Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

24
CONCEPTUL DE FERICIRE LA ARISTOTEL ŞI THOMA DE AQUINO Universitatea din Bucureşti Facultatea de Filosofie Coord. ştiinţific Prof. Dr. Valentin Mureşan Doctorand Cristian Ducu Bucureşti – Septembrie 2013

description

Prezentare sustinere teza doctorat, 25 septembrie 2013.

Transcript of Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Page 1: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

CONCEPTUL DE FERICIRELA ARISTOTEL ŞI THOMA DE AQUINO

Universitatea din BucureştiFacultatea de Filosofie

Coord. ştiinţificProf. Dr. Valentin Mureşan

DoctorandCristian Ducu

Bucureşti – Septembrie 2013

Page 2: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

fericireaÎn limbajul comun, termenul trimite la stările psihologice prin care trece o persoană(e.g., “mă face fericită”, „sunt fericit la locul actual de muncă”, „Opt paşi înspre fericire”,)

Se dezvoltă o aşa-zisă „economie a fericirii”* Butan* Happy Planet Index* World Happiness Report* OECD

Page 3: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Partea I Partea II

Aristotel Thoma de Aquino

Tema lucrării

Ce cred Aristotel şi Thoma de Aquino că estefericirea*

Page 4: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Partea IAristotel şi conceptul de fericire

Page 5: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Interpretări anterioare

Partea I

Premisele interpretării

mele

Interpretarea mea

Cap. 1 Cap. 2 & 3 Cap. 4

Status quaestionis

1.1. Interpretarea exclusivistă (Albert cel Mare, Thomas Nagel, Richard Kraut)

1.2. Interpretarea inclusivistă (Terence Irwin, J.K. Akrill)Interpretarea comprehensiv dominantă (V. Mureşan, Esenţa fericirii la Aristotel)

1.3. Interpretarea ierarhică (V. Mureşan – Comentariu [eudemonismul ierarhic])

Page 6: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Interpretări anterioare

Partea I

Premisele interpretării

mele

Interpretarea mea

Cap. 1 Cap. 2 & 3 Cap. 4

Aristotel - un autor coerent şi consecvent

CAP. 2 – despre coerenţa internă a gândirii şi scrierilor lui Aristotel2.1. Consecvenţa utilizării metodei „eticii” în discuţia despre fericire

(metoda diaporematică, nu „metoda endoxelor”)

2.2. Relevanţa legăturii dintre Etica şi Politica pentru tema fericirii(fericirea omului – fericirea polis-ului)

Page 7: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

(1)Identificarea problemei

(2)Endoxa

(3)Aporii

(4)Schiţa preliminară a metodei

(5)Eliminarea aporiilor

Subiectul: EN I.1-2 (I.7)

Prima serie de aporii EN I.4 - numeletanthropinon agathon, to eu prattein, to eu zen, eudaimonia

A doua serie de aporii EN I.5 – în ce constă4 endoxa – bioi(a) viaţa dedicată plăcerilor (-)(b) viaţa dedicată onoarei, virtuţii (?)(c) viaţa dedicată contemplaţiei (Ø)(d) viaţa dedicată bogăţiei (-)

Eliminarea aporiilor: EN X(a) EN X.5(b) EN X.8 (deuteros)(c) EN X.7-8(d) este eliminat complet din I.5

Aplicarea metodei la nivelul Eticii nicomahice

Page 8: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

III III IV V VI VII VIII IX

X

Discuţia despre akrasia

Discuţia despre fericire

Aplicarea metodei la nivelul Eticii nicomahice(structura eliptică a tratatului)

Discuţia despre virtute

Page 9: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Interpretări anterioare

Partea I

Premisele interpretării

mele

Interpretarea mea

Cap. 1 Cap. 2 & 3 Cap. 4

Aristotel - un autor coerent şi consecvent

CAP. 3 – despre acel loc şi acele concepte care dau bătăi de cap interpreţilor lui Aristotel3.1. Rolul Argumentului funcţiei în Etica

Cele 3 argumente din I.7 (cel mai desăvârşit scop, autarhia, funcţia)3.2. Conceptul de ergon3.3. Sensurile lui teleios, funcţia omului şi virtutea

kata ten aristen kai teleiotaten3.4. Funcţia şi propriul (to idion)

Page 10: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Interpretări anterioare

Partea I

Premisele interpretării

mele

Interpretarea mea

Cap. 1 Cap. 2 & 3 Cap. 4

Interpretarea pluralistă

4.1. Cele 3 feluri de viaţă (bioi):

4.1.1. Plăcerea (hedone)

4.1.2. Virtutea (arete)

4.1.3. Contemplarea (theoria)

Page 11: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Plăcerea în calitate de candidat pentru eudaimoniaeste eliminată, dar este păstrată drept ingredient al acţiunii morale.

Page 12: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

NBDeuteros nu indică nici o ordine cronologică, nici una ierarhică (protos deasupra lui deuteros). El are sens de separare, adică distinge între 2 moduri de viaţă, nu între 2

tipuri de fericire (dificultatea existenţei a 2 definiţii pentru acelaşi lucru).

Deuteros vs. kyrios („în sens propriu”) şi protos („în sens prim”) (Categ. 14a27)

Virtutea în calitate de candidat pentru eudaimoniaeste şi ea eliminată pentru că

1nu este cel mai desăvârşit scop (teleiotaten)

2este un hexis,

în timp ce eudaimonia este o energeia.

Viaţa care constă în activitatea conformă cu virtuţile etice(bios politikos kai praktikos, EN I.8)

poate fi eudaimonia, dar numai „într-un sens secundar” (deuteros). (EN X.8)

Page 13: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Contemplarea (theoria) este cel mai bun candidat pentru eudaimoniapentru că

1este activitatea conformă cu virtutea kat’ aristen kai teleiotaton

(nous-ul este „ceva divin în noi”)2

este „cea mai autarhică”3

“cea mai continuă” (synechestate)3

este cea mai plăcută4

este singura care presupune răgaz (schole)

Este numită eudaimonia teleia. Viaţa care constă în activitatea contemplativă este în „cel mai propriu” (kyriotata) eudaimon.

Doar înţeleptul (sophos) poate fi „cel mai fericit” (eudaimonestaton, 1179a30)sau „eudaimon în cea mai mare măsură” (ho sophos malist’ eudaimon, 1179a32).

Page 14: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Interpretări anterioare

Partea I

Premisele interpretării

mele

Interpretarea mea

Cap. 1 Cap. 2 & 3 Cap. 4

Interpretarea pluralistă

4.1. Un al doilea concept aristotelic de fericire? - Makaria

4.2.1. Olbion, makaria, eudaimonia – 3 concepte pentru a descrie fericirea

4.1.2. Un al patrulea mod de viaţă?

Page 15: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Există un al patrulea mod de viaţă (bios)?

„eudaimonia” şi „makaria”Sinonimie sau diferenţă semantică?

Anthony Celano – makaria trimite la un tip de fericire specific zeilor

Sensul protos, kyriosZeii sunt makarizomen kai eudaimonizomen(I.12)

„[pe zei] îi concepem ca posedând suprema treaptă a fericirii şi beatitudinii”(1178b8)

Sensul deuterosOamenii nu pot să devină zei; cel mult să devină „asemenea” lor.

(e.g., Pythagoras, eroii)

Acest mod de viaţă nu este un candidat pentru eudaimonia.

Page 16: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

eudaimonia

protos deuteros

Viaţa ce pp. activitatea conformă cu virtuţile etice

Viaţa ce pp. activitatea contemplativă

(dar nu în absenţa virtuţilor etice)

makaria

protos deuteros

Viaţa zeilor este contemplare

Puţini oameni primesc darul divin

Page 17: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Partea a IIaAristotelismul concepţiei lui

Thoma de Aquino despre fericire

Page 18: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Schimbarea de paradigmă

Partea a IIa

Premisele poziţiei

thomiste

Concepţia thomistă despre

fericire

Cap. 5 Cap. 6 Cap. 7

De la moralitatea virtuţii la moralitatea legii

5.1. Idealul creştin de viaţă şi problema fericirii eterne(dispariţia lui eudaimonia şi intrarea în scenă lui makaria)

5.2. De la morala caracterului la morala Legii

5.3. Redescoperirea Eticii lui Aristotel în contextul disputelor doctrinare din sec. 13-lea(Prop. 22: „că fericirea nu poate fi primită de la Dumnezeu nemediat”) – Matei

5:3

Page 19: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Schimbarea de paradigmă

Premisele poziţiei

thomiste

Concepţia thomistă despre

fericire

Cap. 5 Cap. 6 Cap. 7

Partea a IIa

Cât este de „aristotelic” Thoma de Aquino

6.1. Problema autorităţii (Auctoritas Aristotelis) şi comentariul (lectio) la Etica

6.2. Sursele platonice ale concepţiei thomiste despre fericire(problema armonizării lui Aristotel cu Platon)

6.3. Distincţii augustiniene implicate în construcţia concepţiei thomiste despre fericire(civitas terrena vs. civitas Dei – fericirea este posibilă doar în civ. Dei)(Conf. X.20 – tindem către fericire pentru că toţi avem memoria acesteia;

păcatul)

Page 20: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Schimbarea de paradigmă

Premisele poziţiei

thomiste

Concepţia thomistă despre

fericire

Cap. 5 Cap. 6 Cap. 7

Partea a IIa

Viziunea lui Thoma despre fericire – ST IaIIae, qq. 1-5

1. Beatitudinea lui Dumnezeu

2. Beatitudinea îngerilor

3. „Beatitudo” şi „felicitas”

4. Fericirea umană ca visio Dei

Page 21: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Beatitudinea lui DumnezeuThoma îl „cosmetizează” pe Aristotel pentru a putea vorbi despre b.D.

Zeul este substanţă separată ca la Aristotel, unde singura activitate proprie este contemplarea. Beatitudo divina este întrucâtva similară makariei zeilor.

Substanţele materiale nu sunt inteligibile în act, ci doar în potenţă;Devin inteligibile în act doar datorită unui intelect agent, prin intermediul asemănării (similitudines), unde asemănărea este o formă inteligibilă pe

care intelectul posibil o primeşte. Această relaţie este una de „participare”.

Lucrurile sunt numite bune „prin participare”(per modum participationis) la „fiinţa în sine” (per se ens).

Însă Dumnezeu este bine în sine.

„Beatitudinea este o anume perfecţiune”. Perfecţiunea lui Dumnezeu este cea mai desăvârşită.

Page 22: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Beatitudinea îngerilorLa Aristotel nu există o entitate asemenătoare îngerilor.

Sensul b.Î. se joacă în jurul termenului perfect

„Dacă îngerii au fost creaţi perfecţi şi beatifici sau nefericiţi şi imperfecţi” (Petrus Lombardus)

Îngerii au fost beatifici în starea lor de inocenţă, i.e, până la căderea lor.

Perfecţiunea şi-o datorează lui Dumnezeu.

Acum, binele lor şi-l au prin participare la binele suprem (summum bonum), care este Dumnezeu însuşi.

Page 23: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Fericirea umană ca visio Dei

Fericirea omului ca „participare” la beatitudinea divină.

„Binecuvântaţi sunt cei puri în inimă, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.”(Matei 5:8)

Visio beatifica (Augustin)posibilă doar în civitas Dei

Thoma de AquinoBeatitudinea imperfectă

Beatitudinea sau perfecţiunea ultimă posibilă pentru om in via.

Beatitudinea perfectă constă în visio Dei şi e posibilă doar in patria.Visio Dei este un fel de contemplare – contemplarea lui summum bonum, nu

contemplarea implicată în ştiinţe.

Beatitudinea omului ca dar divin al vieţii eterne.

Page 24: Conceptul de fericire la Aristotel si Thoma de Aquino

Vă mulţumesc!

CRISTIAN DUCU

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics