CuprinsArgument2Scurt istoric3Capitolul 14-Elemente harware ale unei retele de calculatoare4Capitolul 27-Tipuri de cabluri7Capitolul 310- Poriectarea unei retele de calculatoare10Bibiografie12

Argument

O reea de calculatoare este un grup de calculatoare i echipamente periferice care partajeaz (folosesc n comun) resurse. Rolul reelelor este de a oferi utilizatorilor acces rapid la date, imprimante sau alte echipamente periferice aflate pe mai multe calculatoare, asigurnd n acelai timp fiecrui utilizator performanele i securitatea necesare. Operaia prin care se acord drepturi utilizatorilor pentru a folosi discuri, directoare, fiiere, echipamente periferice etc. se numete partajare (sharing). ntr-o reea, unul din calculatoare este, de obicei, mai puternic i gestioneaz activitatea ntregului sistem. Acesta este denumit file-server (gestionar de fiiere) sau mai simplu server. Celelalte calculatoare din reea poart numele de workstations (staii sau posturi de lucru). Exist reele n cadrul crora staiile de lucru nu sunt constituite dect din monitor i tastatur, fr a avea hard propriu, care transmit toate datele serverului fr a face nicio prelucrare proprie. Aceste staii de lucru se mai numesc i terminale neinteligente. n cazul n care o staie de lucru deine capacitate proprie de procesare i poate prelua o parte din instruciunile de prelucrare de la calculatorul principal ea este referit ca terminal inteligent. Sarcinile care revin serverelor sunt diverse i complexe i de aceea serverele din reelele mari sunt specializate, fiind adaptate nevoilor utiilizatorilor.

Se disting mai multe tipuri de servere: servere de fiiere i de tiprire, care realizeaz stocri de date de nalt performan pentru clieni multipli i pot furniza servicii de tiprire partajate; servere de aplicaii, ce ruleaz aplicaii de mari dimensiuni pentru clieni mai puin puternici: servere de pot electronic, care gestioneaz transferul de mesaje electronice ntre utilizatorii reelei; servere de fax, care gestioneaz traficul de mesaje fax, partajnd una sau mai multe plci fax-modem; servere de comunicaii, care gestioneaz fluxul de date i mesaje transmise ntre reeaua serverului i alte reele de calculatoare etc. Calculatoarele din reea nu trebuie neaprat s fie apropiate ntre ele putnd fi situate fizic n pri diferite ale unei cldiri sau ale lumii. Din acest punct de vedere, respectiv dup aria de rspndire geografic, reelele de calculatoare se mpart n: reele locale i reele pe arii extinse (reele pe arie larg). Reelele locale LAN (Local Area Networks) constau de obicei dintr-un grup de calculatoare rspndite pe o arie restrns (un birou, o cldire sau un grup de cldiri nvecinate ale aceleiai organizaii). Reele pe arii extinse WAN (Wide Area Networks) sunt reele de mari dimensiuni ce cuprind calculatoare ce se pot afla n diferite coluri ale unui ora sau ale lumii. Serverele ocup un loc important n tehnologia informaticii, la fel ca i microcomputerele n trecut, care ns au fost nlocuite. Un server este o aplicaie pe computer, uneori chiar un computer ntreg, care opereaz continuu n reeaua sa i ateapt solicitri din partea altor calculatoare din reea. Serverele pot fi folosite simultan i pentru alte scopuri, dar cnd nevoile o cer, ele pot fi rezervate exclusiv pentru funcia de server. De exemplu, un calculator se poate folosi ntr-un birou simultan pentru dou scopuri, ca staie de lucru i ca server pentru celelalte calculatoare din birou. Cuvntul server provine din cuvntul englez to serve a servi: calculatorul server poate n principiu deservi ntreaga reea de calculatoare-clieni, pentru a asigura accesul la toat paleta de forme de conectare i servicii. Deseori unul i acelai computer poate juca ambele roluri, i de server, i de client, n acelai timp. Numele de server este un alt termen pentru Host computer computer gazd, spre deosebire de alte elemente "inteligente" din reea (cum ar fi routerele i switch-urile). n zilele noastre serverele se aseamn fizic cu celelalte calculatoare uzuale, dei configuraia hardware este deseori optimizat pentru funcionarea lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele ce le gsim ntr-un calculator personal. Totui serverele ruleaz programe specializate care sunt foarte diferite fa de cele folosite pe calculatoare personale i staii de lucru. Serverele nu trebuie confundate cu calculatoare mainframe, care centralizeaz informaii i proceseaz activitile la nivel de mari firme. Un mainframe poate n principiu s funcioneze simultan i ca server, sau chiar ca mai multe servere, pe lng toate celelalte activiti. Multe societi mari au ambele tipuri de calculatoare, anume i mainframe, i servere. Acestea din urm sunt de obicei mici, multe i descentralizate. Serverele deservesc resurse hardware care sunt partajate i pot uneori fi controlate de ctre calculatoarele client, cum ar fi imprimate (atunci serverul se numete print server) sau sisteme de fiiere (atunci el se numete file server). Aceast partajare permite un acces i o securitate mai bune; ea poate reduce cheltuielile cu dispozitive periferice. Este bine cunoscut importana reelelor de calculatoare pentru civilizaia zilelor noastre. Reelele de calculatoare permit accesarea unor baze informaionale cu localizri geografice diverse i constituie un mediu de comunicare ntre persoanele aflate la distan. Definitia suna astfel: "un grup de calculatoare (de orice tip) si periferice care partajeaza resursele".in cele ce vor urma, voi incerca sa caracterizez mai putin riguros acesta definitie. O retea este formata ca si un calculator dintr-o parte software si o parte hardware. ntr-o institutie / firm cu mai multe compartimente, instalarea unei reele de calculatoare faciliteaz schimbul si corelarea informaiilor (ntre diverse departamente sau n cadrul aceluiasi departament). Importana reelelor de calculatoare ca medii de comunicare va creste tot mai mult n viitor. Reelele de calculatoare asigur partajarea resurselor de calcul fizice i logice, astfel nct programele, echipamentele i mai ales datele s fie disponibile pentru orice utilizator conectat la retea, indiferent de localizarea lui. Aceast facilitate este foarte important n cadrul unei firme fiindc permite, de exemplu, mai multor persoane aflate n puncte geografice diferite, s ntocmeasc mpreun un raport.O schimbare efectuat de un angajat ntr-un document poate fi vizibil instantaneu i celorlali angajai. Astfel, colaborarea dintre grupuri de oameni aflai la distan devine foarte simpl. Practic, un utilizator cu orice localizare geografic (acoperit de retea) poate utiliza datele ca i cnd ar fi locale. Aceast caracteristic atinge scopul retelelor, formulat plastic, de "distrugere a tiraniei geografice". Reelele asigur o fiabilitate mare prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative (de exemplu, fiierele pot fi copiate pe dou sau trei calculatoare astfel nct, dac unul din ele nu este disponibil, s fie utilizate copiile fiierelor). Dac un procesor se defecteaz, sarcina sa poate fi preluat de celelalte, astfel nct activitatea s nu fie ntrerupt ci dus la bun sfrit, chiar dac cu performane reduse. Acest lucru este esenial pentru activiti strategice din domeniile militar, bancar, controlul traficului aerian, sigurana reactoarelor nucleare etc. Reelele locale au dimensiuni relativ restrnse, de pn la cteva sute de metri, ceea ce nseamn c timpul de transmisie n cazul cel mai defavorabil este limitat i cunoscut dinainte. Cunoscnd aceast limit, este posibil s se implementeze anumite tehnici simple care altfel nu ar fi fost posibile. Totodat, se simplific administrarea reelei. Reelele locale utilizeaz frecvent o tehnologie de transmisie bazat pe un singur cablu tip Ethernet. Din punct de vedere topologic este vorba de axa unui sistem "magistral" (bus), la care sunt ataate toate mainile, aa cum erau odat dispuse cablurile telefonice obinuite din zonele rurale.

Scurt istoric

Aparitia si extinderea utilizarii microprocesoarelor in calculatoarele personale-profesionale (PC) a permis ca acestea sa fie, in mod practic, la indemana fiecarui utilizator, care poate astfel si utilizeze direct si imediat software-ul de care are nevoie, precum si sa-si gestioneze aplicatiile dupa dorinta. Totusi, aceste calculatoare personale, independedente, neconectate intre ele ofera acces direct numai la datele aflate local adica pe calculatorul respectiv. Retelele de calculatoare personale (LAN - Local Area Network) reprezinta o alternativa atragatoare fata de modurile de prelucrare a datelor cu calculatoare independente sau cu retele centralizate. O reea de calculatoare (englez: computer network) leag ntre ele o mulime mai mic sau mai mare de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, programele i facilitile sau resursele unui alt calculator conectat la aceeai reea. De obicei este nevoie desigur i de msuri de restricie/siguran a accesului. Metodele de conectare sunt n continu dezvoltare i deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice i de fibr optic, chiar submarine, i terminnd cu legturi fr fir prin unde radio cum ar fi Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroii ca de ex. IrDA sau prin intermediul sateliilor de telecomunicaii. La reelele moderne de telefonie, radio, televiziune .a. informaiile de transmis originale sunt mai nti digitalizate (transformate n date) i apoi transmise tot prin reele de calculatoare i/sau Internet, deoarece acestea ofer mari avantaje fa de reelele analogice tradiionale respective. In zilele noastre vechiul model al unui singur calculator (mainframe) care serveste problemele de calcul ale unui sistem a fost inlocuit cu un model in care munca este facuta de un numar mare de calculatoare, care sunt utilizate separat, dar interconectate. Prin cooperarea intre calculatoare se pot realiza o multitudine de activitati:- transferul unui fisier de la un calculator la altul;- se poate accesa o baza de date existenta pe un alt calculator;- se pot transmite mesaje;- se pot utiliza resursele hardware (imprimante, scannere, plottere, etc.) si software ale unui alt calculator.- Toate aceste calculatoare legate intre ele alcatuiesc o retea. Ce se asteapta de la retelele de calculatoare? O retea de calculatoare ofera o serie de avantaje. Realizarea ei este in stransa legatura si cu costurile. Din acest motiv trebuiesc analizate si mai atent asteptarile legate de retele. Urmatoarele motive sunt pro-retele:- Comunicarea- Cresterea eficientei in transferurile de date- Scaderea costurilor in functionare- Protejarea simpla si eficienta a datelor- Asigurarea disponibilitatii- Optimizarea supraincarcarii calculatorului- Optimizarea intretinerii Comunicare Retelele folosesc la schimbul de informatii, la comunicare. Intr-o retea inchisa a unei firme se publica noutati la care are acces tot personalul indreptatit. Introducerea E-mail-ului ofera posibilitatea unei comunicari rapide si ieftine. Cresterea eficientei in transferurile de date Nu demult daca mai multe persoane lucrau la aceiasi tema se folosea transferul datelor prin intermediul dischetelor. Azi datele pot fi copiate de la un calculator la altul prin intermediul retelelei. Ca alternativa datele pot fi de asemenea stocate central iar participantii pot obtine accesul la date. In general se vorbeste despre o legatura de date. Asta inseamna de exemplu acessul la baze de date centrale al fiecarei staii legate si este scopul principal al oricarei retele. Pot exista si baze de date distribuite, stocate pe diferite calculatoare, dar care pot fi legate astfel incat fiecarui utilizator sa-i apara ca o baza mare de date. Eficienta retelei depinde de conceptia introducerii datelor. Cautarea si stocarea datelor trebuie sa urmeze o logica, care sa poate fi inteleasa de utilizator. Scaderea costurilor in exploatare Cel mai concret se explica acest lucru prin utilizarea comuna a resurselor. De exemplu se leaga o imprimanta de mare valoare care poate fi folosita de toate statiile. Se instaleaza un program nou pe un calculator central, putand fi insa folosit de toate calculatoarele legate la cel central. Este insa destul de greu de comparat costurile hardware economisite cu cele implicate de administratie. In general se poate vorbi despre o interconectare functionala. Asta inseamna ca resursele disponibile pot fi puse la dispozitia participantilor prin intermediul retelei. Notiunea de resursa se refera la fiecare componenta a calculatorului, de exemplu harddisk-ul, CD-ROM-ul sau imprimanta. Aceste resurse pot fi date in folosinta generala in retea. Protectia datelor Un motiv de neincredere a retelelor este siguranta datelor. Daca toate datele unei firme sunt introduse dupa o schema in retea, un simplu concept poate dezvolta protectia automata (de exemplu protejarea pe zone de acces). Deoarece datele sunt stocate doar pe un numar mic de calculatoare, este si mai simpla actualizarea tehnologiei de protectie a datelor. Asigurarea disponibilitatii In cazul defectarii unor componente singulare reteaua trebuie sa fie in continuare disponibila. Aceasta provacare a retelelor se extinde prin faptul ca functiile componentelor defecte sunt preluate de alte componente. De exemplu, este important ca la defectarea unei statii de lucru, ea sa poata fi inlocuita cu un calculator cu aceleaisi programe si date. Optimizarea supraincarcarii calculatorului Acest aspect se refera la faptul ca un calculator supraincarcat este ajutat de unul mai putin incarcat. Optimizarea intretinerii Cu cat mai complexe si mai mari sunt componentele retelei, cu atat devine mai importanta detinerea de instrumente de lucru care sa permita administrarea si intretinerea usoara a retelei. Posibilitatea diagnosticarii si intretinerii la distanta a retelei faciliteaza service-ul in aceasta directie. Definitie: Reteaua de calculatoare reprezinta un ansamblu de echipamente de calcul (calculatoare, regulatoare, senzori/traductoare, elemente de executie, etc.) raspandite geografic, interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie, asigurandu-se in acest fel utilizarea in comun de catre un numar mare de utilizatori a tuturor resurselor fizice (hardware), logice (software si aplicatii de baza) si informationale (baze de date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate. O alta definitie: prin retea de calculatoare intelegem o colectie de calculatoare autonome interconectate intre ele. Se spune despre doua calculatoare ca sunt interconectate daca sunt capabile sa schimbe informatii intre ele. O alta notiune utilizata este lucrul in retea care reprezinta conceptul de conectare a unor calculatoare care partajeaza resurse. Resursele pot fi:- date (baze de date);- aplicatii (orice program: Word, un program de gestiune a stocurilor, etc.);- periferice (elemente de automatizare, imprimante, scannere, etc.).

Capitolul 1 Elemente harware ale unei retele de calculatoare

O retea de calculatoare este in general compusa din mai multe calculatoare conectate intre ele. Unul dintre acestea, de obicei cel mai puternic, gestioneaza activitatea intregului sistem; el este numit server; celelalte calculatoare sunt numite workstation(statii de lucru ) Comunicarea intre calculatoare se poate face serial sau paralel. Conectarea de tip serial implica o viteaza de transfer destul de mica, dar linii de comunicare destul de putin pretentioase(cum ar fi liniile telefonice). in conculizie ea este folosita cu predilectie pentru calculatoare aflate la mare distanta. Calculatoarele unei retele cu mica raspandire geografica (acealsi birou, cladire, cladiri vecine), comunica intele ele printr-un protocol special de tip paralel care este asigurat de o placa speciala, cate una pentru fiecare calculator in parte. Aceasta placa se introduce in calculator (in unul din conectorii de extensie ai placii de baza), iar in exterior are o mufa ce va fi cuplata la cablul de comunicatie. Cablul de comunicatie poate fi de tip thin(subtire) sau de tip thick (gros). El trece pe la ficare calculator in parte asigurandu-i conectarea la retea, iar la ultimul nod al unei retele, conexiunea este incheiata de un conector de tip terminator. Pe langa aceste componente, des intalnite pentru o retea de calculatoare, exista disponibile diferite alte produse ce asigura comunicatii de tip special. Componentele hardware elementare includ trei tipuri de dispozitive:1. Echipamente de transmisieEchipamentele de transmisie reprezinta mediul utilizat pentru a transporta semnalele unei retele catre destinatie. Tipurile de medii includ cabluri coaxiale, cabluri torsadate si fibre optice.Tipurile de medii LAN pot fi, de asemenea, intangibile. Ele pot fi semnale luminoase, radio si microunde, transmise prin aer. Retelele WAN au, de asemenea, echipamente de transmisie proprii. Astfel de echipamente sunt descrise de obicei prin viteza de tact si structurile lor de cadre, nu ca simple medii de transmisie. Mediul lor fizic este irelevant comparativ cu performantele lor.2. Dispozitive de acces

Un dispozitiv de acces raspunde de:Formatarea corecta a datelor, astfel incat sa fie acceptate de retea.Plasarea datelor in reteaAcceptarea datelor care ii sunt adresateIntr-o retea locala, dispozitivul de acces este cunoscut ca placa de interfata cu reteaua (NIC Network Interface Card). NIC este o placa de circuite instalata intr-un calculator si ocupa un slot de intrare/iesire de pe placa de baza a acestuia. Reteaua este cablata apoi la portul pus la dispozitie de aceasta placa. NIC formeaza cadrele de date care trebuie transmise de aplicatiile calculatorului, pune datele in forma binara si accepta intrarea cadrelor adresate calculatorului respectiv.Intr-o retea WAN, dispozitivul de acces este un router. Routerele opereaza la nivelul 3 al modelului de referinta OSI si includ doua tipuri de protocoale: de rutare (routing) si rutabile (routable). Protocoalele rutabile, ca IP, sunt utilizate pentru a transporta datele dincolo de limitele domeniilor de nivel 2.Protocoalele de rutare furnizeaza toate functiile necesare realizarii urmatoarelor operatii:Determinarea cailor optime prin reteaua WAN pentru orice adresa de destinatie dataAcceptarea si trimiterea pachetelor prin aceste cai la destinatiile lor.3. Dispozitive ce repeta semnalele transmiseRepetorul este un dispozitiv care accepta semnalele trimise, le amplifica si le plaseaza din nou in retea. Intr-un LAN, un repetor cunoscut mai mult sub numele de concentrator (hub) permite conectarea in retea a mai multor dispozitive, prin furnizarea mai multor puncte de intrare in retea. Aceasta functie este atat de importanta pentru retelele LAN actuale, incat adevaratul lor rol regenerarea semnalului este adesea uitat.Capacitatea concentratorului de a regenera semnalele este la fel de vitala pentru succesul unui LAN ca si capacitatea de a asigura mai multe puncte de intrare. Semnalele electronice trimise printr-un cablu se vor deteriora in mod inevitabil. Aceasta deteriorare poate lua una din urmatoarele doua forme: atenuare sau distorsionare.Atenuarea este scaderea puterii semnalului.Distorsionarea este modificarea nedorita a semnalelor in timpul transferului. Fiecare dintre aceste forme de deteriorare trebuie sa fie abordata si rectificata separat.Atenuarea poate fi compensata prin dimensionarea cablurilor la o lungime minima, pentru a garanta ca semnalul este suficient de puternic pentru a ajunge la toate destinatiile din lungul cablului. In cazul in care cablul trebuie sa fie relativ lung, poate fi instalat pe linie un repetor.Distorsionarea este o problema mai grava in transmiterea semnalelor. Aceasta este diferita de atenuare. Semnalele distorsionate pot altera orice date transportate. Repetoarele sunt incapabile de a face diferenta dintre semnalele corecte si cele distorsionate; ele repeta semnalele fara deosebire. Exista totusi mai multe metode de combatere a distorsiunilor:Urmati riguros orice instructiuni de instalare care v-au furnizate impreuna cu mediul dumneavoastra de transmisie.Identificati toate sursele care pot cauza distorsiuni. In continuare, incercati sa indepartati cablurile de sursele respective. De asemenea, poate fi util sa folositi tehnologii speciale de transmisie in retea, precum cablarea prin fibre optice, care pot impiedica aparitia distorsiunilor.Utilizarea protocoalelor de retea care au capacitatea sa detecteze si sa corecteze automat orice erori de transmisie posibile.

Aceste componente sunt elementare prin faptul ca toate retelele trebuie fie sa le contina, fie cel putin, sa functioneze in preajma lor.

Capitolul 2 Tipuri de cabluri

1. UTP (Unshielded Twisted Pair) - cablu torsadat n pereche, neecranat, coninnd 4 perechi de fire. Prin fir se denumete conductorul metalic izolat electric. Fiecare pereche de fire este rsucit, cu un pas de torsadare cuprins ntre 80 i 200 mm, care difer de la o pereche la alta. n plus, perechile sunt torsadate ntre ele, cu un pas de 300 mm, pentru reducerea diafoniei dintre ele (crosstalk). Perechile sunt nvelite ntr-o manta de protecie mecanic, realizat din material plastic. Impedana caracteristic a perechii de cablu UTP are valoarea tipic de 100 Ohmi. Diametrul exterior al cablului este de 0,43 cm, dimensiunile sale mici i preul redus constituind avantaje n alegerea acestui cablu pentru reelele de calculatoare. Mufarea cablului se face cu un clete de sertizare, cu conectori RJ-45 (Registered Jack -45) Izolaiile firelor sunt de culori diferite (codul culorilor), pentru a permite identificarea perechilor de fire i corespondena lor la capetele cablului. Necesit folosirea repetoarelor de semnal pentru lungimi mai mari de 100 m, care s compenseze atenuarea proprie a cablului. Cablul UTP nu este protejat fa de interferenele electromagnetice i radio externe. Se prefer instalarea separat (nu n acelai canal de cablu) fa de alte cabluri (telefonice sau de alimentare cu energie electric). Se utilizeaz n reelele Ethernet (10BaseT), Fast Ethernet (100BaseT) i GigaEthernet (1000BaseT). 2. STP (Shielded Twisted Pair) - cablu torsadat n pereche, ecranat, cu 4 perechi de fire. Fiecare pereche de fire este torsadat i ecranat cu o folie metalic (pair shield). Toate perechile sunt ecranate electromagnetic cu un ecran suplimentar de grup (overall shield) de tip folie sau panglic metalic. La exterior, se folosete o manta din material plastic, pentru protecie mpotriva factorilor mecanici sau de clim. Impedana caracteristic a perechii din cablul STP are valoarea tipic de 150 Ohmi. Acest cablu permite minimizarea efectelor diafoniei dintre perechi i a interfereneleor electromagnetice (EMI - ElectroMagnetic Interference) sau radio (RFI - Radio Frequency Interference) din exteriorul cablului i a radiaiilor proprii spre exterior. Dezavantajele STP constau n dimensiune, greutate i pre mai mari comparativ cu UTP. Mufarea cablului se face cu un clete de sertizare, cu conectori STP, cunoscnd codul culorilor. Asemenea UTP, necesit folosirea repetoarelor de semnal pentru lungimi mai mari de 100m. 3. ScTP (Screened Twisted Pair) - cablu torsadat n pereche, izolat, coninnd 4 perechi de fire. Are denumirea echivalent de cablu FTP (Foil Twisted Pair). Este un cablu hibrid ntre UTP i STP, care nu are ecran pentru fiecare pereche de fire din cablu, dar prezint ecranul de grup. Impedana caracteristic a unei perechi de cablu ScTP este de 100 sau 120 Ohmi. Ecranul este eficient doar dac este mpmntat la ambele capete i nu prezint discontinuiti. Atenuarea specific a cablului impune utilizarea repetoarelor de semnal pentru transmisii pe distane mai mari de 100 m. La capete se monteaz conectori ScTP speciali, prin sertizare, respectnd codul culorilor. 4. CABLUL COAXIAL - alctuit dintr-un conductor metalic central ("firul cald"), strat izolator, ecran ("mas") i manta. Poate avea mai multe dimensiuni, specificate prin diametrul conductorului central (d) i diamentrul interior al ecranului (D), exprimate n mm, ca raport d/D: -mici: 1,2/3,5; 1,2/4,2; 1,8/6,4; -medii: 2,6/9,4; - mari: 5/18. Cablurile coaxiale sunt utilizate n diverse domenii, ntruct atenuarea proprie pe unitatea de lungime este redus comparativ cu cablul torsadat, interferenele electromagnetice sunt practic nule i se pot utiliza segmente de cablu cu lungimi mai mari fa de UTP (185 m pentru cablul coaxial subire; 500 m pentru cablul coaxial gros). n reelele de calculatoare Ethernet se poate folosi: -cablul coaxial subire (thinnet) de 3,5 mm (RG-58), de 50 Ohmi, care este deosebit de uor, flexibil, uor de instalat i ieftin, dar necesit condiii deosebite de mpmntare; se folosete n reele 10Base2; -cablu coaxial gros (thicknet) de 9,4 mm (RG-59), de 75 Ohmi, mai greu, mai rigid i mai scump, dar de band mai larg, este indicat pentru realizarea magistralei de date (backbone) dintrun LAN (10Base5). Se mufeaz cu conectori BNC. 5. CABLUL OPTIC (Fiber Optic Cable) - alctuit din mai multe fibre optice, uni- sau multimod, cu miez transparent (din material plastic sau sticl), nveli refractar (cladding) cu indice de refracie mai mic dect cel al miezului, manta (Plastic Shield), material de umplere (Kevlar Reinforcing Material), eventual un fir de inox pentru creterea rezistenei mecanice, i manta exterioar (Outer Jacket) din plastic. Pentru reelele de calculatoare se utilizeaz cablu optic dual, cu doar dou fibre optice, care n funcie de dimensiuni (10 m; 50 m ... 100 m) pot avea unul sau mai multe moduri de propagare a luminii n interiorul miezului. Fibrele optice subiri sunt de tip unimod i avnd o atenuare sczut, sunt folosite pentru transmisii la distane mari fr amplificare (