Competitivitatea exporturilor româneşti: quo vadis · totale pe plan mondial din formula iniial...

Competitivitatea exporturilor româneCompetitivitatea exporturilor române��ti: ti: qquouo vvadisadis ??

Elena Iorga, consilier

Direc�ia Studii Economice

Banca Na�ional� a României

Bucure�ti, 15 aprilie 2010

Structura prezent�riiStructura prezent�rii

1. Cadrul conceptual al analizei

2. Rezultatele analizei

3. Competitivitatea prin pre�

4. Competitivitatea non-pre�

5. Concluzii


1. Cadrul conceptual al analizei1. Cadrul conceptual al analizei


Conceptul de competitivitateConceptul de competitivitate (1)(1)

� În sens larg, competitivitatea se refer� la performan�a economic� a unei ��ri �i implic� analiza în termeni relativi a modului în care se înregistreaz�:

� îmbun�t��irea standardelor de via�� câ�tiguri de productivitate� stimularea �i promovarea inova�iei

� În sens restrâns, conceptul se refer� la competitivitatea prin pre� pe plan interna�ional, m�surat� prin indicatori de natura cursului de schimb efectiv (Trichet, 2009)


Analiza performanAnaliza performan��ei exporturilorei exporturilorfolosind metoda cotei de piafolosind metoda cotei de pia�� constante � constante (1)(1)

� Metodologie propus� de Tyszynski (1951), dezvoltat� de Leamer& Stern (1970), Richardson (1971), Fagerberg & Sollie (1987), Loveridge & Selting (1998), Simonis (2000)

� Structura pe produse �i destina�ii a exporturilor unei ��ri poate afecta dinamica exportului agregat �i evolu�ia cotei de pia�� a unei economii:� specializarea pe produse poate favoriza m�rfuri pentru care

dinamica cererii este mai ridicat� (sc�zut�) decât media

� orientarea comer�ului exterior poate favoriza pie�e cu o dinamic� peste (sub) medie

� Evolu�ia cotei de pia�� depinde îns� �i de m�sura în care �ara respectiv� poate fi (sau nu) capabil� s� concureze eficient cu oferta competitorilor


Analiza performanAnaliza performan��ei exporturilorei exporturilorfolosind metoda cotei de piafolosind metoda cotei de pia�� constante � constante (2)(2)

� Ecua�ia descompunerii varia�iei cotei de pia��:

– modificarea procentual� a exporturilor economiei analizate, respectiv la nivel mondial, din bunul i c�tre pia�a j în perioada t

– ponderea bunului i c�tre pia�a j în totalul exporturilor economiei analizate, respectiv la nivel mondial

– modificarea procentual� a exporturilor din economia analizat�, respectiv la nivel mondial

unde:

Efectul structural Efectul de competitivitate

��

��

��

�

��

��

i jijijij

i jijijij ggggg )()( **** ��

*, gg

*

*

,

,

ijij

ijij

gg

��


Metoda cotei de piaMetoda cotei de pia�� constante� constante: efectul structural : efectul structural

Se poate descompune în:� Efectul structurii pe produse:

� arat� în ce m�sur� specializarea relativ� a exporturilor unei ��ri este direc�ionat� c�tre produsele pentru care cererea la nivel mondial este mai dinamic�

� Efectul orient�rii geografice:

� arat� în ce m�sur� specializarea pe anumite destina�ii corespunde pie�elor de desfacere cu ritmuri de cre�tere superioare mediei la nivel mondial

� Efectul structural mixt:

� termen rezidual care reflect� interac�iunea efectelor dintre structura exporturilor în func�ie de produse �i cea în func�ie de distribu�ia geografic�

� �i

iii g ** )( ��

� �j

jjj g ** )( ��

**

**

*

*** )()()( ij

i j j

ijjj

i

ijiiijij g��

��

�

��

��

��

��

��


Limitele metodei cotei de piaLimitele metodei cotei de pia�� constante� constante

� Efectele determinate în urma descompunerii cotei de pia�� a exporturilor difer� în func�ie de:

� nivelul de dezagregare a datelor pe produse �i parteneri comerciali

� alegerea perioadei de baz�

� Realizarea analizei prin utilizarea exporturilor în termeni nominali nu permite determinarea unei distinc�ii clare între contribu�ia volumului exporturilor �i cea a pre�urilor la cre�terea cotei de pia��

� Metoda este aplicat� pe perioade de timp discrete de�i structura exporturilor se schimb� continuu


Date utilizateDate utilizate

� Analiza s-a concentrat pe comer�ul cu UE, exporturile totale pe plan mondial din formula ini�ial� fiind substituite cu exporturile totale intracomunitare

� Au fost utilizate 37 de grupe de produse (nivelul cu dou� cifre al Clasific�rii Standard de Comer� Exterior) �i 26 de pie�e de desfacere (sursa: Eurostat)

� Gruparea în func�ie de nivelul tehnologic s-a bazat pe clasific�ri similare realizate de BCE �i OCDE


2. Rezultatele analizei2. Rezultatele analizei


10,69,47,014,1Efectul competitivit��ii (EC)

0,1-0,10,30,1Efectul structural mixt (EMx)

0,10,5-0,50,3Efectul orient�rii geografice (EPt)

-0,40,3-0,3-0,9Efectul structurii pe produse (EPr)

-0,10,7-0,5-0,5Efect structural (ES) ES = = EPr+EPt+EMx

10,410,16,513,7Efect total (ET) ET=ES+EC== Rro-Reu27

3,9-4,199,26,1Cre�tere medie exporturi UE27 (Reu27)

14,45,9315,719,7Cre�tere medie exporturi RO (Rro)

0,70,890,710,54Cota de pia�� medie în exporturi intra-UE27

2000-20092007-20092004-20062000-2003

Efectul structural devine favorabil doar Efectul structural devine favorabil doar îîn ultimii trei anin ultimii trei ani


Efect de competitivitate dominant pe Efect de competitivitate dominant pe îîntreg intervalul analizatntreg intervalul analizat

0

50

100

150

200

250

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Sursa: Eurostat, calcule BNR

efectul total

efectul structural

efectul de competitivitate

indice (procente); 1999=100

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

efectul structurii pe produse

efectul orient�rii geografice



Sectoare

puncte procentuale

Not�: Contribu�iile sunt calculate ca diferen�� între rata de cre�tere a sectorului/pie�ei în România �i în UE, multiplicat� cu ponderea sectorului/pie�ei în exporturile României c�tre UE.

0,082,057,28

9,413,745,580,09


0,292,584,09

6,962,633,870,46

2,000,91

11,22

14,133,392,728,02

Alte state membre UENoile state membre UEEA12Pie�e de desfacereTOTALNivel tehnologic ridicatNivel tehnologic mediuNivel tehnologic sc�zut

2007-20092004-20062000-2003

Efectul de competitivitate se manifest� mai ales Efectul de competitivitate se manifest� mai ales îîn sectoare n sectoare cu nivel tehnologic mediu cu nivel tehnologic mediu ��i pe relai pe rela��ia cu zona euro ia cu zona euro


20002000--2009: Efe2009: Efectul de competitivitate r�mâne dominant ctul de competitivitate r�mâne dominant ��i la nivel i la nivel regional, regional, îîns� componenta geografic� este semnificativ� ns� componenta geografic� este semnificativ�

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

BG CZ HU PL RO SK

efectul de competitivitate (EC)

efectul structural mixt (EMx)

efectul orient�rii geografice (EPt)

efectul structurii pe produse (EPr)


procente


România recupereaz� România recupereaz� îîn ultimii trei ani pierderile relativen ultimii trei ani pierderile relativedin perioada 2005din perioada 2005--20062006

0

50

100

150

200

250

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

BG CZ HU

PL RO SK



Efectul total

0

50

100

150

200

250

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

BG CZ HU

PL RO SK


Efectul de competitivitate


România: PoziRomânia: Pozi��ie nefavorabil� din perspectiva ESie nefavorabil� din perspectiva ESpe pe îîntreg intervalul analizatntreg intervalul analizatff

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009


BG CZ HU

PL RO SK


Efectul structurii pe produse

85

90

95

100

105

110

115

120

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

BG CZ HU

PL RO SK


Efectul orient�rii geografice


România: ModifiRomânia: Modific�ri semnificative c�ri semnificative îîn structura exporturilor n structura exporturilor din perspectiva nivelului tehnologic, din perspectiva nivelului tehnologic, ……

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009 1999 2009

Nivel tehnologic sc�zut Nivel tehnologic mediu Nivel tehnologic ridicat


BG CZ HU PL RO SK

procente


…… îîns� industria textil� ns� industria textil� ��i a mobilei r�mân mult mai bine reprezentatei a mobilei r�mân mult mai bine reprezentatedecât la nivelul agregat al exporturilor intracomunitaredecât la nivelul agregat al exporturilor intracomunitare

-20

-10

0

10

20

30

40

50

Ind. alimentar� Textile Lemn,mobil�

Produseminerale

nemetalice

Metalurgie,construc�iimetalice

Chimie Ma�ini,echipamente

Mijloacede transport

Echipamenteprofesionale

�tiin�ifice

Ma�inielectrice

2000-2003 2004-2006 2007-2009

puncte procentuale


Not�: Indicatorul este definit ca diferen�� între ponderea unui anumit sector în exporturile intracomunitare ale României �i ponderea acestuia în exporturile intracomunitare ale UE27.



EvoluEvolu��ie nefavorabil� a sectoarelor ie nefavorabil� a sectoarelor îîn care sunt specializaten care sunt specializateexporturile româneexporturile române��titi

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

Ind. alimentar� Textile Lemn,mobil�

Produseminerale

nemetalice

Metalurgie,construc�iimetalice

Chimie Ma�ini,echipamente

Mijloacede transport

Echipamenteprofesionale

�tiin�ifice

Ma�inielectrice

2000-2003 2004-2006 2007-2009

puncte procentuale


Not�: Indicatorul este definit ca diferen�� între rata de cre�tere a exporturilor UE27 dintr-un anumit sector �i rata de cre�tere a exporturilor totale ale UE27.



TendinTendin�� de cre� de cre��tere a importantere a importan��ei relative a pieei relative a pie��elorelornoilor state membre ale UE noilor state membre ale UE îîn defavoarea zonei euron defavoarea zonei euro


Ritm mediu anual de cre�tere a exporturilor intracomunitare ale UE27

2000-2009

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

RO SK BG LT CZ

PL

EE LV CY

HU SL

LU AT

BE GR MT

DE

DK FR FI NE IT SE ES PT IE UK


procente

Diferen�e RO-UE27 privind pondereade�inut� în exporturile intracomunitare

de o anumit� pia��

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

EA12 Noile statemembre UE*

Alte state membreUE

* exclusiv România

2000-2003

2004-2006

2007-2009

puncte procentuale

România exploateaz� România exploateaz� îîn mai mic� m�sur� dinamismuln mai mic� m�sur� dinamismulpiepie��elor noilor state membre ale UEelor noilor state membre ale UE

20002000--20092009

33,7

15,017,317,8

22,3

14,8

0

5

10

15

20

25

30

35

40

BG CZ HU PL RO SK

ponderea exporturilor c�tre NSM; procente


UE27: 10,5


3. Competitivitatea prin pre3. Competitivitatea prin pre��


Cursul de schimb efectivCursul de schimb efectiv ca m�sur� a competitivit�ca m�sur� a competitivit��iiii (1)(1)

� Cursul de schimb efectiv nominal (NEER)

� reflect� evolu�ia monedei unei ��ri în raport cu partenerii s�i comerciali;

� reprezint� media ponderat� a tuturor cursurilor bilaterale în func�ie de importan�a relativ� a partenerilor comerciali:

n

i

wi

iSNEER1

)(

– ponderea partenerului comercial i în totalul schimburilor comerciale

– cursul de schimb nominal bilateral fa�� de moneda din �ara i

unde:

iS

iw


Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit�Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit��iiii (2)(2)

� Cursul de schimb real bilateral

� reprezint� cursul nominal bilateral ajustat cu diferen�ialul de infla�ie existent între cele dou� ��ri:

*tttt ppsq ��

Not�: Toate variabilele sunt exprimate în logaritm natural.

ts

tp

*tp

– cursul real de schimb

– cursul nominal de schimb exprimat ca unit��i de moned� na�ional� pe unitate de moned� str�in�

– indicele pre�urilor pe pia�a intern�

– indicele pre�urilor pe pia�a extern�

tq

unde:


Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit�Cursul de schimb ca m�sur� a competitivit��iiii (3)(3)

� Cursul de schimb efectiv real (REER)

� arat� evolu�ia cursului de schimb nominal, ajustat cu diferen�ialul de infla�ie dintre o �ar� �i partenerii s�i comerciali;

� reprezint� media ponderat� a tuturor cursurilor reale bilaterale în func�ie de importan�a relativ� a partenerilor comerciali:

n

i

wi

iQREER1

)(

– ponderea partenerului comercial i în totalul schimburilor comerciale

– cursul de schimb real bilateral fa�� de moneda din �ara i

unde:

iQ

iw


REER REER –– metodologie de calculmetodologie de calcul

� REER difer� în func�ie de alegerea componentelor sale principale:� num�rul ��rilor partenere luate în considerare

� modalitatea de ponderare utilizat�

� indicii de pre� utiliza�i pentru ob�inerea cursului real bilateral– indicele pre�urilor de consum (IPC)

– indicele pre�urilor de produc�ie (IPP)

– deflatorul PIB

– costul unitar cu for�a de munc� (ULC)– indicele pre�urilor de export (sau al valorii unitare a exporturilor)

� metoda de agregare (de regul�, media aritmetic�/geometric� ponderat�)


Alegerea deflatorului (1)Alegerea deflatorului (1)

� Indicele pre�urilor de consum� frecven�� lunar�� modalitatea de construire a indicelui este relativ uniform� între ��ri � include pre�urile bunurilor necomercializabile (în func�ie de ponderea

în co�ul de consum)� include pre�urile bunurilor din import �subestimeaz� îmbun�t��irea

competitivit��ii ca urmare a deprecierii monedei

� Indicele pre�urilor de produc�ie� frecven�� lunar�� exclude pre�urile serviciilor � m�sur� mai bun� pentru bunurile

comercializabile� include îns� �i anumite bunuri necomercializabile� fa�� de IPC exist� diferen�e mai mari în modalitatea de construire

a indicelui în diferite ��ri � inconsisten�� în analiz�� include influen�a pre�urilor bunurilor intermediare din import


Alegerea deflatorAlegerea deflatoruluiului (2)(2)

� Deflatorul PIB� frecven�� trimestrial�

� indice comparabil între ��ri

� include pre�urile bunurilor necomercializabile

� Indicele costului unitar cu for�a de munc�� frecven�� lunar�

� include atât evolu�ia salariilor, cât �i evolu�ia productivit��ii muncii

� m�sur� incomplet� a costului total

� nu ia în calcul rolul capitalului


Not�: Pre�ul de export relativ al României reprezint� raportul dintre pre�ul extern al competitorilor �i pre�ul de export al României. Pre�ul de export al competitorilor este calculat ca o medie aritmetic�, ponderat� cu valoarea exporturilor, a pre�urilor de export (exprimate în euro) practicate de principalii competitori (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria). Ca proxy pentru pre�urile de export s-au folosit pre�urile produc�iei industriale pentru pia�a extern� din industria prelucr�toare.

Competitivitatea prin preCompetitivitatea prin pre��: determinan: determinan��i i ��i m�suri alternativei m�suri alternative


Pre�uri de export relative

60

80

100

120

140

160

180

2004

2005

2006

2007

2008

2009

pre� de export relativ

NEER

pre� de export_RO

pre� de export_competitori

Sursa: Eurostat

indice (procente), 2005=100

Curs de schimb efectiv

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2004

2005

2006

2007

2008

2009

REER_BRI (IPC)

REER (IPC)

REER (ULC)

REER (PPI_ext)

REER (deflator PIB)

Sursa: BRI, INS, calcule BNR

indice (procente), 2005=100

Cât de mult au contat perioadele de apreciere a REERCât de mult au contat perioadele de apreciere a REER??

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

ian.00 ian.01 ian.02 ian.03 ian.04 ian.05 ian.06 ian.07 ian.08 ian.090,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4REER*

cota de pia�� 1 (sc. dr.)

cota de pia�� 2 (sc. dr.)

* (+) apreciere, (-) depreciere

Not�: Cota de pia�� 1 = exporturi RO c�tre UE27/importuri intracomunitare UE27 Cota de pia�� 2 = importuri UE27 din RO/importuri intracomunitare UE27

Sursa: BRI, Eurostat, calcule BNR

varia�ie anual�; procente; medie mobil� pe 12 luni procente


România: cota de piaRomânia: cota de pia�� este � este îînc� printre cele mai sc�zute din regiunenc� printre cele mai sc�zute din regiune, , ……

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

ian.00 ian.01 ian.02 ian.03 ian.04 ian.05 ian.06 ian.07 ian.08 ian.09


procente; medie mobil� pe 12 luni

PL

CZ

HU

SK

RO

BG


…… dar viteza de credar viteza de cre��tere dup� aderare este superioar� competitorilortere dup� aderare este superioar� competitorilor

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România Slovacia0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

cre�terea cotei de pia�� în 2000-2009

ritm mediu anual de cre�tere a cotei de pia�� dup� aderare* (sc. dr.)

t


* momentul ader�rii: 2004 pentru CZ, HU, PL, SK; 2007 pentru BG, RO.

procente procente


4. Competitivitatea non4. Competitivitatea non--prepre��


VariaVaria��ie modest� a ponderii firmelor inovativeie modest� a ponderii firmelor inovative��i a efectelor asupra cotei de piai a efectelor asupra cotei de pia��


i �ii l di bil� 3 l i

România*

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1998

-00

2002

-04

2004

-06

1998

-00

2002

-04

2004

-06

1998

-00

2002

-04

2004

-06

gama de produse cota de pia�� calitateaproduselor

* ind. prel.

pondere în totalul firmelor cu activitate de inovare; %

Compara�ii interna�ionale*

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

2002

-04

2004

-06

BG CZ HU PL RO SK FR

Sursa: Eurostat

pondere în totalul firmelor; %

România*

0

2

4

6

8

10

1998-2000

2002-2004

2004-2006

1998-2000

2002-2004

2004-2006

cereri de brevete înregistrarea unuimodel industrial

Sursa: Eurostat


F1 = cereri de breveteF2 = înregistrarea unui model industrial

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2 F1 F2

BG CZ HU PL RO SK FR

* ind. prel.


Perioada: 2004-2006

Compara�ii interna�ionale*

Preocupare redus� pentru invenPreocupare redus� pentru inven��ii, ii, dar dar îîn linie cu tendinn linie cu tendin��a regional�a regional�


i �ii l di bil� 3 l i

România

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Sursa: Eurostat

procente în PIB

Compara�ie regional�

0,0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

BG CZ HU PL RO SK

Sursa: Eurostat

2000-2003

2004-2007

procente în PIB

Bugetul Bugetul R&DR&D al companiilor româneal companiilor române��ti din industria prelucr�toareti din industria prelucr�toarenu a nu a ��inut pasul cu creinut pasul cu cre��terea economic� terea economic�


InvestiInvesti��iile str�ine directe iile str�ine directe –– factor important de susfactor important de sus��inereinerea exporturilor românea exporturilor române��titi


Exporturi realizate de întreprindericu ISD din ind. prel.*

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2006 2007 2008* pondere în total exporturi

Sursa: BNR

procente

Ponderea investi�iilor greenfield în totalul ISD** din ind. prel.

0

10

20

30

40

50

2005 2006 2007 2008

Sursa: BNR** stoc

procente

mediul de afaceri (2008)

indicele competitivit��ii IMD

(2009)

guvernan��(2008)

u�urin�a de a face afaceri (2010)

competitivitatea global� (2009)

02040

6080

100120

apropierea de centruindic� o pozi�ie

favorab il�

guvernan��(2000)

u�urin�ade a face

afaceri(2006)

competitivitatea global� (2001)

indicelecompetitivit��ii

IMD(2006)

mediul de afaceri (2006)

0

20

40

60

80

100

120

Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria

apropierea de centru indic� o pozi�ie

favorab il�

Sursa: World Economic Forum, World Bank (Doing Business Indicators, Governance Indicators), Economist Inteligence Unit, International Institute for Management Development (World CompetitivenessYearbook)

Relativ� Relativ� îîmbun�t�mbun�t��ire a competitivit�ire a competitivit��ii nonii non--prepre��


absorb�ia de tehnologie

la nivel de firm�

ISD �i transferul

de tehnologie

complexitatea procesului

de produc�ie

re�eauade marketing

capacitateade inovare

cheltuieli de cercetare dezvoltare

0123456

Indicele competitivit��ii globale (2009): detalii

dep�rtarea de centruindic� o pozi�ie

favorabil�

ponderea firmelorcare consider�

reglement�rile vamale �i comerciale drept

constrângere major�(procente)

durata mediede a�teptare în vam�

(export; zile)

durata mediede a�teptare în vam�

(import; zile)

ponderea firmelorcare export� direct

(procente)

ponderea firmelor exportatoare (procente)

0

10

20

30

40

Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria

Comer�ul exterior: cadrul de desf��urare

Sursa: World Economic Forum, World Bank (Enterprise Survey)

PoziPozi��ie ie îînc� nefavorabil� fanc� nefavorabil� fa�� de competitori� de competitori la majoritatea criteriilorla majoritatea criteriilor


5. Concluzii5. Concluzii


Concluzii (1)Concluzii (1)

� Cota de pia�� a exporturilor române�ti în UE r�mâne înc� redus�, dar viteza de cre�tere a acesteia s-a accelerat în ultimii ani� dup� aderare, ritm mediu anual de majorare a cotei de pia��

superior principalilor competitori

� episoadele de apreciere substan�ial� a REER nu au erodat cota de pia��

� Cre�terea cotei de pia�� s-a realizat aproape integral pe seama efectului de competitivitate� efectul structural a devenit relevant doar în ultimii trei ani

� competitivitatea prin pre� a fost decisiv�, în timp ce la nivelul competitivit��ii non-pre� progresele au fost modeste


Concluzii (2)Concluzii (2)

� Structura exporturilor române�ti s-a îmbun�t��it mult din perspectiva nivelului tehnologic, f�r� a egala îns� rezultatele altor ��ri din regiune� catalizator: investi�iile str�ine directe

� Sectoarele în care sunt specializate exporturile române�ti nu au avut o evolu�ie favorabil� la nivelul comer�ului intracomunitar

� Bottom line: Posibilitatea de exploatare a valen�elor competitivit��ii prin pre� scade pe m�sura progreselor în planul convergen�ei � accentul trebuie mutat pe competitivitatea non-pre�


Competitivitatea exporturilor româneşti: quo vadis · totale pe plan mondial din formula iniial...

Documents

Transcript of Competitivitatea exporturilor româneşti: quo vadis · totale pe plan mondial din formula iniial...