Proiect de TwinningPHARE RO/06/IB/EN/06

România – Regiunea Nord-Est

Galicia, Spain

The Netherlands

Bacău,Romania

Twinning project - RO/2006/IB/EN06 - Romania -North East Region

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

Pe baza unor materiale de la OVAM, Belgia

Introducere

OBTINEREA COMPOSTULUIUtilizând procesul natural de

descompunere pentru a transforma deşeurile organice

într-un material valoros cu aspect de humus.

Obţinerea compostului reprezintă intervenţia umană de favorizare şi accelerare a procesului de descompunere.

viaţămoarte

descompunere

renaştere

Strat de humus

MicrobiMacroorganisme

CompostIarba cosita

Resturi alimentare

Frunze

Prin obţinerea compostului se transformă deşeurile, frunzele, resturile alimentare şi resturile vegetale din gradină într-un produs valoros cu aspect de humus, care atunci când este utilizat în grădină ajută plantele să se dezvolte mai bine.

Introducere

IntroducereDe ce să producem compost?

Cel mai practic, usor si eficient mod de a utiliza cu folos biodeseurile si deseurile de gradina.Poluarea solului, a panzei freatice si a atmosferei este limitata iar procentajul de deseuri municipale transportate la depozitul de deseuri este redus.A produce compost este mai simplu si mai usor decat colectarea si depozitarea deseurilor.Utilizarea compostului duce la o fertilitate crescuta a solului.

Stiaţi că:Deşeurile organice municipale reprezintă aproximativ 55-60% din totalul deşeurilor generate în gospodărie70% din acestea pot fi folosite la obţinerea compostului

Asta înseamnă că:Procesul de obţinere a compostului poate contribui la reducerea cantităţii totale de deşeuri municipale cu aproximativ 35-40%

Introducere

Conţinut

1. Organismele din compost

2. Cum funcţionează?3. Tipuri de materiale4. Compostarea în lăzi5. Utilizarea compostului

Acest curs vă va familiariza cu cinci aspecte de bază ale procesului de obţinere a compostului:

Întrebări?

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

1: Organismele din compost

De unde vin descompunătorii?Dacă alcătuiţi o grămadă de compost vor veni…Peste tot în atmosferă şi în deşeuri există microorganisme şi spori ai acestora

Fiecare dintre acestea vor adăuga alte microorganisme în grămada de compost.

SolFrunzeResturi alimentareBălegarCompost finit

Bacterii

Producerea compostului este un proces microbiologic. Multe organisme au învăţat să foloseasca materia în descompunere ca sursă de hrană. Bacteriile se numără printre cele mai simple şi mai obişnuite organisme. Unicelulare şi microscopice, ele se găsesc aproape peste tot în mediul inconjurator. Deşi sunt prea mici ca să le vedem, este sunt responsabile pentru cea mai mare parte a descompunerii.

Ciupercile

Ciupercile şi mucegaiurile sunt de asemenea importante. Putregaiurile albe sunt bine adaptate să descompună materialul lemnos.

Acarienii şi alte nevertebrate

Acarienii şi alte nevertebrate din sol se hrănesc cu bacterii si ciuperci, ţinând aceste populaţii sub control. Concurenţa între diferitele organisme face ca doar cei mai eficienţi descompunători să se înmulţească.

Viermii

Viermii de compost – râmele roşii de bălegar (Eisenia Fetida) sunt probabil cei mai cunoscuti descompunatori. Viermii fac găuri prin resturi, fărâmiţând şi mestecând materia în timp ce înaintează.

Lanţul trofic

Toti descompunătorii fac parte dintr-un lanţ trofic complex. Ei transformă deşeurile organice într-un humus folositor pentru sol

Gandacul ghebos

Chilopode Furnici

Viermi laţi Scorpion fals

Acarieni fitoseizi

Stafilinide

Deşeuri organice

Acarieni

Mucegai

Colembole

Râmă Acarian

Muscă

Melci Viermi inelaţi

Păduchele de lemn

Viermi inelaţi

Bacterii

Protozoare

Rotifere

Actinomicete

Ptiliidae

ConcluziiMicro-organismele sunt cele mai importante organisme de descompunereMicro-organismele descompun proteine, grăsimi, celuloza, lignina şi alte substanţe cu ajutorul enzimelorDeşeurile devin uşor de descompus de către microorganismeOrganismele pot profita şi ele, căci se hrănesc cu deşeuri pretratateNumărul tot mai mare de microorganisme (bacterii/ ciuperci) reprezintă de asemenea sursa favorita de substante nutritive pentru organisme precum viermi, colembole,…Unele macro-organisme precum acarienii şi milipedele fragmenteaza deşeurile în părţi mai mici reducând prin urmare suprafaţa de care micoorganismul poate profitaUnele microorganisme sunt bine adaptate la temperaturile înalte (>30°C până la 60-70°C), temperaturi generate de ele prin propriile activităţi

Întrebări?

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

2: Cum funcţionează?

Deseuri organice•elemente verzi, bogate in azot

• elemente brune, bogate in carbon

Compost

Microorganism

• O2

• Umezeală• Temperatură• Raportul C/N

• CO2

• Caldură• H2O• Substanţe volatile

Procesul (producerea aerobă a compostului)

Producerea aerobă a compostului (Gramada fierbinte)

Utilizarea descompunătorilor ce au nevoie de aer (oxigen)Cel mai rapid mod de a obţine compost de înaltă calitateNu generează miros neplăcutDescompunătorii aerobi generează caldură

Hrană

Umezeală

Aer

Elemente esenţiale

Procesul aerob şi temperatura

Procesul de obţinere a compostului se desfăşoară la temperaturi între 12°C şi 68°C

Temperatura grămezii de compost poate depăşi 60°C dar în acest caz temperatura e prea mare pentru multe dintre bacterii şi procesul de descompunere va fi încetinit până când temperatura va începe să scadă din nou.

Profilul temperaturilor

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100Nr. de zile

Tem

pera

tura

(°C)

T° joasă T° ridicata Răcire Maturare

Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4

Limitele temperaturilorNicio crestere vegetativa a microorganismelor, dar anumite enzime extracelulare sunt inca activeSpori ai unor bacterii si actinobacterii raman activiLimita superioara de crestere a actinobacteriilor si a majoritatii bacteriilorLimita superioara de crestere a ciupercilor termofileTemperatura minima de distrugere a agentilor patogeniTemperatura optima de descompunere a compostului

Limita superioara de crestere a germenilor mezofili

Mediu propice amestecurilor eterogene de bacterii, ciuperci, actinobacterii, Protozoare si nematozi

Limita inferioara de crestere a germenilor mezofili

Trebuie ca grămada mea de compost să fie fierbinte?

Compostul de calitate poate fi obţinut dintr-o grămadă care nu e niciodata fierbinte, dar…

Descompunerea va fi mai lentă şi obţinerea compostului va dura mai multAerul insuficient, excesul sau lipsa apei sau prea multe elemente brune în amestec pot impiedica încălzirea grămezii de compost.

Temperatura ridicata a grămezii oferă avantaje precum:

Cel mai scurt timp de obţinere a compostuluiOmoară germenii patogeniOmoară seminţele de buruieni

Aerarea grămezii (nevoia de aerare corespunzătoare)

Porozitatea reprezintă golurile de aer dintre particule“Elementele brune” ajută la menţinerea unei bune porozităţi în interiorul grămeziiO grămadă compactată îşi pierde porozitatea, dar acest lucru poate fi remediat prin reamestecarea grămezii

Majoritatea microorganismelor active în compost necesită oxigenpentru a supravieţui. Activitatea lor “aerobă” genereaza dioxid de carbon şi caldură ca produse secundare. Dacă gramada de compost nu are destul oxigen, procesul poate deveni “anaerob”. Aceasta determină apariţia mirosurilor urâte. Produsele secundare ale descompunerii anaerobe includ metan si sulfit de hidrogen. Sulfitul de hidrogen miroase ca ouăle stricate.Descompunerea anaerobă produce metan, un gaz cu efect de seră.

Aer caldO2 scazut

Aer receMult

O2

O2

Oxigen

Grămada va avea oxigen dacă este afânată şi dacă există mult spaţiu între particule, ca şi cum paie ar fi amestecate în grămadă. Materialele mai fine trebuie aerate prin amestecarea grămezii cu o furcă sau cu un instrument de amestecare a compostului.

Aerarea

UmezealaDescompunerea rapidă necesită un conţinut optim de apă în grămada de compost

Dacă este prea uscată, activitatea bacteriana va fi încetinită sau va încetaDacă este prea umedă, pierderile de aer din grămadă vor conduce la condiţii anaerobe

Regula degetului mareConţinutul de apă al grămezii trebuie să aibă valori între 40-60%Umed ca un burete storsDacă este prea uscată, adăugaţi apa când amestecaţi grămadaDacă este prea umedă, adăugaţi elemente brune şi/sau amestecaţi grămada

Grămezile de compost trebuie să fie de cel puţin 0.77 metri cubi. Grămezile mai mici nu au masa suficientă pentru a păstra căldura degajată de descompunere.

Dimensiuni

RezumatMenţineţi echilibrul dintre aer/ umezeală şi resturile alimentareConstruiţi o cutie suficient de mare pentru a retine călduraAmestecaţi regulat pentru a aera grămadaMenţineţi grămada din cutie la nivelul de umiditate a unui burete jilav

Întrebări?

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

3: Tipuri de materiale

Aproape toate tipurile de materiale organice pot fi folosite în compost, dar există câteva foarte uşor de utilizat într-o grămadă de compost din gospodărie.

Dar reţineţi:

Menţineţi echilibrul dintre materialele verzi şi cele brune.

Evitaţi cantităţile mari din acelaşi material.

Materialele verzi (bogate în azot)

Caracteristici:Structură redusăConţinut ridicat de apăMulte substanţe nutritive (sursă de azot)Se descompun rapidTendinţa de a se acumula primăvara şi vara

Exemple:FânResturi de la bucătărie

Materialele brune (bogate în carbon)Caracteristici:

Aerate şi rigideAdesea uscatePuţine substanţe nutritiveDescompunere foarte lentăTendinţă de a se acumula toamna (sunt strânse în grămezi)

Exemple:Frunze uscateAşchiiPaie, ace de brad…

Resturi de la bucătărie

Resturi de fructe şi legume Plicuri de ceai Zaţ de cafeaCarton Prosoape şi saci de hârtie Tuburi de carton Cartoane de ouă Flori uscate

Ce se composteazăDeşeuri de grădină

RăsaduriPaie uscate şi fânResturi de planteResturi de la toaletarea gardurilor vii tinere Resturi lemnoase moi de la grădinărit Buruieni perene Paturile de paie ale şoarecilor de deşert, hamsterilor şi iepurilorFrunze uscate Resturi tari de la gardurile vii Talaş

Atenţie!Nu recomandăm să introduceţi în compost

Mâncare gătită şi pâineGrăsimi, sosuri şi uleiResturi de carne şi

peşteLitiere pentru pisiciDeşeuri de la câini

şi pisiciCheresteaScutece de unică folosinţăPraf din aspiratorCenuşă din sobă

Aditivii sunt de prisos

NămolCenuşa de la lemn arsLutSubstanţe de demarare şi favorizare a obţinerii compostuluiPământ

Nu trebuie introduse în cutia de compost!!

Este necesară mărunţirea?

Au o suprafaţă mai mare raportată la unitatea de volumPermit microbilor să ajungă mai repede la alimente

Elementele mai mici se descompun mai repede

Mărunţirea materialelor mari (crengi, tulpini) va accelera rata lor de descompunere

dar…Elementele mai mici vor incetini fluxul de aer din grămadă

Pot conduce la condiţii anaerobeGrămada trebuie amestecată mai des

Raportul C/NMicro-organismele au nevoie de Carbon şi N(Azot). Raportul optim Carbon:Azot (C:N) este de aproximativ 30 la 1.

Frunze, tufe, aşchii de lemn sunt bune surse de carbon. Amestecarea acestor surse de carbon cu materiale bogate în azot poate rezulta într-un raport C:N satisfăcător.

Exemple de raport C/NRumeguş 200-750Muşchi de turbă 50Paie 50-150Bălegar de vacă 20Dejecţii păsări 3-15Frunze de stejar 40-80Fân uscat 20Iarbă proaspăt cosită 15Resturi de grădină (proaspete) 20Resturi vegetale ≈12Gunoi (resturi alimentare) ≈12

Carton încreţit 560

Rezumat

Păstraţi echilibrul între materialele verzi şi cele bruneEvitaţi cantităţile mari din acelaşi materialUnele substanţe organice sunt nepotrivite pentru compostAditivii nu sunt necesariSunt recomandate elementele mărunţite, dar nu foarte tare Raportul C:N de 30:1 este optim pentru obţinerea compostului

Întrebări?

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

4: Obţinerea de compost în lăzi

Construiţi o ladă pentru compostCombinaţi 2 sau 3 cutii de aprox 1 m³Utilizaţi lemn, piatră,

ciment, materiale sinteticeFantele de aerare trebuie

să fie între 1 şi 2 cmAcoperiţi cutiile 2 şi 3Latura frontală a lăzii

să fie detaşabilăAmenajaţi spaţiu liber

suficient în faţa cutiilor

Unde ar trebui instalată grămada de compost?

Alegeţi un loc (parţial) umbrit pe o suprafaţă uscatăEvitaţi zonele de pe pajişti sau zone în care se desfăşoară activităţi de grădinăritSpaţiu suficient de lucru în jurul grămeziiZonă de stocare a materialelor bruneÎn zona de acoperire a furtunului de udat grădinaScurgere bunăMinim 0,5 metri distanţă faţă de o clădireDeparte de izvoareAproape de locaţia în care va fi utilizat compostul

Construiţi singuri!

Paleţi uzaţi pot fi obţinuţi gratuit de la producători. Prin îmbinarea lor rezultă o structură stabilă ce poate reţine compostul.

La utilizareAdăugaţi material proaspăt doar în lada 1 Alternaţi pe cât posibil materialele verzi cu cele brune Amestecaţi de două ori pe anAmestecaţi straturile Atunci când amestecaţi

monitorizaţi umiditatea şi procesul de descompunere

La utilizareLada 2 este rezervată pentru rezultatul primei etape de amestecareÎndepărtaţi latura frontală pentru aceastaScoateţi tot continutul primei lăzi, amestecaţi-l, aeraţi-l şi depozitaţi-l în lada 2Improvizaţi un mic acoperiş pentru lada 2

La utilizareLada 3 este rezervată pentru rezultatul procesului din lada 2 - maturareaAsiguraţi-vă că lada 3 este acoperităOptim în condiţii de umiditate redusă

Posibilele problemeMirosurile neplăcuteMirosurile neplăcute sunt o problemă des intâlnită dar şi usor de evitat în cazul compostului.

Miros de putred/stricatMiros de putred şi de ouă stricateDe obicei rezultă în condiţii anaerobeUmiditate şi compactare în excesPrea mult azot (materiale verzi)Amestecaţi grămada şi adăugaţi materiale poroase uscate

(brune), acoperiţi resturile de la bucătărie

Posibile problemeTemperatura

Temperatura scăzuta a grămeziiGrămada e prea mică, vremea rece, prea uscată, aerarea slabă sau lipseşte azotulMăriţi dimensiunea grămezii sau izolaţi mai bine laturile, adăugati apă, amestecaţi grămada, adăugaţi materiale verzi sau bălegar

Temperatura ridicată a grămeziiGrămada este prea mare, ventilatia este insuficientăReduceţi dimensiunea grămezii, amestecaţi grămada

Posibile problemeAnimalele

Dăunători: ratoni, şobolani, insectePrezenţa resturilor de carne sau de mâncăruri grase, mirosuri urâteÎndepărtaţi resturile de carne sau de mâncăruri grase, acoperiţi cu rumeguş sau frunze, amestecaţi grămadaPuneţi compostul într-o ladă în care nu pot pătrunde animalele

Coş acoperit, coş de gunoi, coş conic sau butoiAplicaţi plasă cu ochiuri pe laturi şi pe podea (mărimea ochiurilor între 0.5 cm – 1.5 cm)

Utilizaţi compostarea cu râme roşii pentru resturile de mâncare

RezumatUn set de 3 lăzi de compost este cel mai potrivit pentru şcoliAmplasamentul este important! Cutii compacte pot fi făcute cu uşurinţă din paleţi de lemnAdăugaţi straturi (materiale brune şi verzi) şi umpleţi mai întâi lada 1 şi amestecaţi, când se umple amestecaţi din nou şi transferaţi în lada 2 şi aşa mai departeAtenţie la problemele uşor de evitat precum mirosurile, temperatura şi animalele

Întrebări?

Principiile compostăriideşeurilor biodegradabile

5: Utilizarea compostului

Caracteristicile compostului de calitateAciditatea (pH): neutru spre uşor alcalinMaterial organic valorosConţinut echilibrat de substanţe nutritiveConţine un număr limitat de seminţe cu capacitate de germinareMaterial omogenUmiditate scăzutăMiroase ca solul de pădure

Când rezultă compost finit?

Compostul e matur când:Culoarea sa este brun închisEste fărâmicios, nelipicios şi are aspect de humusAre miros de pământNu mai conţine materiale uşor identificabileGrămada a scăzut până la 1/3 din volumul său iniţial şi nu se mai reîncălzeşte

Testaţi propriul compostMonitorizaţi evoluţia temperaturiiEfectuaţi un control vizual regulat Controlaţi mirosulEfectuaţi testul cu pumnulVerificaţi prezenţa viermilor şi a altor nevertebrateEfectuaţi testul germinării

Nu este necesară întodeaunaLărgimea ochiurilor:

2 cm: pentru particule mari (efectul de acoperire cu strat protector)1cm: pentru cernere superficială şi pregătirea pământului de flori 0,5 cm: pentru presele de bulgări

Cernerea

Beneficiile compostuluiContribuie la sănătatea solului

Furnizează solului materie organicăAtrage râmele Stimuleaza microorganismele benefice pentru solCreşte capacitatea solului de retenţie a apeiCreşte capacitatea solului de retenţie a substanţelor nutritive

Îmbunătăţeşte arabilitatea şi fragilitatea soluluiÎmbunătăţeşte drenabilitatea soluluiÎnmoaie solurile foarte argiloaseÎndepărtează anumiţi factori patogeni din sol

Beneficiile compostuluiContribuie la sănătatea solului

Beneficiile compostuluiSubstanţele nutritive pentru plante

Compostul nu e îngrăşământ dar conţine substanţe nutritive pentru planteAzotul şi fosforul sunt sub forma organică în cele mai multe cazuri

Plantele le asimileaza lentNu sunt deja filtrate din sol

Compostul conţine multe substanţe nutritive ce sunt esenţiale pentru dezvoltarea plantelor

Beneficiile compostuluiEconomisiţi bani şi plătiti taxe mai miciEconomisiţi bani la:

Lucrări de îmbunătăţire a solului, precum utilizarea muşchiului de turbăAchiziţionarea de îngrăşăminte şi pesticide prin reducerea nevoii

Plătiţi taxe mai mici la:Costurile locale de colectare şi depozitare a deşeurilor de grădină

Utilizarea compostului finitLa îmbunătăţirea solului

Asiguraţi-vă că produsul este matur şi că are un miros de pământ (nu miroase a amoniac sau a stricat), are aspect întunecat şi fărâmicios şi mai conţine foarte puţine din materialele iniţialeCompostul îmbunătăţeşte sănătatea solului când este amestecat cu stratul superficial de 10 până la 15 cm (nu folosiţi un strat de compost mai gros de 5 cm)

Va îmbunătăţi gradul de retenţie a apei şi substanţelor nutritive în cazul solurilor nisipoaseVa înmuia solurile argiloase compacte şi le va face mai freabile

Utilizarea compostului finitAcoperirea cu strat

protector a solului grădiniiMaxim 7-8 cm adâncimeÎncepeţi de la 10 cm de tulpinăExtindeţi până la linia de picurare

Stratul protector oferăProtecţie faţă de temperaturile extremeÎncetineşte pierderea umidităţii din solFurnizeaza anumite substanţe nutritive ce se degajă lent

Utilizarea compostului finitAcoperirea peluzei

Compostul trebuie să fie maturat pentru a nu afecta peluzaUtilizaţi compost fin (cernut), într-un strat de 0,5 cm aşternut peste peluzăReţine umezeala, furnizează substanţe nutritive cu degajare lentă, împiedică compactarea solului

Utilizarea compostului finitAmestec pentru pamânt de flori

Compostul trebuie sa fie matur pentru a nu afecta planteleUtilizaţi compost cu textură finăÎn amestec nu adăugaţi mai mult de 1/3 compost din volumul total

Ceai de compostIntroduceţi în apă o pungă

poroasa plină cu compostUtilizaţi lichidul rezultat la

udarea curţii, grădinii şi a plantelor

Ladă de compost

Adăugaţi ingredientele

Aeraţi

Compost finit

Recoltaţi compostul

Coş de compost

Compost recoltat

Cerneţi

Strat de compost

Reciclaţi

Utilizaţi compost cernut

Colectaţi ingrediente

Circuitul compostului

Întrebări?

SFÂRŞIT

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.Pentru mai multe informatii si comentarii referitoare la Proiectul Phare:  cfcu.phare@mfinante.ro

Twinning project - RO/2006/IB/EN06 - Romania -North East Region