COMITETUL REGIUNILOR

I. Organizare si competente

Conform capitolului 3, art.300, alin.1 din Versiunea Consolidata a Tratatului privind Uniunea Europeana si cel privind functionarea Uniunii Europene, Comitetul Regiunilor este un organ consultativ al Uniunii, ce alaturi de Comitetul Economic si Social asista Parlamentul European, Consiliul si Comisia in procesul de luare a deciziilor.

Comitetul Regiunilor este “format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese.” (art. 300, alin. 3)

Componenta Comitetului Regiunlilor, este adoptat de catre Consiliu, cu vot unanim, la propunerea Comisiei. Conform art. 300, alin. 4 “Mandatul membrilor Comitetului Economic și Social și ai Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii.”

Membrii Comitetului, precum și un număr egal de supleanți se numesc pentru o perioadă de cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Consiliul adoptă lista membrilor și a supleanților stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. La încheierea mandatului menționat la articolul 300 alineatul 3, în temeiul căruia au fost propuși, mandatul membrilor Comitetului încetează din oficiu și aceștia sunt înlocuiți pentru restul mandatului respectiv în conformitate cu aceeași procedură. Aceștia nu pot fi în același timp și membri ai Parlamentului European. (art. 305)Numarul maxim de membrii al Comitetului Regiunilor nu poate fi mai mare de 350.

In ceea ce priveste organizarea Comitetului, organele acestuia sunt Adunarea Plenară, Președintele, Biroul și comisiile. Acesta isi desemneaza din randul membrilor sai presedintele si Biroul pe o durata de doi ani si jumatate si isi stabileste singur regulamentul intern. Comitetul este de regula convocat de presedinte sau la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, dar se poate reuni si din proprie initiativa, conform art. 306.

Comitetul se reunește în Adunarea Plenară. Sarcinile principale exercitate, în special, de către Adunarea Plenară sunt următoarele, conform art. 13 din Regulamentul de procedura :

1. adoptarea de avize, rapoarte și rezoluții; 2. adoptarea proiectului de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului; 3. adoptarea programului politic al Comitetului la începutul fiecărui mandat; 4. alegerea președintelui, a prim-vicepreședintelui și a celorlalți membri ai

Biroului; 5. constituirea comisiilor; 6. adoptarea și revizuirea Regulamentului de procedură al Comitetului; 7. decizia de a introduce o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene,

adoptată, după verificarea întrunirii cvorumului prevăzut la articolul 21 alineatul (1) prima teză, cu majoritatea voturilor exprimate, la propunerea fie a

președintelui Comitetului, fie a comisiei competente, care acționează în conformitate cu articolele 53 și 54.

Când o astfel de decizie este adoptată, președintele introduce acțiunea în numele Comitetului.

Biroul este format din președinte, prim-vicepreședinte, câte un vicepreședinte pentru fiecare stat membru, alți douăzeci și șapte de membrii si președinții grupurilor politice.

Biroul detine urmatoarele sarcini prezente in art. 36 din Regulamentul de procedura:

elaborarea și prezentarea în fața Adunării Plenare a proiectului său de program politic la începutul mandatului și controlarea punerii în aplicare a acestuia. La sfârșitul mandatului, Biroul prezintă Adunării Plenare un raport privind punerea în aplicare a programului său politic;

organizarea și coordonarea lucrărilor Adunării Plenare și a comisiilor;

adoptarea, la propunerea comisiilor, a programului de muncă anual al acestora;

competență generală în materie financiară, de organizare și administrativă cu privire la membri și membri supleanți, la organizarea internă a Comitetului și a Secretariatului General (inclusiv privind organigrama) și la organele Comitetului;

să constituie grupuri de lucru formate din membrii Biroului sau din alți membri ai Comitetului, cu scopul de a-l consilia pe probleme specifice; aceste grupuri pot avea până la opt membri; — să invite alți membri ai Comitetului să asiste la întrunirile sale, în virtutea competențelor sau funcțiilor lor, precum și alte persoane;

angajarea secretarului general, a funcționarilor și a altor agenți.

prezentarea în fața Adunării Plenare a proiectului de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului, în conformitate cu dispozițiile articolului 72;

autorizarea ședințelor în afara sediului;

luarea de măsuri privind componența și modalitățile de funcționare a grupurilor de lucru, a comitetelor mixte constituite cu țările candidate la aderare sau a altor organisme politice la care participă membrii Comitetului;

adoptarea deciziei de introducere a unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care Adunarea Planară nu este în măsură să adopte o decizie în termenul stabilit, după verificarea cvorumului menționat la articolul 37 alineatul (2), prima teză, cu majoritate de voturi, la propunerea președintelui Comitetului sau a comisiei competente, conform articolelor 53 și 54. Atunci când se adoptă această decizie, președintele introduce acțiunea în numele Comitetului și solicită Adunării Plenare, la următoarea sesiune, o decizie privind menținerea acțiunii. Dacă, după verificarea întrunirii cvorumului menționat la articolul 21 alineatul (1) prima teză, Adunarea Plenară se pronunță împotriva acțiunii cu majoritatea prevăzută la articolul 13 litera (g), președintele retrage acțiunea.

Președintele conduce lucrările Comitetului reprezentat de președinte. El poate delega această atribuție. În cazul în care președintele este absent sau nu poate participa, acesta este reprezentat de prim-vicepreședinte; în cazul în care și acesta este absent

2

sau nu poate participa, președintele este reprezentat de unul dintre ceilalți vicepreședinți.1

“Comisiile sunt constituite, conform art. 45 din Regulament, la inceputul fiecarui mandat de cinci ani, de catre Adunarea Plenara si sunt însărcinate cu pregătirea lucrărilor. Adunarea Plenară stabilește structura și atribuțiile comisiilor, la propunerea Biroului.

Componența comisiilor trebuie să reflecte modul de reprezentare a statelor membre în cadrul Comitetului. Membrii Comitetului trebuie să facă parte din cel puțin o comisie și din cel mult două. Biroul poate prevedea excepții pentru membrii care aparțin unor delegații naționale ce cuprind un număr de membri mai mic decât numărul de comisii.

Comisiile dezbat politici ale Uniunii, în conformitate cu competențele care le sunt atribuite de Adunarea Plenară, în temeiul articolului 45. Comisiile au sarcina de a asigura elaborarea proiectelor de avize, de rapoarte și de rezoluții, care vor fi ulterior supuse Adunării Plenare pentru adoptare. Ele își elaborează proiectul de program de lucru anual în conformitate cu prioritățile politice ale Comitetului și îl supun spre adoptare Biroului.”2

II. Rol in procesul decizional

Dupa cum am mentionat mai sus, Comitetul Regiunilor este un organ consultativ, ceea ce inseamna ca atributiile sale sunt legate de functia acestuia de a oferi o asistenta formala, prin acordarea unui aviz consultativ, triunghiului legislativ al Uniunii.

Astfel, atributiile Comitetului Regiunilor sunt urmatoarele, conform articolului 307 din tratate:

Sa fie consultat de catre Parlamentul European, Consiliu sau Comisie in cazurile prevazute in tratatele Uniunii, si in toate celelalte cazuri spre exemplu in domenii precum politica regională, mediul, cultura, educaţia şi transportul – care sunt, fără excepţie, domenii de interes local şi regional,si in special cand se refera la cooperarea transfrontaliera. I se poate oferi o amanare de prezentare a avizului, de minim 30 de zile “de la data la care comunicarea este adresată președintelui în acest scop”, dupa care este posibil sa nu se tina cont de absenta avizului.

Sa fie consultat de institutiile decizionale in toate cazurile pe care acestea le considera oportune.

Sa fie informat de institutii cu privire la cererea lor de aviz din partea Comitetului Economic si Social. Astfel, Comitetul Regiunilor poate emite la randul sau un aviz daca este de parere ca interesele sale regionale sunt in joc.

Sa emita un aviz din proprie initiativa in cazurile in care considera necesar acest lucru.

Sa sesizeze Curtea de Justitie a UE in cazul violarii principiului subsidiaritatii contra unor acte legislative pentru adoptarea carora este consultat in mod obligatoriu si in cazul in care este necesar sa isi apere propriile prerogative.

1 Art. 38 , Regulamentul de procedura2 Art. 47, Regulamentul de procedura

3

Art. 307 mai precizeaza si ca: “Avizul Comitetului, precum și procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”

III. Reguli de vot

Regula de vot generala este cea a majoritatii simple. Conform art. 22 din Regulamentul de procedura al Comitetului Regional, “Adunarea Plenară se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepția cazurilor în care Regulamentul de procedură prevede altfel.

Tipurile valabile de vot sunt „pentru”, „împotrivă” și abținere. Pentru calcularea majorității, se iau în considerare numai voturile „pentru” și „împotrivă”. În caz de egalitate de voturi, se consideră că textul sau propunerea supusă votului este respinsă.

În cazul în care rezultatul numărării voturilor este contestat, președintele poate cere repetarea votului, din proprie inițiativă sau la solicitarea unui membru și cu condiția ca cel puțin cincisprezece membri că voteze în favoarea cererii.

La propunerea președintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, propunere prezentată înainte de aprobarea ordinii de zi definitive, Adunarea Plenară poate hotărî ca, în cazul unuia sau al mai multor puncte de pe ordinea de zi, să se voteze prin apel nominal consemnat în procesul-verbal al sesiunii plenare. Cu excepția cazului în care Adunarea Plenară hotărăște altfel, amendamentele nu se votează nominal.

La propunerea președintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, se poate hotărî să se recurgă la votul secret atunci când se votează decizii care privesc persoane.

Președintele poate hotărî în orice moment ca votul să se efectueze prin mijloace electronice.”

In cadrul comisiilor ce apartin Comitetului, deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor exprimate. Se aplică dispozițiile articolului 22 alineatul (2).

Dacă o comisie a întrerupt votul asupra unui aviz, ea poate decide, cu majoritatea sufragiilor exprimate, votarea din nou a amendamentelor deja votate în momentul în care se pronunță asupra ansamblului textului, conform art. 60.

Deciziile luate de catre Comitetul Regiunilor, sub forma de avize, rapoarte si rezolutii, precum si decizia de a nu elabora un aviz, se adreseaza Parlamentului European,Comisiei sau Consiliului, de catre presedintele Comitetului si se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dezbaterile Comitetului sunt accesibile în toate limbile oficiale, cu excepția cazului în care Biroul decide altfel.

IV. Comentarii

Avand in vedere structura si competentele Comitetului Regiunilor, apare intrebarea daca acesta este organizat in conformitate cu regulile democratiei consensualiste pe care Uniunea Europeana o sustine si promoveaza. Inainte de a analiza modul de organizare a Comitetului, trebuie precizat ce anume cuprinde democratia consensualista, si anume: existenta unor coalitii largi, a unui echilibru intre cei ce decid, un sistem multipartidist, reprezentare proportionala, un sistem bazat pe concentrare si compromis. De asemenea, normele democratiei consensualiate cuprind guvernarea descentralizata, legislativul bicameral sau puteri egale intre cei ce voteaza, constitutia rigida si existenta unui control constitutional realizat de catre o autoritate independenta.

4

Privind structura Comitetului prin prisma normelor democratiei consensualiste, am putea spune ca este intr-adevar alcatuit ca un organ democratic, avand in vedere faptul ca membrii Comitetului pot fi comparati cu o coalitie larga (deoarece membrii sai fac parte din diferite partide nationale, deci au o anumita ideologie specifica partidelor la care sunt afiliati), exista echilibru de decizie intre membrii comitetului, de asemenea, exista atat reprezentarea proportionala, asigurata prin “revizuirea periodica de Consiliu a componentei Comitetului, pentru a ține seama de evoluția economică, socială și demografică a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă decizii în acest scop.”(art. 300, alin.4), cat si un sistem bazat pe concentrare si compromis in luarea deciziilor si acordarea avizelor, existand intotdeauna in prim- plan interesele Uniunii. Organizarea in Adunare Plenara, Birou, comisii si Presedinte se aseamana cu o guvernare specifica democratiei consensualiste, unde Adunarea poate juca rolul legislativului, Biroul poate fi privit ca un executiv, iar comisiile pot fi comparate cu institutiile descentralizate ale unei guvernari dintr-un stat democratic unitar.

Regulamentul de procedura dupa care Comitetul se ghideaza in exercitarea atributiilor sale poate fi privit ca o constitutie la scara mica. Revizuirea acestuia se face astfel: “Adunarea Plenară decide, cu votul majorității membrilor săi, dacă este necesară revizuirea prezentului regulament de procedură, fie parțial, fie în ansamblul său. Aceasta însărcinează o comisie ad-hoc cu elaborarea unui raport și a unui proiect de text pe baza cărora inițiază adoptarea noilor dispoziții, prin votul majorității membrilor. Noile dispoziții intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”3

Nu in ultimul rand, Comitetul Regiunilor raspunde in fata Parlamentului European,a Consiliului si a Comisiei, iar aceasta raspundere poate fi tradusa ca un control al unei autoritati superioare, indeplinindu-se astfel ultimul criteriu necesar demonstrarii existentei democratiei consensualiste in cadrul alcatuirii acestui organ consultativ.

Luand in considerare toate argumentele prezentate mai sus, putem afirma ca modul in care este structurat Comitetul Regiunilor respecta criteriile unei democratii consensualiste.

3 Art. 77, Regulamentul de procedura

5