COMITETUL DE COORDONARE - Primaria...

1

COMITETUL DE COORDONARE

CONSTANTIN DUMITRU LAURENȚIU – primar

DOGARU DUMITRU VALERICĂ – viceprimar

CÂRCEI ELENA - secretar

BABOIU VALENTINA – consilier urbanistic

DOLOIU AURORA – contabil

ȚIBOACĂ MONALISA – asistent social

BUCUROIU NICOLAE – consilier local

CÂRCEI NICOLAE – profesor

URJAN ADRIAN – preot

PAPAZISSU DANIEL – administrator, om de afaceri

CONSULTANT PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI:

S.C. CONTAUDIT S.R.L.

EDITARE GRAFICĂ ȘI FOTOGRAFIE: CÂRCEI NICOLAE

"Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care asigură necesitățile prezente

fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-si satisface propriile

necesități."

(Raportul Comisiei Brundtland, 1987)

2

1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Beceni își propune să

valorifice potențialul, oportunitățile și realele disponibilități pentru dezvoltare,

inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage

investiții private importante din țară și străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care

comunitățile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile și

programele prognozate corespund așteptărilor cetățenilor și necesitaților de

dezvoltare durabilă.

Printre obiectivele pe care ni le-am propus, atunci când am inițiat acest

proiect, menționăm importanța formării unei deprinderi a participării publice,

stimularea capacității de adaptare a cetățenilor la cultura schimbării,

transformarea comunei Beceni într-un punct de referință pentru alte comune, și,

nu în ultimul rând, utilizarea eficientă și concentrată a tuturor resurselor locale

corelată cu atragerea și utilizarea rațională a fondurilor de finanțare publice și

private, interne și internaționale.

Dorim să mulțumim consilierilor locali, profesorilor, medicilor și tuturor

cetățenilor care, prin participarea lor, au făcut posibilă realizarea acestui proiect și

ne exprimăm încrederea că ideile cuprinse în Conceptul de Dezvoltare Strategică

vor contribui la dezvoltarea comunei noastre într-un cadru democrat, cu valențe

europene, care va asigura creșterea calității vieții și prosperitatea cetățenilor săi.

3

Strategia de Dezvoltare Locală este un document în care sunt prevăzute

direcţiile și obiectivele de dezvoltare a unei comunităţi pe termen scurt, mediu și

lung.

Este necesară pentru:

asigura un portofoliu de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale și

de coeziune economică, cât și a altor instituţii guvernamentale și

neguvernamentale;

ajuta la dezvoltarea coerentă a tuturor sectoarelor socio - economice ale

comunităţii;

este inovatoare, asigurând conlucrarea tuturor segmentelor comunităţii

prin organizarea efortului comun pentru dezvoltarea locală a comunei.

comunitatea nu primeşte finanţare dacă un proiect nu este conform cu

programul de dezvoltare strategică al acesteia ;

asigura abordarea de jos în sus a tuturor segmentelor comunităţii;

majoritatea finanţatorilor o cer anexată la proiectele de finanţare

nerambursabilă înaintate de comunitate;

pregăteşte un plan de acţiune pentru elaborarea și implementarea

Programului de Dezvoltare Strategica Locală ;

elaborează Programul de Dezvoltare Strategică Locală ;

implementează Programul de Dezvoltare Strategică Locală ;

monitorizează și evaluează permanent implementarea Programului de

Dezvoltare Strategică Locală ;

4

propune spre aprobare Consiliului Local Programul de Dezvoltare Strategică

a Comunei Beceni;

Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală și micro-regională reprezintă

unul din paşii cei mai importanţi care susţin procesele de dezvoltare locală și

micro-regională condiţionând și influenţând în bună măsură evoluţia acestora.

Acest tip de strategie clarifică direcţiile și domeniile spre care se orientează

efortul de dezvoltare al comunităţii pe termen scurt, mediu și lung.

Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost

următoarele:

principiul cunoaşterii trăsăturilor locale.

Programul a fost elaborat în urma consultării cu Grupul de Iniţiativă Locală și a

unei analize atente asupra realităţilor din aceasta comună.

principiul parteneriatului.

A existat o bună colaborare între facilitatorul local și autorităţile locale din

comuna.

principiul realităţii.

Acest plan de dezvoltare strategică prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare și

baza de plecare în cadrul procesului dezvoltării durabile.

principiul continuităţii și sustenabilității.

Programul va fi îmbunătățit continuu și după adoptarea acestuia de către primărie

și implicit consiliul local.

principiul armonizării.

5

Cu obiectivele de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și ale Planului de

Dezvoltare Strategica National precum și cu cele ale Planului National de

Dezvoltare Rurală.

Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltare strategică este susţinută de

argumente, care în esenţă vizează:

utilizarea resurselor umane și logistice existente - elaborarea unui plan

strategic de dezvoltare locala contribuie, pe termen mediu și lung, la

gestionarea mai eficienta a resurselor locale: umane, financiare și logistice,

permiţând mobilizarea la cote superioare a acestora în vederea atingerii

obiectivelor propuse în cadrul planului de dezvoltare strategică locală.

existenta unui plan de dezvoltare - care creează/facilitează obţinerea

resurselor financiare care sa susţină procesele de dezvoltare la nivel cu

programele de ajustare sau dezvoltare socială care reprezintă obiectivele

urmărite de autorităţile locale pe termen mediu și lung, rolul strategiei de

dezvoltare locală fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii

conjuncturale prin care se urmăreşte satisfacerea unor nevoi imediate sau a

strategiilor de supravieţuire folosite adesea în comunităţile fără posibilităţi

financiare. Aceasta perspectivă imediata trebuie înlocuită cu perspectiva

dezvoltării strategice.

Scopul acestei lucrări este acela de a face o diagnoză a spaţiului rural la

nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se

confrunta aceasta comunitate, precum și a definirii unei strategii de dezvoltare

rurală.

6

Grupul de Iniţiativa Locală Comuna Beceni

Scopul constituirii: stabilirea necesitaţilor și a priorităţilor comunităţii locale

pentru întocmirea planurilor de acţiune pe domenii socio-economice și

implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Beceni.

Coordonator: Primarul Comunei Beceni;

Participanţi:

A.P.L. - departament - contabilitate, secretariat, agricol, asistenta

sociala , juridic;

INSTITUŢII - învățământ, cultură , sănătate , poliție ,biserică, altele;

O.N.G. - Asociaţii și fundaţii neguvernamentale ;

Asociaţii agricole și zootehnice ;

Sector Privat - agenţii economici importanţi;

Comunitate - cate 2 reprezentanţi din fiecare sat;

7

2. PREZENTARE GENERALĂ

8

2.1. Așezarea geografică

Comuna Beceni, este situata la aproximativ 32 km fata de oraşul Buzău,

ocupând poziţia centrala în cadrul zonei economice "Valea Stanicului". Dintre cele

noua localităţi componente, altele patru au tradiţie economica: Arbănași,

Dimiana, Cărpiniștea și Izvorul Dulce. Ca relief, ocupa o zona de deal cu înălțimi

medii, perimetrul administrativ incluzând ambele maluri ale Pârâului Slănic. Din

punct de vedere strategic, comuna are deschidere către centrul urban principal,

Municipiul Buzău, dar și spre zona economica Berca și Valea Câlnăului.

Comuna Beceni se învecinează la nord cu comuna Vintilă Vodă, la nord-est

cu comuna Mărgăritești, la est cu comunele Murgeşti și Racovițeni, la sud cu

comunele Zărnești, BIăjani și Cernătești, la sud-vest cu comuna Berca, iar la vest

cu comuna Scorţoasa. Comuna Beceni este compusă din nouă localităţi: Gura

Dimienii, Dogari, Florești, Beceni (satul de reşedinţa al comunei), Mărgăriţi, Valea

Părului, Cărpiniștea, Izvoru Dulce și Arbănași.

Partea centrală și nordică din zona locuită a comunei Beceni

9

2.2. Relieful

Geomorfologic, terenul ocupat de Comuna Beceni, aparţine unităţii majore

Subcarpații Buzăului și este caracterizat printr-o zona de dealuri cu înălțimi între

300 și 500 de metri, ce coboară lin spre apa Slănicului, fiind pretabile la eroziuni

datorate factorilor externi.

Comuna se află în zona levantin-cuaternară care este o zona monoclinală de

glacis, prezentând un relief structural de acumulare. Se desfăşoară în latura estică

și sud-estică a Subcarpaților Buzăului din dealurile care mărginesc depresiunea

Pâclele către valea Slănicului. Cea mai mare parte a acestei zone este formată

dintr-o serie de dealuri joase (între 300 și 500 m) . Ele se continuă spre sud cu

câmpia subcolinară cuaternară construita din pietrişuri, nisipuri lutoase și nisipuri.

Zona constituie o unitate de tranziţie dintre înălţimile subcarpatice sculptate în

depozite pliocene și câmpia cuaternară.

Aspect din Subcarpații Buzăului

10

2.3. Clima

Precizare: Deoarece nu există observații meteorologice efectuate sistematic

la Beceni, vom folosi datele disponibile la Stațiile meteorologice cele mai

apropiate: Bisoca, Buzău și Pătârlagele.

2.3.1. Factorii genetici ai climei

Radiaţia solară este dependentă de regimul nebulozităţii, de cel al duratei

de strălucire al soarelui și de particularităţile suprafeţei active. În regiunea

Subcarpaților Buzăului intensitatea radiaţiei solare directe este cuprinsă între 1,4

cal/cm2/min în timpul verii și 1,1 cal/cm2/min în timpul iernii. Variaţia acestor

valori depinde și de orientarea versanților: ele sunt mai mici cu aproape 25% pe

pantele cu orientare nordica și mai mari pe cele cu orientare sudica.

Radiaţia globală înregistrează valori ce depăşesc 120 kcal/cm2/an. Cele mai

mari sume lunare se înregistrează în luna iulie (18-19 kcal/cm2) când predomină

timpul senin, fiind cu 15 kcal/cm2 mai mare decât cele din luna decembrie.

Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2200 ore/an.

Circulaţia maselor de aer. Subcarpații Buzăului sunt deseori cuprinşi în sfera

de acţiune a aerului provenit din centrii anticiclonici cantonaţi în nordul Uralilor în

timpul iernii, când aduc înseninări persistente care provoacă însemnate scăderi de

temperatura, sau în Asia Centrala și Golful Persic în timpul verii, când deplasează

spre estul tarii noastre un aer fierbinte și uscat, care poate ajunge pana în

Subcarpații Buzăului ca un vânt cu efecte dăunătoare vegetaţiei.

11

Ciclonii de la Marea Mediterană aduc mase de aer umed și mai puțin rece

(iarna). În situaţiile în care aceşti cicloni ajung deasupra Marii Negre concomitent

cu prezenta anticiclonilor continentali se creează condiţii de viscol care afectează

regiunea. Succesiunea relativ lentă a ciclonilor și anticiclonilor în aceasta zonă

induce o oarecare scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii precum și o

creştere a radiaţiei efective datorata predominării aerului uscat, frecvent în regim

anticiclonal.

Când aerul rece anticiclonal trece pe la nordul Marii Negre și peste Delta

Dunării devenind mai puțin rece și mai umed determina în zona o vreme specifica

de iarna cu căderi abundente de zăpada dar pe un timp calm (viteza vântului < 2

m/s).

Și invaziile de aer cald, tropical afectează aceasta regiune către sfârşitul

verii. Ele provoacă încălziri bruşte și masive, cu frecvente temperaturi maxime

peste 300C. Pe acest fond s-a produs maxima absoluta la Buzău (39,60C în august

1951).

Suprafaţa activă. În cuprinsul regiunii, variaţiile altitudinale condiţionează

diferenţieri în zonalitatea verticala a caracteristicilor climatice. Înclinarea pantelor

determina unghiul de incidenţa al razelor solare deci implicit cantitatea de căldura

pe care suprafaţa activ-subiacenta o furnizează mediului. Orientarea versanților

intervine în nuanţarea condiţiilor microclimatice determinând și timpul de

expunere la soare și gradul diferit de intensitate a radiaţiei solare radiante,

contribuind astfel la zonarea vegetaţiei. Tipurile de sol având proprietari specifice

diferite pe spatii restrânse transforma diferenţiat radiaţia solara în căldura

înmagazinând cantităţi diferite necesare dezvoltării vegetaţiei și culturilor, cărora

le imprima un caracter eterogen.

12

2.3.2. Analiza elementelor climatice

Dintre caracteristicile climei acestei regiuni se detaşează temperatura

aerului, care contribuie la crearea unui climat mai cald decât al regiunilor

subcarpatice alăturate, precum și ploile torenţiale care acţionează într-un mediu

deosebit de favorabil degradării terenurilor.

2.3.2.1. Regimul temperaturii aerului

Temperatura aerului reprezintă elementul climatic care reda cel mai bine

influenta factorilor climatogeni și în primul rând al radiaţiei solare.

Temperaturi medii anuale și lunare. În regiune, temperatura medie anuala

are valori cuprinse între, 10,5°C (Buzău) , 9,9°C (Pătârlagele) și 7,1°C (Bisoca).

Iama temperatura medie lunara înregistrează creşteri de la câmpie către

interiorul dealurilor și nu scăderi așa cum ar fi de aşteptat. Acest fapt se datorează

adăpostului creat de părţile înalte ale reliefului deluros precum și prin inversiunile

de temperatura mai puţin accentuate decât la nivelul Câmpiei Romane.

Temperaturile medii ale lunii ianuarie. La Buzău, datorită staţionarii aerului

rece în câmpie media este de -2,4°C dar ea a variat de-a lungul anilor între 4,3°C și

-9,8°C. La Pătârlagele datorită climatului de adăpost, media lunii ianuarie este de

-1,8°C și a variat în timp intr-un interval mai restrâns: între 0,4°C și -5,1°C.

Temperatura minimă absolută s-a înregistrat la data de 24 ianuarie 1942 și

a fost de -30,5° C la Istrița . În aceeaşi perioada și la Buzău s-au înregistrat -29° C.

De altfel, ianuarie 1942 este considerată cea mai rece luna a secolului pentru

partea sudică a țării.

13

Temperaturile medii ale lunii iulie. Valorile sunt de 22,5°C la Buzău, 20,5°C

la Pătârlagele. La Bisoca cea mai calda luna este august (temperatura medie

17,5°C).

Temperatura maximă absolută. Datorita unor invazii de aer cald și a

insolației mari, favorizată de persistenta unor arii anticiclonale, temperatura

maximă absolută a fost de 39,2° C la Istrița pe data de 17 august 1952.

Îngheţul. Datele medii și extreme de producerea îngheţului, ca și durata

intervalului cu îngheț, reflecta specificul, climatului local al ariei studiate. Primul

îngheț apare în jurul datei de 15 octombrie, durează câteva ore înainte de

răsăritul soarelui și are loc numai în depresiuni unde staţionează un aer mai rece

decât pe culmi.

Din acelaşi motiv primăvara înghețul durează, în medie, până în a doua

jumătate a lunii aprilie.

2.3.2.2. Umezeala relativă a aerului

Umezeala relativa a aerului este cuprinsa între 74% în zona de contact

dealuri - câmpie și 78% în zona dealuri - munți.

În cursul anului umezeala relativa prezintă un maxim principal în luna

decembrie (84%) și altul, secundar în iunie (73%); de asemenea un minim

principal în iulie (67%) și altul secundar în aprilie (68%).

2.3.2.3. Nebulozitatea

Valorile medii anuale ale nebulozităţii fluctuează între 4,5 zecimi și 6 zecimi.

Maximum de nebulozitate are loc în luna decembrie, iar minim în septembrie.

Numărul mediu anual al zilelor cu cer senin este 50-60, acesta fiind mai mare în

părţile sudice; cele mai multe sunt în luna august și septembrie (7-10), iar cele mai

14

puţine în decembrie (1-4). Zilele cu cer acoperit sunt în medie de 90-120; cele mai

multe sunt în decembrie (13-16) iar cele mai puţine în iulie (3-4).

2.3.2.4. Regimul precipitaţiilor atmosferice

Cantităţi medii anuale. În cuprinsul Subcarpaților Buzăului, cantităţile medii

anuale de precipitaţii se încadrează între 500 și 600 mm.

Cantităţi medii lunare. Maximul principal se înregistrează în luna iunie.

Minimul principal se produce aproape în toate staţiunile în octombrie. Maximele

lunare au rol în provocarea inundaţiilor, a alunecărilor de teren. Efectele sunt

amplificate când precipitaţiile cad intr-un număr mic de zile.

Cantităţile maxime în 24 de ore. Este necesara cunoaşterea acestora pentru

a ști ce masuri trebuie luate pentru protejarea culturilor și pentru

preîntâmpinarea și stăvilirea eroziunilor, alunecărilor și curgerilor noroioase. În

timpul anului cele mai mari cantităţi maxime în 24 de ore se înregistrează în

intervalul iunie-august și provin din nori stratus, cele mai frecvente fiind cuprinse

între 60 și 90 mm.

Toate cele 3,1% din cazuri în care cantităţile au depăşit 100 mm/24 ore s-au

produs în lunile iulie și august iar cele 1,3% peste 110 mm în iulie. La polul opus se

afla luna martie în care nu s-a depăşit valoarea de 40 mm/24 ore.

În timpul verii se produc ploi sub forma de averse, contribuind cu mare

eficacitate la dezvoltarea proceselor de panta. La multe staţii s-au înregistrat

astfel de ploi al căror volum a depăşit media multianuala a lunii în care a avut loc.

În urma analizei climatogramei tip Peguy se poate aprecia ca lunile august,

septembrie și octombrie sunt caracterizate printr-o tendinţă de ariditate, iar lunile

iunie și iulie sunt cele mai umede.

15

Stratul de zăpadă constituie pătura protectoare a vegetaţiei, o sursă de

alimentare a apelor curgătoare și de rezerva de apa în sol.

Data medie a primei zile cu ninsoare este la începutul ultimei decade a lunii

noiembrie iar a ultimei zile în a treia decada a lunii martie, numărul de zile cu

ninsoare din cuprinsul acestui interval fiind de 20-30. Numărul de zile cu sol

acoperit de zăpada variază între 50 și 80.

2.3.2.5. Regimul eolian

Vânturile prezintă mari variaţii de direcţie, frecventa și intensitate, atât în

legătura cu circulaţia maselor de aer cat și cu particularităţile geografice locale.

Printre alte efecte ele pot intensifica viteza picăturilor de ploaie, amplificând

astfel acţiunea de degradare exercitata de acestea.

Cel mai obișnuit vânt este crivatul care bate aproape în tot timpul anului.

Iarna este rece și aduce viscole și scăderi mari și bruşte de temperatura, iar vara

este cald și uscat. Austrul (denumit popular Sărăcilă) este un vânt uscat care bate

primăvara dinspre vest și sud-vest și aduce secetă și cer senin. Dinspre sud suflă

băltăreţul care aduce ploaie , iar dinspre nord vântul local munteanul.

2.3.2.6. Alte fenomene climatice

Dintre aceste fenomene unele sunt caracteristice intervalului rece (bruma,

ceata, chiciura, poleiul), iar altele celui cald (grindina, roua).

Ceata este mai frecventa în timpul iernii (decembrie-ianuarie).

Bruma apare mai ales în depresiuni și în vai , acolo unde calmul și radiaţia

nocturna sunt pronunţate . Intervalul în care se produc este septembrie-aprilie,

cele mai frecvente fiind în decembrie .

Chiciura se produce în cel mult o zi pe an .

16

Poleiul apare în perioada decembrie-martie .

Grindina cade în mai puţin de 2 zile pe an, în perioada mai-august.

2.4. Hidrografie

Comuna Beceni este traversată de la nord la sud de Slănic.

Slănicul (S=421 km2, L=66 km) este cel mai mare afluent al Buzăului.

Izvorăşte de la poalele muntelui Furu Mare și intra în Subcarpați la Ploștina. În

sectorul Lopătari - Dimiana traversarea formațiunilor paleogene, mio-pliocene și

pliocene provoacă numeroase repezișuri în profilul sau longitudinal. În aval de

Dimiana, panta longitudinala relativ redusa favorizează eroziunea laterala în roci

moi râul descriind uneori ample meandre în cuprinsul unei vai largi , încadrată de

versanți în pantă lină, moderat afectaţi de procesele de modelare actuala. În

bazinul asimetric al Slănicului afluenţii de pa dreapta sunt mai scurţi decât cei de

pe stânga și prezintă o panta longitudinala mai accentuată.

Pe Slănic, în prima jumătate a anului valorile cantităţilor de ape scurse

sunt foarte apropiate de la o luna la alta. În perioada de vară și de început de

toamnă nivelurile coboară brusc și se menţin la valori foarte reduse, îndeosebi în

luna septembrie, ceea ce presupune că alimentarea subterană prezintă valori

foarte mici.

Cele mai mari debite au loc în timpul primăverii (37% din scurgerea

medie anuală). În perioada de vară debitul scade (27,5%), pentru ca în toamnă să

se atingă cea mai scăzută valoare (11,7%) din timpul anului, mai scăzută și decât

cea din timpul iernii (23,7%). Uneori debitul scade atât de mult încât poate fi

17

trecut cu piciorul. Iarna, când gerurile sunt puternice, îngheață aproape în

întregime.

Debit mare pe Slănic la topirea bruscă a zăpezii

Apa Slănicului nu este potabilă fiind sărată, cursul său superior străbătând

zone bogate în sare (Lopătari).

Dintre afluenții pe care îi primește pe teritoriul comunei, mai cunoscuți sunt

cei de pe partea stângă din Izvoru Dulce și Gura Dimienii.

2.5. Flora și fauna

Flora

Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod

spontan în acel ținut.

18

Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de clima, sol, relief,

influențează mult repartiția diferitelor specii de plante sau a asociațiilor de specii.

Vegetaţia este specifică zonei de deal, întâlnim pădurile de foioase alcătuite

din stejar pedunculat, gorun, gârniţă, fag, alte specii ca tei, arţar,frasin, paltin,

mesteacăn, ulm și arbuşti ca măceșul, gherghinul, porumbarul.

Fauna

Fauna este reprezentată de animale ca: iepure, lup, vulpe, veveriţă, mistreţ,

viezure, căprioară, cerb, pisică sălbatică, păsări ca: graur, mierlă, ciocănitoare,

cuc, bufniţă etc.

2.6. Istoric

Despre Beceni se poate vorbi începând din anul 1526 când are loc și prima

atestare documentara, după cum reiese după încrustările făcute pe o bisericuţa

de lemn. Istoria consemnează însă dovezi ale unor aşezări pe aceste meleaguri din

timpul culturilor BOIAN și GUMELNITA. În zona Slănicului, Beceniul a fost

întotdeauna locul unde se făcea negoţul cu produse, locul de întâlnire al

muntenilor cu cojanii (cei de la șes). Explozia economica a comunei s-a produs în

perioada interbelică, atunci când în zona au început sa fie exploatate zăcămintele

de petrol. În 1925 la Arbănași funcţionau 119 sonde. Doi ani mai târziu, pe 3000

de hectare își instalaseră sonde de extracţie a ţiţeiului 9 societăţi petroliere, iar în

1928 a fost data în funcţiune conducta de țiței Arbănași - Râmnicu Sărat.

19

Denumirea comunei provine de la unul din actualele 9 sate (Arbănași,

Beceni, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți, Valea

Părului)

Izvoru Dulce a fost denumit în vechime Furești și este atestat documentar

din anul 1526. Se pare că satul și-ar trage numele de la pârâul ce-l traversează. În

prezent are un corp de sat numit (neoficial) Izvoru Dulce sat (sau Satu ăl mare).

Cărpiniștea este consemnată documentar tot în anul 1526. Numele pare a fi

venit de la pădurea mărginașă Cărpiniș. În prezent are un corp de sat numit

(neoficial) Lunca Morii.

Beceni, satul de reședință al comunei, este amintit documentar în 1547.

Privind denumirea sunt mai multe variante, dar toate pleacă de la numele de

Beceanu.

Florești este consemnat documentar în 1557.

Denumirea Valea Părului este pomenită prima dată într-un hrisov

descoperit în 1843. Denumirea pare a proveni de la izvorul ce își avea obârșia la

un păr. În prezent are un corp de sat numit (neoficial) Bârsănești.

Gura Dimienii (Dimiana) este consemnată ca așezare în 1594. În prezent are

un corp de sat numit (neoficial) Cociobești.

Arbănași este o localitate formată după 1880 de către cei care au participat

la exploatarea petrolului.

Despre Dogari și Mărgăriți se crede că sunt cătune derivate din satele

Beceni și Gura Dimienii.

20

Din unele documente rezultă că ar fi mai existat pe raza actualei comune

Beceni în secolele XVII-XIX și alte sate: Hîrboceni, Licoi, Blestematele, Enciulești,

Gura Ocii, Mărgăriți, Ocea, Ojilești, Valea Hotarului.

Cele mai vechi date care atestă Beceniul ca și comună datează din 1837. Au

urmat numeroase transformări pe linie administrativ-teritorială. Repere în timp:

1945 - Beceni era reședința plaiului Slănic

1875 - Beceni era comună cu satele: Băligoși, Becenii de sus, Becenii de jos,

Beciu, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvorul Dulce, Mărgăriți,

Tocila, Valea Hotarului, Valea Părului.

1879 - trei comune separate: Beceni (cu Beceni, Enciulești, Gura Ocii,

Mărgăriți, Ocea, Ojilești), Cărpiniștea (cu Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea

Părului, Valea Hotarului) și Dimiana (cu Gura Dimienii, Cociobești, Dogari și

Florești)

1892 - trei comune separate: Beceni (cu Beceni, Enciulești, Gura Ocii,

Mărgăriți), Cărpiniștea (cu Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului, Valea

Hotarului) și Dimiana (cu Gura Dimienii, Dogari și Florești)

1907 - Beceni se unește cu Gura Dimienii

1930 - Dimiana se desprinde de Beceni; satul Valea Hotarului se alipește la

Izvoru Dulce

1931 - trei comune separate: Beceni, Cărpiniștea și Dimiana

1934 - apare comuna Izvoru Dulce

1939 - comuna Izvoru Dulce se alipește la comuna Cărpiniștea.

1946 - se înființează comuna Izvoru Dulce

1950 - ia ființă raionul Beceni cu sediul în comuna Cărpiniștea, aparținând

de regiunea Buzău.

21

1952 - raionul Beceni cu sediul în comuna Beceni trece în subordinea

regiunii Ploiești

1968 - reorganizarea administrativ-teritorială: se revine la județe, cele

patru comune (Beceni, Gura Dimienii, Cărpiniștea și Izvoru Dulce) se unesc

în una singură (Beceni) cu configurația din prezent.

2.7. Populația

Din datele demografice pe care le avem la dispoziţie se poate evidenția ca

evoluţia populaţiei comunei Beceni urmează linia de evoluţie a populaţiei atât la

nivel naţional cat și Ia nivel judeţean. Acest lucru se petrece pana la începutul

anului 1990, când ritmul de creştere scade cu aproximativ 20%, fapt care se

datorează în cea mai mare parte condiţiilor socio-economice și demografice

existente la nivelul comunei și al tarii. În fapt se produce un fenomen pe care îl

putem întâlni la nivelul întregii tari, și anume, depopularea mediului rural. O altă

consecinţa a depopulării satelor o constituie și fenomenul de îmbătrânire a

populației, care nu este momentan specific acestei comunităţi.

Populaţia comunei Beceni, la Recensământul populației și locuințelor din

2011 era de 4403 locuitori.

Structura pe sexe:

2166 bărbaţi (49,19%);

2237 femei (50,81%).

49,19%50,81%

Structura populației pe sexe

masculin

feminin

22

Structura pe grupe de vârstă:

grupa de vârstă 0-5 ani: 178 locuitori;

















grupa de vârstă > 85 ani: 138 locuitori.

23

Se poate observa că grupa de vârstă 40-44 de ani este cea mai numeroasă,

iar în ultima perioadă este o tendință de diminuare a numărului de locuitori.

Structura după etnie:

Români: 4278

Romi: 3

Informație nedisponibilă: 121

Structura după limba maternă:

Română: 4281

Altă limbă maternă: 1

Informație nedisponibilă: 121

Structura după religie:

Ortodoxă: 4282

Informație indisponibilă: 121

24

Structura populației stabile de 10 ani și peste după nivelul de educație:

Total: 4015 din care:

Superior: 182

Postliceal și de maiștri: 77

Liceal: 999

Profesional: 551

Gimnazial: 1268

Primar: 854

Fără școală: 84

2.8. Infrastructura

Comuna Beceni - este traversata de drumul judeţean D.J. 203k pe o lungime

de aproximativ 12,6 km, ce face legătura cu Municipiul Buzău situat la 32 km

distanta prin drumul European E85. De-a lungul drumului judeţean sunt

25

amplasate instituţiile aflate în responsabilitatea administraţiei publice locale,

precum și alte dotări de interes public.

Lungimea drumurilor comunale este de 8,8 km, iar a străzilor este de

28,544 km.

Instituţiile care se găsesc în centrul comunei, respectiv al localităţii Beceni

sunt următoarele:

Administraţia publica (primăria) - 1;

Sedii de culte - 5;

Instituţii de învățământ

o școli - 5;

o grădinițe - 6;

Posta, telecomunicaţii

o sedii poștă - 1;

Asistenta sociala, sănătate - cabinete medicale - 2;

Instituţii de cultură

o cămine culturale - 2;

o biblioteci – 4 (incluse și cele școlare);

Instituții de ordine publică

o postul local de politie

26

Alte dotări publice amplasate în zona mixta, ce reprezintă extensii ale zonei

centrale în lungul principalelor artere rutiere ce traversează localitatea, care

aparţin în mare măsura sectorului privat sunt următoarele:

Spatii destinate activităţilor comerciale;

Instituţii de cult;

Se poate observa ca gradul de dotare al Comunei Beceni este satisfăcător,

existând însă carenţe legate de infrastructura edilitara și de starea clădirilor

publice. Drumurile comunale care traversează comuna sunt asfaltate, având o

lungime de 8,8 km, iar cele stradale, cuprind o lungime totala de 28,544 km și

necesita pe anumite porţiuni noi lucrări de pietruire. Deși căile de comunicaţie

satisfac în prezent o buna parte a necesitaţilor actuale, este de remarcat starea

proasta a carosabilului la majoritatea drumurilor, capacitatea gabaritica redusa,

lipsa trotuarelor și marcajelor corespunzătoare, lipsa parcărilor amenajate, lipsa și

neîntreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere și neasigurarea şanţurilor

și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale în toate satele comunei.

Localitatea este racordata la reţeaua naţionala de electricitate.

Structura teritoriului

În ceea ce priveşte echiparea teritoriului, în comuna Beceni exista în anul

2011 un număr de 2061 locuinţe, cu o suprafaţa locuibilă de 104.950 mp.

Spatiile verzi sunt reprezentate de grădinile localnicilor și de o suprafaţa

împădurită, în jur de 1.609 ha. Comuna Beceni este alimentata cu energie

electrica din sistemul energetic național, toate satele fiind electrificate, făcând

astfel posibil iluminatul public stradal.

27

Comuna, în ansamblu, nu dispune de infrastructura edilitară de bază în

toate satele comunei: reţea de apa potabila, canalizare, reţea de gaz metan.

Alimentarea cu apa

Există alimentare cu apă a comunei Beceni din anul 2008, cu excepția

satelor Cărpiniștea și Florești;

Canalizarea

Nu exista un sistem centralizat de canalizare și epurare a apelor reziduale și

pluviale, decât pe o lungime de 1,5 km., astfel evacuarea acestora se realizează

prin rigole și vai naturale sau prin infiltraţii în sol. Este foarte necesară extinderea

acestui sistem.

Salubrizare

Există serviciu public de salubrizare, începând cu anul 2009, cu stație de

transfer a deșeurilor menajere în satul Valea Părului. Activitatea acestui serviciu

urmează a fi extinsă și în satele Cărpiniștea, Florești și Arbănași.

Cu toate acestea, o parte din locuitorii comunei sunt încă reticenți la

respectarea normelor în domeniu.

28

Stația de transfer al deșeurilor (în satul Valea Părului)

Alimentarea cu căldură

În localitățile comunei Beceni, încălzirea și prepararea apei calde menajere

se face în cea mai mare parte local, în fiecare locuința, prin utilizarea

combustibililor gazoși, lemn și deșeuri lemnoase.

Resursele actuale de producere a căldurii și apei calde menajere fiind

lemnele, acestea sunt folosite în sursele de producere a energiei termice locale.

Alimentarea cu energie electrica

Așezarea este electrificata 100%, fiind posibilități de branșare pentru

investitori.

Toate gospodăriile populației sunt alimentate cu energie electrica. Incintele

economice ale societăților comerciale sunt de asemenea alimentate prin

racordare la rețeaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate

corespunzătoare consumurilor tehnologice avizate în timp.

29

Stația de transformare P.T.110

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Beceni nu este racordata la rețeaua de distribuire a gazelor

naturale, cu puține excepții în satele Arbănași și Gura Dimienii.

Alimentarea cu combustibili auto

Exista două stații de alimentare cu carburanți: una pentru GPL în satul

Mărgăriți și una complexă (benzină, motorină, GPL), dar momentan

nefuncțională, în satul Gura Dimienii.

Servicii poștale

Comuna are un oficiu poștal care realizează toate serviciile poștale

disponibile pe teritoriul României.

30

Oficiul Poștal Beceni

Telecomunicații

Exista telefonie mobila (Vodafone, Orange și Cosmote) precum și centrală

automată pentru telefonie fixă (Romtelecom).

Televiziunea prin cablu a fost extinsă, acoperindu-se astfel teritoriul întregii

comune, cu excepția satului Florești.

Internet Rețeaua de internet este destul de dezvoltată, exista conexiuni

ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixă și conexiuni prin rețeaua firmei AKTA.

La rețeaua de internet sunt racordate și primăria și unele unități școlare.

2.9. Economia

În anul 2012 în comuna Beceni, funcționau 52 societăți economice:

31

Comerț 35

Construcții 4

Prelucrarea lemnului 4

Brutărie - comerț 2

Lucrări agricole 2

Frizerie 1

Medicina umana 1

Reparații auto 1

Reparații electronice 1

Transport 1

Total 52

Piețe - târguri:

Piața agroalimentara Beceni (sat Mărgăriți): duminica;

32

S.C. Panipat S.R.L.

Restaurant Classic

Facilități pentru investitori:

exista forța de munca disponibila, atât calificata cat și necalificata;

33

administrația locala asigura consultanta și suport logistic; suport

prezentare-reprezentare comunitate;

concesionari, închirieri, arendări, vânzări terenuri și clădiri (din proprietatea

primăriei, dar și din proprietate privată);

intermedieri achiziționări terenuri din proprietate privată;

mediu dinamic, localnici și administrație locală deschiși la diverse inovații.

Spațiu comercial în satul Izvoru Dulce

2.10. Agricultura

În comuna Beceni agricultura este slab dezvoltată și exploatată, dar

administrația locală și investitorii și proprietarii locali de terenuri analizează mai

multe propuneri de dezvoltare a sectorului agricol și al agroturismului:

• din totalul suprafeței agricole, 165 ha este teren arabil, unde cu investiții

în tehnologie moderna de lucru, dar și prin crearea unor centre de prelucrare a

produselor, se pot obține rezultate deosebite;

34

• sectorul zootehnic al comunei ar putea fi dezvoltat, prin crearea unor

micro-ferme și prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor animale:

carne, lapte, lâna s.a.;

2.11. Sănătate și asistență socială

Instituții sanitare:

Cabinete medicale: 2 (Mărgăriți);

Cabinete stomatologice: 1 (Mărgăriți);

Puncte de lucru: 1 (Izvoru Dulce);

Punct farmaceutic: 2 (Beceni și Mărgăriți).

Medici de familie: 2

Personal mediu sanitar: 5

Reformele din domeniul sanitar au produs modificări în structura

organizatorica a acestui sistem și la nivelul comunei Beceni, dispensarele

medicale, care au asigurat asistenta primara, transformându-se în cabinete

medicale individuale, unde își desfășoară activitatea medicii de familie.

Asistenta socială presupune un ansamblu complex de masuri și acțiuni

realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în

vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau

dependenta pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru

prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii

sociale și în scopul creșterii calității vieții.

35

Pe plan local, rezultatele activității în domeniul asistentei sociale sunt bune,

urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primăriei

Beceni, fără a se depăși termenele legale de soluționare a petițiilor. Numai în

situații deosebite, cazurile sunt referite altor instituții.

2.12. Educație și învățământ

Pentru instruirea și educarea elevilor și preșcolarilor în comuna Beceni

există 2 unități de învățământ care au mai multe structuri:

Școala Gimnazială Dimiana

Școala Gimnazială Dimiana cu structurile:

36

Școala Gimnazială Valea Părului

Școala Primară Izvoru Dulce

Școala Primară Valea Părului

Școala Primară Beceni

Școala Primară Florești

Grădinița cu Program Normal Valea Părului

Grădinița cu Program Normal Beceni

Grădinița cu Program Normal Florești

Grădinița cu Program Normal Valea Părului 2

Liceul Tehnologic Beceni

Liceul Tehnologic Beceni cu structurile:

Grădinița cu Program Normal Izvoru Dulce

Grădinița cu Program Normal Mărgăriți

Grădinița cu Program Normal Dimiana

Grădinița cu Program Normal Dogari

37

Unitățile școlare de pe raza comunei au un personal didactic format din 52

cadre didactice și un personal didactic auxiliar și administrativ de 18 persoane.

Numărul elevilor în anul școlar 2011-2012:

Total: 481

în preșcolar: 122

în învățământul primar: 201

în învățământul gimnazial: 196

în învățământul liceal: 224

2.13. Viața social-culturală

Viața culturala a comunei Beceni nu este suficient dezvoltata, nu sunt

identificate obiceiuri populare menținute de-a lungul timpului.

Instituții culturale:

Cămine culturale: 3 (Mărgăriți, Valea Părului și Gura Dimienii);

Biblioteca comunală: 1 (Beceni).

Baze sportive și de agrement:

Stadion: 1 (Gura Dimienii);

38

Biblioteca comunală

Biserici, mânăstiri și alte lăcașe de cult:

Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Izvoru Dulce

Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Izvoru Dulce

39

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – sat Izvoru Dulce

Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena – sat Valea Părului

Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Valea Părului

Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Beceni

Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Beceni

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – sat Gura Dimienii

Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Florești

2.14. Turism și mediu înconjurător

Turism

Varietatea peisagistică a reliefului, ce alternează între terasele inferioare

ale Dealurilor Subcarpatice, încadrează comuna Beceni între vetrele de cultura și

civilizaţie româneasca cu largi perspective de dezvoltare.

40

Resursele naturale, bogatul patrimoniu arheologic, istoric și cultural și

ospitalitatea oamenilor, fac din această comunitate o zonă cu un potenţial de

dezvoltare socio-economic deosebit de ridicat. De asemenea, cadrul natural,

precum și posibilitatea dezvoltării unor activităţi pomicole, viticole și agricole

variate cu reprezentare buna în domeniul agricol și zootehnic,i Iar și investiţii

viabile în amenajarea unor baze mic-industriale, conduc la concluzia ca premisele

dezvoltării rurale sunt foarte bune.

În comuna Beceni, Ia momentul actual exista o tabăra pentru copii la

Arbănași, cu o capacitate de 304 locuri de cazare. Nu este dezvoltata nicio alta

activitate turistica sau agroturistica, însa, potenţialul peisagistic și de poziţionare

geografica poate constitui un punct de pornire suficient pentru dezvoltarea unei

strategii de atragere a turiştilor pe termen mediu și lung. Populaţia păstrează

anumite obiceiuri și tradiţii care alături de modul de viața tradiţional pot constitui

un posibil potenţial agroturistic.

Tabăra Școlară Arbănași

41

Un alt aspect deosebit de important la momentul actual, îl constituie lipsa

unor servicii de cazare și masa destinate turiştilor ce vin în comunitate,cu excepţia

taberei pentru copii. Însă, principalele obstacole care stau în calea dezvoltării

unor forme de agroturism sunt reprezentate de starea drumurilor

necorespunzătoare, precum și de problemele legate de infrastructura edilitara a

comunităţii.

Mediu

Ocupaţiile străvechi, cum ar fi creşterea animalelor și activităţile agricole,

care se desfăşoară de secole în aceasta zona,au avut ca rezultat o intensa

exploatare a resurselor naturale ducând implicit la degradarea mediului

înconjurător.

Problemele care afectează aşezările umane sunt legate de salubritate și de

modul de colectare, transport și depozitare a deşeurilor menajere, acestea fiind

stocate în locuri improprii, ca sa nu mai vorbim de inexistenta unei staţii de

epurare a apelor menajere și pluviale în localitate.

Comuna Beceni nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare

și epurare a apelor menajere, decât pe o lungime de 1,5 km. Evacuarea acestora

se realizează în prezent prin rigole spre văile naturale ce străbat localităţile sau

prin infiltraţii în sol.

Apele meteorice de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole

sau şanţuri amplasate pe marginea străzilor infiltrându-se în sol sau se deversează

în văile naturale ce străbat satele.

Aceste doua aspecte conduc la următoarele probleme :

42

poluarea pânzei freatice care în majoritatea satelor este utilizata în scop

potabil;

evacuarea apelor meteorice din zonele joase ale localităţilor se face

defectuos, fie datorita lipsei rigolelor și şanţurilor de scurgere, fie datorita

întreținerii lor necorespunzătoare;

prezenta apelor uzate menajere laolaltă cu cele meteorice reprezintă un

factor de risc major pentru sănătatea populaţiei, mai ales în zonele văilor

naturale care nu sunt amenajate.

Există serviciu public de salubrizare, începând cu anul 2009, cu stație de

transfer a deșeurilor menajere în satul Valea Părului. Activitatea acestui serviciu

urmează a fi extinsă și în satele Cărpiniștea, Florești și Arbănași.

Cu toate acestea, o parte din locuitorii comunei sunt încă reticenți la

respectarea normelor în domeniu. Depozitarea deșeurilor menajere de-a lungul

cursurilor de apa sau văilor naturale, în cazul ploilor abundente poate obtura

secţiunea de scurgere a pâraielor sau a acestor vai naturale și în consecinţa poate

determina apariţia inundaţiilor cu efectele lor dezastruoase atât asupra

gospodăriilor, cat și a terenurilor agricole.

Depozitarea aleatorie a deșeurilor menajere conduce la următoarele probleme :

formarea de focare de infecţie care conduc la degradarea mediului

înconjurător și sunt un potenţial pericol pentru sănătatea populaţiei.

depozitarea gunoaielor de-a lungul cursurilor de apa dulce și de-a lungul

văilor naturale,în cazul ploilor abundente,conduce la apariţia inundaţiilor și

poluarea cu acest gunoi a terenurilor agricole.

43

2.15. Administrație publică și locuințe

Administrația publica locala a comunei Beceni este organizata și

funcționează conform principiului autonomiei locale, legalității, eligibilității și

descentralizării serviciilor publice. În aceste condiții, persoanele care lucrează aici

sunt independente fata de cele centrale, rezolvând treburile publice în ordinea și

după principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Primăria comunei Beceni

Activitatea desfășurata în cadrul Primăriei este asigurata după cum

urmează:

2 demnitari (primar, vice-primar)

11 funcționari publici

7 persoane cu contract individual de munca

44

Toți funcționarii publici au urmat cursuri de perfecționare organizate de

Centrele de Formare pentru Administrația Publica Locala.

Număr consilieri locali: 13

Departamente în cadrul primăriei:

Agricol

Asistenţă socială

Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei

Resurse umane, achiziții, urbanism, relaţii publice, registratura

Financiar contabil

Administrativ gospodăresc

Serviciul voluntar pentru situații de urgenta

Cultural

Serviciul de pază

Există post de poliție cu sediul în satul Valea Părului.

45

3. ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o metoda eficientă, utilizată în cazul planificării

strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei

viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte

Tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amenințări.

Matricea SWOT

Analiza SWOT se aplică în continuare următoarelor domenii:

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

POPULAȚIA ȘI RESURSELE UMANE

INFRASTRUCTURA

ECONOMIE

TURISM

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

CULTURA, MASS MEDIA ȘI SPORT

SANATATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

ADMINISTRAȚIE ȘI LOCUINȚE

46

3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL S W O T

trengths (Puncte tari)

Reţeaua de drumuri naţionale și judeţene leagă teritoriul de axele

principale de comunicaţie ale tarii;

Reţelele de electricitate, de telefonie fixa și mobila, de internet și cablu tv

care acoperă aproape toata comunitatea;

Peisajul natural pitoresc compus din sate adunate specific zonei de contact

dintre deal și câmpie;

Climă temperat-continentală moderată;

Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare de platforme agricole și mic

industriale;

eaknesses (Puncte slabe)

Relief în majoritate cu parcele agricole fărâmiţate ce nu permite formarea

de mari exploataţii agricole susceptibile de a fi exploatate cu mijloace

moderne;

Drumurile de acces spre terenurile agricole sunt în stare precara;

În ultimii ani s-a produs o exploatare abuziva a terenurilor ceea ce a atras

eroziuni de soluri;

Aspectul optic al teritoriului lasă de dorit atât în ceea ce priveşte spaţiul

public cit și pe cel privat, cetăţenii nu au încă o cultura a frumosului ca o

necesitate a mediul ambiant;

Datorita structurii geomorfologice a solului,acesta este pretabil la eroziuni;

47

pportunities (Oportunități)

Programe ale Uniunii Europene cat și ale autorităţilor judeţene şi centrale

destinate mediului rural;

Amenajarea completa a pârâului Slănic va rezolva multiple probleme

precum apărarea contra inundaţiilor, reducerea eroziunii malurilor,

ecologizarea albiei, utilizarea forţei de munca locale, înfrumusețarea

mediului ambiant;

Programele de împăduriri și amenajări ce pot fi derulate cu finanţare de la

U.E. și Guvernul României.

hreats (Amenințări)

Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe

termen lung, datorat exploatării intensive;

Poluarea pâraielor din teritoriu;

Apariţia unor activităţi productive în vatra satului care perturba fonic și

ecologic viața cetăţenilor;

Pericolul de inundaţii în urma ploilor torenţiale în zona deluroasă;

3.2. POPULAȚIA ȘI RESURSELE UMANE S W O T


Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii;

48

Existenta în zona a unor persoane care au avut succes în afaceri poate

deveni exemplara și pentru ceilalţi cetăţeni;

Cetăţenii din comuna manifesta o buna mobilitate și adaptabilitate pe piaţa

muncii, după disponibilizările masive din « marea industrie » ei au găsit

soluţii de câştigare a existentei recalificându-se în alte meserii sau

dezvoltând activităţi pe cont propriu, alţii, în special tinerii, au ales sa

lucreze în străinătate;

Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate;

Populaţia nu are un grad mare de îmbătrânire, ponderea persoanelor cu

vârstă peste 50 ani fiind de 30%;

În comunitate exista o mentalitate de tip tradiţional și creştin, s-au păstrat

în buna măsura tradiţiile și obiceiurile străvechi și credinţa ortodoxa;


Nu exista o cultura a spiritului civic, a sentimentului ca spaţiul public este al

tuturor și nu al nimănui, de asemenea capacitatea cetăţenilor de a se asocia

în vederea realizării de activităţi lucrative și voluntare de interes public este

redusa;

Se constata o anumita rezerva a cetăţenilor în a încerca ei înșiși sa găsească

soluţii la problemele de ordin gospodăresc și edilitar și aşteaptă ca totul sa

se rezolve de la primărie;

Climatul economic instabil și accesul limitat la informaţia legata de

posibilitatea accesării de consultanta și credite pentru începerea unei

activităţi lucrative pe cont propriu face ca mulţi dintre cetăţenii din comuna

sa ezite în a demara o afacere familiala;

49

Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie

profesională în special este rigida și conservatoare;

Accesul limitat la informare și formare profesionala;

Informaţia legata de modalitatea prin care ei sa-și caute un loc de munca,

cultura unui contract de munca legal cu toate privilegiile sociale care se

deduc din acesta, și lipsesc în mod evident și întreprinzătorii privaţi;

Nivelul educaţiei în satul rural este în continuare deosebit de precar, deși în

aceasta comuna exista scoli cu cadre didactice pregătite;

Cultura ecologica a cetăţenilor din comuna este precara;

Cultura manageriala a întreprinzătorilor se rezuma la vocaţie și empirism;

Promovarea resurselor umane ale comunei este precara.


Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă; Existenţa

unor programe de finanţare externe și guvernamentale pentru reconversie

profesională;

Revigorarea căminelor culturale săteşti și conservarea tradiţiilor istorice și

etno-folclorice;

Proiecte de implicare a bisericii și scolii în activităţi comunitare, de

îmbunătățire a comunicării între membrii comunităţii și de integrare a lor.

Proiecte de implicare a cadrelor didactice în atragerea copiilor spre şcolile

din comuna și a părinţilor acestora către activităţi voluntare de

îmbunătățire a bazei materiale a şcolilor ;

Proiecte de implicare a agenţilor economici în viața comunităţii, de

sprijinire a activităţilor de ordin edilitar, cultural, ecologic, educativ;

50

Proiecte de natura a îmbunătăți comunicarea între membrii comunităţii, de

a ameliora comunicarea între aceştia și aparatul administrativ, dintre

aceştia și organizaţiile implicate în dezvoltarea comunitara, banei care se

ocupa de credite în agricultura, agenţii de ocupare a forţei de munca ;

Dezvoltarea unor centre sociale sau centre de zi pentru asistaţii sociali și

copii defavorizaţi;

Stimularea asociaţiilor de tip ONG care-și propun sa participe la dezvoltarea

comunitara la promovarea spiritului cetăţenesc, a educaţiei ecologice ;

Manifestări ciclice de tip « ziua comunei» , festivaluri folclorice, târguri,

participări la expoziţii în toate satele din cadrul teritoriului;

Consolidarea comunicării între cetăţean și actorii conducerii locale,

primărie, consiliu local, politie, agenţia naţionala de plaţi, serviciul de

cadastru, activităţi de informare și instruire a tuturor membrilor din cadrul

comunităţilor rurale ;


Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii

şi economiei rurale datorită fiscalităţii ridicate;

Creşterea numărului celor care aleg sa părăsească comuna pentru a lucra în

străinătate;

Lipsa locurilor de munca și neîncrederea în eficienta justiţiei aduce riscul

unei evoluţii alarmante a fenomenului infracţional în special în rândul

tinerilor; Climatul economic incert face ca o buna parte din cetăţeni sa se

angajeze, cu sau fără acte, pe salarii modice la întreprinzători obscuri care-i

concediază fără preaviz, asta pentru ca cetăţenii nu-și cunosc drepturile și

nu au posibilitatea în cele mai dese cazuri .financiara sa-și apere drepturile ;

51

Lipsurile financiare și necunoaşterea legislaţiei familiei sunt cauza multor

abuzuri în familiile de favorizate, abandonuri de copii;

Lipsa unui Planning Familial face ca familiile defavorizate sa aibă mai mulţi

copii decât își doresc, cărora nu au apoi posibilitatea sa le asigure un viitor;

Lipsa unor factori de educaţie și a posibilităţilor de angajare în munca, de

divertisment sau de sport în special pentru tinerii între 20-30 ani va duce la

alunecarea acestora pe panta infracționalității.

3.3. INFRASTRUCTURA S W O T


Existenţa căilor de acces rutiere;

Existenta unor obiective turistice în apropierea comunei poate duce

reabilitarea și amenajarea unor cai de comunicaţii moderne;


Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere, în special drumurile

comunale ;

Reţeaua de canalizare satisface o mica parte din cerinţele comunităţii. Nu

exista un sistem eficient de marcaje și indicatoare rutiere, tăbliţe cu numele

străzilor în toate satele din cadrul comunei; Drumurile de acces către

suprafeţele agricole sunt precare; Consiliul Local are resurse financiare

insuficiente pentru toate programele investiționale pe care doreşte sa le

implementeze;

52


Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării

infrastructurii în mediul rural; Programe guvernamentale pentru

încurajarea iniţiativelor locale; Programe de modernizare a infrastructurii

rutiere în mediul rural; Dezvoltarea unui serviciu propriu de introducere și

distribuţie al apei potabile;

Aducerea la zi a planurilor urbanistice ale teritoriului și extinderea spaţiului

destinat construcţiilor pentru a deschide posibilitatea tinerilor sa-și

construiască locuinţe și pentru întreprinzători sa asigure terenuri pentru

dezvoltarea afacerilor.


Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone

considerate prioritare;

Scăderea interesului investitorilor pentru comuna datorită infrastructurii

fizice neadecvate;

O dezvoltare incoerenta din punct de vedere urbanistic va fi de natura a

deteriora spaţiul de locuit și specificul rural;

Daca nu "prindem trenul" acum cu finanţările UE, vom fi nevoiţi sa ne

resemnam cu statutul de rurali de secol 19.

53

3.4. ECONOMIA S W O T


Existenta terenurilor din extravilan aproape de căile de comunicaţii și de

utilităţi susceptibile de a fi transformate în terenuri investiționale.

Potențial ridicat de producere a energiei alternative (eoliana).

Experienţa profesionala și în management a unor cetăţeni din teritoriu ;

Primăria susţine și încurajează noi investitori care doresc sa dezvolte o

activitate economica în mediul rural ;


Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine majore

aproape inexistente;

Infrastructura rutiera necorespunzătoare, lipsa canalizării și a altor dotări

edilitare în toate satele componente;

Echipamente şi tehnologii învechite;

Lipsa unui sistem de valorificare a produselor locale ;

Lipsa unor subvenţii consistente din partea statului pentru producţia

agricola și viticola ;

Predominanta micilor culturi, necunoaşterea normelor de exploatare

judicioasa și ecologica a suprafeţelor de teren ;

Lipsa unei educaţii manageriale și a unei surse de informare în gestiunea

afacerilor;

Lipsa unui centru de formare profesionala adaptat cerinţelor pieții;

54


Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu

profil nou de fabricaţie ;

Reconversia unor capacităţi, în special agricole și viticole, spre arii de

productivitate adaptate condiţiilor locale din mediul rural; Extinderea

colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă

fonduri;

Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu unităţi

teritoriale (similare sau asemănătoare) din ţară şi străinătate; După cum am

amintit la capitolul despre infrastructura este util de analizat înființarea

unor platforme de dezvoltare mic industriala după normele dezvoltării

rurale moderne, în special în zona DJ 203 K, program care sa vizeze

atragerea de investitori interesaţi sa dezvolte în zona activităţi lucrative

industriale sau turistice;


Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii

şi economiei rurale datorită fiscalităţii ridicate ;

Migrația forţei de munca spre zone mai bine dezvoltate economic ;

Ruralizarea excesiva exprimata prin reducerea surselor de venit la

exploatarea unei gospodarii de subzistenta;

Apariţia unor întreprinzători-exploatatori care angajează forţa de munca la

negru sau cu contracte de munca suspecte, care nu garantează drepturile

angajatului poate fi de natura a descuraja aceasta forma de angajament în

special în rândul tinerilor cu educaţie precara ce nu au avut niciodată şansa

55

de a lucra « legal » . Aceasta este de natura sa-i reîntoarcă pe aceştia la o

perspectiva asupra vieţii deosebit de limitata în care ei lucrează cu ziua pe

unde pot, astfel putând măcar sa-și hrănească familia în ziua imediat

următoare.

3.5. TURISM S W O T


Potenţial turistic și peisagistic datorită situării în apropierea dealurilor

subcarpatice și a suprafeţelor împădurit, dar și un bogat patrimoniu

arheologic și cultural.

Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor de orice natura

economica;

Organizarea anuală a unor sărbători locale,care atrag numeroşi turişti


Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine mici;

Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor ;

Lipsa unei infrastructuri complete necesara dezvoltării activităţilor rurale;

Lipsa unei culturi manageriale pe sectorul serviciilor conexe de recreere,

restaurante, educaţie ecologica;

Aspectul optic insalubru al anumitor zone ale comunei; Lipsa indicatoarelor

turistice și a panourilor care sa prezinte obiectivele din apropiere;

56

Comunitatea nu este promovata din punct de vedere turistic, arheologic și

istoric.


Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea

agriculturii ecologice;

Amplasarea de-a lungul cailor de acces rutiere de indicatoare de promovare

a comunei este o maniera ieftina și eficienta de atragere a turiştilor în zona;

Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea

să atragă fonduri extrabugetare;

Relansarea activităţilor Căminelor Culturale săteşti.

Implicarea copiilor și a tinerilor în activităţi culturale și ecologice;

Dezvoltarea funcţiei de agent de dezvoltare locala în teritoriu ;

Realizarea de contacte de înfrățire și colaborare cu alte comune din tara și

din UE ;


Fiscalitatea şi birocraţia;

Reducerea sau eliminarea unor facilităţi;

Orientarea spre alte zone de interes a investitorilor ;

Concurenta zonelor limitrofe care poate deveni totodată un factor de

motivare pentru noi ca sa ne dezvoltam ;

Perspectiva de a nu avea oameni bine pregătiţi pentru atragerea fondurilor

în teritoriu ;

57

3.6. EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT S W O T


Procent de școlarizare ridicat ( peste 80 % )

Rețea de învățământ general

Existenta învățământ liceal

Existenta de grădinițe pentru copiii preșcolari

Implicarea administrației locale în proiecte de modernizări /reparații

scoli


Nivelul scăzut al salariilor în sistemul educațional

Dotări tehnico-sanitare precare

Oferta de recalificare/reconversie profesionala este slab dezvoltata,

neexistând concurenta între ofertanții de cursuri de formare

Inexistenta facilităților care sa atragă specialiști în domeniul

învățământului

Lipsa unei grădinițe cu program prelungit și program intensiv de limba

engleza

Număr insuficient de personal didactic în mediul rural


descentralizare

58

derularea unor parteneriate și a unor proiecte educaționale cu finanțare

interna și externa

extinderea învățământului particular


Pe fondul scăderii natalității și al îmbătrânirii populației, scade continuu

numărul de elevi

Scăderea interesului adolescenților fata de studiile universitare, fata de

școală în general

Scăderea atractivității sistemului de învățământ datorita salariilor mici

din acest sector

Legislația în domeniu , în continua modificare

3.7. CULTURĂ, MASS-MEDIA ȘI SPORT S W O T


1 rețea TV prin cablu

Realizarea paginii web a primăriei;

Biblioteca dotată corespunzător

Desfășurarea de activități sportive prin existenta în localitate a unei

asociații sportive


59

Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii și centre de cultura

Sprijinirea insuficienta a artei și culturii

Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea și restaurarea unor

edificii

Implicarea în prea mica măsura a tinerilor în viața culturala și artistica

Numărul mic al manifestărilor cu scop caritabil

Implicare subiectiva a mass media în semnalizarea și rezolvarea

problemelor comunității

Lipsa unui ziar local de informare a cetățenilor


Aplicarea pentru programe și granturi de sprijinire și dezvoltare a culturii

și tradițiilor

Valorificarea la maxim a tradițiilor și culturii

Promovarea internațională a tradițiilor locale

Promovarea de la vârste fragede a valorilor și tradițiilor

Organizarea de spectacole cu scop caritabil

Acordarea unor facilități fiscale celor ce sponsorizează activitățile

sportive, și cultural-artistice

Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanta și sport în general.


Insuficienta susținere a vieții culturale de către societatea civila

60

Diminuarea în și mai mare măsură a interesului tinerilor pentru cultura,

arta, tradiții și sport

Scăderea fondurilor pentru desfășurarea în condiții optime a activității

muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.

Salariile mici din cultura, sport, arta

Promovarea culturii străzii în detrimentul culturii autentice

Intensificare procesului de migrație a populației de la sat la oraș și de la

comuna în străinătate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante

în lanțul cauzal al transmiterii valorilor tradiționale.

3.8. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ S W O T


Existenta dispensar medical uman în comuna

Existența un cabinet stomatologic la standarde europene

Administrația publica locala asigura fonduri și servicii pentru protecție

sociala

Creșterea numărului de cabinete private și structuri medicale cu dotări

la standarde europene

Inițierea unui parteneriat între administrația publica și ONG-uri pentru

rezolvarea problemelor sociale

Utilizarea resurselor comunitare și extra comunitare pentru ameliorarea

problemelor sociale;

Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca;

Implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea serviciilor

comunitare pentru copil și familie.

61


Centralizare excesiva – lipsa posibilității coordonării politicii de sănătate

la nivel local;

Număr insuficient de personal medical în mediul rural;

Numărul ridicat al copiilor ocrotiți în sistem rezidențial;

Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de persoane

defavorizate;

Nu exista un cabinet medical veterinar;

Număr mare de pacienți pe medic;

Slaba dotare a cabinetelor și lipsa specialiștilor;

Întreținere curenta nesatisfăcătoare;

Implicarea insuficienta a societății;

Lipsa unui centru de recuperare;

Slaba profilaxie;

Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extrabugetare.


Continuarea procesului de modernizare și retehnologizarea unităților de

profil existente;

Distribuirea mai eficienta a banilor proveniți de la CAS;

Integrarea europeana înseamnă și obligativitatea alinierii la standarde

sociale europene;

Dezvoltarea sistemului de asigurări private;

62

Creșterea implicării la nivel social mai ales din partea tinerilor, prin

incidenta noilor tehnologii (IT, Internet în special) apar resurse

suplimentare pentru comunicare, eficientizare;

Legislația actuala care implica direct și activ comunitățile locale;

Orientarea politicilor la nivel județean spre activitățile de menținerea în

familia naturala a persoanelor cu handicap;

Crearea unei game de servicii specializate, prin cerințele legislației, în

funcție de nevoile beneficiarilor (centre rezidențiale, centre de zi,

cămine pentru persoane vârstnice, centre de criza, case de tip familial);

Creșterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de stat pentru

servicii de asistenta sociala;

Încurajarea parteneriatelor public – privat în vederea înființării de

servicii alternative;


Creșterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de

îmbătrânire a populației

Creșterea numărului de îmbolnăviri datorate degradării factorilor de

mediu

Migrarea unui număr tot mai mare de specialiști în domeniul medical și

social

3.9. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR S W O T


63

Comparativ cu alte teritorii avem o infrastructură stradala și agricola.

Potenţial peisagistic , arheologic și istoric foarte ridicat

Colectarea selecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii,

recuperării sau valorificării lor, existența unor rampe ecologice de

depozitare selectiva a acestora ;


Suprafeţele defrişate nasc eroziuni ale solului și inundaţii;

Educaţia ecologică este superficială;

Nu exista o educaţie ecologica a cetăţenilor și un sistem de panotaj de

natura a-i conştientiza de riscurile ecologice și legale la care se expun

negestionând corect deșeurile;


Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din

mediul rural;

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a

şcolilor în programe comune de educaţie ecologică;

Elaborarea unor proiecte de amenajare ecologica a unor parcuri de

agreement în zona;

Achiziţia la primărie de echipamente specifice amenajărilor funciare ;

Proiecte de înfrumusețare a satului, implicarea cetăţenilor în menţinerea și

îmbunătățirea aspectului optic al comunei;


64

Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se

intervine la timp ;

Deversarea apelor uzate menajere în pânza freatica;

Pârâul Slănic poate produce eroziuni ale malurilor și inundaţii în timpul

unor ploi torenţiale.

3.10. ADMINISTRAȚIE ȘI LOCUINȚE S W O T


Deschiderea administrației actuale către investiții

Realizarea unei campanii de curățenie anuala;

Disponibilitatea administrației locale de a oferi facilitați pentru investitori

strategici

Creșterea numărului de construcții din comuna


Slaba colaborare între instituțiile statului la elaborarea strategiilor de

dezvoltare

Nu exista pana în prezent localități înfrățite cu comuna Beceni, ci numai

intenții de colaborare

Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte

Capacitate insuficienta de cofinanțare a Proiectelor

Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat

Insuficienta implicare civica la nivelul comunității

65

Inexistenta unor baze de date complete și actualizate la nivelul tuturor

instituțiilor publice ceea ce îngreunează accesul la informație

Nu exista Birou de Consiliere pentru Cetățeni - o cale rapida de acces la

informații de interes cetățenesc”

Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în cele mai

multe dintre instituțiile și unitățile comunei

Pondere mica a locuințelor aflate sub tutela administrației publice locale

Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare

Existenta în zonele de locuit a unor funcțiuni incompatibile cu locuirea

Creșterea foarte mare a preturilor la terenuri atât cu destinație locuințe cat

și cu destinație investiții afaceri


Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de

management pe proiect la nivelul administrației publice locale.

Colaborarea, în vederea eficientizării procesului administrativ, între

administrația locala și unitățile descentralizate ale ministerelor în teritoriu

Sporirea colaborării cu instituții ale administrației publice locale din tara și

din străinătate și dezvoltarea de proiecte comune

Continuarea procesului de descentralizare și asigurarea unei autonomii

locale reale

Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunităților

și grupurilor pe care le reprezintă

Sprijinul autorităților locale în construirea de locuințe, prin alocarea de

fonduri, ducerea utilităților și dezvoltarea parteneriatului public-privat

66


Lipsa unei coordonări a acțiunilor de atragere de investitori

Lipsa unei culturi de implicare a cetățenilor în problemele comunitare

Putere redusa a sectorului ONG de a asigura rețele de asistenta pentru

categoriile defavorizate

4. OBIECTIVE GENERALE

CONSIDERATII GENERALE

Dezvoltarea sau regenerarea unei așezări rurale este determinata

semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în

structura populației și în cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea

67

comunității este substanțial influențată de aplicarea unui management adecvat și

axat pe trei ținte principale: dezvoltarea infrastructurii și asigurarea accesului la

infrastructura, protecția mediului ambiant și diminuarea sărăciei.

Totodată, dezvoltarea comunității trebuie sa tina cont de caracterul limitat

al resurselor ( de capital uman, natural și financiar) ce împiedică o autoritate

publica sa gestioneze toate problemele comunității , precum și de alocarea

echilibrata a acestora. Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent

oportunitatea realizării unei investiții, nu numai în raport cu resursele sale

financiare prezente, dar și cu cele viitoare , precum și cu opțiunile populației,

astfel încât aceasta autoritate sa încurajeze responsabilitatea comunitara și

individuala, precum și parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală.

Obiectivele principale ale dezvoltării comunei Beceni constau în:

Dezvoltarea infrastructurii de baza și asigurarea accesului neîngrădit al

populației și consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa,

canalizare, distribuție gaze, electricitate, cai de transport);

Protecția mediului;

Reducerea sărăciei;

Ținând cont de condițiile specifice ale zonei, în subsidiar obiectivelor

generale, comuna Beceni își propune totodată și își asuma responsabilitatea fata

de persoanele defavorizate.

Realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui

management care sa conducă la dezvoltare și/sau regenerare, politicile,

planificarea strategica, precum și realizarea programelor și proiectelor se vor face

cu respectarea următoarelor principii:

68

Dezvoltarea durabila , astfel încât pe termen lung sa se producă schimbări

majore de cultura și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de

către populație și operatori economici;

Întărirea capacitații instituționale: prin management eficient, definirea și

structurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu

obiectivele dezvoltării durabile, precum și cu doleanțele și cerințele

comunității;

Realizarea programelor și proiectelor prin parteneriat public - privat;

Realizarea acelor programe și proiecte pe care sectorul privat nu le poate

finanța;

Integrarea politicilor atât pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic

simultan între sectoare, cat și pe verticala, având în vedere corelarea și

integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale

județului și ale regiunii din care face parte;

Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse

energetice, materiale , financiare și umane, precum și integrarea fluxurilor

de resurse energetice și materiale intr-un ciclu natural;

Utilizarea mecanismelor de piața pentru a atinge ținta sustenabilității,

respectiv emiterea de reglementari și funcționarea utilităților publice în

sistem de piața, evaluarea investițiilor după criterii de mediu, luarea în

considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

Fixarea regulilor de utilizare raționala a terenurilor pentru toate proiectele

de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de

planificare spațială;

Analiza capacității tehnice de execuție;

Evaluarea eficientei resurselor financiare și umane;

69

Evaluarea viabilității financiare a unui program sau proiect prin prisma

veniturilor fiscale obținute;

Identificarea nevoilor comunității locale și a priorităților acesteia ;

corespondenta între lansarea unui program sau proiect și nevoile

comunității;

Evaluarea nevoilor familiilor sărace și a capacității primăriei de a asigura

accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

Protecția mediului;

Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori

realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a

transfera costurile unei investiții, daca exista oportunitatea de a obține

profituri viitoare;

Asigurarea publicității informațiilor cu impact în investiții (informații

topografice, informații statistice, regulamentul de urbanism, planul de

urbanism general și planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a comunei Beceni, potrivit planului de urbanism

general :

Planificarea întregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel încât sa

cuprindă clădiri de locuit , clădiri cu destinație comerciala, scoli și grădinițe,

infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidenților;

Spatiile deschise vor avea un design care sa încurajeze prezenta

rezidenților;

Comunitățile vor respecta regulile de conservare a resurselor și de reducere

a deșeurilor;

Comunitățile vor utiliza în mod rațional resursele de apa;

70

5. OBIECTIVE SPECIFICE ȘI PROIECTE IDENTIFICATE

Obiective specifice

FINANȚARE

Titlul proiectului

5.1. INFRASTRUCTURA

71

1. Îmbunătățirea calității drumurilor și a trotuarelor pe întreg teritoriul comunei

FONDURI NERAMBURSABILE UE, BUGET LOCAL, JUDEȚEAN ȘI DE STAT (FNR, BL,

BJ, BS)

Refacerea drumurilor și trotuarelor în comuna Beceni

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru vehicule cu tracțiune animală și

agricole

FNR UE, BL, BJ, BS.

Drumuri pentru vehicule cu tracțiune animala și agricola în comuna Beceni

3. Modernizarea intersecțiilor

FNR UE, BL, BJ, BS

Modernizarea intersecțiilor comunei Beceni

4. Modernizarea și extinderea rețelei de apă potabilă, a rețelei de canalizare

menajera și pluvială.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Modernizarea, reabilitarea și extinderea rețelei de apa potabila, a rețelei de

canalizare, apa menajera și pluviala în comuna Beceni.

5. Pietruire străzi rurale și refacere poduri și podețe

FNR UE, BL, BJ, BS.

Pietruire străzi rurale și refacere poduri și podețe în comuna Beceni

6. Construire sediu nou Primărie

FNR UE, BL, BJ, BS.

72

Studiu de prefezabilitate, fezabilitate și execuție

7. Amenajarea unei zone, dotata cu utilități pentru construcția de locuințe sociale

FNR UE, BL, BJ, BS.


8. Extinderea colectării selective a deșeurilor și refolosirea acestora

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extinderea colectării selective și refolosirea deșeurilor.

9. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii și spatii verzi

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo și dotări.

10. Amenajarea unui teren de sport

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo și dotări

11. Construire sala de sport

FNR UE, BL, BJ, BS


12. Extindere Rețea iluminat public

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări.

13. Introducerea rețelei de alimentare cu gaze naturale

73

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări.

14. Lucrări de regularizare a cursurilor de apa

FNR UE, BL, BJ, BS.

Lucrări de amenajare a cursurilor de apă

5.2. MEDIUL DE AFACERI

1. Creșterea calității managementului întreprinderilor mici și mijlocii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Cursuri de perfecționare pentru conducerea firmelor mici și mijlocii: management

marketing finanțarea întreprinderilor.

2. Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane și asigurarea piețelor

de desfacere pentru produsele fabricate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unui birou care sa dispună de o baza de date cu expozițiile care urmează

sa fie organizate.

Sprijinirea participării firmelor la expoziții și târguri.

Înființarea unei societăți comerciale pentru recrutarea și instruirea forței de

munca.

Crearea unui birou care se ocupa cu monitorizarea posibilităților de atragere de

74

capital (fonduri nerambursabile, credite preferențiale).

Crearea unui birou unic pentru antreprenorii la început de drum.

3. Retehnologizarea societăților comerciale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Credite de investiții.

Încurajarea retehnologizării prin acordarea de facilitați de către Primărie la

impozitele și taxele locale pe o anumita perioada de timp.

Retehnologizarea propriu-zisa a firmelor.

Retehnologizarea prin programe din fonduri naționale.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a răspunde nevoilor comunității

FNR UE, BL, BJ, BS

Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a răspunde nevoilor comunității

5. Informarea și stimularea implementării sistemelor de calitate ISO, HCCP pentru

produse și servicii

FNR UE, BL, BJ, BS

Implementarea sistemelor de calitate ISO și HCCP pentru produse și servicii.

6. Înființarea unui birou pentru promovarea dezvoltării proiectelor în mediul rural

FNR UE, BL, BJ, BS

Înființarea unui birou pentru promovarea dezvoltării proiectelor în mediul rural

75

5.3. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI IND. ALIMENTARĂ

1. Evaluarea suprafețelor agricole, crearea categoriilor calitative de soluri locale,

crearea planului de exploatare a suprafețelor agricole, folosirea mai eficienta a

suprafețelor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Evaluarea complexa a suprafețelor agricole (fertilitate, nivelul poluării,

caracteristicile ecologice, etc.).

Îmbunătățirea efectivelor de animale, eficientizarea activităților agricole

2. Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în agricultura.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea infrastructurii agricole (grajduri, adăpătoare, etc.)

Sprijinirea economiei autohtone (mai ales a industriei alimentare) prin acordarea

unor subvenții, sprijinirea cheltuielilor de închiriere.

Alcătuire stand pentru producătorii locali.

3. Punerea în folosința a terenurilor neagricole, scoase de sub exploatare agricolă

prin extinderea intravilanului localității Beceni

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unei zone de agrement

4. Construcție și amenajare parc auto pentru utilajele Primăriei comunei BECENI

FNR UE, BL, BJ, BS.

Construcție și amenajare parc auto pentru utilajele Primăriei comunei BECENI

76

5. Sprijin și consultanta profesionala pentru întreprinzători agricoli. Sprijinirea

inovațiilor.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Organizarea unor cursuri în domeniul agriculturii – creșterea animalelor – cultura

plantelor (cartofi și plante furajere).

Crearea unui centru de calificare a produselor și a alimentelor ecologice

(bioalimente).

6. Îmbunătățirea calității produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea parteneriatelor formate între producători și prelucrători

- organizarea unor întâlniri profesionale

- organizarea seminariilor

- prezentarea cât mai larga a valorilor naturale

7. Dezvoltarea IMM-urilor în industria alimentara și comerț

FNR UE, BL, BJ, BS.

IMM – uri competitive

8. Crearea și dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor și fructelor și

conectarea acestora la rețele regionale de producție și distribuție – piețe

agroalimentare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Înființarea centrelor de colectare legume-fructe – piețe agroalimentare

77

9. Sprijin pentru îmbunătățirea ambalării și etichetării produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin pentru îmbunătățirea ambalării și etichetării produselor agricole.

10. Sprijin în dezvoltarea, protejarea și valorificarea produselor locale (local

branding).

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin în dezvoltarea, protejarea și valorificarea produselor locale (local

branding).

5.4. DEMOGRAFIE ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ

1. Creșterea calității vieții

FNR UE, BL, BJ, BS.

Traininguri cu tema modalităților de petrecere a timpului liber.

2. Creșterea speranței de viață.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema afecțiunilor produse de stres.

Training cu tema vieții sănătoase

Prezentări despre efectele negative ale fumatului, consumul de alcool și droguri

Prezentări despre igiena.

Prezentări pe tema îmbolnăvirilor virale.

78

3. Crearea unor noi locuri de munca.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training de atragere a fondurilor.

Training de scriere a proiectelor.

4. Fiecărui cetățean al comunei trebuie sa i se ofere posibilitatea de a desfășura o

activitate, având în vedere posibilitățile fizice și intelectuale ale fiecărei persoane

aflata în dificultate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Program de instruire și de orientare profesionala.

Studiu privind calitatea vieții în comunitate.

5. Reabilitarea, extinderea și dotarea dispensarelor necesare comunei

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea, extinderea și dotarea dispensarelor necesare comunei

5.5. INVĂȚĂMÂNT EDUCAȚIE

1. Reabilitarea și modernizarea școlilor din comuna Beceni

FNR, BL, BJ, BS

Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de execuție și dotare școala

2. Achiziționare centrale termice pentru școlile modernizate și noi construite

FR, FNR, BL,BJ,BS

79

Achiziționare centrale termice

3. Reabilitare și modernizare grădinițe

FNR UE, BL,BJ,BS

Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de execuție și dotare grădinițe.

4. Programe de formare și instruire în domeniul:

- managementul producției și valorificării în domeniul agricol

- managementul turistic

- managementul cultural, prestări servicii, utilizarea tehnologiei informaționale,

industrie alimentara, asigurarea calității

FNR UE, BL,BJ,BS

Programe de formare și instruire

5.6. SOCIAL

1. Centru de zi cu program de tip after-school pentru elevi.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Asigurarea participării tuturor copiilor, proveniți din familii dezavantajate la

educație la vârstă prescrisa de lege și fără discriminări.

2. Înființarea unui centru de permanență pentru persoane de vârstă a III-a.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centru de permanență pentru bătrâni.

3. Centrul de consiliere a persoanelor abuzate

80

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul de consiliere a persoanelor abuzate

4. Ajutorul acordat persoanelor și familiilor care nu își pot asigura singure cele

necesare unui trai decent trebuie sa se bazeze pe un sistem bine stabilit și bazat

pe profesionalism.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Îmbunătățirea serviciilor publice de asistenta sociala.

Training pentru funcționari publici.

5. Reducerea la minimum posibil al numărului copiilor instituționalizați

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu privind valorile acceptate de familiile din localitate.

Program de conștientizare a valorilor umane de baza.

6. Extinderea rețelei de ajutor social acordat persoanelor în vârstă, care necesita

îngrijire la domiciliu

FNR UE, BL, BJ, BS.

Asistenta medicala și sociala la domiciliu pentru persoane în vârstă.

5.7. OBIECTIVE CULTURALE

1. Modernizarea, reabilitarea și extinderea căminelor culturale din comuna

Beceni.

81

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea și extinderea căminelor culturale din Beceni.

2. Manifestări culturale reprezentative.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Zilele comunei Beceni

3. Construire bibliotecă și sală de festivități

FNR UE, BL, BJ, BS.

Construire bibliotecă și sală de festivități

Achiziție de cărți, dotare cu calculatoare, modernizarea spațiului alocat.

4. Editarea unui ziar local

FNR UE, BL, BJ, BS.

Editarea unui ziar local

5. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea timpului liber

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centre de tineret pentru recreere.

5.8. CULTE

1. Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul comunei.

FNR UE, BL, BJ, BS.

82

Extinderea cimitirelor și împrejmuirea acestora

2. Dezvoltarea și întărirea relațiilor de parteneriat dintre biserici, prin programe

comune religioase și caritabile.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Comisie mixta privind acțiunile caritabile creștine.

3. Reabilitarea lăcașelor de cult

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea lăcașelor de cult

5.9. SPORT

1. Construirea unei săli de sport, cu utilitățile aferente în comuna BECENI

FNR UE, BL,BJ,BS

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări

2. Reabilitare, amenajare și modernizare baza sportivă

FNR UE, BL,BJ,BS

Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări

5.10. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

1. Achiziție calculatoare, imprimante și diverse soft-uri.

83

FNR UE, BL, BJ, BS.

Informatizare A.P.L.

2. Infochiosc (1-2 aparate)

FNR UE, BL, BJ, BS.

Acces la informații publice

3. Extindere rețea calculatoare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extindere rețea calculatoare

4. Birou de consiliere cetățeni - Un instrument de comunicare în interiorul

comunei.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou de consiliere cetățeni.

5. Birou pentru promovarea dezvoltării rurale.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou pentru promovarea dezvoltării rurale.

6. Înființarea unui centru de resurse ONG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul resurse ONG

7. Realizarea centrului civic al comunei BECENI

FNR UE, BL, BJ, BS.

84

Centrul civic comunei BECENI

8. Elaborarea unui plan urbanistic general actualizat

FNR UE, BL, BJ, BS.

Plan urbanistic general

5.11. TURISM

1. Construirea unei piste pentru roleri

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate, execuție și dotări

2. Dezvoltarea turismului școlar prin reabilitarea taberei școlare existente

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea taberei școlare existente

3. Implementarea și dezvoltarea agroturismului și a turismului ecologic

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea turismului ecologic

4. Realizarea unui plan de dezvoltare turistică a comunei

FNR UE, BL, BJ, BS.

Realizarea unui plan de dezvoltare turistică a comunei

85

Propunere de proiect (exemplu)

Titlul proiectului: Îmbunătățirea infrastructurii locurilor de joaca și a spatiilor

verzi

Potențial leader al proiectului: Comuna Beceni

Obiectiv: Amenajarea de parcuri și spatii verzi.

Durata proiectului: 3 ani

Referire la fondurile structurale:

Dezvoltarea regionala

Dezvoltarea infrastructurii

Îmbunătățirea competitivității economice

Resurse:

Intrare:

Un plan de dezvoltare recreațională pentru copiii din comună.

Evaluarea infrastructurii recreaționale pentru copiii din Beceni.

Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din Beceni

Plan de dezvoltare economica

Plan de investiții, legat de cerințele calitative

Plan de urbanism - Plan de dezvoltare a comunei.

Ieșire:

îmbunătățirea calitativa și cantitativa a ofertei infrastructurii locurilor de

joaca pentru copii

86

participare sociala mai buna la activitățile comune

mai buna socializare

un plan de acțiune în vederea creșterii ofertei de locuri de joaca și

infrastructura

Rezultat:

creșterea atractivității comunei Beceni.

consolidarea profilului social și economic al comunei Beceni

creșterea calității vieții în comuna

stimulează coeziunea sociala în comuna.

Resurse financiare:

Buget indicativ:

Surse de finanțare:

Fonduri structurale

Cofinanțare

Finanțare locala

Finanțare județeană

Finanțare naționala

Finanțare proprie

Potențiali parteneri:

Agenția de dezvoltare

Administrația locala

Departamentul de planuri de urbanism, serviciile de siguranță și securitate

Organizațiile sportive din comuna

ONG

COMITETUL DE COORDONARE - Primaria...

Documents

Transcript of COMITETUL DE COORDONARE - Primaria...