DANILET, Vasilici-Cristi

Studii: licen{iat in studii juridice, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza" din lagi.Facultatea de Drept (1998)l curs postuniversitar de ;tiinte penale la Facultateade Drept a Universitilii de Vest din Timigoara (2001); master in drept gtiinlepenale qi criminalistici (2002) qi doctor in drept (2013) la Facultatea de Drepta Universitilii .,Babeq-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Activitate: judecdtor (din 1998); consilier al ministrului justi{iei (2005-2007);membru in Comisia pentru Eficien{a Justi{iei din cadrul Consiliului Europei(2005-2006): membru in grupul de lucru pentru redactarea profilului magisha-tului (2006); participant la redactarea Comentariului la Principiile de laBangalore privind conduita judiciard adoptat la nivel ONU (Viena 2007);formator la Institutul Na{ional al Magistraturii, disciplina ,,Etici gi deontologiejudiciarA" (din 2008); membru in Consiliul Superior al Magistraturii(2011-2016); participant la lucrdrile Conven{iei Na(iunilor Unite impotrivaCorup{iei unde s-a adoptat Chidul de implementare gi cadrul de evaluare aart. I I din UNCAC (Panam4 2013); expert intema{ional pentru reforma justitieigi integritate judiciard in Albani4 Bulgari4 Cehia Macedoni4 Moldov4Muntenegru, Poloni4 Tunisi4 Turci4 Ucraina (2008-2016).

Publicafii: 14 cd4i gi monografii in calitate de autor sau coautor, printre care:

,,Factorii de presiune qi conflictele de interese. Ghid pentrujudecitori" (2007),.,Eficien{a gi echitatea justi}iei. Standarde europene" (traduceri, 2008),

,,Corup{ia pi anticoruplia in sistemul juridic" (2009), ,,Ghid de mediere"(2010), ,.Justi{ia in opinii gi analize, 2004-2010" (2010), ,.Admiterea la INM gi

in magistraturi. Ghid practic qi legislativ (2012, 2013, 2014, 2016, 2017)",,.Ghid de mediere penald" (2014), ,.Concurs de admitere INM qi magistraturE.Proba l: Grile. Penal gi procesual penal" (2014, 2015,2016,2017);,,Unde-ilege nu-i tocmeald" (2014), .,Educa{ie juridici pentru liceeni. Ghid despredrepturi qijusti{ie" (2016); peste 35 de studii gi articole publicate in revistelede specialitate; peste 600 de articole de atitudine privind refornra sistemuluijuridic independenta justi{iei, impartialitate magistrafilor, integritatea judiciaripublicate pe blogul personal la adresa http://crirtidanilet.wordpress.com gi pesite-ul www. c r i st idan i I e t. r o.

Premii gi distincfii: premiu de excelen{i pentru activitatea in reforma justi{iei,Gala Premiile Media de Excelen{i, Cluj-Napoca (2008); premiul ,,MirceaManolescu" acordat de Uniunea Juriqtilor din Rom6nia pentru lucrarea

,.Corup{ia qi anticorup{i-a in sistemul juridid' (2009); diploma de onoare qi titlulde ,.Ambasador al Medierii" acordat la Gala Mediatorilor, organizatd deConsiliul de Mediere gi Centrul lntemational pentru Solu{ionarea Disputelor -Romdnia (2013); premiul la categoria ,,Cel mai implicat angajat in campa-nii/proiecte de implicare in comunitate" la Gala ,.Oameni pentru oameni"organizatd de Asocia{ia pentru Rela{ii Comunitare (2014); diploma de aprecierepentru contribu{ii la educa{iajuridici preuniversitar4 Gala Juridice (20 I 6).

Cristi Danile{

Concurs de admitereINM $i MAGISTRATURA

2017

Proba 3: Interviul. Etici pi deontologie judiciari

Editura C.H. BeckBucurepti 2017

AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea luatd de fenomenul fotocopierii lucrbrilor de specia-litate, mai ales ln domeniul Dreptului, atragem atenlia c4 potrivit art. 14 9i 140 dinLegea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelorsau a produselor purtAtoare de drepturi conexe, daci respectiva reproducere a fostefectuatA fhrh autorizarea sau consim{funAntul titularului drepturilor recunoscute delegea mentrionati, constituie infractiune gi se pedepsegte cu inchisome sau cu amendd-Prin reproducere, conform legii, se intelege realizue4 integrald sau par{iald, a uneiaori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,prin orice mijloace gi sub orice form6"

Nu vd faceli plrtagi la distrugerea c64ii!

Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU gi este consideratiediturf, cu prestigiu recunoscut.

Concurs de admitere INM 9i MAGISTRATURA 20f7Proba 3: Interviul. Etici 9i deontologiejudiciariCopyright @ 201 7 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceast[ lucrare nu poate fi copiati lir6 acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distribu{ie in striindtate aparfin in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiDANILET, CRISTI

Concurs de admitere INM pi magistraturl 2017.Proba3:interviul, etici 9i deontologie profesional5 / Cristi Danile[. -Bucurepti : Editura C.H. Beclq 2017

rsBN 978-606- I 8-0700-0

34

Editura C.H. BeckStr. Serg. Nu[u Ion nr. 2, sector 5, BucureqtiTel.: 02 1.4 10.08.47 : 021.410.08.73Fax: 021.410.08.48E-mail: comenzi@beck.ro

Redactor: Oana Dobri{escuTehnoredactor: Cltiilin Mantu

PARTEA I

A. Interviul ca prob5 de concurs .............................1

$1. Condi{iile de intrare in magistraturd...............................1

$2. Concursul de intrare in magistraturd ................ ..... -........2

$3. Proba de interviu ........................................3

$4. Prima componenta a interviului .................4

$5. A doua componentd a interviului ...............4

$6. A treia componentA a interviului ................5

$7. A patra componentA a interviului .............13

$8. Notarea interviului... .............15

B. Dileme ale eticii judiciare Principiile de la Bangalore.........16

$1. Cei trei,,i" ........16

$2. Profesionalismul........ ...........17

$3. Etica judiciar6........... ............18

$4. Principiile de la Bangalore .......................18

$5. Cele 6 virtufi....... ..................19

C. Metodologia privind organizarea qi desfrpurarea probeiinterviului din cadrul concursului de admitere...................23

PARTEA A Ir-A........ .......,............ ......25

A. Instrumente nafionale privind magistrafii ......25Legeanr. 161 din l9 aprilie 2003 privind unele mdsuri

pentru asigurarea transparen{ei in exercitarea demnitdlilor publice, a func{iilor publice gi in mediul de

afaceri, prevenirea gi sanctionarea coruptiei..................... 25

VI Proba 3: Intenriul. Eticd Si deontologiejudiciard

Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutulj udecdtorilor gi procurorilor, republicatd ............... ...........29

Codul de procedurd penald......... .......................43Codul pena1.........:.......... ...............44Codul deontol ogic al judecdtorilor gi procurorilor................ 55Regulament de organizare gi funcJionare a Consiliului

Superior al Magistraturii.............. .................60Carta interprofesionald a judecdtorilor, procurorilor gi

avocalilor romdni........ ..............63Ghid privind relafia dintre sistemul judiciar din

Romdnia gi mass-media................. ...............67Profilul magistratului in sistemul juridic din Romdnia .,.......92

Instrumente internafionale privind judecitorii.................102Principiile de B azd ale ONU privind Independenta

Justitiei (1985)......... ...............102Declaralia de la Brijuni cu privire la Principiile de

Independen{d a Justi{iei (2015)......... ..........107Recomandarea CM(2010)12 cu privire la judecdtori:

independen!4 efi cienla gi responsabilitilile ................... I I 6Avizul CCJE nr. I (2001) referitor la standardele

privind independen{a puterii judecdtorepti gi

inamovibilitatea judecitorilor. Concluzii ....................... I 28Avizul CCJE nr. 2 (2001) privind finanlarea gi adminis-

trarea instanlelor cu referire la eficienla sistemuluijudiciar gi la articolul 6 al Conven{iei Europeneprivind Drepturile 9i LibertdJile Fundamentaleale Omului. Concluzie...

Avizul CCJE nr. 3 (2002) asupra principiilor gi regulilorprivind care guverneazd conduita profesionald ajudecitorilor, in mod deosebit etica, comporta-mentele incompatibile gi imparfialitatea.5o) Concluzii privind rdspunderea ..............130

Avizul CCJE nr. 4 (2003) privind formarea inilialdgi continud specifice judecitorilor la nivel nationalgi european. Recomanddri................... ........132

B.

Cuprins VII

Avizul CCJE nr. 5 (2003) referitor la regulile gi

practicile privind desemndrile la Curtea Europeanda Drepturilor Omului. Subliniere... .............134

Avizul CCJE nr. 6 (2004 ) cu privire la procesul echitabilintr-un termen rezonabil gi roluljudecdtorilor in acest

proces, ludnd in considerare mijloacele alternative de

solu{ionare a disputelor. Rezumatul recomanddrilorqi al concluziilor............ .........134

Avizul CCJE nr. 7 (2005) privind ,justitia qi societatea".Rezumatul recomanddrilor gi conc|u2ii .......................... 143

Avizul CCJE nr. 8 (2006) cu privire la,,rolul judecdto-

rilor in protec{ia statului de drept gi a drepturiloromului in contextul terorismului". Sumarulrecomanddrilor gi concluziilor........... .........147

Avizul CCJE nr. 9 (2006) privind ,,rolul judecitorilorna{ionali in asigurarea unei aplicdri efective adreptului internalional gi european". Sumarulrecomanddrilor gi concluziilor............. .......148

Avizul CCJE nr. l0 (2007) referitor la,,ConsiliulJustiliei in serviciul societdlii". Rezumatulconcluziilor gi recomanddrilor...........

Avizul CCJE nr. l1 (2008) privind ,,calitatea hotdr6rilorj udecdtoregti". Principalele concluzii qi recomanddri..... I 53

Avizul CCJE nr. 12 Q009) al CCJE 9i Avizul nr. 4 (2009)

al CCPE privind relatiile dintre judecdtori qi procurori ...... 156

Magna Carta a Judecdtorilor (Principii fundamentale),2010........... .........158

Avizul CCJE nr. l3 (2010) privind rolul judecdtorilorin executarea hotdrdrilor judecdtoregti. l. Concluzii....... l6l

Avizul CCJE nr. 14 (2014) privind justilia pi tehnologiileinformatice. F. Concluzii - Recomanddri....................... I 63

Avizul CCJE nr. 15 (2012) privind specializareajudecitorilor. Concluzii ......... 163

Avizul CCJE nr. 16 (2013) privind relaliile dintrejudecdtori qi avoca]i. V. Recomanddri .............. .............. I 64

Vill Proba 3: Intelviul. Eticd $i deontologie judiciard

Avizul CCJE nr. 17 (2014) asupra evaludrii activithlijudecdtorilor, calitdtrii justiliei si respectdrii indepen-denlei sistemului j udiciar. J. Recomanddri ..................... 1 66

Avizul CCJE nr. l8 (2015) privind pozi\iaputeriijudecdtoreqti gi relalia ei cu celelalte puteri alestatului in democratia modern6. VIII: Rezumatulideilor principale.... .................168

Avizul CCJE nr. 19 (2016) privind rolul pre;edin{ilorde instanle. V: Concluzii qi recomanddri................. ....... li I

Declaratie RECJ privind etica judiciard (20 I 0) .................. 17 3

Principiile de la Bangalore privind conduita judiciard(2001,2002,2007) ................. 187

Comentariu asupra Principiilor de la Bangaloreprivind conduita judiciard (200 l, 2002, 2007) ............... I 97

C. Instrumente internafionale privind procurorii..................337Linii Directoare ale ONU privind Rolul Procurorilor

(reeO) .................337Recomandarea CM (2000)19 privind Rolul procuro-

rului in sistemul judiciar penal ....,,r...r.......... ...................344Avizul CCPE nr. 1 (2007) privind,,Modalitdli de imbu-

ndtd{ire a cooperdrii interna}ionale in domeniulj ustiliei penale". Rezumatul recomanddrilor .................. 3 54

Avizul CCPE nr. 2 (2008) privind,,Alternativelela urmi.rirea penald". Concluzii.... ..............355

Avizul CCPE nr.3 (2008) privind,,Rolul MinisteruluiPublic in afara domeniului justi{iei penale".Rezumatul recomanddrilor ............... ..........357

Avizul CCPE nr. 5 (2010) cu privire la,,Rolul Ministe-rului Public ai justitia pentru minori" (extas) ................359

Avizul CCPE nr.6 (2011) cu privire la relaliiledintre procurori gi administra{ia penitenciarelor.III. Conc1u2ii................... ........363

Avizul CCPE nr.7 (2012) privind,,Managementulresurselor de care dispune Ministerul Public".IV. Recomanddri.............. .......364

Cuprins IX

Avizul CCPE nr. 8 (2013) cu privire la relaliile dintreprocurori qi mass-media. IV. Recomandbri .................... 365

Avizul CCPE nr.9 (2014) privind normele Ei principiileeuropene referitoare la procuroriCARTA DE LA ROMA .........367

Avizul CCPE nr. 1 0 (201 5) privind rolul procurorilorin investigafiile penale. Listd de recomanddri ................370

Avizul CCPE nr. I I (2016) aI CCPE privind calitatea

;i eficienfa activitAlii procurorilor, inclusiv in luptaimpotriva terorismului ;i a crimei organizate.Recomanddri................... ........371

Ghid european cu privire la etica gi conduitaprocurorilor (,,Ghidul de la Budapesta", 2005) ..............374

D. Ruglciunea unui judecitor

PARTEA I

A. Interviul ca probl de concurs

$1. Condi{iile de intrare in magistraturi

Admiterea in magistraturd a judecdtorilor gi procurorilor se facecxclusiv prin concurs, pebaza competentei profesionale, a aptitu-dinilor gi a bunei reputalii, in conditii de transparenld gi egalitate.Cel care se prezintd la concursul de admitere in magistraturd,trebuie sd indeplineascd cumulativ urmdtoarele condi{ii prevdzutein art. 14 alin. (2) din Legea nr.30312004t:

a) are cetd{enia romdn6, domiciliul in Romdnia gi capacitatedeplina de exerciliu;

b) este licenliat in drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal gi se bucurd de o

buni reputa{ie;d) cunoaqte limba romdn6;e) este apt, din punct de vedere medical gi psihologic, pentru

exercitarea func{iei.Pentru candidatul la concursul de recrutare directd in magis-

traturi se cere in plus condilia definerii unei anumite calitdli, dincele expres ardtate in art. 33 alin. (l) din Legea nr.30312004: foqtiijudecdtori gi procurori care qi-au incetat activitatea din motiveneimputabile, personalul de specialitate juridicd prevbzut la art. 87alin. (1), avocatii, notarii, asistenlii judiciari, consilierii juridici,personalul de probaliune cu studii superioare juridice, ofiferii depolilie judiciard cu studii superioare juridice, grefierii cu studiisuperioare juridice, persoanele care au indeplinit functii de specia-litate juridicd in aparatul Parlamentului, Administrajiei Preziden-tiale, Guvernului, Curfii Constitulionale, Avocatului Poporului,

I Legea nr. 303/2004 privind statutul judecitorilor gi procurorilor,republicati (M.Of. nr.826 din 13 septembrie 2005).

2 Proba 3: Intertiul. Eticd $i deontologiejudiciard

Cur{ii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de

Cercetdri Juridice al Academiei Romdne gi Institutul Romdn pentru

Drepturile Omului, cadrele didactice din invdtdmdntgl juridic supe-

rior acreditat, precum,gi magistra{ii-asistenli de la inalta Curte de

Casalie gi Justilie, cu o vechime in specialitate de cel pu{in 5 ani.

$2. Concursul de intrare in magistraturi

Potrivit Regulamentului privind concursul de admitere gi

examenul de absolvire a Institutului Nafional al Magistraturiil 9iRegulamentului privind organizarca gi desftqurarea concursului de

admitere in magistraturd2 sunt trei probe de concurs, grupate indoud etape3:

1. printa etapd este eliminatorie gi constd in suslinerea a doudprobe scrise eliminatorii:

a) un test-grild de verificare a cunogtin{elorjuridice, susJinut laurmdtoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, dreptpenal, drept procesual penal;

b) un test-grild de verificare a rationamentului logic.2. a doua etapd constd in suslinerea unui interviu in faia comi-

siei de examinare.

Numai candidaJii declarali admiSi la testul-grild de verificare a

cunogtinlelor juridice pot participa la testul-grili de verificare a

ra{ionamentului logic. Nok obfinutii la prima etapi este suma notelor

oblinute la probele cu cele doud teste-grila calculati in raport cu

urmdtoarea pondere: testul-grild de verificare a cunogtinlelor juridice -TlVo,testul-grili de verificare a rafionamentului logic - 30%.

I Aprobat prin Hotirdrea Plenului CSM nr. 43912006. Ultima modifi-care a fost adusd prin Hotirdrea CSM nr. 561/2017. Regulamentele sunt

disponibile pe site-ul CSM la wv,w. old.csml909.ro la rubrica,,Legislalie" -,,Acte normative privind sistemul judiciar romdn".

2 Aprobat prin Hotdrdrea Plenului CSM nr. 279/2012. Ultima modi-ficare a fost adusd prin Hotirdrea CSM nr. 561/2017.

3 Anunfurile pentru concursurile din acest an se vor posta pe site-ul INMla sfirgitul lunii iunie 2017. Probele se vor desfrqura in lunile august-octom-brie 2017 . Ambele concursuri se vor desfiSura simultan.

Interttiul ca probd de concurs 3

Sunt declara{i admisi tn etapa a doua candida{ii admiqi la fieca-re dintre cele doud probe, in ordinea descrescdtoare a notei obli-nute la prima etap6, in limita dublului numdrului de locuri scoasela concurs, atunci c6nd acesta este mai mare de 100, respectiv inlimita triplului numdrului de locuri scoase la concurs, atunci cdndacesta este mai mic sau egal cu 100. Numirul candidalilor admigiin etapa a doua se suplimenteazdin cazul mediilor egale cu cea aultimului candidat admis.

$3. Proba de interviu

Proba interviului se susline in fala comisiei de examinare dincare fac parte un psiholog, unjudecdtor, un procuror, un cadru uni-versitar gi un pedagog. Intervievarea candidafilor are drept scop

identificarea aptitudinilor, motivaliilor gi elementelor de eticd spe-

cifice profesiei de magistrat. Se urmdregte, de asemenea, sd se vadddacd individul este incd educabil, dacd se preteazd la funcJia de

magistrat gi la efortul suslinut intelectual gi de continud pregdtirepe care trebuie sd il depuni in deceniile urmdtoare.

Potrivit Metodologiei privind organizarea Si deffisurareainterviului elaboratd de INM, interviul constd in investigarea apatru aspecte:

a) figa de prezentare;b) aptitudinile specifice profesiei de magistrat;c) motivalia pentru a accede in profesia de magistrat;d) elemente de eticd specifice profesiei.

Elaborarea subiectelor gi examinarea candidalilor sunt realizatede comisia de examinare. Sustinerile orale se inregistreazd audio;inregistrdrile se pdstreaz6 un an, dupd care se distrug. La cererea

dvs., dupd sfirgitul concursului, aveti dreptul de a intra in posesia

inregistrdrii audio gi a borderourilor de notare din partea fiecdruimembru al comisiei de interviu, precum qi a raportului intocmit depsiholog in urma verificdrii aptitudinii psihologice, dar numai cele

care se refer6 la dvs., nu gi la alli concurenlil.

I Acest drept este previzut de Hotirdrea Plenului CSM nr. 926/2014.

4 Proba 3: Interttiul. Eticd Si deontologiejudiciard

$4. Prima componentl a interviului

inainte de a incepe interviul propriu-zis veti completa o fiqa deinterviu. Formularul acestei fige se publicd pe internet, pe paginade web a INM, de unde il veJi descdrca gi il veti completaplndladata prezentirii la interviu. Figa de prezentare completatd o velipreda reprezentan{ilor comisiei de admitere.

Aceast[ figd de prezentare este un instrument destinat a oferiinformafii preliminare comisiei care va realiza interviul. Figa nu senoteazd, ci are o valoare informativi.

Formularul folosit pdnd acum cuprinde date din C.V.: numele giprenumele; Universitatea gi anul absolvirii facultitii de drept;domenii de interes profesional; alte studii universitare absolvite sauin curs de absolvire; ocupatia actuald; alte experienfe profesionale;modele profesionale/umane/culturale (argumentati in maxim 50 decuvinte); limbi strdine cunoscute (nivel incepdtor, mediu sauavansat); abilitdf i operare computer; hobby-uri (activitIli preferatepentru timpul liber).

$5. A doua componenti a interviului

Se verificd daci cel care concureazl, arc aptitudini specificepentru profesia de magistrat: comunicd eficient, gdndegte autonom,are capacitatea de a rezolva probleme gi de a coopera cu cei dinfa,ta sa, este sincer, spontan, argumenteazi ce susline, infelegerealitdfile sociale, inlelege conceptele, utilizeaz| corect limbaromdnd. Se verifici motivafia pentru a accede in profesia de magis-trat, atdt aspectele intrinseci (curiozitate, interes gtiinfific, spiritjustitiar etc.), cdt;i cele extrinseci (venit, stabilitate etc.). La ches-tiunea de eticd intereseazd capacitatea de a identifica problemeleaflate in discuJie, analizarea opliunilor posibile, implicarea concu-rentului in elaborarea solu{iei.

Membrii comisiei vd vor examina inci de la primul moment incare intrati in sald - deci aveti grij6 cum sunteli imbrdcati, cumsalutati, cum vd migcati, cum vd aqezali. Limbajul corpului spunemulte despre caracterul unui om. Relineli cd indecen{a sau senzua-litatea nu iqi au locul in sala de examinare.

Inlerviul ca probd de concurs 5

a^ln fala comisiei se va incepe o disculie referitor la pregdtirea

dvs. anterioard qi la motivul pentru care dorili sd optati pentrufunctia/profesia de magistrat, eventual de ce vreti s6 renunlali Ia ocarieri pe care o ave{i in prezent. Nu vd axali pe chestiunile exclu-siv materialiste, ci insista(i pe chemare/vocalie, importan{a socialda profesiei, tradilia in familie, stadiul actual al societdlii etc.

Vefi fi intrebati despre pasiuni, calitS{i, defecte. Despre lucruriclificile gi stresante pe care le-afi frcut sau intdmpinat. Despreprofesii sau ocupalii anterioare ;i despre familie. Despre prezenladvs. pe relelele de socializare. Despre cdrfi citite, filme vdzute,studii urmate. Despre calitdti care vd recomandd gi lucruri care maitrebuie imbundtdlite in ceea ce vd privegte. Dacd ali avut vreuncontact cu organele judiciare pdnd acum. Dacd ali apelat lamodalitdti neoneste pentru a vd rezolva problemele cu autoritdlile.

Se agteaptd idei gi argumente, nu sd citaJi din cd(i - de acee4vd recomand sd nu indica{i ca referin}d ,,standardele de laBangalore", sd nu mentionali ,,observatorul informat gi rezonabil"gi sd nu aduceli vorba nici mdcar de lucrarea subsemnatului.Nu duce{i analizele la extrem, nu vd exprimafi defavorabil cuprivire la sistemul de justilie qi magistra(i - incd nu ii cunoagtelisuficient gi, p6nd la urmd, acolo veti lucra. Ardtali cum veti evoluaca om dacb veJi devenili magistrat gi ce beneficii va avea sistemuldacd vd va primi printre membrii sdi.

Fili flexibili gi deschigi, dar fermi. intrebdrile uneori mai dureadresate de membrii comisiei nu trebuie sd le interpretali dreptatacuri, ci relineli cd ei incearcd sd vd cunoascl. Dacd este cazul,contrazicefi-i, dar cu argumente factuale.

Vorbili politicos, nu face{i gesturi ample, nu vd permitelifamiliaritdli nepotrivite. Adoptali un ton calm, egal, cu un ritm aldiscursului potrivit (nici extrem de alert, grdbit sau precipitat, darnici tirdgdnat, moale sau nesigur).

$6. A treia componenti a interviului

Puteli primi de comentat citate sau maxime care au legdturd custatul, lege4 dreptatea" libertatea, justilia, cunoagterea. Iati mai josunele dintre cele primite de concurenfii din anii treculi:

6 Proba 3: Interrtiul. Eticd Si deontologiejudiciard

,,A face o lege Si a nu o aplica, inseamnd a autoriza lucrul pecoye vrem sdJ interzicem". (cwdinalul Richelieu)

,,Aface o nedreptate este mai rdu decdt a o suporta". (Socrate),,A fi curajos nu tnseamnd a te arunca inainte in orice pri-

mejdie, cu orice risc, ci a fi hotdrdt sd fii intotdeauna de parteaadev dr ul ui ". (Plutarh)

,,A pedepsi trebuie sd tnsemne totdeauna a tndrepta. A suprimanu e a pedepsi ". (Nicolae lorga)

,,A te judeca pe tine insuli este mult mai greu decdt a-i judecape al1ii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, tnseamnd cd eStiintr-adevdr un om inlelept". (Antoine de Saint-Exup6ry)

,,A te lupta cu tine insutri este lupla cea mai grea; a te tnvinge petine insuyi este biruinla cea maif"wnoasd". (Leibniz)

,,Acolo unde tnceteazd vigoarea legilor Si atiloritatea apdrdto-rilor ei, nu poqte exista nici libertate Si nici siguranld pentrltnimeni ". (W. Shakespeare)

,,Adevdrul este ceeq ce simplificd lucrurile, nLr ceea ce creeazdhaosul " . (Antoine de Saint-Exupdry)

,, Ad ev dr ul n e fac e I ib er i " . (Nicol ae Steinhardt),,Auritd e calea de mijloc". (Horafiu),,ista-i principiut tegii: Mai bine sd scape noudzeci Si noud de

vinovali decdt sdfie condamnat pe nedrept un singur nevinovat".(James Joyce)

,,Brcuria celui ce pedepseSte e mai rea decdt.gre;e$te ". (Nicolae Iorga)

,,Caracterul ti dd omului libertatea interioord".

vina celui ce

(Titu Maio-rescu)

,,Cea mai bund asigurare a succesului unei legi este ca sdrdspundd unei necesitdyi general resimlite Si sd fie admisd de ceamai mare parte a societdlii, cdci atunci fiecare membru alsocietdlii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are datoriasd evite apelul la pasiunile rele Si la instinctele josnice". (SpiruHaret)

,,Ceea ce-li lipseSte imprumutd de Ia tine fnsufi". (MarcusP. Cato)

,,Cei mai cumplitri surzi sunt cei care nu vor sd audd". (DenisDiderot)

Intentiul ca probd de concurs 7

,,Cel care zdmbeSte tn loc sd se ffitrie va fi intotdeaunqmai puternic". (proverb japonez)

,,Cel ce poartd sabia dreptd{ii trebuie sdfie pe cdt de corect, peuldt de drept". (W. Shakespeare)

,,Cel mai puternic om este cel care se sfipAne;te pe sine".(Seneca)

,,CiteSte legile cu ochii bine deschisi Si respectdJe <orbeStess".('fudor Mugatescu)

,,Conducdtorii calcd legea mai mult decdt cei care-i urmeazd".('Iucidide)

,,ConStiinla valoreazd cdt o mie de martori". (Marcus FabiusQuintilianus)

,,Cu cdt un stat e mai corupt, cu atdt are legi mai multe".(Tacit)

,,Cnrn sd cred in adevdruri absolute, cdnd tnsdsi notriunea de<absolutt e creatd de relativitatea cugetdrii omeneSti? Oqre nu(umva nevoia de absolut, departe de afi o tdrie, nu-i decdt o sldbi-c:iune ajudecdyii omului? " (Mihai Codreanu)

,,Cunoaqterea nu se bqzeazd numai pe odevdr, ci gi pe eroare".(Carl Jung)

,,Dacd trddarea, fiydrnicia, neloialitatea ar rdrndne nepedep-,,;ile, societatea ar ajunge ca o arend de fiare sdlbotice, sJiisiindu-se una pe alta". (George Bernard Shaw)

,,Datoriile nu sunt sentimente. A face ceea ce trebuie nuinseamnd, tntotdeauna, aface ce ili place". (Honore de Balzac)

,,Demnitatea constd rut din a poseda onoruri, ci din constiinlacd le meritdm ". (Aristotel)

,,Dreptatea/Justilia nu poate exista doar pentru o parte, cinttmai pentru amdndoud". (Eleanor Roosevelt)

,,Dreptatea Jdrd putere este neputincioasd, puterea /drddreptate este tiranicd". (Blaise Pascal)

,,Dreptatea se poate amdna, dar zadarnici, niciodotd".(V. Bogrea)

,,Dreptul evolueazd paralel cu nevoile sociale". (Nicolae'l'itulescu)

,,Este adevdrat cd inchisoarea, spdnzurdtoareq Si roata asi-gurd tn chip excelent supunereafald de legi". (Anatole France)

8 Proba 3: Intentiul. Eticd $i deontologie judiciard

,,Excesul de pedeapsd nu duce oare la stingerea delictului,ajungdnd prin aceasta la o rdsturnqre de situalii, vina delinc-ventului fiind tnlocuitd cu vina represiunii, ficdnd din vinovat,victimd., din datornic, creditor Si pundnd definitiv dreptul de parteacelui ce-l violase? " (Victor Hugo)

,,Experienla nu este ceea ce li se intdmpld; este ceea ce faci cuce li se tntdmpld". (Aldous Huxley)

,,Experienla este cel mai dur profesor, pentru cd tntdi tli ddtestul Si apoi ili spune care era leclia". (Vernon Sanders Law)

,,Fericirea nu tnseamnd absenla problemelor, ci abilitatea de ate descurca cu ele " . (Jack Brown)

,,Faceli legi, ca Si cum toli oamenii ar fi rdi; ei se vor strecurasau Ie yor ocoli. Numai cei de treabd li se supun Si suferd dincauza lor". (Maurice Maeterlinck)

,,Fapta este totul, gloria rut tnseamnd nimic". (Goethe)

,,Fdrddelegea trebuie stinsd mai repede decdt tm incendiu".(Heraclit)

,,Fii sincer fald de tine insuli ;i atunci nu mai poli fi fals fqdde cinevq". (William Shakespeare)

,,Greutdqile se tnmulqesc cdnd ne apropiem de tintd". (Goethe)

,,imprejurdrile neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar nearatd cine suntem ". (La Rochefoucauld)

,,inva1d din greSelile altora, nu vei avea timp sd Ie faci pet oat e ". (Alfred Sheinwold)

,,Justilia este arta binelui Si a echitdqii ". (Publius IuventiusCelsus)

,,La un nivel inferior al concepliei, omul se supune legiifiindcdea emand de Ia o autoritate; la un nivel superior, Jiindcd iSi ddsectma cd legea este ralionald". (Georg Brandes)

,,Legea e moartd cdnd triumfi sceleralii". (Anatole France)

,,Legea tSi gdseSte suprema justfficare tn binele pe care il facesau nu societdlii dintr-un anumit loc Si dintr-o anumitd epocd".(Albert Camus)

,,Legea nu e libertatea tnsdsi, ci doar granila ei ". (HeinrichHeine)

Intet.viul ca probd de concurs 9

,,Legea tutut'or e libertatea, care se sfar;eSte acolo unde tncepelibertatea altuia. Eu sunt un sclav al libertdlii". (MaxirnilienRobespiene)

,, Legile wtui popor qi drepturile sale nu pot purcede decdt de lael insuSi". (Mihai Erninescu)

,, La un nivel inferior al concepliei, omul se supune legii Jiindcdea emand de la o autoritate; la un ntvel superior, fiindcd iSi ddseanxa cd legea este ralionald". (Georg Brandes)

,,Legile suntficute pentru cei inyelep\i, nu ca sd nufacd rdu, cica sd nu li sefacd". (Epicur)

,,Lung este drtntul cu reguli, scurt Ei eficient prin exemple".(Seneca)

,,Lucrul cel mai important este sd nu tncetezi sd pui tntrebdri".(Albert Einstein)

,,Modul in care privim lucntrile derivd din legdtura noastrd cuacele lucrw"i ". (Montesquieu)

,,Nu cere oamenilor ce nu le-ai putut da: invdldturi drepte".(C. Noica)

,,Nu e mai mare pedeapsa pentru un ticdlos decdt cd nu-SigdseSte tmpdcarea cu sine ". (Seneca)

,,Nu existd o justilie absolutd, ci numai un contract incheiat tntreoameni pentru a nu se vdtdma unii pe alyii Si a nu Ji vdtdmali".(Epicur)

,,Nu intdmpldrile tulburd minlile oamenilor, ci felul tn careprivesc ei ceeq ce li se tntdmpld". (Epictet)

,,Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu existddrum Si lasd o urmd". (Ralph Waldo Emerson)

,,Nu tot ce e ingdduit, e onest; multe tngdduie legile Si totuSi nu Iepoli sdvdrsifud sd-li calci constiinla". (Johannes Honterus)

,,Nu pot condarnna in mod absolut decdt cei care ar fi inocenlila modul absolut". (Albert Camus)

,,O mare greSeald sd te crezi mai mult decdt eSti ori sa tepreluieSti mai pu1in decdt faci". (J.W. von Goethe)

,,O virtute impinsd peste o anumitd limitd fncepe afi o curatdmeteahnd". (LL. Caragiale)

,, Omul - primul dialog al naturii cu divinitatea ". (Goethe)