Projects: TIPTAP, FOCI

Competitivitate regională în

ESPON Proiecte: DEMIFER, EDORA,

EU-LUPA, RERISK, TIGER

Sinteze ale proiectelor ESPON

ESPON reprezintă Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale

Conţinut 1. Prezentarea rapoartelor

ESPON

DEMIFER – Demografia şi fluxurile migratorii ce afectează regiunile şi oraşele europene Proiectul DEMIFER – Demografia şi fluxurile migratorii ce afectează regiunile şi oraşele europene vizează impactul demografic al fluxurilor migratorii asupra regiunilor şi oraşelor europene si examinează implicaţiile acestora asupra competitivitaţii regionale şi coeziunii teritoriale. Previziunile indică criza forţei de munca care se instalează în UE după 2010, precum şi faptul că dincolo de anul 2017 se va produce stagnarea si apoi diminuarea gradului de ocupare al fortei de muncă. În acest context, Comisia Europeană recunoaște necesitatea de imigrației din afara UE pentru a fi realizate cerințele de pe piața forței de muncă europeană. Al patrulea raport privind coeziunea relevă faptul că deja la ora actuală, cresterea populaţiei UE depinde si de imigraţie. În acest document de lucru, Comisia a identificat necesitatea analizelor suplimentare ce vizează efectele migraţiei asipra viitorului demografic al Europei. 

1

2

3

4

5

6

Prezentarea rapoartelor ESPON Definiţia conceptelor în rapoarte

Tematica

Utilizarea conceptelor

Cazuri concrete

Ilustraţii

2

Ca răspuns la aceste chestiuni, proiectul vizează efectele demografice ale fluxurilor de imigranţi asupra oraşelor europene şi examinează implicaţiile acestora asupra competitivităţii regionale şi coeziunii europene. 

http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/demifer.html 

 

EDORA – European Development Opportunities in Rural Areas (Oportunităţi europene de dezvoltare în spaţiile rurale)

Reforma  Politicii  Agricole  Comune  în  cadrul  Agendei  2000  potenţează semnificația  de  dezvoltare  rurală  în  interiorul  acestei  politici  sectoriale. Dezvoltarea  rurală,  în conformitate cu Strategia de  la Lisabona  / Göteborg, este  conceput  pentru  a  sprijini  crearea  de  locuri  de  muncă  și  creștere economică în zonele rurale într‐un mod durabil.  

În  acest  context,  proiectul  EDORA  furnizează  dovezi  cu  privire  la oportunitățile de dezvoltare ale diverselor tipuri de zone rurale din Europa și dezvăluie opțiuni pentru  îmbunătățirea  competitivității  acestora.   Proiectul identifică oportunitățile  şi punctele  forte pentru dezvoltarea regională, prin cooperarea  teritorială  și  de  asemenea  analizează  impactul  potențial  al schimbărilor climatice asupra oportunităților de dezvoltare a zonelor rurale. 

 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/edora.html 

EU – LUPA – Modele europene de utilizare a terenurilor Structura utilizării terenurilor a suferit mutaţii importante în ultima jumatate de  secol,  uneori  cu  grave  efecte  negative  cum  ar  fi:  extinderea  urbană, impermeabilizarea  solului,  pierderea  biodiversității,  eroziunea  solului, degradarea  solului,  inundații  sau  deșertificare.  Însă modul  de  schimbare  a destinației  terenurilor  variaza  de  la  o  regiune  la  alta.  Până  în  prezent, utilizarea  terenurilor  și modificarea  utilizării  terenurilor  în  Europa  au  fost abordate  în  principal  din  punct  de  vedere  tematic.  Proiectul  a  intuit necesitatea de a integra toate aceste puncte de vedere diferite. Structura de utilizare  a  terenurilor  devine  din  ce  în  ce mai multi‐funcțională, nu  numai inter‐sectorială,  ci  transced  şi  granițele  administrative.  Astfel,  obiectivul acestui proiect este de a dezvolta o metodologie pentru analiza informațiilor comparabile  despre  regiuni  și  orașe  europene,  pe  baza  datelor  din  surse diferite și la diferite niveluri. 

 

3

Mai mult decât atât, proiectul furnizează informații regionalizate,  integrând dimensiunile fizice (de acoperire a terenului), cu dimensiuni socio‐economice (utilizarea terenurilor) și de mediu, în scopul de a înțelege dinamica utilizării terenurilor,  mutaţiile  ce  intervin  în  utilizarea terenurilor  și  a  modelelor actuale de utilizare a terenurilor  la nivel european,  identificând principalele provocări  în  diferite  tipuri  de  teritorii,  regiuni  și  orașe  și  definirea recomandărilor de politici pentru a face față provocărilor. 

http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/EU‐Lupa.html 

RERISK Europa  intră  într‐un nou peisaj energetic: Prețurile  la energie au crescut  și dependența  de  combustibilii  fosili  este,  de  asemenea,  în  creștere.  Astfel, necesităţile de aprovizionare cu energie, cât si creşterea cererii vor  impune, în viitor, o  întoarcere spre sursele  regenerabile de energie, cât  şi utilizarea eficientă  a  energiei. Miniștrii UE  responsabili  cu  dezvoltarea  teritorială  au acordat  prioritate  acestui  aspect  prin  exprimarea  intenției  lor  în  Agenda Teritorială  (2007)  de  a  explora  și  dezvolta  oportunități  de  noi  forme  de aprovizionare cu energie din surse regenerabile. Având în vedere acest lucru, acest  proiect  se  axează  pe  oportunitățile  pentru  a  sprijini  furnizarea  de energie competitive  și curate pentru  regiunile din Europa  și de a genera  și  consolida sursele de energie durabilă. De asemenea, proiectul oferă dovezi teritoriale  orientate  spre  viitor  cu  privire  la  impactul  creșterii  prețurilor  la energie  asupra  competitivității  regiunilor  europene,  precum  și  asupra coeziunii în Europa, într‐o perspectivă pe termen lung. 

http://www.espon.eu/export/sites/default/Documents/Projects/AppliedResearch/ReRISK/ReRiskfinalreport.pdf  

TIGER Acest  proiect  abordează  globalizarea  dintr‐o  perspectivă  teritorială  și  şi‐a propus  să  analizeze  aspectele  sale  teritoriale,  cât  și  dinamica  acesteia  la diferite  niveluri  spaâial‐geografice.  Proiectul  abordează,  de  asemenea, importanța cooperării  teritoriale  și a  fluxurilor de  legătură pe  teritoriul UE. Scopul principal al proiectului este de a  identifica dimensiunea  teritorială a procesului de globalizare, inclusiv  în perspectiva unei extinderi a Europei.  

Dimensiunea contextuala a proiectului este evidentă, reuşind să surprindă cu acurateţe poziţia Europei şi a regiunilor sale la nivel modial în multe domenii de cooperare economică şi socială. Prin analiza  tendinţelor de evoluţie  şi a schimbărilor survenite, cât şi prin caracterul prospectiv, proiectul TIGER este util  identificării  potenţialului  teritorial,  cât  şi  exploatării  sale  eficiente  la nivelul diferitelor regiuni europene. 

http://www.espon.eu/export/sites/default/Documents/Projects/AppliedResearch/TIGER/FR/TIGER_Executive_Summary.pdf  

 

4

2. Definiţia conceptului în

rapoarte

Competitivitatea regională în DEMIFER Competitivitatea  regională  este  tratată  în DEMIFER  în  funcţie  de  tendinţele demografice  şi  de  migraţie.  Raportul previzionează  diminuarea  forţei  de muncă în  următorii  ani,  fapt  ce  va  avea repercusiuni  negative  asupra  creşterii economice  şi  a  competitivităţii  regionale. Având  în  vedere  faptul  că unele  zone  sunt mai accesibile si mai adaptate iar altele sunt repulsive,  reactia  lor  va  fi  diferita  la diminuarea forţei de muncă şi acest fapt va imprima o  redesenare a  ierarhiei  in  funcţie de competitivitate.   Competitivitatea regională în EDORA EDORA,  prin  evaluarea  stadiului  actual  al dezvoltării  zonelor  rurale  europene, reprezintă un proiect‐reper  în  identificarea competitivităţii regionale, la nivelul spaţiilor rurale.  Proiectul  identifică  punctele  forte, dar  şi  cele  slabe  ale  regiunilor  rurale, utilizînd  o  baza  de  indicatori    adecvaţi problematicii  rurale  europene  actuale (economici,  sociali  şi  de  mediu), impunandu‐se  ca  un  veritabil  ghid  în prospectarea  viitorului  economic,  social  şi de mediu al spaţiilor rurale.   Competitivitatea regională în EU-LUPA Deşi  nu  impune  o  definiţie  explicită  a conceptului, proiectul EU‐LUPA consideră că o  bună  utilizare  a  terenurilor  contribuie  la îmbunătățirea competitivităţii regionale,  

Competitivitatea regională în RERISK Spre deosebire de EU‐LUPA, ReRISK oferă o definiţie generală a competitivităţii regionale – aceasta se bazează pe o serie de factori favorizanţi in ceea ce priveşte creşterea veniturilor, dar şi a capacităţii de inovare, ce descriu performanţa unei economii în raport cu o alta. În ceea ce priveşte inovaţia, aceasta a fost definită în acest raport ca fiind capacitatea de a genera noi idei. Inovaţia reduce vulnerabilitatea economică a unei regiuni, deoarece are capacitatea de a imprima structurilor economice diversificare )prin încurajarea creării de noi activităţi)  Competitivitatea regională în TIGER  Proiectul  TIGER,  pe  lângă  competitivitatea regională,  abordează  problematica competitivităţii oraşelor europene,  În acest sens,  TIGER  identifică  oraşe  europene importante la nivel global si alte orase. Evaluarea  competitivității  regionale,  în general,  este  evidențiată  prin  combinarea unor  indicatori  diferiţi,  utilizându‐se comparaţia  dintre  state.  Principala contribuție  a  acestei  proiect  constă  în reflecțiile  pe  relatia  globalizare/ competitivitatei,  atât  la  nivelul  regiunilor europene,  cât  și  în  funcție  de  nivelurile ierarhiei urbane.    

3. Tematica  Proiectul  DEMIFER  abordeză  problematica tendinţei  de  schimbare  a  structurilor demografice.  Prin  analiza  succesivă relaţională  a  îmbătrânirii  populaţiei,  a impactului migraţiei  şi a dinamicii  forţei de muncă,  DEMIFER  reuşeşte  să  creioneze  o imagine a demografiei europene  la nivel de regiuni.    

5

2. Ce politici teritoriale pot contribui la îmbunătăţirea poziţiei Europei în lume şi la creşterea coeziunii teritoriale interne? 

3. Cum pot teritoriile europene să îşi îmbunătăţească performanţa lor în cadrul economiei globale? 

4. Utilizarea conceptelor  Scenariile  elaborate  de  către  autorii proiectului DEMIFER sunt organizate în jurul problematicii  de  evoluţie  a  caracteristicilor populaţiei active şi impactul acesteia asupra competitivităţii regionale şi asupra coeziunii teritoriale. Raportul  final nu  este  conceput pentru  a  oferi  raspunsuri  demografice  la chestiunea coeziunii şi a competitivităţii, dar tipologiile  şi  scenariile  de  evoluţie  pot furniza  informaţii  ce  permit  ajustarea măsurilor  şi  politicilor  în  favoarea  creşterii competitivităţii  şi/sau  coeziunii.  Astfel,  în ceea  ce  priveşte  problema  competitivităţii regionale,  afirmă  că  politicile  publice  ale scenariului 2 (Europa liberală în expansiune) şi  cele  ale  scenariului  4  (Europa  liberală contestată)  aduce  în  prim  plan competitivitatea.  Proiectul  EDORA  urmăreşte  procesul  de diferenţiere  a  spaţiilor  rurale  în  scopul identificării  modului  în  care  politicile europene  şi  naţionale  pot  sprijini dezvoltarea durabilă a acestora, apelând  la resursele proprii. Raportul EDORA vizează o abordare pe mai multe niveluri, având drept scop  consolidarea  coeziunii  teritoriale  si  a competitivitatii  în  zonele  rurale.  Procesele de diferențiere  ale mediului  rural  au  loc  la diferite  scări  spațiale.  Politicile  UE  pot  fi suficiente  în  sine., ele  ar  trebui  corelate  la cu politicile naţionale şi regionale. Trei  tipologii  stau  la  baza  diferentierii spaţiilor rurale (figura 2): 

1. Ruralitate/accesibilitate 2. Structuri economice 3. Criterii de performanţă 

 

EDORA  evaluează  stadiul  actual  de dezvoltare  a  zonelor  rurale  europene,  pornind de  la o baza adecvata de  indicatori economici,  sociali  şi  de  mediu,  indicatori capabili  să  ne  releve  punctele  forte  sau punctele  slabe  ale  acestora. De  asemenea, analiza  oportunităţilor  de  dezvoltare  a zonelor  rurale  este  deosebit  de  utilă  în identificarea  acelor  areale  care  pot  fi mai bine  exploatate  în  scopul  creşterii competitivităţii  şi  a  coeziunii  la  nivel regional şi european. 

Proiectul EU‐LUPA abordează problematica competitivităţii  regionale,  apaland  la  mai multe teme: ‐  Urbanizarea  –  relaţiile  urban‐rural,  diversitatea funcţională, accesibilitate ‐  Dezvoltarea  durabilă  –  schimbările climatice, gestionarea resurselor naturale şi energetice,  utilizarea  energiei  regenarabile ‐ Transportul ‐  Coeziunea ‐ economică, socială, teritorială ‐  Cooperarea  teritorială:  transnațională, transfrontalieră  și  pe  același  teritoriu.  În  ceea  ce  privește  competitivitatea regională,  ReRISK  abordează  problema dependenței energetice. Din acest punct de vedere,  proiectul  identifică  scenariile energetice  cu  situaţia  dependenţei energetice,  ce  permite  relativizarea corelaţiei  dintre  competitivitate  şi dependenţa energetică.  Proiectul  TIGER  se  focalizează  pe  relaţia competitivitate  /  coeziune.  Aceste  proiect răspunde  la  chestiunea  competitivităţii regionale  şi  feed‐back‐ul  teritoriilor europene,  la  diverse  scări  de  analiză  (ţări, regiuni,  oraşe  mari),  ca  raspuns  la concurenţa  globală  (figura  1).  TIGER abordează chestiunea competitivităţii dintr‐o  dublă  perspectivă  a  globalizării  –  locul teritoriilor  (ţări,  regiuni,  oraşe  mari)  în Europa  şi  locul  teritoriilor  europene  la nivelul economiei globale.  Din această perspectivă, proiectul raspunde la trei chestiuni majore: 

1. Cum ar trebui să se poziţioneze Europa în cadrul economiei globale? 

6

a)  Provocarea  migraţiilor.  Europa  se confruntă  cu  diminuarea  potenţialului demografic  şi    cu  îmbătrânirea  populaţiei, fiind nevoită să atragă forţă de muncă  înalt calificată, în scopul de aşi menţine poziţia în economia globală.  În acest context, Europa a  fost  şi este atractivă pentru  studenții din întreaga  lume. Cu toate acestea,  în prezent se  confruntă  cu  creșterea  concurenței  din alte  părți  ale  lumii,  alaturi  de  America  de Nord; b)  Provocarea  cunoaşterii.  În  scopul  de  a menține  poziția  sa,  Europa  trebuie  să progreseze  în  economia  bazată  pe cunoaștere și pe procese de inovare.  2.  Provocările  geografice  și  importanța relaţiilor  Europei  de  vecinătate  și  cu întreaga lume.  

5. Cazuri concrete  În  proiectul  DEMIFER  diferitele  scenarii demografice sunt aplicate la un esantion de regiuni  europene.  Proiecţia  populaţiei  este făcută  pentru  anul  2025.  Plecând  de  la această  proiecţie,  autorii  proiectului asociază  competitivitatea  regional  cu evoluţia  populaţiei  totale  şi  a  populaţiei active (figura 3).  În cadrul proiectului EDORA, s‐a procedat la selectarea a 12 regiuni rurale asupra cărora s‐au  efectuat  tot  atâtea  studii  de  caz. Acestea sunt: 

‐    Studii  de  caz  asupra  relaţiilor  între coeziunea teritorială şi  relaţiile urban‐rural. Sunt abordate cateva teme majore, precum:  migraţia  navetistă,  expansiunea  urbană  si periurbanizarea, turismul rural, migraţia etc. Căteva regiuni sunt arhetipale: 

‐ Slavonia  de  Sud  şi  Chelmsko‐Zamojski  sunt  caracterizate  de epuizarea resurselor de populaţie şi feminizare 

‐ În  cazul  Skye  şi  Yorkshire de Nord, imigraţia recentă a populaţiei tinere este  contrabalansată  de  migraţia vărsticilor etc. 

EU‐LUPA  identifică  tipuri  regionale  de utilizare  a  terenurilor  şi  masoară  pentru perioada  2000‐2006  intensitatea schimbarilor  (mică,  medie,  mare)  în utilizarea  terenurilor,  privite  si  prin perspectiva dimensiunii PIB‐ului regional. Raportul oferă, de  asemenea,  recomandări care se leaga de competitivitate regională şi de utilizare a solului.  Potrivit  proiectului  ReRISK,  sunt  necesare măsuri  urgente  pentru  a  ajuta  economiile regionale  cele  mai  vulnerabile,  în  special cele  situate  în  partea  de  est  a  Europei, pentru  a  răspunde  provocărilor  creșterii prețurilor  la  energie  pe  termen  lung.  Dar ReRISK  indică,  de  asemenea,  că competitivitatea  nu  este  singură  implicată în regiunile Europei de Est, posesoare a unei baze  industriale  vechi  şi  dependentă  de transformările primare. Aceeaşi soartă o au şi  regiuni  ţărilor  industrializate  –  regiunile cu  o  accesibilitate  redusă  la  centrele  de aprovizionare,  ceea  ce  implică o  crestere a cheltuielilor  de  deplasare,  a  transportului aerian sau turismului.  În  cadrul  proiectului  TIGER,  conceptul  de competitivitate  regională  este mobilizat  în paragrafele  dedicate  rolului  Europei  în lume.  Europa  este  considerată  într‐o perspectivă  comparativă,  între  spațiul european  și  teritoriile  NAFTA  și  ASEAN. Competitivitatea  teritorială  este  abordată de un singur indicator: PIB / cap de locuitor și evaluările sale la nivel de stat. Se observă diferența  de  bogăție  considerabilă  între Europa  și  NAFTA  pe  de  o  parte,  și  între aceste zone și ASEAN, pe de altă parte.  În acest proiect se identifică două provocări majore, raportate la poziţia Europei în lume: 1.  Provocările  tematice  –  creşterea economică  europeană  va  depinde  de capacitatea  de  a  înţelege  oportunităţile globalizării,  care  sunt  legate  în  special  de pieţele  emergente.  Europa  are  o  poziţie cheie  în diviziunea  internaţională a muncii, fiind  specializată  în  domenii  de  înaltă  şi medie  tehnologie,  în  producţia  globală  de bunuri  şi servicii precum  şi  în concentrarea capitalului.  Conservarea  acestei  poziţii  se bazează pe mai multe provocări decisive:

7

Al doilea grup de regiuni vulnerabile, în care7‐10%  din  populaţia  activă  depinde  de industrii  mari  consumatoare  de  energie, include o serie de teritorii care fac parte din fostul  bloc  comunist:  România  (Centru)  și Ungaria (Észak ‐Magyarország și sudul Marii Câmpii),  precum  Estonia  și  Letonia. Împreună,  aceste  regiuni  par  a  fi  deosebit de  vulnerabile  la  o  creștere  generală  a costurilor de energie.  

TIGER  Analizează  orașele  în  rețelele  şi aşunge  la  concluzia  ca  orașele  europene sunt bine conectate la nivel global. Cu toate acestea,  după  ce  a  examinat  relatia  dintre conectivitatea  orașelor  și  dezvoltarea  lor economică,  raportul TIGER a găsit o  relație directă  între  conectivitatea  a  orașelor  și creșterea  şi  dezvoltarea  lor.  Analizând relația dintre orașe şi rolul lor funcţional, pe de  o  parte  şi  nivelul  regional,  pe  de  altă parte,  autorii  raportului  au  ajuns  să formuleze  o  întrebare:  Dacă  orașe  sunt acum  recunoscute ca principalele noduri  în rețeaua de funcționare a economiei globale, ce  rol mai  joacă  ele  la  nivel  regional,  care este principalul obiectiv al politicii regionale a  UE?  Chiar  dacă  poate  fi  realizată  o distribuția a populației și a ocupării forței de muncă  mai  echilibrată,  rolul  orașelor europene  globale  rămâne  unul  funcțional‐specializat  în  relații  internaționale ca "porţi de  acces".  Faptul  că  că  aceste  orașe  sunt motoarele  creșterii  regionale  și  naționale, aceasta  nu  înseamnă  că  interferează    în dezvoltarea complementară  a altor orașe, 

Conceptul de competitivitate regională este mobilizat în proiectului EU‐LUPA în cadrul a patru  studii  de  caz:  regiunea  Oresund (Danemarca‐Suedia), Eurocity Basc  (Franța, Spania),  regiunile  poloneze  Chelmsko‐Zamojski și  Jeleniogórski. Mai  ales  în  cazul regiunii  Bascilor,  dar  şi  în  cazul  regiunii poloneze  Jeleniogórski,  proiectul  face recomandari în ceea ce priveşte o mai bună cooperare  între  elementele  componente regionale,  specializate  teritorial  şi funcţional,  în  scopul  de  a  asigura competitivitatea  regionala  şi  nu  o concurenţă in interiorul regiunilor.  Proiectul ReRISK urmărește să identifice zonele  în  care  situația  este  cea mai  gravă din punct de vedere al impactului economic (> 10% din ocuparea  forței de muncă  în industriile  cu  cheltuieli  ridicat  de  energie). Acestea  sunt  situate  în  Republica  Cehă  și Italia.  În  acest  din  urmă  caz,  cele  mai vulnerabile  regiuni  reprezintă  împreună peste  50%  populaţie  ocupată  în  industrie  din  structura  populaţiei  active.  Raportul prezintă succesiv cazul regiunilor industriale italiene  și  a  regiunilor  din  noile  state membre.  În  italiană  Emilia‐Romagna, Lombardia,  Veneto,  trebuie  acordată atenție  la  fabricarea  cimentului,  deoarece energia  în acest sector  reprezintă mai mult de 30% din  totalul  achizițiilor  intermediare și  costurile  energetice  regionale  sunt  sunt aproape cu 10% mai mari decât media UE. 

8

6. Ilustraţii

Figure 1 :  Vulnerabilitatea teritoriilor europene la globalizare (TIGER) 

9

Figura 2 :  Trei tipologii care stau la baza diferentierii spaţiilor rurale (EDORA) 

10

 

ESPON este un program de cercetare aplicată finanțat de către Comisia Europeană și statele membre ale UE. Misiunea sa este de a susține elaborarea  de  politici  în  ceea  ce  privește politica  de  coeziune  a  UE.  Programul  face acest  lucru  prin  furnizarea  de  dovezi  și cunoștințe  cu  privire  la  structurile  teritoriale europene,  tendințe,  perspective  și  impactul politicilor care permit comparații  între regiuni și orașe și care sprijină  înțelegerea diversității teritoriale europene. 

CaDEC  este  un  proiect  transational  în  rețea care  are  ca  scop  valorificarea  și  diseminarea rezultatelor  şi  activităţilor  ESPON.  Proiectul face  posibil  acest  lucru  prin  utilizarea conceptelor  ESPON  ca  o  poarta  de  acces  la rapoartele ESPON. 

http://www.espon.eu  

Contacts: Romanian  ESPON Contact Point 

Author: Phd. George ŢURCANAŞU 

Figure 3:  Schimbarea populației din zonele de studiu de caz 1993‐2025 pentru diferite scenarii (populația 1993 = 100)