICLA DE VIN DIN ANUL DAT PESTE STICLA DE VIN DIN ANUL PRECEDENT, CARE I-A SCOS DIN PRECEDENT, CARE I-A SCOS DIN ÎNCURCĂTURĂ.ÎNCURCĂTURĂ.

ÎNVĂŢĂTURAÎNVĂŢĂTURA

NU ARUNCAŢI MATERIALELE DE NU ARUNCAŢI MATERIALELE DE CARE NU AVEŢI NEVOIE. NU SE CARE NU AVEŢI NEVOIE. NU SE ŞTIE NIODATĂ CÂND SUNTEŢI LA ŞTIE NIODATĂ CÂND SUNTEŢI LA ANAGHIE ŞI VEŢI AVEA NEVOIE DE ANAGHIE ŞI VEŢI AVEA NEVOIE DE ELE.ELE.

HOBBY-URIHOBBY-URIPROFESORUL S-A GÂNDIT SĂ LE DEA ELEVILOR DE PROFESORUL S-A GÂNDIT SĂ LE DEA ELEVILOR DE FĂCUT ACASĂ PROIECTE CARE SĂ FIE LEGATE DE FĂCUT ACASĂ PROIECTE CARE SĂ FIE LEGATE DE HOBBY-URILE LOR. SPRE SURPRIZA SA, TOM, ELEVUL HOBBY-URILE LOR. SPRE SURPRIZA SA, TOM, ELEVUL CEL MAI SLAB DIN CLASĂ, A VENIT LA ŞCOALĂ CU O CEL MAI SLAB DIN CLASĂ, A VENIT LA ŞCOALĂ CU O CUTIE MARE, PLINĂ CU O COLECŢIE DE FLUTURI. CUTIE MARE, PLINĂ CU O COLECŢIE DE FLUTURI. PROFESORUL I-A CERUT LUI TOM SĂ LASE CUTIA LA PROFESORUL I-A CERUT LUI TOM SĂ LASE CUTIA LA ŞCOALĂ PÂNĂ A DOUA ZI, CA SĂ LE ARATE ŞI ALTOR ŞCOALĂ PÂNĂ A DOUA ZI, CA SĂ LE ARATE ŞI ALTOR ELEVI FLUTURII DIN COLECŢIE.ELEVI FLUTURII DIN COLECŢIE.““ÎMI PARE RĂU,” A REPLICAT TOM, DAR FRATELUI ÎMI PARE RĂU,” A REPLICAT TOM, DAR FRATELUI MEU NU ÎI PLACE SĂ SE DESPARTĂ DE FLUTURII LUI.”MEU NU ÎI PLACE SĂ SE DESPARTĂ DE FLUTURII LUI.”““DAR CE LEGĂTURĂ AU FLUTURII CU FRATELE TĂU?” DAR CE LEGĂTURĂ AU FLUTURII CU FRATELE TĂU?” A VRUT SĂ ŞTIE PROFESORUL.A VRUT SĂ ŞTIE PROFESORUL.““EL ESTE COLECŢIONARUL. HOBBY-UL MEU ESTE EL ESTE COLECŢIONARUL. HOBBY-UL MEU ESTE DOAR SĂ ÎL URMĂRESC PE FRATELE MEU DOAR SĂ ÎL URMĂRESC PE FRATELE MEU COLECŢIONÂND FLUTURI.”COLECŢIONÂND FLUTURI.”

MORALAMORALA

SFĂTUŢI STUDENŢII SĂ NU LE DEA SFĂTUŢI STUDENŢII SĂ NU LE DEA ELEVILOR SĂ FACĂ PROIECTELE ELEVILOR SĂ FACĂ PROIECTELE ACASĂ. ELE TREBUIE FĂCUTE LA ACASĂ. ELE TREBUIE FĂCUTE LA ŞCOALĂ, SUB SUPRAVEGHEREA ŞCOALĂ, SUB SUPRAVEGHEREA PROFESORULUIPROFESORULUI..