qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh

jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb

nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer

tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas

dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx

cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio

pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj

klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn

mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf

ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc

vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf

ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc

vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

Comunicarea de criz

Studiu de caz - Spitalul din Curtea de Arge

5/12/2015

Bianca Paul, Loredana Vieru, Alina Dobre, Ioana Simiona

1. Identificarea tipului de criza: povestea crizei si tipologie conform teoriei

Un copil n vrst de opt ani diagnosticat cu enterocolit a murit la spitalul din Curtea de Arge, la o zi de la internare, iar familia acestuia a depus plngere penal la Parchet mpotriva cadrelor medicale de la Spitalul Municipal Curtea de Arge pe care le acuz de omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente. n urma necropsiei s-a descoperit c biatul suferea de insuficien cardio-respiratorie, pneumonie i miocardit. 200 de persoane au protestat n faa instituiei sanitare. 2 medici au fost suspendai din funcie, iar spitalul amendat cu 10.000 lei.

Conform unui articol de pe site-ul dedicat special medicinei - ECMB (Educatie Medicala

Continu), preluat din revista Acta Medica Transilvanica (D. P. TR, Doctorand, Universitatea 'Lucian Blaga' Sibiu) folosind clasificarea crizelor realizat de Newsom si colaboratorii si, crizele de sntate public poate fi definit conform tabelului de mai jos. Putem observa astfel c situaia de criz analizat n aceast lucrare se ncadreaz la o criz ne-intenionat i violent, ea fiind un exemplu de malpraxis cu pierderi imediate - viaa copilului internat.

Tabelul 1. Clasificarea crizelor cu impact pe sntatea public

Sursa crizei Violent: cataclism (pierdere imediat de viei i bunuri materiale)

Non-violent: transformare brusc, iar distrugerile dac exist apar cu ntrziere

Naturala Cutremure, inundaii Secet, epidemii

Intenionat Acte de terorism, modificarea compoziiei produselor comercializate, cnd aceasta are ca

rezultat decesul consumatorilor

Ameninri cu bomb sau cu modificri ale produselor, procese de malpraxis,

fraude n gesti-onarea fondurilor, zvonuri

ruvoitoare i alte infraciuni

Neintenio-nat Explozii, incendii, scurgeri, alte accidente, acte de malpraxis

Acte de malpraxis, focare de infecii nosocomiale, probleme n managementul

unitilor sanitare (financiare, inter-personale)

Dup teoriile lui T. Pauchant si I. Mitroff, care combina cauzele interne si externe, tehnico-economice si socioumane, crizei i poate fii atribuit o tipologia de criza produsa de factori interni, socioumani - proasta organizare a spitalului i a personalului - aparatele de analize medicale erau ncuiate ntr-o camer de la care nu avea nimeni cheie, procedura de transfer ctre alt spital nu era cunoscuta de medic, sau comunicarea intern nu a permis aplicarea ei la timp. Putem vorbi i despre respectarea procedurilor de investigaii n urma internrii. Deoarece copilul a fost tratat dup observarea unor simptome superficiale i cazul nu a fost tratat ca unul alarmant.

O. Lerbinger propune o tipologie care nu incadreaz in totalitate tipul de criz analizat n aceast situaie. n caracterizarea sa, el se refer la un tip de criz a managementului defectuos, ns menioneaz aciuni precum valori deformate, nelciune, gestiune frauduloas, greeli ale conducerii - ns n acest caz vorbim despre greeli ne-intenionate ale angajailor - specialitilor, nu neaprat ale managementului spitalului. n conconrdan cu faptul c prinii copilului au dat n judecat spitalul pentru omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente putem spune c discutm i de anumite elemente de nclcarea normelor legale, sau cel puin normelor de funcionare ale spitalului.

Dup W.G. Egelhoff si F. Sen criza este una produse ntr-un mediu familiar (n spital, n locul de desfurare zilnic a activitilor) de un eec sociopolitic - deoarece n urma aciunilor i serviciilor prestate, spitalul a fost dat n judecat de prinii copilului.

J.-R Rossart propune o tipologie conform creia includem criz n categoria crizelor intern cu caracter distructiv - erori umane care duc la accidente i n acest caz la moartea unui pacient, care va aduce cu sine un proces pentru spital, fonduri investite n aceast direcie i probabil despgubiri pentru familie.

Pe de alt parte A. Mucchielli abordeaz o partea mai social a crizelor, i se refer la criza de motivaie care se concretizeaz n dispariia dorinei indivizilor de a investi energie n viaa i funcionarea organizaiei. n opinia lui Mucchielli, ea reprezint o rupere a contractului psihologic tacit, care conduce la trecerea de la satisfacie la insatisfacie. Acest lucru este o stare general ntlnit n spitalele i instituiile publice din Romnia, deoarece n primul rnd nu exist o motivaie financiar pentru anumite nivele din sistemul medical, mai ales n sectorul public.

Timothy Coombs folosete dou axe pentru clasificarea crizelor - intern-extern i intenionat-neintenionat. Putem vorbi n acest caz despre greeala, aciuni neintenionate ale organizaiei i pe care un agent extern ncearc s le transforme ntr-o criz. n acest caz greeala a reprezentat n sine o criz, nu doar agentul extern a ncercat s o fac s par aa.

2. Indentificarea etapelor crizei

Indiferent de modelele teoretice, orice criz trece prin trei etape : situai dinainte de criz, declanarea crizei i situaia de dup criz.

Etapa de pre-criz Dupa W. Timothy Coombs (1999, pp. 13-16), in aceasta etapa exista mai multet perioade:

- Detectarea semnalelor crizei:

Semnale de alarma au fost trase inca de acum trei ani, cand se punea problema ca Spitalul

Municipal Curtea de Arges sa fie inchis. Anul trecut premierul Victor Ponta, vizita spitalul si

felicita conducerea institutiei, pe doamna manager Ionela Danet, citez: pentru c dovedete c acolo unde este omul gospodar se pot face lucruri importante, reusind prin Programul Operaional Regional, din fonduri europene, sa modernizeze o secie de ambulatoriu.

- Prevenirea crizei:

Dupa mai multe acuzatii aduse de pacienti medicilor, acuzatii de tratare

necorespunzatoare si diagnostic gresit a pacientilor, inclusiv un caz in care o fata de doar 18 ani a

murit in urma unui atac cerebral dupa ce a fost lasata sa astepte pe coridoarele spitalului si

acuzata ca e drogata ori insarcinata, din pacate nu putem afirma ca s-au luat vreodata masuri de

prevenire a unei crize. Un istoric patat, o reputatie proasta si cu toate acestea, un spital laudat

chiar de Primul Ministru, nu manifesta nici un interes pentru salvarea reputatiei si oferirea catre

pacienti a unui motiv care sa le mareasca increderea.

- Pregatirea crizei:

In situatia in care un alt caz apare spre a fi tratat in spitalul lor, medicii de garda ignora

solicitarea conducerii de a efectua investigatii amanuntite unui copil de 8 ani, care este

diagonisticat gresit de acestia cu enterocolita, doar dupa marturiile parintilor si o simpla palpare

a abdomenului de catre medical de garda, acesta din urma refuzand transferul copilului catre un

spital mai mare.

Putem identifica aici actiunile de detectare a semnalelor crizei (cazurile precedente,

acuzatii de malpraxis, amenintarea de inchidere a spitalului, reclamatiile si marturiile

pacientilor), insa fara nicio incercare de prevenire a ei.

Etapa de criza - In opinia lui W.T. Coombs, aceast etap implic trei trepte: 1. Recunoasterea crizei:

In urma refuzului de a-si trata pacientii cu professionalism, a refuzului de a investiga

simptomele copilului, chiar si atunci cand, atat el cat si mama tipau disperati dupa ajutor,

inclusiv in urma refuzului de a-l transfera catre spitalul judetean Pitesti, copilul moare, la nici 24

de ore de la internare.

Din acest moment, ne aflm n perioda de criz (sau n faza acut a crizei, dup S. Fink), in care familia indurerata cere sa se faca dreptate, iar managerul si doctorii spitalului cauta sa se

scuze.

Managerul sustine ca a cerut sa se faca investigatiile necesare si nu cunoaste motivul pentru care

medical de garda nu a considerat necesar acest lucru.

Parintii acuza medicul de malpraxis si depun la parchet o plangere penala.

Criza se agraveaza atunci cand, dupa autopsia copilului, raportul medicilor legisti arata ca

acesta a fost diagnosticat gresit, si ca adevaratul motiv pentru starea acestuia este o infectie la

plamini si inima, copilul decedand in urma unui infarct, dupa ce a suferit dureri ingrozitoare.

Se doveste ca o simpla radiografie i-ar fi putut salva viata.

2. Stapanirea crizei: Primul raspuns al medicilor in a se scuza a fost acela ca laboratorul era inchis vineri

seara, cand copilul a fost internat, in timp ce directoarea spitalului, medic chirurg, care la randul

ei l-a consultat, sustine ca ea nu a constatat necesara o interventie chirurgicala si ca inainte sa

plece in weekend a solicitat sa i se faca investigatii.

Intre timp, sefa DSP Arges e de parere ca: "Copilul trebuia transferat la o unitate medicala de

rang superior si de specialitate, adica Spitalul Judetean Pitesti care are sectie de boli infectioase

copii si sa nu fie tinut aici."

Iar pentru a agrava si mai mult situatia, seful IML Arges, Dan Manu sustine ca: ''Este

vorba de o deficienta in acordarea asistentei medicale si ca Copilul avea sanse sa fie salvat daca lucrurile ar fi decurs altfel la spital.

Printr-un simplu apel pe Facebook al familiei copilului, peste 150 de persoane

protesteaza in fata Spitalului Municipal Arges, in speranta ca acest caz nu va fi musamalizat.

Observam aici trei actori ce intervin in comunicarea de criza:

Ministerul Sanatatii Ministrul Sanatatii cere sa se faca rapid o ancheta in acest caz, iar procurorii cer ca

autopsia copilului se se faca intr-o alta institutie medicala, pentru ca rezultatul sa nu fie

musamalizat. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sntii remis catre AGERPRES, Direcia de Sntate Public Arge a constatat nclcarea prevederilor legale cu privire la managementul de caz, precum i nerespectarea msurilor i recomandrilor DSP cu privire la transferul pacienilor cu boli infecioase ctre uniti de specialitate. Se mai spune ca verificrile DSP vor continua. Conducerea spitalului

Managerul Spitalului Municipal Arges sustine ca a inceput o ancheta interna, ca regreta

faptul ca nu a stat peste weekend sa monitorizeze personal pacientul si ca institutia pe

care o conduce este dotata cu laborator de analize, deschis cateva ore dimineata, chiar si

in zilele de sambata si duminica. De asemenea, sustine ca laboratorul este dotat

corespunzator, se puteau face analizele si nu cunoaste motivele pentru care doctorul

pediatru de garda, nu a considerat necesar acest lucru. Totusi, in apararea medicilor care

l-au supravegheat pe copil, aceasta marturiseste ca pacientul nu a fost transferat, deoarece

atunci cand au considerat necesar acest lucru, medicul nu a apucat sa ceara transferul intr-

ucat s-a preocupat de acordarea de ingrijiri medicale si imbunatatirea starii acestuia.

Directia de Sanatate Publica Arges Sorina Hotaru, directorul Directiei de Sanatate Publica Arges declara ca ''Spitalul are linie

de garda si permanenta la radiologie fie cu prezenta in spital, fie cu solicitarea medicului

de la domiciliu. Probabil ca nu si-au dat seama ca asta trebuie sa faca. De asemenea, sustine ca spitalul avea ordin clar, ca toate cazurile de bol infectioase sa fie

transferate catre Spitalul Judetean Putesti, care este dotat cu o sectie de boli infectioase, si

ca acest copil trebuia sa fie transferat la acesta unitate sanitara de rang superior.

In urma anchetei DSPA, in care se constata practica medicala necorespunzatoare si un

management defectuos, Direcia de Sntate Public Arge decide suspendarea medicilor care au avut grij de bieelul de doar 8 ani, iar spitalul este amendat cu 10.000 lei.

3. Reluarea afacerilor: Protestul oamenilor se incheie dupa o zi, baietelul este inmormantat, iar familia

sprijinita de catre DSPA prin trimiterea unei ambulante care sa ii insoteasca

permanent in cel mai greu moment din viata lor, iar mass-media comunica atat in

ziarele locale, cat si prin televiziunile nationale, care au fost masurile luate in cazul

crizei Spitalului Municipal Arges.

Etapa de post-criza - Trei saptamani mai tarziu, dupa instalarea noului director, o

ancheta interna este refacuta, iar un al treilea medic care ar fi trebuit sa il consulte pe copil

inainte de a-l interna, este cercetat in acest caz. Pe tot acest parcurs, ceilalti medici implicate

sunt suspendati din functie.

Observam in acest caz ca actorii implicati au incercat comunicarea cu publicurile

implicate, au transmis rapid rezultate si au calmat intr-un timp relativ scurt spiritele.

Institutia isi continua activitatea.

3. Planul de comunicare de criza

Teoretic fiecare instituie public sau de stat trebuie s aib un plan de comunicare de criz. Acesta trebuie s ntruneasc anumite elemente:

1. Aprobarea conductorului organizaiei: s fie semnat, nregistrat i datat; prevede astfel responsabiliti i trebuie integrat n celelalte planuri ale organizaiei.

2. Desemnarea responsabilitilor personalului: permite organizarea ntlnirilor oficiale i difuzarea informaiilor publice, consiliaz directorul unitii, asigur coordonarea cu instituiile tutelare (autoriti locale i naionale), redactarea materialelor de pres pe baza rapoartelor de specialitate.

3. Proceduri interne pentru verificarea i difuzarea informaiilor: cea mai nalt autoritate pentru aprobarea final, e optim s includ trei persoane: directorul, responsabilul cu

relaii publice i expertul n problem, persoanele implicate trebuie s fie ntiinate nainte de criz, absena informrii e mai rea dect o informare incomplet.

4. nelegeri privind autoritile care difuzeaz informaia: n posesia cui este informaia, nelegeri scrise, totui trebuie s existe flexibilitate i munc n colaborare.

5. Lista de contact cu reprezentanii mass-media: este esenial i trebuie actualizat continuu de responsabilul cu relaii publice. Se ntocmete un tabel pe o foaie format A4, n afar de instituia de pres mai trebuie s conin: numele ziaristului, numr de telefon fix i mobil, numr de fax, adresa de e-mail.

6. Proceduri de coordonare cu echipele de rspuns ale organizaiilor de sntate public n caz de intervenie n zona afectat i/sau dac intervin mai multe organizaii ntr-o situaie specific (de exemplu: Direcia de Sntate Public i Garda de Mediu la poluare accidental).

7. Desemnarea unui purttor de cuvnt unic: s fie menionat n anexa planului i trebuie s cunoasc planul de comunicare n criz. n caz de criz celelalte ndatoriri de serviciu ale purttorului de cuvnt vor fi transferate ctre alii. n plus, e necesar s cunoasc principiile comunicrii riscurilor i s aib experien practic a relaiilor cu presa.

8. Numerele de telefon ale echipei de rspuns n caz de urgene: Serviciul unic de apel de urgen, serviciul de gard al Direciei de Sntate Public, numrul de telefon de la Ministerul Sntii pentru situaii speciale

9. Proceduri/planuri pentru obinerea resurselor necesare: pentru rezolvarea problemei care a declanat criza.

10. Mijloace identificate pentru diseminarea informaiei (intra i extra-organizaional): ntlniri de lucru, pres, site web.

Nu putem tii dac spitalul avea un plan de comunicare de criza, ns pe internet i n articolele citite despre acest caz nu am gsit vreun comunicat de pres oficial din partea spitalului. Exist declaraii i afirmaii fcute de Directorul Spitalului Municipal Curtea de Arge ctre instituiile de pres care i-au contactat. Acetia nu aveau acces la echipamentele spitalului - n articole putem citi faptul c ecograful era ncuiau ntr-o camer de depozitare i de aceea nu l-au putut folosi pentru a investiga alte cauze ale bolii copilului.

4. Strategii de raspuns la criza

Strategiile de comunicare de criza au ca scop refacerea imaginii organizatiei carte a fost

afectata de criza.

In cazul nostru: Spitalul Municipal Curtea de Arges.

Copilul de opt ani diagnosticat cu enterocolit a murit la spitalul din Curtea de Arge, la o zi de la internare, iar familia acestuia a depus plngere penal la Parchet mpotriva cadrelor medicale pe care le acuz de omor din culp, neglijen n serviciu i rele tratamente.

Consideram ca sistemul sanitar din Romania reprezinta un caz tipic: el este marcat de

numeroase crize legate de decese survenite in urma unor tratamente inadecvate si de numeroase

situatii in care autoritatile si medici au interactionat in mod negativ cu publicul.

In cazul copilului de opt ani: diagnosticul gresit, tratamentul inadecvat si lipsa analizelor

corespunzatoare au dus la deces.

"Copilul avea i o gastro-enterocolit, avusese acas scaune diareice, febr i vrsturi, aceasta era patologia. Probabil c aceast patologie pulmonar pe care au gsit-o este dat de un virus care probabil a fost i n scaun. Nu tiu exact ce a fost, dar a afectat mai multe organe n acelai timp, pentru c a avut i scaune diareice, deci era i componenta digestiv, dar probabil aceasta din urm, dominant n ultimele zile, a fcut ca cei doi medici de la pediatrie s se axeze pe acest diagnostic i s fac tratament pentru asta", a spus directoarea spitalului din Curtea de Arge.

Pentru a face fata crizei, conducerea a folosit urmatoarele strategii:

a) Negarea: nu lipsa analizelor corespunzatoare a fost principala cauza, simpomele au

fost cele care au indrumat medicul catre un tratament gresit;

b) Distantarea: acceptarea incidentului, incercarea de a face legatura intre spital-medic,

medic-pacient;

c) Actiunea de remediere: au fost derulate cercetarii interne;

d) Scuza: ei nu au intentionat sa faca rau, cei doi medici care l-au tratat pe baiat

profeseaza in spital;

5. Spatiul in care criza a fost tratata In anumite publicatii au fost mult mai accentuate fata de altele precum: Stirile ProTv,

Stirile TVR, ePitesti.ri, evz.ro, criza a fost tratata ampla, iar in restul: mediafax.ro, puterea.ro,

click.ro, agerpres.ro, Antena3, Romania TV, Buna ziua Iasi, b1 tv, aceasta a fost mai putin

tratata, ceea ce rezulta o criza simpla.

Comentariile publicului:

Conform acestor surse publicul a reactionat solidar cu familia, blamand sistemul sanitar

si Romania si medicii care au dat dovada de neglijenta in serviciu:

Elena (21.04.2015, 19:37)

Va rugam din suflet faceti ceva cu toate aceste nedreptatii.Eu personal am trecut prin

nenumarate nedreptatii legate despre spitalele din Bucuresti.Nu conteaza daca esti copil sau

adult..Pentru o banala ecografie pentru baietelul meu de 6 ani am fost si am vizitat 5 spitale...Si

ca sa ajung sa ma programeze intr un final peste 3-4 LUNI!!Pentru ca nu au locuri libere pana

atunci,dar cu banii se poate face imediat..Cum este posibil??Pana si copii trebuie sa plateasca

pentru ce ar trebui sa fie gratuit..Sunt viitorul acesti tarii..Viitorul NOSTRU!Cum este posibil sa

fie tratati in felul acesta?Cu indiferenta??!

Catalin (21.04.2015, 16:58)

Domnilor cu toate ca sunt de acord cu faptul ca sistemul medical este la pamant si ca

acest copil avea o sansa la viata(cu toate ca una mica), o mare parte din vina le revine si

parintilor, nu se ajunge la deshidratare severa in cateva ore, si enterocolita nu este o boala foarte

agresiva, daca parintii mergeau la medic din momentul in care copilul avea primele simtome de

boala se putea trata foarte usor, dar asa suntem noi, asteptam pana o boala devine netratabila si

apoi blamam medici cand nu mai pot face nimic.

Eliza (21.04.2015, 00:38)

Rusine pentru romania ca se intampla cazuri din astea de aceea exista spitale sa fie

functionabile si nu sa existe sambata si duminici cu laboratoare si alte aleainchise ca e sfarsit de

saptamana urat urat.......pacat de copii astia ca nu au nici o vina !

Comentariul jurnaistic:

Dupa toate cercetarile publicatiilor, a reiesit un numar mare de comentarii negative la

adresa celor din cadrul medical, medicii au fost acuzati grav de cazul malpraxis.

6. Analiza comentariului jurnalistic cu ajutorul teoriei frame-uri

Sursa PRO TV - Bianca Paul

PRO TV a publicat 4 reportaje video nsoite de articole scurte scrise online, abordand amplu subiectul, atat in cadrul. Acetia au ncadrat tirea ntr-o campanie rulat de post pe o perioad mai lung de timp, numit Sntate i respect unde abordeaz tiri din sfera sistemului sanitar public, despre cazuri n care pacienii nu sunt tratai conform standardelor, sau cazuri de neglijen n serviciu.

n cadrul celor 4 reportaje prezentate de Andreea Esca i reporterul Ctlin Radu Tnase folosesc un framing negativ asupra cazului, care denun faptele cadrelor medicale din spital, aeznd cazul ntr-un cadru mai larg, al sistemului sanitar defectuos general din oraele mici. Mai mult, reporterii au fcut referire i la cazuri din trecut similare de greeli i erori medicale, n care a fost implicat Spitalul din Curtea de Arge.

C

Cine Familia: mama, tata PROTV Directorul Spitalului

C

Ce

spune

"Dupa ce am vazut ca ii e

rau, i-am spus lui dl. dr :"Dl

doctor, vreau sa merg mai

departe" si a zis "nu ai de

ce, ca nu e rau". Si la cateva

ore a murit."

"Mama, vorbind la telefon

cu mine, imi plangea in

telefon si imi spunea

:"vreau sa il duc mai

departe si nu mi-l da !". Si

vorbind cu ea a inceput

copilul sa strige "ajutor, sa

ma ajute cineva, ca nu mai

pot, ajutor! Ajutor! ".

"Medicii vinovati sa

raspunda in fata legii pentru

neglijenta si tot ce s-a

intamplat!"

Stire publicata in cadrul

campaniei SANATATE SI

RESPECT

Spitalul si cadrele medicale nu

si-au indeplinit atributiile si au

dat dovada de neglijenta in

serviciu. Nu este singurul caz de

acest tip de la spitalul din

Curtea de Arges

Amenda pe care a primit-o

spitalul nu va face decat sa taie

din logistica necesara ingrijirii

bolnavilor

"Copilul avea i o gastro-enterocolit, avusese acas scaune diareice, febr i vrsturi, aceasta era patologia. Probabil c aceast patologie pulmonar pe care au gsit-o este dat de un virus care probabil a fost i n scaun. Nu tiu exact ce a fost, dar a afectat mai

multe organe n acelai timp, pentru c a avut i scaune diareice, deci era i componenta digestiv, dar probabil aceasta din urm, dominant n ultimele zile, a fcut ca cei doi medici de la pediatrie s se axeze pe acest diagnostic i s fac tratament pentru asta"

C

Canal

Reportaj TV si articole

scrise online

Reportaj TV si articole

scrise online

Declaratie pentru canalele

media

C

Cui

Populatia tarii, autoritatile

locale Populatia tarii Populatie

E

Efect

Protest a 200 de persoane,

suspendarea cadrelor

medicale pe parcursul

anchetei, amenda de 10.000

lei catre spital

Mediatizarea cazului a

scos in strada pentru proteste

200 de persoane din Curtea de

Arges Management defectuos

Sursa TVR1 - Loredana Vieru

Un copil de 7 ani a murit la Spitalul din Curtea de Arge, la 24 de ore dup internare. Diagnosticul pus iniial fiind de enterocolit fara insa alte complicatii.

Fara sa cunoasca motivele reale a decesului, familia copilului acuza medicul de malpraxis si

depune o plangere penala la Parchet.

Discursul jurnalistilor:

Cazul este prezentat de catre televiziunea TVR 1 atat in jurnalele TV, cat si in mici articole

atasate acestora. TVR 1 opteaza pentru o abordare obiectiva si o atitudine neutral, in care

relateaza cazul exprimand atat parearea familiei, cat si cea a medicilor care incearca sa se apere.

Tot in reportajul stirilor TVR1, aflam ca micutul suferise in trecut de hemangiom, o dilatatie a

vaselor de sange, de care medicii din Spitalul Municipal Arges nu stiau.

Trustul de stiri specifica in reportaj ca acest caz ramane inca o necunoscuta pana la

aflarea rezultatelor autopsiei si nu se grabeste sa acuze spitalul de management defectuos si

tratare necorespunzatoare a pacientilor.

O zi mai tarziu, concluzia medicilor legisti este clara: micutul nu suferea de enterocolita, ci avea

o infectie care s-a raspandit in tot corpul si a dus la infarct.

Jurnalistii TVR1 considera ca toti cei trei medici care l-au vazut pe cel mic sunt vinovati

si isi sustin argumentele prin declaratiile medicului legist si inclusiv cel al directoarei spitalului si

ea implicata in caz, care confirma faptul ca investigatiile ce trebuiau facute copilului se puteau

face inclusiv in weekend, cand laboratorul de sange era deschis, iar pentru o ecografie medicul

ecograf putea fi chemat de acasa. Titlu reportaj: Copil omorat din nepasare.

http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-

pentru-omor-din-culpa_59454.html, publicat pe 21 Aprilie 2015, 14:10.

"Concluzia medicilor legiti arat clar c a fost vorba de o eroare de diagnostic i tratament. Raportul va ajunge pe masa procurorilor, care au deschis dosar pentru pentru omor din

culp, rele tratamente aplicate minorului i neglijen n serviciu. n paralel cu ancheta penal, la Spitalul din Curtea de Arge se desfaoar i o anchet administrativ, iar o comisie de la Direcia de Sntate Public investigheaz cazul, a transmis corespondentul TVR Tiberius Muuroi pentru Telejurnalul de la ora 14:00."

http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-

pentru-omor-din-culpa_59454.html, 21 Aprilie 2015, 14:10

In incercarea de a se justifica, managerul sustine intr-un interviu prezentat jurnalistului

TVR, ca atunci cand starea copilului s-a inrautatit, era prea tarziu sa se preocupe de transferul

acestuia, deoarece trebuiau oferite ingrijiri medicale.

De asemenea, medicul pediatru care l-a internat, sustine ca urma sa ii faca investigatii

daca starea acestuia se inrautatea si ca nu a considerat necesar acest lucru. Mai mult decat atat,

acuza familia ca aceasta nici macar nu a dorit initial ca micutul sa fie internat, in timp ce

managerul spitalului este nemultumita de faptul ca familia nu a precizat la internare ca micutul a

suferit acum trei ani de un hemangiom.

Publicul este revolat, un reportaj din data de 22 aprilie relateaza marturii din fata

spitalului in care copilul a murit. Peste 150 de oameni s-au adunat acolo la apelul familiei

publicat pe o retea de socializare.

Oamenii care au venit s protesteze sunt revoltai de rezultatul autopsiei care a scos la iveal c Andrei avea pneumonie i a murit din cauza unei insuficiene cardio-respiratorii, nu din cauza unei enterocolite aa cum l-au diagnosticat medicii care l-au vzut. Acestia spun ca baiatul putea fi salvat daca acestuia i se faceau investigatiile necesare sau era transferat la un spital

superior.

De asemenea, oamenii spun ca acesta nu este singurul caz in care pacientii sunt tratati cu

superficialitate, la protest fiind prezenta si mama Carolinei, o tanara de 18 ani, care a murit in

octombrie 2013, dupa ce a fost plimbata intre spitalul Curtea de Arges si alte spitale din tara.

http://stiri.tvr.ro/protest-la-spitalul-din-curtea-de-arges--oamenii-sunt-revoltati-de-cazul-

baietelului-de-8-ani_59504_video.html#view, publicat pe 22 Aprilie 2015, 14:12.

La aproape trei saptamani dupa finalizarea crizei, jurnalistii TVR revin cu un nou reportaj de stiri

in care prezinta mai multe cazuri similare din tara si informeaza publicul ca anchetele de

malpraxis dureaza chiar si un an, iar o zi mai tarziu, relateaza ca in cazul copilului de 8 ani, ce a

murit dupa ce a fost diagnosticat gresit, un al treilea medic este achetat, dupa ce ancheta interna a

Spitalului Municipal Arges a fost redeschisa.

In tot acest parcurs, publicatia TVR1 prezinta obiectiv concluziile:

- copilul de 8 ani a fost diagnosticat gresit

- medicii au gresit

- spitalul era prost manageriat

- cazuri similare s-au mai petrecut in trecut

- medicii sunt suspendati pe parcursul anchetei, care poate durea si un an, iar spitalul

amendat cu 10000 de lei

- un al treilea medic este anchetat

- managementul a fost schimbat

- publicul este revoltat.

Au fost prezentate in total cel putin sase reportaje, cu marturii ale familiei, medicilor,

persoanelor prezente la protest, dar si al autoritatilor implicate: DSPA si Seful Medicilor Legisti.

Discursul publicului:

Atasat celor 9 transmisiuni tv, sunt publicate mici articole cu informatiile esentiale si

comentarii ale publicului revoltat. Atitudinea neutra a televiziunii, a avut ca effect doar 6

comentarii are cititorilor si telespectatorilor, comentarii in care acestia acuza sistemul de sanatate

de o proasta conducere, Ministerul de legi proaste, Facultatea de Medicina pentru ca permit ca

orice student sa o finalizeze, iar unii chiar dupa ce platesc sume mari de bani, si nu in ultimul

rand, spitalele care angajeaza pe pile.

In comunism nu erau bani dar se calcula totul - la Minim. Acum e LIBERTATE. Face cine ce vrea. A spus la tv si reprezentantul ministerului sanatatii ca e anormal ca sa fie condusa

sanatatea pe plan local; trebuie condusa de la minister. Asa e. Trebuie distribuitii dr adecvat dupa

necesarul populatiei dar cu cobcursuri f clare. Scrie pe internet ca Romania are cei mai multi

absolventi de medicina din Europa. E anormal sa ajunga dr oricine, trebuie calculat necesarul

adecvat si concursuri f clare. Altfel nu merge nimic. Se genereaza haos, se infige cine unde o fi,

conduce oricine, desteptii pleaca. Se dau bani imensi la multe facultati cand nu e nevoie de atat

de mult ci de distribuire adecvata a cat e necesar. S a tot spus ca e nevoie de absolventi de scoli

de meserii, nu atatea facultati. Au ajuns sa faca medicina tot felul si sa intre pe pile unde nu e

cazul si se ajunge la tot ce e mai incredibil.

- See more at: http://stiri.tvr.ro/acuzatii-de-malpraxis-la-arges--un-baiat-de-7-ani--internat-cu-

enterocolita--a-murit-a-doua-zi_59415_comentarii.html#view

Cine Familia: mama, tata,

unchi, matusa TVR1

Autoritati implicate:

Seful DSPA/Seful IML

Ce

spune

"Mi-a lesinat copilul in

brate, cu asistenta langa

mine" / "I s-a inegrit

manuta stanga, nu a vrut

nimeni sa ma trimita mai

departe"

"Daca ne dadea trimitere

la spital, nu era nicio

problema la Pitesti. Scapa

copilul. Copilul a murit cu

zile".

"Nu exista un ecograf, nu

exista un tomograf, nu

exista niciun fel de

aparatura. Aparatura este

invechita de 25 de ani"

"Pana acum asteptam

copilul sa vina de la

scoala, si acum...il duc

acasa in patru balni"

"Mami ajuta-ma. Numai

asa imi spunea copilul.

Mami ajuta-ma"

"Stiu ca copilul meu nu il

mai aduce nimeni inapoi,

dar barem sa nu ramana

lucrurile asa"

Stire transmisa in timpul

telejurnalelor atat, cele de dupa-

masa, cat si cele de seara, in

orele de maxima audienta.

Concluzia medicilor legiti arat clar c a fost vorba de o eroare de diagnostic i tratament. Titlu: copil omorat din nepasare.

Vina este a medicilor.

Reporterii se pronunta in caz

abia dupa aflarea diagnosticului.

Oamenii sunt revoltati.

La protest a fost i mama Carolinei, o tnr de 18 ani, care a murit n octombrie 2013,

dup ce a fost plimbat ntre spitalul din Curtea de Arge i alte spitale din tara.

Parintii lui Andrei au depus

plangere penala la Parchet pentru

omor din culpa si neglijenta in

serviciu.

Medicii care l-au avut n grij sunt suspendai pe timpul anchetei, iar spitalul a fost

amendat cu 10.000 de lei.

Anchetele de malpraxis dureaz chiar i un an. Muli greesc, puini pltesc.

Seful Serviciu de medicina

legala Arges: Am constatat anumite deficiente in acordarea

asistentei medicale... Copilul

putea fi salvat.

Seful DSPA: Se poate chema oricand medic de acasa, nu este asta

o problema. Nu stiu de ce nu s-au respectat indicatiile

managerului. Spitalul avea recomandari precise de a trimite toti

pacientii cu infectati, catre

Spitalul Judetean Pitesti,

unde exista sectie de

infectioase.

Anchet extins la Curtea de Arge. Un al treilea medic e cercetat n cazul bieelului mort.

Canal Reportaj TV si articole

scrise online

Reportaj TV si articole scrise

online

Declaratie pentru canalele

media

Cui Populatia tarii, autoritatile

locale Populatia tarii Populatie, familia copilului

Efect Protest a peste 150 de

persoane, suspendarea

cadrelor medicale pe

parcursul anchetei,

amenda de 10.000 lei

catre spital

Mediatizarea cazului a scos in

strada pentru proteste peste 150

de persoane din Curtea de Arges

Management defectuos

Deficiente in acrodarea de

asistente medicale

Cine Conducerea institutiei implicate in criza

Ce

spune

"Probabil ca ar fi fost mai bine sa fie trimis, mai ales ca am inteles ca ar fi avut si niste

antecedente, pe care eu nu le-am stiut la momentul respectiv".

"Daca este ascultat clinic corect, corect pulmonar, atunci se pune diagnosticul corect si

fara radiografie in caz de penumonie sau pleurezie."

"Din relatarile medicilor am aflat ca au cerut transferul chiar sambata cand starea

generala era grava. Medicul de garda de atunci a incercat sa ia legatura, a renuntat

pentru ca starea copilului se inrautatise, a incercat sa ii faca manevrele de resuscitare si

nu a mai fost timpul posibil ca sa mai fie transferat in alta unitate spitaliceasca. Nu a

apucat sa vorbeasca (la spitalul din Pitesti), a incercat sa vorbeasca insa nu a mai apucat

pentru ca s-au preocupat sa reanimeze copilul. Copilul a fost internat vineri seara, la ora 21.13, la sectia de pediatrie. La 21.15 a fost trimis spre examinare la sectia de ghirurgie, copilul avea o stare generala modificata

febril si acuza dureri abdominale, iar mamica a relatat ca a avut scaune diareice si

varsaturi acasa. In urma consultului am decis ca nu este caz chirurgical, am facut

recomandari spre a fi internat in sectia de pediatrie si a se face investigatii suplimentare

pentru diagnostic."

Laboratorul functioneaza si sambata si duminica Se puteau face analize, se puteau face radiografii..probabil medicul de garda nu a considerat necesar acest lucru, desi era

absolut necesar Regret ca am plecat, pentru ca nu eram de garda

Canal Interviu in direct cu jurnalistul in timpul reportajului TV

Cui Mass-mediei, populatiei tarii, autoritatilor locale

Efect

Incalcarea ordinilor managerului

Tratarea necorespunzatoare de catre medici a pacientului

Vina medicilor

Sursa evz.ro - analizat de Alina Marinela Dobre

Crizele din sntatea sunt de fapt crize de comunicare. Personalul medical i decidenii sistemului de sntate din Romnia trebuie s realizeze o

bun informare a populaiei privind probleme de sntate public pentru a minimiza impactul crizelor asupra sntii populaiei.

Comunicarea n criz are dou elemente importante: construirea ncrederii populaiei afectate i oferirea sau schimbul de informaii.

Criza analizat de noi este neinteinionat, vorbim despre un caz de malpraxis, acuzaii de malpraxis.

La modul ideal orice organizaie trebuie s i elaboreze, n scris, un plan de comunicare. Organizaiile i managerii din sntate argumenteaz c nu exist cunotine sau nu consider important elaborarea unui astfel de plan. Totui, buna comunicare n situaii de criz necesit existena unui plan de comunicare n crize.

Sanda Cernat(medicul): s-a aprat i a susinut c a luat decizia s interneze copilul, dei prinii nu doreau iniial acest lucru, iar diagnosticul l-a pus n baza examenului clinic.

Medicul a mai susinut c, dac ar fi existat indicii c starea pacientului este grav, ar fi decis imediat transferul la o alt unitate medical.

Considerm c biatul trebuia s fie transferat la o unitate sanitar de rang superior i de specialitate, adic Spitalul Judeean de Urgen din Piteti, care are secie de infecioase copii, nu s fie inut aici. Este vorba de o boal infecioas i nu trebuia inut n aceast unitate sanitar, a declarat directorul executiv al DSP Arge, medicul Sorina Honaru, dup demararea anchetei de la Spitalul Municipal Curtea de Arge .

L-am consultat i eu pe biat, dar nu avea probleme chirurgicale, am recomandat un set de analize si ecografii. Doamna Cernat a terminat garda dimineaa iar copilul era bine, tratamentul fiind continuat de ctre domnul doctor Perju. Smbt dup amiaz copilul a murit Nu tim mai multe, ateptm rezultatul autopsiei, a declarat Ionela Danet, managerul spitalului.

Nu au avut un plan de comunicare de criza foarte bine pus la punct, nu au avut o

echipa pentru comunicarea de criza, recomandat fiind sa exista un singur purtator de cuvant.

Echipa de comunicare trebuie s asigure nu doar informaii pentru publicul din afara organizaiei (prin conferine de pres, internet, informri ctre forurile ierarhice), ci i o bun comunicare cu personalul propriu. Informarea personalului organizaiei implicate n criz reflect un bun management i previne rspndirea de informaii eronate din partea membrilor organizaiei prin relaiile informale, ctre vecini, prieteni, rude. Opinia public se formeaz i pe cile informale care trebuie luate n considerare la realizarea unei comunicri adecvate.

Rspunsul la crizele de sntate trebuie s ia n considerare implicarea tuturor organizaiilor responsabile. Paii de urmat la apariia unei crize:

- Verificarea situaiei, bazat pe fapte, judecarea validitii datelor, clarificarea plauzibilitii mpreun cu un expert n problem, evaluarea amplorii evenimentului.

-Informarea oficial a forurilor ierarhice conform procedurilor curente (autoritatea sanitar judeean sau naional, Prefectura, alte autoriti locale) asigur coordonarea rspunsului la situaia de criz.

-Conducerea evalurilor (activarea planului i echipei de criz ) va cuprinde determinarea rolului organizaiei n eveniment, evaluarea impactului comunicrii asupra activitilor i personalului organizaiei, identificarea populaiei afectate i nevoilor iniiale de comunicare.

-Stabilirea sarcinilor pentru echipa de comunicare n criz, a resurselor necesare i orarului activitilor, iniierea implicrii partenerilor organizaiei.

-Pregtirea informaiilor i obinerea aprobrilor trebuie s cuprind redactarea mesajelor i identificarea audienei, anticiparea ntrebrilor presei, identificarea recomandrilor de aciune pentru populaie, obinerea aprobrilor pentru planul de comunicare.

-Difuzarea informaiilor pe canale selectate anterior (presa scris i audiovizual, web) trebuie s se realizeze simplu, la timp, precis, repetitiv, credibil i consistent trebuie s fie nsoit de monitorizare continu pentru feed-back i de reevaluarea elementelor menionate pe tot parcursul evenimentului.

-Obinerea de feedback i evaluarea crizei implic i evaluarea rspunsului la criz, analizarea reflectrii evenimentului n mass-media, dezvoltarea analizei SWOT, discutarea problemelor n foruri de conducere, revizuirea planurilor de criz (de comunicare i de intervenie),

-Conducerea educrii publicului (dup ncheierea evenimentului) subliniaz problemele de sntate public aprute lund n considerare i populaia care nu a fost afectat direct de criz. n aceast faz trebuie oficializate documentele privitoare la criz.

-Monitorizarea evenimentelor nceput n timpul crizei trebuie continuat prin monitorizarea mass-media i internetului, schimbul de informaii cu partenerii implicai n rezolvarea crizei i monitorizarea opiniilor publice.

Un element important al comunicrii este anticiparea ntrebrilor populaiei i ziaritilor. n pregtirea rspunsului la criz trebuie s existe suficiente informaii care s vin n ntmpinarea acestor dorine de informare specifice.

Ce (se) ntreab populaia la nceput? Sunt eu si familia mea n siguran? Ce tii c m-ar putea afecta? Ce pot face pentru a m proteja pe mine i pe familia mea? Cine a cauzat asta? Se poate rezolva problema? Ce ntreab reprezentanii presei la nceput? Ce/de ce s-a ntmplat? Cine este responsabil? Este problema sub control? Victimele au fost ajutate? La ce s ne ateptm? Ce trebuie s facem?

Pe parcursul crizelor presa trebuie considerat un aliat pentru rezolvarea crizei. Prin pres se pot realiza cele dou mari deziderate: informarea i linitirea sau calmarea populaiei.

Relaia de alian cu ziaritii trebuie construit de fiecare instituie din domeniul sntii, att de conducerea instituiei ct i de responsabilul de relaiile cu presa. O dat cu anticiparea crizelor posibile organizaia trebuie s demareze o campanie de informare-educare-comunicare privind problemele de sntate public identificate, astfel nct nivelul de informare a populaiei s fie mai ridicat la declanarea crizelor.

Ce nu au avut in vedere reprezentaii spitalului, medicii: - comunicarea n criz nu ncepe odat cu criza, atinge un maxim pe perioada crizei

dar trebuie continuat i dup ce criza s-a ncheiat, - scopul comunicrii n crize ale sntii publice este att de a informa ct i de a

calma publicul,

- decidenii i purttorii de cuvnt din sistemul de sntate trebuie s manifeste siguran, calm i ncredere, consecven, compasiune i autoritate; s fie ct mai complet informai asupra problemei.

Nesigurana i lipsa comunicarii au adus in strada 200 de persoane, o serie nelimitata de reacii negative din partea populatiei.

Mediul virtual a dezbatut problema: fie ca s-au legat strict de cazul baiatului de 8 ani , ori

i-au amintit de nenumarate probleme ale sistemului sanitar, politica nu a lipsit nici ea.

Ioana la 21 aprilie, 17:29 a spus:

Grav, foarte grav. Superficialitate clara sau incompetenta. Si mai grav chiar. ORICE PACIENT AJUNS IN SPITAL , SI VORBIM ACUM DE UNUL PEDIATRIC, AVAND IN

VEDERE CA SE DISCUTA DE DURERI ABDOMINALE , VARSATURI SI FEBRA, ESTE

UN COD GALBEN SAU CHIAR ROSU.Nu poate fi privit cu superficialitate. Se fac cum este

minim o hemoleucograma, probe chimice si proteina c reactiva obligatoriu, si de ce nu si probe

de coagulare. Se face in orice moment ca in cazul de fata si o ecografie abdominala , la indicatia

medicului chirurg sau chiar al celui de la serviciul de urgenta. Se pune o canula (branula in vena

si se hidrateaza pacientul lasat a dijon)pana la o proxima valutare sau interventie. unde s-a gresit

si de ce , ramane de vazut.Asta este o dovada ca ceva s-a intamplat daca nu s-a facut absolut

nimic din toate astea. Mitru la 22 aprilie, 13:07 a spus:

Pai cine sa rezolve problemele majore din sanatate, dentistul Banicioiu, fost ministru al sportului ?. Cea mai arzatoare problema nu este a salariilor medicilor sau finantarea sistemului,

ci DISCIPLINA in sanatate. Lipseste cu desavarsire dialogul cu bolnavii. Iar guvernul nu stie sa

faca nimic decat sa capuseasca si mai tare spitalurile cu privati. Sa legalizeze mita prin

impozitarea ei. Atata tot. Dorel de Romania la 23 aprilie, 09:37 a spus:

nc o dat s-a demonstrat dac mai era nevoie, c medicii bine pregtii au plecat n strintate, iar ciurucurile adic protii care i-au luat diploma cu pag i relaii i nu tiu o limb strin au rmas n ar s omoare oameni .

Cine Familia: mama, tata, matusa EVZ.RO Directorul executiv al DSP:

Medicul Sorina Honaru

Ce

spune

"Daca ne dadea trimitere la

spital, scapa copilul. A murit

cu zile", spune tatl copilului. Nu radiografie, nimic. Pur si simplu, printr-o palpare a

abdomenului nu poi s-i dai seama ce are, a declarat mtua copilului. Am cerut s plecm undeva la Pitesti la Bucuresti dar nu ne-

au lsat, au spus c nu e nevoie. Copilul meu nu era

bolnav, acum 4 ani a fcut pneumonie dar a fost tratat la

Bucureti. Cine se gandea c de la o durere de burt se poate ajunge la aa ceva. Astzi nici nu a mai vrut nimeni sa ne

primeasca aici in spital s ne dea explicatii. S-au ascuns toi, s-au ncuiat n birouri, pn nu

Stire publicata in cadrul

portalului de sanatate.

Spitalul si cadrele

medicale nu si-au

indeplinit atributiile si

au dat dovada de

neglijenta in serviciu.

Nu este singurul caz de

neglijenta la spitalul din

Curtea de Arges

Amenda pe care a

primit-o spitalul nu va

face decat sa taie din

logistica necesara

ingrijirii bolnavilor

Considerm c biatul trebuia s fie transferat la o unitate sanitar de rang superior i de specialitate, adic Spitalul Judeean de Urgen din Piteti, care are secie de infecioase copii, nu s fie inut aici. Este vorba de o boal infecioas i nu trebuia inut n aceast unitate sanitar

am chemat poliia nu a vorbit nimeni cu noi, a declarat mama micuului.

Canal Articole scrise online Articole scrise online Declaratie pentru canalele media

Cui Populatiei tarii, autoritatile locale Populatia tarii Populatie

Cu ce

efect

Protest a 200 de persoane,

suspendarea cadrelor medicale

pe parcursul anchetei, amenda de

10.000 lei spitalului

200 de persoane au

protestat in fata

spitalului din Curtea de

Arges

Management defectuos

Sursa ePitesti.ro analizat de Ioana Simionas

n cazul copilului mort n Spitalul Municipal din Curtea de Arge la nici 24 de ore de la internare medicii au greit diagnosticul, anun Pro TV, citnd doctori legiti.

Potrivit sursei citate, copilul a fost diagnosticat cu gastroenterocolit. Rezultatele autopsiei au artat c, de fapt, micuul, n vrst de 7 ani, suferea de o puternic infecie la plmni i inim, anun Pro TV.

Medicii de la Spitalul Municipal din Curtea de Arge l-au diagnosticat greit, precizeaz Pro TV, doar pe baza simptomelor i a unei analize de urin. O radiografie i analizele de snge, dac ar fi fost fcute, ar fi artat realitatea, conform aceleiai surse.

Prinii copilului, care era din comuna argeean Corbeni, au depus plngere la Parchet pentru omor din culp, rele tratamente aplicate minorului i neglijen n serviciu. Direcia de Sntate Public ancheteaz cazul, la fel i conducerea spitalului. Inutile anchete birocratice! Nu este primul i, cu siguran, nici ultimul om care moare cu zile n spitalele din Romnia. Sistemul de sntate din ara noastr este unul sub orice critic, o ruine pentru un stat european, european doar geografic.

Analiza raspunsului la criza a companiei:

Potrivit surselor cei din cadrul medical nu prea au avut ce obiecta la adresa publicului,

mai mult de atat au dat raspunsuri vagi, respective evazive.

Medicul care i-a pus diagnosticul spune ca nu avea unde sa ii faca analize de sange. In

plus, lipsea ecografistul.

Dr. Sanda Cernat, medic primar pediatru: "Nu stiu ce s-a intamplat. Nu stiu! Pai daca

as sti... "

Directoarea spitalului, care este medic chirurg si care la randul sau a vazut copilul,

sustine ca aveau laborator de analiza cateva ore dimineata si ca medicul specialist putea fi

chemat de acasa pentru o ecografie.Cert este ca desi a fost vazut de trei medici, Andrei a murit.

Vineri seara, ecograful si laboratorul de analize erau sub cheie, insa sambata dimineata

ecografistul putea fi sunat si chemat la spital, iar laboratorul functiona, insa nimeni nu s-a

sinchisit sa faca analize suplimentare.

Interventia publicului:

Daniela Oancea, ruda: "Mama, vorbind la telefon cu mine, imi plangea in telefon si imi

spunea :"vreau sa il duc mai departe si nu mi-l da !". Si vorbind cu ea a inceput copilul sa strige

"ajutor, sa ma ajute cineva, ca nu mai pot, ajutor! Ajutor! ".

Cuvintele cheie pentru identificarea frame-ului: cel mai des intalnit a fost cuvantul

malpraxis, copil mort, curtea de arges.

Reactia autoritatior:

Procurorii care ancheteaza cazul au decis ca autopsia sa nu fie facuta in acest spital, unde

lucreaza medicii care sunt acuzati de parinti de malpraxis.

Astfel, ca o prim msur, unitatea sanitar a fost sancionat cu 10.000 de lei pentru management de caz defectuos, iar cei doi medici pediatri care au acordat asisten medical i au urmrit evoluia pacientului au fost suspendai pe perioada cercetrilor.

Reamintim c la cererea ministrului Sntii ncepnd de ieri reprezentanii DSP Arge efectueaz o anchet la Spitalul Municipal Curtea de Arge n cazul copilului decedat la 24 de ore dup internare., anun Ministerul Sntii printr-un comunicat de pres dat publicitii astzi.

Concluzii generale

Teoretic fiecare instituie public sau de stat trebuie s aib un plan de comunicare de criz care trebuie s ntruneasc anumite elemente.

Nu putem tii dac spitalul avea un plan de comunicare de criza, insa am indentificat urmatoarele caracteristici ale unui plan:

- aprobarea conducatorului organizatiei - acesta fiind dispun el insusi sa ofere declaratii

de presa si interviuri jurnalistilor

- proceduri interne de anchetare a cazului

- proceduri externe de anchetare a cazului

- prezenta autoritatilor: DSPA, inclusiv Ministerul Sanatatii

- intelegeri prinvind autoritatile care difuzeaza informatia ( Seful DSPA )

- contactul cu mass-media.

Identificam totodata cu usurinte trei etape ale crizei: etapa de pre-criza, etapa de criza si

etapa de post-criza.

Atat in reportajele tv, cat si in articolele ce au prezentat cazul, regasim marturii ale

familiei si persoanelor venite la protest, declaratii acordate de conducerea institutiei in criza, mici

citate din declaratiile unui singur medic pediatru din cei doi sanctionati, interviuri acordate de

seful autoritatilor DSPA si declaratia sefului IMLA, venita sa sustina faptul ca toate probele se

indreapta catre acuzarea de neglijenta in serviciu si management defectuos, a spitalului.

Publicatiile media analizate, precum PROTV, ePitesti si EVZ au ales sa trateze subiectiv

cazul, aruncand acuzatii pe doctorii implicati, dar si pe sistemul de sanatate din Romania, TVR1

fiind singura televiziune care a ales sa trateze obiectiv cazul si sa relateze faptele fara a pune prea

mult accent pe vina medicilor sau a sistemului, ci pe drama familiei indoliate.

Strategiile folosite de conducere in incercarea de a face fata crizei au fost: negarea,

distantarea, actiunea de remediere si scuza.

0. Research articole Toata echipa

1. Identificarea tipului de criza: povestea crizei si tipologie conform teoriei Bianca Paul

2. Indentificarea etapelor crizei Loredana Vieru

3. A existat sau nu un plan de comunicare de criza Bianca Paul

4. Strategiile de raspuns la criza folosite Alina Dobre

5. Spatiu in care criza a fost trata simplu, amplu, comentariile publicului, comentariul

jurnalistic Ioana Simionas

6. Comentariu jurnalistic - pe diferite publicatii

--> analiza raspunsului la criza a companiei

--> interventia publicului, discursul publicului

--> cuvinte cheie pentru identificarea frameului

--> prezenta autoritatilor in subiectul prezentat - daca exista, ce au facut?

--> vizibilitatea canalului analizat (tiraj, cat cititori, etc)

--> articole din ziare dar si online dar si canale TV

PROTV - Bianca Paul

TVR1 - Loredana Vieru

Evz.ro - Alina Dobre

Pitesti.ro - Ioana

Simionas

7. Concluzii Loredana Vieru

Publicatie Comentarii Data Articol

Stirile Protv 52 20.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/social/baiat-in-varsta-de-8-ani-mort-la-o-zi-dupa-internare-acuzatiile-aduse-de-parinti-medicilor-din-curtea-de-arges.html

Stirile Protv 19 21.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/concluzie-in-cazul-copilului-din-curtea-de-arges-care-a-murit-la-o-zi-dupa-internare-medicii-au-gresit-diagnosticul.html

Stirile Protv 29 22.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/prostest-la-spitalului-din-curtea-de-arges-100-de-persoane-cer-pedepsirea-vinovatilor-in-cazul-decesului-lui-andrei.html

Stirile Protv 7 23.04.2015 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/andrei-baiatul-care-a-murit-din-cauza-unui-diagnostic-gresit-inmormantat-parintilor-li-s-a-facut-rau-de-mai-multe-ori.html

epitesti.ro 0 21.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/revoltator-copilul-mort-spitalul-curtea-de-arges-diagnosticat-gresit/

epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/spitalul-curtea-de-arges-amendat-medicii-suspendati/

epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/protest-curtea-de-arges-copilul-tau-ar-putea-fi-locul-lui-andrei/

epitesti.ro 0 22.05.2015 http://epitesti.ro/stiri/sanatate/azi-protest-fata-spitalului-din-curtea-de-arges/

Stiri tvr 1 2 21.04.2015 http://stiri.tvr.ro/baietelul-din-arges-a-murit-pentru-ca-a-fost-diagnosticat-gresit--dosar-penal-pentru-omor-din-culpa_59454.html

Stiri tvr 1 0 22.04.2015 http://stiri.tvr.ro/protest-la-spitalul-din-curtea-de-arges--oamenii-sunt-revoltati-de-cazul-baietelului-de-8-ani_59504.html

Stiri tvr 1 4 20.04.2015 http://stiri.tvr.ro/acuzatii-de-malpraxis-la-arges--un-baiat-de-7-ani--internat-cu-enterocolita--a-murit-a-doua-zi_59415.html

Stiri tvr 1 0 05.05.2015 http://stiri.tvr.ro/anchetele-de-malpraxis-dureaza-chiar-si-un-an-multi-gresesc-putini-platesc_60002.html

Stiri tvr 1 0 06.05.2015 http://stiri.tvr.ro/ancheta-extinsa-la-curtea-de-arges-un-al-treilea-medic-e-cercetat-in-cazul-baietelului-mort_60044.html

evz.ro 9 21.04.2015 http://www.evz.ro/sistemul-ucigas-copilul-mort-la-curtea-de-arges-diagnosticat-gresit-l-au-tratat-de-diaree-dar-baietelul-avea-alta-afectiune-si-a-murit-cu-zile.html

evz.ro 9 22.04.2015 http://www.evz.ro/oamenii-nu-mai-suporta-sistemul-criminal-au-iesit-in-strada-pentru-moartea-lui-andrei-medicii-au-fost-suspendati.html

evz.ro 2 23.04.2015 http://www.evz.ro/sanctiune-in-cazul-copilului-mort-cu-zile-in-spitalul-din-curtea-de-arges-10000-de-lei-pentru-viata-lui-andrei.html

evz.ro 2 20.04.2015 http://www.evz.ro/fratilor-in-ce-tara-traim-un-copil-de-8-ani-internat-cu-o-afectiune-banala-lasat-sa-moara-nu-s-a-intamplat-in-evul-mediu-ci-acum-la-curtea-de-arges.html

mediafax.ro 1 21.04.2015 http://www.mediafax.ro/social/arges-copilul-diagnosticat-cu-enterocolita-a-murit-de-pneumonie-si-insuficienta-cardio-respiratorie-14135446

mediafax.ro 7 20.04.2015 http://www.mediafax.ro/social/copil-de-opt-ani-cu-enterocolita-mort-la-spitalul-curtea-de-arges-medicii-reclamati-la-parchet-14130057

puterea.ro 0 22.04.2015 http://www.puterea.ro/social/dsp-arges-a-aplicat-primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-care-a-murit-la-spitalul-din-curtea-de-arges-112435.html

realitatea.net 0 21.04.2015 http://www.realitatea.net/cazul-copilului-de-7-ani-mort-la-spitalul-din-curtea-de-arge-ce-a-aratat-necropsia_1680464.html

realitatea.net 0 20.04.2015 http://www.realitatea.net/copil-de-7-ani-mort-la-24-de-ore-de-la-internarea-in-spital-parintii-acuza-medicul-de-indiferenta_1679510.html

click.ro 0 22.04.2015 http://www.click.ro/news/national/update-lasat-sa-moara-de-medicii-incompetenti-de-la-spitalul-din-curtea-de-arges

agerpres.ro 0 22.04.2015 http://www.agerpres.ro/sanatate/2015/04/22/ministerul-sanatatii-dsp-a-aplicat-primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-decedat-la-spitalul-din-curtea-de-arges-12-31-18

Antena3 2 22.04.2015 http://www.antena3.ro/romania/sanctiuni-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-cu-enterocolita-291237.html

Romania TV 4 22.04.2015 http://www.romaniatv.net/protest-in-fata-spitalului-din-curtea-de-arges-dupa-moartea-unui-copil_216092.html

Romania TV 6 22.04.2015 http://www.romaniatv.net/primele-sanctiuni-in-cazul-copilului-mort-la-spitalul-din-curtea-de-arges--la-o-zi-de-la-internare_216075.html

Romania TV 6 21.04.2015 http://www.romaniatv.net/diagnostic-gresit-in-cazul-copilului-mort-in-bratele-mamei-la-24-de-ore-de-la-internare_215879.html

Buna ziua Iasi 0 22.04.2015 http://www.bzi.ro/ce-sanctiuni-s-au-dat-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-493251

b1 tv 2 21.04.2015 http://www.b1.ro/stiri/eveniment/doua-anchete-au-fost-deschise-dupa-ce-un-copil-diagnosticat-gresit-a-murit-in-spitalul-de-la-curtea-de-arges-video-108868.html

b1 tv 0 22.04.2015

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/explicatii-dupa-moartea-copilului-diagnosticat-gresit-la-spitalul-de-la-curtea-de-arges-medicul-nu-a-cerut-o-radiologie-desi-exista-un-cabinet-in-spital-care-functioneaza-si-sambata-video-108966.html

Adevarul 7 22.04.2015

http://adevarul.ro/locale/pitesti/masuri-scandaloase-copil-8-ani-murit-spitalul-curtea-arges-fiind-diagnosticat-gresit-10000-lei-amenda-spital-medici-suspendati-1_55378007cfbe376e35703703/index.html