Comunicat de presa - Inaugurarea lucrărilor „Consolidarea, restaurarea si conservarea

ansamblului bisericii Sf. Ilie, (Biserica, Clopotnita si zid de incinta) din satul Sf. Ilie, Comuna

Șcheia, judetul Suceava"

În data de 10 septembrie 2019 a avut loc ceremonia religioasa, pentru inaugurarea lucrărilor de restaurare

ale ansamblului bisericii Sf. Ilie, din satul Sf. Ilie, Comuna Șcheia, judetul Suceava.

Proiectul „Consolidarea, restaurarea si conservarea ansamblului bisericii Sf. Ilie, (Biserica, Clopotnita si zid

de incinta) din satul Sf. Ilie, Comuna Șcheia, judetul Suceava" SMIS 116632, a fost finantat prin Programul

Operational Regional 2014-2020, Axa 5 - Îmbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si

valorificarea durabila a patrimoniului cultural / Prioritatea de investitii 5.1 – Conservarea, protejarea,

promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural.

Obiectivul principal al priorității de investiții la care răspunde proiectul este impulsionarea dezvoltării locale

prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.

La eveniment au fost prezenți Primarul Comunei Șcheia, Vasile Andriciuc, Președintele Consiliului Județean

Suceava, Gheorghe Flutur, reprezentantul Parohiei, Pr. Gavrilei Laurențiu-Eduard, membri ai administrației

publice locale, grupuri de elevi și profesori, dar și persoane care s-au implicat în realizarea acestui obiectiv

de investiții.

După slujba religioasă de binecuvântare, Primarul Vasile Andriciuc a mulțumit în cuvântul său Bunului

Dumnezeu si întregii echipe care a făcut posibilă repunerea în valoare a acestui monument edificiu

arhitectural, spiritual si de transcendenta a spatiului moldovenesc in decursul celor peste 500 de ani.

”Țin să mulțumesc în primul rând Bunului Dumnezeu și tuturor celor care au participat la punerea în aplicare

a acestui măreț monument. Aș dori pe această cale să mulțumesc Patriarhiei Române, Arhiepiscopiei Sucevei

și Rădăuților, IPS Pimen. Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Consiliului Județean, Gheorghe Flutur,

să mulțumesc domnului Nuțu pentru că din experiența vastă în lucrări de reabilitare a mănăstirilor a câștigat

această licitație în consorțiu cu alte firme. Doresc să mulțumesc încă o dată domnului arhitect Gorcea care

cu multă migală a studiat tot ce se poate studia din arhivele statului despre această mănăstire și le-a pus pe

hârtie. Doresc să mulțumesc consultantului domnului Chifu de la Piatra Neamț care cu echipa dânsului a pus

totul pe hârtie și a fost aprobat acest proiect. Doresc să mulțumesc preotului paroh Gavrilei Eduard pentru

că a făcut tot ce este posibil pentru ca această mănăstire să fie reabilitată. Doresc să mulțumesc în același

timp și consiliului bisericesc, doresc să mulțumesc Consiliului local Șcheia pentru că a avut discernământul să

investim în această frumoasă biserică. Nu în ultimul rând doresc să mulțumesc tuturor credincioșilor care s-

au rugat și au avut speranța că această mănăstire va fi reabilitată. Mulțumesc tuturor celor pe care nu i-am

citat și care și-au adus contribuția în ascuns sau cu documente astfel încât acest proiect să fie aprobat și iată

că astăzi 10 septembrie să începem lucrările” , a fost cuvântul Primarului Comunei Șcheia.

Valoarea totală a proiectului este de 20.682.283,50 lei, din care 17.579.940,98 lei contribuția Uniunii

Europene, restul sumei provenind de la bugetul de stat și cel local. Data finalizării proiectului este 30.11.

2022.

Biserica Sfantul Ilie – Ctitorie a lui Stefan cel Mare

Monument istoric de vază al Patrimoniului Cultural Românesc, construcția arhitecturală din Sfântu Ilie,

comuna Șcheia, județul Suceava, este destinată să perpetueze amintirea unei perioade unde moștenirea

bizantină avea să devină un reper pentru arta religioasă și muzica liturgică a ținutului Moldovei.

În urma cu 500 de ani se înălța, în apropierea târgului Sucevei, în codrul care se întindea la poalele Dealului

Crucii, o falnica ctitorie voievodală, ridicată la îndemnul călugărilor de aici. La Biserica Sfantul Ilie a existat un

centru monahal, ca de altfel și la Manastirea Putna sau la Manastirea Voronet, care au fost ctitorite în vechi

vetre de sihăstrie.

Semnificativ este faptul că această biserică, emblemă a ctitorului Ștefan cel Mare, ce dăinuie din veacurile

trecute de negura timpului, din anul 1488, începută în ziua pomenirii Sfântului Prooroc Irimia, este

încredinţată, spre ocrotire şi mijlocire către Dumnezeu, Sfântului Prooroc Ilie Tezviteanul, întreţinând şi

promovând ideea că poporul nostru de pe aceste plaiuri se va înălţa pururi.

Vechimea sa ne-o atestă pisania pusă de ctitor deasupra ușii de intrare: "Io Stefan Voievod, fiul lui Bogdan

Voievod, Domn Tarii Moldovenesti am ridicat acest hram - casa - in numele Sfantului Prooroc Ilie; si s-a

inceput in anul 6996 (1488), luna mai 1; si s-a sfarsit in acelas an, octombrie 15".

Istoria acestui sfânt lăcaş abundă în evenimente. Mai inainte, Mănăstirea Sfântul Ilie, se afla pe teritoriul

orașului Suceava, dar fiindcă această ctitorie, din diferite danii a adunat un hotar mare, și-a întemeiat un sat

pe el ce a purtat numele după mănăstirea înălțată aici. Cronicarul Grigore Ureche, referindu-se la năvălirea

armatei poloneze în Suceava, la anul 1497, spune: "Lesii umblau prin paduri de aflau prazi si jafuri,

nesocotind de buna seama nici Manastirea Sfantul Ilie".

Secolul al XVIII-lea a fost o perioadă de relativă liniște pentru călugări, propice pentru înflorirea vieții

monahale, aici înființându-se în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o școală clericală. Este secolul care a

adus cu sine și desființarea mănăstirii din ordinul autorităților habsburgice, aceasta devenind, în anul 1785,

biserica parohială ce deservea satul format în jurul fostului lăcaș monahal.

Pe lângă pagubele suferite de numeroasele năvăliri se adaugă și un incendiu în anul 1792, care distruge în

întregime acoperișul bisericii, catapeteasma fiind salvata, Dintr-un raport reiese că în 1795, în chiliile

mănăstirii, era instalată o fabrică de argăsit pieile.

Începutul secolului al XIX-lea este marcat de noi reparații necesare bisericii. În anul 1823 nu exista gard

împrejmuitor al bisericii, drumul trecând pe sub peretele ei. Dintr-un raport din anul 1826 reiese că au cazut

tencuielile zugrăvite, mai ales pe partea de miazănoapte, iar clopotnița din lemn de brad era într-o stare

avansată de deteriorare cerându-se a fi refăcută, după cum schița un alt raport ce datează din toamna anului

1831.

Arhitectura celor trei "biserici surori"

Biserica Sfântul Ilie, împreună cu cele trei lăcașuri surori - Mănăstirea Voroneț (1488) , Biserica Pătrăuți

(1487) și Biserica Milișăuți (1487, distrusă însă în 1917) - conturează dintr-o dată, în linii generale, toate

caracteristicele reperezentative epocii lui Ștefan cel Mare. Cea mai simplă dintre ele, Biserica Pătrăuți, și cea

mai evoluată, Biserica Sfântul Ilie din Suceava, atât prin silueta svelta, abundența decorațiilor exterioare

precum și turla cu baze stelate de la Sfântul Ilie vor fi preluate la toate bisericile din etapele următoare.

Biserica Sfântul Ilie se încadrează în tipul lăcașurilor de cult cu planul triconc, cu turla pe naos - ce apare

prima dată la Putna - ridicată pe arcuri piezișe moldovenești și decorată cu firide alungite și ocnite. Spațiul

interior este compartimentat după cerințele cultului ortodox în altar, naos și pronaos. Organizarea spațiilor

interioare se citește și în volumele exterioare, acoperișurile punându-le în evidență.

Decorul fațadelor Bisericii Sfântul Ilie capătă o dezvoltare și un aspect remarcabil ce nu-l întâlnim la celelalte

trei monumente surori (Bisericile din Pătrăuți, Milișăuți și Voroneț). Găsim aici firide alungite, ocnite, cât și

decoruri cu cărămizi smălțuite iar altele așezate în dinți de fierăstrău.

Iconografia bizantină

Biserica a fost pictată în interior în timpul domniei lui Ștefan cel Tânăr, între anii 1522 și 1526, alăturându-

se, din punct de vedere iconografic, grupului Pătrăuți, Voroneț și Milișăuți (dispărută), primele ansambluri

complete ce ne-au rămas din vechea pictura moldovenească.

Ansamblul pictural al Bisericii Sfântul Ilie din Suceava, deși după unele intervenții de spălare și refacere a

paletei coloristice, dezvaluie date foarte prețioase privind școala de pictură moldovenească, făcând legatura

între două mari epoci ale picturii medievale moldovenești: epoca lui Ștefan cel Mare și cea a lui Petru Rareș.

Ceea ce impresionează în mod deosebit la Biserica Sfântul Ilie este îmbinarea armonioasă a iconografiei cu

elementele arhitecturale. Se distinge aici monumentalitatea cât și echilibrul aerat al scenelor precum și

relieful sobru al personajelor.

Ceea ce se remarcă la ansamblul pictural de la Biserica Sfântul Ilie este împărțirea astfel a spațiului încât

scenele se percep și se înțeleg ușor, compozițiile sunt de dimensiuni relativ mari, accesibile ochiului de la

distanță.

Sporirea numărului de registre decorative pe măsura creșterii în dimensiuni a arhitecturii bisericii conferă

interiorului un aer de gravitate. Această evoluție va avea drept rezultat multiplicarea la infinit a scenelor,

evoluție ce se va afla în plină înflorire la Mănăstirea Sucevița. Nu lipseste elementul de decor al epocii,

palmeta, care întregește anumite spații de arhitectură, punând astfel în valoare compozițiile.

Biserica a fost pictată în întregime în exterior, păstrându-se astăzi doar mici fragmente de pictură pe latura

sudică în dreptul pronaosului. Aici este reprezentată Scara Sfântului Ioan Sinaitul, înrămată în benzi verticale

cu motive decorative vegetale. Într-un sobor de sfinți, apare portretul Mitropolitului Varlaam, care

binecuvintează Moldova.

Încadrate în catapeteasma bisericii se păstrează trei icoane împărătești: Maica Domnului și Iisus Hristos,

pictate de Chiril Ulanov, la anul 1708, precum și Sfânta Treime înfățișată prin cei trei îngeri de la Stejarul din

Mamvri, pictate in 1703 de Vasile si Chiril Ulanov din Moscova.

Biserica Sfântul Ilie din Suceava a fost creatoarea și depozitara unor valoroase manuscrise împodobite cu chenare și frontispicii artistice, de către călugări iscusiți printre care amintim pe egumenul Isaia.

Surse articol www.svnews.ro, www.crestinortodox.ro

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Investim în viitorul tău! Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin

Programul Operaţional Regional 2014-2020

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei

www.inforegio.ro | facebook.com/inforegio.ro | www.inforegionordest.ro