COM'ON Cluj-Napoca 2015 Brochure

Com’ON Cluj-Napoca2

3Pregătirile şi contextul

Cuprins PREGĂTIRILE ŞI CONTEXTUL

6 / Ce este participarea democratică? Ce este bugetarea participativă în general?10 / Mesaje de sprijin12 / Ambițiile. Programul Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului14 / Sprijin prin EEA Grants16 / Drumul spre Com’ON Cluj-Napoca

COM’ON CLUJ-NAPOCA

18 / Construcţia brandului20 / Regulile și cadrul26 / Campania de conştientizare a brandului şi de mobilizare a comunităţii32 / Procesul de facilitare34 / Project Portfolio, Technical Checking37 / Votul38 / Soluții și decizii40 / Parteneriatul. Provocările implementării

CE URMEAZĂ?

44 / Tendințe generale în participare47 / Strategie de multiplicare și extindere

EXEMPLE ȘI MESAJE

50 / Exemple de proiecte52 / Mesaje transmise de părţile cheie implicate

4 Cuprins

1PREGĂTIRILE ŞI CONTEXTUL

5Preparation and Context

Ce este participarea

democratică?

Ce este bugetarea

participativă în

general?

1 Potrivit unui vast studiu realizat de LSE Enterprises pe tema participării tinerilor în viața democratică,

“ participarea democratică poate fi definită într-un sens restrâns și într-unul larg. Din prima perspectivă, focusul este pe alegeri libere și cinstite și pe cetățeni care își vo-tează deputații, mandatați ulterior să ia decizii în numele cetățenilor, la un interval regulat. Cea mai mare preo-cupare în termeni de participare se leagă de prezența la vot, care în cazul în care este slabă, reduce legitimitatea celor care iau decizii în numele nostru. Totuși, după cum a fost evidențiat în modelele de participare democratice și în teoriile care abordează importanța culturii civice și a participării democratice, democrația este mai mult decât datoria de a vota din 4 în 4 sau din 5 în 5 ani (Dahlgren, 2009). O concepție mai amplă a participării democratice subliniază valoarea participării cetățenilor în organizații civile și în mișcări sociale, participarea studenților în gu-vernările la nivel școlar și universitar, participarea mun-citorilor în contexte profesionale, precum și o participare democratică în familie. Pateman (1970: 42) explică faptul că o cultură civică și democratică de participare are nevoie să pătrundă dincolo de procesele politice anteri-oare pentru a susține legitimația democrației: <existența instituțiilor reprezentative la nivel național nu este sufi-cientă pentru democrație; pentru participarea maximă a tuturor trebuie să aibă loc socializarea sau trainingul social pentru democrație în alte sfere ca să poate să fie dezvoltate atitudinile individuale și calitățile psihologice necesare. Această dezvoltare se realizează de asemenea printr-un proces de participare>. În acest studiu adoptăm o concepție largă de participare care pătrunde dincolo de votare fără a desconsidera importanța votului democra-tic în practică. ”

6 Pregătirile şi contextul

2 Bugetarea Participativă este definită detaliat în cartea Bugetare Participativă editată de Anwar Shah și publicată de The World Bank, în „Capitolul 1: Ghid pentru bugetarea participativă”, de Brian Wampler.

Potrivit lui Wrampler:“Bugetarea participativă este un proces de deliberare decizională prin care cetățenii discută și negociază asupra distribuției de resurse publice. Programele de bugetare participativă sunt dictate de guverne, cetățeni, organizații non-guvernamentale (ONG-uri) și organizații civile, astfel încât să permită cetățenilor să joace un rol direct în deciderea cheltuielii resurselor. Aceste programe creea-ză oportunități pentru a atrage, a educa, a împuternici cetățenii, ceea ce poate conduce la o societate civilă mai vibrantă. De asemenea, bugetarea participativă ajută pro-movarea transparenței, ceea ce are potențialul de a reduce ineficiența și corupția guvernelor. Deoarece cetățenii care participă au venituri mici și educație puțină, bugetarea par-ticipativă oferă cetățenilor din grupuri excluse oportunități să ia decizii care vor afecta acționarea guvernelor. Simplu, programele de bugetare participativă asigură cetățenilor de obicei excluși și cu venituri reduse accesul la întâlniri importante de luare a deciziilor. Bugetarea participati-vă este remarcabilă, deoarece răspunde la două nevoi distincte, dar interconectate: îmbunătățirea performanței de stat și consolidarea calității democrației. Bugetarea participativă ajută la îmbunătățirea performanței statului printr-o serie de regulamente instituționale care constrâng și verifică privilegiile guvernelor municipale în timp ce creează oportunități crescute cetățenilor, pentru a-i implica în dezbateri politice publice. De asemenea, bugetarea par-ticipativă ajută la consolidarea calității democrației prin încurajarea participării directe a cetățenilor în dezbateri

deschise și publice, ceea ce duce la creșterea cunoștințelor lor în relațiile publice.

Îmbunătățirea performanței statului și consolidarea calității democrației sunt scopuri dorite, dar acestea nu sunt neapărat produse de către programele de bugetare partici-pativă. Programele de bugetare participativă au produs de la rezultate de succes la rezultate foarte slabe.

Inițial bugetarea participativă a fost implementată în 1990 în 12 orașe braziliene. În 2005, programul a fost extins în mai mult de 300 de municipalități din toată lumea (Cabannes n.d.; Wampler 2004a; Wampler and Avritzer 2005). Când este vorba despre modalitatea de funcționare a bugetării participative, o gamă largă de variații intră în discuție, ceea ce înseamnă că efectele bugetării partici-pative asupra responsabilităţii, descentralizării deciziilor autorităților și împuternicirii sunt condiționate de către mediul local social, politic și economic.

Bugetarea participativă deschide proceduri de bugetare necunoscute cetățenilor obișnuiți și ajută la crearea unui forum public mai larg unde cetățenii și guvernele discut despre cheltuieli, taxe și implementare. Este simultan un proces politic care se focusează pe distribuția resurselor și o instituție democratică care sporește responsabilita-tea, transferă autoritatea luării de decizii cetățenilor și împuternicește cetățenii.

Programele de bugetare participativă confruntă moștenirile sociale și politice de clientelism, excluderea socială și corupția, pentru a face procesele de bugetare transparente și publice. Excluderea socială și politică este contestată în momentul în care actorii politici cu venituri mici și, în mod tradițional excluși, primesc oportunitatea de a decide politici. Prin schimbarea focusului deciziilor din birourile private ale politicienilor și tehnocraților în forumu-rile publice, se realizează transparența.


Programele de bugetare participativă mai servesc și ca “școli de cetățenie”, deoarece implicarea cetățenilor duce atât la o cunoaștere mai bună a drepturilor și datoriilor lor cetățenești, cât și la cunoașterea responsabilităților guver-nului. Cetățenii învață să negocieze atât unii cu alţii, cât și cu guvernul, despre distribuția resurselor insuficiente și despre prioritățile de politici publice.”

3 Originile bugetării participative

„Programele de bugetare participativă fac parte dintr-un efort mai larg făcut în Brazilia pentru a extinde și a aprofunda democrația actuală (Abers 2000; Avritzer 2002; Baiocchi 2001; Wampler and Avritzer 2004). De la reînființarea democrației în 1985, politica braziliană a fost dominată în continuare de practici de patronaj tradiționale, de excludere socială și corupție. Numeroase guverne, ONG-uri, mișcări sociale, și partide politice au transformat ideile, valorile, și regulile asoci-ate cu bugetarea participativă, cu efort, pentru a îmbunătăți rezultatele politice și pentru a îmbogăți democrația tânără a Braziliei. Unul dintre motivele pentru care bugetarea partici-pativă este transferabilă și în alte locații, în special în țările în curs de dezvoltare, este că clientelismul și excluderea socială sunt reale în multe părți ale lumii în dezvoltare.

Povestea bugetării participative a început în 1989 în muni-cipiul Porto Alegre, capitala celei mai sudice părți a Braziliei, Rio Grande do Sul. Porto Alegre are mai mult de 1 milion de locuitori și este bogat în standarde braziliene. În 1988, Parti-dul Muncitoresc, un partid progresiv fondat în anii de declin ai dictaturii militare, între 1964-1985, a câștigat electoralele la primărie. Campania lor s-a bazat pe participare democratică și pe “inversarea priorităților de cheltuieli” – ceea ce înseam-nă inversarea trendului de lungă durată, în care resursele publice au fost cheltuite în cartiere cu locuitori din clase cu venituri medii și mari. Bugetarea participativă a avut sco-pul de a ajuta cetățenii și cartierele mai sărace să primească părți mai mari din bugetele publice.”


Mesaje de sprijin

„Ca și Capitală Europeană a Tineretului în 2015, Cluj-Napoca s-a dovedit a fi un oraș vibrant, tânăr. A devenit (și continuă să fie) un punct de întâlnire pentru organizațiile de tineret, devenind o destinaţie de tineret emergentă pentru tinerii din toată Europa.

Cred că proiectul Com’ON Cluj-Napoca (Bugetare Par-ticipativă pentru Tineret) a fost un proces de inovare socială utilă în orașul nostru, care dorim să continue, iar această inițiativă poate fi și un element cheie al programului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Decizia Primăriei și a Consiliului Local Cluj-Napoca de a aloca peste 120.000 euro pentru un proces partici-pativ a fost foarte bine primită de comunitatea locală tânără: peste 250 de grupuri informale au propus aproximativ 430 de proiecte mici, pe care au dorit să le înfăptuiască în programul Capitalei Europene a Tineretului. De asemenea, cei care au decis ce eveni-mente ar dori să se întâmple au fost tot tinerii clujeni. Într-un final, noi, administrația publică, am luat act necondiționat de decizia lor. Cred că acest lucru dovedește angajamentul nostru față de participarea tinerilor în viața Municipiului Cluj-Napoca.

Cred, cu tărie, că titlul de Capitală Europeană a Tineretului este și pașaportul dobândirii titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Aceste eforturi subliniază abordarea strategică pe termen mediu a managementului clujean: eforturi concentrate înspre îndeplinirea obiectivului privind îmbunătățirea calită-ţii vieţii în comunitatea clujeană.”

Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca


“Când am câștigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului, am știut deja că acest lucru poate însemna pași majori pentru Cluj-Napoca/Kolozs¬vár/Klausen-burg înspre participarea puternică a tinerilor în viața și dezvoltarea orașului. Totuși, a fost încă neclar cum s-ar putea întâmpla toate acestea. Aveam un plan inițial, dar credeam că vor apărea inițiative noi și își vor lua locul legitim în comunitatea locală.

Inițiativa Grupului PONT de a mobiliza grupurile informale din oraș, de a încerca să convingă Primăria despre importanța delegării unei părți a luării deciziilor financiare direct oamenilor, a venit ca o provocare pen-tru noi, în mare parte pentru că toate aceste elemente au fost combinate într-un singur proiect. Pentru noi, proiectul COM’ON Cluj-Napoca (sau procesul de Buge-tare Participativă pentru Tineret) a fost o lecție bună. Consider că acest proces a ajutat Primăria și Consiliul Local să continue dezvoltarea încrederii în democrația directă și să implice oamenii în procesele de decizie.

Acum aș putea să spun că proiectul Com’ON Cluj-Na-poca nu a devenit doar un slogan, un apel spre acțiune, ci este unul dintre cele mai bune practici care a rezultat din anul Capitalei Europene a Tineretului. Consider că orașul Cluj-Napoca/Kolozsvár/Klausenburg a deve-nit un oraș mai bun în 2015, a devenit mai inclusiv, iar inițiativele ca bugetarea participativă au dovedit că societatea civilă poate fi un partener puternic al instituțiilor publice în aducerea la cunoștinţă a nevoilor reale ale comunităților locale și a dorinței de a acționa pentru orașul lor.”

Anna Horváth, Viceprimarul Municipiului Cluj-Napoca


Ambițiile.Programul Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului

1 Misiunea

Misiunea Programului este de a întări rolul și sprijinul acordat tinerilor și organizațiilor de tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora la schimba-rea societății, printr-un proces de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă, prin împărtășirea spațiului, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene comune, abordând teme precum responsabilizarea și susținerea tinerilor, mobilitatea, informarea și dialogul structurat, în cadrul unui program de un an în Cluj-Napoca.

2 Obiective

să implicăm comunitatea locală prin proiecte și activități de tineret;

să devenim un centru european de evenimente majo-re, întâlniri, conferințe de-a lungul unui an;

să activăm tinerii și organizațiile lor în cadrul acestui proces de dezvoltare urbană;

să sporim cooperarea sustenabilă între organizațiile locale, naționale și europene;

să creștem nivelul de cunoștințe al europenilor legat de Cluj-Napoca și de Transilvania;

să includem orașul Cluj-Napoca în rețelele europene din sectorul de tineret și nu numai;

să creăm un parteneriat durabil între autoritățile loca-le, ONG-urile de tineret și alte instituții cu responsabilitate în sectorul de tineret;

să creăm mecanisme de screening durabile pentru tineri și să creăm oportunități de carieră mai bune pentru tinerii talentați;

să creăm condițiile necesare pentru a susține inovațiile, ideile creative ale tinerilor;

să creăm mecanisme financiare durabile pentru susținerea proiectelor și structurilor de tineret.


3 Mesajul Principal: Share!

Considerăm că Municipiul Cluj-Napoca poate să ÎMPĂRTĂȘEASCĂ Europei CULTURA sa, iar EUROPA poa-te primi o PARTE importantă din Cluj-Napoca. De ase-menea, tinerii europeni își pot ÎMPĂRTĂȘI VIZIUNEA des-pre prezentul și viitorul Europei, iar noi, cu toții, putem ÎMPĂRTĂȘI SPAȚIILE Clujului și o experiență lungă de un an prin proiecte, evenimente, acțiuni. Cu toţii ne putem ÎMPĂRTĂȘI MUNCA, ideile și cunoștințele, experiența, creativitatea. Credem că o capitală a tineretului trebuie să ÎMPARTĂ PUTERE și FERICIRE prin mobilizare, parte-neriate, networking și voluntariat.

Cu toții putem să ÎMPĂRTĂȘIM într-un mod european câte ceva, într-un spirit european, prin acest program de tineret de un an, dar trebuie să ÎMPĂRTĂȘIM RES-PONSABIL, protejând mediul și creând un sens general de responsabilitate și sustenabilitate în tot ceea ce facem.

Capitala Europeană a Tineretului este titlul acordat anual, prin concurs, unui singur oraș din spațiul euro-pean, de către Forumul European de Tineret, cea mai reprezentativă structură de tineret la nivelul acestui spațiu. Competiția este deschisă pentru 49 de țări, iar Municipiul Cluj-Napoca a câștigat acest titlu pentru anul 2015, demonstrând juriului internațional atât capacita-tea de a implementa un astfel de proiect, cât și motivele pentru care merită să fie a șaptea Capitală Europeană a Tineretului. Astfel, Primăria Cluj-Napoca a devenit responsabilă de implementarea unui program multi-valent, de 365 de zile, dedicat în primul rând sectorului de tineret și comunității. Programul Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului a fost declarat proiect de interes național prin OUG 83/2014 și a luat start-ul la 1 ianuarie 2015.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a colaborat înde-aproape cu societatea civilă, cu sectorul de tineret, ajungând la o formulă de management al programului ce poate reprezenta un veritabil model pentru viitoa-re orașe câștigătoare din Europa. Responsabilitatea implementării programului a fost delegată societății civile, tinerilor, prin Federația SHARE Cluj-Napoca, organizație non-guvernamentală alcătuită momentan din 37 de ONG-uri studențești și de tineret și constituită cu scopul de a administra acest program spre beneficiul comunității, cu implicarea directă a tinerilor. Peste 1.000 de activități au avut deja loc în prima parte a anului, sub umbrela „Cluj 2015”, dintr-o paletă foarte variată de domenii: evenimente sportive (Trofeul Carpați, RITTO - cel mai mare eveniment paraolimpic din Europa Centrală și de Est), culturale (în cadrul evenimentului Cluj Never Sleeps, tinerii, alături de municipalitate, au reușit să implice cei mai importanți actori culturali ai Clujului, iar Teatrul Național Cluj-Napoca a oferit pentru prima dată în istoria sa un spectacol în aer liber), proiecte educaționale (Academia Voluntarilor, CONNECTOR - cel mai mare eveniment de educație non-formală din CEE), proiecte comunitare (în fiecare lună, în jurul datei de 15, are loc proiectul Day15 - seria de evenimente este menită să implice comunitatea locală în proiecte de reactivare urbană; spre exemplu, în luna septembrie, a fost amenaja-tă o piață volantă inedită la care au participat aproximativ 3.000 de clujeni), proiecte de divertisment (Untold Festival a fost unul dintre proiectele strategice ale programului „Cluj 2015”, a devenit cel mai mare festival de muzică din România și a reușit să pună Clujul pe harta celor mai importante evenimente muzicale din Europa, cu o par-ticipare de 240.000 de persoane în cele 4 zile de festival, determinând astfel o creștere semnificativă a numărului de turiști pentru acea perioadă). Acestea sunt doar o mică parte din proiectele desfășurate în cadrul programului Cluj-Napoca 2015 - Capitală Europeană a Tineretului.


Sprijin prin EEA Grants

1 Ce este Fondul ONG al Granturilor SEE din România?

Susținerea societății civile se numără printre prioritățile cheie ale granturilor Spațiului Economic European (SEE) și ale granturilor norvegiene 2009-2014, finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, așa cum se precizea-ză în Memorandum-ul de Înțelegere privind implemen-tarea acestui mecanism de finanțare.

Obiectivul principal al Fondului ONG în Romania este “consolidarea dezvoltării societății civile și creșterea contribuției ei la justiția socială, democrație și dezvolta-re sustenabilă” și va contribui la obiectivele generale ale Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) de a reduce disparitățile economice și sociale în Spațiul Economic European și de a întări relațiile bilaterale între România și statele donatoare - Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Operatorul Fondului ONG în România este Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, împreună cu partenerii săi - Fundația pentru Parteneriat și Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Rromi.

Programul va contribui la o mai bună guvernare în Ro-mânia, prin încurajarea participării active a cetățenilor, printr-o implicare sporită și eficace a ONG-urilor în dez-baterea pe marginea politicilor publice și prin măsuri specifice precum cele care vizează corupția și statul de drept.

Mai mult de o treime din suma alocată pentru gran-turi acoperă domeniile esențiale de finanțare privind democrația, drepturile omului, transparența și buna guvernare, democrația participativă, combaterea rasis-mului și a xenofobiei, anti-discriminarea, inegalitățile sociale, sărăcia și excluziunea (inclusiv în zonele rurale), egalitatea de gen, violența bazată pe gen. În acord cu Memorandumul de Înțelegere pentru România,


Programul se va adresa nevoilor specifice ale grupurilor minoritare, în mod special ale populației de etnie rromă, prin combaterea excluziunii sociale și prin promovarea implicării comunitare, care generează soluții la pro-blemele comunității. Mai mult de 20% din alocările Programului sunt dedicate furnizării de servicii sociale și de bază grupurilor vulnerabile, iar o importantă alocare financiară este, de asemenea, prevăzută pentru dome-niul protecției mediului și schimbărilor climatice. Peste 10% din fonduri sunt alocate pentru proiecte adresate copiilor și tinerilor.

O alocare financiară separată este destinată activităților care combat discursul instigator la ură, domeniu care prezintă un interes special pentru Program.

În cadrul Programului sunt încurajate relațiile bilaterale cu statele donatoare, cu scopul de a facilita relaționarea și colaborarea cu entități din statele donatoare, accesul la cunoaștere și schimbul de experiență.

2 Componenta „Implicare”

OBIECTIVUL COMPONENTEIObiectivul general a componentei de IMPLICARE este încurajarea cetățeniei active și participării la viața comunității, asigurarea respectării și aplicării valorilor democratice fundamentale.

CONTRIBUȚIA LA REZULTATELE PROGRAMULUIProiectele finanțate în cadrul Programului trebuie să contribuie la unul sau mai multe dintre următoarele rezultate așteptate ale Programului:

promovarea cetățeniei active; creșterea implicării ONG-urilor în politici publice și

în procesul de luare a deciziilor în guvernarea locală, regională și națională;

dezvoltarea de parteneriate inter-sectoriale, în special cu autorități publice la nivel local, regional și/sau național;

promovarea valorilor democratice, inclusiv a drep-turilor omului;

dezvoltarea capacității de advocacy și a rolului de watchdog;

dezvoltarea de rețele și coaliții ale organizațiilor neguvernamentale care lucrează în parteneriat;

consolidarea capacității ONG-urilor și promovarea unui cadru favorabil pentru sectorul neguvernamental;

creșterea contribuției la dezvoltarea durabilă; creșterea capacității de furnizare a serviciilor sociale

și de bază către grupurile țintă menționate; creșterea capacității grupurilor vulnerabile.

TEME ORIZONTALEPropunerile de proiecte sunt încurajate să abordeze următoarele teme orizontale ale Programului: dis-cursul instigator la ură, extremismul și infracțiunile motivate de ură, rasismul și xenofobia, homofobia, antisemitismul, toleranța și înțelegerea multiculturală, populația de etnie rromă, hărțuirea sexuală, violența împotriva femeilor și traficul de persoane.

3 Sub-componenta „Participarea în decizii și comunitate”

OBIECTIVUL SUB-COMPONENTEIAceastă sub-componentă are ca obiectiv specific susținerea inițiativelor organizațiilor neguvernamen-tale care își propun creșterea implicării cetățenilor în comunitate și în procesul de luare a deciziilor și care îmbunătățesc dezvoltarea comunităților și a politicilor publice prin cetățenie activă.


Drumul spre Com’ON Cluj-Napoca

Bazele proiectului au fost stabilite în prima parte a anului 2013, când s-a dezvoltat un concept și un plan detaliat pentru aplicația de finanțare la Fondul ONG a Granturilor SEE. Acest prim proces de planificare a implicat primul set de parteneriate cu Municipalitatea Cluj-Napoca și Federația SHARE Cluj-Napoca. Acești parteneri aveau deja stabilite relațiile instituționale pen-tru pregătirea și managementul Capitalei Europene a Tineretu-lui 2015, în timp ce Grupul PONT a jucat rolul de inițiator la fel ca în cazul aplicării orașului la acest titlu prestigios.

Planificarea mai detaliată a proiectului s-a început după pu-blicarea rezultatului privind finanțarea alocată acestui proiect de către Granturile SEE. Prima parte a anului 2014 a însemnat revizuirea planurilor originale, am început să ne gândim practic la cum s-ar putea derula procesul în ceea ce privește aspectele legale și financiare, de conștientizare și de facilitare.

Partea a doua a anului, până la momentul lansării proiectului din 11 decembrie 2014, a inclus planificarea detaliată privind re-gulile de procedură, identitatea vizuală și pregătirea procesului complet de informare și facilitare implicând grupuri informale locale. A fost luat în considerare un alt aspect foarte important: cum se poate realiza verificarea tehnică și de eligibilitate ca să se evite situațiile în care o inițiativă nu poate fi implementată din cauza regulilor tehnice și urbanistice care interzic anumite intervenții în spațiile publice.

Estimările și scopul nostru original au fost să creăm un porto-foliu de 250 de inițiative și să contactăm aproximativ 100 de grupuri informale prin acest proces. Trebuie să menționăm faptul că presupunerea că sunt multe grupuri informale care ar răspunde provocării și ar propune acțiuni specifice a fost primită cu un scepticism puternic. Au fost exprimate îngrijorări privind capacitatea procesului de a genera un număr mare de inițiative, și se preconiza că cererea financiară nici nu va atinge 500.000 lei (120,000 euro). O altă îngrijorare a fost exprimată față de procesul de facilitare care să ducă la o calitate acceptabi-lă a cererilor de finanțare.


2COM’ONCLUJ-NAPOCA

17Com’ON Cluj-Napoca

Construcţia brandului

Ca să ne fie mai clar încotro ne îndreptăm, a tre-buit să-i dăm ideii noastre de proiect o formă. Și cea mai bună formă de orientare e harta.

Și pentru că inițiativele depuse trebuiau să fie în concordanță cu prioritățile și viziunea Clujului ca și Capitală Europeană a Tineretului, a trebuit să ne schițăm planul ținând cont de cele 6 dimensiuni:

SHARE CULTURESHARE SPACESHARE WORKSHARE POWERSHARE JOYSHARE VISION.


Practic, fiecare idee trebuia să se încadreze într-una din aceste dimensiuni. Și fiecare grup să-și facă partea lui de ”sharing” pentru comunitate. Așa că am spus-o simplu:

Am găsit forma!

Care trebuia să ajungă și la voi pentru ca ideile voastre să ajungă la noi.

Și cum să-i aprinzi pe oameni și să-i îndemni să se implice împreună decât punându-i pe ON și zicându-le ”hai”?

Com’ON Cluj-Napoca 19

Regulile și cadrul

1 Conceptul

Proiectul propus de Grupul PONT în parteneriat cu Pri-măria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Federația SHARE Cluj-Napoca a fost denumit Bugetare Participativă de Tineret în Cluj2015, Capitala Europeană a Tineretului.

Bugetarea participativă (BP) și-a propus implicarea cetățenilor într-un proces democratic de deliberare și decizie pentru stabilirea modalității optime de cheltui-re a (unei părți a) bugetului public.

Scopul acestui proiect a fost derularea unui proces de bugetare participativă cu implicarea tinerilor; bazându-se pe acest proces, Municipiul Cluj-Napoca va finanța implementarea celor mai votate proiecte în cadrul programului Cluj-Napoca 2015 – Capitala Europeană a Tineretului. Obiectivul strategic a fost crearea unui portofoliu de 250 de proiecte propuse de către tineri, cu un buget total de aproximativ 500.000 lei, adresate comunității locale (mai ales zonelor periferice ale orașului), inițiative care să contribuie la participarea activă a locuitorilor în viața comunității, să se deruleze în spații publice și comunitare și să asigure accesul liber fără o barieră financiară (de exemplu, bilet plătit).

COM’ON Cluj-Napoca a fost numele brandului ales pentru această inițiativă. COM’ON dorește să transmită spiritul acestui proiect, faptul că este un proiect al în-tregii comunități, dar conține și un îndemn des folosit în limba engleză, un fel de HAIDE, care îndeamnă la participare.

Totodată, proiectul a fost un test creat pentru comu-nitatea orașului Cluj-Napoca. Iniţiatorii consideră că


mobilizarea ce s-a manifestat cu ocazia candidaturii pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului dovedește faptul că există o și mai mare forță neex-ploatată în cadrul comunității clujene, forța grupurilor informale. În același timp, proiectul și-a propus un proces participativ prin care comunitatea să devină un factor decizional în finanțarea de acest tip.

Chiar de la început, proiectul a obținut suport financi-ar de la Granturile SEE 2009-2014, prin Fondul ONG.

2 Administrarea procesului/ Platforma online cc.yourcluj.ro

Un proces de aplicație și de management online a fost creat pentru a permite o formă de comunicare, de conștientizare și de interacțiuni practice accesibile pentru potențialele grupuri informale interesate să facă parte din acest proces.

Ca să se înregistreze în acest proces creativ și competi-tiv, tinerii aveau de completat și de încărcat formulare de inițiativă pe pagina de web CC.YOURCLUJ.RO.Un grup de inițiativă avea posibilitatea să propună maxim 5 inițiative. Pentru fiecare inițiativă s-a comple-tat un formular separat în cadrul sistemului de aplicare de pe pagina de web CC.YOURCLUJ.RO. Oficial, fiecare inițiativă trebuia scrisă în limba română. În caz de nevoie, facilitatorii comunitari au oferit asistență în adaptarea descrierilor în limba română pentru grupu-rile informale aparținând unor minorități naționale sau unor comunități de străini din Cluj-Napoca (formula-rul oficial de propuneri s-a putut descărca și în limba maghiară sau engleză).

Facilitatorii comunitari implicați în demers au putut fi contactați personal, telefonic sau online

prin modalitățile prezentate pe pagina de web CC.YOURCLUJ.RO.

3 Teme principale

Temele principale ale proiectului au fost SHARE Space, SHARE Culture, SHARE Work, SHARE Power, SHARE Joy, SHARE Vision.

SHARE SPACE

SHARE SPACE pentru că spațiul se referă la locurile din ju-rul nostru, umane - dacă ne gândim la mediul înconjurător construit - și naturale - dacă ne

gândim la rest. Așa cum istoria și biologia ne clarifică, crizele majore conduc la dezastre sau la noi descope-riri. Vom încerca să arătăm, prin împărtășirea spațiului, cum poate tineretul să influențeze aceste două sisteme majore, umane și naturale, și să transforme acest mo-ment, în timp, într-o nouă descoperire.

CALITATEA VIEȚII nu este un produs al izolării și deco-nectării, ci al trăirii frumosului și grației, a lsatisfacției și înțelesului vieții într-o deplină legătură cu spațiul și comunitatea, natura și planeta. Acest lucru înseam-nă că vom avea o abordare integrată, în care vor fi interconectați toți factorii, în definirea unui oraș sigur și sustenabi, cu o comunitate plină de viață și sănătoasă.

Ne imaginăm un oraș în care focusul principal va coincide cu ATRACȚIA PRINCIPALĂ: OAMENII. Spațiul urban pentru nu constă numai din clădiri, ci, mult mai important, în spațiile dintre acestea. În ceea ce privesc clădirile, atitudinea noastră este una de restaurare și salvare a spațiului construit și explorarea potențialului lor la maxim. În ceea ce privește viața printre clădiri, așa


cum am mai menționat, ne vom focusa mai mult asu-pra calității vieții în detrimentul standardului de viață.

SHARE CULTURE

Împărtășim cultura pentru că înțelegem cultura ca fiind o cale de a conecta oameni și comunități și care are capaci-tatea de a accelera, cataliza și activa procese sociale.

Împărtășirea culturii este despre cum realizăm, acționăm, muncim, împuternicim și gândim. Cultura organizării muncii, a vieții în familie și a interacțiunii sociale. Este cultura Fiecărei Zile și a Fiecărui Om. Și avem încredere în cultura nostră: modul transilvănean de a organiza munca a fost un brand naţional în ultimii cinci ani.

Clujul poate împărtăși inspirație și modele de organi-zare și de viaţă cu Europa. Până acum Europa de Vest a fost spațiul pentru inspirație și modele pentru noi, aici, în Estul Europei. Este timpul ca intelectualii, artiștii și creatorii Europei “mai tinere” să-și împărtășească rezultatele reflecției lor din ultimii douăzeci de ani, ex-perimentând și adaptându-se la tranziția și provocările Europei „mai mari”.

Oamenii din Cluj se află în fața provocării de a înțelege ce înseamnă a fi european – un lung proces de învățare și descoperire parcurs alături de locuitorii celorlalte țări est-europene, separate de tempoul Vestului de către Zidul de Fier. Faptul că orașul nostru învață repede a fost dovedit chiar de faptul că Municipiul Cluj-Napoca a fost nominalizat pentru a fi Capitala Europeană a Tineretului în 2015.

Tinerii sunt pionierii în acest context. Prin capacita-tea lor de mobilitate crescută, ei învață să fie diferiţi într-un ritm mult mai accelerat și se pot comporta ca și forță a schimbării, ca și deschizători de drumuri în împărtășirea culturii europene, pline de culturi locale, regionale și naționale specifice.

SHARE WORK

SHARE Work, pentru că acest lucru reprezintă tot ceea ce facem pentru construirea societății noastre. Munca se re-feră atât la artefactul activității umane, cât și la suma talente-

lor, competențelor și valorilor derivate din educație și experiență. Educația, formală și non-formală, cariera, talentele individuale și abordările colective sunt parte ale acesteia. Sumarizează ceea ce facem ca și persoa-nă, grup, oraș, regiune, țară sau întreaga comunitatea europeană.

MEDIUL DE ÎNVĂȚARE este locul unde educația, construirea de talente, experiențe la nivel individual și organizațional se materializează. Credem că spațiul urban va oferi o oportunitate foarte bună pentru dife-rite persoane să-și exploreze abilitățile și calitățile lor forte. Din acest motiv, orice proiect are o componetă de învățare atât pentru oamenii implicați, cât și pentru organizațiile participante.

Ne angajăm să promovăm educația non-formală și să creăm un sistem de recunoaștere a calităților și competențelor dobândite prin activitățile și proiectele Capitalei Europene a Tineretului, implementate de coordonatori sau de organizațiile partenere.


SHARE POWER

SHARE Power pentru că tinere-tul este cea mai dinamică cate-gorie socială, un inovator și un lider în schimbare. Puterea este relativă, puterea tinerilor este

și mai relativă. Pornește de la schimbarea percepțiilor. Se continuă în schimbarea obiceiurilor și a comporta-mentelor, în modul de a ne purta reciproc de grijă. Are un impact asupra evoluției societății și asupra modului în care societatea își definește calitatea vieţii și ideea de progres.

Puterea este despre abilitare economică și socială. Tine-retul trebuie încurajat cu diferite instrumente, structuri și mecanisme, pentru a-și asuma provocarea, pentru a se simți împuterniciți și pentru a intra în acțiune cu privire la viitorul lor. Desigur, acest lucru trebuie făcut cu implicarea altor generații și printr-o abordare de res-pect reciproc (puterea de a avea grijă unii de ceilalți).

Puterea este și despre sectorul de tineret organizat care dorește să aibă un rol în luarea deciziilor cu privire la prezentul și viitorul propriu. Voința de a asuma un rol decizional și acțiunile întreprinse pentru formarea viito-rului orașelor, regiunilor și a Europei în sine garantează formarea unor generații viitoare care sunt capabile să succeadă generațiile de lideri ai zilelor noastre.

SHARE JOY

SHARE Joy pentru că orice facem, cum facem, cum ne vedem viitorul, cum credem în Prezent, în acest moment

și în modul în care ne simțim în acest moment de

importanță maximă (ca și limita dintre trecut și viitor). Cu bucurie facem lucrurile într-un mod mai eficient.

Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului, este un loc de împărtășire a bucuriei. Aici are loc o creșterea a calității vieții. Clujul este considerat ca fiind cel mai prietenos oraș cu străinii. Și, mai mult, este unul dintre orașele cu cea mai mare satisfacție a locuitorilor față de urbe.

Bucuria poate lua forme variate, poate fi bucurie personală sau colectivă. Bucuria percepută de fiecare persoană diferă, este unică, este influențată de mediul înconjurător, natural sau construit. Un lucru impor-tant în conceptul de „bucurie” este și atenția acordată sănătății noastre mentale și capacității de a fi relaxați în timp ce suntem parte a ceea ce facem și cum facem, in-dividual și colectiv. SHARE Joy este unul din instrumen-tele cheie în crearea unei lumi a sentimentelor pozitive, un element central al Capitalei Europene a Tineretului.

SHARE VISION

SHARE Vision, pentru că tinere-tul este viitorul Europei și Cluj-Napoca dorește să aibă aportul său în acest viitor european. Mijlocul celei de-a doua decade

a secolului XXI este momentul în care prima generație de tineri devine parte a viziunii asupra viitorului Europei. Integrarea est-europeană este încă în curs de derulare după ce 12 noi țări au aderat la Uniunea Europeană.

Ceea ce ne imaginăm astăzi pentru Europa va de-veni realitatea ce va fi condusă, guvernată de tinerii (generația lor) de astăzi, care va deveni generație cheie


în conducerea societății din 2040. Conceptul inițiativei noastre este de a construi pe acest factor cheie și de a induce un factor de viziune în cât mai multe proiecte și inițiative de tineri la această scală.

Recomandarea noastră pentru grupurile informale a fost să țină cont de următoarele aspecte:

Prin demersurile propuse de grupurile informale de inițiativă de tineret se dorește implicarea întregii comunități clujene, implicarea tinerilor care fac parte din diverse grupuri socio-culturale și categorii de vârstă;

De asemenea, se încurajează acele inițiative ce im-plică în mod creativ și participanții la acțiunile propuse și se derulează în locații din diverse zone ale Munici-piului Cluj-Napoca. Proiectele se vor desfășura exclusiv în municipiul ClujNapoca;

COM’ON Cluj-Napoca nu dorește să sprijine inițiative ce impun o barieră financiară de acces pentru participanți. Accesul la activitățile proiectelor propuse va fi liber pentru public;

Proiectele răspund într-un mod inovator unor nevoi identificate la nivelul comunității;

Proiectele permit obținerea unor rezultate clare, vizibile și au impact pe termen lung;

Proiectele oferă condiții sigure de petrecere a tim-pului liber pentru tineri;

Proiectele identifică și mobilizează și alte resurse din comunitate.

4 Tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate:

Proiecte care nu se înscriu în obiectivele și activitățile acestui proiect;

Proiecte care nu sunt redactate pe baza formularu-lui tip al concursului;

Cereri de finanțări individuale (ex. burse, sponsori-zări pentru călătorii);

Împrumuturi, cheltuieli retroactive ale unor proiec-te încheiate sau în curs de desfășurare;

Proiecte de natură politică;

Proiecte care instigă la xenofobie, rasism, violență, ură;

Proiecte cu mesaj discriminatoriu față de anumite categorii sociale/etnice;

Proiecte care încurajează consumul de alcool sau de droguri;

Proiecte inițiate/implementate de alte categorii de vârstă decât 14-35 ani.


5 Buget

Un grup de inițiativă a avut posibilitatea să propună un proiect cu un buget maxim de 9.000 lei. Alocarea financiară din partea Municipalității a fost de maxim 4.500 de lei. Dacă proiectul avea un buget mai mare de 4.500 lei, a fost responsabilitatea grupului de inițiativă să-și asigurare fonduri peste această limită.

TIPURI DE COSTURICosturile prezentate de grupul de inițiativă trebuiau să fie în concordanță cu activitățile propuse prin descrie-rea oferită în formular. Facilitatorii comunitari au oferit asistență grupurilor de inițiativă în planificarea lor de bugete înainte de termenul limită de încărcare online a formularelor de inițiativă.

LISTA CHELTUIELILOR NEELIGIBILE ÎN BUGET CUPRINDE URMĂTOARELE:

alcool, tutun;

achiziții de teren;

achiziții de autovehicule;

abonamente de telefon;

alte achiziții de echipamente sau de obiecte de inventar;

salarii sau orice alte venituri ale membrilor grupuri-lor de inițiativă.

6 Etapele și calendarul mecanis-mului de bugetare participativă pentru grupurile de inițiativă

11 decembrie 2014: lansarea oficială a procesului de participare;

16 decembrie 2014, ora 00.00: platforma de înscriere a grupurilor de inițiativă și a inițiativelor este operațională și grupurile de inițiativă pot să înceapă înscrierea proiectelor;

28 februarie 2015, ora 23.59: termenul limită de înscriere a inițiativelor online sau în formă tipărită;

15 martie 2015: termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse;

16 martie 2015, ora 00.00 - 31 martie 2015, ora 23.59:perioada de derulare a mecanismului de decizie prin vot;

iunie – noiembrie 2015: inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă;

5 decembrie 2015: termenul limită pentru depunerea rapoartelor financiare și narative pentru proiectele finanțate.


Campania de conştientizare a brandului şi de mobilizare a comunităţii

Com`ON Cluj-Napoca a fost, de fapt, un proiect comun. Un proiect al tuturor. De aceea, comunicarea a cuprins aproape toate mediile și a atins forme multiple.

1 Comunicare directă

PRIN FACILITATORII PROIECTULUI25 de tineri antrenaţi să antreneze alţi tineri, să in-formeze, să explice și să răspândească call-ul de idei prin toate comunităţile din care ei proveneau. Pentru recrutarea acestor facilitatori s-a folosit atât comunica-rea directă, cât și comunicarea online (Facebook ads și newsletters). Pentru a răspândi mesajele proiectului și pentru a mobiliza comunitatea, facilitatorii au folosit toate tehnicile de comunicare, în funcţie de context. Mai jos sunt descrise toate materialele campaniei.

2 Printuri

ROLL-UP-URI, POP-UP-URIS-au folosit în conferinţe, în prezentări și la evenimente, pentru a familiariza publicul cu imaginea proiectului.


AFIŞEDiverse tipuri și în multiple scopuri (afișe promovând call-ul de idei, afișe informative – cu cei 5 pași de urmat pentru a transforma o idee în realitate, afișe cu rol de teaser etc.).

CLIPBOARDURIFolosite în conferinţe și prezentări de către facilitatori, având un dublu rol:a. Faţa, pe care se așezau documentele printate, conţinea un joc de cuvinte care sugera rolul facilitato-rului în proiect: Aici găsești suportul de care ai nevoie pentru ca ideea ta de proiect să prindă contur. Echipa Com`ON;b. Pe verso era printată identitatea proiectului, ele funcţionând astfel și ca un suport de promovare.

BENZI DESENATE

Benzile desenate au funcţionat, de fapt, ca feţe pentru masă, folosite în restaurantele, barurile, puburile și cafenelele care au acceptat să fie partenere în proiect, să răspândească informaţii despre proiect și să fie ele însele niște locaţii-cheie în colectarea ideilor (aici se

găseau urne pentru idei). Pe o parte, prin desene, erau surprinși cei cinci pași importanţi prin care o idea putea să devină realitate.

Pe spatele benzilor desenate era un text consistent cu toate detaliile referitoare la proiect și la procedurile de înscriere, plus calendarul activităţilor.

FLYERE-LE AU AVUT UN TRIPLU ROL:

faţa – rol promoţional: promova identitatea pro-iectului și oferea informaţii despre proiect și despre înregistrarea ideilor;

pe verso se afla un mic formular unde tinerii puteau să-și scrie ideile de proiect în formă primară, nefini-sată, și să-și lase datele de contact pentru a putea fi contactaţi de un facilitator (această parte a flyer-ului se introducea în urnele speciale așezate în diverse locaţii partenere);

partea detașabilă:• faţa - datele de contact ale echipei Com`ON;• spatele - mesajul Thank you for doing your share for a common Cluj!, pentru cei care și-au scris ideile pe spatele flyer-ului și apoi l-au introdus în urnă.

cc.yourcluj.ro facebook.com/yourcluj


AUTOCOLANTEPentru o și mai mare vizibilitate a imaginii proiectului, mii de autocolante cu logo-ul Com`ON Cluj-Napoca au fost răspândite prin tot orașul. Practic, fiecare device care avea un autocolant cu acest logo devenea instant un suport de promovare. În acest fel, tinerii puteau să-și arate afilierea la proiect și simpatia pentru el.

IDEA BOXES Principalul rol al „cutiilor cu idei” sau al „urnelor cu idei” a fost acela de a a colecta ideile scrise pe flyere. 140 de ast-fel de urne au fost răspândite prin oraș, în diverse cartiere, instituţii și locaţii-cheie, împreună cu flyer-ele. Desigur, doar să introduci o idee scrisă în urnă nu însemna să-ţi și înregistrezi ideea. Pentru înregistrarea propriu-zisă exista procedura online. Dar a scrie o idee pe o bucată de hârtie poate însemna începutul unui plan bun, chiar dacă planul încă nu e definitivat. Facilitatorii proiectului i-au contactat pe tinerii care și-au scris ideile pe flyere și, împreună cu ei, au făcut ca acele idei să devină planuri de proiecte.

Dar „cutiile cu idei” au avut și un rol secundar: au funcţionat aproape ca niște totemuri identitare pentru acest proiect, asigurându-i și mai mult vizibilitatea. După ce și-au îndeplinit rolul, aceste cutii au fost reci-clate, pentru a folosi altor proiecte.

3 Online

FACEBOOK ADSPrin ele au fost marcate principalele momente ale campaniei.

FACEBOOK CAMPAIGNPentru promovarea paginii YOUR CLUJ și pentru pro-movarea video-urilor cu idei.

PAGINA WEB ŞI BLOGUL PROIECTULUIÎnregistrarea ideilor s-a putut face online sau prin for-mularele de înregistrare printate. Procesul de votare a ideilor a fost însă unul exclusiv online.


részvételi költségvetési folyamatot. Ennek alapján a Kolozsvári Polgármesteri Hivatal anyagi

javasolnak és megszavaznak, támogatásra kerüljön 250 kezdeményezés, amely hozzájárul a közösségi életben való aktív részvételhez. A kezdeményezések összköltségvetése 500.000 lej, ezeknek Kolozsvár köz–és nyilvános terei adhatnak otthont (leginkább a város szélére eső övezetek) és szabad hozzáférést nyújtanak a város minden lakosának.Ezt a projektet a PONT Csoport indítványozta, partnerségben a kolozsvári SHARE Föderációval, illetve a Kolozsvári Polgármesteri Hivatallal és Városi Tanáccsal. A programot az EGT 2009-2014 támogatja, a Romániai Civil Alapból.

Látogass weboldalunkra: cc.yourcluj.ro Kövess minket Facebookon: facebook.com/yourcluj

Írj nekünk, kérdezz bennünket mailen: [email protected]

IFJÚSÁGI RÉSZVÉTELI KÖLTSÉGVETÉS KOLOZSVÁRON, EURÓPA 2015-ÖS IFJÚSÁGI FŐVÁROSÁBAN

www.eeagrants.org www.fondong.fdsc.ro

Ha neked és a barátaidnak van egy eredeti ötletetek, amivel jobbá

tehetitek Kolozsvárt, írjatok nekünk, mi pedig segítünk ennek

kidolgozásában. A legjobb 250 javaslatot a Kolozsvári Polgármesteri

Hivatal anyagi támogatásával életbe ültethetjük.


VIDEOURILEAcestea au spus, pe scurt, povestea proiectului, au familiarizat publicul cu unele concepte noi (cum ar fi bugetarea participativă) și au explicat rolul major pe care ComÒN Cluj-Napoca l-a avut în a face ideile comunităţii să prindă viaţă.

4 Presa

AD-URI DE PRESĂ ÎN DIFERITE PUBLICAŢII

ARTICOLE Au oferit informaţii despre proiect, despre procesul de vot, despre metodele de finanţare, etc.

5 Campanii sociale

MărţiSHARE1 Martie este o zi specială în România. O zi în care oamenii își dăruiesc „mărţișoare”, ca simboluri ale primăverii. S-a folosit acest cuvânt pentru a crea un joc de cuvinte – MărţiSHARE – pentru că oamenilor li s-au împărţit flori colorate de hârtie, reciclate dintr-un alt proiect, care conţineau idei de proiecte ComÒN Cluj-Napoca. În mijlocul fiecărei flori exista un sticker cu mesajul Proud to wear a good idea. Pe spatele florii era un sticker cu o idee de proiect, plus mesajul Come on, vote!. Florile au fost date oamenilor pe stradă de către facilitatorii din echipa ComÒN. Campania a fost, de fapt, un teasing pentru procesul de vot.

A PROJEKTRŐL

A COM’ON Kolozsvár, vagyis az Ifjúsági Részvételi Költségvetés Kolozsváron, Európa 2015-ös Ifjúsági Fővárosában egy kiváló eszköz arra, hogy a fiatalok megvalósítsák azt, amit látni szeretnének ebben az évben a városukban.

A részvételi költségvetési folyamat az állampolgárok bevonását feltételezi egy demokratikus tanácskozásba és döntéshozatalba. Így a közösség optimális módozatokat dolgozhat ki a közpénzek (egy részének) elköltését illetően.A COM’ON projekt célja egy olyan részvételi költségvetési folyamat megvalósítása, amely a fiatalok aktív részvételét feltételezi. A kapott eredmények alapján Kolozsvár városa támogatni fogja a fiatalok által benevezett kezdeményezések életbeültetését a Kolozsvár 2015 Európa Ifjúsági Főváros program keretében.

Stratégiai célunk az, hogy egy olyan portfóliót készítsünk el, amely 250, fiatalok által javasolt kezdeményezésből áll, mindez a helyi közösségnek szól, a város köz- és nyilvános terein valósul meg, illetve ingyenes hozzáférést biztosít a kolozsvári közösség számára.

MILYEN TÉMÁJÚ ÖTLETEKBEN, KEZDEMÉNYEZÉSEKBEN GONDOLKODUNK?

A COM’ON Kolozsvár keretében zajló ötletek és kezdeményezések összhangban lesznek a Kolozsvár 2015 Európa Ifjúsági Fővárosa program szellemiségével.

A SHARE CULTURE, SHARE SPACE, SHARE WORK, SHARE POWER, SHARE JOY vagy SHARE VISION

tematikájú kezdeményezéseknek szem előtt kell tartaniuk a következő szempontokat:

A tevékenységeknek, rendezvényeknek a kolozsvári közösség a célcsoportja

A kezdeményezések csak Kolozsvár területén valósulhatnak meg, a város közterein, mindenki által hozzáférhető helyszíneken

A kezdeményezések nem állíthatnak pénzügyi korlátot a résztvevők elé. A

javasolt tevékenységeken való részvételnek így minden esetben ingyenesnek kell lennie.

A PROJEKT SZAKASZAI ÉS NAPTÁRA

2015. február 28., 23 óra 59 perc.: A pályázatok online feltöltésének határideje

2015. február 28., 17 óra 59 perc.: A pályázatok nyomtatott formában való leadásának határideje

2015. március 15.: A javasolt kezdeményezések technikai ellenőrzésének határideje

2015. március 16. (00 óra 00 perc.) – március 31. (23 óra 59 perc.): A szavazás időszaka

2015. április 15. – november 30: A támogatott kezdeményezések megszervezésének időszaka

2015. december 5.: A pénzügyi és tevékenységi beszámolók leadásának határideje

SZERVEZŐK

Az Európa Ifjúsági Főváros szellemiségében a projekt koncepciójának kidolgozása és elindítása több szervezet, intézmény együttműködését feltételezte.

A COM’ON Kolozsvár projekt a PONT Csoport, Kolozsvár Önkormányzata és Helyi Tanácsa, valamint a SHARE Kolozsvár Föderáció partneri együttműködésében öltött testet, a Kolozsvár 2015 Európa Ifjúsági Fővárosa cím égisze alatt.

A projekt az EGT 2009-2014 közötti időszakra vonatkozó támogatásából került finanszírozásra, a Civil Támogatási Alap Romániában program keretén belül (Norvég Alap).

KAPCSOLAT:

cc.yourcluj.ro [email protected] www.facebook.com/yourcluj

www.eeagrants.org www.fondong.fdsc.ro


DESPRE CE ESTE VORBA?

COM’ON Cluj-Napoca este un proces de bugetarea participativă (BP) care își propune implicarea tinerilor clujeni într-un proces democratic de deliberare și decizie pentru stabilirea modalității optime de cheltuire a (unei părți a) bugetului public, în cadrul programului Cluj-Napoca 2015, Capitală Europeană a Tineretului.

Obiectivul strategic este crearea unui portofoliu de 250 de pro-iecte propuse de către tineri, exclusiv grupuri informale de tineri și adresate comunității locale, proiecte care vor contribui la par-ticiparea activă a locuitorilor în viața comunității, se vor derula în spații publice și comunitare și vor asigura acces liber clujenilor.

CUM TE POȚI IMPLICA?

Ideile tale pot deveni realitate dacă ne contactezi online sau completezi un leaflet COM’ON Cluj-Napoca și îl depui în cutiile noastre pentru idei, acolo unde le întâlnești. Dar acest lucru nu înseamnă că te-ai și înscris în concurs.

ÎNSCRIEREA

Înscrierea în prima etapă de concurs se face prin completarea și încărcarea online a unui formular de inițiativă prin intermediul paginii de web cc.yourcluj.ro. Ca o măsură specială, există posibilita-tea de a depune formularele în format fizic. În acest caz, fiecare grup de inițiativă trebuie să prezinte atât formularul (sau formularele) de inițiativă cât și formularul de prezentare a grupului de inițiativă.Un grup de inițiativă, compus din minimum 3 persoane între 14 și 35 de ani poate propune maxim 5 inițiative. Pentru fiecare inițiativă se va completa un formular separat în cadrul sistemului de aplicare de pe pagina web cc.yourcluj.ro.

Fiecare inițiativă va fi înscrisă oficial în limba română. În caz de nevoie, facilitatorii comunitari pot oferi asistență în adaptarea descrierilor pentru limba română pentru grupurile informale care aparțin unor minorități naționale sau unor comunități de străini din Cluj-Napoca (formularul oficial de propuneri se poate descărca și în limbile maghiară și engleză).Facilitatorii comunitari implicați în demers pot fi contactați per-sonal, telefonic sau online prin modurile prezentate pe pagina de web cc.yourcluj.ro.

CE FEL DE INIȚIATIVE AȘTEPTĂM?

Inițiativele vor fi în concordanță cu prioritățile și viziunea Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Motto-ul candidaturii, SHARE, precum și cele șase priorități defi-nite în program - SHARE CULTURE, SHARE SPACE, SHARE WORK, SHARE POWER, SHARE JOY și SHARE VISION - sunt aceleași și în cadrul proiectului COM’ON Cluj-Napoca. Dorim ca inițiativele propuse de grupurile de inițiativă să fie și ele în spiritul acestor priorități.

IDEILE PROPUSE VOR ȚINE CONT ȘI DE URMĂTOARELE ASPECTE:

Activitățile se vor desfășura exclusiv în Municipiul Cluj-Napoca, în locații publice, cu acces liber din diverse zone ale municipiului Cluj-Napoca și implică în mod creativ comunitatea;

Inițiativele nu impun o barieră financiară de acces pentru participanți. Accesul la activitățile proiectelor propuse va fi liber pentru public;

Proiectele răspund într-un mod inovator unor nevoi identifica-te la nivelul comunității.

CALENDAR DE ACTIVITĂȚI*

28 februarie 2015, ora 23.59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor online

28 februarie 2015, ora 17.59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor în formă tipărită.

15 martie 2015: Termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse.

16 martie (ora 00.00) - 31 martie (ora 23.59): Perioada de derulare a mecanismului de decizie prin vot.

15 aprilie – 30 noiembrie 2015: Inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă.

5 decembrie 2015: Termenul limită pentru depunerea rapoartelor financiare și nara-tive pentru proiectele finanțate.

*Datele sunt estimative și pot fi subiectul unor modificări. Orice modificare va fi anunțată pe pagina web cc.yourcluj.ro.

PENTRU ORICE ÎNTREBĂRI NE GĂSEȘTI AICI:

NOI

Proiectul este coordonat de Grupul PONT, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Federația SHARE Cluj-Napoca, fiind finanțat de Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European în cadrul Fondului ONG în Româ-nia, Componenta IMPLICARE/ Subcomponenta Participare la luarea deciziilor și implicare comunitară și co-finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în Româniawww.eeagrants.orgwww.fondong.fdsc.ro

cc.yourcluj.ro [email protected] www.facebook.com/yourcluj


Procesul de facilitare

25 de tineri activi și entuziaști au făcut parte din grupul facilitatorilor, unii dintre ei dovedind un entuziasm și o implicare chiar mai mare decât ne așteptam la început. Unii dintre facilitatori au fost “specializați” pe anumite aspecte, alții au ajutat grupurile să își dezvolte ideile și inițiativele și să le încarce pe platforma online.

A fost o perioadă a proiectului când telefoanele facilitatorilor sunau mereu și cu toții primeau zeci de e-mailuri de la grupuri care aveau probleme legate de:

locația sau cadrul evenimentului/evenimentelor, de ce fel de aprobări este nevoie pentru a folosi spațiul public (membrii câtorva grupuri au fost adolescenți care nu au mai făcut nimic asemănător până la mo-mentul respectiv; ei au avut nevoie de ghidare prin labirintul complicat al documentelor necesare);

numărul persoanelor necesare, deoarece anumite grupuri aveau nevoie de voluntari pentru implemen-tarea inițiativelor;

blocul creativ (câteva idei păreau imposibile; până la transformarea ideilor lor în realitate, tinerii au întâm-pinat multe obstacole).

Au fost perioade când biroul a fost atât de plin de facilitatori și de membri ai grupurilor care au venit la întâlniri, încât trebuia să folosim chiar și ultimul scaun din birou și să ținem ședințe în bucătărie.

Apoi, dintr-odată, totul s-a liniștit. Toate grupurile și-au realizat planurile de acțiune, știau ce au de făcut și au început să lucreze pe proiectele lor. În birou a fost liniște și pace, grupurile intrau numai să întrebe detalii mici sau să ne invite la evenimentele lor – partea dis-tractivă a procesului


Ideile facilitatorilor

A fost o onoare să fiu facilitator în proiectul “COM`ON Cluj-Napoca”, Bugetare Participativă de Tineret, în Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului. Reprezentând comunitatea imigranților, am admirat oportunitățile egale oferite pentru toți tinerii ca ei să-și împărtășească dragostea pentru acest oraș. A fost o experiență deosebită să fiu o punte peste dificultățile de comunicare, să ajut oamenii să își împărtășească asemă-nările și să își sărbătorească diferențele.

Ali Shah

Com’ON Cluj a fost atât de nou, atât de interesant, o nouă provo-care pentru mine! Când mă gândesc la el mă gân-desc la culori, fericire, la împărtășirea ideilor ino-vative și la atitudini, la cunoașterea tinerilor de pretutindeni... Îmi e dor de adrenalina dinaintea prezentărilor de proiecte, de întâlnirile cu echipa, de zâmbetele participanților. Un mare MULȚUMESC pentru toți cei care au făcut ca acest proiect să devină realitate!

Francesca Moschitta

Proicetul Com’ON a fost interesant și inovativ, un instrument bun pentru a lega mulți tineri care provin din medii diferite.

Paola

Mi-a plăcut idea de a ajuta grupuri infomale din domenii diferite (călărit, club de dans de sociatate, geo¬caching, de urmărit stelele, biciclism, plane spotting, speologie, poker-for-fun, privirea păsărilor, off-roading) din primul moment. Implicându-se în activitatea acestor grupuri in-formale și aducându-le la “suprafață” ca proiecte pentru comunitate, facilitarea accesului grupurilor la fonduri a fost o experiență plină de satisfacții. Deoarece am 14 hobby-uri, mi-a fost ușor să vin cu idei și să energizez grupurile formate din tineri – m-am bucurat cu adevărat de această experiență.

Olivér Kiss

A fi facilitator în proiectul Com’ON Cluj a fost pro-

babil cel mai bun job pe care l-am avut, cu clipe stresante și grele, dar pline de distracție. Gândiți-vă: ai șansa să

faci cunoștință cu sute de persoane, când grupurile

de tineri discută despre idei mărețe care au un mare impact

în comunitate. De multe ori, ai acea senzație că poate peste 50 de ani îţi vei

aminti că “am fost acolo, când câțiva studenți au început să schimbe lumea într-un loc mai bun”. Ai ocazia să-ți împărtășești experiențele, să ajuți grupurile pentru a trece de obstacole, câteodată fiind nevoit să improvi-zezi. A fost o experiență magică și sunt recunoscătoare pentru prieteniile legate și pentru lucrurile pe care le-am învățat pe parcursul proiectului.

Eszter Varó


Portfoliul de proiecte şi verificarea tehnică

1 Portfoliile de proiecte

Imaginează-ți ce se întâmplă când un grup compus din peste 1000 de tineri activi și entuziaști află că ideile lor pot contribui la îmbunătățirea orașului și a comunității. Auzi zumzetul și energia creată de exprimarea ideilor lor?

Aceste grupuri au avut numeroase idei fascinante, idei care nici prin gând nu ți-au putut trece: de la piese de teatru alternative, concerte și lecții de dans, artă tex-tilă, artă urbană, până la promovarea conversațiilor, a sportului și a problemelor sociale. Călărit, rugăciuni, jo-curi, ajutarea săracilor, curățarea și ocrotirea mediului, conștientizarea și interacțiunea cu diferite minorități și subculturi, pe toate nivelele – acestea sunt doar o mică parte dintre ideile pe care le-au propus tinerii, concepte deschise pentru toți cetățenii.

Unele grupuri au fost extraordinar de independente: au elaborat planuri de acțiuni, idei, proiecte complete, iar partea noastră s-a redus la un simplu: “OK! Realizați-vă ideea! Succes!”. Pe de altă parte, unele grupuri erau încă în faza desfășurării ideilor, urmând să le dezvolte, cu sprijinul facilitatorilor.

Grupuri de inițiative înregistrate: 248

Grupuri de inițiativă cu o singură inițiativă înregistrată: 143

Grupuri de inițiativă cu numărul maxim de 5 inițiative înregistrate: 16

Vârsta medie a reprezentanților grupurilor informale: 25 de ani

Numărul total al grupurilor de inițiativă pentru primele 250 de inițiative votate: 156


2 ImplicareÎn situația unui deficit de tineri în etapa implementării, membrii grupurilor de inițiativă au avut posibilitatea de a specifica numărul de persoane cu care doresc să își lărgească echipa. Cele mai multe echipe au soli-citat și implicarea altor persoane în implementarea inițiativei lor. Numărul tinerilor implicați în grupurile de inițiativă: minim 744 de persoane (calculat conform numărului grupurilor de inițiativă și numărului minim de tineri, care – conform regulamentului – compun grupul de inițiativă).

Numărul total de persoane solicitate: 1.369

Numărul persoanelor care au votat: 18.782

Numărul total de voturi: 48.609

3 Inițiative

Numărul de inițiative înregistrate și declarate eligibile după prima verificare administrativă: 451

Numărul de inițiative rămase în competiție de-a lungul procesului de vot: 437

4 Tema inițiativelor

Tinerii au avut posibilitatea să aleagă maxim 3 din cele șase priorități ale programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului.

Inițiative Share_space: 199

Inițiative Share_culture: 289

Inițiative Share_work: 124

Inițiative Share_power: 94

Inițiative Share_joy: 246

Inițiative Share_vision: 207

5 Evaluarea tehnică

Această etapă a presupus analizarea proiectelor înscrise în concurs prin prisma:

A. FEZABILITĂȚII PROIECTULUI

Fiecare inițiativă supusă votului public este realiza-bilă în termeni practici. Verificarea s-a derulat atât pe parcursul perioadei de pregătire a formularelor de inițiativă, cât și după termenul limită de prezentare a formularelor de inițiativă.

B. CRITERIILOR DE ELIGIBILITATE

Aplicația a fost trimisă până la termenul limită.

Aplicația a fost trimisă pe baza formularului tip de concurs și a fost înscrisă în competiție prin platforma CC.YOURCLUJ.RO sau, în cazuri speciale, în format tipă-rit, la sediul Grupului PONT (Str. 21 Decembrie 5/14).

Proiectul este propus de un grup de cel puțin 3 tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani.


Proiectul se desfășoară pe raza Municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul oferă acces liber publicului la activitățile desfășurate, fără o barieră financiară (bilet).

Proiectul respectă principiile și valorile COM’ON Cluj-Napoca și pe cele ale programului Youth@Cluj-Na-poca 2015.

Proiectul poate fi inclus în cel puțin una din priori-tățile SHARE ale programului Youth@Cluj-Napoca 2015.

Proiectul respectă criteriile bugetare.

Un singur grup de inițiativă a avut posibilitatea să propună un proiect cu un buget maxim de 9.000 lei. Alocarea financiară din partea Municipalității a fost de maxim 4.500 de lei. În cazul implementării unui proiect cu un cost mai mare de 4.500 lei, responsabili-tatea asigurării fondurilor complementare a aparținut grupului de inițiativă.

6 Tipul de costuri

A fost o condiție obligatorie ca toate costurile prezen-tate de grupul de inițiativă să fie în concordanță cu activitățile propuse prin descrierea oferită în formular. Facilitatorii comunitari au oferit asistență grupurilor de inițiativă în planificarea lor de buget înainte de termenul limită de încărcare online a formularelor de inițiativă.

Lista cheltuielilor neeligibile în buget cuprinde:

alcool, tutun;

achiziții de teren;

achiziții de autovehicule;

abonamente de telefon;

alte achiziții de echipamente sau de obiecte de inventar;

salarii sau orice alte venituri ale membrilor grupuri-lor de inițiativă

7 Ideile evaluatorilor

„A fost o sarcină grea să citesc toate deta-liile tehnice ale proiectelor, dar în același timp satisfăcător, deoarece m-am întâlnit cu numeroase idei interesante care au avut nevoie doar de mici ajustări. Tinerii nu erau la curent cu toate detaliile tehnice, dar dorința de a face ceva pentru comunitate a reieșit clar din ideile lor, ceea ce mi-a dat putere să citesc fiecare proiect în parte.”

Olivér Kiss

„Citind aproape 100 de inițiative, fiecare având cel puțin 5 pagini lungime, aveam senzația că citeam o carte despre generația tânără a orașului. După întâlnirea cu aceste idei, părerea mea despre noua generație s-a schimbat. Sunt mulți cei care spun că tinerii de azi nu vor să facă ni-mic, că stau în fața calculatorului toată ziua. Credeți-mă, această teorie nu este tocmai adevărată, cel puțin nu este relevantă în cadrul acestor tineri. Anumiți adolescenți chiar sunt extraordinar de isteți și au o responsabilitate dezvoltată față de societatea în care trăiesc!”

Eszter Varó


Votul După o dezbatere lungă privind principiile și aspectele tehnice ale procesului de vot, am decis împreună cu partenerii implicați în proces, că trebuie să avem, de asemenea, o abordare inovativă. Astfel, am convenit să organizăm votul exclusiv online prin rețeaua de socializare Facebook, eliminând astfel toate dubiile cu privire la rezultate.

Am luat în calcul o serie de argumente înainte de a lua o decizie. Procesul de vot trebuia să fie accesibil și rapid; trebuia să fie transparent, iar rezultatele trebuia să fie măsurabile. Nivelul resurselor pentru procesul de vot au fost limitate, nu au fost ca și cum am fi organi-zat un fel de alegeri.

Analizele preliminare ne-au arătat că mai mult de 90% dintre tinerii cu vârsta între 14-35 ani din Cluj-Napoca au cont de Facebook, ceea ce înseamnă că tinerii aveau posibilitatea să participe la vot printr-un sistem online. Participarea la vot a depășit toate așteptările noastre, mai mult de 18.000 de tineri exprimându-şi părerea în acest proces de democrație participativă. Numărul opțiunilor exprimate a fost de peste 48.000. Credem ca acest moment a fost cel mai mare proces participativ în istoria orașului, exceptând desigur alegerile sau referendumurile.

18.782

48.609

43.337

156

Numărul persoanelor care și-au exprimat votul

Numărul de voturi exprimate

Numărul de voturi pentru primele 250 de inițiative

Numărul echipelor care au propus primele 250 de inițiative


Soluții și decizii După o durată lungă de reflecție, toți partenerii au fost de acord că singura posibilitate viabilă pentru a finanța grupuri informale este prin implicarea organizațiilor gazdă în proces. Fundația Comunitară Cluj a devenit organizația care și-a asumat rolul de management tehnic a fondului asigurat de municipali-tatea clujeană. În acest context o cerere de finanțare a fost înaintată Consiliului Local ca și răspuns la apelul special lansat pentru sectorul ONG. Portofoliul complet de inițiative a fost inclus în această cerere de finanțare, transformând toate inițiativele într-un proiect major.

Consiliul Local Cluj-Napoca a votat alocarea a 500.000 lei (aproximativ 120.000 euro) pentru acest portofoliu. Pe baza listei de priorități stabilită de public prin vot s-a propus un număr total de 117 proiecte care să fie finanțate din bugetul public. Consiliul Local nu a inter-venit în ierarhia rezultată din votul tinerilor, acceptând portofoliul împreună cu numărul voturilor ca atare.

Forma legală a finanțării acestor inițiative a devenit posibilă prin premierea grupurilor informale care au obținut cele mai multe de voturi. Rolul Fundației Co-munitare Cluj era să stabilească relații contractuale cu toate grupurile informale.

Totuși, implementarea financiară a creat un set de provocări, care este prezentat în următorul capitol al acestui raport. Deoarece primele 250 de inițiative au solicitat mai mult de un milion de lei, a trebuit să identificăm soluții adiționale pentru a asigura oportunități de finanţare pentru mai multe proiecte din portofoliu. Un set de parteneriate noi au apărut astfel în contextul implementării.


Bugetul total al inițiativelor înregistrate

Bugetul total solicitat

Valoarea medie a bugetului total

1.900.000 lei

1.770.000 lei

4.186 lei

Bugetul total al primelor 250 de inițiative

Bugetul total solicitat al primelor 250 de inițiative

Valoarea medie a primelor 250 de inițiative

1.119.865,49 lei

1.015.716,25 lei

4.062,86 lei

248

451

437

Grupuri de inițiative înregistrate pe platformă

Numărul de inițiative înregistrate și declarate eligibile după prima verificare administrativă

Numărul de inițiative rămase în competiție de-a lungul procesului de vot


Parteneriatul. Provocările implementării

Faptul că am ajuns la momentul de definitivare a portofoliuliului de proiec-te, publicul a decis clasificarea lor, iar autoritățile publice au votat finanțarea, nu a însemnat că provocările s-au ter-minat. Implementarea inițiativelor a adus un set de noi provocări.

Cine va administra întregul portofoliu din punct de vedere financiar și legal?

Care va fi forma specifică legală pentru asigurarea finanțării?

Ce resurse trebuie să fie mobilizate pentru a asigura contribuția proprie și cine asigură această contribuție?

Care sunt provocările unui cash-flow management eficient?

Ce alte măsuri pot fi identificate pentru a asigura asistența proiectelor care pot primi fonduri publice dato-rită cantității mari de proiecte și de resurse limitate?

Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, multe idei au ieșit la suprafață, ceea ce a dus la o rețea largă de parteneri și o serie de soluții inovative legate de implementare. Fundația Comunitară Cluj, Fundația ERSTE, BCR și Asociația pentru Relații Comunitare s-au alăturat eforturilor noastre pentru a face față tuturor provocărilor și pentru a asigura o execuție viabilă în implementarea inițiativelor selectate.


1 Fundația Comunitară Cluj admi-nistrează fondul de finanțare oferit de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca

Ca și element cheie al sustenabilității demersului, Gru-pul PONT a identificat nevoia de a avea o organizație gazdă parteneră pentru administrarea fondului de finanțare oferit de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și consolidarea relației grupurilor informale cu acest mecanism inovator, în vederea asigurării sustenabilității lui.

“Fundația Comunitară Cluj pune în legătu-ră donatorii cu proiectele Clujului. Organi-zează evenimente de strângere de fonduri, precum Swimathon, Cercuri de Donatori, și gestionează fonduri ale unor donatori individuali sau companii, pe care le direcționează spre nevoile comunității, sub formă de granturi și burse. În perioada 2008-2014, a acordat finanțări în valoare totală de peste 1.400.000 de lei pentru peste 200 de granturi și pentru peste 200 de burse.”

Simona Şerban, Directorul Executiv al FCC

2 Implicarea Fundației ERSTE în co-finanțarea proiectului

Pentru a completa finanțarea pentru programul de derulare a inițiativelor Com’ON Cluj-Napoca de către organizația gazdă, Fundația Comunitară Cluj-Napoca, printr-un efort comun cu partenerii de la BCR, a soli-citat sprijinul Fundației ERSTE pentru a asigura fondul de co-finanțare de 10%, necesar administrării fondu-lui de finanțare. Astfel, Fundația ERSTE a devenit un partener și finanțator în implementarea inițiativelor grupurilor informale clujene.


3 Implicarea BCR în Com’ON Cluj-Napoca

BCR, banca oficială a proiectului Cluj-Napoca, Capitala Europeană a Tineretului 2015, este parte din proiect încă de la începutul acestuia. BCR pune la dispoziția bugetului de implementare a inițiativelor o valoare de 15.000 euro. Aceste fonduri vor fi utilizate printr-un mecanism de matchmaking fund pe platforma Bursa Binelui (www.bursabinelui.ro), printr-un mecanism simplu: grupurile inițiativelor aflate în primele 250 după clasificare, dar care nu au putut primi finanțare din bugetul public vor putea strânge resurse din comunitate (crowdfunding). După primii 1000 de lei strânși pentru o inițiativă, BCR va dubla această sumă cu încă 1000 lei. Astfel, alte 65 de inițiative din portofoliul Com’ON Cluj-Napoca vor avea șansa să primească finanțare.

BCR lucrează cu partenerii implicați în proiect pentru a asigura o linie de credit care servește ca sursă de lichiditate pentru derularea inițiativelor în vederea contracarării efectelor condițiilor legale curente, care nu permit pre-finanțarea acestor inițiative din bugetul local al Municipiului Cluj-Napoca.

4 Asociația pentru Relații Comunitare (ARC)

ARC susține Fundația Comunitară Cluj în realizarea acestui program, contribuind la susținerea parțială a costurilor aferente liniei de credit pentru administra-rea Fondului de Finanțare oferit de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. ARC contribuie la dezvoltarea filantropiei în România, sprijinind gene-rozitatea și mobilizarea de resurse pentru beneficiul comunităților. Alături de partenerii săi, ARC dezvol-tă și susține mecanisme prin care orice persoană, organizație sau companie să se poată implica în comu-nitate cu impact maxim.


3 CE URMEAZA?

43What Can be Next?

Tendințe generale în participare

Titlul de „Capitală Europeană a Tineretului” este acordat unui oraș european pentru o perioadă de un an, timp în care orașul are oportunitatea de a prezenta viața și dezvoltarea sa culturală, socială, economică și politică, în strânsă relație cu generația tânără, printr-un program variat. Inițiativa CET încurajează implementarea de idei noi și proiecte inovatoare, care lansează subiectul participă-rii active a tinerilor în societate și caută să prezinte mo-dele de bună practică pentru dezvoltarea continuă a politicilor de tineret și în alte municipalități europene. Conform unui amplu studiu despre participarea tineri-lor realizat de LSE Enterprise pentru Agenția Executivă Audiovizuală și Culturală (Youth Participation in Demo-cratic Life, Final Report, February 2013), participarea tinerilor aduce atingere următoarelor tematici cheie:

reprezentarea tinerilor cu un focus particular pe organizațiile de tineret;

interacțiunea factorilor decidenți cu tinerii, în proceduri de creare a politicilor, cu o atenție sporită asupra Dialogului Structurat al UE;

participarea tinerilor în procese de vot, incluzând și votul electronic și campanii de social media;

forme de participare non-electorale (în formă orga-nizată sau neorganizată), incluzând și voluntariatul;

rolul mass mediei, precum și al mediei comunitare și al noilor media în încurajarea participării tinerilor în viața democratică;

excluziunea în rândul tinerilor și legătura acesteia cu participarea civică.

Ce urmează?44

Una din concluziile principale ale studiului este că tinerii nu sunt apatici sau nedoritori să participe, ci au mai degrabă sentimentul că sistemul politic nu îi ascultă la un nivel suficient de mare și nu se adaptează nevoilor sau aspirațiilor lor. Nu ar fi rezonabil să se aștepte de la ele „numai” adaptarea la nevoile tinerilor, dar totuși ar fi nerezonabil ca aceste sisteme să se aștepte doar la adaptarea tinerilor la ele, în timp ce ele nu răspund acestei categorii sociale critice care reprezintă viitorul în sine. De multe ori, multe lucruri pot fi făcute pentru a îmbunătăți capacitatea de includere a tinerilor, de înțelegere a aspirației lor democratice și a participării lor, notând numai câteva aspecte cheie. Motivația de a participa provine, conform opiniei unor părți interesate și a tinerilor în sine, din următoarele:

apropierea de un eveniment, o valoare sau idee - mulți adolescenți tind să fie motivați mult mai ușor în legătură cu îngrijorări care sunt reale, materiale și imediate, în timp ce adolescenții mai în vârstă cu un background mai educat sau o implicare mai puternică tind să relaționeze cu un aspect abstract sau global. Implicit, e mai ușor să sprijini participarea tinerilor când ambele tipuri de problematici sunt adresate în dezbate-rea politică;

determinarea factorilor decidenți să asculte și să acționeze pe baza îngrijorărilor și opiniilor tinerilor și observarea rezultatului pozitiv al acestor acțiuni într-un context local, social și individual pe o anumită perioadă de timp;

interacțiunea locală a tinerilor, eficientă în a schimba lucruri la nivel local (prin construirea unui skate park sau prevenirea demolării unui club de tineret). Dorința de participare și sentimentul de eficacitate provin dintr-un sentiment de a fi inclus. Mulți tineri și

factori interesați își exprimă opinia că sistemul demo-cratic reprezentativ nu funcționează destul de bine și trebuie reparat. Ei argumentează că democrația nu ar trebui să lucreze mai bine pentru unii decât pentru alții, cum se întâmplă acum, și subliniază că prea multe categorii sunt excluse sau sunt pur și simplu lăsate pe dinafară. Sugestiile de modificare a „sistemului demo-cratic” sunt complexe și variate. Acestea includ nevoia de a face toate formele de participare, inclusiv lobby-ul, dezbaterea și participarea directă, mai accesibile pentru oamenii mai săraci, pentru oamenii ce provin dintr-o ca-tegorie minoritară sau care au o educație mai restrânsă. Mulți tineri și factori decidenți cred că participarea ar fi îmbunătățită dacă barierele culturale ar fi îndepărtate, dacă politicienii ar face mai mult pentru a se reconecta cu tinerii și i-ar vizita în cartierele lor și dacă mai multe forme de participare ar fi acceptate și încurajate. Acest lucru ni se pare că este o provocare imediată și semnifi-cativă și un punct imediat de acțiune, date fiind nivelele copleșitoare ale sentimentelor de trădare, neîncredere, scepticism și chiar furie, exprimate față de politicieni de 95% dintre respondenţii focus grupului, din categoriile de „referință”, „activă”, și „exclusă”, din toate cele șase țări incluse, precum și rezultatele sondajului care subliniază că oferta politică este percepută ca și neadecvată. În general, tinerii cu idei, trecut, preferințe și experiențe diferite în participare au percepții diferite asupra princi-palelor impedimente legate de o mai mare proporție a participării tinerilor și asupra celor mai bune soluții de îmbunătățire. Ceea ce au în comun este certitudinea că tineretul european vrea să fie implicat politic și vrea să fie un participant activ. Analiza pe cele șase teme sugerează că cel mai productiv impuls în participarea tinerilor va proveni dintr-un set de măsuri multipolare construite pe diversitatea tineretului european, trecutul, dificultățile, idealurile precum și pe voința democratică a acestuia.

Ce urmează? 45

Există o oportunitate în a crea multiple căi noi de participare la nivel local, național și european, în a include acei tineri care se simt excluși în prezent și în a îmbunătăți concomitent percepția de reprezentati-vitate a acelora care se implică din invidie în politică, în a încuraja participarea electorală și non-electorală a tinerilor și în a combina folosirea interacțiunii direc-te, inițiativele locale și oportunitățile oferite de social media. Nu este o criză a participării tinerilor, dar există în prezent o oportunitate uriașă ce așteaptă să fie utilizată. În anii trecuți tot mai multe orașe și-au asumat inițiativa de a candida pentru titlul de Capitală Europea-nă a Tineretului. Decizia de a candida și de întocmi o documentație completă de candidatură dovedește un nivel ridicat de implicare locală în ceea ce privește parti-ciparea tinerilor. Pentru titlul din 2018, un număr de 20 de orașe au candidat, din care 14 provin din UE și 6 din țări care nu sunt membre UE. Acest număr dovedește că este o nevoie de noi proiecte și inițiative ce încura-jează angajamentul orașelor în participarea tinerilor. O rețea de șapte orașe a lansat proiectul intitulat 100% Youth City, cu sprijinul programului Erasmus+ al UE, prin intermediul acțiunii cheie pentru parteneriate stra-tegice. 100% Youth City va deveni un standard de ca-litate pentru orașele europene ce doresc să-și certifice angajamentul față de participarea tinerilor în ceea ce privește tematicile cheie identificate și de raportul rea-lizat pentru Agenția Executivă. 100% Youth City dorește să dezvolte o metodologie completă pentru a acorda calificativul de oraș tânăr: 25%, 50%, 75% și 100%.Ce înseamnă a fi un oraș tânăr? De ce anume are nevoie un oraș ca să devină un oraș tânăr?

1 Obiectivele 100& Youth City

100% Youth City este un proiect dezvoltat în cadrul Erasmus+, KA2, Parteneriate Strategice, pentru:

a crește eficiența cheltuielilor publice și a investiției în educație, training și tineret;

a promova nivelul calitativ ridicat al muncii de tineret;

promovarea împuternicirii, participării și cetățeniei active a tinerilor.

Proiectul își va asuma o perspectivă și o dezvoltare de jos în sus, ce va aduce împreună tinerii și decidenții, cu o mediere a youth worker-ilor. 100% Youth City își va asuma o metodologie nouă și inovativă, Metoda Des-chisă a Coordonării, pentru a dezvolta studii și analize și pentru a rafina indicatorii dezvoltați. Metoda Dialo-gului Structurat va fi de asemenea importantă pentru a implementa 100% Youth City la nivel local, aducând la aceeași masă atât politicienii, cât și tinerii.

2 Munca extinsă a Forumului European de Tineret în domeniul participării tinerilor

Forumul European de Tineret și Liga Tinerilor Votanți au lansat noua lor campanie Youth Up, ce dorește – prin ideile generate de tineri din toată Europa prin crowdsourcing – să strângă cele mai bune idei de a face politica și democrația mai tânără și de a le prezenta factorilor decidenți. Va încuraja și va aduce laolaltă inițiative deja consacrate în domeniul partici-pării politice a tinerilor. Același studiu european oferă temele și tendințele relației tinerilor cu viața democra-tică europeană și oferă o serie de recomandări pentru a îmbunătăți participarea tinerilor în politică. Acestea includ mecanisme de bugetare participativă ca și bune practici ce pot fi implementate la nivel local.

Ce urmează?46

Strategie de multiplicare și extindere

Un proiect pilot își asumă numai rolul de a testa o idee nouă într-un anumit context dat. Com’ON Cluj-Napoca a funcţionat în 2015 ca un test de conectare a mai mul-tor puncte din domeniile pe care le-a lansat, a parte-nerilor pe care i-a adus împreună și a proceselor ce au fost încercate (și care pot fi îmbunătățite în viitor).

1 Viitorul Com’ON în Cluj-Napoca și în alte părți ale României și Europei

Pe baza rezultatelor inițiale produse de program, în-cepe să se contureze un angajament pe termen mediu din partea tuturor partenerilor implicați. Conducerea municipalității clujene și-a exprimat în public dorința de a continua implementarea acestui proces participa-tiv și chiar a luat în considerare o creștere a alocărilor financiare. Dar este nevoie de o analiză pentru a îmbunătăți proiectul și pentru a dezvolta mai multe aspecte, legate de drepturile egale și de categoriile dezavantajate. Există întotdeauna și posibilitatea scalării rezultatelor proiectului. Un interes ridicat pentru acest mecanism a fost exprimat de membrii Federației Fundațiilor Comunitare din România. Această rețea este prezentă în multe orașe românești. Completată cu perspectiva prezenței Fundației Comunitare Cluj în acest demers, una din posibilitățile de multiplicare ale proiectului pot fi realizate prin această rețea. Multiplicarea la nivel european poate fi posibilă prin Rețeaua Capitalelor Europene ale Tineretului, o grupare informală a orașelor ce au purtat sau au fost nominalizațe să poarte acest titlu în viitor. Fiind un proiect creat în cadrul acestui titlu, acesta oferă posi-bilitatea ca modelul să fie replicat și adaptat fiecărui oraș în parte.

Ce urmează? 47

Acest pilot poate constitui bazele unei cooperări strategice între orașe ce doresc să conecteze participa-rea tinerilor cu dezvoltarea urbană și doresc să implice tinerii în viziunea pe termen lung a orașelor și țărilor.

2 Viitorul proceselor participative în Cluj-Napoca

Com’ON Cluj-Napoca trebuie privit și din perspec-tiva procesului participativ în general. Încă din anii precedenți, municipalitatea a luat în considerare și a și pilotat un buget participativ la nivel de cartiere. Com’ON Cluj-Napoca ar trebui să fie parte a unei politici publice participative și în concordanță cu obiectivele pe termen mediu ca fac parte din recent adoptata strategie de dezvoltare. Totodată, proiectul nostru ar trebui alin-iat și cu alte inițiative participative ce vin din sectorul neguvernamental, cum ar fi Orașul Vizibil dezvoltat de Fundația AltArt, care selectează o serie de propuneri de intervenții artistice în spațiul public, care sunt apoi implementate tot din fonduri publice locale. Cluj-Napoca poate deveni un model național în partici-pare în general, dar și în participarea tinerilor în mod special, și poate seta o cale de pionierat pe termen lung în democrația participativă din România.

2 Tineretul, o categorie cheie în dezvoltarea urbană

În viziunea noastră, tineretul continuă să fie o cat-egorie interesată cheie în dezvoltarea Municipiului Cluj-Napoca. Din cauza nivelului ridicat de activitate academică, Cluj apare după București ca fiind a doua putere economică și culturală din România, unde

generația tânără asigură un impuls semnificativ în dinamică și dezvoltare. Rolul tinerilor și participarea lor în societate ar trebui să fie încurajate și după anul Capitalei Europene a Tineretului, în timp ce mecani-smele participative ar trebui să fie consolidate.

4 Cluj-Napoca, un exemplu pentru orașele ce doresc să investească în tineret

Ultimii trei ani au fost martorii unei creșteri semnifica-tive a atenției acordate tinerilor de către instituțiile publice, companiile și sectorul neguvernamental. O serie de decizii și de politici, de documente strategice privind politica tinerilor au fost create și adoptate și sunt acum în cadrul politicilor publice generale clujene. Cu toate că este loc pentru îmbunătățiri, Cluj-Napoca poate fi considerat un exemplu pozitiv est-european, un centru și o destinație de tineret emergentă pentru tineri din toată Europa.

Ce urmează?48

4EXEMPLE ȘI MESAJE

49Examples and Endorsements.

1 Exchange Buddies (limbă, cultură)

Exchange Buddies este o comunitate care își propune încurajarea schimbului lingvistic și cultural. Ei au organizat evenimente la care a participat un grup de localnici curioși și tineri din întreaga lume, angajându-se în conversații reale cu nativii, şi care se află în Cluj din diferite motive (turiști, expați, minoritate locală). Imaginează-ți o cameră, cu 20-30 de persoane, care vorbesc cel puțin 10 limbi diferite, care învață recip-roc, schimbă informații interesante despre cultura lor și află noutăți despre alte culturi. Brazilia, Spania, Grecia, Germania, Norvegia, Croația, Pakistan, Canada, Ungaria, Statele Unite ale Americii și multe altele au fost reprezentate.

Noaptea testului de limbă și evenimentele de testare a rapidităţii limbii vă oferă o oportunitate de a schimba informații și de a avea conversații plăcute despre limbă și cultură, cu persoane din întreaga lume, în timp ce vă faceți prieteni noi. Pentru a-i ajuta pe cei interesați să afle mai multe despre limbi și cultură, Amicii de schimb au creat o platformă online gratuită, unde puteți să căutați un amic din zona voastră: www.exchangebuddies.com. Prin ajustarea setărilor de căutare, puteți găsi un prieten care vorbește nu numai limba care vă interesează, dar care vrea, de asemenea, să învețe limba ta. În acest fel puteți practica metoda de învățare în tandem.

2 Fiesta Cubana (dans)

Inițiativa Fiesta Cubana este un grup dinamic, priete-nos, activ, al tinerilor pasionați de dans (mai ales lati-no). Ei dansează oricând şi oriunde pot și încurajează oamenii să facă același lucru. Dacă s-a întâmplat să treci pe lângă un eveniment organizat de ei (în Parcul Central sau La Cizmărie), probabil că nu ai putut să

Exemple de proiecte

Exemple și mesaje50

treci fără să te oprești și să te uiți. Dacă stai mai mult de câteva minute și îi privești dansând, vei fi, proba-bil, luat de o mână prietenoasă și tras în mulțimea de dansatori, în „vortexul” de distracție. Dacă poți să dansezi, probabil că îţi vei găsi perechea ta, dacă nu, nu e nici o problemă, te vor învăța ei. E pur si simplu imposibil să eviţi dansul când tipii ăștia sunt în jur.

Impactul acestei inițiative a devenit clar când am văzut un cuplu timid și la un nivel începător la primul eveniment Fiesta Cubana dansând salsa la o altă pet-recere, cu câteva săptămâni mai târziu. Așa că ai grijă, salsa e contagioasă!

3 HangZoo (muzică)

Acest grup este numai despre muzică. Iubește muzica. Trăiește muzica. Simte muzica. Ascultă muzică. Ei au avut ideea minunată de a ridica un cort cu diferite instrumente în centrul orașului pentru ca oamenii să le încerce. Trecătorii au avut șansa de a încerca oricare dintre instrumente. Poate că l-ai încercat înaine, poate că nu, dar echipa te-a încurajat să încerci să cânți la ele. Vârstnici, copii, adulți, toţi au trecut prin cort. Puteai să asculți grupuri de muzicieni tineri care au venit să cânte puțin, ori copii învățând să se joace cu instrumentele, ajutați de membrii grupului HangZoo. O persoană din echipă înregistra fiecare sunet, cu scopul de a le mixa ulterior și de a crea un imn pentru acest eveniment, poate chiar pentru oraș, cântat de cetățenii orașului.

4 GhibStock (DIY, tradiții)Acest grup e alcătuit mai ales din liceeni deschiși, care susțin păstrarea în viață a tradițiilor, prin organizarea de evenimente unde membrii grupului îi învață pe cei care au uitat (sau nu au știut niciodată) cum să picteze pe ceramică și sa lucreze cu modele de textile

tradiționale. Grupul GhibStock a donat borcane cu inscripția #conservatraditia, pline cu tradiționala zacuscă. Ei încearcă să încurajeze adolescenții să respecte și să aprecieze cultura tradițională, să vadă frumusețea artei rustice și să îi stimuleze pentru a-i încorpora în viața modernă.

Ai observat, probabil, pânzele pictate în modele tradiționale, rustice, prin oraș, purtate de tineri. Ei bine, acum știi cui trebuie să le mulțumești pentru acestea.

5 MinorSwing (timp liber, lectură)

Această echipă ne-a dat o alternativă de petrecere a timpului liber vara. De ce să stai în fața unui calcula-tor dacă poți ieși în parc să te relaxezi într-un hamac și să citești o carte bună? Poți să-ți aduci propria carte sau să împrumuți una de la biblioteca înființată în parc de acest grup. Este activitatea perfectă pentru introvertiţi şi extrovertiţi în același timp. Cei cărora le place să socializeze au putut să aleagă un hamac mai aproape de alții, cei timizi au avut ocazia să “se ascundă” și să se bucure de o carte bună. În afară de relaxare și de lectură, oamenii au putut conversa cu alți tineri, să joace jocuri de masă sau să afle despre cum pot să protejeze copacii când leagă un hamac. A fost o plăcere să observi prietenia dintre cei din proiectul GhibStock și cei din MinorSwing, în parc, ajutându-se unii pe alții. Puteai să-i vezi pe cei de la MinorSwing mâncând de la cei de la GhibStock, iar cei de la GhibStock împrumutând cărți de la prietenii lor din MinorSwing. Imaginează-ți următorul lucru: mem-brii GhibStock și MinorSwing stând în iarbă, mâncând pâine cu zacuscă și vorbind despre politica globală, responsabilitate socială, conceptul de fericire, despre călătorie, prietenie și așa mai departe, și invitând pe oricine ar trece pe acolo și s-ar opri pentru o secundă să li se alăture.

Exemple și mesaje 51

Așa cum am văzut și la Cluj-Napoca, implementarea democrației participative duce la cheltuieli publice mult mai rezonabile, la transparență mai mare a administrațiilor locale publice și la responsabilitate și nivele crescute de participare publică (în special în rândul locuitorilor marginalizați și mai săraci). Pentru Forumul European de Tineret, acest proces este un instrument necesar pentru educația cetățenească și pentru învățarea democrației – un talent esențial pentru tineri.

David GARRAHYŞef de politici și reprezentareForumul European de Tineret

BCR investește încredere în tineri. Suntem convinși că ei sunt viitorul acestei țări, suntem convinși că ei construiesc viitorul chiar acum și suntem convinși că este datoria noastră să îi susținem. Am susținut proiectul de bugetare participativă din Cluj-Napoca cu încredere și cu convingerea puternică că implicarea activă a tinerilor în decizii cu privire la bugetul public este o modalita-te inovatoare de creare a unor cetățeni adevărați ai comunității și a unui progres social, dar și o modalitate de conectare a investițiilor comunitare cu oportunitățile de afaceri existente.

Ionuţ StanimirDirector Executiv, Direcţia de Comunicare, BCR

Am susținut proiectul de bugetare parti-cipativă din Cluj-Napoca cu încredere în cetățenia activă și în implicarea tinerilor fără de care nu am fi unde suntem acum.

Nu există evoluție fără viziune și fără implicarea activă a

Forumul European de Tineret este

încântat să contribuie la publicații pe tema bugetării participative, în special realizate de Capi-

tala noastră Europeană de Tineret 2015, Cluj-Napoca.

În calitate de platformă a organizațiilor de tineret, suntem

în favoarea acestui proces de deliberare democratică și decizie. În acest moment, tinerii au nevoie mai mult ca oricând să fie implicați în deciziile care îi vizează. Tinerii vor mai mult decât un vot din 5 în 5 ani, iar când au loc proiecte ca bugetarea participativă, tinerii sunt mai angajați ca oricând. Este de notat faptul că tinerii votează mai mult în alegerile locale și municipale, deoarece se simt mult mai implicați pe acest nivel.

Bugetarea participativă permite tinerilor să identifice, să discute și să prioritizeze proiectele finanțate din fonduri pu-blice și le oferă putere pentru a lua decizii reale despre chel-tuirea banilor publici. Totodată, bugetarea participativă implică tinerii în livrarea proiectelor, așadar administrațiile publice locale și cetățenii pot beneficia de acest lucru în mod egal. Acest proces este despre membrii comunității care identifică prioritățile și votează proiecte care implică comunitatea.

Mesaje transmise de părţile cheie implicate

Exemple și mesaje52

tinerilor care înțeleg problemele comunității și încearcă să le rezolve ei înșiși, în loc să lase această sarcină pe sea-ma autorităților. Considerăm că cetățenia activă este o modalitate inovatoare de a conecta indivizii din comuni-tate, o modalitate de progres și de creștere, dar, în același timp, o modalitate de a conecta investițiile comunitare cu oportunitățile de business. BCR susține ideile mici care au un impact mare în comunitate și investește mereu încredere și fonduri în tineri, deoarece știe că ei nu sunt nu-mai viitorul țării noastre, ci construiesc VIITORUL în acest moment, iar responsabilitatea noastră este să îi susținem.

Andreea Nicoleta DeliuCorporate Communications and

Community Affairs, BCR

Viziunea Municipalității

Cluj-Napoca se referă la un “spațiu al realizărilor individuale și colective,

cu cetățenie activă, cu un mediu economic creativ,

complex, dinamic și competitiv, capabil să folosească resursele într-o

abordare holistică și să ofere comunității o dezvoltare suste-nabilă.” Clujul este perceput ca o “rețea de comunități inter-conectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu un spirit tânăr, prietenos și responsabil în aceeași măsură.”

Un sector asociativ și voluntar susține viziunea rezultatelor colective bazate pe creativitate, expertiză, responsabilitate și pe generozitatea locuitorilor orașului Cluj-Napoca.Fundația Comunitară Cluj întâmpină această viziune și construiește programe și mecanisme care susțin implica-

rea activă a comunităților, susțin soluții creative pentru nevoile și provocările locale și stimulează generozitatea și contribuția la inițiativele comunității.

Fundația Comunitară conectează nevoile și resursele Clu-jului în scopul de a îmbunătăți viața locuitorilor orașului. Scopul nostru, prin fundațiile comunitare din Româ-nia, este să dezvoltăm comunități implicate și creative. Comunitățile care pot identifica talentele și resursele proprii își pot susține membrii și pot evolua împreună, adaptând noi oportunități și provocări la nevoile lor.Com’ON, adică Procesul de Bugetare Participativă pentru Tineret, implementat în acest an la Cluj, este un proces de participare publică progresiv și valoros, iar Fundația Comunitară Cluj este norocoasă să fie parte acestui proiect. Fundația s-a alăturat unei rețele de parteneriat trans-sectorial.

Fundația Comunitară Cluj administrează fondurile publice desemnate pentru proiecte de către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. Acesta contribuie la continuarea dezvoltării capacității grupurilor de inițiativă premiate și la dezvoltarea procesului pentru a livra cele mai relevante probleme ale comunității în anii următori, în timp ce con-struim procesul spre sustenabilitate.

Fundația Comunitară Cluj pune în legătură donatorii cu proiectele Clujului. Organizează evenimente de strângere de fonduri, precum Swimathon, Cercurile de Donatori, și gestionează fonduri ale unor donatori individuali sau companii, pe care le direcționează spre nevoile comunității, sub formă de granturi și burse. În perioada 2008-2014, fundația a acordat finanțări în valoare totală de peste 1.400.000 de lei pentru mai mult de 200 de gran-turi și mai mult de 200 de burse.

Simona Cristina Şerban Executive Director, Cluj Community Foundation

Exemple și mesaje 53

www.eeagrants.orgwww.fondong.fdsc.ro

Project financed by theEEA grants 2009 – 2014,through the NGO Fund in Romania

Partners:

Partener comunicare

m o r e a n d m o s t

a d v e r t i s i n g

COM'ON Cluj-Napoca 2015 Brochure

Documents

Transcript of COM'ON Cluj-Napoca 2015 Brochure