UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIUAL

PALEOGRAFIEI ROMNO-SLAVEVOL. 7

.

Prof. dr. docent DAMIAN BOGDAN

BIJC U REST I- 1 969-

-

-

4

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA BUCURFSTI

FACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIUAL

PALEOGRAFIEI RCMINO-SLAVE

VOL T.

Profoir.docept DAMIAN BOGDAN

RUGURESTI

-1969-

www.dacoromanica.ro

I. GENERALITATI

Denamirea paleografiei. Termenul paleografie are ace-iagi origine greaca ca si atitea alte notiuni *tiintificeol es-te format dintr-an cuvint compus ca gi alte denUmiri de aceiagiprovenient gi anume din iiet/N.c././s - vechi girork:1( -scriu .Jaarirea gi punerea in circulatie giintificA a notiunti paleogra-fie se datoregte stralucitului erudit francez Brnard.de Mont-faucon denumirea apArind in lucrarea acestuia PlaeographiaFraeca (Paris, 1708).

Caracterul *i obiectul Paleografia este gtiinta ca-re ne pune la indemin mijloacele prin care putem cunoagte gi ci-ti corect sorierile yacht istoria gi legile evolutiei lor gidetermina. - in absenta oricarei date cronologice sau topografice-epees *i locul undo s-a saris un izvor paleografic. In obiectulpaleografiei intra detail categorii de izvoare scrise - adicit texte-si anume ,manuscrisele in forma de sul (rulou) gi carte -codexu-rile- cit gi documentele in sensul cel mai larg al cuvintului(hrisoave, porunci, arti domnegti, boieregti, ecleziastice, etc.,zapise, diate (testamente) gi scrisori emise *i scrise de persoanepi institutii publice pi privatk).

Paleografia romno-slav. qtiinta care poarta denumireatpaleografia romano-slavit are drept preocupare studierea istoricu-lui gi legilor de evolutie ale scrierilor gi datarii izvoarelorpaleografice lipsite de data, care incepind cu secolul al X-leai sfirgind ou veacul al XVIII-lea s-au sorts in limba s1av4 2ntri gi regiuni loouite de ronani, cit gi a ageloragi text`Atsuscris de romini in tAri gi regiani strine, ea de pild in mang0-*tirile de pe muntele Athos al peninsulei Calcidica din Grecia.

Metodele de lucru. Scrierea este un produs al oreatieisocietAti4 omenegti, apAruta pe o anumit4 treaptii de dezvoltare

9

-

,

www.dacoromanica.ro

MOND 4 NM,

a acesteia 9 nevoia grafiei fiind simtitg paternic incd in peri-oada primelor formatii statale. Pornind de la faptul cg scrisulconstituie unul dintre factorii puternici in crearea gi dezvol-tarea culturii, care a servit oamenilor ca mijloc de comunicare*i de intirgrire a tot oeeace a Infgptuit mintea omeneascg, gra-fia nu poate fi studiat desprinsd, izolatg de viata societgtiiumane in toat complexitatea acesteia. Toomai de aceia paleogra-fia este socotitA ca cea mai importantA dintre toate gtiinvele,care ajutA la dezvoltarea istoriei de alai, apoi *i premiza OAintuirea paleografiei este dbsolut necesarl nu numai istoricul-lui qi lingvistului, at ortcArui specialist, care in munca ha, tre-bute sA se apiece asupra textelor vechi, sA le peroeap i sA leinterpreteze cOntinutul. Citirea corset& a izvoarelor paleografi-ce este o necesitate stringentA pentru folosirea just a texte-lor-izvoare istorice Se recomand in chip expres ca pregAtireapaleograficA WA se fee& pe materiai viu adicA direct pe textuloriginal qi nu pe fotocopie awl copia fotograficA dA o imaginea originalulmi numai in (lees ce privepte grafia, nu *i aspeotulmaterialului pe care s-a sorts, a cernelurilor folosite:p Dar chiar*i imaginea graftei nu intotdeauna ne o dA o fotocopie cacti atuneiaind materialul originalului s-a pstrat ea sbircituri cu muchitrezultate din impAturire, rapt gi qters la locurile de.pAturiresau in alte locuri mucegAit, putred, ros.de goareci sau de cart,ptatiou pArti lips, cu grafie mArant *i imbiesita ou ters-turi, spAlAri corectAri, rAzuiri, adAogiri contemporane sau pos-terioare imaginea graftei este departe de a fi realA, la fel *tin cazul unei reproduceri, care nu este fAcutA la marimea origi-nalului., Nu mai este de insistat asupra coptilor litografice (li-tocoptilor) unde mina desenatorului dominA i este co atit maigray gi dAungtor faptul cind un astfel de specialist nu este defel familiarizat cm alfabetul a cAror semne le deseneazA. Un e-xempla tipic in acest sans il constitute copia litograficA a in-semnArii soribolui tetraevangheliarulut din anal 15e2, dAruitde ;tefan cel Mare mAnAstirii Zografu de la Athes otitoria a-cestui strAlucit damn al Moldoveil)manusaris aflat astAzi in Bib-lioteca National din Viena.

1:=-7641717-IIValipia redatA fotografic de N.Iorga, Les arts mi-nears en R umanie,(I), Bucuregti 1934, III,pla gi fotocopia

.

,

-

-

www.dacoromanica.ro

Paleografia gi celelalte discipline auxiliare ale isto-

riei.Intre paleografie, epigrafie pdiplomaticA sigilografie,nu-mismaticA arhivistica, cronologie, criptografie papirologielco-dicologie genealogie, heraldicA metrologie filigranologie -so-cotite in chip traditional gtiinte auxiliare ale istoriei - oftgi intro bibliografie, iconografie, art& plasticgt, onomastics& 9geografie istoricat; lingvisticAoritioa textelor, etc. exist ostrinsa qi stringentA lee:burg..

Dintre aceste discipline gtiintfifice cea mai apropia-tA de paleografie este epigrafia- gtiinta inscriptiilor qi a gra-fitelor-texte luorate pe materiale ca s piatra, metalul osulelem-nul 9 tesaura, zidul, etc. Bpigrafia ca gi paleografia cercetea-zgt evolutia scrisului, insA pe cind paleografia descrie, clasifiogtgi'explicA originea gi evolutia grafiei a dog& categorii de texte-manuscrise qi documents,- epigrafia studiaza in acekagi directienumai o categoric, de texte s inscriptiile. Intro aceste dougt gtiin-te exist& nu numai o legAturgt cigi o interferent caoi sint nupatine caractere grafice trecute din inscriptii in izvoare paleo-grafice dog cum este prezent qi fenomenul invers adicgt literetrecute din texte paleografice in eels epigrafice.

ApropiatIt de paleografie este qi diplomatica - @flintsdiplomelor, a actelor cit gi a tuturor dooumentelor cAci ambelediscipline studiazA aceiagi categorie de texte.. Astfel pe cindpaleografia oeroeteaz& particularitAtile externe a documentelortgratis qi materialele folosite la scriere qi spre a-gi intAriconcluziile recurge la diplomatioA care-i pune la indemin datelerezultate din cercetarea particularittilor interne, formularulgi elementele de validare. Tot aga qi diplomatica spre a-gi temei-nici concluziile-, mai. ales in ceoace privegte autenticitateadocumentelor; recurge la datele pe care i le furnizeaza paleo-grafia in ceea ce privegte cercetarea particularitAtilor externe.Astfel chiar gi numai douA exemple confirm& cele sustinute qi a-name o toate privilegiile de proprietate emise de domnii TAriiRomAnegti ping in maul 1458 sint scrise pe piele, fAcut apt&pentru saris

- adicgt pe pergament- iar in MoldoVa aceiagi afir-

-continuare de pe pag.4 - aceleiagi insemnAri reprodus de Da-mian P.Bogdan, Din le tfia slavo-romne in Documen e rl-vind istoria Roman e intrdre, ucuregti g.18.-.

- 5 -

-

1956,

www.dacoromanica.ro

6matie este valabila pentru textele co acela*i earacter pin& lajumatatea secolului al XVI-lea.

0 legaturA asemanatoare existA intro paleorafie gi si-gilografie sau sfragisticA gtiinta sigiliilor cit gi numis-matica- *tiinta monedelor cAci sigiliile pi monedele cuprindgi inscriptii (legende) care formeazA materialul cercetarilorpaleografice, intruoit permit sA se deducA concluzii privind is-toria scrisuluie Astfel penbra a mA opri la on exemplu am arAtatincii in 1956 ca semnele grafice din inscriptia sigiliului mare alui Alexandra col Bun sint in mare parte imprumutate din hrisoa-vale loi Roman Mu*ato

Apropiata de paleografie este *i arhivistica *tiintacercetarii *i organizArii arhivelor caci aceasta pane la dispozi.Via paleografiei materialele paleografice iar paleografia ajutAarhivistitsa in descifrarea aceloraqi izvoare..

0 legAtura strinsa existA intre paleografie *i aronolo-ra - *tiinta datelor istorice -; caci spre a data textelor paleo-grafice fara data paleografia recurge la cronologie dupA cumaceasta apeleazA la paleografie spre a descifra grafia datelore

Criptologia *tiinta textelor criptice, tainuitelas-cunse - pone la dispozitia paleografiei cheia izvoarelor paleogrq-fice criptice dupa cum paleografia fornizeaza criptografiei lectu-ra *i evolutia semnelor.grafice.-

Papirologia *tiinta textelor scrise pe materialulvegetal, cunoscut din antichitate sub denumirea de papirus - arelegAtora co paleografia fiindca pone la indemina acesteia dateleel., iar paleografia ii dA descifrarea scrisului izvoarelor papiro-logiceo-

Codicologia ptiinta cercetarii tehnicii codexuriloradicA a manuscriselor in forma de carte - se leagA de paleografieintrucit altfel nu-qi poate realize sarcinilor sale, diva cum pa-leografia recurge la codicologie spre a-gi temeinici concluziileprivind partioolarittile externe ale codexuriloro

LegAturile paleografiei co genealogia *Uinta ori-ginii *i descendentei familiilor *i a neamurilor inrudite unadintre cele mai vechi *tiinte auxiliare

- se desprinde din faptolo cea dintAi pone la indemina genealogiei lectura corecta a tex-tului genealogic, iar aceasta din urea da, prin cercetarea perso.

w;

- -

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

-nagiilor studiate, oheia datArii textelor paleografice lipsite dedata.

Heraldic:a *tiinta insemnelor, blazoanelor 9 embleme-lor pi stemslor tinuturi1orl oragelor 9 personagiilor, etc.,-panela dispozitia paleografiei studiul insemnelor care ii ajutA la da-tarea textelor heraldioe Mel.' data, iar paleografia ajutA. heraldi-ca prin desoifrarea izvoarelor heraldice insotitedeext.-

Metrologia - *tiinta mAsurilor gi a greutAtilor se lea-g de paleografie prin lectura corectA a izvoarelor paleograficeou astfel de elemental iar precizarea aparitiei mAsurilor sau agreutAtilor ajutA paleografia la datarea textelor paleograficelipsite de data..

LagAtura strinsA dintre paleografie gi filigranologie -qtiinta imaginelor (filigranelor) pi a liniilor orizontale i ver-ticale Imprimate in hirtie in timpul fabricArii acestui materialvegetal rezult din faptul cA spre a data textele paleograficefArA data. - scrise pe hirtie

- cea dintii apeleazA la cea de a douapentru indicarea identiiicarea qi datarea atit a filigrane]orcit *i a liniilor orizontale *i verticale prezente in hirtie, iarfiligranologia apeleazA la paleografie spre a putea citi corectizvoarele sale.

Acelagi lucru se poate spune *i despre legturiledintre paleografie *i bibliologie - *tiinta in sine a crtiiiconografie - qtlinta figurilor, a chipurilor din texte -11 artAplasticA. onomasticA - gtiinta namelor de persoane (antroponi-mice) gi de locuri (toponimice) -; geografie istoricA; lingvisticaei critica textelor; cAci toate aceste gtiinte recurg la datelepaleografiei dupl cum paleografia apeleazA la realizArile lor,aceasta spre a-qi putea intari concluziile proprii rezultate dinstudierea particularittilor externe ale izvoarelor sale.

Inceputurile gi dezvoltarea paleografiei. Paleetbrafia a-luat na*tere in secolul al XVII-lea *i anume in Franta *i la in-cepot era incadratA in diplomaticA. Autorul lucrArii olasioeDe ridiplomatica 9 care a apArmt in anal 1681 *i a pus bazar() nunumai a diplomatical

, ci qi a altor *tiinte auxiliare ale istorl-ei, a fost marele invtat francez Jean Mabillon . Prima lucraregrtiintjficA in domeniul paleografiei este Palaeographia graecaa loi B. de Montfaucon despre care am amintit la inoeputulacestui capitol.

7

-

-

-

,

www.dacoromanica.ro

8Munca intensg de culagere 9 descriere editare gi stu-diere a izvoarelor paleografice latine clasice gi medievale aredrept rezultat nagterea paleografiei latine. Astfel vgd luminatiparului intre altele lucrArile urmgtorilor eruditi : W0Waten-

v1)D.A.Dobiasbatch, Baretholz M.Prou gi A. De BoOard, -R zdestven-skaja g1 C.Andreesou.

In domeniul paleografiei greco-bizantine este excelen-ta luorare a lmi V.Gardthawert. .

Bazele cercetgrilor gtiintifice ale paleografiei slavele pune abatele ceh Iosef lobrowsky (1882) socotit pgrintele sla-visticii. In domeniul paleografiei slave sint intii lucrgrilecard privesc paleografia rus - in acest sens rdmarcindu-se cur-surile universitare tinute de I.Sreznevski (1885) gi A.Sobolevski(1901 si 19e8) care apoi au vgzut gi lumina tiparului. Dar incg

cgtre sfirgitul secolului trecut, unul, dinbre paleografii rugianume E.Karski, publicg cursul sgu de paleografie slavg chirilicgce-1 tinea la universitatea din Vargovia (1897) curs care apoi vaapare intr-4) editie mat imbungtatitg . a cincea -'in anul_1928.Aceleagi preocupgri vor avea apoi R.Brandt (1909), N.Karinski (1915),Paleografia cbini1ic bulgarg sirbg gi bosnicg este cuprinsg intr-on studiu documentat si intuitiv- apgrut in 1913 - al prof.P.Lavrov, editorul versiunii slavone a Invgtaturilor lui NeagoeBasarab.

S-au publicat apoi gi un gir intreg de albume privindpaleografia rusg gi in acest sens'sint contributiile lui M.Pogodin(1840-1841) I.Kamanin (1899), cele mai'bune ns, fiind albuMelepublicate de A.Sobolevski (1901, 1905.gi 1906). In domeniul paleo-

1.- MajoritAtea caracterelor rusegtil bu1ggregti, uorainieneobie-loruse gi sirbegti oa gi unele dintre cele romAnesti ,comportgo transcriere internationalg deosebitg prin alfabetAstfel literile cr, g,42)8).ye,32 ci,cL ii/G; -:44) H) /-6 y , 0

X, ( az, c4,Z,17/16,t,h0,51c,1 se redau prin:b vtg,d, itz,j, 1,1!, monon!, p, r,c,t,C,u, to,cCogf, 1.5 (rust iar bulg.at ) (bulg.g romat) j, , ju, pogo (rom.A). - Tot aga liten-le romnegti c, j9S9t., se transcriu prin

r. iv)

g(i)

- -

,

www.dacoromanica.ro

Bagterea *i evolutia paleografiei romano-slave.teto-rita faptulUi oa textele romano-slave sint scrise in slavona,aceasta'a tost cauza care, Inca 9.n prima jamatate a secoluluiXVIII, a indemnat pe cercetatorii"rigine slav& ea se preoeupe deastfel de izvoare. Astfel in mill 1723-1747 pelerinul rus Va-

silo Barski calatorind la muntele Athos *i in alte loouri sfinte

din Cbientul alao/lat, aduna un material paleografic destul debogat cupritzind descrierea unor manuscriae romano-slave *iredarea insemnarilor din astfel de texte aflate in manastirileatonite, formind o lucrste de in anul 1785 J. se publica de oat-re Academia rusa de' gtiintev Aoelagi caraoter-x are 0 lucrarealui Victor Grigorovici - roman din partile de dincolo de Nistrarezultat al calatoriei intreprinse in Turcia europeana in oursulprimei *i celei de a doua jumatatt a secolului trecut.

Cele dintii date gtilatiifice privind paleografiaromano-slavi ni le da vestitql slavist roman loan Bogdan *i anu-me spre sfirqitul veaoului trecat (1890) prin urmAtoarele lucrariale sale t eiteva manuscripte slavo-romane din Bdblioteca trijr=

Cinci documente istorioe slavo-romane dinatalaiLualljamerialedelaVilj.aanmaadin1_.1.a_L.,._p.__,.irinciatul1adu1uiDocu).tulsttxdiatdinctd.Biznevedere istorio arheelo lc i aleo rafic (ca prefata la vol.23din Uricariu al lui Teodor Codrescu *i in extras, 110 p.) formes-za continutul unui studiu de popularizare *tiintifica a lui Gh0Ght-banesou

- unul dintre cei mai sirguincio*i culegatori gi editoride documente romane*ti vechi ale carui colectii Surete pi izvoadeepi Ispisoaoe si. zapise nu pot lipsi de pe masa de lucru a unuiistoric ou toate lipsurile inerente lor.

Merits. o deosebita pretuire introducerea *i cu dbiectpaleografic pe care I.Bogdan o va publics in 1902 *i In 19o5 laale sale Zct,c-umente pi regeste privitoare la relatiile Tarn Roma-auti ou Bra ovul i cu Tara U ureascii in sec:ACV i XVI pi Do.vaments_ailitare la rela iile Tarn Romanepti cu Brapovul si ou

Nu mai puting pretuire se cade a acorda contributiilorcunoscutulni erudit rus Aaacimirski roam diva mama aduse lastudial paleografiei romano-slave prin 6rmatoare1e sale lucrari

9

-

4222E1212 de la Viena

-

t

- 9 -

;

Tara Ungureasca in ate. XV ei XVI:1

-

www.dacoromanica.ro

10

ffanuscrisele slave *i rosegti ale bibliotecilor romAnegti1) Do--1)diplomaticcumentele valahe din punct de vedere-paleografic 0:

Documentele moldovene*ti din panct de vedere paleografic gi diplo-matic 3) *i Documentele slave ale arhivei din Brasov din punot devedere paleografic gi diplomatic4). Aceeaqi pretuire i se cuvineqi articolului publicat de Emil Kalulniacki Scrierea chirilicA

ARomano-Ita romani5)asupra caruia am insistat in voluma I din

slavica.Tin. Manual de paleografie slavo-romntlscris de H-.Stahl-

partea de expertizA pi grafologie-gi D.Bogdan -partea paleografi-ca s-a publicat in anul 1936, lucrare Care de*1 are lipsuritotu*i este solicitat gi astazi atit de romani, cit si de streini.

Cele mai multe din capitolele paleografiei romAno-slaw-ve au fost tratate de autorul acestor Andori in lucrarea :111L22222grafia slavo-romAngt aparut6 in vol.I-.din introducerela Documente privind istoria Romaniei, studiu socotit pretios decatre specialigti.

S-au publicat apoi la domeniul paleografiei romano-slave *i citeva albume din care primal apartine mediCului de ori-gine hutula dup altii chiar romana Jurko lucrareaconstituind o anexti la editia acestuia de Documente valaho-bulga-re eau daco-slave) care insit s-a publicat *i in extras, in forma-,tul in folio.

A doua lucrare In acelaqi domeniu apartine lui I.Bogdan fiind publicat6 stab titlul :Album paleografio cuprinzind

1.- In ruseste Slavjanskie i russkie rukopisi zwhrs/4;kbiblio-tek, S.Petersburg, 1905.

2.- In rusegte: Valabskie gramoty v paleografiCeskom i. diplomati-deskom otnogenijah , in Russkij filologiCeskij vestnik, LIV

(1905) p. 49-67.-3.- In ruse*te Moldavskie gratOty v paleografigeskom i diplo-

matieskom otnogenijah , in aceiasi revistA din nota 29 LT(1906) nra si 2 p.177-198.

4.- In rusewbe s Slavjanskie gramoty Bragovskogo arhiva v paleo-graficeskom i diplomatiCeskom otnogenijah, in aceeagi revistg,LVII (1907) nr. le p. 131-145.

5.- In rusegteairillovskoe pistmo u Rumyn.6.. In rusegte.: Valaho-bolgarskie ill. dako-slavjanskie gramaty,

S.Petersburg, 1840.

- -

-

../4-4cL

t

s

www.dacoromanica.ro

dougzeci si ease facsimile de documente romanesti - cuprinzinddocuments aflate in arhivele Bragovului. Acelagi va tipAri laMoscova in anii 1908-1911 Documente gi peceti moldoveneW in

Dfacsimile (sec.XIV-XVI) -92 de plange, care ins& va fx n circa-latie abia in anal 1929 de cAtre N.Iorga care i-a dat un noutitlu gi anumes Album paleografic moldovenese. Documente din seco-lele al XIV-lea, al XV-lea gi al XVI-lea adunate de loan Bogdangi pablicate ou o introducere gi rezumat de N.Iorga. In anal 1911Stelian Petresou public& facsimile dupg manuscrisele cuprinse in.Odoarele de la NeamI gi Beau. iar mnsprezece ani mai tirziu I.Biano redg in colectiaA Documente de artg romaneascg veche, 10plange din EVanghelia slavo-greacA scrisg in mAngstirea Neamtuluide Gavril Monahul la 1429; Anol 1934 ne aduce un Album de docu-ments moldo9 putlAja,ylegul,A1,1V-11AAL, publicat de Paul Mihai-viol (astgzi Mihail); Tot in acelagi an apare minunata carte alui N.Iorga Les artes mineurs en Roumania care cuprind numeroasefacsimile gi dupg manusorise romanegti sorise in slavonegte; Inanul 1943 am publicat in colaborare ou A.Sacerdoteanu fasoioolandin Culegere de facsimile

. seria slavg.Remarc og paste hotare apare incA in timpul primului

rAzboi mondial - in 1916 - un foarte bun Album de facsimile dal:4manuscrise chirilice de origins romaneascAlaatorat lui A.Sobo-levski gi E.KaldLiacki gi publicat de Academia rusg de gtiinte.

YII.Alfabetele slave vechiPoporul roman venind in contact ou unele dintre nea-

murile slave, care dupg cregtinare 9 aveau aceiagi religie ca *iromanii, a adoptat de la slavi atit unele elemente ale organiza-tiei bisericegti cit *i scrierea lor. SA ne oprim deci in ce;ece armeazg asupra scrierii slave.

Incepind din a doua jumgtate a secolului al IX-lea,unii dintre slavi au inoeput sA scrie intr-un prim alfabet national,iar la inceputul secolului al X-lea au cunoscut gi un al doileaalfabet national, Aceste dou alfabete, dintre care until se numegteglgolitic de la ouvintul slay rAckroitz (Cuvintvorba) iar altulchirilic -da la numele de persoang Chiril, poartg numele in gtiin-tg de alfabete slave vechi. Aceste alfabete au capAtat o astfel

snigkov stkirillovskih rukepisej nu-mynskogo pr.ishadenija.

11 -

,

0

-

www.dacoromanica.ro

- 12

de numire, pentra cA in alfabetul glagolitic gi eel chirilic, s-ausaris primele texte slave exprimate in limba literar, pe care aucreat-o fratii Constantin gi Metodie, despre care va fi vorba maijos - limbA care se chiamA slavA veche gi a cArei durat se intindedin a doua jumtate a secolulai al IX-lea gi ping la sfirsitul vea-cului al XI-lea.

Unul dintre cele douA alfabete a fost creiat de greculConstantin supranumit Filozoful care nAscut la Salonic moarein februarie 869, in virstA de 42 de and, pe patul de moarte cAlugArindu-se sub numele de Chiril unul dintre cei mai strAlucitiinvAtati ai evului mediu, ajutat intr-o astfel de strAdanie de cat-re fratele Eau mai in virstA cu gapte ani Metodie care sfir-geste din viat la Velegrad -capitala Moravieit in anul 885.Crearea alfabetului de care Constantin are la bazA puternicecauze politice.

Astfel francii cAutau cu mice pret sA supun dominatieilor pe slavi; gi in acest Bens aplicau dictonul latin :Divide etimpera. DatoritA acestei tendinte, principle Pribina, care domneapests slavii din pArtile Slovaciei de astAzi, a foot izgonit inanul 830 de cAtre Moimir principele Moraviei Mari, Francii iausub ocrotirea lor si de MAi lupta de indepandentA a Moraviei Mari.UM:vie I. fiul lui Carol eel Mare . reugegte astfel avind departea sa pe Pribina sA-1 detroneze, in anal 846 pe Moimirt; inscAu-rind in loc pe Rostislav, nepotul lai Moiair. Ins4 pe drumul deintoarcere dap& victoria reputatA, Ludovic I este atacat si batutde Oars cehii rAsoulati iar campaniile lui urmAtoare impotriva co-hiler au acelagi insuaces. 'Mind biruinta confratilor sAi, Rostis.lav se pregAtegte s inlAture suzeranitatea franca, actionind im-potriva lui Ludovic. Se produc astfel lupte gi ciocniri necontenitsintre fostul suzeran gi vasal gi se ajunge astfel cA in preajmaanului 862 Rostislav reugeste s5-si consolideze situatia incheindo aliant Ott tarul bulgar Boris si trimitind ela inceputul anului862, solia sa la Constantinopol ca ai trimit dascAli. Acestaeste anal de inoepere a operei nemuritoare a lui Constantin gi Me .todie, qi textpl pe care 1-au exprimat solii lui RestiSlav cAtreimpAratul bizantin Mihail al III-lea avea urmAtoral cuprins OPo.Fora nostru a lepAdat pAginismul 9 ins noi nu,avem dasolli caresl ne invete noun eredintA pe limbs noastrA".Drept rAspuns la

9

-

il

-

,

www.dacoromanica.ro

cererea lui RoStislav cirmuirea bizantina ii. trimite in anal863 pe cei doi frati saloniceni din care Constantin pe ling& eaera un stralucit imvatat . cam am aratat mai sus - era gi oniscusit diplomat, iar Metodie w un talentat organizator. De a-coast& misiuno moravica se leagA strins opera nopieritoare a luiConstantin gi Metodie sintetizata in trearea primuloi alfabetslay in faaritea limbii literare slave, in crearea de operaoriginals gi traduceri din greceste in slavoneste gi prin aceastacrearea vietii literare a slavilor 9 organizarea bisericii gi agoolii

Dat fiind faptul cA aga namitele legende panonice carenareaza viata gi opera lui Constantin gi Metodie, pavestireadespre litere a calugarului Hrabr de la inceputul secolului alX-lea cit qi cola doua abecedare unul de la anchen gi altulde la Paris . acesta supranumit.Abecedarium bulgaricum nm men-tioneaza care ammo din cele doga alfabete slave vechi este operalui Constantin, specialiptii se straduiesc de mai bins de dotal.veacuri BA stabileasca in mod corect care anume este alfabetulfaarit de Constantin Filozoful. Saracia marturiilor cit gi fag-tul c& pill& in zilele noatre nu au ajuns originalele textelorcreate gi talmaoite de cei doi frati salOniceni a &IS la emite.rea a poste cincizeci de ipoteze privind prioritatea gi ori-ginea alfabetelor slave vechi.1)

Referitor la originea alfabetului glagoli.tia inca in 1737 J. Frisch emitea ipoteza izvorului tahigrafic2)a acestei scrieri 9 penru ca la 1782 Iosef Dobrows14y sA sustinaea alfabetul respectiv este opera calugarilor croati din see.al XII-1ea. In acelagi timp insA compatriotul mai in virstA lalui Dobrowsky - Ghelasie Dotner socotea cA alfabetul glagoliticeste opera color doi frati-salonilignieParerea lui Dobner esteapoi dezyoltata de yestitul invatat P.SafCilk, la care ader AUmai putini renumitii eruditi F.Miklesich, B.Kopitar, VAgepkin,VoTagic gi altii.1-:1775a-TIE1TEUFfia respectiva la sfirgitul acestui capitol.2.- Tahigrafia este un sistem stenografic a carei descoperlre

se atribaie lui Tiro% sclavul eliberat al lui Cicero.

- 13

9

-

Alfabetal la olitic.-

-

www.dacoromanica.ro

Ins& au fost gi phreri contrarii in sensul priori-

thtii alfabetului chirilic gi in acest sens s-au exprimat La yea-cal trecut savantii rugi; I:Sreznevski; V.Grigcrava, Taloriaski,AtSobolelski, S.Karski iar in zilele ncastre L.Oerepnin, Vastrin,invatatal bulgar'Emil Gheorghiev gi

Majoritatealinvatatilor au astAzi urmatoarele pareri1. primal alfabet slay a fost alfabetul glagolitio; acest alfa-

bet este oreatia lui Constantin FilOp izverul pricipalal alfabetmlui glagolitia tl oonstitaiVataoh de tip aura*.

Argumentele prioritatii sorierii glagelitiee sint ur-nitoareles grafia glagolitich. a fost in uz nu numai in texteleslave vechi ci gi in cele medieval scrise in Bulgaria, Mo-ravia, Panonia, Dalmatia croath, Cehia, Rasia g/ Dobrogea (graft-tale de la Murfatlar-Basarabi); existh palimpseste - adioh per,-gamente de pe care s-a gters textul initial gi s-a saris anal pos-terior - ca text glagolitic paste care ulterior in sece101e XII-XIII s-a saris un text chirilio scriitorul rue Upir Lihii, preetla Novgorod, arath ch. a traascris in anal 1o47 tilcuirea Geier12 apostolimc Kofft444o84e= din chirilici, In4A dat Mad faptaleh textul pe care 1-a copiat este chirilic se desprinde premizalogicdcht acesta a transoris de pe ma text glagolitic ; oomparatiVcu chirilica glagolitica este putin prielnich comodithtii sari-magi. yi in sfirgit prioritatea glagolitiGet fat de ohmnilioo dovedesc oaracterele complicate ale eelei dintii fath de a doaa,gtiut fiind faptu1 c civilizaia omeneasoh in evolutia ei a marstotdeaana de Is complicare la simplificato asea ce este pi o,logich a naturii.

Originea alfabetului glagolitic din oursiva greach es-te emish. in anal 1880 de care paleograful englez Isak Taylor.Ipoteza lui Taylor este apoi push la punct de chtre VatroslavJagic un titan al slavisticii supranumit pe drept cuvint Nestor.ul filologiei slave

- care considera GA alfabetql gladolitio con-o stilizare a graflsi cursive grecegti. Ipoteza Taylor.

Jagio este apoi adoptath de chtre cei mai strldoiti invatati cade pild4 V.GRadthausan, A.Leskien, T.Fortunatov, P.Lavrov, N.Dur-novo J.Vajs, A.Seligev si

Cu aceasta insh problema originii alfabetului gla-golitio no s-a rezolvat, Gaol. inch in anal 191, inv4atul germanAlfred Rahlfs observa oh' scrierea glagolitich aa poate deriva

- 14 -

altii.

;

stituie

e

altii.

-

-

,

www.dacoromanica.ro

AISAMT ELI. SLAV E VEni I

6TittC

TiPCAPiTAL

GUI& L iTiCFOIkrIA VALOARE. FORMA VALoARE

ciFRICA.

4

3

833'2 S9

4020304050607080

4

E34

6

40

20304050

a

bVVg gci 3

ede eje2: G./

rtld.

Z Z

1

m m

n n

o o

7*.\

O

(..1FRicA

H Tali t.

cfb

ovo

cir

a

7

33

(t))FIAAMNH 1\1

0 0

a

ciz n

i

I

70

-.4

f.

.47,3z

i" A ae_ 2 - b

ERr 4 r 1A 5 4E a G t C e 5-

sZ,

xzr 7I i iii 3 I-I 8 i i,- 4

In 1 eAM nA E0 8

www.dacoromanica.ro

ai

4002,00300400500600700sou

9004000

80400200300400500GOO

800

90090

400)

40~

900

5 5

tU

f fcho

int4En,

?aft'

z 1, ir

6,1 ZS

y Ib

ia, .a,iuo

39

o

ce(est.)

F,elLri

Aft-FranIrm

Lion

cjtrt

caTv, franc.

wi111!1

CT0,sy

X X0

YUiyzzi

f0

If&A

A

s

r,

w

90

9

.1)

h b

W

64

tr

www.dacoromanica.ro

Lii"Mit ?At. EOSLAVE. CREATE POSTE.RICTR CELOlk,104A ALFAZETE SLAVE VECHi

-6 -6

1 800 I Eil 1 t

..,

111

110111.1111

sm

- ja- je

SUM GRAFiCt iMPRUMUTATEDiN SCRAM GREAC

- - 3 60 ks cstil .... - v 700 ps Ps

.... Q,G 90 -

. __

- r

:Mims I-4

-

Nme

?)9)q -7,' -\ 900 - -

g

-

tit

www.dacoromanica.ro

- 18 -

din grafia eursiv& greaca, intrsait aoeasta d$n arm& reprezinto grafie a literelor legate intre ele; ceea ce nu este oazalglagoliticii; Ins& marea autoritate a lui Jagigr a determinat pespeciali*ti sa'nu ia in seam& Gels scrise de amintitul invAtatgerman. Abia in 1942, savantol bulgan Emil Gheorghiev ii insm-gegte cele scrim, de Rahlgs eroarea lmi *Tagil fiind apoi desy&-

luit& oitva ani mai tinziu *i de canoscata paleograf& savie-tics& Eugenia Granstremi. Problema eSte relaat& in anal 1955 dereputatul slavist francez Andri Vaillant care dovedegte in chippreemtonin, c& scrierea glagolitied initial& nu are nimic comuncu grafia greceaseil cursiv. Aparitia alfabetului glagolitic es.te in direct& *i strinsa legtar& en tendinta slavilor de a-*iinsuqi no nemai culture ci *i independenta national& *i cultarali.

De aici *i caracterul specific al alfabetului glagolitic carenu este nici grecesc nici latinesc ci on scris nou creat de slavi.Constantin-Chinn ereatorul lui - cam arat& Just Vaillant - gi-apus problema de a Mari an saris original slay, ca prin aceasta

rtspundA tendintei slavilor spre Independent& coltural& vinational& gi s& se opunl cotropirii pi inrobirii streine. In afa-r& de aceasta formele grafice ale alfabetului respectivtrebuiaa sa fie deosebitoare de cele ale alfabetolui grecescpentru ca astfel Constantin s preintimpine persecutia Romei,cind el a plecat dimpreang au Metodie ca s& caltanalizeze pa sla.vii care se aflau in sfera de iafluent& a Romei. Originea alfa-betuloi glagolitic ca ma prodas al scrisului grecesc cursiv cadeastfel 04 totulo Coinciderea anora dintre formele grafice glago-Utica eu formele literelor din alte alfabete nu este nici camin dezacord en originalitatea alfabetului onset de Constantin -Ohiril, raptul c. aatorul unai alfabet dispunea de an numarlimitat de f&snire a caracterelor grafice - ceroulete$ ore-ciolite; tritinghiolete, liniate, verticale legate ou orizontalegi tabulate $ dovedegte c& o astfel de coincidere cu forme gra-fice din alte alfabete este inevitabil, adaug acelagi inv&tat.Este de la sine inteles c procesal de creatie nu exclude nemi-niscente; in cazul de' fat& din alfabete pe care creatorulunui nou alfabet le.a ounoscot. Dar waste?' nu hot:Ir.:Aso ea-ractenul eminamdnte nou al alfabetului glagolitic. pi A.Vaillantsfir*egte prin a arta - cu deplin temei el alfabeta glagoli.

s

-

www.dacoromanica.ro

. 19 -

este opera unei personalitgti care a creat qi na a derivat lite-rele glagolitice din caracterele grafice ale anti sau a mai mul-tor alfabete.

Dat fiind faptul insg, ekcel dintii dascgl al slavi-lor, Constantin Pilo:soft:1 . era qi an desavirgit orientalist one-le caractere ale alfabetului glagolitio le-a preluat qi din scri-erile ebraico.samaritene. ii acest sens sint in discutie in-trucit specialiptii nu au reugit incA sg. se pung de acord - armg-toarele caractere glagolitice (chirilio = )cillo(A),T(.1),1,-)(-K),crb(7T),(Y(=q),V(=LoW(.--f-i-i)..

Dupg indicatia lui Hrabr, prima alfabet slay vechi cu.prindea 38 de Mere care semne grafice dupg aprecierea celormai competenti cercetaori erau urmgtoarele t

12' yo

7

17-D,&Er.c5r,S,AR1H,0%,7),Y, 7CY-7) ;0)7iDi 11( 7 ;35 7,4: 8'1111 A t)77,1:E i/KC( 1711gjq's-auII)'fb '- creat

mai tirziu.Dougzeci gi opt dintre caracterele alfabetului glagoli.

tic au o valoare dublg: litere qi cifreLe ca qi unele_semne gra.fice din alfabetul gred., ordinea literelor in alfabetul glagoli-tic urmind pe cea a valorii de cifre. Insg spre deosebire de al-fabetul grec, in cel glagolitic au valoare cifricg. qi alte sem.

,

ne grafice care nu ag o atare echivalentg in alfabetul grecescca de pildiia; /v1:3 Datoritg faptului cg ordinea alfabetia.

Lce urmeazg pe cea ()Uric& in alfabetul glagolitic e alta decit incel greet nici caracterele glagolitice cu. valoarea de cifre nu,mai corespund semnelor grafice cu valoarea dublg din alfabetul grec.De exemplughA N, din alfabetul glagolitic corespund cifrelorindiene (arabe) 20,40,50 qi 60 pe cind caracterelarzrecegti 77,K, A le corespund cifrele indiene 8,20 ,30 gi 40.

Caracterele grafice ou valoare oifric se notau printr.un semn diacritic nAmit titlg (din grea.T,irAOS)-uneori se pn.

Ina cite doug alteori chiar gi cite trei title in ordine orizon .talg. una deasupra alteia; sau caracterul gr4ic clinic era pre.cedat qi urmat de un punct. De la 11 la 19 unitatea se scriainaintea zecimei: (32) mai rar aistemal invers

Incepind cu 21 anitAtile se scrim: dupg. zecinitsg 91) (23)

Dy

9 /

1

cT

cfl

,

s

'13

www.dacoromanica.ro

- 20

Dezvoltarea *i evolutia grafiei glagolitice au dusnu numai la crearea a noi caractere despre care a fost vorba maisus, ci *i la faptul cg acelea*i semne grafice aa inceput s ai-bg forme noi. Astfel s-a ajuns la impArtirea scrierii glagolit-ce in doug forme t 1. glagolitica rotunjitg sau slavA veche *i 2.glagolitica unghiular denumitg glagolitica croatg. Acest dinarmil termen derivA din faptul cA la croati alfabetul glagolitic adevenit alfabet national, acest alfabet croatii 1-au folosit *iin imprimsrie; glagolitica oroatA fiind in uz, pe ici pe coloohiarqi in zilele noastrel.

Alfabetul chirilic. Spre deosebire de primul alfabetslay vechi, alfabetul chirilic are literele de form& geometricAovale, semiovale *i dreptunghiulare ca gi in scrierea uncialggreacg din secolul al X-lea. Originea chirilicei este scrisul grecde tip uncial luat nu direct din grafia bizanting a secolului alX-lea, ci prin intermediul caracterelor grece*ti ale inscriptiilor-in limba greacg -ale hanilor bulgari din prima jumgtate a seco,-lulai al IX-lea, cum de altfel dovedit reputatul arheolog bul-gar Kaijatev incA in anul 1932. La aceastA pArere a aderat giautorul accestor rinduri scriind in 1951 urmgtoarele 0A1fabetulchirilic folosit in inscriptia chirilicA din anul 9431) este incea mai mare patte alfabetul grecesc al inscriptiilor protcbla-gare. Aceastg premizA pune intr-o laming noug problems formAriialfabetului chirilio *i din acest punct de vedere inscriptia noa-str are o importantg covirgitoare, cAci ea dovedegte cA alfabetulchirilic, in forma lul initialA a fost ticluit dmpA caracterelegrafice ale inscriptiilor hanilor bulgari." De altfel pArerea.luiMijatev *i-o insuge*te gi A.Vaillant in studiul sgu din 1955.-

Izvorul principal al alfabetului chirilic dapA ceimai multi invgtati se aflA cum dealtfel am arAtat gi mai sus

-

in grafia uncialA bizanting. Concret 24 de litere sint din uncia-ls bizantingliar 19 prin stilizare din alfabetul glagolitic. Ast-fel se sustine di au o sorginte greaca urmatoarele semne chiriliceg

0.1(

1.- Este vorba as inscriptia dobroAeang dia anu1-943, cea maiveche inscriptie slang cu datg, aflatA astAzi in MazeulInst. de arheologie din Bucuregti.

-

,3 L4.J,

-

a

s

iiALF,A,E.?,(S),0,1,K,A,N4,N,O,TT,P,C,T,0y,4, co

www.dacoromanica.ro

- 21 -

cAci in dependentA de alfabetul grec sint douA caractere IA gi Ipentru redarea sunetului i ; doa& semne 0 gi pentru repro-ducerea vocalei 0 ; doug caractere oy gi pentru redareasunetului Se socotesc o stilizare diva scrierea glageliticAurmAtoarele litere chirilice E,K;u4 ,4J,L4y, ZIE7L11g A.Semnele grafice s 1-0, 1-11,,K,1* A I-1N 4-au_constituitdin caraeterol grafic grec iota, cAruia i s-au adAegat vocalelecurate co, Q si E cum gi vocalele nazale AK gi deuncle gi numele acestor semne de litere iotate pentru Hplha gihE oit gi litere nazale iotate pentru 1-g si

Se crede al. initial alfabetul ohirilic slay a avutca *i primul alfabet slay 38 de litere gi cA ulterior in perioadade dezvoltare grafic& a chirilicei s-au mai format gi urmAtoare-le semne shl,FE,LP *i hA insA tot in epoca slavA adicA in seoole-1e X-Xt. Deasemmni au fast luate din scrierea greaa. (ks) y(ps) , Q (koppa) *i A (sampi) fapt indioat gi mai sus.

Pat de scrierea glagoliticA, grafia chirilicA reprezintA o perioadA de dezvoltare mai evoluatA a sorisului, cAcipe cind in alfabetul glagolitic nu era decit ua semn grafic carereda sunetele _e ijO ,,in cel chirilic existA pentru e E gi

iar pentru 0 ; apoi in glagolitio lipseso sent,.nele 3 gi 4) care infAtigau sunetele grecegti ks gi 9 literece dimpotriv erau. in chirilicA.

Ca gi alfabetul glagolitio, gi cel ohirilio.areunele dintre caracterele grafice cu valoare dubl s litere gi cif-re, ordinea semnelor ou aoest aspect dubio. fiind aceeagi ca giin alfabetul grecesc ceea es confirm odat& mai mult strinsa le-gAtur gi dependent& a alfabetului chirilic de alfabetul greceso,

ccingt17 inaabaterelmumai nazala A Astfel din totalul de 44 de litere 28au valoare cifricA.

_Exist apoi douA semne imprumutate din scrie-rea greacA care au numai valoare cifricA gi aciestea sint koppa

I gi samp,k, primal reprezentind cifra 90_iar al doilea9oo Aga dar pentru cifrele 90 gi 9oo se foloseau pe lingAypb Bb 0.414i oaraoterele amintite.insA este de precizat GAilitial 900 era indicat prin nazala A *i numai mai tirziu sab-I.Lt1uenta glagolitioii a ineeput sA se intrebuinteze LI, VI la fel14 inceput pentru 90 se folosea 12222 gi numai mai tirziu a intrat

-7-7-rig7R17-;.4,dle fiinlog se pronunteau-pe nas aga cum sereinild4 se exp110=rina141 ovintelor flanzeze bon(bou) *i bienkbieJ) 0-

W4?

u

FA.

-

HE- *-.4 Fa

22

A

3,

..,

;

,

www.dacoromanica.ro

- 22

in uz cut acelaqi sensVf1;#81). Ca gi in alfabetul glagoliticin col chirtlic semnele grafice cu

valoare cifricA se notau prin titl gi se flanoau cu puncte.De la 11 pinA la 19 inclusiv zecimea se soria inaintea unitatiiadioA exaot aqa cum se pronunta gi cum se spune *i in roleane*te.De exemplu 15 -TTATONAAECATb = oincisprezece pe nota Ewa:41- De la 21 inainte zecimea preceda unitatea, de exempluciS(96). Miile se inaemnau initial printr-o curbA, apoi prin diago-nalt plasata la baza semnilui grdfic ou valoarea de cifrA dia-gonalA ce in cursul timpului incepe a fi MAU& de una sau deuAliniute.

Problema originii alfabetului chirilic ca pi ceea acreatorului acestuia a format deasemeni dbiectul unor intinsepreocupAri. Astfel Inca in 1785 slavistul ceh G.Dobner a emisideea cA sorierea chirilicA i*i are originea in epoca de aura literaturii bulgare, adicA in vremea tarului Simeon (893-927)care-4 avea capitala la Preslav. Si ideea lui Ddbner a fost a-poi dezvoltatA de compatriotul sAu4Pau1 Safalbrk qi mai ales deVatroslav Jagicr, pArere care apoi a fost insugit de o pleiadAintreagA de invAtati. Dar alAturi de aceastA pArere dominant,paleograful *i lingvistul rus B.Karski a emis teoria unei tradi-tii de dcriere greacA inaintea oelei glagolitice *i cA aceastAtraditie o constituie alfabetul chirilic. AceastA teorie esteapot dezvoltatA, din plin in z,ilele noastrel de,invAtatul bulgarEmil Gheorghiev. intr-un studiu publicat in 1942 qi reluat apoizece ani mai tirxiu. Dupg Gheorghiev glagoliioa a fest invents-t de Constantin- Chiri1 insA inaintea acestei soriert existscea chirilicA. Argumentele prof.Gheorghiev sint combItute temei-nic in 1955 de savanta. francez A.Vaillant care sustine apoicA chirilica apare cu 40.50 de ani dupA primele inceputuri alegiagoliticii. A*a dar cam in ultimile douA decenii de domnie atarului Simeon. Sapozitia lui Vaillant este cea mai just ; dealtfel ea confirmA in fond cele scrise ou aproape doug secole inurmA.de cehul G.Dobner.

Ca autor al alfabetului chirilic unii speciali*ti iisccotesc pe Metodie; altii pe Clement de Ohrida until dintrestrAlucitii diSoipoli ai lui Contantin gi Metodie (oel care In-ceteazA Oki din viatA in anal 916),In sfirgit sint'qi invAtati

-

pi

-

www.dacoromanica.ro

23 -care au emis ipoteza okt alfabetul chirilic sate opera lui Con-statin. Filezoful ca de erudite" rus Nicolas Durnovo. Insg.majoritatea slaviptilor nu dau nioi un name ci studiaza numai da-ta looul pi imprejuriirile oina pi uncle s-a oreat alfabetul()Urine..

PronentiaSunetele reprezentate prin caracterele:

f4(4) (S) 9r (E) W)db(.4)a() gmo )99co 04+1(4)

4)(4),XMIWN), 1V(1) st itYoorespundeau sunetelor latine redate prin literele atblov,g0,e,4)

1.4)'4, , tgitkplop montopppripsiptputfoh,c(t), 4celoci)g (p) pi fit (qt).Litera 41 (31 '2,i 5 ) reprezeftt iiimuierba sunetelai -z

(dz) ape cum propent moldovenii pe z, de pild in ouvintul zi.476` inntiga in graiul pdpular al slavilor sunetul p de a-

ici pi grafia de pild5. 2crba-ceatr cr3 in chirilioil CTE fl N"Stefan" fath de grec./ afo(VVOS,In graiul cart erlireso al slavilortnsii. (10 se pronen tli. t de undo se pi transoria obipnuit c tin ass vechi, grafiile oucrP nefiind freovente decit in mss mai

noi care au tendinta de a reproduce ortografia cuvintelor gre-ce4ti(00=t,Tomo,,9rec,t9c0,,uoc s)i se pronon eau 'IT pi a-pare t numai in ouvintele grecepti uncle redii pe grec. saupe O C, ca de pild& respectiv h El K y p (chir) qi

yot rr/Vi (ev'ianghelie) Identitatea fo-netio6 a acestei litere ou i eau y a qi dos la urratoareleforme ortografice KfrIpt, WEBarrEATE.Din punct de veclere cifrity se klentific gt. cu oy 9 yiar confuzia grafica eu una din formals lui oy adic au /a dusgi la inlocuirea lui epsilon cu y 9 de ex K p 11 O in. loo deKyp LA (Chiril ) r6 ) ) fiind vocale ultra scurteso pronuntau prima ca. un o foarte scurt (%) iar al doilea caan. e extrem de scurt (:). De exempla E.A.161C'6 "lup" se pronunta

6eK Jar ea,b Nb ?L "ca. d nZ. f" 8) CE) reda pa 3 = 5 romanescliterele (rt,), 7 (F0), Fa 0, redau sunetele

tonguri eal ia,ia pi ie.Caraotdrele grafize 3 4i Le se pronuntau respectiv

ka Ea. (?) erau vocale nazale pi un fel

-

pild&

I,

(A)R(M)p (N) o(o) (w) n) 43.(,),s

,

-it';-1. c 0VV)

:

o gi (

)dif-

*i gi (A),

,

o 9 B(c), c""(1!). g/ 07).

0,- t

A 4

1-

www.dacoromanica.ro

24

ne

(en)de diftonguri, prima pronuntindu-se ro. (on) iar a douaaa oum de pildtt se prtiunta on in ouvifitul francez bon qi enin via din acelaqi limb& De exemplu. p KA "manti";,AABZ)"eopac" sit4ACO "corp" se pronantau respeotiv; 'ronka oonlaplena ; Ltc:E ) 3zE (FA) erau vecale nazale iotat *i tot aft fel

de diftonguri, prima redind pe ion (iern) iar a doua pe ienao cum de exemplu se pronunt ion ouvintul lion gi len

in bien.Ordinea j. denumirea literelor siaU vechi. Primele da-

te privind ordinea gi denumirea literelor slave vachi le dau doratexte din secoldle XI-XII aMbele f una abetedare. Astfel pri.-

mul Abecedarium bulgaricum este inserat intr-un manuscrislatin,din sec. al XII-lea; es se p&stra in Biblioteca national&din Paris , de unde a disparut, iar al doilea este abecedarul af-4.at in manuscrisnl latin nr 14.485 din bibliotaca de stet a eraqu-lui anchen.

Cele mai temienice studii privind problema ordinei *i teaa denumirii literelor slave vechi le-au saris N:Durnovo vi

llant Nu lipsita de.interes este qi lucrarea lui Fmil Gheorghievdin 1942, ins& punotul de vedere al lui Gheorghiev este respinsatit de Vaillant oit pi de tAtre alti invAtati.

I.Jaylor

A.Rablfs

seamomwo,

BIBLIOGRAF1 El)

Uebealirsru des la olitisehe Al hbets1h. s avxst e o oglep.191-192.

geeklueezMolog e (FnciklopediSa slavjanskoj1--P---trifEdUug, 1911, p.51-262.

Herkunft der la olitisthen Al ha.ur verg eic en e prat

(1913), pag.285-287.-

Zur Fra e nachIn ei sc

iFichung " XIV

Doneski kayrasan o ostank la oliticenazprave

in

1.- Se d. in ordihe cronologica cu eXceptia gazului gInd e vorbade dou& sau mai multe lucrari ale aceluiagi autor.

-

(iem), in

numit

A.Vai-

"Archiv var i

R,NachtigalP.

I.V.Jagic

-

n

.

V.(1880),

ioeo

e s i

(192

www.dacoromanica.ro

N.Durnovo

5.A inskij

G.A.Il'inskij

KaijatevJ.Vajs

E*Gheorghiev

MOO

sop,

M.Papruzenko giSt.Romanski

Damian P.Bogdan

Z.B.Granstrem

Andrd Vaillant

Ivan DujarevAnghelina Kirmagova

25#

N.Y.411_1,,PSIARD10 en1roslavjanskon Byzan inos av ea

az a s av ans airav OV

da kem i s kako u oel' la olicay 4 zamenena r ceJ in yzan lnos avioa"III. (1931), pag.79-88.

0 t sistematigeskj kirillo-mefodievskaibraaril; Sofia, 1934, p. loo-112.

Kr lata okskva v Preslav Sofia,19320.157

Rukovet hlaholske paleografie (ag titlul pitabIa de materie gi in litha franoeza) (RU-Koveti Slovanskdha.stavu v Praze, svazekII), Praha, 1932,p.3-59.

latratnastarobatitebokoi. in "Izves-Sofija",XVI-XVII (1941),p. 151 gi 4rm.Na alote na slay a ska ismenost v.B51 ari-aa, aro gars e az u o a,

Slav anska a ismenast do Kirilla i Mefodi-

Kirilometodievska bibliografija za 1934-19401221, Sofia, 1942, p.69-74.

InscripVia -SlavA din Zobrogea din anulII.Studiu paleografia gi lingvistio in "Stu-dii", III - iulie-septembrie, 1951,p.128.

Din paleografia s1avo-rom4n6, in "Documenteprivxnd istoria Romniei", introduoere I(Buouregti,1956)p.19-27.

K voprosu proisholdenij glagoliCeskoj azbukitin "Trudy Otdela drevnerueskoj literaturYIftstituta'Russkoj literatury", IX (1953),p,427-442.

K varpsLo vizanti ko m minuskule in."Vi-zantiaskij vramennik , XIII ),p,222-4-5.L'alphabet vieux slaveo in Revue des dtadesslaves, 32 (1955)0.7-31.

Bal arska kirilometodievska biblio rafiaza perioda g., n laaalsogodini slavjanska pismnost 863-1963.Bbornik y &1st na Kiril i Metodir,Sofia,19630.533-534.

V.A,Jstrin Vozniknovenie i razvitie is"ma Mosoava,gag. o

It IMID

I

a o roish4 plid.,11:4-

p.

Gde,

-tiji-tru2ebtvo v

La. Sofia,.

- -

.

*:

.

9LQ,

1944-1962

www.dacoromanica.ro

- 26 -

III. Inceputurile scrierii slave la romaniIntroducerea alfbetelor slave vechi cit gi a liturghiei

slave la romani a stat in atenVia celor mai de seama invtatiromAni din treout ca de pilda B.P.Hasdeu, A.D.Ienopol, Melhisedecpefanescu, I.Bogdan, I*Barbulesou. Acesksi atentie se word& siin zilele noastre de catre prof.a..P.Panaitessu P.Olteana gi D.P.Bogdan. Astfel Hasdeu credea c. romanii au adeptat alfabetul gilimbs slava in sec.al IX-lea iar Xenopol preciza c evenimentulrespectiv a avut loc la sfirsitul sec. al IX-lea gi inceputul yea-cului armator. M.ftefanescu s000tea ea insugirea alfabetului gi aimbu slave de care romani a avut loc in secolul al XII-leaacelagi punct de vedere exprimind gi I.BArbulesou. I.Bogdan ,diim-potriv socotea oa faptul discutat s-a produs intr-o lunga perioadasi anume incepind ou secs. VII gi pina in veacul XII. P.P.Panaitescua sustinut la incepat ott adoptarea liturghiei slave s-a produsprobabil in sec. X pi II, pentru ca ulterior sa lege evenimentulrespectiv de sec. X . constituirea formatiunilor politics romno-slave din Transilvania adoptind prin aceasta punotul de vedereal eruditului polon F. ialuiniacki a.Olteanu susVine oa evenimen-tul s-a produs in secolul al L-lea gi anume dupa anul 95o, iarD.Bogdan dupa ce initial a adoptat punctul de vedere al lui Kala-niacki in ultima vreme ,a revenit aratind c romanii au adoptatalfabetul slay de la Bulgari intre anii 913-927, liMba slay& cir-culind in Dacia inoa de la sfirgitul sec. al VI-lea, dupa awn-tactul populaViei ba4tinage a Daciei ou Slavii. Intr-adevar des-coperirea pe teritoriul patriei noastre anume in'Dobrogeal in sta-Via Mircea Voda 9 a celui mai vechi text slay ou data -inscrip-Via dobrogeana din anal 943 -atesta ca grafia chirilica in anal943 se afla la noi Intr-o faza aproape desavirgita.

In liMba straslava (=preslava= slava comuna) . populara,adica in epoca end neamurile slave vorbeau aceeagi lin. impar-Vita pe dialectele neamurilor respective, o. Os in liMba popoarer.lor slave de pin& in a doua jumatate a secoluloi al IX-lea nu axis-ta aunetul ounosout sub numele de consoana fricativa labialaAcest sunet a aparut la slavi abii In a doua jumatate a veacu uial IX-lea fiind imprummtat de la greci pe vremsa.cind s-a crestprimul alfabet slay vechi scrierva glagolitic. In local sunetu-

,

Ixplosivalui slavii foloseau labiala pe care o redau apoi-

,

,

.

)e

www.dacoromanica.ro

27

14 g1ago1itic prin careateral grafio ed. iar apoi n alfabetul

chirilic prin n' i. urmele acestsi fenomen apar gi inonomastica romneascti veahe c.oi avem .armtoarele lantroponimice(mule de persoane) gi toponimioe (nome de iocuri) mexprimate lainceputurile scrierii ckizi1.ae romnegti prin CTEna Nr6 (inloc de CTEOGAN ) IA 14 ( in loe de 01,1A f1T7) ,1114114 -no8CIWI rivAfravit, WcTan KO (i'a lac de cocrrcAOKO),I-ociAnb(2 ke de 1-0040's),CTEr aN0B6U,V1 (in lac de CTEOCIN086LOA)OCTM14AN11 si nil A 14 n01311,1A.

idoptind noul sunet f din grecepte slavii s-eauobignuit greu cu ell preferind in local aoestuia sunetelehf *i h fapt remarcat in =tale graiuri slave de rasgrit gi a-

-

Aurae in cele uctrainene. Urmele unui astfel de pronuntii se era'pi in o parte din onomastica mold.oveneasc4 veche ele fiind.exteriorizate prin Hodes, Hodici, Hodors, Hodorici Hodeldi,Hope gt g Hodora Hodorac inti (L1251.2EssLL.n Hodoreti, Hodoraut

Hodorani, Homegti, Homicegti 9 Homici gi Homita ; pentru :Fodco -ipocoristic al lui Fodor, Teodor, Fodorani;-Fod.oregt i FoddrbiutFomegtiv Tomegti, Fomiceni = Tomi;;;;IT;midt< Toma, FmiciaTo-mici gi FomitasTomita .

Incepind au secolul al VIII-lea, slavii au inlo-cuit la antroponimicele imprumtate din greaegte consoana velaragreceasch k prin palatala compus5. Astfel apar NiCipoza