Comertului Exterior Suport Didactic

407
Alexandru GRIBINCEA ORGANIZAREA ŞI TEHNICA PROMOVĂRII COMERŢULUI EXTERIOR Suport didactic Aprobat de Senat CHIŞINĂU, 2013

Transcript of Comertului Exterior Suport Didactic

Page 1: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

ORGANIZAREA ŞI TEHNICA

PROMOVĂRII COMERŢULUI EXTERIOR

Suport didactic

Aprobat de Senat

CHIŞINĂU, 2013

Page 2: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

2

© Alexandru GRIBINCEA

Page 3: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

3

CUPRINSIntroducere 5

1. Activitatea economică internaţională: esenţă, genuri şi riscuri 10

2. Unele aspecte privind reglementarea de stat a activităţii economiceexterne pe teritoriul Republicii Moldova 172.1. Sensul şi necesitatea reglementării activităţii economice externe

de către stat 172.2. Repatrierea resurselor băneşti 242.3. Relaţiile de corespondent ale băncilor comerciale 292.4. Conturi valutare: condiţii de deschidere şi de închidere 32

3. Condiţiile principale ale sistemului preferenţial comun (SPC)în comerţul internaţional 40

4. Formele şi genurile de activitate internaţională 444.1. Tipurile tranzacţiilor în compensare internaţionale 52

4.1.1. Tranzacţiile de cumpărare-vânzare 524.1.2. Tranzacţiile de cumpărare-vânzare a serviciilor 594.1.3. Tranzacţii în baza relaţiilor de arendă 654.1.4. Tranzacţii cu active nemateriale 674.1.5. Tranzacţii sub formă de investiţii 67

5. Metodele de perfectare şi ordinea de încheiere a tranzacţiilorinternaţionale 69

5.1. Pregătirea tranzacţiei. Contractanţii şi principiile de selectare alor 71

5.1.1. Studierea contractanţilor 755.1.2. Metodele de analiză a preţurilor la pregătirea tranzacţiilorinternaţionale 835.1.3. Pregătirea ofertelor şi cerinţelor comerciale 124

6. Condiţiile fundamentale în contractele internaţionale 1346.1. Tipurile de contracte internaţionale 1346.2. Determinarea părţilor şi a obiectului contractului 1386.3. Caracteristicile cantitative şi calitative ale obiectului contractului

1406.4.Termenul şi data livrării prin contract 1436.5. Condiţiile de bază ale contractului 145

6.5.1. Regulile internaţionale de explicare a termenilorcomerciali „Incoterms” 150

Page 4: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

4

7. Preţul mărfii 1587.1. Calcularea preţurilor la mărfurile de import 160

8. Instabilitatea macroeconomică şi rentabilitatea tranzacţiilorexterne:dependenţa şi metodologia optimizării 166

9. Condiţiile de plată şi ordinea de decontări pentru operaţiunilede export-import 187

10. Îndeplinirea contractelor internaţionale de cumpărare-vânzare 263

11. Perfectarea setului de documente privind realizarea tranzacţiei

comerciale 287

12. Garanţiile şi reclamaţiile 319

13. Asigurarea riscului 320

14. Clauza sancţiunilor pecuniare 323

15. Clauzele de force-majeure (forţă majoră) şi de arbitraj 324

16. Contractele tipizate 328

17. Asigurarea în contextul activităţii economice externe ca modde apărare a intereselor patrimoniale 32917.1. Esenţa şi formele de asigurare. Reglementarea juridică

a activităţii de asigurare 32917.2. Noţiunile de bază şi termenii acceptaţi la încheierea

contractelor de asigurare directă 33617.3. Asigurarea activităţii economice externe 343

Anexe 391Anexa 1 392Anexa 2 392Anexa 3 393Anexa 4 395Anexa 5 396Anexa 6 399Anexa 7 402Anexa 8 403

Bibliografie 405

Page 5: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

5

INTRODUCERE

În economia mondială se menţine o situaţie favorabilă –ritmurile în dezvoltarea economiei depăşesc veniturile. Creşterease stabileşte din ce în ce mai echilibrată: în Statele Unite ritmurilescad, în zonele euro ritmul de creştere se accelerează, iar înJaponia ritmurile devin mai moderate şi mai apropiate de trend.Unul dintre elementele determinante ale indicatorilor deperformanţă din economia mondială îl reprezintă ritmurileavansate ale PIB-ului în ţările în tranziţie la economia de piaţă şiîn ţările în curs de dezvoltare. În ultimul deceniu, de o atenţiedeosebită a specialiştilor se bucură creşterea rapidă a produc-tivităţii în economia SUA, care a fost una dintre cauzele acesteiperioade favorabile pentru economia mondială. Mai puţin sevorbeşte despre creşterea la fel de impresionantă a productivităţiiîn ţările care se află în tranziţie la economia de piaţă şi în cele încurs de dezvoltare. Sporirea productivităţii muncii în ţările dinAsia constituie factorul principal în creşterea volumului deproducţie pe cap de locuitor în lume. La creşterea productivităţiimuncii în ţările Asiei a contribuit nu doar acumularea rapidă decapital uman şi fizic, ci şi creşterea considerabilă a productivităţiifactoriale totale (PFT) care, de regulă, este determinată deprogresul tehnologic şi de utilizarea mai eficientă a factorilor deproducţie. În realitate şi în China, şi în India creşterea PFTdepăşeşte nivelul, acest fapt poate fi explicat prin acumularea decapital uman sau fizic. Această schimbare vădită s-a datoratcondiţiilor prielnice care au contribuit la dezvoltarea sortimenteloreficiente ale producţiei industriale (în cazul Indiei – servicii),stimulând, totodată, o anumită transferare a forţei de producţie dinagricultură, care se caracterizează prin capacitate de producţiemică. Ţinând cont de gradul încă înalt de utilizare a forţei demuncă în agricultură în China, India şi în ţările ASEAN şi cucondiţia de a continua politica economică oportună, transformareaforţei de muncă din agricultură va continua şi mai departe să fiesursa dezvoltării economice. Întrucât în cele mai sărace ţări dinAsia o parte considerabilă a populaţiei se va îndeletnici cuagricultura, care va rămâne ocupaţia principală încă mult timpînainte, una din sarcinile importante ale politicii economice este

Page 6: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

6

sporirea productivităţii agricole.În aceeaşi măsură, este important ca ţările bogate să ridice

productivitatea în sfera serviciilor, în special graţie faptului căponderea acestora în economie va creşte. Pentru o serie de ţări dinAsia, descoperirea acestor ramuri pentru companiile străine şiconcurenţii acestora va fi unul din elementele cele mai importanteale oricărui complex de măsuri ale politicii orientate la ridicareaproductivităţii în agricultură şi în sfera serviciilor.

Creşterea productivităţii, îndeosebi neprevăzută, are o mulţimede calităţi valoroase. Pe lângă alte calităţi identice, aceasta reducecheltuielile pentru forţa de muncă, raportate la unitatea de măsură aproducţiei, şi sporeşte ritmurile potenţiale ale creşterii economice.Totodată, ea ajută la diminuarea inflaţiei, precum şi lacompensarea consecinţelor şocurilor nefavorabile în domeniulofertelor pentru investiţii şi creştere.

Faptul că economia mondială în ultimii ani sporeşte activ, înpofida majorării preţurilor la petrol şi la mărfurile de bursă, înmulte privinţe se explică prin promovarea unei politici favorabile,permiţând statelor să ridice în permanenţă productivitatea.

Progresul economiei mondiale în ultimii câţiva ani a pus noisarcini în faţa politicii economice. Mai întâi, cu toate că cerereamare inopinată la unele materiale de bursă, în afară de petrol,posibil, a adus venituri temporare enorme unor producători aimărfurilor de bursă, or conjunctura existentă se va schimba înmăsura în care oferta se va apropia de nivelul cererii.

După cum relevă unii specialişti şi autori, perspectiveleprivind unele mărfuri de birjă nepetroliere, îndeosebi metalele, potsă se deosebească de perspectivele ramurii petroliere ţinând seamade marea probabilitate a reacţiei esenţiale la propunerea de mărirea investiţiilor pentru satisfacerea cererii crescânde. Cercetărileautorilor, precum şi preţurile futures, indică la probabilitateareducerii preţurilor la metale în viitor. Ţările dependente demărfurile de bursă petroliere urmează să ţină cont de acest risc,manifestând precauţie la compartimentul ridicarea cheltuielilor,care mai apoi va fi foarte dificil de returnat la nivelul trecut, aşaprecum salariul în sectorul de stat, şi în loc de aceasta se va acordaatenţie cheltuielilor care vor contribui la formarea capacităţilor de

Page 7: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

7

producţie diversificate pentru dezvoltarea ulterioară.Există şi riscul că unele procese de piaţă pot conduce la

corectări enorme în perioadele de bunăstare. De exemplu, creştereaproductivităţii foarte extinsă, posibil, a fost una din cauzeleapariţiei dezechilibrelor în contul operaţiilor curente. E bine-cunoscut că creşterea rapidă a productivităţii în SUA, evident, afăcut această ţară atractivă pentru investitori, ea a stimulat afluxulde capital şi a dus la crearea la sfârşitul anilor 1990 a deficituluicorespunzător în contul operaţiilor curente. Afară de aceasta,potrivit presupunerii expuse de autori, graţie existenţei în SUA asistemului financiar dezvoltat, bazat pe independenţa operatorilor,consumatorilor le era mai uşor să obţină împrumuturi din contul devenituri viitoare şi să utilizeze imediat aceste mijloace pentruconsum, ceea ce majora deficitul contului operaţiilor curente.

Într-adevăr, speranţa creşterii veniturilor în viitor în combinarecu politica financiară şi de credit adaptivă şi cote procentuale mici,posibil, a contribuit la boom-ul pieţei locuinţelor în SUA sporind şimai mult nivelul consumului, deoarece sistemul financiar ofereaposibilitatea să obţii împrumuturi de asigurare pe cauţiune.

Cu toate că nivelurile productivităţii în ţările în tranziţie laeconomia de piaţă au sporit considerabil în ultimii ani, multe dintreele nu dispuneau de sisteme financiare capabile să utilizeze aceastăcreştere pentru majorarea investiţiilor sau consumului. Prinurmare, veniturile lor în creştere erau orientate la acumularea deeconomii pure care ajutau la finanţarea reducerii acumulărilor înStatele Unite. În atare mod, posibilitatea de a păstra dezechilibrulcontului operaţiilor curente permitea economiei mondiale săcrească mai repede în comparaţie cu ritmurile creşterii în lipsa uneiasemenea posibilităţi. Acesta constituie un factor pozitiv, însă arelimitele sale. În legătură cu aceasta, este important a obţinereducerea dezechilibrelor în perioadele de stabilitate, în scopul de aasigura rezerve pentru majorarea lor în cazul apariţiei unei astfelde necesităţi în viitor – aceasta pur şi simplu este o politică globalăcontraciclică de prudenţă.

Prudenţa este deosebit de importantă în perioadele detransformări. Datele precizate, de exemplu, pentru SUA, arată căritmurile de creştere a productivităţii erau nu atât de înalte cum sepresupunea mai înainte. În afară de aceasta, creşterea

Page 8: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

8

productivităţii încetineşte pe măsura tranziţiei la etape maiînaintate ale dezvoltării economice, pe când creşterea cheltuielilorpentru forţa de muncă raportată la unitatea de producţie seaccelerează. În condiţiile ofertei limitate pe piaţa muncii (inclusivşi în alte ţări dezvoltate industrial) şi la solicitarea mare acapacităţilor are loc creşterea presiunii inflaţioniste. În procesul deretragere a lichidităţii, sistemul federal de rezervă trebuie săestimeze nu doar cât va încetini creşterea economică în urmamăririlor precedente ale tarifelor (şi acţiunea lor asupra economieiprin piaţa locuinţelor) şi creşterea preţurilor la carburanţi, dar şicare este potenţialul real al creşterii economice. Ea, de asemenea,trebuie să acorde atenţie reducerii decalajului dintre volumulpotenţial şi real al producerii la scară mondială. Atât înăsprireaexcesivă, cât şi treptată a politicii este conjugată cu riscuri.

Deşi creşterea în celelalte ţări ale lumii, probabil, într-ooarecare măsură compensează încetinirea creşterii economiei SUA,este greu a estima exact cât de independentă este această dinamicăde creştere în SUA, deoarece în ultimii câţiva ani lumea a devenitsemnificativ mult mai integrată.

Potrivit prognozelor autorilor, ritmurile mondiale înalte alecreşterii se vor menţine, însă acest pronostic este conjugat curiscuri importante de înrăutăţire a situaţiei.

Structurile care determină politica economică trebuie sărecunoască că succesele economiei ţărilor lor se explică parţial nudoar prin măiestria administrării, dar şi prin efectele secundare decreştere activă a economiei mondiale şi condiţiile financiarefavorabile.

Tendinţele protecţioniste care apar şi se manifestă nu doar încomerţ, dar din ce în ce mai mult în rezistenţa achiziţionăriitransfrontaliere a activelor şi investiţiilor străine directe, potderanja procesul creşterii productivităţii globale, care joacă un rolatât de important în menţinerea stabilităţii în economia mondială înultimii ani. Din această cauză, organele oficiale ale ţărilor trebuiesă depună eforturi active nu doar pentru reînnoirea tratativelorrundei Dogsky, dar şi să le orienteze la atingerea unor scopuri multmai importante.

Ele trebuie să acţioneze în comun pentru a susţine fluxul liberal mărfurilor, al capitalului şi al ideilor de peste hotare, de altfel un

Page 9: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

9

rol esenţial în acest sens trebuie să-l joace diverse mecanisme careau fost propuse de directorul administrator al FMI în Strategia sape termen mediu în scopul de a impulsiona perfecţionareadialogului multilateral. În măsura posibilităţilor, ele urmează sătindă la aceea ca politica statală să nu aprofundeze dezechilibrelecreate de sectorul privat, şi la fel să caute a nu crea factori deincertitudine acolo unde mai înainte nu existau. În aceste zile, încondiţii de incertitudine sporită, este necesar a duce o politică cumultă precauţie, de pronosticare. În acest sens, poziţia autorilorcorespunde cu opinia expusă de Raguram Radjan – consiliereconomic şi director al Departamentului de Cercetări al FMI.

Page 10: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

10

1. ACTIVITATEA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ:ESENŢĂ, GENURI ŞI RISCURI

Experienţa multor ţări arată că adaptarea relaţiilor de afaceristrăine şi internaţionale, a produsului sau a serviciului la viaţacotidiană se produce în mod nefiresc şi nu întotdeauna cât se poatede bine. Familiarizarea cu activitatea economică internaţională areo mare importanţă atât pentru producere, consum, cât şi pentru alteaspecte din viaţă, precum concepţia, comportamentul, calificarea,cunoştinţele.

Perspective şi riscuriEconomia mondială se clatină pe marginea unui alt declin

major. Creşterea producţiei a încetinit considerabil în 2011 şi2012, iar în 2013 de aşteptat o creştere lentă. Probleme careîmpiedică dezvoltarea economiei mondiale sunt multiple şiinterdependente. Sarcina cea mai urgentă este de a lupta împotrivapersistenţei crizei asupra ocupării forţei de muncă şi deteriorăriiperspectivelor de creştere economică, în special în ţăriledezvoltate. În timp ce şomajul rămâne ridicat, de aproape 9 la sută,iar veniturile nu cresc, recuperare pe termen scurt nu se aşteaptă,din cauza lipsei de cerere agregată. Tot mai mult şi mai mulţilucrători devin şomeri, în special tinerii sporesc rândurileşomerilor pe termen lung, pe termen mediu de creştere situaţia seagravează din cauza şomajului şi pierderea din aceste motive acalificării şi competenţelor. Răcirea rapidă a economiei a fostcauzată şi ca consecinţă a crizei datoriilor suverane din zona euro,precum şi probleme financiare în alte ţări.

Criza datoriilor suverane din unele ţări europene încă maiacute în 2011 şi 2012 au exacerbat problemele din sectorul bancar.Chiar unii paşi curajoşi ai Guvernelor din zona euro, în scopul de aregla starea economică privind datoriile Greciei erau însoţite de ocontinuă turbulenţă de pe pieţele financiare şi preocupările decreştere a riscului de defolt din unele ţări mari din zona euro, înspecial în Italia. Măsurile de austeritate adoptate şi mai puternic încontinuare submina perspectivele de creştere economică şiocuparea forţei de muncă, ceea ce necesită ajustare fiscală şiîmbunătăţirea solvabilitatea sectorului financiar.

Page 11: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

11

Таbelul 1. Previziunea dezvoltării economiei mondiale(viabile procentuale în comparaţia cu anul precedent,

cu excepţia petrolului2009 2010 2011 2012 2013

Conjunctura mondialăVolumul comerţului mondial(produse şi servicii)

-10.6 12.4 6.6 4.7 6.8

Preţuri la materia primă, USDMateria primă, cu exceppetrol

-22.0 22.4 20.7 -9.3 -3.3

Preţurile la petrol, USD/baril 61.8 79.0 104.0 98.2 97.1Fluxul de capital străin în ţărileîn curs de dezvoltare, (% PIB)Ţările în curs de dezvoltareFluxul de capital privat şi de stat 4.2 5.8 4.5Fluxul de capital privat (acţiuni+ obligaţiuni)

3.7 5.4 4.3 3,3 3.7

Asia de Sud-Est şi Pacific 3.7 6.0 4.7 3.4 3.7Europa şi Asia centrală 2.7 5.0 3.6 2.0 2.9

America Latină şi ţările dinbazinul Caraibelor

3.9 6.0 4.8 4.1 4.3

Orientul Mijlociu şi Africade Nord

2.8 2.4 2.0 1.2 1.6

Asia de Sud 4.6 5.0 3.9 3.3 3.7Ţările africane subsahariene 4.0 3.7 3.9 3.5 4.4

Creşterea PIB-lui realTotal mondial -2.3 4.1 2.7 2.5 3.1PIB-l mondial (la ppс.) -0.9 5.0 3.7 3.4 4.0Ţări cu venituri înalte -3.7 3.0 1.6 1.4 2.0

Zona euro -4.2 1.7 1.6 -0.3 1.1Japonia -5.5 4.5 -0.9 1.9 1.6SUA -3.5 3.0 1.7 2.2 2.4

Ţări în curs de dezvoltare 2.0 7.2 6.0 5.4 6.0-Asia de est şi Pacific 7.5 9.7 8.2 7.8 7.8-Europa şi Asia centrală -6.5 5.2 5.3 3.2 4.0-Ameriva latină şi ţările Caraibe -2.0 6.0 4.2 3.6 4.2-Orientul mijlociu şi Africa deNord (Maghreb)

4.0 3.6 1.7 2.3 3.2

-Asia de Sud 6.1 9,1 6.6 5.8 7.1-Ţările africane subsahariene 2.0 4,8 4.9 5.3 5.6Sursa: Raportul Băncii Mondiale, 2012

Page 12: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

12

În economia Statelor Unite se menţine rată ridicată aşomajului, sentimentul de suspiciune şi neîncredere alconsumatorilor, situaţie fragilă în sectorul financiar. EconomiaUniunii Europene (UE) şi Statelor Unite ale Americii - cele douămari economii ale lumii, sunt strâns legate. Problemele lor se potrăspândi cu uşurinţă de la unul pe altul şi să conducă la o altăsituaţie de recesiune. Ţările în curs de dezvoltare, ale căroreconomii sunt restabilite rapid de la criza financiară globală dinanul 2009, în acest caz ar fi afectate negative, prin intermediulcomerţului şi canale financiare.

Sporul global al economiei mondiale ajunge până la 5,1% în2006 şi se presupune de 4,9% în 2007. Se aştepta ca în condiţiilereducerii conjuncturii pe piaţa locuinţelor creşterea în SUA săîncetinească de la 3,4% în 2006 până la 2,9% în 2007. În Japoniaritmurile creşterii, de asemenea, vor scădea odată cu tranziţiaciclului economic într-un stadiu mult mai avansat. În zona euro seprognozează păstrarea dinamicii de dezvoltare, deşi în Germaniasporul va încetini în 2007 în urma planificării ridicării impozitelor.În ţările în tranziţie la economia de piaţă şi în ţările în curs dedezvoltare se aşteaptă conservarea ritmurilor destul de înalte alecreşterii, inclusiv continuitatea dezvoltării rapide, care se observăîn ultima perioadă în economia Chinei.

Balanţa riscurilor raportată la perspectivele economieimondiale este deplasată în direcţia înrăutăţirii, totodată, personalulFMI estimează drept o şansă din şase probabilitatea faptului că înanul 2007 ritmurile creşterii se vor reduce până la 0,75% sau maipuţin.

Riscurile extrem de esenţiale ţin de posibilitatea faptului căpresiunea inflaţiei se va accentua, ceea ce va necesita înăsprireamult mai semnificativă a politicii băneşti şi de credit ce se aşteaptăîn prezent; că preţurile la petrol şi mai mult vor creşte pe fundalulcapacităţilor de rezervă limitate şi nedeterminării geopolitice carese păstrează şi că activitatea pe piaţa locuinţelor în SUA se vareduce mai rapid decât se aşteaptă, ca rezultat se va produce oîncetinire bruscă a creşterii economice în SUA.

Ca şi mai înainte, provoacă nelinişte posibilitatea corectăriineordonate a dezechilibrelor globale. Corectarea armonioasă a

Page 13: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

13

acestor dezechilibre sub influenţa forţelor de piaţă este rezultatulcel mai probabil, deşi pentru aceasta investitorii trebuie încă mulţiani să continue mărirea cotei activelor SUA în portofoliile lor.Profunzimea şi nivelul înalt de dezvoltare a pieţelor financiare înSUA contribuie la finanţarea deficitelor mari ale contuluioperaţiilor curente în ultima perioadă. Cu toate acestea, seconservă un oarecare risc în corectarea neordonată care ar putealua altă întorsătură – speze grele pentru economia mondială.

Activitatea economică internaţională este partea fundamentalăa legăturilor economice externe. Prin activitatea economicăinternaţională se înţelege, mai întâi de toate, businessulinternaţional care se depozitează la nivel de stat, întreprinderi cudiverse forme de proprietate, adică persoanele juridice, precum şipersoanele fizice care se ocupă cu activitatea de antreprenoriat. Înprimul caz, activitatea economică este orientată la stabilireabazelor de colaborare interstatale, crearea mecanismelor politico-comerciale şi juridice care stimulează dezvoltarea şi ridicareaeficacităţii legăturilor economice.

În cazurile doi şi trei, activitatea economică se manifestă înîncheierea şi realizarea contractelor şi altor convenţii de dreptinternaţional. Să însuşeşti businessul internaţional – aceastaînseamnă, în primul rând, să înveţi businessul civilizat, includereaeficientă a economiei în condiţiile economiei de piaţă. Labusinessul internaţional se poate atribui orice afacere economicăcu „intersecţia hotarelor”, participarea reprezentanţilor din douăsau mai multe ţări. De exemplu, lansarea satelitului comercialcomun de agenţiile cosmice a două state; contract între firme şicorporaţii din diferite ţări la construirea unei uzine de automobile;deschiderea de reprezentanţe sau filiale străine ale firmei noastresau ale firmei străine în ţara noastră; asigurarea întreprinderilorcomerciale, chioşcurilor cu băuturi şi produse culinare străine;ieşirea „speculatorilor de navetă” cu alte produse ieftine de largconsum – toate acestea sunt laturi ale businessului internaţionalcare are un singur scop: profitarea din colaborarea subiecţiloreconomici din diferite ţări. Anume orientarea la profit sub formăde venit palpabil, care apare imediat sau peste un timp oarecare,face businessul business. Astfel, în prezent relaţiile economice

Page 14: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

14

externe se soldează cu afaceri palpabile pentru fiecare întreprin-zător. În aceasta şi constă diferenţa legăturilor economice externemoderne de cele precedente, care se realizau din numele statului şi,prin urmare, se construiau pe întreţinerea economiei şi politicii, iarformele de creare şi distribuire a venitului erau foarte departe deactivitatea de antreprenoriat, care alcătuieşte baza businessului.

Activitatea economică internaţională se înfăptuieşte prinoperaţii mărfare (comerciale) şi nemărfare (necomerciale).Operaţiile mărfare sunt operaţiile ce ţin de cumpărarea-vânzareamărfurilor, prestarea/ luarea în primire a serviciilor,executarea/acceptarea lucrărilor. Caracterul nemărfar ţine deoperaţiile financiare, cu alte cuvinte, de circulaţia banilor. Acesteainclud:

– obţinerea şi acordarea creditelor, dobânzilor la ele;– investiţiile;– amenzile, penalităţile, despăgubirile;– întreţinerea reprezentanţelor diplomatice;– viramentele persoanelor fizice etc.

În scopul de a-şi atinge scopurile propuse, firmele trebuie săstabilească formele de efectuare a operaţiilor comerciale externe,care uneori pot să difere de cele utilizate pe piaţa internă. Prinformă trebuie să înţelegem felurile de activitate economică externăşi ordinea de efectuare a lor.

La alegerea formelor pot să exercite influenţă factorii dinmediul extern. Mediul influenţează asupra alegerii mijloacelordeterminante ale funcţiilor businessului, de exemplu, marketingul.

Businessul internaţional prezintă în sine o diversitate arelaţiilor economice, incluzând şi activitatea economică internă.Principiile şi metodele de realizare a celei din urmă constituie bazacare determină organizarea businessului internaţional.

Businessul internaţional formează totalitatea ramurilor,subdiviziunilor ramurilor, asociaţiilor, întreprinderilor,cooperativelor de producţie şi organizaţiilor care produc şirealizează sistematic resursele de export ale tuturor formelor, careconsumă mărfuri (servicii) de import şi efectuează toate formele deactivitate economică externă.

În afară de aceasta, pentru firmele ţărilor CSI, valoarea

Page 15: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

15

unităţii-marfă realizată în valută străină capătă expresie băneascăîn valută naţională, de regulă, cu un ordin de mărime mai mare.Aceasta ţine de cursul valutar şi depinde de mărimea sa. Piaţa dedesfacere este limitată de numărul cumpărătorilor şi de capacitateade consum a segmentului dat al pieţei. Un nivel mai înalt aldesfacerii înseamnă un nivel mai înalt al venitului. Ieşirea la nivelmondial de desfacere presupune noi pieţe şi, în asemenea mod,ridicarea venitului. Multe firme mari dispun de mai bine de 2/3 devânzări peste hotare decât în ţările de origine. La atare firme pot fiatribuite BASF – germană, Electrolux – suedeză, IBM –americană, Moulinex – franceză, Nestle – elveţiană, Philips –olandeză, Sony, Sharp – japoneze ş.a.

Necesitatea businessului internaţional este determinată dediverse motive, cele principale constituind (a se vedea fig.1):

Motivarea businessului internaţional- extinderea desfacerii- achiziţionarea resurselor- diversificarea şi mijloacele de atingere a scopului

Mijloacele de atingere a scopuluiDe operaţiiImportExportTransportLicenţiereaFranchisingContractul administrativContractul „sub cheie”Investiţii directePortofoliu de investiţii

FuncţionaleMarketingProducereEvidenţăFinanţeManagementul resurselorumane

Fig.1. Motivarea businessului internaţional şi mijloacelede atingere a scopului

Companiile producătoare deseori caută varietăţile necesare deproduse şi servicii, semifabricate, articole de completare şi produsefinite în alte state. Aceasta se face în scopul diversificăriiproducerii, ridicării calităţii şi, mai important – reducereacheltuielilor în efectuarea activităţii economice. Multe firme

Page 16: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

16

profită de faptul că ciclurile economice în diferite ţări nu coincid,cu alte cuvinte, când într-o ţară nivelul vânzărilor scade din cauzadeclinului, în altă ţară, dimpotrivă, nivelul vânzărilor creşte graţieavântului economic. Astfel, compania compensează pierderile salede la reducerea activităţii economice într-o ţară prin veniturile dela altele.

Scopul prezentei lucrări constă în asigurarea sprijinului pentrustudenţi şi practicieni – participanţi la operaţiile economice externeîn însuşirea acelor probleme cu care se vor ciocni sau se ciocnescîn practicarea activităţii lor.

Page 17: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

17

2. UNELE ASPECTE PRIVIND REGLEMENTAREADE STAT A ACTIVITĂŢII ECONOMICE EXTERNE

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Sensul şi necesitatea reglementării activităţiieconomice externe de către stat

Fiecare stat asigură reglementarea activităţii economiceexterne, totodată, amploarea acesteia (volumul, cantitatea)depinde şi de dezvoltarea economică a statului. Cu cât este maiînalt nivelul ei, cu atât mai puţine restricţii, şi invers.

Activitatea de comerţ exterior este reglementată de ConstituţiaRepublicii Moldova, de Legea nr.1031-XIV din 08.06.2000 cuprivire la reglementarea de stat a activităţii comerciale externe, dealte acte normative, precum şi de normele de drept internaţional şitratatele internaţionale.

Cu toate acestea, dacă în Convenţiile internaţionale suntstipulate alte condiţii diferite de legislaţia naţională, în atare cazurise aplică legile din convenţiile internaţionale.

Principiile fundamentale ale reglementării de stat stabilite deLegea nr.1031-XIV din 08.06.2000 cu privire la reglementarea destat a activităţii comerciale externe sunt următoarele:

1) promovarea în domeniul comerţului extern a unei politiciunitare ca parte componentă a politicii externe a RepubliciiMoldova;

2) centralizarea sistemului reglementării de stat a activităţii decomerţ extern şi a controlului pentru realizarea ei;

3) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldova;4) prioritatea măsurilor economice;5) egalitatea în drepturi a participanţilor la activitatea

comerţului extern şi nondiscriminarea lor;6) protecţia de către stat a drepturilor şi intereselor legale ale

participanţilor la activitatea comerţului extern, inclusivpăstrarea secretelor comerciale;

7) libertatea schimbului comercial exterior, exceptândlimitările sau embargourile la schimbul comercial extern,

Page 18: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

18

stabilite pe cale legală1;Metodele fundamentale de reglementare a activităţii

comerţului extern includ:– stabilirea tarifelor pentru export şi import, deci pe calea

reglementării tarifelor vamale;– introducerea în ordinea stabilită a taxelor deosebite:

speciale, antidumping şi compensatorii;– aplicarea reglementării netarifare, de exemplu, fixarea

cotelor şi licenţelor.Odată cu reglementarea de stat a activităţii comerţului extern,

în statul nostru se stabileşte şi reglementarea valutei.Reglementarea valutei – activitatea statului e orientată la

reglementarea calculelor şi modului de încheiere a tranzacţiei cuvalută străină şi cu valuta Republicii Moldova (naţională).

Necesitatea reglementării valutare – tendinţa statului de areduce la minimum riscurile valutare.

Regulamentul cu privire la reglementarea valutară, adoptat în1994, cu modificările şi completările ulterioare, stipuleazăurmătoarele condiţii pentru efectuarea şi limitarea operaţiilorvalutare pe teritoriul Republicii Moldova:

1) toţi participanţii la operaţiile valutare se împart în rezidenţişi nerezidenţi ai Republicii Moldova;

2) toate operaţiile se fac doar la băncile autorizate, adică labăncile care posedă licenţă pentru efectuarea operaţiilor valutare;

3) operaţiile valutare se subdivizează în operaţii pentru plăţicurente şi operaţii legate de circulaţia capitalului;

4) limitarea în utilizarea valutei străine;5) importul şi exportul valutei naţionale şi străine se face în

cadrul limitelor stabilite, acestea pot fi modificate de BancaNaţională a Republicii Moldova în dependenţă de dezvoltareaeconomică a ţării;

6) pentru efectuarea operaţiilor valutare, băncile împuternicitedeschid în băncile străine conturi-corespondent, iar pentru clienţi(persoane fizice şi juridice) conturi valutare;

1 A se vedea art.5 din Legea nr.1031-XIV din 08.06.2000 cu privire lareglementarea de stat a activităţii comerciale externe. În: Monitorul Oficial alRepublicii Moldova , 2000, nr.119-120.

Page 19: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

19

7) a fost fixată repatrierea mijloacelor valutare, articolelor decomerţ prin intermediul operaţiilor de export şi import, adicărestituirea lor de peste hotare în volumul mijloacelor indicate îndeclaraţia vamală şi în termenul fixat;

8) lipseşte vânzarea valutei străine.Activitatea internaţională este efectuată, după cum s-a

menţionat anterior, de către rezidenţii şi nonrezidenţii RepubliciiMoldova. Din numărul rezidenţilor fac parte:

Persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţeniistrăini şi persoanele fără cetăţenie) cu domiciliu permanent înRepublica Moldova şi care au buletin de identitate, inclusivpersoane fizice care se află peste hotare.

Guvernul Republicii Moldova, precum şi misiunilediplomatice, consulatele şi alte reprezentanţe oficiale aleRepublicii Moldova aflate peste hotare.

Persoanele juridice, la fel întreprinderi şi organizaţii care nusunt persoane juridice create şi înregistrate în conformitate culegislaţia în vigoare a Republicii Moldova, care se află înRepublica Moldova.

Reprezentanţele rezidenţilor, formate şi înregistrate înconformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, care seaflă peste hotare.

Filialele nerezidenţilor (persoane juridice, precum şiîntreprinderi şi organizaţii, care nu sunt persoane juridice create şiînregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare a statelorstrăine), care se află şi sunt înregistrate în Republica Moldova.

Printre nerezidenţii Republicii Moldova se consideră:– Persoanele fizice cu domiciliul permanent peste hotare şi

care deţin buletine de identitate eliberate de organeleautorizate ale statelor străine, inclusiv cele care se aflătemporar în Republica Moldova.

– Persoanele juridice, precum şi întreprinderi şi organizaţii,care nu sunt persoane juridice, create şi înregistrate încorespundere cu legislaţia în vigoare a statelor străine,care se află peste hotare.

– Guvernele statelor străine, precum şi misiunilediplomatice, consulatele şi alte reprezentanţe oficiale alte

Page 20: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

20

statelor străine, care se află în Republica Moldova.– Reprezentanţele organizaţiilor internaţionale, acreditate,

şi care se află în Republica Moldova.– Reprezentanţele nerezidenţilor (persoane juridice, precum

şi întreprinderi şi organizaţii, care nu sunt persoane juridice,create şi înregistrate în corespundere cu legislaţiile învigoare ale statelor străine), înregistrate şi aflate pe teritoriulRepublicii Moldova.

Conform Regulamentului menţionat mai sus, toate operaţiilevalutare se subdivizează în operaţii curente şi operaţii ce ţin decirculaţia capitalului. Totodată, statul dirijează în mod diferitaceste operaţii. Astfel, pentru virarea de mijloace bancare în fondulstatutar al nerezidentului, pe lângă documentele fixate, mai estenecesară permisiunea în scris a Băncii Naţionale a RepubliciiMoldova, iar pentru operaţii curente nu e nevoie.

La operaţiile internaţionale curente se atribuie:– comerţul exterior, inclusiv prestarea serviciilor şi

îndeplinirea lucrărilor;– serviciile creditare şi bancare pe termen scurt;– dobânda pentru împrumuturi şi venitul net din alte investiţii

capitale;– achitarea împrumutului (creditelor) şi amortizarea utilajului

prin investiţii directe în cadrul restricţiilor fixate de BNM;– transferarea mijloacelor destinate pentru cheltuielile

familiale.Operaţiile internaţionale cu privire la transferul de capital

includ:– investiţii directe, mai precis investiţii de mijloace băneşti în

capitalul statutar al întreprinderii viitoare, achiziţionareaportofoliului de hârtii de valoare (depuneri de participare),ce constituie mai mult de 10% din capitalul statutar alîntreprinderii în funcţiune, şi, totodată, crearea de filiale(secţii) – în scopul de a obţine venituri şi/sau controlulasupra activităţii întreprinderii;

– portofoliul de investiţii – efectuarea de investiţii în scopuride a obţine venituri prin achiziţionarea de acţiuni, obligaţii,altor hârtii de valoare, depuneri de participare în capitalul

Page 21: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

21

statutar al întreprinderii, precum şi pe calea procurăriiinstrumentelor pieţei monetare, inclusiv şi a instrumentelorderivatelor financiare;

– investiţii în bunuri imobiliare, cu alte cuvinte, a faceinvestiţii în scopul de a obţine dreptul de proprietar alimobilului, instalaţiilor şi altor bunuri imobiliare, inclusivdreptul la proprietate asupra pământului şi subsolului său,precum şi altor drepturi asupra bunurilor imobiliare;

– leasingul financiar, darea în arendă pe termen lung abunurilor imobiliare sau a mijloacelor fixe, ca alternativă laacordarea creditului pentru cumpărarea acestor bunuriimobiliare sau a fondurilor fixe, a căror valoare de achiziţietrebuie să fie compensată treptat;

– împrumutul/creditul financiar – este acordarea de către opersoană (creditorul) altei persoane (debitorului) a unuicredit de mijloace băneşti pe un anumit termen, cu condiţiaachitării creditului şi, de regulă, cu plata procentelor;

– împrumutul/creditul comercial internaţional, mai binezis, alocarea de către o persoană (creditorul) altei persoane(debitorului) a unui credit de mijloace băneşti pe un termenmai mare de 180 de zile, cu sau fără plata procentelor sau peun termen ce nu depăşeşte 180 de zile cu plata dobânziipentru uzul creditului în formă de:a) livrare de mărfuri sau prestare de servicii de către

furnizor (creditor) în folosul clientului (debitorului), cucondiţia de a restitui creditul în mijloace băneşti (creditulfurnizorului);

b) virare a mijloacelor băneşti (avans) de către client(creditor) furnizorului (debitorului), cu condiţia restituiriicreditului prin furnizare de mărfuri sau prestare deservicii (creditul clientului);

– amânarea plăţii pentru furnizarea de mărfuri sauservicii prestate, adică achitarea plăţilor pentru mărfurilefurnizate sau serviciile prestate în baza contractului, care nuprevede acordarea împrumutului comercial/credituluiinternaţional în termenul care depăşeşte 180 de zile din

Page 22: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

22

momentul2 efectuării importului/exportului;– amânarea livrării de mărfuri sau prestării de servicii,

adică livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii în bazacontractului care nu prevede acordareaîmprumutului/creditului comercial internaţional, în termenulce depăşeşte 180 de zile din momentul primirii/transferăriifondurilor băneşti de către rezident;

– garanţia – angajament condiţionat asumat de o persoană înfaţa altei persoane (beneficiar) de a îndeplini angajamentelede terţă persoană în caz că cea din urmă nu va îndepliniaceste angajamente faţă de beneficiar.

Reglementarea operaţiilor valutare se relevă şi în limitareauzului valutei străine. Valuta străină – monede şi bancnote înnumerar ale statelor străine sau unităţi monetare (euro), carereprezintă fonduri de plată legale pe teritoriul lor, precum şi casolduri valutare.

Pe teritoriul R. Moldova valuta străină nu o constituie banii, ciprodusele specifice care se vând şi se cumpără pe valută naţională.Preţul acestei mărfi este apreciat după cursul valutar. Cursulvalutar îl constituie preţul valutei străine exprimat în valutănaţională. De exemplu, un dolar SUA = 13,2023 lei moldoveneşti(cu patru cifre după virgulă, însă mai departe, pentru simplificareacalculelor vom utiliza doar două cifre). Cursul valutar, în primulrând, se stabileşte la nivel guvernamental de către Banca centrală,în Republica Moldova – Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi seanunţă oficial. Acest curs, de regulă, se stabileşte la licitaţie(proces de fixing) la bursa valutară interbancară. Însă din toamnaanului 1998 BNM a încetat să mai participe la aceste procese dincauza volumului insuficient de rezerve valutare. De aceea cursulvalutar oficial a început a fi determinat şi se stabileşte potrivitmărimii medii ponderate a cursurilor valutare după cumpărările şivânzările de către băncile comerciale în decursul unei zile. Dupăaceea BNM are dreptul să-l corecteze în conformitate cu Legea cuprivire la Banca Naţională de Stat a Moldovei, luând înconsideraţie situaţia pe pieţele valutare internaţionale, precum şi

2 Din momentul – ceea ce semnifică din ziua când s-a produs evenimentul.

Page 23: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

23

situaţia economică în stat. Astfel se determină cursul valutar oficialfaţă de dolar. Cursul oficial al celorlalte valute străine este calculatprin aşa-numitele cross-cursuri, cu alte cuvinte, determinareacursului valutei străine vizate se face prin utilizarea cursuluivalutei terţe. Aşa, bunăoară, e necesar să se determine cursulvalutar al unităţii monetare europene unice – euro. Calculul seefectuează în modul următor: 1 dolar SUA = 13,20 leimoldoveneşti, la Bursa Internaţională Londoneză 1 dolar SUA =0,80 euro, prin urmare 1 euro = 13,20/0,80 = 16,50 leimoldoveneşti.

Informaţiile privind cursurile altor valute sunt primite încapitalele statelor respective. De exemplu, relativ la cursul leuluiromânesc faţă de dolar – în Bucureşti, a rublei ruseşti – înMoscova etc.

Cursul oficial este necesar pentru ţinerea evidenţei contrabile atuturor operaţiilor în valută străină, precum şi ca punct de orientarepentru aplicarea politicii pe piaţa monetară şi valutară.

Alături de cursul oficial, fiecare bancă comercială şi casă deschimb valutar stabilesc de sine stătător cursul valutei lor, atareproces se numeşte cotare. Totodată, statul în persoana BNM nu lelimitează acţiunile.

Restricţiile în utilizarea valutei străine mai întâi de toate seexprimă prin stabilirea limitelor la export şi import, declarare,precum şi la formele ei de utilizare: în numerar şi prin virament.

Aşadar, în prezent pentru rezidenţi:– la importul în Moldova şi exportul din Moldova al leilor

moldoveneşti – sumele nu sunt limitate;– valuta străină în numerar poate fi exportată fără permisiuni

documentare speciale în sumă de 10 mii euro sauechivalentul lor pentru fiecare călător;

– de la 10 mii până la 50 mii euro sau echivalentul lor pot fiexportate, dacă există document – autorizaţie pentruexportul lor. Asemenea documente pot fi declaraţia privindimportul valutei străine; certificat-permisiune la exportulvalutei străine din ţară, eliberat de BNM sau de bancaautorizată;

Page 24: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

24

– plăţile în sumă de 50 mii dolari SUA sau echivalentul lor şimai mult se fac doar prin virament;

– importul valutei străine în Moldova nu are restricţii.Totuşi, la importul în Moldova sau la exportul din Moldova al

valutei naţionale sau internaţionale, este necesară declaraţia în faţaorganelor controlului vamal:

– până la 10 mii euro sau echivalentul acestora – declararea sepoate prezenta atât în formă scrisă alcătuind Declaraţiaprivind importul sau exportul valutei, cât şi verbal, în timpulcontrolului efectuat de colaboratorii vamali;

– pentru sume mai mari de 10 mii euro sau echivalentul lor –declararea se prezintă obligatoriu în scris, mai exact sealcătuieşte Declaraţia privind importul sau exportulvalutei.

2.2. Repatrierea resurselor băneştiReglementarea operaţiilor bancare se realizează pe calea

repatrierii. Repatrierea resurselor băneşti – intrarea resurselorbăneşti de la non-rezidenţi (atât în valută internaţională, cât şi în leimoldoveneşti) din exportul producţiilor, prestarea de servicii pestehotare, precum şi din alte operaţii şi afaceri externe la conturiledeschise în băncile autorizate din Republica Moldova, în volumulresurselor indicate în declaraţia vamală şi în termenul indicat.Această noţiune este definită în Legea nr.1466-XIII din 29ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloacebăneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economiceexterne şi modificările introduse de Legea nr. 432-XV din24.12.2004.

Prin urmare, repatrierea resurselor băneşti este restituirea(transferul) mijloacelor băneşti (atât în valută internaţională, cât şiîn lei moldoveneşti) de peste hotare.

În prezent, în funcţie de caracterul mărfii sau de tranzacţiaeconomică externă, persoanele juridice – rezidenţii – sunt datoaresă asigure intrările încasărilor de la export în termeneleurmătoare:

Page 25: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

25

Conform contractelor de vânzare-cumpărare inclusiv articolele cudestinaţie strategică (a se vedea:anexa nr.1) 3 , contract de relaţiibarter

În termenul fixat în contract, însănu mai mare de un an din ziuaexpedierii mărfii respective sauefectuării plăţilor prealabile pentrumarfa importată

Conform contractelor decumpărare a materialului deplantare de viţă-de-vie şi pomicol

În termenul stabilit în contract, darnu mai mult de 18 luni din ziuaefectuării plăţii

Conform contractelor de prelucrare În decurs de 60 zile calendaristicedin ziua finalizării ciclului tehnolo-gic reglementat de contract

Conform contractelor de leasing a) la exportul obiectului de leasingplăţile se achită în termenele stabilitepentru efectuarea plăţilor conformcondiţiilor contractului, dar nu mairar de o dată în cursul anului următor,din momentul (data) exportuluiobiectului de leasing;b) la importul cu plata în prealabil,potrivit contractului, exportul serealizează în euro în decurs de 1(unu) an din ziua efectuării plăţii;

Conform contractelor de exportîn bază de comision (a se vedeaanexa 2)4

În termenul stabilit de contract,însă nu mai mare de un an din ziuaexpedierii mărfii respective.

Conform avansurilor nerezidenţilorpentru serviciile prestate

În termenele stipulate de contracte,dar nu mai mari de 1 (unu) an dinziua transferului

Conform lucrărilor de construcţieşi montaj, predarea obiectelorfinisate, prestarea de servicii pestehotare executate cu plata la termen

În termen de 15 zile de la repatriereavalorii lor în expresii băneşti saunaturale, determinate luând înconsideraţie termenele efectuăriiplăţii hotărâte în contracte

Conform contractelor care prevădelaborarea documentaţiei de proiec-tare, producere, asamblare şi furnizarea utilajului tehnologic complex(nestandard) şi a mijloacelor tehnice

Data – cea stabilită de angajamen-tele contractuale

3 Lista acestor mărfuri se stabileşte de Guvern.4 Lista acestor mărfuri se stabileşte de Guvern.

Page 26: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

26

După marfa din depozitele vamale Termenul este prelungit peperioada de păstrare sub controlulvamal

După importul de mărfuri cu desti-naţia pentru prelucrare înRepublica Moldova

Responsabilitatea pentru intrareaechivalentului preţului pentruconsumul de muncă etc. şi altorcheltuieli de producţie

Nu sunt supuse la repatriere mijloacele băneşti şimaterialele utilizate în scopurile:

– dezvoltării bazei tehnico-materiale, acoperirii cheltuielilorde reparaţie şi de construcţie, de dezvoltare a bunurilorimobiliare, de menţinere a stării de funcţionare, de reparaţieşi modernizare a obiectelor şi utilajului de producţie, caresunt bunurile rezidenţilor din Republica Moldova sauarendate de ei, dar situate pe teritoriile altor ţări;

– asigurarea vieţii sociale a lucrătorilor – cetăţeni ai RepubliciiMoldova care muncesc la obiecte aparţinând rezidenţilorRepublicii Moldova sau pe care le arendează aceştia, darsunt amplasate pe teritoriile altor state;

– asigurarea gajului obiectelor în conformitate cu contractelede leasing încheiate cu rezidenţii Republicii Moldova – pânăla expirarea termenului de valabilitate al contractelor.

Pentru aplicarea termenelor de repatriere, este stabilităurmătoarea mărime a sancţiunilor de amendă care se încasează înlei moldoveneşti, în ordine indiscutabilă, în bugetul de stat alInspectoratului Fiscal Principal de Stat:

amenda 0,1% din suma (valoarea) mijloacelor nonrepatriatepentru fiecare zi calendaristică de întârziere

În caz de neexecutare a deciziei de achitare a amenzii de cătreagenţii economici în termen de 2 luni, băncile comerciale, în bazadatelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, suspendă plăţilecontractuale de import, iar Departamentul Vamal – pentruoperaţiile de export până la executarea de către ei a tuturordecontărilor privind amenda.

Page 27: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

27

Controlul privind repatrierea este efectuat de InspectoratulFiscal Principal de Stat în timpul efectuării controalelor de cătresubiecţii economici.

Mijloacele băneşti de la exportul mărfurilor trebuie să intre încontul exportatorilor prin virament.

Însă Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare aoperaţiunilor valutare admite şi achitarea plăţii cash (atât în valutăstrăină, cât şi în lei moldoveneşti), cu alte cuvinte, înregistrareacâştigurilor de export. La plata mijloacelor băneşti în numerar înconturile exportatorilor, la bancă se prezintă în mod obligatoriuoriginalul declaraţiei (certificatul) vamale, care confirmă importulvalutei străine şi/sau a leilor moldoveneşti în Moldova şi originalulprocurii (sau copia autentificată notarial), eliberată de nerezident,care rămâne la bancă. Termenul de prescripţie al declaraţieivamale respective vizând operaţia în cauză nu trebuie sădepăşească 180 de zile de la data introducerii mijloacelor băneştiîn contul exportatorului. Originalul declaraţiei vamale rămâne labancă şi se coase la documentele zilei. Dacă suma valutei indicatăîn declaraţia vamală depăşeşte suma scrisă în cont, declaraţiavamală se retrage, iar la suma diferenţei se eliberează permisiuneapentru exportul valutei peste hotare.

Banca studiază documentele prezentate şi verifică:– corespunderea numărului declaraţiei de repatriere codului

fiscal al exportatorului;– corespunderea datelor din declaraţia de repatriere cu datele

contractului, iar în cazul contractului de leasing – şi dateloranexate: graficul şi calculele. Originalul contractului esterestituit clientului;

– corespunderea semnăturilor şi ştampilelor exportatorului dindeclaraţia de repatriere cu semnăturile şi ştampila din cartelade modele care se află în dosarul juridic al clientului;

– identitatea datelor în toate datele dosarului de repatriere.Dacă suma mijloacelor primite în contul exportatorului este

mai mare decât suma indicată în declaraţia de repatriere, atuncibanca ţine evidenţa diferenţei în suma la care nu a fost efectuatexportul.

Întru asigurarea controlului pentru plenitudinea repatrierii

Page 28: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

28

mijloacelor băneşti, Departamentul Vamal prezintă lunarInspectoratului Fiscal Principal de Stat informaţia desprerepatrierea resurselor materiale, precum şi despreexportul/importul obiectelor de leasing.

Nu se supun sancţiunilor de amendă pentru încălcareatermenelor de repatriere:

– plăţile prevăzute în acordurile sau contracteleinterguvernamentale încheiate de organele administrăriipublice centrale;

– în caz că în curs de o lună din ziua expirării termenului derepatriere partenerului extern i s-au expediat pretenţii şi/saudacă în termen de două luni din ziua expirării termenului derepatriere relativ la el au început dezbateri judiciare – pedurata întregii perioade de cercetare a litigiilor în instanţelejudecătoreşti;

– existenţa reclamaţiilor privind cantitatea şi calitateamărfurilor (în baza documentelor eliberate de organelerespective);

– furnizarea de piese de rezervă şi a materialului accesoriupentru mărfurile exportate, aflate în garanţie;

– exportul temporar;– restituirea de către nerezidenţi a mijloacelor băneşti şi a

mărfurilor neachitate, dar nu mai târziu decât în termen de 1(una) lună din ziua expirării termenului de repatriere;

– circumstanţele de forţe majore, confirmate de organelecompetitive;

– pierderi suportate în urma:a) accidentelor de circulaţie;b) micşorării preţurilor la mărfuri (totul trebuie să fie

confirmat documental).Totodată, este necesar de luat în consideraţie că termenele de

plată conform contractului pot fi considerate mai mici, dar nu maimari decât termenele indicate mai sus.

Spre deosebire de alte ţări din CSI, în prezent în RepublicaMoldova lipseşte vânzarea obligatorie a valutei străine.

Page 29: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

29

2.3 Relaţiile de corespondent ale băncilor comercialePentru a pune în practică decontările internaţionale, băncile cu

licenţe „B”, „C” sunt obligate să deschidă conturi corespondente.În prezent, toate băncile comerciale din Republica Moldova dispunde relaţii de corespondent cu băncile străine.

Documentul juridic ce reglementează aceste relaţii estecontractul de corespondent, în care se determină:

– valuta contului;– valuta decontărilor;– formele decontărilor;– regulile transferului soldului de fonduri în contul ţărilor

terţe;– ordinea completării mijloacelor;– temeiurile pentru trecerea în cont a mijloacelor şi trecerea

lor la pierderi (genurile documentelor);– baza legislativă de efectuare a operaţiilor cu conturile

corespondente;– informaţiile ce alcătuiesc secretul bancar şi cele prezentate

unui anumit cerc de persoane;– mărimea comisionului pentru serviciile bancare etc.

Conform acestuia, băncile îndeplinesc dispoziţiile unei alteiapotrivit plăţilor şi decontărilor care sunt exercitate prin conturilecorespondente. Conturile corespondente pentru decontărileinternaţionale se divizează în două conturi:

– contul „NOSTRO” – este contul „nostru” deschis în bancăstrăină – banca corespondentă;

– contul „LORO” – este contul „lor” în bancă.Cu toate acestea, un cont corespondent este contul

„NOSTRO” pentru bancă, pe care l-a deschis într-o bancă străină,iar pentru banca străină acest cont apare ca „LORO”.

Conturile corespondente pot fi deschise atât în bază reciprocă,cât şi unilateral. Aceasta depinde de gradul de participare a ţării ladecontările internaţionale, volumul dispoziţiilor reciproce realizatde băncile corespondente.

Dacă acest cont este deschis:– în bază reciprocă, atunci băncile care au stabilit între ele

relaţii de corespondent se numesc bănci corespondente;

Page 30: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

30

– unilateral, atunci banca în care este deschis contul senumeşte „Corespondent”, iar banca ce a deschis contul senumeşte „Respondent”.

Deschiderea conturilor corespondente „NOSTRO” se face, deregulă, în baza documentelor următoare:

1. Cererea de deschidere a contului corespondent, semnată deconducător şi contabilul-şef. Acest document se prezintă lafiecare deschidere a contului.

2. Documentele de constituire (vizate notarial – copiile lor – şilegalizate la ambasada (consulatul) pe al cărei teritoriu esteamplasată banca şi în care se deschide contul dat:

– Statutul;– Contractul de constituire;– Certificatul de înregistrare de stat;– Licenţa pentru efectuarea operaţiunilor bancare.3. Confirmarea conducătorului şi a contabilului-şef privind

acordul Respondentului în instituţia teritorială a băncii.4. Fişele bancare cu modelele semnăturilor persoanelor care au

dreptul să gestioneze mijloacele băneşti din acest cont,vizate de notariat şi amprenta ştampilei (în două exemplare).

5. Darea de seamă financiară anuală cu avizul auditorului şiBalanţa pentru ultima dată de dare de seamă.

6. Dările de seamă privind respectarea normativelor economicepentru data ultimei dări de seamă.

7. Lista filialelor şi a băncilor corespondente cu indicarearechizitelor bancare şi a numerelor conturilor corespondente.

8. Alte documente la cererea Corespondentului.Contul „LORO” în valută străină se deschide conform

Regulamentului privind deschiderea, modificarea şi închidereaconturilor la băncile autorizate din Republica Moldova:

a) băncilor comerciale care au obţinut licenţă – în băncilecomerciale care au licenţă;

b) băncilor străine – în băncile străine care au licenţă.Pentru a deschide conturi corespondente „LORO” în banca

rezidentă, e nevoie de documentele ce urmează:1. Cerere pentru deschiderea contului curent în valută străină în

modul stabilit (toate băncile dispun de astfel de formulare).2. Copia Certificatului vizând atribuirea numărului de

Page 31: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

31

identificare (fiscal), legalizată de notar.3. Fişa cu modele de semnături şi cu amprenta ştampilei

(2 exemplare), legalizate notarial.4. Extras din Registrul de Stat al întreprinderilor şi

organizaţiilor, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat aDepartamentului Tehnologii Informaţionale.

5. Copia Licenţei, eliberată de BNM pentru dreptul de aefectua activitate financiară.

6. Copia documentului de identificare a persoanei care prezintăactele pentru deschiderea contului dat.

Banca-nerezident, pentru a deschide cont corespondent„LORO” în banca-rezident, este obligată să prezinte celei din urmădocumentele ulterioare:

1. Cerere pentru a deschide cont curent în valută străină înforma stabilită (toate băncile posedă asemenea formulare).

2. Fişa cu modele de semnături şi cu amprenta ştampilei(2 exemplare), legalizate notarial.

3. Extras din registrul bancar sau documentul care să confirmeprezenţa licenţei pentru efectuarea activităţii bancare,eliberat legal de organul împuternicit pentru supraveghereabancară a ţării unde este amplasată banca în cauză.

4. Copia documentelor de fondator (contractul, Statutul,regulamentul etc.).

5. Copia documentului ce identifică persoana care prezintădocumentele pentru a deschide acest cont.

În prezent băncile moldoveneşti, în general, deschid conturi„NOSTRO”, întrucât businessmenii străini deocamdată nu suntdestul de interesaţi de piaţa moldovenească, dar mai este şineîncrederea lor în dezvoltarea politică şi economică a ţării.

Page 32: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

32

2.4. Conturi valutare: condiţii de deschidere şi de închiderePentru evidenţa operaţiilor valutare în interiorul ţării, în

băncile autorizate clienţilor (rezidenţi şi nerezidenţi în R.Moldova) li se deschid conturi valutare – câte unul pentru fiecaretip de valută străină la alegerea clientului şi cu acordul băncii. Deexemplu, dacă clientul face operaţii în patru valute: USD, EUR,ruble ruseşti, lei româneşti, atunci lui i se vor deschide 4 conturicurente pentru a duce evidenţa (primirea şi viramentul) fiecăreivalute străine.

Conturi curente în valută străină se deschid:a) persoanelor juridice:– întreprinderi şi organizaţii de stat care practică activitate

comercială;– întreprinderi private cu diverse forme de organizare

juridică (cooperativă, societate cu răspundere limitată,societate pe acţiuni etc.);

– organizaţii bugetare (spitale, şcoli etc.) cu permisiuneaMinisterului de Finanţe;

– casele de schimb valutar;– întreprinderi cu participarea capitalului străin integral sau

parţial.Pentru a deschide un cont curent în valută străină, persoana

juridică trebuie să prezinte în banca autorizată (cu licenţa „B” saucu „C”) următoarele documente:

1. Cererea pentru deschiderea contului curent în valută străinăîn forma stabilită (toate băncile au formulare tip).

2. Copia Certificatului privind atribuirea numărului deidentitate (fiscal), legalizată notarial.

3. Fişa cu modele de semnături şi cu amprenta ştampilei (2exemplare), legalizate notarial.

4. Extras din Registrul de Stat al întreprinderilor şiorganizaţiilor, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat aDepartamentului Tehnologii Informaţionale.

5. Copia documentului ce identifică persoana care prezintăactele pentru a deschide acest cont.

6. Alte documente, la cererea băncii (de exemplu, contracte cu

Page 33: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

33

nerezidenţii, care confirmă necesitatea de a deschide acestcont).

Acest pachet de documente se prezintă doar în cazul când înbanca dată n-a fost deschis un cont curent în lei moldoveneşti.

Dacă un client bancar este servit deja la banca respectivă,adică deţine contul curent menţionat mai sus, atunci pentrudeschiderea unui cont curent în valută străină este suficient aprezenta următoarele documente:

1. Cerere pentru deschiderea acestui cont.2. Fişă cu modelele semnăturilor şi amprenta ştampilei (2

exemplare), legalizate notarial (la servirea clienţilor băncii învalută, dar nu în secţia de operaţii).

3. Copia actului de identificare a persoanei care prezintădocumentele pentru a deschide acest cont.

4. Contractele cu nerezidenţii care aprobă necesitateadeschiderii acestui cont.

La deschiderea contului curent în valută străină, peCertificatul Înregistrării de Stat banca face o menţiune deînregistrare despre deschiderea contului, numărul acestuia, data şisemnătura şi stampila băncii. La închiderea contului, de asemenea,pe acest act se face o menţiune privind închiderea lui.

Deschiderea contului se efectuează în baza dispoziţiei bănciicu semnăturile conducătorului şi contabilului-şef şi un exemplar alacestei dispoziţii se înmânează proprietarului acestui cont. Pe lângăaceasta, se semnează Contractul cu privire la contul dat, cu altecuvinte, ordinea de înregistrare a valutei străine şi decontarea eidin acest cont.

Operaţiile privind acest cont pot fi suspendate prin:a) decizia instanţei judiciare;b) ordinul inspectoratelor fiscale de Stat;c) deciziile altor organe împuternicite în conformitate cu

legislaţia în vigoare.Închiderea contului curent în valută străină se face în

următoarele cazuri:1) în baza cererii posesorului contului confirmată prin

extrasul din procesul-verbal al adunării de constituire;2) în baza deciziilor organelor judiciare;

Page 34: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

34

3) dacă în timp de doi ani nu a existat circulaţia mijloacelorbăneşti (contul se închide condiţionat, dacă în el a fost sold devalută străină).

În conturile persoanelor juridice ale persoanelor-rezident învalută străină se înregistrează valuta străină:

a) virată de peste hotare pe numele deţinătorului de cont;b) transferată din alt cont al aceluiaşi posesor de cont deschis

în aceasta sau în altă bancă autorizată;c) primită ca rezultat al convertirii mijloacelor băneşti ale

posesorului contului;d) suma procentelor ce li se cuvine din aceste conturi;e) virată mai devreme din contul juridic al persoanei-rezident

şi returnată în acest cont;f) şi în alte cazuri care nu sunt în contradicţie cu legislaţia în

vigoare a Republicii Moldova.În conturile persoanelor-rezident juridice, mijloacele băneşti

pot fi înregistrate doar prin virament, dacă actele legislative dinRepublica Moldova sau Banca Naţională a Moldovei nu prevăd înmod special altceva.

Din contul persoanei-rezident juridice în valută străină potefectuate operaţiile următoare:

a) transferul valutei străine în alt cont al aceluiaşi deţinător decont deschis în această bancă autorizată sau alta similară;

b) efectuarea în diverse forme (virament bancar, cecuri (alteledecât cele de voiaj) în valută străină etc.) a plăţilor/viramentelor înconformitate cu dispoziţiile regulamentului actual şi cu alte actenormative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

c) vânzarea valutei străine băncii autorizate pe altă valutăstrăină/lei moldoveneşti;

d) restituirea valutei străine virată din greşeală în cont;e) remiza comision şi a procentelor în folosul băncii

autorizate.Mijloacele băneşti din conturile persoanelor-rezident pot fi

utilizate numai prin virament, dacă actele legislative ale RepubliciiMoldova sau ale Băncii Naţionale a Moldovei nu prevăd în modspecial altceva.

Page 35: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

35

În conturile persoanelor-rezident juridice valuta străină înnumerar/cecurile de voiaj în valută străină pot fi introduse denerezidenţi sau de persoanele lor de încredere în cazul:

a) plăţii conform contractelor care prevăd exportul mărfurilor(inclusiv obiectul leasingului), prestarea serviciilor contra mijloacebăneşti;

b) restituirii mijloacelor băneşti virate ca avans conformcontractelor care prevăd importul mărfurilor (inclusiv obiectulleasingului), prestare de servicii contra mijloace băneşti;

c) vărsământul mijloacelor băneşti de către rezidenţi încapitalul statutar al persoanelor-rezident juridice.

Vărsământul mijloacelor băneşti indicate se face laprezentarea băncii autorizate, în dependenţă de caz, a contractelormenţionate în subpunctele a) şi b) ale punctului dat sau adocumentelor de constituire perfectate în conformitate cuindicaţiile legislative, precum şi a actului care să confirmemandatul emis de nerezident. Actul, ce confirmă acest mandat, nuse prezintă băncii autorizate la vărsământul efectuat de cătrepersoana-nerezident fizică din numele său şi din contul mijloacelorsale băneşti şi din contul persoanei-rezident juridice, în cazurileamintite în prezentul punct.

Documentele menţionate sunt prezentate băncii autorizate înoriginal sau în copii şi fotocopii legalizate notarial. Originalelelegalizate notarial, copiile acestor acte sunt restituite persoaneirespective, iar fotocopiile lor, autentificate de persoanaresponsabilă de la bancă, se păstrează în banca autorizată.

Afară de aceasta, pentru evidenţa creditelor oferite în valutăstrăină, băncile comerciale deschid persoanelor juridice conturi deîmprumut în valută străină.

Începând cu 25 ianuarie 1994 şi până în septembrie 2006,băncile autorizate deschideau persoanelor fizice (rezidente înRepublica Moldova) 2 conturi în valută străină: „A” şi „B” în baza1) cererii sale şi 2) buletinului de identitate.

Contul „A” se deschidea în cazul când deţinătorul de valutăstrăină putea să confirme provenienţa ei prin documenteleurmătoare:

a) declaraţia vamală care confirmă importul valutei străine în

Page 36: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

36

Moldova;b) permisiunea la exportul valutei străine peste hotare,

eliberată de banca autorizată din RM.Banca autorizată la înregistrarea valutei străine în conturile

clienţilor le ia declaraţiile vamale, permisiunea la exportul valuteistrăine peste hotare şi le coase la documentele zilei. Dacă sumavalutei străine indicată în declaraţia vamală sau în permisiuneapentru exportul valutei străine peste hotare este mai mare decâtsuma pe care clientul doreşte s-o înregistreze în cont, documenteleindicate mai sus, de asemenea, se iau, iar pentru diferenţa sumei seeliberează o nouă permisiune la exportul valutei străine pestehotare.

Pe lângă acesta, în contul „A” se înregistra:1) valuta străină care intra prin virament de peste hotare pe

numele posesorului contului;2) valuta străină care urmează a fi plătită pe cecuri eliberate

de băncile străine;3) sumele procentelor ca dobândă la contul de tipul „A”;4) valuta străină a cărei trecere în contul de tipul „A” este

stipulată de Banca Naţională a Moldovei.Fondurile care se află în contul de tip „A” puteau fi utilizate în

modul următor:a) la eliberarea în numerar a valutei străine şi/sau cecurilor de

voiaj în limitele soldului contului. Concomitent, la eliberareamijloacelor amintite, banca autorizată era datoare să-i deaclientului o permisiune la exportul valutei străine peste hotare;

b) la efectuarea plaţii/transferului.Transferurile peste hotare ale mijloacelor, destinate

consumului familial, pot fi realizate în favoarea părinţilor, copiilor,soţilor, fraţilor şi surorilor drepţi, bunicilor, bunicuţelor şinepoţilor, în limitele soldului la prezentarea documentelor careconfirmă gradul de rudenie cu destinatarul mandatului (certificatde naştere, certificat de căsătorie etc.).

Persoana-rezident fizică, plecând în străinătate pentrudomiciliu stabil, poate să facă transferul peste hotare din soldulcontului său prezentând actul pentru a fi stabilită identitateapersoanei Republicii Moldova.

Page 37: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

37

Persoana-rezident fizică are dreptul să transfere valută străinăpeste hotare din soldul contului său în contul deschis acolo pentruperioada de aflare temporară la prezentarea actelor coroborante alefaptului de şedere temporară în străinătate (de exemplu, confirmarede la instituţia de învăţământ străină, de la instituţia medicală saude la locul de muncă de peste hotare etc.).

Dacă vărsământul/transferul se efectuează în folosulpersoanei-nerezident fizice în baza actului coroborant al necesităţiide a se efectua acest vărsământ/transfer, sau în folosul persoanei-nerezident juridice, atunci persoana-rezident fizică este datoare săprezinte actele (în original) coroborante întru necesitatea efectuăriiacestui vărsământ/transfer şi datele ce le conţine despre sumavărsământului/ transferului. Suma vărsământului/transferului nupoate depăşi suma stabilită în actul menţionat mai sus.

c) transferul a fost făcut în altă bancă autorizată din R.Moldova pe numele deţinătorului de cont pentru trecerea în contulde tip „A”.

Transferul valutei străine se efectuează în baza documentelorcorespunzătoare prezentate de persoana fizică, în original, şi lanecesitate, copiile autentificate în conformitate cu legislaţia învigoare. În funcţie de caz, banca autorizată coase la documentelezilei originalul sau copia actului.

În contul de tip „B” se înregistra valuta străină la careposesorul valutei nu putea să prezinte actele de provenienţă a ei.

Valuta străină aflată în contul de tip „B” putea:a) fi eliberată de banca autorizată în numerar sau în cecuri de

voiaj din soldul contului fără eliberarea unei permisiuni la exportulvalutei peste hotare;

b) să fie transferată în altă bancă autorizată de pe teritoriulRepublicii Moldova pe numele deţinătorului de cont pentruînscrierea în cont de tip „B”.

Nu se permitea viramentul din contul de tip „B” al mijloacelorde valută străină peste hotare, cu excepţia cazurilor, sumelor carenu depăşeau 3.000 dolari SUA sau echivalentul acestora,trimestrial pentru fiecare rudă amintită mai sus. Aceste viramentepot fi efectuate doar în baza permisiunii Băncii Naţionale aMoldovei. Permisiunea respectivă se eliberează în baza cererii

Page 38: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

38

persoanei-rezident fizice, actului ce stabileşte identitatea şi a celorconfirmative a gradului de rudenie cu beneficiarul mandatului(certificatul de naştere, certificatul de căsătorie etc.).

Mijloacele din conturile de tip „A” şi „B” puteau fi vândute pelei moldoveneşti băncii autorizate după cursul stabilit de bancaautorizată în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament.

Mijloacele trecute în conturile de tip „A” şi „B” nu puteau fivirate în conturi în valută străină de alţi rezidenţi, deschise înbanca dată sau în altă bancă autorizată din RM, în afară de cazurilecând drepturile la dispunere de mijloace apar în ordineasuccesiunii, dar şi conform deciziei judecătoreşti (privindperceperea forţată a pensiei alimentare sau împărţirea depunerilor).

În prezent, persoanelor fizice li se deschide un tip de cont învalută străină în care poate fi înregistrată valuta străină:

a) în numerar/cecuri de voiaj în valută străină;b) după cecuri emise de nerezidenţi;c) virată de peste hotare pe numele deţinătorului de cont;d) virată din alt cont al aceluiaşi deţinător în contul deschis în

această bancă autorizată;e) obţinută în urma convertirii mijloacelor băneşti ale

deţinătorului de cont;f) suma dobânzii ce se cuvine la aceste conturi;g) virată mai înainte din contul persoanei fizice şi returnată în

acest cont;h) transferul căreia în contul persoanei-rezident fizice în valută

străină este prevăzut de Banca Naţională a Moldovei.Din contul persoanei-rezident fizice pot fi efectuate

următoarele operaţii în valută străină:a) eliberarea în numerar/cecuri de voiaj în valută străină;b) transferul valutei străine în alt cont al aceluiaşi posesor de

cont deschis în această sau în altă bancă autorizată;c) efectuarea plăţilor/transferurilor în diverse forme (virament

bancar, cecuri (altele decât cele de voiaj) în valută străinăetc.) în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament,altor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

d) vânzarea valutei străine băncii autorizate pe altă valutăstrăină/lei moldoveneşti;

Page 39: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

39

e) restituirea valutei străine transferată din greşeală în cont;f) plata de comision şi remiza în favoarea băncii autorizate.

Datele contului sunt utilizate pentru evidenţa operaţiilorcurente, însă pentru persoanele fizice pot fi deschise şiconturi de depozit în valută străină în care se păstreazăvaluta străină un anumit termen şi banca achită dobânda înconformitate cu Contractul privind depozitul în valutăstrăină.

Page 40: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

40

3. CONDIŢIILE PRINCIPALEALE SISTEMULUI PREFERENŢIAL COMUN (SPC)

ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL

În comerţul internaţional se practică aşa-numitul SistemPreferenţial Comun (SPC) care presupune schimbul sau reducereade către statele dezvoltate a taxelor de import la anumite tipuri dearticole, exportate din ţările mai puţin dezvoltate, şi prezintă în sineo excepţie de la Regimul celei mai Favorizate Naţiuni (RFN). Prinurmare, ţările dezvoltate economic acordă privilegii comercialeţărilor în curs de dezvoltare, pentru a susţine dezvoltarea loreconomică prin majorarea veniturilor la export ale acestor ţări.

Acest sistem a fost adoptat în 1968 la Conferinţa ONU pentrucomerţ şi dezvoltare (UNCTAD) la New Delhi.

Statutul juridic al preferinţelor tarifare ale ţărilor beneficiare îlprezintă fiecare dintre acestea în mod individual când acordăasemenea preferinţe ţărilor, în condiţiile:

a) când tarifele posedă un caracter temporar;b) acordarea lor nu prezintă un angajament de legătură juridică

şi, în special, în nici un caz nu pune piedici retragerii saleulterioare, integrale sau parţiale, sau chiar următoarei reduceri ascăderii tarifelor în baza regimului celei mai mari favorizări5.

În anii adoptării, SPC s-a constatat:– există deosebiri mari în schemele naţionale SPC, de

exemplu: după asortimentul producţiei cuprinse, mărimea rabatuluitarifar, regulilor de provenienţă;

– obţinerea preferinţelor impune ţării-beneficiar obligaţii deîntâmpinare sub formă de concesii sau de respectare a unui anumitvector în comportament.

Întrucât nu toate ţările au dreptul la preferinţele date, în cazulfolosirii SPC se acordă o mare însemnătate Regulilor de provenienţăa producţiei. Aceste reguli sunt necesare pentru a stabilicorespunderea producătorului articolelor şi a ţării-beneficiar.

În afară de aceasta, provenienţa mărfii este necesară la

5A se vedea: „Concluziile concialiate ale Comitetului în Preferinţe”, UNCTAD,Document, TD/B/ 33a, p.6

Page 41: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

41

negocierea oricărei tranzacţii comerciale internaţionale, precum şila negocierile privind zonele comerţului liber, utilizarea textelorantidumping şi eliberarea licenţelor de import.

În practica autohtonă, documentul care confirmă provenienţamărfii este Certificatul de provenienţă de două tipuri: obişnuit(forma CT-1) şi forma „A”. Dacă ţara în care se exportă marfa esteinclusă în lista SPC, pentru ca să obţii înlesniri vamale trebuie sădeţii Certificatul de provenienţă a produsului de forma „A” care înprezent îl eliberează Camera de Comerţ şi Industrie, iar în modobişnuit – asemenea privilegii nu se acordă. Certificatul deprovenienţă forma „A” este pentru organele vamale 6 străinedovadă, în primul rând, al locului de provenienţă, iar în al doilearând, că produsul asupra căruia a fost perfectat Certificatul aredreptul la privilegii vamale.

În prezent, agenţii economici ai RM se pot folosi de schemelenaţionale ale SPC ale statelor din Uniunea Europeană şi ale altorstate (Elveţia, Japonia, Slovacia, SUA, Canada), în general SPCnaţionale active, care se extind aproape asupra tuturorsortimentelor de producţie industrială şi agricolă.

Pentru a avea acces la utilizarea privilegiilor în cadrul SPC, seîntreprind următoarele acţiuni recomandate de proiectul „Moldova– Politica Comercială”7:1. Se verifică extinderea privilegiilor asupra produselor deexport

Pentru aceasta se determină poziţia tarifară a acestei producţiiîn conformitate cu Sistemul Armonizat Unic de descrierecodificare a mărfurilor (SA). Poziţia tarifară a producţiei conformSistemului Armonizat Unic se marchează prin codul de 8 cifre.Mai jos se notează câteva coduri SA, având cea mai mareimportanţă pentru Republica Moldova8.

6 Cu condiţia că statul străin este inclus în lista SPC.7 К. Броксхолм, М. Чернобровчук. Преимущества Общей системыпреференций (ОСП) для экспортеров.- Кишинев, 2001, с.10.8 Informaţia privind poziţiile valutare (codurile) se poate obţine laDepartamentului controlului vamal, Ministerul Economiei, Camera de Comerţ şiIndustrie, pe site-urile de stat ale ţărilor unde se exportă producţia.

Page 42: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

42

Miezul de nucă Codul SA 08023200Seminţele de floarea-soarelui Codul SA 12060099Sucul de mere Codul SA 20097030Pieile neprelucrate şi pielea VMC, întregi Codul SA 41012100Ţesăturile de bumbac cu legătură în pânză Codul SA 52081200Cipici şi alţi pantofi uşori de casă Codul SA 64039950Deşeuri şi resturi de aramă Codul SA 74040010Deşeuri şi resturi de aluminiu Codul SA 76020090

1.1. Se specifică extinderea privilegiilor asupra produselorschemei naţionale SPC al statului unde se exportă acestea. Atarelucru poate fi indicat sau notat printr-un simbol special alături decodul din opt cifre SA.

1.2. Se explică suplimentar acţiunea mecanismului gradaţieiprivind ţările în cadrul schemei date pentru că acţiunea unorscheme naţionale SPC nu se extinde asupra unor anumite ţări.Republica Moldova nu este inclusă în toate schemele naţionaleSPC.2. Se determină rata tarifară respectivă SPC

2.1 Este necesar a găsi salariul tarifar obişnuit RFN care seadaptează la produsul dat potrivit Codului vamal al ţării careacordă preferinţe şi unde se exportă producţia.

2.2. Se face calculul necesar utilizând reducerile tarifarerelativ la produsul vizat pentru export. Totodată, preferinţa tarifarăSPC poate fi exprimată prin reducerea tarifului taxei vamale RFNcu un anumit procent sau cu scutirea totală de taxa vamală.3. Se precizează modalitatea de a obţine înlesniri suplimentare

De obicei, există dispoziţii care stabilesc regimul tarifarpreferenţial ce se acordă ţărilor beneficiare mai puţin dezvoltate.Întrucât Moldova este membru al Organizaţiei Mondiale aComerţului (OMC) din 8 mai 2001, la produsele sale la trecereaevaluării vamale la frontiera vamală a oricărui stat-membru OMC,taxa de import va fi determinată după tariful Regimului celei maifavorizate naţiuni (RFN). Salariile tarifare RFN – salariile cele maioportune, accesibile membrilor OMC.

De altfel, schema SPC permite a folosi, relativ la anumitesortimente de produse cu provenienţă din Republica Moldova,

Page 43: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

43

salarii tarifare şi mai avantajoase, informaţia despre mărimile lorreale le putem afla la serviciul vamal al ţării unde se exportăproducţia. Totodată, trebuie să nu uităm că în ţările UniuniiEuropene funcţionează un tarif vamal unic. De aceea tariful vamalobişnuit RFN se cere a fi recalculat ţinând cont de rabatul tarifar(tariful poate fi redus cu un anumit procent sau produsul poate fiscutit integral de taxa de import) pentru acea poziţie tarifară la carese atribuie producţia exportată conform SA şi se selecteazăvarianta cea mai profitabilă.4. Se verifică corespunderea criteriilor de provenienţă

Aceasta semnifică că producţia fabricată, destinată pentruexport, trebuie să corespundă criteriilor de provenienţă care seadaptează în cadrul schemei naţionale date SPC.5. Se verifică condiţiile de transportare a producţiei

Se cere ca regimul de transportare a producţiei din ţarabeneficiară pe piaţa ţării-donator să corespundă cu cerinţelestipulate în legile respective.6. Se pregătesc documentele care confirmă provenienţaproducţiei

Documentul ce confirmă provenienţa producţiei, după cum s-amenţionat mai sus, îl reprezintă Certificatul de provenienţă forma„A”, completarea căruia necesită respectarea dispoziţiilorregimurilor naţionale ale schemelor SPC. Acesta este un act oficialîn baza căruia organele vamale ale ţării care acordă preferinţeadoptă decizia privind legalitatea oferirii de privilegii pentruproducţia dată în cadrul SPC.

Page 44: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

44

4. FORMELE ŞI GENURILE DE ACTIVITATEINTERNAŢIONALĂ

Activitatea internaţională poate fi divizată în rambursabilă şinerambursabilă (fără compensarea cheltuielilor unei părţi de cătrecealaltă, în scopul coordonării lucrărilor, acordul direcţiilor deactivitate, discutarea şi adoptarea deciziilor comune, schimb deexperienţă creatoare etc.). Actualmente, în general, se practicăactivitatea internaţională rambursabilă. La formele nerambursabilese referă activitatea orientată la protecţia internaţională a mediuluiambiant, valorificarea resurselor oceanului mondial, armonizareainternaţională a standardelor etc. La efectuarea operaţiilorinternaţionale se selectează una din formele operaţiilor economice(a se vedea fig.2). Această alegere este cuplată cu estimareascopurilor, resurselor proprii şi conjuncturii internaţionale.Direcţiile fundamentale ale operaţiilor economice internaţionale,având un caracter rambursabil, le prezintă comerţul extern,colaborarea tehnico-economică şi tehnico-ştiinţifică. Businessulinternaţional reprezintă în sine un schimb de mărfuri în formă demateriale, bani şi servicii legate de realizarea circulaţiei de mărfuri.Colaborarea tehnico-economică include concursul în domeniulconstrucţiei civile şi industriale şi prestarea de servicii cu caractertehnic şi ingineresc. Colaborarea tehnico-ştiinţifică prezintă în sineun schimb de realizări ale ştiinţei şi tehnicii şi executarea lucrărilortehnico-ştiinţifice.

Fig.2. Direcţiile principale în activitatea economică internaţională

Comerţul internaţional Colaborarea tehnico-economică

Colaborareatehnico-ştiinţifică

Tranzacţii internaţionalede vânzare-cumparare a

mărfurilor în bani şimateriale

Tranzacţii interna-ţionale de vânzare-

cumpărare aserviciilor

Tranzacţii internaţionalede vânzare-cumpărare arezultatelor activităţii

creatoare

Activitatea economică internaţională

Tranzacţii internaţionale

Page 45: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

45

Relaţiile economice cu firmele străine se realizează prinefectuarea de operaţii comerciale, mai bine zis, anumite procedeede pregătire şi realizare a colaborării comerciale. În concordanţăcu direcţiile principale ale activităţii economice externe, pot fievidenţiate operaţiile de vânzare-cumpărare a mărfurilor, operaţiilede colaborare tehnico-economică şi tehnico-ştiinţifică.

În prezent se evidenţiază caracterul complex al operaţiilor întoate formele relaţiilor economice externe. Astfel, de exemplu,vânzarea-cumpărarea mărfurilor poate fi însoţită de vânzarea-cumpărarea licenţelor, iar furnizarea completului de echipamentese practică odată cu realizarea rambursabilă a lucrărilorexperimentale şi de construcţie. Premisă necesară şi condiţieobligatorie a activităţii economice externe prezintă îndeplinireaunei serii de operaţii cu caracter de asigurare, ce ţine depromovarea mărfii de la vânzător la cumpărător, – de transportare,de expediţie şi de asigurare, precum şi operaţii legate de efectuareadecontărilor internaţionale.

În asemenea mod, operaţiile economice internaţionale includun vast complex de corelaţii economice, financiar-vamale şijudiciare. Operaţiile de comerţ exterior se efectuează în bazacontractelor încheiate. Comerţul internaţional constituie o formăjuridică, intermediară operaţiilor comerciale internaţionale.

Prin contract comercial internaţional se înţelege contractul(acordul) dintre două sau câteva părţi (întreprinderi comerciale,firme), amplasate în diferite ţări, pentru livrarea cantităţii stabilitede unităţi comerciale şi/sau prestarea de servicii în conformitate cuclauzele coordonate.

Contractul de vânzare-cumpărare nu este consideratinternaţional dacă el este încheiat între părţi de provenienţă statală(naţională) diferită, ale căror firme se află pe teritoriul unui stat (deexemplu, dintre filialele şi companiile-fiice ale firmelor diferitelorstate, amplasate pe teritoriul unei ţări9).

În acelaşi timp, contractul se recunoaşte pe plan internaţionaldacă se încheie de părţile ce au aceeaşi apartenenţă statală

9 Deoarece ele sunt rezidenţi ai statului vizat, iar contractele comercialeinternaţionale se încheie între rezidenţi şi nerezidenţi.

Page 46: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

46

(naţională) ale căror întreprinderi comerciale se află pe teritoriile adiferite state.

O astfel de interpretare a contractului este stipulată înConvenţia ONU cu privire la contractele de vânzare-cumpărare amărfurilor (Convenţia de la Viena din 1980) şi în noua Convenţiede la Haga cu privire la legislaţia aplicabilă la contractele devânzare-cumpărare din 1985.

Un criteriu al contractului de comerţ internaţional deseori îlconstituie trecerea frontierei ţării-vânzător al obiectului tranzacţieidacă acesta este obiect material. Însă criteriul vizat lipseşte întranzacţia de reexport, când produsul nu este expediat în ţara dereexport.

Tranzacţia de comerţ internaţională se caracterizează, deasemenea, prin faptul că îndeplinirea sa este însoţită de plata învalută relativ la una din părţi sau la ambele părţi. Totuşi, acestprocedeu, la fel, nu este obligatoriu la încheierea tuturortranzacţiilor (bunăoară, plata în valută lipseşte la efectuareatranzacţiilor de schimb de mărfuri).

La conceptul de „tranzacţie de comerţ/comercială” se atribuietoate tranzacţiile ce ţin de schimbul de mărfuri în bani şi materialeşi prestarea de servicii – atât fundamentale, cât şi cele care asigurăschimbul de mărfuri internaţional. După încheierea tranzacţiei apardrepturi concrete şi obligaţiuni de drept civil pentru subiecţiitranzacţiei, deci pentru părţile care au încheiat tranzacţia.

Recunoaşterea caracterului deosebit al tranzacţiei osubordonează nu doar normelor la încheierea tuturor tranzacţiilor(bunăoară, plata în valută lipseşte la efectuarea tranzacţiilor deschimb de mărfuri).

Părţile partenere la tranzacţia comercială prezintă o categoriedeosebită de întreprinzători – comercianţi (businessmeni), care înactivitatea lor utilizează un regim de drept special, fapt ce lepermite să intre în tranzacţii legale juridic nu doar în formă scrisă,inclusiv Internet, dar şi verbale, de exemplu, prin telefon sau prinintermediul altor relaţii.

Două componente ale activităţii economice internaţionale suntexportul şi importul. De obicei, ele sunt cheile articolelor în

Page 47: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

47

operaţiile internaţionale ale oricărei ţări care continuă în oricediversificare a metodelor de jurisdicţie a businessului internaţional.

Volumul operaţiilor de export-import ale Republicii Moldovaîn ultimul deceniu este caracterizat de următoarele date:

Tabelul 2. Dinamica volumului export/import de mărfuri şiservicii în Republica Moldova (mil. USD)

AniiExport Import Bilanţul (depăşirea

importului faţă de export)întotal

inclusivmărfuri în total inclusiv

mărfuri în total inclusiv mărfuri1994 598 565 734 660 136 951995 888 745 1033 840 145 951996 898 795 1226 1070 328 2751997 1038 875 1361 1170 323 2951998 778 630 1201 1011 423 3811999 590 465 743 585 153 1202000 627 472 967 775 340 3032001 727 570 1093 895 366 3252002 867 667 1287 1052 420 3852003 1057 806 1719 1429 662 6232004 994 794 1748 15892005

(9 luni)680 1385 705

Sursa: BNM, 2005, p.35.

Din datele tab.2 este evident că statul nostru ar trebui să ducăo astfel de politică economică care ar contribui la dezvoltareaoperaţiilor de export.

Deoarece depăşirile de import faţă de export arată că în 2004noi rămânem datori altor state de 1,76 ori (pentru mărfuri de 2 ori= 15.829/794) mai mult decât am achiziţionat de la ele. Afară deaceasta, datele prezentate arată că baza activităţii internaţionaleeste comerţul. Aşa, de exemplu, în 2004 ponderea specifică amărfurilor în volumul total de export se egala cu 80% (794/994),iar de import – 91% (1589/1748).

Tranzacţiile de vânzare-cumpărare a mărfurilor pe bani şimateriale sunt tradiţionale pentru comerţul internaţional şi practica

Page 48: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

48

organizaţiilor de comerţ extern din ţara noastră. Prin aceastătranzacţie vânzătorul se obligă să transmită marfa în proprietateacumpărătorului în termenele stabilite şi în anumite condiţii, iarcumpărătorul se obligă să achiziţioneze marfa şi să achite pentru easuma de bani coordonată. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare pot săasiste în calitate de element compus şi în alte genuri de colaborare– tehnico-economică şi tehnico-ştiinţifică.

Categoriile principale de operaţii în comerţ sunt cele deexport-import. Totodată, operaţiile de export au în vedereactivitatea ce ţine de vânzarea şi exportul mărfurilor peste hotarepentru a le transmite în proprietate partenerului străin(nerezidentului); operaţiile de import – activitatea de cumpărare dela partenerul (nerezidentul) străin şi importul mărfurilor străinepentru realizarea ulterioară pe piaţa internă a ţării sale.

Articolele de export de mărfuri (merchandise exports) suntproduse materiale exportate din ţară, în timp ce la articolele deimport comercial (merchandise imports) se atribuie mărfurileimportate în ţară. Luând în consideraţie faptul că deplasareaacestor mărfuri dintr-o ţară în alta nu rezistă percepţiei vizuale,adeseori sunt numite „vizibile” exportului şi importului. Termenii„export” şi „import”, de regulă, se folosesc pentru marcarea doar aexportului şi importului de mărfuri.

Importul şi/sau exportul producţiei deseori constituie primaoperaţie economică externă întreprinsă de o firmă sau alta. Acestlucru îl explică faptul că în faza incipientă de includere înbusinessul internaţional aceste operaţii pretind la angajamenteminime şi un risc mai mic al resurselor firmei. De exemplu,firmele pot să majoreze exportul producţiei prin încărcareacapacităţilor de prisos ale lor. Datorită acestui fapt, nu se mai puneproblema investiţiilor capitale suplimentare. Pot fi folosite şiserviciile intermediarilor, care pentru comisioane se vor angaja săîmplinească funcţiile de export-import, evitând astfel necesitateade a angaja personal experimentat în efectuarea operaţiilorinternaţionale.

Operaţiile de export-import nu sunt întrerupte de firme niciatunci când ele trec la alte varietăţi de business internaţional. Înasemenea caz, ele continuă fie ca tip de business analog numai că

Page 49: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

49

pe alte pieţe, fie ca supliment la noile varietăţi de business.O diversitate a operaţiilor de export-import sunt operaţiile de

reexport-reimport.La primele se atribuie operaţiile care prevăd exportul peste

hotare a mărfii importate, dar care nu a fost supusă la o prelucrareoarecare în ţara în care a fost reexportată. Operaţiile de reexportpot să apară în practica comercială în diverse situaţii:

a) utilizarea formelor care s-au stabilit istoric în comerţ(bursele internaţionale şi licitaţiile);

b) reexportul silit;c) reexportul ca parte componentă a unei operaţii mult mai

compuse;d) reexportul pentru a obţine venit la diferenţa de preţ.

În primul caz, reexportul – o continuare firească a operaţieicomerciale. Pentru vânzarea mărfii la burse şi licitaţii, vânzătoruliniţial o importă în ţara unde este amplasată bursa (licitaţia).Această marfă poate fi vândută cumpărătorului din ţara terţă şiexportată din ţara reexportului.

În al doilea caz, reexportul apare, dimpotrivă, din cauza cămersul normal al operaţiei comerciale se întrerupe. Dacăvânzătorul a expediat marfa cumpărătorului, dar când a ajuns înportul de destinaţie află că cumpărătorul a dat faliment sau arefuzat să achite plata, el caută să revândă marfa în ţara dedestinaţie sau în altă ţară.

Operaţiile de reexport se aplică şi în cazul realizăriiproiectelor mari, de exemplu, la construirea obiectelor cu ajutorulfirmelor străine. Practica demonstrează că furnizorul străinadeseori face achiziţii de anumite tipuri de materiale şi utilaj înţările terţe. Totodată, mărfurile se expediază în ţara de realizare aproiectului fără aducerea mărfii în ţara de reexport.

Şi, în sfârşit, ultimul caz. Firmele comerciale ale ţărilor cueconomie dezvoltată destul de des procedează la operaţii derevânzare utilizând în scopul de obţinere a venitului diferenţa depreţuri la unul şi acelaşi produs pe diferite pieţe. În atare caz,reexportul se realizează, de asemenea, de ei fără aducerea mărfii înţara sa. Astfel de operaţii, în esenţă, nu se atribuie la exportul sauimportul ţării date, cu toate că se ţin la evidenţă de statistica vamală.

Page 50: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

50

O parte considerabilă a operaţiilor de reexport se efectuează înaşa-numitele zone libere (teritoriile portului aflat în afarateritoriului ţării date). Importate în afara teritoriului acestor zone,mărfurile nu sunt supuse la taxe vamale şi sunt scutite, în timpulaflării lor temporare acolo şi la importul pentru reexport, de oricetaxe, perceperi şi impozite de import, de circulaţie, consum sauproducţie.

La depozite, amplasate în zona liberă, mărfurile se păstreazăpână la deplasarea în interiorul ţării peste hotarul vamal sau până lareexportul lor. În primul caz, se achită taxa vamală respectivă, în aldoilea – mărfurile se exportă fără anumite formalităţi vamale.

Astfel de zone libere se găsesc, practic, în toate ţăriledezvoltate mari. Statele care nu au ieşire la mare se folosesc dezonele libere din porturile situate în imediata apropiere în bazaconvenţiilor internaţionale.

Pe teritoriul zonelor libere se finisează procesul de producţie însfera circulaţiei (curăţirea şi uscarea materiilor prime, încleiereaetichetelor, dotarea cutiilor de conserve cu chei, împachetarea şiturnarea băuturilor în ambalajul cu amănuntul, selecţia mărfurilordupă asortiment) se efectuează sortarea şi transbordarea mărfurilor,selecţia modelelor comerciale şi familiarizarea cumpărătorilor cu ele.

La efectuarea operaţiilor de reexportare marfa, de regulă, nueste supusă prelucrării. Însă pot fi unele operaţii nesemnificativecare nu schimbă denumirea mărfii – schimbarea ambalajului,notarea unei marcări speciale ş.a., adică operaţii de pregătire amărfii pentru reexport în conformitate cu cerinţele ţărilor deconsum.

Dacă costul operaţiilor suplimentare pentru prelucrarea mărfiia depăşit jumătate (50%) din preţul său de export, potrivit practiciicomerciale internaţionale marfa nu-şi schimbă denumirea şi nu semai consideră de reexport, iar operaţiile pentru vânzarea ei setransformă în cele de export.

Operaţiile de reimport ţin de importul de peste hotare amărfurilor autohtone mai înainte exportate, care n-au fost supuseprelucrării. Acestea pot fi mărfurile nevândute la licitaţie, întoarsede la depozitul de consignaţie, rebutate de cumpărător ş.a.

Mărfurile în formă de bani şi materiale sunt obiecte ale

Page 51: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

51

tranzacţiei de schimb de mărfuri, care planifică schimbul dediverse mărfuri între părţile tranzacţiei. Toate formele de tranzacţiide schimb de mărfuri se unesc prin conceptul „tranzacţii deîntâmpinare”.

În practica internaţională există diferite clasificări aletranzacţiilor de întâmpinare. Astfel experţii ONU deosebesc treitipuri: tranzacţii de barter, tranzacţii de compensarecomerciale şi tranzacţii de compensare industriale.

Specialiştii Organizaţiei de Colaborare Economică şiDezvoltare (OCED) împart tranzacţiile de întâmpinare în douăcategorii – compensaţia comercială şi compensaţia industrială.Compensaţia comercială se determină ca o scurtă operaţie pentru osumă nu mare sau moderată, incluzând schimbul de mărfuri extremde eterogene, de obicei, nelegate organic între ele. Aceastătranzacţie se încheie în decurs de 36 de luni. Prin tranzacţii decompensaţie industrială se au în vedere tranzacţiile pe o sumă multmai mare, de obicei, corespunzătoare vânzării utilajului industrialsau întreprinderilor în general; totodată, există o legătură întremărfurile vândute.

În dependenţă de baza organizatorică de drept şi principiulcompensaţiei, toată varietatea de tranzacţii de întâmpinare poate fidivizată în trei grupe:

1) tranzacţii în compensare şi de schimb de mărfuri în bază fărăvalută (cota lor alcătuieşte în comerţul de întâmpinareinternaţional 4-5%);

2) tranzacţii în compensare în bază comercială (9-10%);3) tranzacţii în compensare şi de schimb de mărfuri în baza

acordurilor de colaborare de producţie (55-60%).O clasificare mai amănunţită a diferitelor tranzacţii de schimb

de mărfuri se aduce mai jos.Tranzacţiile în compensare şi de schimb de mărfuri în bază

fără valută prevăd plata furnizărilor în formă comercială, cândvânzarea unei mărfi sau a mai multor concomitent se îmbină cucumpărarea altei mărfi, şi calculele în formă bănească nu seefectuează. Asemenea tranzacţii se deosebesc după termenele şicaracterul livrărilor şi pot fi efectuate cu livrarea unică şi cu termende realizare de durată.

Page 52: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

52

4.1. Tipurile tranzacţiilor în compensare internaţionale4.1.1. Tranzacţiile de cumpărare-vânzareTranzacţiile de schimb de mărfuri şi în compensaţie în bază

fără valută:1. Tranzacţii cu livrare unică:

a) tranzacţii de barter;b) compensare directă.

2. Tranzacţii cu termen lung de executare:a) acord de bază;b) acord cu privire la schimbul de mărfuri în bază de

scrisori de angajamente;c) convenţii cu privire la schimbul de mărfuri.

Tranzacţii în compensare în bază comercială:1. Acorduri de compensare pe termen scurt:

a) compensare parţială;b) compensare totală;c) compensare tripartită.

2. Achiziţii de întâmpinare:a) tranzacţii paralele;b) acorduri pe cuvânt de onoare;c) acorduri cu transmiterea angajamentelor financiare;d) achiziţii de acont.

3. Tranzacţii în compensare în baza acordurilor cu privire lacolaborarea de producţie:

1) Acordurile de compensare de mare anvergură pe termenlung cu achiziţii inverse de mărfuri prevăd înţelegeri în careangajamentele:a) privind compensaţiile sunt mai mari decât valoarea

mărfurilor livrate;b) privind achiziţionările sunt egale sau mai mici decât

valoarea utilajului livrat.2) Tranzacţii privind „capitalul producţiei”.3) Tranzacţii „dezvoltare-import”.

Tranzacţiile cu livrare unică, după cum s-a menţionatanterior, se împart în tranzacţii de barter şi compensaţie directă.Tranzacţiile de barter prevăd schimbul cantităţilor coordonate al

Page 53: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

53

unei mărfi pe alta. În acord fie se indică cantitatea de mărfurilivrate reciproc, fie se negociază suma la care părţile se obligă sălivreze mărfuri. La determinarea valorii mărfurilor livrate reciproc,aprecierea se face în baza preţurilor mondiale ţinând cont decheltuielile pentru circulaţia mărfurilor, deşi uneori se întâlnesc şiabateri de la preţurile curente ale pieţei mondiale. Tranzacţiile debarter prevăd, de regulă, practic livrarea unică a mărfurilornegociate în punctele de destinaţie indicate, intervalul dintre livrărinu depăşeşte un an.

Compensaţia directă, de asemenea, admite livrarea reciprocăde mărfuri la valoare egală fără decontări valutare. Deosebirea detranzacţia de barter constă în faptul că părţile negociază preţurile lamărfurile furnizate reciproc. Într-o atare tranzacţie figurează, deregulă, nu două mărfuri, ci câteva. De obicei, părţile trimit unaalteia două liste: una – cu enumerarea mărfurilor, indicareacantităţii şi preţurilor care ar vrea să le primească una dintre părţi;alta – cu enumerarea mărfurilor în compensaţie propuse. În urmaconvorbirilor, partenerii elaborează două liste ale mărfurilor livratereciproc şi le anexează la acordul de compensare ca parteintegrantă. Spre deosebire de tranzacţiile de barter, în acordurile decompensaţii directe poate să se prevadă sold bănesc neconvertibilcare trebuie să fie utilizat în ţara creditorului. După termene livră-rile practic coincid. Asemenea genuri de tranzacţii, de obicei, seîncheie între firmele comerciale universale, firmele de export-import, firmele de comerţ cu ridicata şi firmele de comerţ cuamănuntul din diferite ţări care ies cu o nomenclatură variată dearticole ce se oferă pieţei.

Toate celelalte tranzacţii negociate îşi păstrează doar aspectulexterior pentru schimbul fără bani.

Contractele cu privire la schimbul de mărfuri pe termenlung, de obicei, sunt încheiate de companiile mari cu clienţiiparteneri ai lor. Aceste contracte au caracterul unor protocoalecomune conţinând listele mărfurilor de livrare reciprocă. În bazaprotocoalelor părţile încheie ulterior serii de contracte speciale. Înunele contracte tot volumul operaţiilor comerciale este determinat„în aspect general”, deci furnizările şi furnizările de întâmpinarenu se coordonează cu tranzacţii concrete. Tranzacţiile de schimb

Page 54: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

54

de mărfuri pot fi de tip diferit. Astfel contractele de bază suntîntrebuinţate de marile companii care au pe pieţele străinesubdiviziuni de sine stătătoare. Spre a evita multitudinea detranzacţii speciale cu achiziţii de întâmpinare, firma încheie unacord de bază cu una dintre organizaţiile din ţara importatoare ce îipermite să grupeze toate achiziţiile de întâmpinare pe termen lung.Pentru decontările potrivit contractelor de bază, se foloseşte unmecanism bancar special elaborat care efectuează decontări fărăacoperire conform angajamentelor reciproce.

Acordurile cu privire la schimbul de mărfuri în bazascrisorilor-angajament admit cantitatea totală de mărfuri destinatăschimbului. Scrisoarea-angajament nu include condiţii referitor lapreţurile anumitelor mărfuri şi nu acordă oarecare drepturi sauobligaţiuni fiecărui partener. De obicei, cantitatea concretă demărfuri de livrare reciprocă este determinată în timpulnegocierilor, ce au loc la sfârşit de an precedent anului de furnizări.Preţurile şi termenele livrărilor pot fi coordonate trimestrial sau de1-2 ori pe an. Scrisorile-angajament nu pretind coordonărinecondiţionate în livrarea mărfurilor unei părţi cu anumite achiziţiide întâmpinare pe perioada determinată. Vânzarea şi cumpărareamărfurilor se practică de ambele părţi, independent una de alta, darcu condiţia că volumul anual de vânzare a mărfurilor în fiecaredirecţie rămâne în cadrul volumului total de circulaţie a mărfuriloraşa cum a fost prevăzut.

Protocoalele cu privire la schimbul de mărfuri servesc părţilorsemnatare drept bază în atingerea nivelului echilibrat al schimbuluide mărfuri reciproc în cursul unei anumite perioade stabilite,totodată, se stipulează extinderea ulterioară a asortimentului devânzări şi achiziţii.

Tranzacţiile în compensare în bază comercială proiecteazălivrarea şi livrarea de întâmpinare a mărfurilor în cursul termenului(perioadei) fixat în baza fie doar a contractului de cumpărare-vânzare, fie în baza contractului de cumpărare-vânzare şi aacordurilor cu privire la achiziţiile de întâmpinare şi de avansanexate la el. Aceste tranzacţii au un mecanism coordonat alcalculelor financiare în prezenţa fluxurilor de mărfuri şi financiareîn fiecare direcţie. Totodată, calculele financiare dintre părţi pot fi

Page 55: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

55

efectuate atât prin transfer de valută străină, cât şi prin reglareapretenţiilor de clearing reciproce.

În practică, stimulentul principal în încheierea majorităţiiacordurilor de compensare îl prezintă tendinţa de a evita transferulde valută străină. Pentru aceasta este utilizată forma de calculclearing în care, după expedierea mărfii de către exportator,cerinţele sale de plată sunt incluse în contul de clearing în ţaraimportatoare, mai apoi sunt satisfăcute prin intermediul livrării deîntâmpinare.

Contractele de cumpărare-vânzare, utilizate în tranzacţiile încompensare nu se deosebesc de contractele de cumpărare-vânzareobişnuite, deoarece de obicei se aplică acelaşi mecanism de calcul.

Tranzacţiile în compensare în bază comercială sunt, de obicei,de scurtă durată şi de durată medie şi se subdivizează în trei tipuri:

– tranzacţii în compensare pe termen scurt;– achiziţii de întâmpinare;– achiziţii în avans.

Fiecare tip concret de tranzacţie se bazează pe un modelcontractual stabilit.

Tranzacţiile în compensare pe termen scurt, după cum s-amenţionat anterior, se împart în tranzacţii în compensare parţială,tranzacţii în compensare totală şi tranzacţii în compensaretripartită.

Tranzacţiile în compensare parţială admit acoperirea uneipărţi anumite şi coordonate de export prin achiziţionarea demărfuri în ţara de import, iar diferenţa se achită cu mijloacebăneşti.

Tranzacţia în compensare totală înseamnă achiziţionareamărfurilor în sumă egală sau care depăşeşte după valoare livrărileexportatorului.

Tranzacţia în compensare tripartită presupune în cadrul ei unnegociator şi a treia parte. Livrarea de întâmpinare este realizată dea treia parte, iar exportatorului îi va plăti beneficiarul mărfii (deregulă, în valută convertibilă). Operaţiile de plăţi în astfel detranzacţii de obicei se efectuează prin transferul plăţilor utilizândserviciul negociatorului. Schema tranzacţiei arată în felul următor:firmele mari furnizează mărfuri partenerului din altă ţară, care nu

Page 56: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

56

posedă valută convertibilă liberă pentru plată. Acest partenerlivrează mărfurile în ţara terţă (de obicei, cu calcule în valutăclearing), iar beneficiarul acestora virează banii negociatoruluiales. Şi cu toate că agentul intermediar achiziţionează mijloacelede plată în valută clearing, el însuşi efectuează plata în avantajulprimei firme în valută convertibilă calculând din această sumăcomisioanele sale.

O condiţie a unor astfel de tranzacţii este posibilitateanegociatorului de a utiliza plăţile clearing pentru achiziţiile propriiîn ţările terţe sau să vândă valutele clearing. Prin tranzacţiile deîntâmpinare se interpretează tranzacţiile comerciale încheiate înformă de câteva contracte ce au legătură. Totodată, exportatoruleste de acord în cadrul obligaţiunilor sale contractuale săachiziţioneze marfa şi serviciile de la importator în cadrul coteicoordonate de livrări ale sale. Acest tip de tranzacţie se deosebeştede compensarea pe termen scurt prin faptul că ea se fundamenteazăpe două sau câteva contracte care conţin angajamentele fiecăruipartener de a achita în numerar plata livrărilor achiziţionate.

În mod normal, se încheie trei contracte: contractul decumpărare-vânzare dintre exportator şi importator; de bază, sau„de umbrelă”, contract conform căruia exportatorul se obligă săachiziţioneze mărfuri şi servicii de la importator de o anumităsumă, şi contractul de achiziţionare individuală, care încheietranzacţia de întâmpinare.

Achiziţiile de întâmpinare se practică în diverse moduri.Astfel, tranzacţiile paralele prevăd semnarea a două contracteaparte: unul – pentru exportul iniţial, al doilea – pentru achiziţiilede întâmpinare. Uneori aceste două contracte separate de legăturăcu contractul de bază, care fixează doar angajamenteleexportatorului de a face în cursul unei anumite perioade (2-5 ani)achiziţii de întâmpinare de la importator, dar nu include listamărfurilor şi nu stabileşte cantitatea lor, se stabileşte doar valoareaachiziţiilor.

Acordurile pe cuvânt de onoare nu conţin angajamenteleexportatorului cu suma legală reală privind tranzacţia deîntâmpinare, deşi se presupune că el acceptă să cumpere mărfurilede la importator în cantitate nedeterminată. Asemenea gen de

Page 57: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

57

tranzacţii sunt practicate între firmele statelor cu un nivel înalt dedezvoltare şi ele sunt legate, în mod normal, de achiziţionărileguvernamentale de tehnică militară, instalaţii pentru staţiileatomice.

Tranzacţiile cu transmiterea angajamentelor financiare(tranzacţii de tip „switch”) propun transmiterea de către exportatora angajamentelor sale cu privire la achiziţiile de întâmpinare terţeipărţi, de obicei, unei forme comerciale mari.

Achiziţiile în avans (în acont) prezintă ca atare o tranzacţieparalelă cu tranzacţia de întâmpinare, dar efectuată în ordineinversă. Exportatorul se obligă să achiziţioneze mărfurile de lafirmele-importator în schimbul angajamentului de a cumpăraulterior un volum echivalent de mărfuri de la exportator. Părţilesemnează un contract pentru achiziţiile în avans care să conţinăprincipii ce prevăd că contractul de export va fi semnat mai târziu.Firma-exportator poate să includă în condiţiile tranzacţiei delegătură dreptul de a transmite livrările de export oricăruiexportator din ţara sa la alegere. Când transmite drepturile pentruvânzare, importatorul, având rolul de intermediar, percepe de labeneficiar acest drept al firmei de comision.

Tranzacţiile în compensare în baza acordurilor cu privire lacolaborările de producţie presupun că furnizările de utilajindustrial vor fi achitate prin furnizări de mărfuri în întâmpinarecare se efectuează prin intermediul utilajului achiziţionat. Astfel detranzacţii pot fi efectuate în diverse moduri. Aşa acordurile decompensare cu expediere pe termen lung cu achiziţionare inversăde mărfuri prevăd, de obicei, furnizarea utilajului complex cuprezentarea creditelor pe termen lung cu plata următoarelor livrăride întâmpinare de compensare (achiziţii inverse) prin producţii delegătură sau finale – materie primă, materiale, produse finite şi altemărfuri produse în întreprinderea construită şi dată în exploatare.Astfel de tranzacţii se deosebesc prin proporţii mari, utilizareasistemului de contracte de sine stătătoare şi mecanisme financiare,de plată şi organizaţionale complicate.

Aceste acorduri diferă în dependenţă de nivelul şidimensiunile livrărilor. Astfel, acordurile în care angajamentele decompensare a achiziţiilor sunt mai sus de valoarea utilajului

Page 58: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

58

furnizat, de obicei, se perfectează în trei grupe de contracte culegătură reciprocă: pentru livrare şi prestare de servicii tehnice,pentru furnizarea producţiei finale în baza contractelor pe termenlung, acordurile bancare cu privire la acordarea de credite.Achiziţiile de compensare se efectuează în cursul unui termen lung(20-25 ani) după preţurile stabilite în baza celor de pe piaţamondială.

Acordurile, în care angajamentele privind achiziţiile decompensare sunt egale sau mai mici de valoarea utilajului livrat,posedă particularităţi specifice – în funcţie de ramurile industrialela care se referă. În special, în multe contracte în loc de produsefinite sunt prevăzute livrări de compensare prin producţia pe faze.Preţurile pot fi calculate în baza preţurilor stabilite de firmele deconcurenţă locală, însă în multe cazuri – în baza cheltuielilor deproducţie la întreprinderile furnizorului, cu corectarea obligatorie odată în trimestru sau anual.

Tranzacţiile despre „împărţirea producţiei”, de obicei, seîncheie în baza acordurilor părţilor privind construcţia obiectelorindustriale, avantajat de contractul cu executarea completă atuturor activităţilor. Aceste tranzacţii prevăd plata construcţieiîntreprinderii prin livrările produselor confecţionate în cadrul ei înproporţiile stabilite. În mod real, această cotă constituie de la 20până la 40%.

Asemenea tranzacţii au căpătat o largă răspândire în industriaextractivă din ţările în curs de dezvoltare pentru prelucrarearesurselor naturale cu firmele mari. În contractul „împărţireaproducţiei” se indică amănunţit volumul livrărilor de întâmpinareşi metodele de stabilire a preţurilor la producţia livrată. Preţurile,de obicei, se stabilesc în baza celor mondiale, cu reducere mai multsau mai puţin semnificativă, care reprezintă o recompensă pentrucontribuţia adusă de firma-participant străină în etapele decercetare şi prelucrare a resurselor.

Tranzacţiile „dezvoltare-import” au loc, mai ales, în industriaprelucrătoare şi prevăd că livrările de întâmpinare a producţiei dinîntreprinderile construite vor acoperi cheltuielile firmei străine-furnizor de utilaj complet şi servicii.

Ţările în curs de dezvoltare utilizează, de asemenea, pe scară

Page 59: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

59

largă în atare tranzacţii livrările de întâmpinare a mărfurilor, deexport tradiţional, ce nu este legat de producţia întreprinderilorconstruite. În astfel de cazuri, se încheie de obicei acorduriinterguvernamentale bilaterale, în care se stipulează nomenclaturamărfurilor, volumul şi preţurile producţiei.

În condiţiile actuale, când achiziţiile de întâmpinare admit uncaracter forţat, în contractul de achiziţii de întâmpinare se includecondiţia despre cedarea de către exportator a angajamentului deachiziţie de întâmpinare persoanei terţe. O astfel de cedare senumeşte cesiune, iar terţa parte care îşi asumă angajamentulprivind achiziţia de întâmpinare – cesionar.

O serie de tranzacţii de cumpărare-vânzare a mărfurilor au uncaracter specific. Acestea sunt tranzacţiile pe pieţe speciale – bursede mărfuri, licitaţii internaţionale şi negoţul.

4.1.2. Tranzacţiile de cumpărare-vânzare a serviciilorÎn condiţiile actuale, tranzacţiile de cumpărare-vânzare a

serviciilor sunt, de obicei, de sine stătătoare, izolate decumpărarea-vânzarea mărfurilor prin operaţii.

Serviciile asigură altfel de venituri decât realizarea mărfurilor.Drept exemple pot servi: călătoriile, transportul, achitarea decomision, royalty, dividende, dobânda pentru împrumut.

Veniturile din servicii au o mare importanţă pentru un şir deţări. Ele cuprind multe aspecte speciale ale businessuluiinternaţional. Firma deseori încheie contracte de brevetare şifranchising după ce a dobândit o oarecare experienţă în comerţulcu mărfurile.

Exportul şi importul serviciilor sunt sursele de venituri depeste hotare, diferite de cele care apar ca rezultat al exportului şiimportului de mărfuri. Obţinerea venitului de acest tip esteexaminată ca export de servicii, iar plata pentru ele – ca import deservicii. Afară de aceasta, serviciile se caracterizează, deasemenea, ca bunuri „imperceptibile”. Businessul internaţionalinclude numeroase tipuri de diverse servicii.

Se disting două grupe de tranzacţii de vânzare-cumpărare aserviciilor: principale şi care servesc cumpărarea-vânzareamărfurilor.

Page 60: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

60

La tranzacţiile principale de cumpărare-vânzare a serviciilorse atribuie:

– tranzacţiile de prestare a serviciilor tehnice şi de producţie;– tranzacţiile de arendă;– tranzacţiile de export şi import al serviciilor de turism;– tranzacţiile de servicii consultative în domeniul informaţiei

şi de perfecţionare a administrării.Serviciile tehnice şi de producţie, care au primit în practica

internaţională numele de engineering (servicii de consultare)prezintă în sine un complex de servicii cu caracter comercialpentru pregătirea şi asigurarea procesului de producţie şi derealizare a producţiei, întreţinerea construcţiei şi exploatăriiobiectelor industriale, de infrastructură, agricole etc.

Punerea la dispoziţie în baza contractului de engineering aunui complex total de servicii şi furnizări, necesare pentruconstrucţia noului obiect, se numeşte engineering complex. Elinclude trei tipuri separate de servicii tehnice, fiecare dintre eleputând fi un obiect independent al tranzacţiei:

– engineering de consultare, ce ţine în mod principal deserviciile intelectuale la proiectarea obiectelor, elaborareaplanurilor de construcţie şi controlul asupra executăriilucrărilor;

– engineering tehnologic, semnificând punerea la dispoziţiepentru beneficiar a tehnologiei necesare pentru construcţiaobiectului industrial şi exploatarea sa, elaborarea proiectelorde asigurare cu apă şi cu energie, transport ş.a.;

– engineering de construcţie şi/sau comun, presupunândfurnizări de utilaj, tehnică şi/sau montarea instalaţiilor,inclusiv, în caz de necesitate, lucrările de engineering.

Serviciile de consultare tehnică se acordă în formă dedocumentaţie tehnică, rezultate ale cercetărilor, datele iniţialepentru construcţie, calculele economice, schemele recomandărilorş.a. Potrivit interpretării ECE ONU aici se includ următoareleservicii:

– efectuarea în prealabil a studiilor tehnico-economice defezabilitate şi a cercetărilor ce ţin de proiectarea generală;

– planificarea şi pregătirea schiţelor şi planurilor de cheltuieli;– pregătirea schiţelor prealabile, documentaţiei de proiectare,

Page 61: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

61

schemelor şi specificaţiilor detaliate;– pregătirea condiţiilor tehnice pentru a participa la negocieri

şi eliberarea de recomandări privind ofertele, evaluareapropunerilor la obiectele construcţiei;

– controlul asupra construcţiei, producerii utilajului, montării,reglării şi darea în exploatare a utilajului;

– eliberarea certificatelor privind calitatea lucrărilor efectuate.Satisfacţiile zilei de azi prezintă un cuvânt obişnuit al

civilizaţiei. Această noţiune include: turismul, deplasările şiocupaţiile în week-end, timpul liber şi plăcerile cotidiene.Noţiunea de turist (şi, prin urmare, şi turism) variază de la o ţară laalta. Multe ţări dau importanţă tuturor călătoriilor care trec pestehotarele de stat, altele dau importanţă trecerii hotarului şireşedinţele de nu mai puţin de 24 de ore. Doar în 1963 conferinţaONU a dat o definiţie mult mai exactă noţiunii de turist în modulurmător: acesta este un vizitator temporar aflându-se în ţara devizită nu mai puţin de 24 de ore, fără a concretiza motivele vizitei.Persoanele aflate în concediu sunt turişti care pot să nucălătorească, să nu încheie afaceri şi să nu se lecuiască. Dar turistpoate fi şi un vizitator definit ca un vizitator temporar, care se aflămai puţin de 24 de ore într-o oarecare localitate.

Serviciile turistice – gen de activitate foarte răspândit încondiţiile actuale. Turismul internaţional cuprinde categoria depersoane care pleacă peste hotare şi care nu se ocupă acolo cuactivităţi remunerate. Tipurile de servicii turistice propuse ca marfăpe piaţa mondială sunt destul de variate:

– servicii de cazare (în hoteluri, moteluri, pensionate,campinguri);

– servicii de deplasare până în ţara destinaţiei şi prin ţară cudiverse mijloace de transport pentru călători;

– servicii de asigurare şi protecţie;– servicii orientate la asigurarea necesităţilor culturale ale

turiştilor (frecventarea teatrelor, sălilor de concert,muzeelor, festivalurilor, competiţiilor sportive, cunoaştereamonumentelor istorice şi culturale);

– servicii în scopul de a satisface interesele de afaceri aleturiştilor (participarea la congrese, simpozioane, conferinţe

Page 62: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

62

ştiinţifice, iarmaroace şi expoziţii);– servicii ale întreprinderilor comerciale (vânzare de suvenire,

ilustrate);– servicii de perfectare a documentaţiei (paşaport, vize).

Serviciile turistice se vând aparte la alegere, sau în complex,care le oferă aşa-numitele all included tur şi tururilepackage.

Tururile all included sunt utilizate mai frecvent în transportulaerian, de altfel preţul transportării turistului la locul destinaţiei şiretur se determină în baza tarifelor incluzive, elaborate special careuneori sunt cu 50% mai mici decât cele obişnuite. Ele includ, deasemenea, costul cazării turistului în hotel, alimentaţia (totală sauparţială) şi alte servicii oferite pentru un anumit număr de zile deaflare a turistului în ţara destinaţiei. Preţul total al turului allincluded trebuie să fie nu mai mic decât tariful real (adică preţultransportului până la ţara dată). Se comunică clientului preţulpauşal al turului all included fără a fi distribuit pentru tipuri deservicii aparte. Tururile all included se practică atât în călătorii cugrupe de turişti, cât şi în călătorii individuale.

Tururile package, de asemenea, se proiectează să ofereclientului un complex integru de servicii, care, totodată, poate nicisă nu includă cheltuielile de transport. În mod obişnuit, tururilepackage se organizează potrivit unui program cu publicitatearealizată din timp.

Structura tururilor într-o măsură considerabilă se diversifică înfuncţie de ţară, componenţa turiştilor, capacitatea lor decumpărare, caracterul, asortimentul şi calitatea serviciilor oferite.

Importanţa economică a turismului nu se limitează doar lacirculaţia mărfurilor firmelor turistice. Este necesar să considerămefectul privind dezvoltarea turismului şi influenţa sa asupra altorramuri (dezvoltarea industriei de confecţii, vânzarea aparatelor defotografiat şi filmat, instalaţii şi echipament sportive, mărfuripentru odihnă şi distracţii, servicii pentru ghizi, hoteluri,restaurante, presă, suvenire etc.).

Importanţă deosebită şi difuzare au căpătat serviciileconsultative în domeniul informaţiei şi perfecţionării administrării.Atare formă de servicii este extraordinar de variată. Astfel, au

Page 63: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

63

căpătat o extindere mare serviciile de audit: controlul activităţiicomerciale şi celei financiar-economice, elaborarea propunerilorpentru desăvârşirea sa, consultaţii în probleme de impozitare ş.a.Aceste servicii se pun la dispoziţie de întreprinderile independente.

Auditorii (inspectorii financiari) – sunt persoane însărcinatesă-şi expună opinia competentă, responsabilă, de sine stătătoaresau să tragă concluzii privind situaţia financiară, să confirmelegalitatea sau să arate ilegalitatea operaţiilor, acţiunilor şiactivităţilor efectuate de client. Concluziile pregătite de auditori cuprivire la rezultatele controalelor, efectuate de ei, a stării situaţieifinanciare a clienţilor, de obicei, servesc drept bază pentruconfirmarea realităţii balanţelor oferite clienţilor, şi respectarea decătre ei (clienţii) a regulilor evidenţei contabile, ceea ce permite aefectua calcule şi plăţi ce ţin de plata impozitelor.

Alături de controale, auditorii pot să dea consultaţii privindevidenţa contabilă, impozitarea, managementul, marketingul şi înalte chestiuni.

Alt grup de tranzacţii de vânzare-cumpărare a serviciilorinclude operaţiile de supraveghere a circulaţiei de mărfuri:

– operaţii de transportare internaţională a încărcăturilor;– operaţii de transport expediţionar;– operaţii pentru păstrarea încărcăturilor;– operaţii de asigurare a încărcăturilor;– operaţii de calcule internaţionale şi multe altele.

Încasările de la serviciile de transportare a mărfurilor potalcătui o sursă importantă de venit pentru agenţiile internaţionalede comunicaţii aeriene, companiilor de transport naval, agenţiilorde rezervare prealabilă a biletelor şi locurilor, precum şi ahotelurilor. De exemplu, starea economiei în aceste ţări, precumGrecia şi Norvegia, în multe privinţe depinde de veniturile, carevin de la transportarea încărcăturilor străine cu vasele lor. Peinsulele Bahamas venitul obţinut din turismul străin esteconsiderabil mai mare decât de la exportul de mărfuri.

Tranzacţiile de comerţ exterior de vânzare-cumpărare arezultatelor activităţii de creaţie includ:

– tranzacţii comerciale cu rezultatele cercetărilor tehnico-ştiinţifice;

Page 64: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

64

– tranzacţii comerciale cu obiectele dreptului de autor.Operaţiile privind comerţul cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice cu

schimbul rezultatelor de producţie, investigaţiilor ştiinţifice şielaborărilor, având nu doar valoare ştiinţifică, dar şi comercială. Încalitate de marfă aici apar produse ale muncii intelectuale detipurile: brevete, licenţe, mărci comerciale, modele industriale,reprezentând o parte a aşa-zisei proprietăţi industriale, precum şicunoştinţe tehnice şi experienţă, unite sub numele de „know-how”,fapt ce presupune transmiterea cunoştinţelor şi experienţei prinoferirea documentaţiei tehnice, schiţelor, secretelor de producţie,care nu sunt supuse brevetării.

Comisioanele reprezintă ca atare plata pentru efectuareaoperaţiilor bancare, de asigurare, arendă sau închiriere (deexemplu, filmul „Războiul stelelor”), lucrări de proiectare,construcţie şi servicii de administrare. Lucrările de proiectare şi deconstrucţie, de regulă, se efectuează în cadrul operaţiilor „lacheie”, care presupun construcţia în bază de contract a capacităţilorde producţie, transmise în exploatare beneficiarului dupăasigurarea gradului lor complet de pregătire pentru darea înexploatare. Plata comisioanelor pentru serviciile de administrare,de obicei, este rezultatul unor contracte de management sauacorduri semnate anterior, conform cărora o firmă prezintă alteifirme personal administrativ pentru administrarea comună saufuncţiile de conducere specializate.

Cunoştinţele tehnico-ştiinţifice intră în circulaţieinternaţională fie în baza relaţiilor de vânzare-cumpărare (lavânzarea brevetelor), fie a relaţiilor apărute în legătură cuobţinerea dreptului temporar de folosire a rezultatelor în bazaacordurilor de licenţă internaţionale.

Operaţiile de licenţiere – acordarea dreptului din parteatitularului de brevet, numit licenţiar, altei părţi (sau firmei), numitălicenţiat, asupra utilizării industriale sau comerciale a invenţiei,care se bucură de protecţie prin brevetul de invenţie, pe perioadatermenului stabilit şi pentru o anumită recompensă.

Un alt grup al tranzacţiilor de comerţ extern de vânzare-cumpărare a rezultatelor activităţii creative îl alcătuiesc tranzacţiilede schimb contra echivalent a rezultatelor lucrărilor ştiinţifice de

Page 65: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

65

cercetare în domeniul ştiinţei, producţiei industriale, medicinii ş.a.Conţinutul tranzacţiilor vizate îl constituie îndeplinirea lucrărilorde proiectare şi construcţii, şi de cercetare ştiinţifică comune şi decomandă, executarea comenzilor pentru pregătirea documentaţieitehnico-ştiinţifice, utilajului ştiinţific, modelelor experimentale şi amaterialelor, efectuarea expertizelor tehnico-ştiinţifice,consultaţiilor etc.

Tranzacţiile de comerţ exterior privind comerţul obiectelor deproprietate intelectuală includ sfera vieţii spirituale şi seconcretizează în operaţiile de cesionare şi obţinere a dreptului de atraduce şi a publica literatură ştiinţifică şi artistică, punerea înscenă a spectacolelor de teatru, compunerea notelor şi interpretareaoperelor muzicale, regizarea comună a filmelor, închirierea şischimb de filme de cinematograf şi programe televizate.

4.1.3. Tranzacţii în baza relaţiilor de arendăTranzacţii în baza relaţiilor de arendă – darea în locaţie a

mărfurilor partenerului străin. Una dintre părţile tranzacţiei –arendatorul, oferă altei părţi – arendaşului – obiectul de arendă înfolosinţă exclusivă pe un anumit termen pentru o recompensădeterminată. În practica comercială internaţională, o răspândiredeosebită a căpătat arenda pe termen scurt denumită leasing.Obiectele de leasing foarte frecvent sunt instalaţiile industrialestandard (inclusiv complete), motoare de aviaţie, nave, avioane,maşini electronice de calcul ş.a.

Se cunosc două varietăţi de operaţii de leasing:– leasing financiar şi– leasing operativ.

Leasingul financiar – este o tranzacţie de arendă în care oparte considerabilă de riscuri şi beneficii, ce ţin de utilizareautilajului primit şi posesiunea acestuia, trec de la locatorul deleasing la beneficiarul de leasing, cu respectarea obligatorie a uneicondiţii din cele ce urmează:

– la expirarea termenului de valabilitate al contractului deleasing, dreptul de proprietate asupra activelor trece labeneficiarul de leasing;

– la expirarea termenului de valabilitate al contractului deleasing, beneficiarul de leasing are dreptul să cumpere acest

Page 66: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

66

utilaj;– termenul de valabilitate al contractului de leasing constituie

nu mai puţin de 75% din termenul activităţii utile adispozitivului, primit în leasing, independent de faptul dacădreptul la proprietate se transmite sau nu.

În tranzacţiile de leasing financiar participă trei părţi:arendaşul (beneficiarul de leasing), arendatorul (locatorul deleasing) şi furnizorul de utilaj. Arendatorul, care în aceastătranzacţie îndeplineşte funcţii pur financiare, încheie douăcontracte: de leasing – cu arendaşul şi contract de achiziţionare autilajului cu furnizorul. Utilajul (instalaţia) transmis în arendărămâne în proprietatea arendatorului, arendaşul are doar dreptulpentru folosire temporară. Arendaşul şi furnizorul de utilaj nu suntlegaţi între ei prin relaţii contractuale, totuşi arendaşul îşi alegesingur furnizorul.

În practica internaţională, în calitate de arendatori se manifestădeseori companii de leasing specializate independente, şi, deasemenea, băncile.

Leasingul operativ – prezintă în sine o tranzacţie, nu esteorientată la compensarea cheltuielilor arendatorului legate deobţinerea în arendă a utilajului şi, în primul rând, preţul acestuiutilaj în cursul termenului principal de arendă. Termenele acesteitranzacţii, de regulă, sunt mult mai mici decât termenele uzuriifizice a utilajului, ceea ce presupune darea în arendă denenumărate ori a obiectului de leasing operativ.

În leasingul operativ, cotele de arendare, de obicei, sunt maimari decât în cel financiar, întrucât arendatorul, neavând garanţiide recuperare a cheltuielilor, este obligat să ţină cont de eventualulrisc comercial, ridicând preţurile la servicii. În calitate de arendatorîn asemenea tranzacţii sunt, de regulă, firmele legate direct deproducătorii utilajului şi având o specializare comercială foarteîngustă.

Există două forme de leasing internaţional:– leasingul străin direct, în care acordul de arendă se încheie

între persoanele juridice din diferite ţări;– leasingul străin indirect, în care părţile acordului sunt

persoane juridice ale unei ţări, dar în capitalul arendatorului

Page 67: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

67

participă companii străine sau instituţii financiare. În prezento răspândire mai mare a căpătat leasingul indirect, controlatîn principal de băncile şi corporaţiile transnaţionale.

4.1.4. Tranzacţii cu active nematerialeObiecte de tranzacţii de comerţ exterior pot fi activele

nemateriale, care se folosesc peste hotare. Totodată, veniturileobţinute din utilizarea lor se numesc royalty. La activelenemateriale se atribuie mărcile comerciale ale firmei, brevetele,drepturile de autor sau alte tipuri de documente de expertiză,conform contractelor semnate care se numesc contracte de licenţă.Cu ajutorul royalty se achită la fel franchising-ul, adică un atareprocedeu de administrare a businessului în care o parte –franchiserul – vinde altei părţi independente – franciza, dreptul defolosire a mărcii comerciale a firmei sale, ceea ce prezintă un activimportant pentru franciză. Ca urmare, franchiserul pe termen lungajută partenerul în realizarea operaţiilor economice, furnizândsemifabricate şi articole de completare, prestând servicii demanagement şi punând la dispoziţie tehnologii.

Foarte des firmele recurg la procurarea licenţelor saufranchising străine după ce au obţinut succese în exportulproducţiei lor pe piaţa externă. Acest pas presupune să-ţi asumiobligaţiuni mai mari pe plan internaţional decât activitatea deexport. O mare responsabilitate este determinată îndeosebi defaptul când firma trebuie să trimită personal tehnic cu experienţă înstatul străin pentru ajutorul cumpărătorului de licenţe saubeneficiarului de franciză în crearea şi adaptarea capacităţilor salede producţie la fabricarea de articole noi.

4.1.5. Tranzacţii sub formă de investiţiiInvestiţiile străine prezintă deţinerea proprietăţii peste hotare,

de obicei, în cadrul unei companii în scopul de a obţine câştigfinanciar. Ele pot fi directe şi de portofoliu.

Investiţiile directe – o diversitate a investiţiilor străine careasigură nu doar veniturile, ci şi controlul asupra activităţii companieiîn urma procurării unei cote determinate ale acţiunilor ei.

Când două sau mai multe organizaţii posedă dreptul de

Page 68: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

68

proprietar pentru investiţii directe într-o companie, atunciefectuarea operaţiilor se determină prin noţiunea joint venture. Unanumit gen de întreprindere mixtă, cunoscută ca mixed venture, secaracterizează prin participarea organelor de stat în companiileparticulare.

De exemplu, pentru majoritatea considerabilă a firmeloramericane, nivelul vânzărilor producţiei practicate peste hotareprin investiţii directe depăşeşte de multe ori nivelul vânzărilorproducţiei americane, expediată peste hotare ca varietate de exportde mărfuri.

În ziua de azi, un număr preponderent de firme mari dispun deinvestiţii directe considerabile peste hotare incluzând fiecare tip debusiness, în special: dobândirea materiei prime, creşterea recoltei,fabricarea producţiei şi a componentelor sale, realizarea producţiei,precum şi prestarea diverselor genuri de servicii.

La investiţiile de portofoliu se referă investiţiile care daudreptul doar la căpătarea veniturilor din investiţiile lor. Prinurmare, deosebirea esenţială a acestui tip de investiţii de celedirecte constă în lipsa controlului asupra activităţii firmei careprimeşte investiţiile.

Investiţiile de „portofoliu” străine sunt importante aproapetuturor firmelor care efectuează operaţii internaţionale.

La ele se recurge, în fond, în scopul de a soluţiona problemelefinanciare. Departamentele financiare ale corporaţiilor, de obicei,transferă mijloacele dintr-o ţară în alta pentru a obţine venit multmai mare din contul investiţiilor de capital pe termen scurt. Ele, deasemenea, recurg la împrumuturi din diferite ţări. Activitateamajorităţii companiilor de peste hotare este conjugată cu utilizareaa două forme de administrare a businessului internaţional: exportulde mărfuri şi investiţii directe. Aceste firme acordă o influenţăfoarte însemnată asupra legilor de reglementare a fluxurilorbusinessului privat dintre ţări.

Page 69: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

69

5. METODELE DE PERFECTARE ŞI ORDINEADE ÎNCHEIERE A TRANZACŢIILOR

INTERNAŢIONALE

În activitatea comercială economică externă, se folosescmetode obişnuite pentru comerţul internaţional de perfectare atranzacţiilor comerciale externe. Cel mai răspândit dintre ele –semnarea contractului (acordului) de cumpărare-vânzare de cătrepărţile tranzacţiei (vânzător şi cumpărător). Contractul poate fisemnat de ambele părţi în urma negocierilor personale. În acestcaz, momentul încheierii tranzacţiei se consideră data semnăriicontractului de părţile prezente.

În unele cazuri, când negocierile personale n-au dus laînţelegeri în privinţa tuturor punctelor din contract, varianta finalăse determină prin corespondenţă prin Internet sau prin telefon. Maideparte una din părţi îşi asumă obligaţiunea de a pregăti textulconvenit al contractului şi, semnându-l, expediază ambeleexemplare ale contractului, unul dintre ele întorcându-lpartenerului. În atare caz, se consideră că contractul este semnatîntre părţile absente.

O altă metodă de perfectare a tranzacţiei de cumpărare-vânzare este acceptarea (înţelegerea) ofertei ferme a vânzătorului.Dacă în oferta fermă vânzătorul a inclus toate condiţiile tranzacţieiviitoare şi cumpărătorul a fost de acord cu ele, tranzacţia seconsideră încheiată, data încheierii acesteia este consideratămomentul primirii răspunsului de la cumpărători de către ofertantcu acceptarea necondiţionată. În atare caz, la existenţa unui acordal părţilor e posibil a nu perfecta un contract, deoarece el esteînlocuit de două documente – oferta şi acceptarea ei. Tranzacţiileperfectate prin asemenea procedeu, într-o mare măsură, suntrăspândite în practica activităţii firmelor de peste hotare.

În unele cazuri, metoda de perfectare a tranzacţiei de comerţexterior poate să servească acceptarea ofertei cumpărătorului decătre vânzător.

Ordinea semnării şi forma tranzacţiei de comerţ exterior sereglementează de legislaţia internaţională. Potrivit ordinii aprobateîn prezent, tranzacţiile de comerţ exterior trebuie să se încheie înscris. Prin formă scrisă a tranzacţiei se subînţelege nu doar

Page 70: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

70

perfectarea documentului (contractului), ci şi schimbul de scrisori,telegrame, telexuri semnate de reprezentanţii părţii lor directoare şia poştei electronice (prin Internet).

Forma şi ordinea semnării tranzacţiilor de comerţ exterior decătre reprezentanţii ţării noastre se stabilesc, de asemenea, delegislaţia internaţională şi nu depind de locul încheierii acestortranzacţii. Tranzacţiile trebuie să fie semnate de două persoane.Dreptul de a semna asemenea tranzacţii îl au conducătorul şiadjuncţii săi din această organizaţie, conducătorii firmelor carefăceau parte din componenţa acestei organizaţii, dar şi persoaneleîmputernicite prin procuri semnate de conducătorii organizaţiilorpersonal, dacă statutul organizaţiei nu prevede altfel. Cambia şialte angajamente băneşti, oferite de organizaţii, cu împuterniciri dea efectua operaţiile de comerţ exterior, trebuie să le semneze douăpersoane – conducătorul şi adjunctul conducătorului unei astfel deorganizaţii şi de contabilul acestei organizaţii sau de persoanaîmputernicită prin procură, semnată de conducătorul şi contabilul-şef al organizaţiei.

Prenumele şi numele persoanelor care au potrivit funcţieidreptul semnării în tranzacţiile economice externe, precum şidreptul semnării cambiilor şi altor angajamente băneşti suntindicate în Extrasul din Registrul de Stat cu privire la conducătoriiîntreprinderii şi în Fişa cu modele de semnături şi amprente aleştampilei întreprinderii. Prenumele şi numele persoanelor,posedând procuri pentru semnarea tranzacţiilor de comerţ extern,nu se publică.

Drepturile şi obligaţiile părţilor în tranzacţia de comerţexterior se stabilesc prin legea locului perfectării ei, dacă altcevanu este fixat de acordul ambelor părţi. Apariţia şi stingereadreptului de proprietate asupra obiectului tranzacţiei se stabileşteconform legii după locul perfectării, dacă altceva nu este fixat deacordul părţilor. Dreptul de proprietate asupra mărfii, aflată îndrum, se determină după legea ţării, din care a fost expediată, dacăaltceva nu este stipulat în acordul părţilor.

Page 71: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

71

5.1. Pregătirea tranzacţiei. Contractanţii şi principiilede selectare a lor

Selectarea contractantului (partenerului) – una dintre sarcinileimportante pentru încheierea şi realizarea tranzacţiei. Contractanţiidin comerţul internaţional se numesc părţi, aflându-se în relaţiicontractuale de cumpărare-vânzare a mărfurilor sau de prestare deservicii de divers gen. În calitate de contractanţi străini ai unui stat,precum şi persoane fizice şi juridice ale acestora sunt statelestrăine, precum şi persoanele juridice şi fizice ale lor, fiind parteaopusă în tranzacţia comercială. Contractantul vânzătorului(exportatorului) este cumpărătorul (importatorul), alantreprenorului – clientul, al arendatorului – arendaşul, aldebitorului – creditorul ş.a.

Prin firmă se înţelege întreprinderea care efectuează activitateeconomică în scopul de a obţine venit. Firmele care se manifestăpe piaţa mondială se deosebesc după felul activităţii economice şicaracterul operaţiilor executate, după situaţia juridică, caracterulproprietăţii, apartenenţa capitalului şi controlului, volumuloperaţiilor.

După genul activităţii economice şi caracterul operaţiilorîncheiate, firmele-contractante pot fi industriale, comerciale, detransport, de asigurare, de engineering (de consultare), turistice etc.Potrivit situaţiei juridice, firmele, de regulă, sunt societăţi peacţiuni cu responsabilitate limitată (sau apropiate lor, formespecifice pentru legislaţia unor ţări).

După caracterul proprietăţii, se diferenţiază firme de stat,particulare, cooperatiste, pe acţiuni, iar după apartenenţacapitalului şi controlului – firme naţionale, străine şi mixte.

După volumul operaţiilor, firmele se împart în companii mari,medii şi mici, deşi în diferite ţări aceste noţiuni nu sunt similare.

În procesul de pregătire şi efectuare a operaţiilor de comerţexterior, participanţii recurg la studierea detaliată, atât a cerculuipotenţial de posibili contractanţi, cât şi a firmelor şi organizaţiilorconcrete cu care se încheie contracte. Studierea activităţiicontractantului este un element în efectuarea operaţiilor de comerţextern acceptat de toţi, căruia îi acordă atenţie toţi participanţiicomerţului internaţional. În condiţiile unei conjuncturi mondiale

Page 72: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

72

instabile şi schimbării bruşte şi neaşteptate ale ei, alegerea firmeistrăine – a partenerului, îndeosebi la colaborare pe termen lung, seface cu multă prudenţă.

Există multe condiţii specifice care determină alegereapartenerului comercial, dar sunt şi regulamentele generale de carese conduc comercianţii la efectuarea operaţiilor de export şiimport.

Alegerea contractantului într-o măsură mai mare depinde decaracterul tranzacţiei de comerţ exterior (de export, de import, decompensaţie etc.), precum şi de obiectul tranzacţiei. Totodată, apardouă întrebări: în care ţară şi la care contractant străin este maibine să cumperi (să vinzi) marfa necesară?

Selectând ţara, alături de priceperile economice, se ţine cont,mai întâi de toate, de întreg caracterul relaţiilor politico-comercialecu această ţară. Preferinţă se dă celor cu care se întreţin relaţii deafaceri normale, consolidate prin baza judiciar-contractuală, şi carenu admit, relativ la ţara noastră, discriminarea.

La alegerea firmei, este îndeosebi de important să studiezidiverse aspecte de activitate a partenerilor potenţiali, şi anume:

a) tehnologic – studierea nivelului tehnic al producţiei firmei,a bazei sale tehnologice şi a posibilităţilor de producţie;

b) tehnico-ştiinţific – informaţiile despre organizarealucrărilor de cercetare ştiinţifică şi experimentale în construcţie şidespre cheltuielile pentru ele;

c) de management – studierea organizării şi administrăriifirmei;

d) economic – estimarea situaţiei financiare şi a posibilităţilorfirmei;

e) de drept – studierea normelor şi legilor în vigoare în ţarapartenerului potenţial şi având o relaţie directă şi indirectă sprecolaborare.

Totalizând experienţa şi metodele generale de evaluare apartenerilor potenţiali, fiabilitatea şi rentabilitatea lor, se potremarca un şir de principii care admit apropierea obiectivă înalegerea contractantului.

În primul rând, e necesar a estima gradul credibilităţiipartenerului potenţial. Prin gradul credibilităţii firmei se

Page 73: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

73

subînţeleg indicii cantitativi ai activităţii, proporţiile operaţionale,capacitatea de plată, precum şi gradul de încredere acordat debancă.

În ansamblu, toţi indicatorii activităţii financiare de producţieai firmei în condiţiile de piaţă pot fi divizaţi în două grupe:generali şi privaţi.

La indicatorii generali se atribuie profitul net, obţinut defirmă; indicatorii rentabilităţii activităţii firmei, ritmurile creşteriivolumelor din vânzări şi active; componenţa calitativă şi structuracantitativă a capitalului circulant, existenţa în el a cantităţiisuficiente de mijloace de plată; corelaţia dintre capitalul fix şicirculant; corelaţia dintre capitalul propriu şi capitalul împrumutatş.a.

Indicatorii privaţi permit a face o analiză mai amănunţită aacelor laturi ale activităţii firmei, care sunt necesare pentru oestimare complexă şi multilaterală a ei ca partener potenţial.Printre ei se pot evidenţia indicatorii capacităţii de plată aicompaniei şi aşa-numiţii coeficienţi de lichiditate şi acoperire, cecaracterizează posibilităţile firmei de a dispune, în caz denecesitate, de o cantitate suficientă de mijloace de plată.

La indicii principali ai activităţii firmei se atribuie:a) Profitul net, obţinut de firmă.b) Volumul de vânzări ale firmei sau circulaţia lor.c) Rentabilitatea, determinată de raportul profitului net al

firmei la activele ei sau la întregul capital. Nivelul rentabilităţiiindică, de obicei, nivelul dividendelor plătite pe acţiuni. El serveştedrept criteriu fundamental în estimarea cotării firmei la bursa devalori.

d) Coeficientul randamentului capitalului calculat ca raportulvânzărilor firmei la activele ei. Acest indicator oferă o imaginedespre activitatea firmei ca producător de mărfuri, reflectăeficacitatea economică a activităţii ei din punctul de vedere alproducătorului.

e) Ritmurile creşterii capitalului firmei şi a volumuluivânzărilor ei.

f) Coeficientul interdependenţei financiare a firmei –indicatorul ce caracterizează predispoziţia firmei date la influenţa

Page 74: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

74

din partea grupărilor industrial-financiare. Se defineşte ca raportulcapitalului propriu al firmei la întregul ei capital.

g) Coeficientul de acoperire (indicele de solvabilitate) –caracterizează capacitatea de plată a firmei. Se determină caraportul capitalului circulant al firmei la angajamentele ei de scurtădurată.

h) Coeficientul cererii – caracterizează cererea la articolelefirmei. Micşorarea acestui indicator mărturiseşte fie stocarea demărfuri în scopuri speculative, fie despre faptul că mărfurile sebucură de cerere. Se calculează ca raport al volumului vânzărilorfirmei la rezervele materialelor de producţie.

Pentru estimarea prestaţiei firmei, se pot antrena un şir de alţifactori, asemenea precum numărul angajaţilor, numărul de filiale şireprezentanţe, dimensiunea suprafeţelor de producţie, gradul dediversificare al firmei (cu alte cuvinte, sferele de activitate şinomenclatura producţiei livrate), cota producţiei ce îl intereseazăpe partener în volumul total al producţiei firmei şi ramurii.

Un alt principiu important în selectarea firmei reprezintănemijlocit caracteristica ei de afaceri – reputaţia de afaceri(renumele).

Reputaţia firmei se determină amănunţit şi conştiincios laîndeplinirea obligaţiunilor, existenţa experienţei într-un anumitdomeniu al businessului, tendinţa de a lua în seamă propunerile şidorinţele contractantului şi de a soluţiona prin negocieri toatesituaţiile complicate care apar.

Reputaţia de afaceri a firmei nu este legată direct cu indicatoriiei de prestanţă şi, în general, este determinată de experienţa pe careo deţine o firmă sau alta în activitatea comercială în cursul uneiperioade lungi de timp.

Din numărul principiilor alegerii firmei contractante, putemnumi şi lua în consideraţie tranzacţiile trecute. La prezenţa altorcondiţii egale, comercianţii dau preferinţă acelor firme care s-auafirmat bine în trecut.

O anumită importanţă în alegerea partenerului poate servi şisituaţia sa pe piaţa dată: este el intermediar sau producător de sinestătător (consumator) al producţiei.

Comercianţii, de regulă, se străduie să înlăture verigile

Page 75: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

75

intermediare de prisos în operaţiile comerciale, ca să nu cedeze oparte de venit intermediarului. În acelaşi timp, serviciileintermediare se folosesc pe larg în acele cazuri când ele constituieo necesitate obiectivă. La alegerea intermediarului, firma seapropie la fel de meticulos.

Firmele comerciale, în unele cazuri, leagă achiziţionările cuvânzarea concomitentă a mărfurilor sale. O asemenea coordonare aoperaţiilor de import cu cele de export are însemnătate nu doarpentru extinderea vânzării, dar şi pentru un procedeu de plată multmai acceptat pentru mărfurile de import, cu atât mai mult, dacăeste necesară valuta convertibilă liberă. Din acest motiv,furnizorului străin care este concomitent şi cumpărătorulmărfurilor de export, i se dă anumită preferinţă.

5.1.1. Studierea contractanţilorAlegerea corectă a partenerilor comerciali este foarte

importantă, de aceea întreprinderile şi organizaţiile, aspirând laactivitatea economică externă, trebuie să organizeze bine şi săregleze metodic acest lucru. Ar fi o greşeală să recurgi lacolectarea informaţiei privind firmele-partenere numai în modepisodic sau în perioada de pregătire de negocieri cu ele. Aceastăactivitate trebuie efectuată permanent şi detaliat.

Lucrul comercial-operativ de studiere a firmelor-contractantetrebuie să includă:

a) colectarea prealabilă a datelor despre firma cu care sepresupune a duce negocieri sau încheiere de tranzacţii;

b) monitorizarea permanentă a activităţilor firmelor şiorganizaţiilor cu care au fost încheiate contracte;

c) evidenţierea şi studierea noilor firme şi organizaţii – posibilicontractanţi de export şi de import;

d) studierea sistematică a structurii pieţelor mărfurilor de firmăprivind articolele principale de export şi de import;

e) supravegherea activităţii firmelor-concurente, care joacărolul principal pe anumite pieţe de mărfuri.

Studierea firmelor, care funcţionează pe o anumită piaţă, seface prin colectarea informaţiei despre firmă şi sistematizareacunoştinţelor într-o anumită ordine. Pentru a obţine informaţia care

Page 76: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

76

ne interesează, contractanţii folosesc diferite metode şi surse,accesul la care poate fi primit prin sistemul care s-a stabilit pe piaţamondială. Acesta este un lucru obişnuit în practica oricărei firmeparticipante la comerţul internaţional.

Informaţia cu privire la firme, obţinută din diferite surse, seacumulează sistematic în dosarul firmei.

Criteriile după care se selectează materialele pentru dosar potfi împărţite în două grupe:

1) caracteristica generală a firmei: genul de activitate,nomenclatura producţiei şi comerţului, volumele producţiei şi altecomponente ce caracterizează firma şi rolul ei pe piaţa mărfii date;

2) aspecte speciale având relaţie nemijlocit cu încheiereacontractelor: situaţia financiară a firmei, solvabilitatea ei,asigurarea ei cu comenzi, cointeresarea în primirea comenzilor dela organizaţiile naţionale, elucidarea relaţiilor reciproce cu altefirme în înţelegerile de cartel şi alte înţelegeri cu diverse asociaţiimonopoliste. Aici se atribuie şi caracteristica de afaceri areprezentanţilor firmei cu care se prognozează colaborare.

Informaţia cea mai de preţ pentru dosar se considerăcunoştinţele obţinute atât prin familiarizarea personală cu firma,conducătorii sau proprietarii ei, cât şi în procesul negocierilorcomerciale. În calitate de surse suplimentare de informaţie suntutilizate datele din ghidurile firmelor, darea de seamă financiarăanuală a firmelor, informaţiile băncilor şi firmelor informativespecializate.

Dosarul firmei include un şir de documente pregătite specialde colaboratorii secţiei de activitate economică externă. La astfelde documente, obligatoriu a fi completate, se referă:

a) fişa firmei – document de bază în care se adună informaţiemultilaterală despre firma care ne interesează;

b) informaţii despre negocierile cu firma;c) informaţii despre relaţiile de afaceri.

Fişa firmei – prezintă în sine o anchetă, al cărei conţinut estegrupat după chestiunile principale, caracterizând diverse laturi aleactivităţii firmei studiate şi unde se indică:

– ţara, adresele poştală, telegrafică ale firmei, numărul de fax,şi adresa electronică (e-mail);

Page 77: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

77

– anul fondării firmei;– obiectele comerciale, de producţie (cu indicarea

caracteristicilor tehnice principale ale mărfurilor şinoutăţilor tehnice) sau caracterul serviciilor;

– capacităţile de producţie, rotaţia comercială, numărulangajaţilor sau alte date, ce caracterizează posibilităţile deproducţie şi volumul activităţii firmei (pe ani);

– datele despre situaţia financiară a firmei;– cunoştinţe privind filialele, întreprinderile-fiice, participarea

şi alte relaţii (de cartelă, financiare, personale etc.);– firmele concurente principale;– proprietarii, conducătorii firmelor, persoane care au contact

direct cu organizaţiile autohtone;– rotaţia, inclusiv cu organizaţiile autohtone;– momente negative ce caracterizează firma (neîndeplinirea

angajamentelor, reclamaţii, procese judiciare, de arbitraj ş.a.).Pentru selectarea şi sistematizarea informaţiilor despre firmă,

se foloseşte un grup vast de materiale ce caracterizează firma:informaţia operativă şi materialele firmei, datele din presaperiodică, Internetul, anumite monografii, registre, ediţii jubiliareşi de publicitate ale firmelor, dările lor de seamă anuale.

La completarea rubricilor principale din fişa firmei studiate,este necesar a sistematiza cunoştinţele ce caracterizeazămultilateral activitatea acesteia. Astfel, în capitolul desprecapacităţile de producţie, urmează a indica volumul producţieifabricate, numărul de muncitori şi slujbaşi, volumul suprafeţelor deproducţie, cantitatea de unităţi ale echipamentului.

În informaţia despre rotaţia comercială se arată număruloficiilor, secţiilor, magazinelor şi depozitelor, se aduc date privindrotaţiile anuale. Se indică ponderea firmei în producţie, în exportulşi importul mărfurilor corespunzătoare.

Cunoştinţele cu privire la situaţia financiară a firmei pot fiobţinute din darea de seamă financiară, care include: Bilanţulcontabil; Darea de seamă asupra rezultatelor financiare; Darea deseamă asupra circulaţiei capitalului propriu; Darea de seamăasupra mijloacelor băneşti; Anexe. Acest capitol conţine informaţii

Page 78: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

78

(pe ani) despre volumul capitalului (pe acţiuni, de rezervă, înobligaţii, de participare), rotaţii, dobânzi sau pierderi, informaţie cecaracterizează situaţia financiară a firmei (solvabilitatea, în carebănci s-a folosit şi se mai foloseşte creditul ş.a.). Este necesar ainclude date despre mărimea fondurilor de rezervă sau a capitaluluide rezervă al firmei. În capitalul de rezervă intră: beneficiulnerepartizat; rezervele legale, de asigurări, benevole; rezervele deacoperire a pierderilor extraordinare şi datoriile suspecte etc. Infor-maţiile despre capital este necesar a le aduce pentru anii în care auavut loc schimbări în volumul său.

În capitolul „despre legăturile firmei” se enumeră filialele şiîntreprinderile-fiice în care firma dată participă cu capitalurile salesau are cu ele alte legături cu indicarea gradului de participare saua caracterului legăturii (controlează în totalitate, dispune de unnumăr oarecare de acţiuni sau de o parte a capitalului acţionar(investit în acţiuni), posedă acorduri de brevete, este legată prindirectorul general, membrul administraţiei etc.).

În capitolul „asupra concurenţilor importanţi ai firmei” seindică ştiri despre concurenţi, ţară şi denumirea mărfii concurente.

În capitolul „asupra proprietarilor, conducătorilor de firme” secitează denumiri juridice şi nume de persoane fizice, care sunt defacto proprietarii firmei vizate. Dacă sunt câţiva proprietari, searată cota de participare a fiecăruia dintre ei în capitolul firmei.Pentru societatea pe acţiuni, se enumeră numele acţionarilor,posesori ai unei cote importante de acţiuni, se indică numeleconducătorilor firmei şi lucrătorilor, care dirijează afacerileactivităţii economice externe, inclusiv informaţiile privindcalităţile de afaceri.

Toată informaţia inclusă în Fişă trebuie să fie însoţită deindicaţia la care perioadă ea se referă, precum şi de referinţă lasursă.

La tipurile specifice de firme se referă firmele de agenţii. Îndosarul lor se înscriu data şi termenul de valabilitate a acordului deagenţie, volumul minim de vânzări, mărimea comisioanelor, tipulagenţiei, teritoriul.

În dosarul firmei un loc important îl ocupă informaţiile cu

Page 79: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

79

privire la negocieri şi cele despre relaţiile de afaceri. În acestedocumente, se fixează informaţia a cărei sursă sunt observărilepersonale şi impresiile lucrătorilor operativi, obţinute în procesulnegocierilor când se completează contractele şi se viziteazăîntreprinderile firmei. Informaţiile de acest gen sunt principale şicele mai preţioase la determinarea calităţilor de afaceri ale firmei şireprezentanţilor săi.

Informaţiile despre negocieri se alcătuiesc după finalizareaacestora cu firma. Principalele chestiuni pentru studiere:

a) obiectul negocierilor;b) rezultatul negocierilor;c) caracterul reprezentanţilor firmei care au purtat negocierile;

particularităţile;d) caracterul (laturile slabe şi puternice), cunoaşterea

problemelor comerciale şi tehnice;e) comportamentul firmei în timpul negocierilor;f) relaţiile de afaceri cu alţi parteneri.

Informaţiile despre relaţiile de afaceri, spre deosebire de celedespre negocieri, structurate după fiecare rundă de negocieri cufirma, se alcătuiesc o dată în an şi reflectă experienţa activităţii cufirma în această perioadă. Ele conţin date despre îndeplinireacondiţiilor contractului de către firmă, cointeresarea ei de lucrulpartenerilor, calităţile de afaceri ale firmei şi ale reprezentanţilorsăi, manifestate în procesul realizării contractului.

Dosarul firmei se completează sistematic, totodată, înainte deiniţierea unui nou an financiar şi la pregătirea tranzacţiilor mari,este raţional a colecta suplimentar informaţii despre situaţiafinanciară a contractantului, independent de existenţa acestor datepentru anii precedenţi.

Exemplu de FIŞĂ INFORMATIVĂ A FIRMEI poate fi:Firma ________________________________________________Adresa _______________________________________________Ţara _________________________________________________Adresa telegrafică __________Telex ________ e-mail _________Anul fondării __________________________________________Telefonul _____________________________________________Alte organizaţii autohtone care fac comerţ cu firma ____________

Page 80: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

80

I. Caracteristica generală a firmei:1. Caracterul activităţii: de producţie, comercială, de

antreprenoriat, de intermediere, de expediere.2. Cine este în raport cu noi: contractant, agent, concurent,

posibil contractant. Forma juridică: individuală, asociaţie,societate în comandită, societate cu răspundere limitată(SRL), societate pe acţiuni.

3. Forma de proprietate: privată, de stat, mixtă, străină.4. Apartenenţa capitalului: naţională, mixtă, străină.5. Nomenclatura producţiei.6. Nomenclatura importului.7. Ponderea în producţia (comerţul) naţională (mondial):

locul, cota, %.8. În care bănci se bucură de credit: denumirea băncii,

mărimea creditului.9. Proprietarii firmei (distribuirea capitalului pe acţiuni):

numele proprietarilor firmei/ denumirea companiei, cotacapitalului, %.

10. Firma-filială: denumirea, cota, %.11. Concurenţii cei mai importanţi: denumirea firmelor,

mărfurilor.12. Legăturile firmei cu alte companii (personale, comerciale,

financiare, de producţie, de patentă, de cartel): denumireacompaniei, caracterul legăturii.

13. Are legături cu reprezentanţii: – aparatului de stat prin … –partidului conducător prin …

Baza tehnico-materială: câte, unde sunt amplasate uzinele,depozitele, magazinele, staţiile de deservire tehnică, numărulangajaţilor etc.

14. Posedă un centru de cercetări propriu: da, nu, se planifică.15. Dispune de brevete proprii: da (puţine, multe), nu.16. Situaţia financiară a firmei: bună, satisfăcătoare, rea.17. Cu care alte ţări comercializează.

II. Indicatorii financiari şi economici1. Capitalul statutar achitat pe ani.2. Capitalul propriu.3. Obligaţii.

Page 81: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

81

4. Active.5. Dobândă.6. Efectivul personalului.7. Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice.

III. Personalul conducător al firmei:1. Nume, prenume – funcţia.2. …

IV. Caracteristica de afaceri a firmei:1. Acceptă condiţiile tipice ale partenerului: în întregime,

parţial, nu le acceptă. Îndeplineşte angajamentelecontractului: conştient, nu întotdeauna conştient,neconştiincios.

2. Respectă termenele furnizorilor: strict, nu întotdeauna, deregulă, nu.

3. Efectuează plăţile: la timp, cu oarecare întârziere, cuîntârziere mare. Forma de plată: valută în numerar, achitareprin virament (acreditiv documentar, incaso, transferbancar).

4. Susţine preţurile numite: ferm, moderat, încet merge sprecedări.

5. Mărimea rabatului prezentat: semnificativ, moderat,neînsemnat.

6. Calitatea mărfii livrată de firmă: bună, satisfăcătoare,redusă.

7. Acceptă angajamente de întâmpinare pentru achiziţii:adoptă, în silă, nu adoptă. Formulează pretenţii la calitateadocumentaţiei tehnice: deseori, uneori, niciodată.

8. Chestiunile controversate se rezolvă: pe cale amicală, cudificultate, prin judecată.

9. Au existat cauze de arbitraj: da, în anumite cazuri, deseori.10. Este cointeresată de lucrul cu noi: foarte, în silă, nu e

cointeresată. Oferă posibilitate de a vizita uzinele sale:oferă, în silă, nu oferă.

11. E raţional a susţine relaţii de afaceri cu firma: cu siguranţă,în anumite cazuri, n-are rost.

Page 82: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

82

V. Caracteristica reprezentantului firmei:1. Prenumele, numele.2. Funcţia.3. Vârsta.4. Naţionalitatea.5. Situaţia familială (căsătorit/ă, celibatar/ă).6. Numărul de copii.7. Studiile.8. Are proprietate personală şi mărimea ei.9. Apartenenţa la un partid politic.10. Câte limbi posedă.11. Anul angajării la firmă.12. Participarea la negocieri: deseori, n-a venit, venea rar.

Caracteristica de afaceri:1. Cunoaşte chestiunile economice: bine, nu prea bine, slab.2. Cunoaşte piaţa de mărfuri: bine, nu prea bine, slab.3. Se descurcă în chestiunile tehnice: bine, satisfăcător, slab.4. Soluţionează problemele: de sine stătător, nu le

soluţionează.5. Înclinaţie spre majorarea preţurilor: există, lipsesc.6. Susţine preţurile: ferm, nu ferm.

Calităţile proprii:1. Punctualitate: da, nu.2. Principialitate: da, nu.3. Iniţiativă: da, nu prea, nu.4. Insistenţă: da, nu prea, nu.5. Hotărâre: da, nu prea, nu.6. Încetineală: da, nu.7. Logică: da, nu.8. Educat: da, nu.9. Tactică: întotdeauna, nu întotdeauna.10. Comunicativ: da, nu.11. Corectitudine: da, nu.12. Pasiune: da, nu.

În principiu, fiecare organizaţie poate pregăti varianta sa dedosar de firmă, ţinând seama de specificul lucrului propriu pe piaţamondială şi de particularităţile contractanţilor săi. Pentru studierea

Page 83: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

83

contractanţilor străini, se pot utiliza nu doar canalele proprii deinformaţii, ci şi serviciile organizaţiilor şi instituţiilor de statspecializate. Astfel, un mare volum de informaţie este concentratîn Camera de Comerţ şi Industrie a RM, în organizaţiile obşteştiOPEM (Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova), înprezent reorganizat în Moldovan Investment and Export PromotionOrganisation (www .miepo .md).

5.1.2. Metodele de analiză a preţurilor la pregătireatranzacţiilor internaţionale

Activitatea comercială pe pieţele care funcţionează în sectoruleconomic mondial cu relaţii ale economiei de piaţă dezvoltate areun şir de particularităţi: schimbarea în permanenţă a corelaţieicererii şi ofertei la mărfuri, posibilitatea fluctuaţiilor esenţiale alepreţurilor, instabilitatea cursurilor valutelor străine, existenţaconcurenţei dintre producătorii de mărfuri. Factorii indicaţi au oinfluenţă considerabilă şi la organizarea activităţii comerciale asubiecţilor activităţii economice externe.

Organizarea activităţii comerciale în firmele, care practicăactivitate economică externă, se compune din trei etape:

– pregătirea tranzacţiei;– încheierea contractului şi– îndeplinirea angajamentelor luate.

Pregătirea pentru fiecare tranzacţie concretă include studiereaatât a chestiunilor cu caracter general, legate de un domeniucomercial concret, cât şi a informaţiei care se atribuie nemijlocit laobiectul viitorului acord (a se vedea fig.3).

STAREA BRANŞEI ÎN ŢARA SA

CONDIŢIILE COMERŢULUI INTERNAŢIONALAL OBIECTULUI VIZAT

ORGANIZAREA ŞI CONDIŢIILE COMERŢULUIOBIECTULUI VIZAT ÎN ŢARA PARTENERULUI

Fig.3. Ciclu de întrebări pentru studierea pregătirii tranzacţiilor

Page 84: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

84

Exportatorii şi importatorii în procesul de pregătire atranzacţiilor trebuie să studieze minuţios toată informaţia relativ laobiectul tranzacţiei proiectate, la situaţia şi perspectivele dedezvoltare a pieţei de mărfuri în cauză, precum şi la structurafirmei şi a grupului de contractanţi potenţiali. Pregătireatranzacţiilor internaţionale – este un lucru dificil şi complicat, carenecesită o calificare înaltă a colaboratorilor, de asemenea, eitrebuie să cunoască bine afacerea comercială, să posede un orizontlarg, o bogată experienţă, să se poată orienta corect în situaţiapolitică şi economică respectivă.

Pentru a poseda informaţie generală, comerciantul trebuie:1) să cunoască bine economia autohtonă, situaţia dezvoltării

acelei ramuri, mărfurile cu care se face comerţ;2) să posede cunoştinţe corespunzătoare în domeniul

economiei, condiţiilor de comerţ şi industrie, tradiţiilorcomerciale, condiţiilor de transport din acele ţări cu ai cărorcontractanţi a intrat sau are de gând să intre în relaţii deafaceri;

3) să studieze minuţios toate condiţiile existente pe piaţa mărfiivizate în ţara partenerului. Totodată, e necesar a acordaatenţie nu doar la astfel de indicatori, precum capacitateapieţei, condiţiile juridice ale comerţului, obiceiurilecomerţului şi politica comercială relativ la produsul dat, darşi canalele de desfacere, clientela, asortimentul necesar şiprezentarea produsului, precum şi volumul său de producereîn ţară, caracterul sezonier de consum, nivelul preţurilor şitendinţa de schimbare a lor, existenţa concurenţei şimetodele de lucru cu concurenţii, cantitatea de mărfuri cefac concurenţă etc.

Comerciantul trebuie să fie la curent cu toate modificăriletehnice şi modernizările în producţia şi vânzarea produsului său.La elementele cele mai responsabile în pregătirea tranzacţiei co-merciale se referă analiza preţurilor curente de pe piaţa mondială şistabilirea nivelului preţurilor contractuale. Acest lucru include însine colectarea informaţiei privind preţurile curente pe piaţamondială, sistematizarea ei şi analiza, determinarea tendinţelor în

Page 85: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

85

schimbarea preţurilor de piaţă şi aducerea lor la condiţiile viitoareitranzacţii concrete. Studierea preţurilor pe pieţele de mărfurimondiale necesită o cunoaştere clară a varietăţilor de preţuriexistente pe piaţa economică.

Se disting preţurile producătorilor, cu ridicata/angro şipreţurile cu amănuntul/în detaliu, în dependenţă de existenţaverigilor intermediare pe traseul de la producător (exportator) laconsumator (importator).

Preţurile producătorilor reflectă toate cheltuielile băneşti aleexportatorului (întreprinderii, firmei) pentru confecţionarea şirealizarea producţiei. Când se efectuează trecerea de la preţurileproducătorului la cele cu ridicata şi apoi la preţurile cu amănuntul,ele cresc din contul adaosului comercial, care trebuie să acoperecheltuielile verigilor cu ridicata şi cu amănuntul şi să le asigure unanumit venit. Cu cât mai multe verigi intermediare, cu atât maimulte adaosuri de divers gen la preţ. Pentru unele mărfuri,cheltuielile în verigile de vânzare (inclusiv publicitatea) pot sădepăşească 100%. În dependenţă de faptul unde se vinde produsul– pe piaţa internă sau pe cea externă – se deosebesc şi preţurile:preţuri interne şi de export. Preţurile de export, de regulă, sunt maimici decât cele de pe piaţa internă, acesta fiind rezultatulconcurenţei acute pe pieţele mondiale. La analiza dinamiciipreţurilor şi determinarea nivelului lor, de obicei, se folosesc un şirde indicatori valoroşi: preţurile contractuale, cotările la bursă,preţurile informative, preţurile de catalog, indicii preţurilor etc.

Preţurile contractuale – reflectă nivelul real al preţurilormărfurilor de calitate determinată în condiţiile respective defurnizare şi plată.

Cotările la bursă – preţurile produselor, care secomercializează la bursele de mărfuri, sunt preţuri potrivitcontractelor reale, care se efectuează în condiţii unificate în raportcu calitatea, volumul şi termenele de furnizare, de valută, de platăetc.

Preţurile de licitaţie – sunt aproape de cele cotate la bursă,deoarece reflectă preţurile reale din tranzacţiile reale.

Preţurile informative – sunt preţurile publicate de vânzătoriide materii prime, precum şi de asociaţiile lor. Ele nu reflectă

Page 86: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

86

nivelul real al preţurilor contractuale, distingându-se de ele dupămărimea reducerilor oferite de vânzători cumpărătorului. Spredeosebire de cotările la bursă, preţurile informative sunt publicatemai rar, exactitatea lor ca indicator al nivelului real al preţuriloreste mai mică.

Preţurile curente şi lista de preţuri curente – indicatorulpreţurilor la produsele finite destinate pentru consum şi producţie.Preţurile de catalog, în esenţă, sunt similare cu preţurileinformative la materiile prime.

Preţurile de ofertă. Drept răspuns la cerinţele cumpărătoruluicointeresat de achiziţia mărfii, vânzătorul trimite oferta de vânzare,care conţine condiţiile presupuse de livrare, plată şi preţuri. Pentrumulte mărfuri, îndeosebi maşini şi instalaţii, preţurile de ofertesunt, în esenţă, unica sursă de informare despre nivelul preţurilorpe piaţă. Preţurile de oferte diferă de preţurile contractuale,deoarece sunt corectate în procesul negocierilor. De altfel, înîntregime preţurile de oferte, de asemenea, reflectă nivelulpreţurilor reale comparativ cu preţurile de catalog şi preţurileinformative, întrucât la stabilirea lor, vânzătorul ia în consideraţiesituaţia cererii, particularităţile cumpărătorului, specificulcondiţiilor tranzacţiei etc. Indicii preţurilor prezintă, ca atare,indicii relativi, aceştia reflectând dinamica preţurilor, însă nu oferăo imagine a nivelului lor. La analiza dinamicii preţurilor, pot ficonsideraţi şi alţi indici care oglindesc tendinţele de formare apreţurilor pe pieţele de mărfuri. Aşadar, pentru a percepe corectformarea preţurilor pe pieţele cu articole finite, precum şi pentru adetermina nivelul preţurilor, pot fi utilizaţi indicii indirecţi –preţurile la componentele principale de cheltuieli de producţie(datele despre salarii şi productivitatea muncii în ramurile careproduc articolele respective, dinamica şi nivelul preţurilor lamateriale etc.).

În timpul de pregătire a tranzacţiei pentru stabilirea niveluluipreţului curent, este necesar a face o analiză a preţului ce s-aformat în momentul dat pe piaţa acestui produs. Pentru analizapreţurilor, se aplică metodele comparativă şi de calcul (a se vedeafig.4).

Page 87: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

87

Metoda comparativă – presupune prezenţa informaţieisuficiente despre preţuri care se sistematizează şi se aduce în stareace ar admite a trage concluzii argumentate cu privire la nivelulpreţurilor în momentul încheierii şi efectuării tranzacţiei.

Metoda de calcul – de obicei se întrebuinţează la insuficienţasau lipsa preţurilor şi constă în calcularea după formule speciale aeventualului nivel de preţuri. Totodată, se iau în consideraţiepreţurile la articolele similare, cheltuielile de producţie şi alţiindici.

Fig.4. Metodele principale în analiza preţurilor

Aplicarea unei sau altei metode depinde de obiectul viitoareitranzacţii. Metoda cea mai simplă de analiză a preţurilor –studierea nivelului cotărilor bursiere pe baza burselor principale şidinamica lor pentru o anumită perioadă, spre a determinatendinţele corespunzătoare în viitor. Totodată, ar fi de dorit să sedispună de date despre preţurile tranzacţiilor reale.

Preţurile de bursă corespund nivelului mediu al preţurilorpe piaţa mondială, întrucât la burse se încheie un numărconsiderabil de tranzacţii (zeci, sute, mii de tranzacţii zilnic) şi înele pot fi aduse informaţii la începutul, la mijlocul şi la sfârşitulzilei.

În calitate de exemplu putem aduce modelul Buletinului decotări la bursele metalelor din Londra (a se vedea tab.3).

METODELE ANALIZEI PREŢURILORLA PREGĂTIREA TRANZACŢIILOR

COMPARATIVĂ,prevede analiza:

DE CALCUL,include:

– Cotările la bursă– Preţurile de licitaţie– Preţurile informative şi de

catalog

– Metoda de preţuri specifice– Metoda calculării cu aproximaţie

Page 88: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

88

Tabelul 3. Preţurile oficiale la BML

Metalul

Cu livrare imediată Cu livrare peste 3luni

Cu livrare peste 15luni

Preţul dereglementare

Preţulcumpărăt

orului

Preţulvânzăto-

rului

Preţulcumpără-

torului

Preţulvânzăto-

rului

Preţulcumpără-

torului

Preţulvânzăto-

ruluiCupru 1547,0 1548,0 1547,0 1548,0 1490,0 1510,0 1548,0Staniu 6660 6680 6815 6820 7000 7100 6680Plumb 449,0 450,0 440,0 441,0 430,0 435,0 450,0Zinc 1340,0 1350,0 1320,0 1295,0 1200,0 1250,0 1350,0Aluminiu

1644,3 1645,0 1644,0 1645,0 1515,0 1625,0 1645,0

Nichel 8075 8100 7875 7900 7300 7600 8100* Cotările la cupru, plumb şi zinc se dau în lire sterline, celelalte – în dolari SUA.

După cum vedem, cotările permit nu doar aprecierea niveluluipreţurilor în momentul actual, dar şi să remarcăm aprecierea labursă a perspectivelor în schimbarea preţurilor pe viitor (în cazulnostru – după 3 şi 15 luni).

O astfel de metodă de analiză a preţurilor constituie o metodădestul de eficientă şi în practica comercială ea s-a adeverit.Experienţa de lucru cu mărfurile bursiere mărturiseşte căproducătorii de mărfuri pot să vândă produsul cu preţuri mai micisau mai mari decât cotările curente la bursă. Totodată, produsuleste propus mai jos de nivelul cotărilor bursei, atunci, de regulă,este de aşteptat mai departe micşorarea preţurilor la produsul realşi a nivelului cotărilor bursiere, comparativ cu preţurile dintranzacţiile reale. Aceasta poate fi susţinută de un anumit grup defirme pe calea operaţiilor speculative largi la burse. Asemeneaacţiuni deseori se întreprind la bursele de mărfuri şi, într-o măsurăconsiderabilă, pot crea o impresie incorectă privind situaţia realăpe o piaţă sau alta. Pentru a putea înlătura influenţa acestormomente speculative de durată scurtă, e necesară o analiză acotărilor bursiere pentru o perioadă foarte îndelungată: 3-4 luni saucu o jumătate de an până la momentul negocierilor şi încheiereatranzacţiei. Doar astfel de date vor permite a aprecia tendinţa pieţeişi a evita influenţa factorilor întâmplători.

Cotarea la bursă se aplică pe larg nu doar pentru a verificapreţurile înseşi ale mărfurilor bursiere, potrivit contractelor,

Page 89: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

89

realizate în afara bursei, dar şi pentru evaluarea producţiei finite,fabricată în afara mărfurilor bursiere (de exemplu, lâna, ţesăturiledin lână), precum şi pentru calculele preţurilor la materia primă,care urmează la producerea mărfurilor bursiere înseşi (de exemplu,metalele colorate: minereu, concentrat).

Acest fapt poate fi observat pe exemplul preţurilorconcentratului de zinc.

Pentru astfel de control, specialiştii adeseori se folosesc deformula care urmează:

X = [Pm(P - C) /100]V,unde X – preţul mondial stabilit pentru 1t de concentrat de zinc;

Pm – costul mediu pentru 1t de zinc la bursele din Londra sauNew York ale metalelor pentru o anumită perioadă (de la 6 lunipână la 1 an);

P – conţinutul procentual de zinc în concentrate;C – coeficientul ce ţine cont de pierderile de zinc la

prelucrarea concentratului de zinc de cea mai înaltă puritate (98%);V – valoarea estimată la prelucrarea 1t de concentrat în zinc

pur.Admitem că exportatorul a propus un produs concentrat de

zinc cu un conţinut de 69% de zinc la preţul de 120 dolari SUApentru 1t. Totodată: C = 9%, V = 6 dolari SUA, Pm= 250 dolariSUA. Trebuie de determinat fundamentarea preţului solicitat.

X = 250(69-96)6/100 = 900Decontul arată că preţul propus de exportator este mărit.Formula prezentată şi metoda de control al preţurilor

produsului concentrat de zinc sunt utile pentru analiza preţurilor şiale altor concentrate de metale colorate cu includerea în ea adatelor preţului de la bursă, coeficientului de pierderi şi preţului(valorii) la prelucrarea concentratului respectiv.

Pentru verificarea preţurilor la mărfurile cu caracter de masă,în afară de cotările la bursă, sunt utilizate, de asemenea, buletinelede brokeraj, preţurile informative, publicate în reviste şi ziarespeciale.

Relativ la mărfurile de licitaţie, ca material informativ servescpreţurile licitaţiilor respective. Deşi o serie de mărfuri, realizate lalicitaţii, se vând, la fel, în afara licitaţiei, însă, de regulă, preţurile

Page 90: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

90

lor se orientează după preţurile tranzacţiilor de licitaţie. Pentruaceasta este necesar să dispui de o informaţie în detaliu privindpreţurile mărfurilor realizate direct la licitaţii.

În caz că produsul nu se vinde pe pieţele speciale, ca metodăde analiză a preţurilor în perioada de pregătire pentru negocierisunt utilizate preţurile informative: din scrisorile de informare alefirmelor, preţurile de catalog, din ziare şi reviste, preţuriletranzacţiilor anumitelor firme conducătoare pe acest produs,precum şi informaţia privind nivelul reducerilor sau adaosurilor lapreţ.

În prezent, practic pe fiecare piaţă de mărfuri există câtevaediţii care publică regulat preţurile informative pe diverse pieţemondiale. Aceste preţuri se fixează după o anumită metodică şi potfi interne şi de export, să includă o anumită bază de livrare, unulsau alt adaos de comision etc., fapt de care trebuie să nu uitespecialiştii, care utilizează preţurile informative în practica lor.

Astfel, de exemplu, cunoscuta ediţie Metal Bulletin publicăun mare număr de preţuri informative pentru toate tipurile demetale şi articole confecţionate din ele.

Ca model se pot aduce preţurile informative ale exportatoriloreuropeni la metale la data de 25 iulie:

1 t suluri rulate la temperaturi înalte – 320-330 dol.;1 t tablă groasă – 385-405 dol.;1 t tablă medie – 389-400 dol.;1 t sârmă – 420-430 dol.;1 t plăci galvanice – 560 dol.

La analiza preţurilor de catalog, trebuie să dispui deinformaţie despre faptul în ce corelaţie se află nivelul preţurilor decatalog cu cele reale fixate în contract, precum şi să ţii cont detradiţiile şi obiceiurile comerciale stabilite.

De exemplu, preţurile la unele mărfuri pot devia în sus sau înjos de nivelul preţurilor de catalog, pot să coincidă exact cu acesteasau pot fi considerabil mai jos de cele de catalog (cu reduceri depână la 50%). Experienţa tranzacţiilor anterioare şi informaţiarespectivă vor ajuta businessmenii să determine tendinţa devieriipreţurilor efective de la cele de catalog.

Page 91: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

91

În lipsa preţurilor informative la produsul interesat, ne putemfolosi de preţurile informative ale unui produs analog.

În ultimii patru ani, preţurile la mărfurile de bursa atâtcombustibile, cât şi necombustibile au crescut considerabil. Pânăacum atenţia principală a organelor de directivă a fost focusată lamodificările pe pieţele de combustibil (îndeosebi de petrol), deşicreşterea preţurilor la mărfurile necombustibile de la bursă, deasemenea, au influenţat considerabil balanţa comercială şiritmurile de creştere în multe ţări.

Materialelor necombustibile de bursă le revine o cotă mult maiînaltă de mărfuri mondiale (aproximativ 14% în perioada 2000-2004), decât la combustibil (7% în aceeaşi perioadă). Ca şi în cazulpetrolului, multe ţări în curs de dezvoltare depind puternic demărfurile necombustibile de bursă fiind o sursă de venituri deexport – în 36 de ţări exportul de mărfuri necombustibile bursiereinfluenţează PIB-ul cu mai mult de 10%, iar în 92 de ţări eldepăşeşte 5%. Într-adevăr, în multe ţări cu venituri mici, o parteînsemnată de venituri se asigură doar prin câteva mărfuri debursă.

În afară de aceasta, preţurile la unele mărfuri necombustibilede bursă au crescut mai puternic decât preţurile la petrol: bunăoară,indicele alcătuit de FMI la preţurile pentru metale din anul 2002 s-a majorat cu 180% în calcul real, în timp ce preţurile la petrol aucrescut cu 157%. Ţinând seama de vulnerabilitatea însemnată amultor ţări relativ la fluctuaţiile preţurilor la mărfurilenecombustibile de bursă, dinamica pieţelor de bursă în viitor are oînsemnătate mare pentru economia politică. Unii observatorienunţă presupunerea că creşterea economică din China şi din alteţări mari în tranziţie la economia de piaţă, posibil, a condus laschimbări fundamentale ale tendinţelor de preţuri înalte stabile, înspecial la metale. Dimpotrivă, unii admit că preţurile la metale secoordonează cu pieţele determinante din cauza manifestărilorspeculative (Société Générale, 2006) şi se vor micşora constant şivor continua treptat să scadă în expresii reale, aşa cum s-aîntâmplat în cursul celei mai mari perioade a secolului trecut.

În prezentul capitol, aceste chestiuni se studiază prin

Page 92: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

92

intermediul: evidenţierii cauzelor profunde ale ultimei ridicări debursă şi confruntarea lor cu tendinţele anterioare; determinarearolului cererii crescânde la mărfurile de bursă din partea ţărilormari în tranziţie la economia de piaţă (îndeosebi China) şicomportamentul investitorilor financiari faţă de mărirea preţurilor;estimarea faptului în ce măsură nivelul înalt curent al preţurilorpoate deveni temporar sau constant.

Tendinţele de schimbare a preţurilor pe termen lung lamărfurile de bursă şi fluctuaţiile lor. Cu toate că s-au majoratrecent, preţurile la majoritatea mărfurilor necombustibile de bursăcontinuă a fi mai joase decât maximul lor istoric în expresie reală.În cursul ultimilor cinci ani, preţurile la mărfurile de bursăcădeau relativ cu preţurile la mărfurile de consum aproximativ cu1,6% pe an.

Această tendinţă descrescătoare, de obicei, se explică princreşterea productivităţii muncii în agricultură şi în sectorulmetalelor în legătură cu alte ramuri ale economiei. Însă încomparaţie cu preţurile la producţia din industria prelucrătoare,preţurile la mărfurile de bursă au încetat să scadă din anii 1990,deoarece globalizarea sectorului industriei de prelucrare a încetinitcreşterea preţurilor producătorilor. La calculele comparative cuanul precedent, preţurile la mărfurile de bursă pot să înclinesemnificativ de la trendul descrescător pe termen lung, întrucâtfluctuaţiile preţurilor depăşesc mult ritmurile medii în reducereapreţului real (o deviere standard în schimbarea anuală apreţului constituie aproximativ 11,5% la scăderea pe termen lung apreţului cu 1,6% anual). Fluctuaţiile curente pe pieţelemărfurilor necombustibile de bursă nu sunt neobişnuite încomparaţie cu perioadele trecute. Mai mult ca atât, fluctuaţiilepreţurilor la produsele alimentare şi la materia primă agricolă,după cum ne imaginăm, s-au micşorat în medie în cursulultimelor două decenii, deoarece diversificarea geograficăcrescândă a producţiei şi progresul tehnic au micşorat sensibi-litatea preţurilor la şocuri în domeniul ofertelor, de exemplu, înlegătură cu condiţiile atmosferice sau cu calamităţile naturale(FAO, 2012).

Page 93: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

93

Tabelul 4. Dependenţa de export a unor mărfuri necombustibilede bursă, (anii 2000-2012, %)

Ţara Cota din exportul total

Aluminiu

Surinam 47Tadjikistan 46Guineea 36Mozambic 26

Cacao Côte d’Ivoire 34Cafea Burundi 43

CupruZambia 41Chile 31Mongolia 20

BumbacBourkina Faco 42Benin 28

Peşte Islanda 30Republic of Seychelles 30

Sursele: Baza de date World Integrated Trade Solution, Banca Mondială;calculele FMI.

Cel puţin, în cursul ultimilor 50 de ani, preţurile la numeroasemărfuri necombustibile de bursă au scăzut în expresie reală,comparativ cu indicele preţurilor de consum (IPC). La începutulanilor 1990, globalizarea a dus la încetinirea creşterii preţurilor înindustria prelucrătoare şi drept rezultat preţurile la mărfurile debursă au încetat să se reducă relativ la producţia industrieiprelucrătoare. Însă preţurile la mărfurile de bursă sunt supuse unorfluctuaţii considerabile şi pot devia de la trend spre perioade delungă durată.

Preţurile la mărfurile necombustibile de bursă – în specialmetalele – sunt expuse puternic influenţei ciclului activităţii deafaceri.

Corelaţia dintre ritmurile creşterii economice şi schimbărileanuale ale preţurilor reale la metale constituie aproximativ 50%.Mai mult ca atât, aproape toate perioadele în care s-au produscreşteri mari în preţurile la metale ţineau de ritmurile înalte alesporului economiei mondiale. Preţurile mărfurilor agricole de

Page 94: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

94

bursă, de asemenea, tind să crească în perioadele de creştereciclică, însă reacţia lor este exprimată mai puţin convingătoaredecât reacţia preţurilor la metale, deoarece oferta este mult maiflexibilă, iar cererea pe venituri mai puţin elastică.

Indicele calculat de FMI pentru mărfurile de bursă (anul 1957= 100)

Sursele: Cashin, Liang, and McDermott (2000); Grilli and Yang (1988); baza dedate a FMI Commodity Price System; baza de date a ediţiei Handbook aoStatistics UNCTAD; calculele FMI. Datele privind preţurile pentru anul 2006 sebazează pe datele medii din perioada ianuarie-iunie.

Fig.5. Tendinţele modificării etalonului preţurilor pe termen lung

Preţurile deflaţioniste după indicele costului unităţii deproducţie în industria prelucrătoare

în industria prelucrătoare (ICU)

Preţurile deflaţioniste conform IPC SUA

Produsele alimentareMaterie primă agricolă

Metale

Materie primă agricolă

Metale

Produsele alimentare

Page 95: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

95

Estimarea ultimelor modificări. În cursul ultimilor patru ani,preţurile la mărfurile de bursă s-au schimbat foarte divers îndiferite subgrupe ale indicelui pentru mărfurile necombustibile debursă. În perioada din 2002 până în prezent, preţurile la metale aucrescut brusc (cu 180% în expresie reală), în timp ce preţurile laprodusele alimentare şi la materia primă agricolă au crescut maipuţin (cu 20% şi 4% respectiv). Drept rezultat, la cota metalelor aurevenit cca 90% din sporul total la 60% al indicelui alcătuit de FMIla preţurile pentru mărfurile necombustibile de bursă în perioadadin anul 2002 (tab.5).

Tabelul 5. Descompunerea indicelui alcătuit de FMI referitor lapreţurile mărfurilor necombustibile de bursă, anii 2002-2006

(Preţurile sunt estimate ca modificări reale; depunere cu dobândă, %)Preţurile în USD Preţurile în depunerile

speciale de tragere (DST)3

Creşterea Depunerecu dobândă Creşterea Depunere

cu dobândăToate mărfurilenecombustibilede bursă

60,1 100,0 45,3 100,0

Metalele 179,7 87,5 153,5 99,3Alimentele 19,9 7,7 8,9 4,6Băuturile 21,5 1,8 10,4 1,1Materia primăagricolă

4,3 3,1 –5,3 –5,0

Sursele: baza de date a FMI Commodity Price System; calculele FMI

Dinamica actuală a preţurilor la produsele alimentare şi la ma-teria primă agricolă este similară cu cea urmărită în aceleaşi etapeale ciclurilor precedente. În realitate, o oarecare creştere apreţurilor la produsele alimentare, care a avut loc în 2001, poate fiexplicată prin scăderea cursului dolarului SUA: preţurile reale laprodusele alimentare, exprimate în drepturile speciale de tragere(DST) FMI, în prezent sunt numai cu 9% mai ridicate decât cupatru ani în urmă, iar nivelul preţurilor în DST la materia primăagricolă mai jos decât în 2002.

Page 96: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

96

Până nu demult, dinamica preţurilor la metale se afla, deasemenea, în corespundere cu legităţile istorice, totuşi creşterea încontinuare a preţurilor la metale în anul curent a condus la faptulcă sporul total s-a dovedit a fi considerabil mai înalt decât celobişnuit. În special, sporul destul de puternic al preţurilor lametale, care poate fi explicat prin investiţiile capitale mici însectorul metalelor la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000,după perioada de reducere a preţurilor precedentă ei.

Unii analişti, la fel, emit ipoteze privind faptul că intensitateamajorării preţurilor în cursul ciclului actual a fost amplificată denoi factori – ponderea crescută, în economia mondială, a ţărilor încurs de dezvoltare în tranziţie la economia de piaţă (în specialChina) şi activitatea de investiţii a investitorilor financiari pepieţele cu mărfuri de bursă.

Rolul ţărilor în tranziţie la economia de piaţă. China s-atransformat într-o putere-cheie, influenţată asupra modificării depreţuri pe pieţele metalelor. În anii 2002-2005, Chinei i-a revenitaproape tot sporul consumului mondial de nichel şi cositor (tab.5).În cazul plumbului şi zincului, creşterea consumului în China chiara depăşit creşterea netă a consumului mondial. În privinţa acestordouă metale, cu care se efectuează cel mai mare volum de operaţiicomerciale externe (aluminiu şi cupru), şi a oţelului, atunci aportulChinei în creşterea economică a consumului a constituit 50%.Aceste cifre depăşesc contribuţia Chinei în creşterea mondială aPIB cu rectificări, alcătuind 29%, şi semnificativ mai mult decâtcota Chinei în fabricarea producţiei în mărime de 15%.Comparativ cu deceniul trecut, contribuţia relativă a Chinei lacererea mondială a mărfurilor de bursă a crescut considerabil, ceeace se explică atât prin ponderea sporită în economia mondială, câtşi prin creşterea deosebit de rapidă a producţiei sale industriale –inclusiv şi în ramurile ce fabrică mărfuri industriale pentru export– cu care este strâns legată cererea de metale. Alte ţări în tranziţiela economia de piaţă au adus o contribuţie esenţială în creareacererii pe pieţe de anumite metale, însă în totalitate rolul lor nu afost atât de mare, precum rolul Chinei (tab.5).

Oare cererea de metale atât de puternică a Chinei este

Page 97: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

97

temporară sau permanentă? Experienţa istorică arată că consumulde metale, de obicei, creşte paralel cu creşterea venituriloraproximativ până la nivelul de 15.000-20.000 dolari SUA percapita (conform parităţii capacităţii de cumpărare în dolari sauPPC) atât cât ţările trec prin perioada industrializării şi construiriiinfrastructurii (fig.5). La o creştere mult mai mare a niveluluiveniturilor, forţa motrice a sporului economic, într-o măsură maimare, de obicei, o constituie sfera de deservire şi de aceea creştereaconsumului la metale per capita începe a se opri.

Până acum China (având venitul real ţinând seama de PPC decca 6.400 dolari SUA pe cap de locuitor), în general, repetăexperienţa Japoniei şi Coreii în etapele iniţiale ale dezvoltării loreconomice. Consumul unor metale per capita în China parţial seexplică prin faptul că greutatea specifică a industriei în produsulintern brut al Chinei este mai înaltă decât cea tipică ţărilor aflateîntr-o etapă similară de dezvoltare economică. Acest fapt reflectătrecutul istoric al Chinei, precum şi o capacitate de concurenţăputernică a economiei sale şi transferarea fabricării producţieiindustriei prelucrătoare din ţările dezvoltate şi din alte ţări întranziţie la economia de piaţă – în China.

În perspectiva de durată medie, dezvoltarea rapidă a producţieiindustriale, activitatea de constructor şi necesităţile infrastructuriipot să susţină ritmurile înalte ale creşterii cererii statelor întranziţie la economia de piaţă a metalelor. Totuşi, o parte a cereriiînalte actuale poartă un caracter temporar – în special, având învedere că Guvernul Chinei şi-a asumat sarcina să corectezestructura dezvoltării în perspectivă pe termen mediu, reorientândparţial economia de la investiţii la consum. Pe lângă aceasta, Chinaprezintă un caz special, ţinând seama de proporţiile sale şi sprijinulputernic pe dezvoltarea industrială. Sectorul industrial al Indiei, deexemplu, are o parte considerabil mai mică în economie, şidezvoltarea economică rapidă de mai departe a Indiei înperspectivă pe termen mediu va exercita influenţă mai puţinevidentă pe piaţa metalelor decât în China.

Influenţa ce o exercită ţările cu economia în tranziţie asuprapreţurilor producţiei agricole este mai puţin evidentă. China şi altestate în dezvoltare rapidă, într-o mare măsură, au contribuit la

Page 98: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

98

sporul cererii mondiale (de exemplu, în cazul bumbacului şi cărniide vită). Totodată, acest lucru nu a condus în mod obligatoriu laridicarea preţurilor – preţul bumbacului, de exemplu, în 2004-2005a scăzut cu cca 20%.

De regulă, în ţările în curs de dezvoltare are loc modificareatreptată a structurii consumului de produse alimentare odată cucreşterea ponderii produselor cu un conţinut mare de proteină, aşaprecum carnea, produsele lactate şi felurite uleiuri (FAO, 2004).

De altfel, o asemenea substituire a produselor a început la unnivel considerabil mai mic al venitului în China şi în alte ţări – deexemplu, creşterea consumului de carne în China a fost deosebit deputernică în perioada când venitul per capita constituia mai puţinde 3.000 dolari SUA conform PPC. Contribuţia Chinei la creştereaconsumului pe pieţele unor mărfuri-cheie de bursă, astfel precumbananele, carnea de vită, porumbul şi bumbacul, a depăşit cota sapentru populaţie în cursul celei mai mari părţi a deceniuluiprecedent, în lipsa unor oarecare devieri evidente în tendinţa sprereducerea preţurilor reale. Acest fenomen poate fi remarcat relativîn India şi în alte ţări mari în tranziţie la economia de piaţă.

Va continua oare creşterea curentă a preţurilor la metale?Chestiunea principală, în special, pentru ţările exportatoare demetale, rezidă în faptul dacă creşterea curentă a preţurilor sedovedeşte a fi de lungă durată sau din nou se va manifesta tendinţacare este analizată mai jos – de scădere a preţurilor.

Evenimentele de pe pieţele de mărfuri futures admit apresupune că preţurile curente înalte nu se pot păstra înperspectivă de lungă durată. Preţurile futures la metale pentruurmătorii cinci ani vor fi aproximativ doar de 0,5 ori mai înaltedecât creşterea preţurilor în perioada din 2002 (în expresie realăpreţurile la metale scad cu 44%, comparativ cu nivelul actual.Această scădere contrastează cu preţurile futures la petrol, carerămân foarte apropiate de preţul de spot curent. În cadrul grupeimetalelor sunt anumite diferenţieri – de exemplu, preţurile futuresla aluminiu cu timpul scad mai puţin (cu 31%) decât preţurilefutures la cupru (cu 49% în expresie reală). Ţinând seama de acestlucru, se studiază rolul investitorilor financiari în stabilireapreţurilor la mărfurile de bursă. Analiza permite să presupunem că,deşi investitorii au jucat un rol anume în asigurarea lichidităţii

Page 99: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

99

pieţelor, există mai puţine mărturii ale faptului că investiţiilespeculative ar fi putut să devină un factor esenţial în dinamicapreţurilor la mărfurile necombustibile de bursă.

Preţul de piaţă la metalele de bază, de obicei, este aproape decheltuielile de producţie ale producătorilor finali (adică, relativpuţin mai eficiente) – îndeosebi în partea inferioară a ciclului(Deutsche Bank, 2006; a se vedea tab.6). În perioadele de avânt alactivităţii de afaceri, preţul de piaţă se poate ridica până la nivelulcare să depăşească de câteva ori cheltuielile de producţie, cu toatecă în ultimele două decenii el avea tendinţa să revină după câţivaani până la nivelul de depăşire nu prea mare a cheltuielilor. Încazul aluminiului, cuprului şi nichelului, raportul preţului de piaţăla cheltuieli se află în diapazonul 1,5-2,75 şi e similar cu cel saupuţin mai înalt de cel remarcat în punctul maxim la sfârşitul anilor1980. Atunci erau necesari aproape doi ani pentru ca preţul depiaţă să scadă de la punctul său maxim aproximativ până la nivelulcheltuielilor respective.

Pentru aluminiu, raportul preţului de piaţă la cheltuieli înprezent este mai puţin exagerat decât pentru alte baze de metale,fapt ce confirmă indicaţiile pieţelor futures la aceea că scădereapreţurilor, probabil, va fi nu atât de evident exprimată în cazulmetalului dat.

Valoarea producţiei deviază semnificativ cu trecerea timpului,în fond, ea reflectă preţurile la carburanţi, schimbările cursurilor şifactorii ciclici, precum dispunerea de lucrători calificaţi şi de utilaj.În anii 2002-2005, valoarea producţiei a crescut brusc în cazultuturor metalelor indicate în tabel – aproximativ cu 20-50% pentruproducătorii finali – şi un rol important l-a jucat aici creştereapreţurilor la carburanţi. Totodată, e evident că creşterea preţului depiaţă de două-trei ori în ultimii patru ani nu poate fi pe deplinexplicată prin structura cheltuielilor în ramură.

Deoarece cererea de metale, după cum se observă, sporeştesub influenţa ritmurilor tot mai înalte ale creşterii economicemondiale şi majorării rapide a veniturilor şi volumelor producţieiindustriale în asemenea ţări mari, precum China, reducereanivelului preţurilor la metale, actualmente înalt, în perspectiva dedurată medie va depinde de ritmurile şi valoarea extinderii ofertei.

Page 100: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

100

Pentru a reuni împreună în cadrul unei structuri mult maicomplete factorii de cerere şi ofertă, cu influenţă pe piaţametalelor, pentru aluminiu şi zinc – cărora le revin mai mult dedouă treimi din indicele alcătuit de FMI la preţurile pentru metale– au fost construite două modele paralele. Fiecare model constă dinpatru părţi.

În primul rând, cererea de fiecare metal se estimează cafuncţie a producţiei industriale şi a preţului real (relativ la preţurilede consum) pentru 17 grupe de ţări, cărora le revin în totalitate90% din consumul mondial de metal. Perioada alegerii îi constituieanii 1960-2005 şi formulele de echilibrare includ variabilaendogenă întârziată. Graţie dezagregării datelor despre consum, laun mare număr de grupuri de ţări şi folosirii producţiei industrialeca variabilă independentă, modelul în întregime cuprindedependenţa neliniară dintre consumul de metale şi venituri, cumeste indicat în fig.5.

Elasticitatea cererii estimată la produsele industriale este puţinmai înaltă pentru ţările în tranziţie la economia de piaţă şi ţările încurs de dezvoltare decât pentru ţările dezvoltate (pentru aluminiuea constituie 1,2 contra 1,0). Aceasta reflectă diferenţa în structuraindustrială şi o eficacitate mai joasă a producţiei ţărilor în curs dedezvoltare. Elasticitatea cererii la preţuri evaluată pe termen lungse află la niveluri joase, ceea ce se coordonează cu cercetărilerealizate mai înainte.

Al doilea element al modelului îl constituie funcţia deproducţie, care include informaţia privind planificarea majorăriicapacităţilor, precum şi a surselor termale ce reflectă elasticitateadupă preţuri. Luând în considerare că construirea noilor capacităţiîn ramură poate să dureze câţiva ani, informaţia despre proiecteleexistente ale producţiei este deosebit de importantă pentruestimarea ofertelor perspectivelor de durată medie. Pronosticulofertelor se bazează pe estimarea de expertiză a BirouluiAustralian al Economiei, Agriculturii şi Resurselor (ABARE,2006). În model se admite devierea ofertei aluminiului rafinat şicuprului de la pronosticul ABARE, în caz că preţul prognozatdiferă de preţul utilizat de ABARE.

În al treilea rând, echilibrul preţului coordonează preţul real

Page 101: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

101

curent la metale cu balanţa de piaţă (diferenţa dintre cerere şiofertă), cursul de schimb al dolarului SUA la DST (întrucâtpreţurile la metale sunt exprimate în dolari SUA) şi alte variabile.

În cele din urmă, pentru fiecare din cele 17 grupuri de ţări,echilibrările se estimează pentru determinarea legăturii dintreritmurile creşterii producţiei industriale şi PIB-ului. Acesteechilibrări sunt necesare, deoarece în Perspectivele dezvoltăriieconomiei mondiale se prognozează majorarea PIB-ului real, darnu a productivităţii industriale. Echilibrările se estimează pentru oselecţie mai scurtă, din 1990 până în 2000, deoarece interlegăturadintre producţia industrială şi PIB cu timpul se modifică.

Modelul evaluat se utilizează pentru a pregăti pronosticulcererii, ofertei şi preţurilor pe pieţele aluminiului şi cuprului pentruperioada anilor 2006-2010. Informaţiile introductive de bazăpentru modele servesc pronosticurile publicate în Perspectiveledezvoltării economiei mondiale (în care, la rândul său, se stabileşteoferta viitoare la metale) şi pronosticurile ofertelor pregătite deABARE (conţinând informaţia cu privire la oferta viitoare).

Rezultatele arată următoarele. Consumul de aluminiu şi cupruva continua să crească cu ritmuri rapide – în medie cu 5,6 şi 4,8%anual, respectiv – datorită extinderii rapide sperate a producţieiindustriale în ţările în tranziţie la economia de piaţă, de altfel,Chinei îi vor reveni circa 50% din viitoarea majorare a oferteiacceptate.

Către 2010, preţul real al aluminiului şi cuprului va scădea dela nivelul curent cu 35 şi 57% respectiv. Cu alte cuvinte, ofertacrescândă va putea satisface majorarea stabilă a ofertei lareducerea preţurilor. Scăderea preţurilor condiţionează îmbinareafactorilor:

1) Ultima rotaţie a creşterii preţurilor va exercita o oarecareacţiune de reţinere a ofertei.

2) ABARE prognozează o extindere esenţială a acţiuniiasupra ofertei în următorii 5 ani.

3) Se aşteaptă apariţia unei oferte suplimentare din cauza căpreţurile curente la metale depăşesc pronosticurile ABARE.

4) Pe lângă aceasta, pronosticul preţurilor reflectădescoperirea erorilor termelor în modele, întrucât ultima majorarea preţurilor a depăşit nivelul care putea fi prezis de modele în baza

Page 102: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

102

variabilelor independente ale lor. Modelul, în fond, explică 80-90% de modificări în preţurile reale la aluminiu şi cupru. Totodată,el nu a cuprins pe deplin comportamentul preţului în perioadapicului ciclic maxim.

Bineînţeles apare o incertitudine importantă în privinţa datelorprognozelor centrale la preţuri, fapt ce reflectă incertitudinearelativ la creşterea economică mondială, la ritmurile creşteriiofertelor şi modelelor econometrice.

Se prognozează că preţul la cupru va cădea relativ mai multdecât preţul la aluminiu. Acesta se coordonează cu preţurile pepieţele futures şi cu circumstanţele că raportul preţului de piaţă lavaloarea producţiei în prezent est considerabil mai înalt la cuprudecât la aluminiu (tab. 6).

În privinţa dinamicii preţurilor după anul 2010, chestiuneaprincipală constă în faptul dacă va putea oferta de metale săsatisfacă cererea în condiţiile creşterii puternice de mai departe aeconomiei. Spre deosebire de hidrocarburi, rezervele totale îndepozitele de metale practic sunt nelimitate.

Metalele de bază există din belşug – de exemplu, scoarţaPământului conţine respectiv 8 şi 5% de aluminiu şi fier. Astfel,baza de resurse a multor metale va ajunge pentru câteva secole,deşi doar o parte mică din aceste rezerve poate fi extrasă rentabilprin intermediul tehnologiilor respective. Mai mult ca atât, laprelucrare şi utilizare, metalele nu se distrug şi mai pot fi utilizate,fapt ce măreşte suplimentar termenul de estimare a serviciuluirezervelor.

Pentru comparare, conform evaluărilor Agenţiei EnergeticeInternaţionale (International Energy Agency), rezervele de petrolrămase vor fi suficiente pentru 70 de ani dacă se vor consumavolume medii anuale corespunzătoare perioadei 2003-2030.

Cu toate că gradul de concentrare al producţiei este înalt(cotei-părţi a trei state principale producătoare le revin 46% delivrări de aluminiu rafinat şi 41% de cupru rafinat), structurile depiaţă aflându-se în concurenţă şi în prezent producătorii nuîntreprind anumite tentative formale de a stabili un control asuprapreţurilor.

Acest lucru diferă de situaţia din branşa petrolului, în care omare parte de rezerve este controlată de statele-membre OPEC, şi

Page 103: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

103

există o tradiţie străveche de încercări pentru a reglementapreţurile. În lucrarea cercetătorului Gilbert (1996), sunt examinatecâteva încercări care s-au întreprins în trecut pentru a stabili uncontrol asupra preţurilor pe pieţele mărfurilor necombustibile debursă. Ele s-au arătat a fi fără succes vizând un şir de cauze,inclusiv apariţia surselor alternative.

Cu toate că termenul eficienţei de la investiţii în sector poatesă atingă trei-cinci ani (şi mai mult în cazul proiectelor de crearede noi producţii), în fond el este mult mai redus decât în branşapetrolului.

Tabelul 6. Valoarea bănească a producţiei unor metale de bază(în dolari SUA pentru 1 t )

Anul Faza ciclului

Cheltuieli limitate Preţulde

piaţă

Corelaţiapreţului lacheltuielile

limitateProducătorul

tipic

Producătorulcu eficienţămai mică

Alu

min

iul

1985 Fundul 1000 1200 1000 0,81988 Punctul

maxim1200 1400 2500 1,8

2002 Fundul 1000 1200 1400 1,22005 Avântul 1500 1800 1900 1,12006 Curentă - - 2500 1,4

Cup

rul

1985 Fundul 1000 1400 1400 1,01989 Punctul

maxim1300 1800 2800 1,6

2002 Fundul 1000 1500 1600 1,12005 Avântul 1200 2200 3700 1,72006 Curentă - - 6100 2,8

Nic

helu

l

1985 Fundul 3400 5300 4900 0,91989 Punctul

maxim4000 7400 13800 1,9

2002 Fundul 3700 6100 6800 1,12005 Avântul 4700 7300 14800 2,02006 Curentă - - 17400 2,4

Sursele: Brook Hunt Metal Consultants; Deutsche Bank (2006); calculele FMI.

Aceşti factori din domeniul ofertelor duc la reducereariscurilor preţurilor de durată lungă la metale şi, evident,

Page 104: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

104

deosebesc sectorul metalelor de piaţa combustibilului, pe carepresiunea sporită asupra preţului la care se aşteaptă se va conservaîn viitorul vizibil.

În prezent, preţul la petrol se menţine la un nivel înalt datorităcererii stabile de petrol, evenimentelor geopolitice şi capacităţilorde rezerve limitate. În capitolul Will the Oil Market Continue to BeTight FMI (Oare se va păstra deficitul de oferte pe piaţapetrolului?) în Perspectivele dezvoltării economiei mondiale dinanul 2005 se aduc justificări prin acte ale complicaţiilor îndomeniul ofertelor în branşa petrolieră care pot împiedicaînapoierea preţului de durată lungă la petrol la nivelul mediu alanilor 90 ai secolului trecut. În numărul acestor factori se observăpotenţialul limitat pentru majorarea protecţiei în ţările care nu suntmembre OPEC, precum şi lipsa stimulentelor pentru ţările-membreOPEC de a majora volumele de venituri în perspectivă de lungădurată într-atât, încât preţurile să cadă până la nivelul tipic pentrudeceniul precedent.

Perspectivele în sfera alimentaţiei şi a altor mărfuriagricole. După cum s-a menţionat anterior, dezvoltarea economicărapidă în ţările în tranziţie la economia de piaţă nu a exercitat oinfluenţă vădită asupra tendinţei în modificarea preţurilor de bursă laprodusele agricole. Preţurile la produsele alimentare şi la mărfurilede materii prime, de asemenea, sunt mai puţin sensibile la condiţiileciclice decât la preţurile metalelor. Evident, oferta reacţionează multmai rapid la schimbările situaţiei în agricultură decât în sectorulmetalelor, – de exemplu, de la roadă la roadă este posibilă tranziţiarapidă de la o cultură la alta ca răspuns la semnalele de valoare. Maimult ca atât, cererea de mărfuri agricole este un proces mai puţinciclic, şi, în consecinţă, mult mai previzibil.

Graţie acestor factori, preţurile de lungă durată la producţiaagricolă, în fond, se determină potrivit sporului productivităţiicare, după cum se aşteaptă, va dura datorită progresului tehnic(FAO, 2004). Preţurile unor mărfuri agricole – ca şi ale metalelor –suferă de acţiunea valorii crescânde a resurselor de producţie, înspecial îngrăşăminte, preţurile cărora sunt legate de preţulpetrolului. Potrivit estimării, adusă în lucrarea Baffes (2006),coeficientul mediu de transfer al preţurilor mult mai înalte ale

Page 105: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

105

petrolului la preţurile produselor agricole este egal cu aproximativ0,18. Acest factor (alături de modificările cursurilor de schimb),posibil, explică de ce ciclul curent al preţurilor la produselealimentare – deşi este posibil ca acesta să fie pozitiv –demonstrează o anumită stabilitate. Totuşi, după cum aratăexemplul cu bumbacul, perturbările din domeniul ofertelor ce ţinde condiţiile meteorologice, sunt factorul principal în modificărilepreţurilor în agricultură, iar în cazul unor anumite mărfuri,fluctuaţiile volumului roadei din an în an pot să prevaleze asupravalorii mult mai înalte a resurselor de producţie.

Pentru un grup nu prea mare de mărfuri, presiunea asuprapreţurilor exercitată de valoarea mult mai înaltă a carburanţilorpoate fi mult mai esenţială.

Acestea sunt mărfurile supuse puternic influenţeievenimentelor de pe piaţa petrolului, aşa precum zahărul (dincauza producţiei etanolului pentru motoarele automobilelor carefuncţionează cu mai multe tipuri de combustibil din Brazilia),cauciucul (substituentul cauciucului produs din petrol) şi, posibil,porumbul (se utilizează pentru producerea carburantului destinatmotoarelor automobilelor care funcţionează cu mai multe tipuri decombustibil din SUA).

În viitor, la preţurile producţiei agricole, la fel, se pot resimţimodificări în programele de susţinere a agriculturii în ţăriledezvoltate. Subsidiile la producţie şi la tarifele de import în ţărilecu economie dezvoltată influenţează sistematic reducerea unorasemenea programe de susţinere în speranţa că va duce la ridicareapreţurilor la unele mărfuri importante. După cum s-a arătat, astfelde reforme în agricultură vor avea consecinţe esenţiale în veniturilemultor ţări în curs de dezvoltare, deşi influenţa asupra preţurilormondiale la alimente, probabil, va fi mai mică decât fluctuaţiile dinan în an ce ţin de perturbările provocate de timp.

Concluzii. Ultima majorare a indicilor preţurilor la mărfurilenecombustibile de bursă, în măsură considerabilă, ţine de metale.Creşterea curentă a preţurilor la metale se intensifică din cauzadezvoltării economice în ţările în tranziţie la economia de piaţă,îndeosebi în China. Totuşi, în perspectiva de durată lungă se sperăla reducerea preţurilor la metale, comparativ cu nivelul curent înalt

Page 106: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

106

al lor, pe măsura dării în exploatare a noilor capacităţi, deşi,probabil, ele nu vor reveni la nivelurile trecute – parţial din cauzacă preţurile mai ridicate la carburanţi au dus la majorarea costuluide producţie. Cu toate acestea, termenele şi ritmurile reduceriipreţurilor nu sunt clare, deoarece la solicitarea curentă înaltă acapacităţilor şi cu mici rezerve de mijloace circulante materiale,pieţele reacţionează foarte sensibil chiar şi la schimbări nu preamari în cerere şi ofertă.

Din estimarea prezentată, se impun un şir de concluzii pentruexportatorii de metale. Organele de directivă în ţările exportatoaree necesar să asigure ca venitul curent neprevăzut să fie, în fond,economisit (aşa de exemplu, cum e cazul Chile) s-au utilizat înscopuri de susţinere a sporului viitor în ramuri, pe lângă mărfurilede bursă, bunăoară, prin intermediul investiţiilor în învăţământ,ocrotirea sănătăţii şi infrastructură. Transparenţa în sfera deimpozitare şi bugetară trebuie să ajute la asigurarea maximaleficientă a oricăror încasări bugetare suplimentare. Totodată,guvernele ar trebui să fie gata de micşorarea preţurilor şi să nupermită mărirea creşterilor cheltuielilor supraeconomice alenivelului permis în ramurile în care mai apoi va fi dificil de a lereduce, aşa precum remunerarea muncii în sectorul de stat.

Preţurile la mărfurile agricole s-au majorat într-o măsurăconsiderabil mai mică decât preţurile la metale şi pentruexportatorii acestor mărfuri întrebarea principală a politicii constă,ca şi înainte, în faptul cum să evităm fluctuaţiile preţurilor din anîn an. În linii mari, guvernele ţărilor exportatoare, precum şiţărilor-importatoare, trebuie să abordeze fluctuaţiile preţurilor lamărfurile de bursă – inclusiv şi la metale – de pe poziţiile„administrării riscurilor” şi să ţină seama de informaţia parvenităde pe pieţe privind preţurile şi fluctuaţiile în procesul deplanificare şi în cel bugetar. În plan mai amplu, guvernele ţărilorexportatoare de mărfuri de bursă trebuie, ca şi odinioară, să tindăcătre diversificarea economiei lor pentru a reduce sensibilitatea sala perturbările ce ţin de preţurile la mărfurile de bursă. FMI, deasemenea, este gata să-şi dea concursul în cazurile cu o vastăacţiune negativă a fluctuaţiilor pe piaţă la soldul operaţiilorexterne.

Page 107: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

107

Modelul pieţelor aluminiului şi cupruluiAnaliza referitor la tendinţele viitoare în schimbarea preţurilor

este fondată pe patru modele integrate de cerere, ofertă, preţuri lametale şi la producţia industrială. Conţine descrierea fiecăruiadintre aceste modele.

Cererea de metaleModelul pentru calcule are următorul aspect:

log Ci,t = ci + αi + log Ci,t-1+(βi + ωi Dummy2000)logIPi,t+γ log (Pt-1 / CPIt-1) + εi,t,

unde: Ci,t – consumul metalului în ţara i în perioada de timp t;ci – constanta specifică ţării;IPi,t – volumul producţiei industriale în ţara i în perioada de

timp t;P/CPI – preţul real la metale (în calitate de deflator se

utilizează IPC SUA); şiεi,t,– volumul rezidual.Calculele conform modelelor au fost efectuate după metoda

obişnuită a pătratelor minime (OPN) cu aplicarea datelor anualedin 17 grupuri de ţări pentru perioada din 1960 până în 2005.Echilibrarea cererii nu impune nici un fel de restricţii lacoeficienţii specifici c,α, β, ω şi γ în scopurile evidenţeicaracterului divers al ţărilor. Consumul de metale este strâns legatde producţia industrială şi legătura are un caracter aproape liniar.

Ţinând seama de dovezile obţinute prin intermediul testelorChou relativ la modificările în timp ale elasticităţii consumuluidupă volumul producţiei industriale într-un şir de ţări (o asemeneaschimbare a parametrului poate fi provocată de transformărilestructurii industriei), în model a fost inclusă şi variabilacondiţională a înclinării aflate la nivelul de unitate (1) în perioadaanilor 2000-2005 şi la nivelul nul (0) în timpul rămas.

Estimarea coeficientului pentru variabila condiţională aînclinării este în medie nu prea mare, dar statistic semnificativăpentru anumite ţări şi de aceea variabila condiţională a fostinclusă în model. Estimările medii ale coeficienţilor se aducîn tab.7.

Page 108: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

108

Tabelul 7. Estimările cererii de metallog Ci,t = ci + αi log Ci,t-1 –1 +(βi + ωi Dummy2000) logIPi,t +γi

log (Pt-1 / CPIt-1 + εi,t,)Aluminiul Cuprul

c -0,113 -0,736α 0,174 0,389β 1,128 0,921ω 0,008 0,000γ -0,050 -0,037

R corectat (Argentina, Brazilia, India,Indonezia, China, Coreea, Mexic, Rusia,Thailanda, Turcia, Africa de Sud)

0,85 0,87

Corelaţia în serie LM (valoarea p) 0,39 0,40

Heteroscedasticitatea White (valoarea p) 0,52 0,51Sursa: Calculele personale FMI, 2006

Remarcă. Estimările aduse ale coeficientului după metodaobişnuită a pătratelor minime (OPN) şi statistica regresiunii (cuexcepţia numerelor observărilor) prezintă ca atare valori mediisimple după toate cele 17 echilibrări estimate. Estimările au odistribuire anormală şi de aceea erorile standard nu se aduc.Elasticitatea cererii se cântăreşte după ratele de consum almetalului în anul 2005.

Datele utilizate în model privind consumul reflectă consumulprimar al metalului rafinat şi de aceea consumul repetat almetalului utilizat, în mod evident, în model nu se consideră.Această abordare a fost aleasă din lipsa datelor de distribuire dupăţări privind consumul repetat. Totuşi, evidenţa consumului repetatşi al producţiei ar trebui să nu se răsfrângă, în mod esenţial, asupraprognozelor preţurilor.

Estimările valorilor parametrilor sunt destul de stabile relativla schimbările perioadei de selecţii şi specificări ale termei preţuluireal.

Estimarea elasticităţii preţurilor se dovedeşte a fi similară prinutilizarea preţurilor producătorilor în schimbul preţurilor deconsum sau prin includerea în terme a preţului real de schimb dinţara dată. În specificarea prezentată se foloseşte doar Indicatorul de

Page 109: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

109

inflaţie a preţurilor al SUA pentru deflaţia preţurilor la metale înscopuri de simplificare a prognozării. Urmările unei ataresimplificări pentru pronosticul consumului global de metale suntextrem de mici, având în vedere valoarea mică a elasticităţii, şi – încazul lipsei termei cursului de schimb – tendinţele către lichidareareciprocă a erorilor pentru un grup de ţări. După cum este acceptatîntr-un astfel de gen de literatură, echivalările la cererea de metalnu includ preţurile altor metale, căci substituirea unor metale prinaltele este extrem de mică şi în perspectiva de durată medie estedoar moderată.

Funcţia de producţie. Oferta metalelor se fundamentează înbaza aprecierii de expert a Biroului Australian al Economiei,Agriculturii şi Resurselor (ABARE, 2006) şi termei elasticităţiipreţurilor. Pentru fiecare metal, ABARE aduce pronosticul săupentru oferte în care se consideră toate proiectele existente deextindere a ofertei. La devierile preţurilor conform modelului de lapreţul utilizat la ABARE, curba ofertei se corectează după cumurmează:

St = StABARE (St-1/ St-1ABARE)1-δ (Pt/PtABARE)δÎn această relaţie St semnifică oferta metalului în perioada de

timp t, iar Pt – preţul la metal. Variabilele cu indice ABARE, scrisdeasupra rândurilor, semnifică pronosticul Biroului Australian.Această specificare a fost, mai întâi, folosită în lucrarea Gately(2004), şi accesul analog a fost, de asemenea, folosit la pregătireaFMI. Ţinând cont de incertitudinea însemnată în elasticitateaofertei după preţ, parametrul δ îl obţinem în mod regulat distribuitîn gama 0,03-0,05. Pentru o perioadă de cinci ani, aceasta seexprimă în elasticitate de preţuri ale ofertei de aproximativ 0,16-0,26 pentru şocurile preţurilor permanente, şi elasticitate de circa0,002-0,04 pentru schimbările preţurilor care durează doar un an.

Egalarea preţurilor. Egalarea preţurilor corelează preţul realcurent la metale cu următoarele variabile independente:

(log Pt – logCPIt) = C0 + φ(log Pt-1 – logCPIt-1)+ χlog(USD/SDR)t+ μ + κ(log Ct-1 – logSt-1) + υt ,

unde C0 este constantă, USD/SDR – cursul de schimb al dolaruluiSUA la SDR şi t – trend temporar, iar log Ct – logSt reflectă

Page 110: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

110

balanţa de piaţă (adică diferenţa dintre consumul mondial şiproducţie). Calculele după model se efectuează prin metoda OPNfolosind datele anuale din perioada anilor 1960-2005. Calculeleprin egalări pentru aluminiu şi cupru sunt destul de coordonate. Cutoate acestea, modelul nu reflectă pe deplin dinamica preţurilor înperioadele maximurilor ciclice, ceea ce indică faptul că la rezervejoase preţurile reacţionează asupra indicilor economici principali înmod neliniar. În 2005 preţurile la aluminiu şi cupru erau mai susde valorile indicate de model, respectiv cu 7-14%, iar în 2006devierile constituiau 32 şi 58%. Aceste abateri, deşi sunt mari, nucontraziceau pe cele care au fost remarcate în ciclurile precedente,se indică faptul că nu au fost depistate dovezi esenţiale de influenţăconsiderabilă a investiţiilor speculative asupra dinamicii preţurilorla mărfurile necombustibile de bursă. Incertitudinea cu privire larelaţia dintre dinamica reală a preţurilor şi variabilele independentedin model a fost considerată în mod vădit la calculul pronosticuluipreţurilor.

Creşterea producţiei industriale. În sfârşit, pentru fiecare ţarădin cele 17, au fost efectuate calcule de echilibrare (notate mai josprin indicele IP) pentru a reflecta legăturile dintre ritmurilecreşterii producţiei industriale şi PIB. Calculele de egalizare aufost efectuate în scopul unei selectări mai scurte cuprinzândperioada 1990-2005, căci legătura dintre producţia industrială şiPIB cu timpul se modifică:

Δlog IPi,t = κi + λi Δlog GDPi,t + νi,t.În această ecuaţie de echilibrare κi şi λi sunt parametri

specifici fiecărei ţări, iar νi,t – mărimi restante.Pronosticul preţurilor. Calculele de egalizare au fost folosite

la pregătirea pronosticului preţurilor la aluminiu şi cupru înperioada 2006-2010. Datele principale incluse în model constituiepronosticurile PIB pentru fiecare grup de ţări (fapt care, la rândulsău, ajută la determinarea cererii viitoare de metale) şipronosticurile ofertelor pregătite de ABARE (conţinând informaţiedespre viitoarele oferte).

Pornind de la pronosticurile PIB, pentru fiecare grup de ţări secalculează volumul producţiei industriale. Odată cu preţul dinperioada precedentă, volumul producţiei determină cererea curentăde metale. Ofertele se determină în prealabil folosind pronosticul

Page 111: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

111

ABARE şi deosebirile dintre preţul real şi preţul obţinut princalculele ABARE. Balanţa de piaţă curentă (diferenţa dintreconsumul mondial şi producţie), la acelaşi nivel cu cursul deschimb şi IPC, apoi ajută la stabilirea preţului pentru perioadaurmătoare. În tab.8 este prezentat scenariul de bază al sporului deconsum al aluminiului şi cuprului pentru perioada prognozată.

Tabelul 8. Consumul de metale (Schimbările anuale în procente)1993-2002 2002-2005 2005-2010

Aluminiu 3,8 7,6 5,6Cupru 3,5 3,8 4,8PentruinformaţiePIB mondial 3,5 4,8 4,9

Sursa: calculele FMI, 2006.

Diagrama a fost alcătuită în baza modelării stocastice în felulurmător. Din trei echilibrări ale preţului la metal, cererii de metal şivolumului producţiei industriale au fost selecţionate mărimilerestante, care au fost adăugate la pronosticurile importanţelorcererii de metal, preţurilor la metal şi volumul producţieiindustriale pentru fiecare an. În echilibrările pentru cererile demetal şi volumului producţiei industriale, mărimile restante se iauperechi-perechi pentru toate 17 grupuri de ţări în scopurile păstrăriistructurii corelative concomitente ale ţărilor. În ansamblu,incertitudinea relativ la viitoarea traiectorie a preţurilor, deasemenea, reflectă incertitudinea faţă de viitoarele ritmuri globaleîn progresul şi extinderea ofertelor. Din acest motiv, randomizareaa fost efectuată în felul următor:

1) Ritmurile creşterii PIB-ului mondial se presupun a fidistribuite uniform în ambele părţi ale pronosticului de bazăWEO, prin faptul că ritmurile mondiale maxime de creşterea economiei depăşesc pronosticul de bază cu ½ puncteprocentuale, iar ritmurile minime rămân în urmă depronosticul de bază cu 1 punct procentual.

2) Ritmurile reale de creştere a ofertelor de metal (fărămodificarea preţului) se presupun anual până la 1% devieriprognozate de ABARE.

Page 112: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

112

3) Elasticitatea de durată medie a ofertei de metal după preţ seconsideră distribuită uniform în gama de la 0,16 până la0,26.

Definiţiile şi sursele datelor. Mărfuri necombustibile debursă – sunt metalele industriale, produsele alimentare, băuturile şimateria primă agricolă.

Conform clasificării efectuate de SITC (varianta revăzută329), mărfurile necombustibile de bursă le prezintă grupurile demărfuri notate prin codurile 0, 2, 4, 67 şi 68. Metalele şi pietrelepreţioase nu sunt incluse în analiză.

Includerea ţărilor. Analiza econometrică se bazează pe datedin 14 ţări şi 3 grupuri de ţări. Ţările examinate separat sunt:Argentina, Brazilia, India, Indonezia, Canada, China, Coreea,Mexic, Federaţia Rusă, SUA, Thailanda, Turcia, Africa de Sud şiJaponia. Grupurile de ţări le consideră EBP-12 (Austria, Belgia,Germania, Danemarca; Italia, Ţările de Jos, Norvegia, RegatulUnit, Finlanda, Franţa, Elveţia şi Suedia); EBP-4E (Grecia,Irlanda, Spania şi Portugalia) şi Oceania (Australia şi NouaZeelandă).

Preţurile mărfurilor de bursă. Datele cu privire la preţuri, îngeneral, sunt luate din baza de date a sistemului de preţuri lamărfurile de bursă (Commodity Price Sistem) FMI (SPMB). Înansamblu, datele pentru mărfurile de bursă în SPMB se găsescîncepând cu anul 1957.

Datele pentru anul 2006 reprezintă ca atare preţuri mediatepentru perioada ianuarie-iunie. Deoarece definiţiile se schimbau,indicii Grily şi Yang nu se lasă influenţaţi de datele din SPMB şide aceea ei se dau fără anumite schimbări sau reînnoiri. Preţurilefutures au fost luate din sistemul Bloomberg Financial Markets, LP(datele bursei de metale din Londra din 28 august 2006), precum şidin publicaţiile Commodity Daily Briefings de la 19 iulie şi 23 şi29 august 2006 ale firmei Barclays Capital.

Indicii generali ai preţurilor. Datele istorice în privinţapreţurilor de consum pot fi obţinute în banca de rezervă federalădin Minneapolis.

Indicele preţului de cost al unităţii de producţie în industriaprelucrătoare a ONU reflectă preţul de cost al unităţii de producţie

Page 113: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

113

de export din industria prelucrătoare (grupele SITC 5-8) din 24 deţări cu economie de piaţă.

Datele pentru perioada de până la 1960 sunt extrase dinlucrarea semnată de Cashin and McDermott, 2002, iar datele dinperioada de după 1960 – din baza de date a publicaţiei UNCTADHandbook of Statistics.

Exportul mărfurilor de bursă. Datele în privinţa exportuluimărfurilor de bursă sunt extrase din baza de date a BănciiMondiale – World Integrated Trade Solution. Exportul total demărfuri de bursă necombustibile primare este exprimat în procentefaţă de produsul intern brut (PIB). Dependenţa de exportulmărfurilor de bursă este evaluată utilizând raportul mediu alexportului cu PIB-ul ultimilor 5 ani pentru care datele suntînregistrate. În total, au fost clasificate 171 de ţări, dintre ele 12 auraportul exportului mărfurilor de bursă necombustibile la PIB maimult de 20%; 24 de ţări au raportul în gama de la 10 până la 20%;56 de ţări au raportul de la 5 până la 10%; 39 de ţări – de la 2,5până la 5%; 25 de ţări – de 1 până la 12,5%; şi 15 ţări au raportulvizat de mai puţin de un procent.

Consumul şi producţia de metale. Datele de consum şi deproducţie a metalelor au fost luate din publicaţiile BirouluiMondial de Statistică cu privire la Metale – World Metal StatisticsYearbook (pentru anii 1991, 1995, 2000, 2005) şi Metal Statistics(anii 1970, 1975, 1980, 1985 şi 1995). Datele culese din diferiteediţii au fost adunate împreună pentru a crea un şir temporar deconsum şi producţie a metalelor pe perioada din 1960 până în2005. În cazul oţelului, datele au fost acumulate după aceeaşimetodă cu folosirea publicaţiilor Institutului Internaţional alFierului şi Oţelului (The Internaţional Iron and Steel Institute)Steel Statistical Yearbook (1983, 1985, 1990, 1995, 2000 şi 2004).În sfârşit, datele cu privire la extragerea zăcămintelor de fier aufost luate din publicaţiile Serviciului Geologic Britanic – WorldMineral Statistics 1998/2002 (2004) şi World Mineral Production2000-04 (2006).

Consumul materiilor prime agricole. Datele despre consumulmateriilor prime agricole, în fond, au fost luate de la MinisterulAgriculturii SUA. Datele relativ la banane, cacao, crevete şi lână

Page 114: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

114

au fost luate din baza de date cu FAOSTAT a OrganizaţieiAlimentare şi Agricole. Datele de obicei figurează pe perioada1960-2005.

Indicii lansării producţiei. Datele în privinţa PIB-ului realcorectat după paritatea capacităţii de cumpărare (PCP) sunt luatedin publicaţia Băncii Mondiale – World Development Indicators(WDI) pentru perioada 1970-2004. Aceste date sunt exprimate îndolari SUA în preţuri constante ale anului 2000 cu rectificare laparitatea capacităţii de cumpărare. Pentru lărgirea cuprinderiiWDI, s-au folosit două baze de date: după posibilităţi s-a utilizatbaza de date a Organizaţiei Colaborării Economice şi Dezvoltare,iar în celelalte cazuri baza de date a ediţiei Perspectivele dedezvoltare a Economiei Mondiale. Datele cu privire la producţiaindustrială au fost luate din Haver Analytics, Global Insight,precum şi de la departamentele de statistică naţionale. Informaţiiledespre valoarea industrială suplimentară la PIB, creată deindustrie, sunt luate din WDI.

Alte variabile. Datele cu privire la populaţie au fost extrasedin următoarele trei surse: WDI, baza de date a ediţieiPerspectivele de dezvoltare a Economiei Mondiale şi din baza dedate a ONU – Population Information Network 39. Cursul deschimb al dolarului SUA la DST a fost luat din ediţia FMIStatistica financiară internaţională.

Modelarea interlegăturilor dintre operaţiile de speculă şipreţurile la mărfurile de bursă. În următoarea anexare estecaracterizată procedura evaluării aplicată la analiză.

Metodologia. Pentru controlul cauzalităţii, ţinând cont defaptul că preţurile de spot şi futures, precum şi poziţiile de speculăconţin o rădăcină unică, s-a folosit modelul vectorial în corectareaerorilor (MVCE). MVCE permite a controla cauzalitatea atât descurtă, cât şi de lungă durată: prima este determinată desemnificaţia coeficienţilor pentru membrii primei diferenţe, iar adoua – semnificaţia coeficientului pentru terma corectării erorii,când există legătura de cointegrare de durată lungă între niveluri.Calculele se efectuează după următorul model:

L–1

Page 115: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

115

Δyt = α(β′yt–1 + μ + ρt) +

1

1

L

i ГiΔyt–i + γ + εt ,unde yt = (st, ft, nt)′; st, ft şi nt reprezintă, respectiv, logaritmiipreţurilor de spot şi futures cu livrarea peste un an şi niveluluipoziţiilor necomerciale îndelungate pure; rangul cointegrăriialcătuieşte 1; numărul L pentru intervalele de întârziere a VAReste egal cu trei; 2 este vectorul 3 x 1 al coeficientului de corecţie;β constituie vectorul de cointegrare 3 x 1; {Гi} i=1L reprezintămatricele 3 x 3 ale coeficienţilor VAR; şi t este trendul temporarliniar.

Noi verificăm ipoteza principală a acţiunii poziţiilor despeculă asupra preţurilor de spot şi futures. Se folosesc datelesăptămânale medii (de marţi până luni) pentru preţurile lamărfurile de bursă (cotările Bloomberg) şi datele săptămânalepentru poziţiile de speculă pentru ziua de marţi a fiecăreisăptămâni, al cărei indice aproximativ servesc poziţiilenecomerciale pure, aduse de comisia cu privire la comerţul debursă pe termen al SUA – sunt definite ca poziţii, acceptate deinvestitori, care nu utilizează contractele futures în scopurileheading. Calculele includ perioada septembrie 1995-iunie 2006.Calculele după model se fac prin utilizarea regresiunilor glisantecu durata deschizăturii de 4-5 ani (234 săptămâni), care esteconsiderată o durată raţională a ciclului activităţii de afaceri şi operioadă suficientă pentru a cuprinde ultima majorare de preţuri.Au fost, la fel, încercate deschizături mai scurte, şi rezultatele dupăcalitate erau similare. Rezultatele au fost, de asemenea, destul destabile către schimbarea cantităţii de interval de întârziere (3-12),specificarea trendului şi numărului acceptat de echivalări decointegrare (0-2). În cele din urmă, ţinând seama de faptul că înlipsa cointegrării, testele de cauzalitate de durată scurtă pot fiiritante, noi la fel am apreciat modelele, accentuând atenţia doarasupra interlegăturii primei diferenţe. Rezultatul pentrucauzalitatea de durată scurtă nu s-a schimbat.

Rezultatele evaluărilor. Mai întâi se evaluează rezultatelevizând petrolul, utilizând graficele de estimare glisantă aparametrilor şi a gamelor de încredere – pentru a arăta cum ar

Page 116: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

116

putea fi rezultatele nefinisate ale acestei activităţi, – şi apoiprezentăm toate rezultatele într-un format simplu recapitulativ.

Petrolul. Legătura reciprocă este instabilă în timp. Însăsemnificaţiile glisante ale rangului cointegrării indică la faptul căcointegrarea, în general, există, ceea ce justifică studierea de duratălungă a cauzalităţii pornind de la importanţa coeficienţilor decorectare. Este interesant a constata că potrivit rezultatelorobţinute, în timp ce evaluarea coeficientului de corectare în ecuaţiapentru poziţia de speculă diferă esenţial de zero în cea mai mareparte a perioadei (zero, în fond, se află după limitele gamei deîncredere de 90%), contrariul este just în cazul ecuaţiei pentrupreţurile de spot şi futures. Aceasta înseamnă că în cazurile cândexistă interlegătura de durată lungă cauzalitatea urmează de lapreţurile de spot şi futures spre poziţiile de speculă.

Rezultatele sunt, spre surprindere, univoce. În ecuaţia pentrupreţul de spot (partea de sus) nici unul dintre intervalele deîntârziere ale preţurilor de spot şi poziţia de speculă nu diferăesenţial de zero pe durata unei perioade suficiente de timp (adicăgamele de încredere aproape întotdeauna includ zeroul). În ecuaţiapreţurilor futures (partea medie), al doilea interval de întârziere despeculă, deseori, este semnificativ, însă alte variabile nu suntastfel. Totuşi, gradul de influenţă speculativă asupra preţurilorfutures este foarte mic. În sfârşit, în ecuaţia pentru poziţii despeculă (partea de jos), primele intervale de întârziere a preţurilorde spot şi futures aproape întotdeauna sunt importante. Mai multca atât, semnificaţia R2 pentru această interlegătură constituie 36%contra 6-8% pentru celelalte două ecuaţii.

Alte mărfuri de bursă. După o studiere minuţioasă arezultatelor privind petrolul, în prezentul capitol se totalizează şi seconfruntă rezultatele pentru toate mărfurile de bursă. Noi numimvariabila importantă în interlegătura de durată scurtă cu altăvariabilă, în caz că cel puţin unul dintre intervalele de întârziereeste important la nivelul de cinci procente. Apoi se citeazăfrecvenţa observărilor asupra importanţei, utilizând următoriitermeni (gradul importanţei în raport procentual este în paranteze):întotdeauna important (mai mult de 90%), în general important

Page 117: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

117

(60-90%), uneori important (40-60%), rareori important (10-40%)şi niciodată important (mai puţin de 10%). Referitor la inter-legătura de durată lungă, noi indicăm frecvenţa de cointegrare,stabilitatea interlegăturii şi importanţa coeficientului de corecţie(aplicând regula indicată în alineatul precedent), precum şiimportanţa medie R2 pentru regresiuni.

Dintre metodele de calcul se folosesc mai frecvent metodelede valoare specifică şi calculul aproximativ.

Valoarea specifică reprezintă ca atare costul unităţii tehnico-economice a mărfii: unităţii de masă, unităţii de capacitate etc.Acesta este un indice aproximativ şi nu trebuie să ne bazăm doarpe el. Valoarea specifică poate să servească numai la comparareaîn prealabil a preţurilor, în linii mari, pentru utilajul care are ocaracteristică tehnică determinată.

La calculul preţului utilajului potrivit valorii specifice se ia încalcul şi aşa-numitul coeficient de blocare a preţului. Coeficientulde blocare a preţului îl reprezintă raportul valorii specifice amaşinii sau agregatului cu productivitate mai mare la valoareaspecifică a maşinii stereotipe sau agregatului cu randament maimic.

Preţul oricărei maşini în alte condiţii similare se schimbăodată cu schimbările randamentului său. În acelaşi timp,schimbarea preţului nu este direct proporţională cu schimbarearandamentului. De obicei, schimbarea valorii specifice a maşinii cusporirea capacităţii are loc în curbă descrescândă, cu alte cuvinte,cu cât mai mare este capacitatea, cu atât mai mică este valoareaspecifică a unităţii de capacitate.

În anumite cazuri, la stabilirea şi verificarea preţului mărfii, seaplică calculul aproximativ. Această metodă se practică atuncicând marfa în genere e lipsită de preţ (marfă bună, prima afacere),precum şi în cazul controlului suplimentar al datelor obţinute prinalte metode.

Metoda calculului aproximativ – aceasta este determinareavalorii mărfii prin sumarea valorilor elementelor componente:materiale, salarii, dispoziţii de plată etc. Totul se calculează înconformitate cu valoarea medie mondială şi se sumează. Utilizând

Page 118: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

118

această metodă, sunt posibile erori considerabile, deoarece multearticole incluse în calcul se determină cu aproximaţie.

Analiza preţurilor permite businessmenilor să stabileascănivelul preţurilor mondiale curente la articolele care-i interesează,dar deocamdată nu dă răspuns la întrebarea care preţ concret arputea să-l primească (sau să-l plătească) pentru marfă, ce constituieobiectul propriei operaţii de export-import. Pentru acesta e nevoiede a calcula preţurile contractuale. Este latura cea mai responsabilăa activităţii desfăşurate în perioada de pregătire a tranzacţiei.

Exportatorul sau importatorul trebuie să stabilească niveluloptim al preţurilor pentru o tranzacţie concretă. Metoda principală,aprobată în acest scop în comerţul internaţional, reprezintăstudierea preţurilor concurenţilor la mărfurile similare cuintroducerea corectărilor necesare în confruntarea caracteristicilortehnice, precum şi ţinând seama de diferenţele în condiţiilecomerciale de tranzacţii şi tendinţe de schimbare a preţurilor întimp. Acest lucru se numeşte recalcularea preţurilor.

Este necesar să ţinem seama că preţurile calculate în bazaevidenţei preţului de cost al producţiei şi venitului planificat nu potconstitui preţuri de comerţ exterior, deoarece reflectă cheltuieli demuncă individuale, dar nu social-necesare care să determinevaloarea reală a mărfurilor pe piaţa externă. În contracte nu seutilizează preţurile optime interne sau preţurile de livrare, cu atâtmai mult preţurile contractuale, purtând în majoritatea cazurilor uncaracter nerentabil şi deviind considerabil de la valoare. Aplicarealor în operaţiile comerţului exterior conduce inevitabil lanecompetitivitatea producţiei pe piaţa externă, sau la pierderivalutare serioase.

Drept bază în compararea preţurilor se iau caracteristiciletehnice ale produsului şi alte condiţii ale operaţiei de comerţ externplanificate.

Inserarea corectărilor se realizează într-o anumităconsecutivitate:

1. Mărfurile concurenţiale se aduc la scara mărfii de bazădupă indicii cantitativi (se calculează preţul unui articol, unitateade masă etc.). Totodată, e necesar de considerat rabatul pentruvolumul comenzii (poate să atingă 10-40%). Preţul unităţii de

Page 119: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

119

producţie trebuie să fie majorat cu o unitate ţinând seama descăzămintele prezentate.

2. Corectarea la completarea livrării este foarte importantă lacumpărarea (vânzarea) utilajului complet compus. În atare caz, dinpreţul publicat în materialul concurenţial, se scad preţurile acelorarticole de completare care vor fi obţinute pe altă cale (deexemplu, cumpărare la întreprinderile autohtone). Dacă încompletul de livrare a mărfii pe un material concurenţial lipsescoarecare piese, preţurile acestor articole se adaugă la preţul careeste în materialul concurenţial.

3. Recalcularea preţurilor concurenţiale în preţuri exprimateîn valuta tranzacţiei viitoare se efectuează după cursul valutelorrespective în momentul circulaţiei mărfii concurenţiale. Pentruofertele comerciale un asemenea moment va fi data propunerii,prelungită pe termenul indicat în ofertă de furnizare a mărfii.Pentru contractul, care nu prevede preţuri glisante – data livrării;pentru prevăzători astfel de preţuri – data trecerii la pierderi.Pentru preţurile de catalog se acceptă data finală de acţiune a însuşipreţului curent indicată pe el sau în scrisoarea de însoţire.

4. Preţul recalculat în valuta tranzacţiei apropiate sau în rubleconvertibile în valută străină duce la termenul tranzacţiei viitoareîn scopul de a ţine cont de schimbarea preţurilor la scumpireamărfurilor, inflaţiei mondiale şi modificării cursului valutar.Aceste schimbări se iau în consideraţie la recalcularea preţurilorpotrivit indicilor oficiali la timpul dat.

5. Condiţiile de plată influenţează preţul de export şi deimport calculat. În prezent, cele mai răspândite sunt decontărileprin virament bancar, adică ordin de plată în valută străină.Totodată, dacă pentru operaţiile de export decontările se efectueazădupă achiziţionarea mărfii, atunci preţul trebuie să fie mai sus cu omărime a dobânzii bancare pentru credit. Pentru operaţiile deimport cu plăţi incomplete, preţul ar trebui să fie mai mic. Laefectuarea plăţii în numerar, preţul, de asemenea, este mai josdecât la vânzarea în credit, cu o mărime a dobânzii bancare dincota creditată a preţului şi a cheltuielilor vânzătorului ascunse înpreţul de credit ce ţin de credit (valoarea asigurării creditului încompaniile de asigurare etc.).

Page 120: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

120

Pentru decontările preţului de comerţ exterior, condiţiile deplată, pe care le conţin materialele concurente în vigoare, duc lacondiţiile de achitare a plăţii în numerar. Corectările în condiţiilede plată se introduc dacă în materialul de concurenţă este indicatăeşalonarea preţurilor (termenul creditului) mai mult de 12 luni.

Aducerea la condiţiile de plată în numerar se efectuează dupăformula:

Кaduc. = [n/(i-1)] di (1+b)ni + R (1+b)nk [r/b + (1 – Cr/b)]unde di – plăţile noncreditare pentru marfă (de exemplu, avans,plăţi la expediere etc.) la preţul contractului;

b – dobânda bancară;ni – diferenţa (în ani) dintre data aducerii şi data plăţii după

contract;R – cota părţii creditate în preţul din contract;nk – diferenţa (în ani) dintre data aducerii şi data începutului

creditului;r – valoarea creditului (dobânda la credit);C – coeficientul influenţei de credit.Valorile coeficientului C pentru diferite combinaţii ale

mărimilor dobânzii bancare şi termenelor creditelor oferite suntprezentate în tab.9.

Tabelul 9. Mărimilor dobânzii bancare şi termenelor creditelorCreditulbancar Termenul creditului în ani (n)

6 0,891 0,866 0,842 0,820 0,797 0,776 0,754 0,7367 0,875 0,847 0,820 0,749 0,770 0,746 0,724 0,7028 0,859 0,828 0,799 0,770 0,744 0,718 0,694 0,6719 0,844 0,810 0,778 0,748 0,719 0,692 0,666 0,64210 0,829 0,892 0,758 0,726 0,695 0,667 0,640 0,61411 0,801 .0,759 0,721 0,685 0,652 0,621 0,592 0,56512 0,761 0,714 0,670 0,631 0,59 0,561 0,530 0,502

6. Prezentarea în baza livrării se realizează ţinând cont dediferenţa cheltuielilor în viitoarea tranzacţie şi concurenţilor lafapt, în condiţiile CIF – şi la asigurarea încărcăturilor.

7. Rectificarea la obţinerea rabatului se aplică cel mai

Page 121: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

121

frecvent la calculul preţului de import, deoarece vânzătorul, deobicei, care a expediat oferta comercială, înaintează în ea un preţoarecum ridicat. Cumpărătorul însă se străduie să obţină reducere,mărimea absolută a căreia se stabileşte în baza practiciiîndelungate de lucru comercial cu firmele-vânzătoare. Uneoriputem obţine rabat de 50%, în alte cazuri – doar 1%. Dacăinformaţia sigură cu privire la posibila mărime a reducerii lipseşteîn negocierile de obţinere a rabatului, la calculul preţului de importacesta se acceptă în mărime de 10-15%. Când la baza calcululuipreţului de import se ia preţul curent, rabatul poate fi obţinut de lapreţul de catalog de 50% şi mai mult – totul depinde de faptul câtde bine a fost aleasă politica negocierilor şi de alte circumstanţe.

8. Rectificarea deosebirilor tehnico-economice. Întrucât, deobicei, articolele firmelor care şi-au expediat ofertele lor sedeosebesc după parametrii tehnico-economici, preţurile anunţatede aceste firme pentru furnizări trebuie să fie corectate, adică să seţină seama de valorile şi neajunsurile acestor articole. În acestscop, sunt utilizate corectările în diferenţele tehnico-economice.

Preţurile concurenţilor (luate din materialele de concurenţă)conduc la preţul unui articol (de bază), în mod consecvent, lafiecare parametru tehnic: productivitate, capacitate etc. dupăformula:

C2 = C1 (N2 / N1)η;unde С1 – preţul articolului de bază;

N1 – însemnătatea pentru acest articol a parametrului tehnico-economic, cu care se compară;

С2 – preţul articolului comparat;N2 – însemnătatea pentru acest articol a parametrului tehnico-

economic; – coeficientul de stopare, care se află în limitele 0,6-0,8, în

funcţie de articol.După includerea corectărilor tehnice, se obţin în mod definitiv

preţurile recalculate în unităţi convenţionale de concurenţi în bazacărora se formează preţurile apropiatelor tranzacţii de export şiimport.

Pentru operaţiile de export, nivelul optim al preţurilor seadmite a fi considerată mărimea medie din preţurile recalculate în

Page 122: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

122

unităţi convenţionale de concurenţi. Însă la ieşirea pe piaţă, undeeste aprigă tensiunea luptei de concurenţă (de exemplu, cumaşinile şi utilajul în ţările dezvoltate industrial), e mult mai justde luat preţul cel mai de jos dintre cele recalculate în unităţiconvenţionale de concurenţi.

La stabilirea preţurilor la mărfurile de import, se consideră a fimaximale preţurile cele mai mici ale concurenţilor recalculate înunităţi convenţionale.

Analiza preţurilor şi calculul preţurilor de export şi import înpractica organizaţiilor de comerţ extern se perfectează princompletarea unei foi de concurenţă sau calculul preţului. Acest actîl gătesc lucrătorii operativi ai firmei împreună cu specialistul dinsfera conjuncturii şi preţurilor până la înfăptuirea negocierilor cufirma.

Foaia de concurenţă reprezintă un tabel comparativ de oferteale firmelor străine în privinţa condiţiilor comerciale şi tehnice,analizând şi confruntând pentru a determina oferta cea maiconvenabilă şi nivelul preţului tranzacţiei apropiate. În rubricilerespective ale foii de concurenţă se introduc: caracteristiciletehnice ale produsului, datele ofertelor de concurenţă, nivelulpreţurilor la tranzacţiile reale viitoare ale produsului dat, nivelulpreţului mondial mediu, cantitatea şi baza furnizării, condiţiile deplată, termenele furnizării şi alte condiţii comerciale care dovedesccaracterul fondat de încheiere a contractului la preţurile propuse. Îngeneral, foaia de concurenţă ajută la obţinerea datelor iniţialepentru a începe negocierile şi a determina tactica negocierilorviitoare. Preţurile fundamentate sau decontarea de export –document analog foii de concurenţă, dar alcătuit în perioadapregătirii operaţiei de export. În acesta se confruntă datele tehniceale produsului nostru şi ale produsului concurenţilor, preţurilemondiale medii şi scăzămintele posibile, se stabileşte preţul minimde export. Într-un tabel comparativ special de calcul al preţului deexport se includ datele ce caracterizează marfa propusă pentruexport, precum şi informaţiile privind tranzacţiile precedente,datele nivelului mediu al preţurilor mondiale şi astfel de indicicomerciali, precum valoarea generală a mărfii, cheltuielile detransport, rabatul, cursul valutar etc.

Page 123: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

123

Model de foaie de concurenţăFOAIE DE CONCURENŢĂ

La contractul ____ Ţara şi firma ____Vânzare/cumpărare ____ Baza preţului ____Denumirea mărfii ____ Termenul de livrare ___Unitatea de măsură şi cantitatea ___ Cursul valutar ____Condiţiile de decontare ___Preţul propus spre aprobarePrin comparare cu preţul de piaţă

Aso

rtim

entu

l

Can

titat

ea

Preţ

ul p

ropu

s spr

eap

roba

re

Preţ

ul n

umit

defir

Preţul decotare

Preţul tranzacţieiprecedente

Preţul ofertelorde concurenţă

data ţara preţul data firma preţul data ţara

Caracteristica preţurilor de piaţă. Argumentarea oportunităţiide efectuare a operaţiei, în special, la preţul propus, în ţara dată şiîn prezent.Executorul _________ Directorul firmei __________Şeful serviciului de conjunctură şi preţurilor ___________

Model de decontare a preţului de exportARGUMENTAREA PREŢULUI

1. Marfa: ________2. Cantitatea mărfii, ţara destinaţiei: ______________3. Firma achizitoare: ______________4. Condiţiile de plată: ______________5. Termenul de livrare: ______________6. Materiale de concurenţă:

Preţul Bazalivrării

Ţara,firma Cantitatea Termenul

de livrareAlte

condiţiiSursa,data

7. Condiţii suplimentare: ___________8. Preţul tranzacţiei precedente: ____________9. Volumul frahtului, port de expediere/port de destinaţie: ______

Page 124: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

124

10.Condiţiile de livrare: ________11.Preţul pentru negocieri, baza preţului: ___________12.Plafonul preţurilor (în valută străină şi valută naţională): _____13.Termenul de valabilitate a plafonului preţului: _____________

Directorul firmei _____________Şeful serviciului de conjunctură şi preţurilor ______________

5.1.3. Pregătirea ofertelor şi cerinţelor comercialeDe îndată ce au fost efectuate calculele preţurilor şi stabilit

cercul potenţial de parteneri, exportatorul sau importatorul trece lastabilirea contactelor cu ei. Pentru aceasta există o mulţime demetode: campania publicitară în mijloacele de informare în masă,expedierea la adresa potenţialilor cumpărători de cataloageprospecte etc.

Comercianţii pot alege una din variante:– să trimită propunerea (oferta) nemijlocit unuia sau câtorva

posibili cumpărători străini;– să accepte şi să aprobe comenzile cumpărătorului;– să trimită cumpărătorului propunerea ca răspuns la cererea

sa cu indicarea condiţiilor concrete ale viitorului contractsau forma contractului;

– să ia parte la negoţuri prin prezentarea tenderuluiorganizatori-lor negoţului;

– să ia parte la expoziţiile comercial-industriale şi laiarmaroace atât internaţionale, cât şi naţionale;

– să expedieze forma contractului cumpărătorului cunoscutdeja în urma coordonării condiţiilor contractului prinInternet, telefon, teletype, telex sau în baza înţelegerilorprecedente.

De altfel, o importanţă mai mare au procedeele de stabilire acontactelor cu potenţialii parteneri în baza relaţiilor directe, adicăprin negocieri.

Negocierile – activitatea de încheiere reuşită a contractelor, deobicei au loc între doi interlocutori. Ambii parteneri trebuie să fiegata pentru cedări şi să tindă la succes în tratative.

Ca şi toate etapele ofertei comerciale, negocierile de succes

Page 125: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

125

trebuie să fie pregătite.Pregătirea negocierilor prevede a primi răspunsuri la

întrebări: cine, unde, când, ce, cum?I. CINE?Prezenţa partenerului:

– agent;– importator direct;– viitorul partener.

II. UNDE?Cunoştinţe despre ţară:

– obiceiuri, moravuri, temperament, deprinderi;– istoria şi contemporaneitatea politicii şi economiei;– mediul psihosocial şi cultura limbii.

Locul efectuării negocierilor:– la partener;– în oficiul propriu;– în alt loc favorabil (hotel, restaurant, cafenea etc.).

Existenţa materialelor necesare pentru comunicare:– computer, fax, telex.

III. CÂND?Important a cunoaşte:

Perioada vacanţelor,datele sărbătorilor(inclusiv religioase),având importanţă înactivitatea economică

Graficul săptămânalobişnuit al programeloroficiilor, depozitelor

Timpul cel mai favorabilpentru negocieri cupartenerul

IV. CE?Parteneri Cumpărători

Negocierile conţin toate elementelecontractului de vânzare, în specialvizând:- teritoriile;- exclusivismele;- exagerările;- condiţiile forces-majeures;- comunicările (reclamele, publicisticaetc.).

Negocierile conţin elementelecontractului de cumpărare, în specialvizând:- calitatea;- preţurile;- termenele de creditare;- garanţiile;- condiţiile de expediere;- condiţiile INCOTERMS;- metodele de descărcare.

Page 126: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

126

V. CUM?Tactica negocierilor:Recurgem la orice tactică în comun:- la negocieri participă minimum

două persoane;- sunt posibile două tipuri de

parteneri;- dorinţa de a obţine maximum de

la partea opusă (încep, vorbescprimele);

- studiază raportul forţelor.Acordul îl discută adjuncţii înbaza înţelegerilor primelorpersoane:

- acordul final este aprobat dacăpartenerii sunt în stare să creeze osocietate (în cadrul întreprinderii);

- niciodată să nu rămână dubii;- nu trebuie de ascuns perspectivele

şi planurile;- să nu afectăm partenerii;- să nu ne reciclăm la un argument

sau să negociem pe tonuriridicate;

- nu trebuie să-ţi aperi punctul devedere că purtarea negocierilor nuare rost;

- reţineţi câteva argumente;- găsiţi momentul oportun de a

încheia cele iniţiate;- partenerul să-şi dea cărţile pe faţă.

Argumente:A duce tratative – înseamnă a asculta, acăuta posibilităţi să înţelegiargumentele. E necesar să argumenteziîn funcţie de:- piaţă;- produs;- preţ;- cantitate;- circulaţia mărfurilor;- restricţii (limite).

Structurarea şi argumentarea:- înaintarea proprietăţilor particulare;- susţinerea priorităţilor prin fapte;- manifestarea succesiunii pentru

partener;- continuitatea eficacităţii

argumentelor.

În caz că iniţiativa începerii tratativelor aparţine vânzătorului,acesta anunţă dorinţa de a încheia acordul de cumpărare-vânzare înanumite condiţii, expediind propunerile iniţiate, numite în practicacomerţului internaţional oferte. Oferta poate fi efectuată în astfelde forme:

a) scrisori de afaceri sau set de documente, în componenţăfiind incluse condiţiile comerciale şi tehnice altetranzacţiilor propuse;

b) tipul de ofertă indicând condiţiile ordinare de desfacere alevânzătorului;

c) proiectul contractului semnat de exportator şi conţinând

Page 127: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

127

toate condiţiile de bază ale tranzacţiei;d) în anumite circumstanţe, în mod verbal, la întâlniri personale

sau prin telefon, cu aprobarea ulterioară în scris a uneimetode dintre cele menţionate mai sus.

O propunere perfectată iscusit are mai multe şanse sătrezească interesul posibililor clienţi şi în alte condiţii similare s-arajunge mai uşor la încheierea tranzacţiei.

Textul ofertei trebuie să fie laconic, dar totodată precis şi clar,să excludă posibilitatea de diverse comentarii, apariţia noilor cereridin motivul neclarităţilor în alcătuirea documentului primar – toateacestea duc la pierdere de timp, încetinirea activităţii comerţuluiexterior şi, în consecinţă, la reducerea rentabilităţii. În legătură cuaceasta sunt necesare dovezi argumentate în scrisorile de însoţireale ofertei.

Oferta, în care marfa este indicată şi direct sau indirect sedetermină cantitatea şi preţul, sau se prevede ordinea de stabilire alor, se consideră determinată. În ea trebuie obligatoriu să fieexprimată intenţia ofertantului de a fi legat de circumstanţeleofertei în cazul acceptului ei de către cumpărător.

Propunerea adresată unui oarecare grup de persoane înpractica comercială se consideră nu ofertă, ci invitaţie laprezentarea ofertei.

Conţinutul ofertelor la unul şi acelaşi articol poate să seschimbe în dependenţă de contractant. Pentru cumpărătorul deutilaj, de exemplu, sunt mai convingătoare calculele în cifre laeconomia utilizării produsului oferit decât laudele nefondate pedovezi.

Fiecare client are interesul său faţă de produsul propus. Şidacă vânzătorul va putea, la timpul său, să aprecieze just acestinteres şi să-l dezvolte în oferta sa, atunci va avea mai multe şansela încheierea cu succes a tranzacţiei.

Condiţii ordinare indicate în ofertă: denumirea articolului,caracteristicile sale cantitative şi calitative, condiţiile de bază şitermenele de livrare, condiţiile de plată, caracterul ambalajului şitarei, ordinea de predare-primire, sancţiunile, condiţiile de arbitraj,adresa juridică şi semnăturile.

Page 128: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

128

Totodată, oferta nu întotdeauna trebuie să conţină toatecondiţiile enumerate. În acele cazuri, când între părţi anterior a fostîncheiat un contract, când părţile aplică condiţii tipice de livrări,oferta poate conţine doar condiţii individuale în tranzacţia dată(obiectul tranzacţiei, cantitatea, calitatea, preţul, termenele delivrare), iar referitor la celelalte condiţii se fac referinţe lacontractul precedent sau la condiţiile tipice.

O atenţie deosebită trebuie acordată chestiunii despreindicarea preţului la ofertă. La stabilirea preţului, exportatorulporneşte de la tendinţa de a obţine o dobândă cât mai mare ţinândseama de situaţia de pe piaţă. Celelalte condiţii de furnizare,indicate în ofertă, trebuie să corespundă cu aproximaţie condiţiilorobişnuite de piaţă, aşa precum marfa propusă la preţuri ridicate nuva trezi interes, iar la marfa vândută cândva la un preţ comparativmic, va fi greu mai departe să-i majorezi preţul, dacă conjuncturapieţei în acest moment va continua să fie stabilă.

Pentru o ofertă reuşită, în ea deseori se indică un preţ fix,preţul mărfii stabilit pe deplin, de exemplu în condiţiile FOB sauCIF de port determinat – în cazul transportului maritim – saufranco-vagon staţia de frontieră a ţării exportatorului – latransportul pe calea ferată, întrucât anume asemenea condiţii debază sunt cele mai răspândite şi mai convenabile pentrucumpărător şi vânzător. Toate acestea trebuie indicate, pentru caimportatorul să cunoască preţul deplin al mărfii inclusă încheltuielile suplimentare.

Există două varietăţi de oferte: expediată de exportatorposibililor cumpărători din iniţiativă proprie şi cea expediată carăspuns la cererea cumpărătorului. În ultimul caz, ofertantul înmulte chestiuni este legat de condiţiile cererii şi, prin urmare,acţiunile sale sunt limitate. Sarcina exportatorului, totodată, constăîn faptul ca în termen foarte scurt să trimită oferta cumpărătoruluişi ca ea în cel mai bun mod să corespundă condiţiilor acesteicerinţe.

Când iniţiativa ofertei porneşte de la exportator, el trebuie săsoluţioneze de sine stătător o serie de probleme complicate. Maiîntâi, el stabileşte genul ofertei – fixă sau liberă.

Oferta fixă se expediază unui singur posibil cumpărător

Page 129: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

129

indicând termenul, în timpul căruia vânzătorul este legat de ofertasa şi nu poate face oferte asemănătoare altui cumpărător. Dacăcumpărătorul acceptă toate condiţiile ofertei, el expediazăvânzătorului o confirmare în scris, conţinând acceptulnecondiţionat şi se consideră că a fost primit de către vânzătormomentul intrării părţilor în angajamente de negocieri. Dacărăspunsul cumpărătorului nu a fost primit în termenul stabilitpentru ofertă, aceasta este echivalent cu refuzul cumpărătorului dea încheia tranzacţii în condiţiile propuse şi elaborează vânzătorulde propunerile ce i s-au oferit.

În caz că cumpărătorul nu acceptă nici una dintre câtevacondiţii din ofertă, el trimite vânzătorului contraofertă indicândcondiţiile sale şi termenul răspunsului. Dacă vânzătorul acceptătoate condiţiile contraofertei, el o acceptă şi anunţă acest lucru înscris cumpărătorului. Dacă vânzătorul nu acceptă condiţiilecontraofertei, el ori se consideră liber de obligaţiunile sale privindoferta, fapt despre care înştiinţează cumpărătorul în scris, ori îitrimite o nouă ofertă ţinând seama de condiţiile propuse decumpărător sau în condiţii noi diferite de cele propuse cum-părătorului în contraoferta sa. Acest lucru continuă până când nu seva ajunge la o înţelegere deplină în privinţa tuturor condiţiilor.

Însă nu toate condiţiile suplimentare sau diferite, propusecumpărătorului, necesită o acceptare obligatorie din parteavânzătorului. Conform condiţiilor din Convenţia de la Viena cuprivire la acordurile internaţionale de cumpărare-vânzare amărfurilor, schimbările introduse de cumpărător privind condiţiileneesenţiale ale tranzacţiei nu împiedică încheierea tranzacţieinumai dacă ofertantul fără reţineri nejustificate nu are obligaţiicontra acestor divergenţe. Dacă el nu va face acest lucru, atuncicondiţiile acordului vor fi recunoscute cele din oferta cu condiţii cele conţine acceptul.

Condiţii esenţiale în oferte le reprezintă preţul, cantitatea,calitatea, locul şi termenul de livrare, volumul responsabilităţiipărţilor, ordinea soluţionării litigiilor.

Oferta liberă se realizează concomitent pentru una şi aceeaşipartidă de mărfuri cu câţiva cumpărători posibili. Ea nu stabileştetermenul pentru răspuns şi de aceea nu leagă ofertantul. Acordul

Page 130: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

130

cumpărătorului cu condiţiile ofertei libere se confirmă princontraofertă fixă. După aprobarea acceptului (contraofertei)cumpărătorului, tranzacţia se consideră încheiată.

Vânzătorul acceptă contraoferta acelui cumpărător de la care aprimit-o mai înainte sau a cumpărătorului cu care a preferat săîncheie tranzacţia.

Cumpărătorul nu are dreptul să înainteze pretenţii vânzătoruluiîn caz că vânzătorul încheie tranzacţia nu cu el, dar cu un altcontractant.

La prima vedere, poate părea că exportatorului îi convine maimult să trimită oferte libere, dar nu întotdeauna acest lucru eoportun. În prezent, poziţiile vânzătorilor asupra majorităţiimărfurilor sunt mai neînsemnate decât ale cumpărătorilor. Înaceste condiţii, cumpărătorii nu prea dau atenţie ofertelor libere,deoarece nu au încredere în aceea că acceptându-le vor puteadeveni proprietarii mărfii; în alt loc, la acelaşi produs, ar putea fipierdut timpul pentru a încheia o tranzacţie profitabilă. Din acestmotiv, exportatorii adeseori trimit oferte fixe care au mai multeşanse să intereseze posibilul cumpărător.

Exportatorii de oferte libere le folosesc uneori pentrufamiliarizarea cu piaţa necunoscută lor sau la ieşirea pe piaţă cu unnou produs la care deocamdată nu au concurenţi.

O atenţie deosebită merită prezentarea ofertelor. În special,dacă partenerul nu se cunoaşte cu exportatorul, atunci ofertatrebuie să aibă caracter atât de afaceri, cât şi, într-o oarecaremăsură, de publicitate. În acest caz, se admite includerea în textulofertei a unei informaţii scurte despre activitatea ofertantului. Enecesar a acorda atenţie şi prezentării exterioare a ofertei (calitateahârtiei, formular cu antet, mijloace contemporane de imprimare).În lumea afacerilor, după toate aceste „mărturisiri” se discutădespre reputaţia şi seriozitatea firmei.

Expedierea ofertelor, de asemenea, nu este o operaţie purtehnică. Pentru ca operaţiile să dea rezultate, trebuie de luat deciziaunde, cui şi când este raţional să expediezi ofertele.

În afară de aceasta, poate părea că cu cât mai multe oferte aufost expediate, cu atât mai repede va fi încheiată tranzacţia.Aceasta nu e just. Dacă ofertele au fost expediate partenerilor

Page 131: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

131

dintr-o ţară, fără ca să existe legături între diferite firme în cadrulunor sau altor uniuni şi asociaţii, atunci dată fiind informaţiareciprocă, asemenea oferte pot duce la închipuire exagerată desprecantitatea mărfurilor propuse sau despre o cointeresare deosebită aexportatorului în vânzarea imediată. Drept rezultat, cumpărătoriipot să nu răspundă la propunere, aşteptând scăderea preţurilor.

Atât timp cât contractul nu este încheiat, oferta poate firevocată de vânzător, când comunicarea despre revocare va fiprimită de destinatarul ofertei (adică de cumpărător) până laexpedierea acceptului pentru ei, deci acordul său în scris cucondiţiile ofertei.

Se prevăd excepţii în două cazuri:– dacă în oferte se indică că ea este o constatare irevocabilă a

unui termen anumit al acceptului sau în alt mod;– dacă pentru destinatar (cumpărător) este mai prioritar să

examineze oferta ca irevocabilă şi să acţioneze în modcorespunzător.

Acceptul cumpărătorului, expediat cu întârziere, îşi menţinevalabilitatea dacă ofertantul fără întârziere va anunţa despreaceasta destinatarul.

În unele cazuri, oferta se utilizează nu pentru efectuareatranzacţiilor, ci pentru împărţirea în secret a pieţei între membriiasociaţiilor monopoliste. O asemenea ofertă în practica comerţuluimondial a primit numele de protecţionistă. Ea se foloseşte în acelecazuri când membrul acestei asociaţii primeşte o cerere săevacueze oferta de la cumpărătorul care se află pe teritoriul întăritdupă un alt membru al acestei asociaţii. Oferta de protecţieconţine nişte condiţii care evident nu sunt avantajoase pentrucumpărător. Se practică astfel pentru a îndrepta cumpărătorul laacel membru al asociaţiei care deserveşte piaţa dată.

Dacă iniţiativa de a începe negocieri vine de la cumpărător,atunci apelul său către vânzător, cu rugămintea de a trimite oofertă este acceptat a se numi cerere. Scopul cererii – să obţină dela exportatori oferte concurente din care în urma analizei seselectează cea mai bună. Pentru aceasta, cererile de obicei se trimitnu doar unei firme, ci câtorva firme din diverse ţări careconcurează între ele. În cerere se indică denumirea concretă a

Page 132: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

132

articolului necesar, calitatea sa, sortul, cantitatea. Preţul în cerere,de regulă, nu se indică. Aceasta se face în scopul ca cumpărătorulsă aibă libertate în acţiuni în următoarele negocieri cu exportatorul,în caz că oferta celui din urmă va prezenta interes pentru el.

Totodată, chestiunea preţului e foarte însemnată pentruimportator, ca el să poată lăsa decizia sa pe deplin la apreciereaofertantului. De aceea, de obicei, importatorul îşi exprimă în cereredorinţa ca în oferta vânzătorului să se indice în care bază şi în carevalută va fi propus preţul produsului. În cerere se indică, deasemenea, cât timp cumpărătorul va aştepta oferta. Acest termennu trebuie să dureze mult timp necesar pentru alcătuirea ei şipentru expediere. În al doilea rând, dacă firma de export estecointeresată de furnizarea articolului cerut, dar din anumite cauzenu poate să trimită oferta la data indicată, ea va solicita prelungire.Acest fapt va fi o mărturie a cointeresării exportatorului detranzacţia propusă, ceea ce poate fi utilizat de cumpărător înnegocierile ulterioare.

În general, cererile sunt mai laconice decât ofertele şi laperfectarea lor nu se formulează cerinţe atât de aspre. Uneori,îndeosebi la livrarea de maşini, importatorul interpelează careservicii suplimentare vor fi prezentate lui de către exportator şiindică condiţiile de plată ce îi sunt favorabile.

Importatorii, de obicei, interpelează oferte la cantitatea mărfiimai mică decât se cuvine din achiziţii. Se procedează astfel pentruca la ruperea din preţ să obţină rabat suplimentar de la preţ pentru amajora volumul comenzii.

În cereri nu e de dorit să se întrebuinţeze asemenea formulăriprecum „rugăm să daţi imediat oferte” sau „livrare imediată”,deoarece ele duc la majorarea preţului la oferte şi la tenacităţilepartenerului în negocieri.

La expedierea cererilor trebuie de respectat regulileurmătoare:

1. Un mare număr de cereri nu sunt dorite, îndeosebi dacă elese expediază firmelor aceleiaşi ţări care pot fi legate între ele prindiverse acorduri. Expedierile unui număr impunător de cererinecesită un lucru enorm şi nu întotdeauna justificat privindcontrolul asupra furnizărilor ofertelor cerute şi analiza lor. Şi mai

Page 133: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

133

trebuie să avem în vedere că cu cât mai multe oferte se cer, cu atâtmai multe firme vor fi cele care nu vor primi comenzi. Acest lucrunu întotdeauna este de dorit pentru cumpărător, deoarece în viitor,posibil, el va trebui să se adreseze tot aceloraşi firme.

2. Cumpărătorul poate să se adreseze vânzătorului nu doar cucerere, dar şi cu o anumită comandă. Comandă se numeşte actul încare cumpărătorul indică minuţios toate condiţiile necesare pentrua confecţiona sau pregăti produsul comandat, precum şi toateelementele fundamentale necesare pentru încheierea tranzacţiei decomerţ exterior.

3. Comenzile se expediază partenerilor stabili. De aceea încomenzi, în multe cazuri, se indică doar condiţiile individuale aletranzacţiei viitoare, iar în privinţa celorlalte părţile pot utilizacondiţiile generale de livrare, încheiate între ei, sau de condiţiilecomenzii anterioare (contractului). Exportatorul care a primitcomanda fie confirmă că a primit-o pentru executare, fie o respinge(posibil, fără a explica motivele).

Page 134: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

134

6. CONDIŢIILE FUNDAMENTALEÎN CONTRACTELE INTERNAŢIONALE

6.1. Tipurile de contracte internaţionaleBaza juridică a operaţiilor economice externe sunt diversele

genuri de contracte internaţionale, acorduri şi convenţii. Aceastăbază instituţională de colaborare internaţională se elaborează atâtde înseşi ţările participante în comerţul internaţional, precum şi deorganizaţiile economice internaţionale.

Convenţiile internaţionale în domeniul colaborării economiceacţionează în diverse domenii şi regiuni. Se deosebesc convenţii detip general, care se referă la ordinea de efectuare a operaţiilor înactivitatea economică exterioară, şi convenţii speciale, care ating osferă îngustă a acestei activităţi. Printre convenţiile de tip generalde cea mai mare importanţă în prezent se bucură Convenţia ONUde la Viena cu privire la contractele de cumpărare-vânzareinternaţională a mărfurilor – Contractul economic internaţionaladoptat în anul 1980 şi intrat în vigoare în 1988. Convenţia asigurăo largă unificare a legislaţiilor naţionale în sfera relaţiilorcontractului de cumpărare-vânzare şi se aplică în locul altornorme de drept naţional, în acel caz când statele cărora leaparţin părţile contractante sunt membre ale convenţiei, iar dreptulstatului participant la convenţie se aplică în norma forţei decoliziune.

Convenţia reglementează ordinea de încheiere a contractului şicondiţiile de bază ale contractului de vânzare-cumpărare amărfurilor. Reglementarea dată se bazează pe principiulechilibrării intereselor părţilor contractului ţinând seama deobiceiuri şi practici, care s-au stabilit în relaţiile lor.

Un element al contractului îl reprezintă o serie de articole (a sevedea schema 1).

Articole Variantele posibile

Legislaţiapentru contract

– Nu este drept internaţional– Contractele se încheie de către părţi de naţionalităţi

diferite– Trebuie să ne referim la principiile juridice sau la

dreptul de restricţii ale ambiguităţii

Page 135: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

135

Articole Variantele posibile

Exactitate şitransparenţă înexprimări

– Fiecare drept corespunde unei culturi a unei limbi– Esenţa când nu se traduce dintr-o limbă în alta– Pentru micşorarea unor greşeli şi restricţii în aplicare,

e necesară limba pentru referinţă

Acorduriinternaţionale

Pentru schimbarea dezacordului trebuie să ai un scopcomun. Adesea se recurge la acorduri internaţionale:Convenţia de la Viena cu privire la comerţ, alte acorduriprivind transportarea, scrisorile de schimb şi comunicaţiileprin Internet etc.

ArbitrajPentru a exclude caracterul preconceput al arbitrajelornaţionale, partenerii adesea recurg la servicii numite înmod liber de arbitri

Punerea înfuncţiune

Regulile de funcţionare sunt diferite în funcţie de legi;domeniile de funcţionare; datele în cifre şi informaţiilepentru a obţine efect

Transmitereabine organizată adrepturilor deproprietate

Transmiterea riscului e natural, datorită condiţiilorINCOTERMS. Transmiterea dreptului de proprietateîntotdeauna se discută

Marcareacircumstanţelorforces-majeures

Circumstanţele de forces-majeures trebuie să fiediscutate clar pentru a exclude confuziile

Defecteleascunse

Garanţiile intenţiilor sunt date în Dreptul civil. Aplicareajurisprudenţei internaţionale este îngreuiată deexportatori. Aceste goluri trebuie să fie evitate pringaranţii de asigurare clare

Preţul exactStabilirea preţului trebuie să fie realizată în conformitatecu cerinţele legii: mărimea preţului de neplată şi reţinereaplăţilor.

Metoda de platăMetodele de plată se construiesc în dependenţă depractica adoptată şi de reguli. Se determină motivele deneplată şi reţinerea plăţilor.

Dreptul lacontract

Garanţiile de plată uneori sunt iluzorii, de aceea enecesară consultarea juristului local. Urmează a discutapractica de intrare în posesie în diferite ţări. Utilizareaacreditivului documentar

Schema 1. Articolele fundamentale în pregătirea contractuluiinternaţional

Page 136: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

136

Contractele interguvernamentale prevăd, de regulă,obligaţiunile părţilor – ca acestea să-şi dea cursul la dezvoltarea şiaprofundarea prin toate căile a colaborării în domeniul comerţuluireciproc, industriei, agriculturii şi în alte ramuri ale economiei.Anumite contracte conţin indicaţii ca în scopurile contribuţiei ladezvoltarea comerţului, părţile să ofere una alteia diverse priorităţi,facilitări şi privilegii în domeniul relaţiilor economice şicomerciale şi că ei nu vor aplica măsuri discriminatorii înlegăturile lor comercial-economice.

Contractele pe termen lung şi programele economic, industrialşi de colaborare tehnico-ştiinţifică, stabilind perspectiva relaţiilorbilaterale, în multe cazuri se completează cu acorduri şi protocoalerelativ la livrările reciproce de mărfuri, cu listele de mărfuripropuse pentru furnizarea de către ambele părţi, sau contingenteleîn cadrul cărora părţile se obligă să elibereze licenţe la importul şiexportul de mărfuri.

Contractul cu privire la condiţiile de bază ale obligaţiunilorreciproce, la care s-a ajuns în timpul negocierilor dintreparticipanţii la tranzacţia de comerţ exterior, se perfectează, deregulă, ca document în scris – contract sau acord. Contractul decumpărare-vânzare prezintă ca atare un document care legalizeazăcă una dintre părţi (vânzătorul) se obligă să transmită marfastabilită în contract (sau un alt obiect din contract) în proprietateceleilalte părţi (cumpărătorului), care, la rândul său, se obligă să oia şi să achite relativ preţul fixat.

Contractul de cumpărare-vânzare se consideră finisat dacăacesta, în modul cuvenit, este semnat de părţi, a căror adresăjuridică se indică în el. Fiecare contract trebuie să aibă numărpropriu, precum şi data, şi locul încheierii sale. Lipsa unuia dintreaceste elemente poate duce la recunoaşterea contractului nevalabil.

Contractul se încheie de părţile tranzacţiei după terminareanegocierilor într-un număr necesar de exemplare, fiecare dintrepărţi primind un număr echivalent de exemplare ale contractului.Dacă participanţii la tranzacţie prezintă trei firme sau mai multe,atunci este cu putinţă fie semnarea de către toţi participanţii a unuidocument unic, fie semnarea a câtorva contracte bilaterale, înfiecare dintre ele stipulându-se legătura cu alte contracte.

Page 137: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

137

În dependenţă de caracterul livrării şi specificul relaţiilor dereciprocitate ale contractanţilor, se deosebesc:

– contracte cu livrare valabilă o singură dată, după a căreirealizare, relaţiile juridice dintre părţi încetează;

– contracte cu livrare periodică regulată a mărfurilor de lavânzător la cumpărător în decursul unui termen stabilit.

Ambele tipuri de contract pot sa aibă atât un termen mic, cât şiun termen lung de îndeplinire, iar diferenţa principală constă înspecificul relaţiilor reciproce ale parţilor tranzacţiei.

Condiţiile contractului de cumpărare-vânzare includ articoleconcordate de părţi şi fixate în document reflectând drepturilereciproce ale partenerilor. Părţile contractului selectează de sinestătător o formulare sau alta a articolelor contractului, luând înconsideraţie situaţia pe piaţa, obiceiurile comerţului şi necesităţilepărţilor. În afară de aceasta, unele condiţii din contract pot fistabilite prin contracte internaţionale şi altele sau prin condiţiigenerale comune ale comerţului, la care în contract în astfel de cazse fac referinţe.

Condiţiile contractului este admis să se împartă în esenţiale şineesenţiale. Sunt considerate condiţii esenţiale astfel de articole alecontractului, a căror neîndeplinire de către un partener altă partepoate să refuze achiziţionarea mărfii, să anuleze tranzacţia şi săîncaseze pierderile suportate. La încălcarea condiţiilor neesenţiale,cealaltă nu este în drept să refuze să primească marfa şi să anulezetranzacţia, dar poate numai să îndeplinească angajamentele şi săîncaseze pierderile. Înţelegerea condiţiilor esenţiale şi neesenţialedepinde de tranzacţia concretă. De obicei, la condiţiile esenţiale sereferă obiectul, calitatea, preţul şi un şir de alte condiţii alecontractului.

În practica internaţională există un obicei, în conformitate cucare părţile tranzacţiei trebuie să cadă de acord asupra unui minimde condiţii ale contractului, ca el să fie considerat valabil. Înminimul indicat intră condiţiile următoare: obiectul contractului,preţul şi îndeplinirea tranzacţiei.

Structura şi conţinutul contractului poartă mai mult un caracterindividual şi se stabilesc atât ca specific al obiectului tranzacţiei,cât şi cu grad de asemănare a contractanţilor.

Page 138: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

138

În ansamblu, contractele de comerţ exterior, de obicei, conţinurmătoarele articole de bază, aranjate într-o anumită succesivitate:

1. preambulul şi determinarea părţilor;2. obiectul contractului;3. preţul şi suma totală a contractului;4. calitatea;5. termenele de livrare;6. condiţiile de achitare;7. ambalajul şi marcarea produselor;8. garanţiile;9. sancţiunile pecuniare şi compensarea daunelor;10.asigurarea;11.circumstanţele forţei majore;12.clauza de arbitraj.

Dacă obiectul contractului sunt automobilele şi utilajul,contractele pot să includă şi alte articole: condiţiile tehnice,angajamentele privind serviciile tehnice, condiţiile de delegare aspecialiştilor etc. În cazul vânzării rezultatelor activităţii de creaţie,în special a licenţelor, know-how, în contract se introduc articolecu privire la confidenţialitate, la teritoriul contractului şi la unnumăr de alte articole.

Chestiuni speciale din contract, în primul rând condiţiiletehnice, caracterul ambalajului şi marcarea, şi un şir de alte lucruri,pot fi incluse în textul de bază al contractului, ce constituie parteasa inalienabilă.

6.2. Determinarea părţilor şi a obiectului contractuluiTextul contractului începe cu preambulul, în care se indică

denumirea juridică deplină a părţilor care au încheiat contractul.În mod tradiţional, primul se indică numele vânzătorului, şi al

doilea – numele firmei-cumpărător.Astfel, de exemplu, conţinutul preambulului poate să aibă

următorul aspect: „Iugomontana”, or. Belgrad, nominalizată încontinuare „Vânzător” şi SA „Mosinter”, or. Moscova,nominalizată în continuare „Cumpărător”, au încheiat prezentulcontract şi au convenit la următoarele ...”

Page 139: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

139

Părţile în preambul pot să fie indicate şi mai amănunţit:„Societatea pe Acţiuni «Materiale de construcţie», or. Chişinău,

nominalizată în continuare «Vânzător», pe de o parte, şi Societateape Acţiuni «Insinooritoilisto Vertel Ekengren Ou», or. Helsinki,nominalizată în continuare «Cumpărător», pe de altă parte, auîncheiat prezentul contract şi au convenit la următoarele...”

Obiectul contractului poate fi vânzarea sau livrarea unui saualtui produs, acordarea unor servicii, precum şi transmiterea unuisau altui tip de tehnologii. De aceea, în articolul corespunzător alcontractului, în formă laconică, se stabileşte genul de tranzacţie alcomerţului exterior (cumpărare-vânzare, arendă, antrepriză), iar încontinuare se indică însuşi obiectul operaţiunii. Pentru a evitaposibilele complicaţii în procesul de îndeplinire a tranzacţiei,obiectul contractului urmează să se indice în mod amănunţit,făcând, în cazuri necesare, referinţe la modele sau descrieritehnice.

De exemplu: Vânzătorul a vândut, iar Cumpărătorul acumpărat în condiţiile franco-vagon frontiera de stat FederaţiaRusă-Finlanda st.Vertsile 4 000 tone ciment portland K-500 cuadaosuri minerale.

Dacă conform contractului se livrează marfa neomogenă, înacest caz, o listă amănunţită a tuturor varietăţilor, soiurilor,mărcilor se indică separat într-un document-specificare, care seperfectează ca anexă la contract.

De exemplu: Vânzătorul a vândut, iar Cumpărătorul acumpărat în condiţiile FOB cu aşezarea încărcăturilor pe forturileSaigon, Haifon, încălţăminte în cantitate şi asortiment conformAnexei nr.1 al prezentului contract, ce este parte inalienabilă aacestuia.

Dacă obiectul tranzacţiei este numai un singur produs, însă cucaracteristici tehnice complicate, descrierea în amănunte aobiectului contractului se face în compartimente speciale care senumesc „condiţii tehnice” sau „specificări tehnice” (acestea, deasemenea, se pot perfecta ca anexe la contract, iar încompartimentul ca atare „cu privire la obiectul contractului” seface o descriere pe scurt a produsului şi referinţă lacompartimentul respectiv sau anexă).

De exemplul: Vânzătorul a vândut, iar Cumpărătorul a

Page 140: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

140

cumpărat un set de elemente de construcţie din lemn de conifere înconformitate cu proiectul şi specificarea date în Anexa nr.1 aprezentului contract, care constituie partea inalienabilă a acestuia.

6.3. Caracteristicile cantitative şi calitative ale obiectuluicontractului

Caracteristicile cantitative ale obiectului contractului pot să sestabilească atât în articolul „Obiectul contractului”, cât şi înarticolul „Cantitatea mărfii”.

La stabilirea cantităţii mărfii în contract, părţile trebuie săcoordoneze: unitatea de măsură a cantităţii, sistemul de măsuri şigreutăţi, ordinea de stabilire a cantităţii.

Cantitatea de marfă în contract se stabileşte prin unităţile demăsură, volum, lungime, în bucăţi etc. Alegerea unităţii de măsurădepinde de caracterul mărfii însăşi şi de practica ce s-a stabilit încomerţul internaţional. Totodată, se pot utiliza nu doar unităţilemetrice, ci şi condiţionale şi cele nestandarde (sac, cutie,damigeană).

De exemplu: Vânzătorul a vândut, iar Cumpărătorul acumpărat 3400 metrotone net carne de porc congelată însemifabricate.

Indicând cantitatea mărfii în contract, părţile trebuie să ia înconsideraţie diferenţele care mai există în sistemul de măsuri şigreutăţi. Astfel, de exemplu, un sac cu cafea în Brazilia şiColumbia are 60 kg, în Cuba şi Ecuador – 90 kg. În asemeneacazuri, urmează a indica în contract atât unităţile tradiţionale demăsură, cât şi echivalentul în sistemul metric (a se vedea Anexa 1).

Uzanţele în comerţul extern cu produse separate a fixat pentruunele sau alte obiecte ale tranzacţiilor unităţile de măsuritradiţionale. Astfel, bunăoară, la livrările de petrol, cantitateaprodusului se indică de obicei în barili, la livrarea cerealelor – înbuşeli. În acest caz, este mai oportun să fie indicat echivalentulmetric al unităţii de măsură selectate.

La furnizarea produselor de masă, cantitatea se completează,de obicei, prin clauză permiţând, de fapt, abateri ale vânzătoruluide la cantitatea şi calitatea produsului fixat în contract. Această

Page 141: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

141

clauză se numeşte clauza „aproape”, sau opţională şi poate firealizată la alegerea vânzătorului sau la alegerea cumpărătorului.

Cel mai frecvent opţiunea este utilizată la transportareaîncărcăturilor maritime. Posedarea opţiunii ajută partea, care şi-aasumat transportarea mărfii, să închirieze vasul necesar pentrutransportarea dată în tone şi să nu plătească „frahtul mort”, cu altecuvinte, frahtul pentru spaţiul nefolosit al vasului.

În anumite cazuri, partea în folosul căreia este stabilităopţiunea poate primi venit suplimentar la negocierea tranzacţiilorcu diverşi parteneri. Astfel, la expedierea mărfii cu preţ contractualînalt, vânzătorul se va strădui să aleagă o limită în plus a opţiunii,iar la expedierea mărfii cu preţ contractual mic – o limită înminus.

Mărimea opţiunii se stabileşte în procente din cantitatea totalăşi se determină prin acordul părţilor şi cutumurile comerciale, deregulă, el nu depăşeşte 10%.

Livrarea mărfurilor în conformitate cu contractul în cadrulopţiunii se achită de cumpărător după cantitatea reală şi nu este oîncălcare a condiţiilor contractului.

De exemplu:1. Vânzătorul a vândut, iar Cumpărătorul a cumpărat 100 mii

tone de concentrat de minereu de fier în condiţiile FOB dinRâbniţa, cantităţile indicate sunt percepute cu plus-minus 5% înopţiunea Vânzătorului.

2. Vânzătorului i se oferă dreptul să livreze marfa cu deviereade la cantitatea indicată mai sus în limita a 5% în părţile demajorare sau de micşorare.

Articolul „Calitatea mărfii” se află în mod obligatoriu înfiecare contract. Conform unor cutume comerciale din unele ţări,contractele în care lipseşte clauza cu privire la calitatea mărfii potfi recunoscute nevalabile.

În acest articol părţile fixează caracteristicile calităţiiprodusului, adică totalitatea trăsăturilor care determină gradul deutilitate al mărfii conform destinaţiei. Părţile contractului trebuie sătindă spre a da o caracteristică cât mai completă a obiectuluitranzacţiei.

În practica mondială, cel mai frecvent se întrebuinţează

Page 142: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

142

următoarele procedee de stabilire a calităţii de contracte:– conform standardelor;– după condiţiile tehnice (descrierea)– după modele.

La livrarea mărfii conform standardelor, părţile pot săselecteze şi să fixeze atât standardul naţional al vânzătorului, cât şistandardul internaţional, iar în unele cazuri şi standardul firmei-cumpărător (se foloseşte relativ rar).

De exemplu: Calitatea mărfii, livrată în conformitate cuprezentul contract, trebuie să corespundă STAS-ului şi să fieconfirmată prin certificatul de calitate al uzinei producător.

În conformitate cu condiţiile tehnice (descrierea), se vând şi secumpără, în general, automobile şi utilaj, precum şi alte produsecare nu au standarde şi cărora li se înaintează cerinţe specialereferitor la calitate. Condiţii analogice, de obicei, se înaintează decătre cumpărător, deşi nu este exclus ca în contract să poată fiintroduse condiţiile tehnice ale firmei-cumpărător, confirmate debeneficiar.

Calitatea cărnii de porc, vândută conform prezentului contract,trebuie să corespundă condiţiilor tehnice, cerinţelor veterinare şisanitare, expuse în anexele 1-3, părţi inalienabile ale contractului,şi trebuie să fie justificate prin licenţă de calitate.

Stabilirea calităţii produsului după formă presupune cavânzătorul să ofere cumpărătorului modele de mărfuri şiconfirmarea lor de către cumpărător, după acesta ele se transformăîn etalon. Totodată, în contract urmează a include indicaţia relativla cantitatea modelelor selectate şi la ordinea de confruntare amărfii livrate cu modelul. De obicei, în contract sunt indicate treiorganizaţii depozitare ale modelelor: cumpărătorul, vânzătorul şi ooarecare organizaţie neutră (de exemplu, camera comercială,firma-expert etc.). O asemenea metoda de stabilire a calităţiimărfurilor este aplicată deseori în comerţul cu mărfurile deconsum, precum şi la încheierea tranzacţiilor la expoziţii şiiarmaroace.

De exemplu: Calitatea mărfii livrate trebuie să corespundămodelelor articolelor, coordonate şi semnate de ambele părţi şireprezentând etaloanele prezentului contract.

Page 143: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

143

Un exemplar al etalonului-model se păstrează la Vânzător, aldoilea – la Cumpărător pe o durată de 8 luni de la data de finalizarea livrărilor. Ele vor servi drept etaloane de arbitraj în caz deapariţie a litigiilor între părţi vizând prezentul contract până lamomentul de aplanare a pretenţiilor.

În comerţ, la anumite mărfuri, pot exista metode specialepentru a determina calitatea. Astfel, „controlului preliminar”, sevând şi se cumpără mărfurile de licitaţie, „după conţinutul deanumite substanţe în produs” se vând minereurile, metalele,substanţele chimice, cu indicaţia la calitatea produsului „aşa cumeste” se furnizează maculatură şi alte tipuri de materie primărepetată.

Foarte frecvent, calitatea produsului se stabileşte în contractaplicând două sau câteva metode dintre cele menţionate mai sus.

În articolul „Calitatea mărfii”, părţile pot chiar şi să prevadămetoda de control al calităţii de către vânzător, precum şi titluldocumentului care să confirme corespunderea calităţii mărfiifurnizate cerinţelor contractului.

Documentul de bază ce confirmă calitatea mărfii estecertificatul de calitate, eliberat de către firma-producător sau deorganizaţia neutră care efectuează controlul calităţii mărfii. Înpractica comerţului mondial se cunosc cazuri când firmele mari curenume mondial luau plată suplimentară pentru acordarea unuicertificat al calităţii.

6.4. Termenul şi data livrării prin contract

Termenul de livrare – sunt perioadele coordonate şi prevăzuteîn contract de către părţi, în cursul cărora Vânzătorul trebuie sătransmită obiectul tranzacţiei Cumpărătorului. Totodată, obiectultranzacţiei poate fi livrat atât o singură dată, cât şi pe părţi. Lalivrarea de o singură dată, părţile indică un singur termen delivrare. La furnizarea pe parţi, în contract se indică termenelefiecărei părţi de furnizare a lor.

Termenele de livrare în contract pot fi stabilite prinurmătoarele metode:

– stabilirea datei fixe de livrare;

Page 144: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

144

– stabilirea perioadei în decursul căreia trebuie să fie realizatălivrarea (luna, trimestrul, anul);

– folosirea unor termeni speciali („livrarea imediată”, „dindepozit” etc.).

În comerţul exterior sunt folosite pe larg perioadelecalendaristice pentru a stabili termenele de livrare: lună, trimestru.Relativ rar în calitate de termen de livrare se fixează o anumitădată calendaristică.

Prin „livrare imediată”, în practica mondială se înţelegelivrarea în decurs de un anumit număr de zile după încheiereatranzacţiei. Această dată se stabileşte conform cuantumelorcomerciale şi constituie de la 1 zi până la 14 zile. În asemeneatermene, se efectuează livrările de mărfuri achiziţionate la burse, lalicitaţii, la vânzarea din depozitele vânzătorului.

Exemple:Nr.1. Marfa vândută conform prezentului contract se va livra

începând din ianuarie până în septembrie 2006 aproximativ în părţilunare egale.

Nr.2. Marfa se livrează în decursul perioadei septembrie-noiembrie 2006. Vânzătorul are dreptul la livrare anticipată.

Nr.3. Marfa din prezentul contract trebuie să fie livrată nu maitârziu de 25 aprilie 2006.

Nr.4. Vânzătorul va livra Cumpărătorului marfa în februarie-martie 2006 în conformitate cu graficul, aprobat de Vânzător şiCumpărător, privind livrările lunare şi tipurile de transport.

Vânzătorul este în drept să livreze marfa anticipat, coordonândacest lucru cu Cumpărătorul.

Posibilitatea livrării înainte de termen a mărfii de cătrevânzător trebuie să fie stipulată contractual. Dacă acest lucru n-afost specificat, conform cutumei livrarea anticipată este posibilădoar cu acordul cumpărătorului. Clauza de livrare anticipată deobicei presupune şi plata anticipată a mărfii de către cumpărător.

În multe cazuri, în contractul de cumpărare-vânzare se includeclauza despre data livrării. Aceasta le îngăduie părţilor tranzacţieisă evite ulterior litigiile de exactitate a respectării termenelor delivrare. Data livrării se stabileşte în funcţie de metodele detransportare a mărfii şi pot fi:

Page 145: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

145

data din documentul de transportare care este o dovadă arecepţiei mărfii pentru transportarea acesteia;

data recipisei de depozit; data semnării actului de primire-predare de către

reprezentanţii vânzătorului şi cumpărătorului.

6.5. Condiţiile de bază ale contractuluiLa încheierea tranzacţiei de comerţ extern, partenerii trebuie

să-şi distribuie obligaţiunile multiple ce ţin de livrarea de mărfuride la vânzător la cumpărător (transportarea în rută, perfectareadocumentelor vamale etc.). Fiecare dintre aceste obligaţiunipresupune diverse cheltuieli. În afară de aceasta, la transportareamărfurilor, există, de asemenea, riscul ce ţine de alterarea saupierderea lor.

Pentru unificarea înţelegerii drepturilor şi obligaţiunilorpărţilor la contract, au fost elaborate condiţiile de bază de livrare,care determină obligaţiunile vânzătorului şi cumpărătorului laaprovizionarea cu mărfuri, stabilesc momentul de trecere a risculuide distrugere întâmplătoare sau de alterare a produsului de lavânzător la cumpărător.

Aceste condiţii se numesc fundamentale, deoarece ele fixeazăbaza (temeiul) preţului în dependenţă de faptul dacă cheltuielilepentru aprovizionare se includ în preţul produsului sau nu.

Condiţiile de bază se elaborează în temeiul practiciicomerciale internaţionale. Ele simplifică operaţiunile legate delivrarea mărfurilor, sunt recunoscute de toţi în comerţulinternaţional şi se stabilesc, de regulă, de cutumele comerciale ces-au angajat în practica comercială din unele ţări, porturi, ramuricomerciale. Coordonarea condiţiilor de bază şi înţelegerea lorunitară constituie pentru contractanţi un factor foarte important aleficacităţii tranzacţiei în comerţul internaţional.

Un lucru important cu privire la elaborarea unei abordăricomune in explicarea termenilor comerciali a efectuat CameraInternaţională de Comerţ care pentru prima dată în anul 1936 apublicat „Regulile internaţionale de explicare a termenilor”

Page 146: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

146

(„Incoterms”) publicate în anii 1967, 1976, 1980, 1990 şi 2000.Includerea în „Incoterms” a noilor termeni a fost determinată detendinţele noi de a ţine cont de particularităţile legate de apariţianoilor tipuri de transportare: de exemplu, transportul în containere,transportul cu utilizarea trailerelor şi podurilor umblătoare, folosindmetoda de încărcare (descărcare) orizontală. Condiţiile de bazămenţionate (în redacţia „Incoterms”-2000, conţine 13 condiţii vizândtermenii) pot fi aplicate la transportarea, practic, prin intermediuloricărui tip de transport, inclusiv şi în transportările mixte.

„Incoterms” se utilizează în acele cazuri când în contract estefixată referinţa la ei. Întrucât „Incoterms” poartă un caracterfacultativ, folosirea lor pe deplin sau într-o oarecare măsură sestabileşte de către părţile care negociază. În caz că condiţiilecontractului şi dispoziţiile „Incoterms” nu corespund, prioritateaaparţine condiţiilor contractului. „Incoterms” nu conţineregulamente care să stabilească momentul de transmitere adreptului de proprietate. Acest regulament trebuie să fie specificatcontractual, în caz contrar, chestiunea se va soluţiona în bazanormelor juridice, aplicabile la contractul dat.

Când firmele încheie contracte cu firmele din ţările străine, seaplică în mod activ „Incoterms”. De aceea cunoaşterea acestortermeni este foarte importantă tuturor persoanelor juridiceparticipante la activitatea economică externă.

Condiţiile de bază ale tranzacţiilor comerciale stabilescobligaţiunile principale ale Vânzătorului şi Cumpărătorului. AstfelVânzătorul, independent de aplicarea condiţiilor de bază, esteobligat:

– să livreze marfa în conformitate cu condiţiile contractului;– să înştiinţeze la timp cumpărătorul despre marfa gata pentru

expedierea sau despre livrarea mărfii, despre data punerii la dispo-ziţie a mărfii cumpărătorului;

– să achite cheltuielile pentru verificarea mărfii;– să asigure pe cont propriu ambalarea obişnuită a mărfii,

exclusiv în cazurile când în ramura dată a comerţului se acceptă aexpedia marfa fără ambalaj;

– să prezinte cumpărătorului un document „curat”, după cum

Page 147: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

147

este acceptat în practică, care să adeverească livrarea mărfii în con-diţiile coordonate „curat” înţelegându-se documentul care nu areclauze indicatoare la starea defectă a tarei şi ambalajului;

– să achite taxele şi impozitele vamale încasate la export;– să primească pe cont propriu licenţă de export sau o altă hotă-

râre guvernamentală necesară la export;– să acorde cumpărătorului, la rugămintea acestuia şi pe contul

său, un certificat cu privire la provenienţa mărfii şi o facturăconsulară (fără condiţia „de debarcader”);

– să acorde la cererea cumpărătorului, pe contul şi risculpropriu, ajutor pentru a obţine alte documente necesare care seeliberează în ţara de expediere şi/sau în ţara de provenienţă amărfii, care pot fi solicitate de la cumpărător la expedierea mărfiiîn ţara cu destinaţie (iar în cazuri corespunzătoare – pentru traficulîn tranzit prin ţara terţă);

– să-ţi asumi riscul şi cheltuielile până în momentul de oferire amărfii la dispunerea Cumpărătorului în locul fixat în condiţia debază şi în termenul stabilit în contract.

Cumpărătorul, în toate condiţiile de bază, este obligat:– să achiziţioneze marfa, pusă la dispoziţia sa, în locul şi în ter-

menul fixat în contract, sau în documentele mărfii, şi să plăteascăcostul mărfii în conformitate cu contractul;

– să-şi asume cheltuielile şi riscul la care poate să fie supusămarfa după expirarea termenului de livrare în legătură cuachiziţionarea mărfii după termenul indicat;

– să achite toate cheltuielile şi încasările la primirea documenteloreliberate în ţara-expeditor sau în ţara de provenienţă a mărfii;

– să achite toate taxele vamale, precum şi alte taxe şi impozite,percepute la impozitul mărfii sau calculate la marfa importată,dacă altceva nu este specificat în condiţiile tranzacţiei;

– să asigure pe riscul şi contul propriu obţinerea licenţei deimport şi alte permisiuni, care pot fi solicitate pentru importul înţara de destinaţie.

Folosit pentru a reda condiţiile de bază, termenul „franco” îşiare originea în cuvântul „liber” şi înseamnă precum că Cumpărătoruleste independent de risc şi de toate cheltuielile pentru aducereamărfii până la punctul marcat cu cuvântul „franco”.

Page 148: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

148

Tabelul 10. Distribuirea cheltuielilor şi calculul preţului de exportconform „Incoterms-2010”

Condiţiade bază

Am

bala

jul

Încă

rcar

ea în

mijl

ocul

de

trans

port

Adu

cere

a pâ

nă la

pod

arul

prin

cipa

l

Form

alită

ţile

de tr

ansp

ort

Asi

gura

rea

trans

portu

lui

prin

cipa

l

Încă

rcar

ea în

tran

spor

tul

prin

cipa

l

Ach

itare

a pe

ntru

tran

spor

tul

prin

cipa

l

Des

cărc

area

Form

alită

ţile

de im

port

Adu

cere

a de

la p

odar

ulpr

inci

pal

Des

cărc

area

în d

epoz

itul

între

prin

derii

A uzinei OV OC OC OC OC OC OC OC OC OC OCFAS OV OV OV OC OC OC OC OC OC OC OCFOB OV OV OV OV OC OC OC OC OC OC OCFranco-port OV OV OV OV OC OV/

OCOC OC OC OC OC

Valoarea şifrahtul

OV OV OV OV OC OV OV OC OC OC OC

Frahtul achitatpână la...

OV OV OV OV OC OV OV OC OC OC OC

CIF OV OV OV OV OV OV OV OC OC OC OCFrahtul, asigurareaachitate până la...

OV OV OV OV OV OV OV OC OC OC OC

De pe vas OV OV OV OV OV OV OV OC OC OC OCDe pe de-barcader OV OV OV OV OV OV OV OV OV OV OVLivrarea cu platataxei

OV OV OV OV OV OV OV OV OV OV OV

Cu livrarea lafrontieră

OV OV OV OV OV/OC

OV OV/OC

OC OC OC OC

Livrat fără platataxei

OV OV OV OV OV OV OV OV OC OV OV

OV – obligaţiunile VânzătoruluiOC – obligaţiunile CumpărătoruluiAlegerea condiţiei de bază de către părţile contractului depinde,

în primul rând, de metoda de transportare. În toate metodele detransportare, posibil, să fie întrebuinţate condiţii de bază:

– „franco-uzina”;– „franco-podarul”;– „fraht/plata de transportat achitate până la ...”– „fraht/plata de transportat, asigurarea achitate până la ...”– „livrarea/cu plata taxei”; „livrarea fără plata taxei”.

La traficul marin se utilizează condiţiile de bază:

Page 149: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

149

– „franco bordul navei (FAS)”;– „liber la bord (FOB)”;– „valoarea şi frahtul (CFR)”;– „valoarea, asigurarea şi frahtul (CIF)”;– „de pe navă”;– „de pe debarcader”.

La traficul pe calea ferată şi cu mijloace auto este posibilăutilizarea condiţiei „cu livrarea la frontieră”.

Cu unele state avem încheiate „Condiţii generale de livrare amărfurilor” bilaterale, care conţin, de asemenea, indicaţii lacontractele condiţiilor de bază.

Distribuirea obligaţiunilor între Vânzător şi Cumpărător,conform „Incoterms-2000”, se indică în tab.10, 11.

Tabelul 11. Obligaţiunile Vânzătorului şi ale Cumpărătorului laprezentarea şi achitarea documentelor comerciale

Condiţia de bază

Fact

ura

(cal

culu

l,lis

ta o

biec

telo

r am

bala

te)

Lice

nţa

de e

xpor

t

Doc

umen

tul d

e tra

nspo

rt

Poliţ

a de

asi

gura

re(tr

ansp

ortu

l prin

cipa

l)

Lice

nţa

de im

port

Cer

tific

atul

des

pre

prov

enie

nţă

Fact

ura

cons

ular

ăDe la uzină OV OC OC OC OC OC OCFAS OV OC OC OC OC OC OCFOB OV OV OC OC OC OC OCFranco-port OV OV OC OC OC OC OCValoarea şi frahtul OV OV OV OC OC OC OCTransportul achitat până. la.. OV OV OV OC OC OC OCCIF OV OV OV OV OC OC OCTransportul, asigurarea OV OV OV OV OC OC OCDe pe navă OV OV OV OV OV OV OVDe pe debarcader OV OV OV OV OV OV OVLivrat cu plata taxei OV OV OV OV OV OV OVLivrat fără plata taxei OV OV OV OV OC OV OVLivrat la frontieră OV OV OV/OC OV/=C OC OC OC

OV – obligaţiunile VânzătoruluiOC – obligaţiunile Cumpărătorului

Page 150: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

150

6.5.1. Regulile internaţionale de explicare a termenilorcomerciali „Incoterms”

Incoterms-2000Categoria EEXW de la uzinăÎncărcare pentru expediereCategoria FFCA franco-portTransportul principal nu este achitatFAS liber de-a lungul bordului naveiFOB liber la bordCategoria CCFR valoarea şi frahtulTransportul principal este achitatCIF valoarea, asigurarea şi frahtulCPT transportul achitat până la ...CIP transportul şi asigurarea achitate până la …Categoria DDAF livrarea la frontierăSosireaDES livrarea de pe navăDEQ livrarea de pe debarcaderDDU livrarea fără achitarea taxelor vamaleDDP livrarea cu achitarea taxelor vamale

Page 151: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

151

Condiţii Incoterms 2010

Page 152: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

152

Noii termeni INCOTERMS au fost elaboraţi cu scopuldelimitării drepturilor şi obligaţiilor părţilor participante încomerţul internaţional de mărfuri şi au intrat în vigoare la 1ianuarie 2011 [Lazăr Anca Juridical Tribune. Volume 1, Issue 1,June 2011, 132-142 – Universitatea „George Bariţiu” din Braşov,lazaranca2009@ yahoo .com.]

„Nu există o organizaţie mai bine plasată decât ICC –acestă organizaţie este creată şi menţine regulile INCOTERMS –pentru a ajuta comercianţii în aplicarea corectă anormelor pentru operaţiunile lor globale sau de vânzare pe piaţainternă”.

Regulile INCOTERMS sunt un standard recunoscut la nivelinternaţional şi sunt utilizate la nivel mondial în contracte interneşi internaţionale pentru vânzarea de bunuri. Normele au fostdezvoltate şi întreţinute de către experţi şi practicieni, ele ajutăcomercianţii în evitarea neînţelegerilor costisitoare, de clarificare asarcinilor, a costurilor şi riscurilor implicate în livrarea de bunuride la vânzători la cumpărători. Prima schimbare pe care o aduceINCOTERMS® 2010 constă în reducerea termenilor de la 13 înINCOTERMS 2000 la 11 în INCOTERMS 2011, termeni delivrare ce definesc în mod clar obligaţiile părţilor şi reduc risculapariţiilor unor complicaţii juridice.

O a doua schimbare structurală apare la grupa D, care a suferitcele mai mari schimbări, referitoare la faptul că termenul de livrareDEQ a fost înlocuit cu DAT (livrare la terminal) şi că termenii delivrare DAF, DES şi DDU au fost inlocuiţi cu DAP (livrare la unloc numit). O altă schimbare se referă la ajustarea termenilor decomerţ la necesităţile progresului tehnologic, astfel suntrecunoscute semnăturile electronice care pot servi drept dovezi înreglemetarea litigiilor şi se ia în calcul şi comerţul electronic şisistemul electronic de facturare şi transfer de date. O altă shimbareconstă în împărţirea pe grupe a clauzelor INCOTERMS, astfel înINCOTERMS 2000 clauzele erau împărţite în patru grupe: grupaE, grupa F, grupa C, grupa D, iar în INCOTERMS 2010, în funcţiede modalitatea de transport, noile clauze INCOTERMS suntstructurate în 2 mari categorii:

I. Clauze aplicabile tuturor modalităţilor de transport:

Page 153: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

153

EXW Ex Works Marfa e pusă la dispoziţia cumpărătorului lasediul vânzătorului

FCA Free Carrier Vânzătorul predă bunurile primului cărăuşnumit de cumpărător într-un loc prestabilit.

CPT Carriage Paid To Transport plătit până laCIP Carriage and Insurance Paid Transport şi asigurare plătiteDAT Delivered At Terminal Livrat la terminalDAP Delivered At Place Livrat la locul convenitDDP Delivered Duty Paid Livrat cu taxele plătiteAceastă grupă include şapte reguli incoterms care pot fi

utilizate indiferent de modul de transport selectat şi indiferentdacă unul sau mai mult de un mod de transport este angajat. Elepot fi folosite chiar şi atunci când nu există niciun transportmaritim.

II. Clauze ce se aplică doar transportului maritim şi celuiefectuat pe apele interioare navigabile

FAS Free Alongside Ship Liber lângă vasFOB Free On Board Liber la bordCFR Cost and Freight Cost şi transportCIF Cost, Insurance and Freight Cost, asigurare şi transportÎn această grupă punctul de livrare, precum şi locul în care

mărfurile sunt transportate către cumpărător sunt ambeleporturi, prin urmare regulile de etichetare „mare şi pe căinavigabile interioare” FAS, FOB, CFR, CIF sunt incluse în aceastăclasă.

În plus faţă de cele 11 reguli, INCOTERMS® 2010 maicuprinde: note explicative care să-i ajute pe utilizatori să aleagăregula potrivită pentru fiecare tranzacţie, clasificări noi care săajute la alegerea celei mai potrivite reguli pentru categoria detransport avută în vedere, sfaturi pentru folosirea procedurilorelectronice, informaţii despre regulile de securitate privindautorizaţia de plecare a unei nave, sfaturi privindaplicarea INCOTERM® 2010 comerţului intern. Una dintreschimbările conceptuale se referă la faptul că INCOTERMS numai sunt clauze de comerţ internaţional, ci clauze de comerţ„domestic” (ICC rules for the use of domestic and internationaltrade terms), deoarece aceste modificări survenite vin să

Page 154: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

154

faciliteaze regulile de comerţ în utilizare lor de cătrecomercianţi.

Astfel, în Ghidul INCOTERMS 2010 se precizează căregulile INCOTERMS au fost utilizate în mod tradiţional decontractele de vânzare internaţională în cazul în care mărfurile trecdincolo de frontierele naţionale, în diferite zone ale lumii; cu toateacestea, structurile comerciale, cum ar fi Uniunea Europeană, aufăcut formalităţile de frontieră între diferite ţări mai puţinimportante.

În consecinţă, regulile INCOTERMS® 2010 recunoscîn mod oficial că acestea sunt disponibile pentru aplicarea înambele tipuri de contracte de vânzare, atât internaţionale, cât şiinterne.

Două evoluţii au convins ICC de faptul că o mişcare înaceastă direcţie este oportună. În primul rând, comercianţiiutilizează în mod obişnuit regulile

INCOTERMS pentru contractele de vânzare exclusiv pe piaţainternă, în al doilea rând, există disponibilitatea mai mare dinStatele Unite de a utiliza regulile

INCOTERMS în comerţul intern decât fostul UniformComercial Code transport

[Lazăr Anca Juridical Tribune. Volume 1, Issue 1, June2011, 132-142 – Universitatea „George Bariţiu” din Braşov,lazaranca2009@ yahoo .com.]

Totodata, conditiile de livrare au fost sortate in functie demodul de utilizare, astfel:

conditii de livrare pentru toate tipurile de transport; conditii de livrare pentru transport maritim si terestru.Incoterms 2010 - toate tipurile de transport:EXW (EX Works)

Produsul, riscurile, plata transportului si costul asigurarii setransfera cumparatorului la poarta fabricii vanzatorului. Esteconditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator.

FCA (Free Carrier)Vanzatorul isi indeplineste obligatiile de livrare in momentul

in care preda marfa vamuita pentru export catre carausul desemnatde cumparator, la locul convenit.

Page 155: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

155

CPT (Carriage Paid To)Vanzatorul plateste transportul marfii pana la destinatia

convenita si are obligatia de a vamui marfa pentru export. Inmomentul in care marfa a fost predata carausului riscurile depierdere sau deteriorare a marfii precum si alte cheltuielisuplimentare cauzate de evenimente care au loc dupa predareamarfii catre caraus, se transfera de la vanzator la cumparator. Incazul in care se folosesc carausi succesivi riscurile se transfera dela vanzator la cumparator in momentul in care marfa a fost predataprimului caraus.

CIP (Carriage and Insurance Paid)Vanzatorul are aceleasi obligatii ca la conditia CPT si in plus

trebuie sa incheie asigurarea pentru acoperirea riscului de pierderesau deteriorare a marfii pe timpul transportului. El incheiecontractul si plateste prima de asigurare. Totodata, vanzatorul areobligatia de a vamui marfa pentru export.

DAT (Delivered At Terminal)Vanzatorul livreaza si descarca marfa la terminalul stabilit

impreuna cu cumparatorul. Un terminal poate fi orice loc precumun depozit, chei, cargo terminal, strada, CFR terminal etc.Vanzatorul suporta toate cheltuielile legate de livrarea sidescarcarea marfurilor la terminalul stabilit si are obligatia de avamui marfa pentru export.

DAP (Delivered At Place)Vanzatorul livreaza marfurile la locul stabilit impreuna cu

cumparatorul si suporta cheltuielile pentru livrarea si descarcareamarfurilor la terminalul stabilit. In cazul in care vanzatorul suportacheltuieli legate de descarcarea marfurilor la destinatie, acesta nuare dreptul de a refactura cheltuielile respective catre cumparator.Totodata vanzatorul are obligatia de a vamui marfa pentru export,in timp ce formalitatile de vamuire pentru import revimcumparatorului.

DDP (Delivered Duty Payd)Vanzatorul are obligatia de a livra marfa cumparatorului la

locul convenit din tara importatoare. Vanzatorul suporta toatecheltuielile si riscurile legate de livrarea marfurilor in acest loc,inclusiv datoria vamala care se plateste la import.

Page 156: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

156

Incoterms 2010 - transport maritim si terestru:FAS (Free Alongside Ship)

Vanzatorul are obligatia de a pune marfa la dispozitiacumparatorului de-a lungul vasului, pe chei sau pe slepuri, barje,bac, in portul de incarcare convenit. Din acel moment toatecosturile si riscurile sunt suportate de cumparator. Totodata,cumparatorul are obligatia de a vamui marfa pentru export.Aceasta conditie de livrare se foloseste numai in conditiile in carecumparatorul are posibilitatea de a indeplini direct sau indirectformalitatile de export.

FOB (Free On Board)Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in

care marfa a trecut balustrada vasului, in portul de incarcareconvenit. Din acel moment toate costurile si riscurile suntsuportate de cumparator, insa vanzatorul are obligatia de vamuire amarfurilor pentru export.

CFR (Cost & Freight)Vanzatorul are obligatia de pa plati navlu-ul si costurile

necesare pentru aducerea marfii in portul de destinatie convenit,insa in momentul in care marfa trece de balustrada vasului inportul de incarcare, riscurile de pierdere sau deteriorare precum siorice costuri suplimentare cauzate de evenimente care au avut locdupa ce marfa a fost incarcata la bordul navei, se transfera de lavanzator la cumparator. Obligatia de vamuire a marfii pentruexport revine vanzatorului.

CIF (Cost, Insurance and Freight)Vanzatorul are aceleasi obligatii ca in cazul termenului CFR

dar suplimentar, trebuie sa suporte asigurarea maritima care saacopere riscul cumparatorului de pierdere sau deteriorare a marfiiin timpul transportului. El incheie contractul si plateste prima deasigurare. Totodata, vanzatorul are obligatia de vamuire amarfurilor pentru export. (http ://www .aldona-comisionar.ro/incoterms.php; www. ccir. ro).

Condiţiile de licrare Incoterms 2010 pot fi împărţite în 2grupe distincte:

Page 157: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

157

Reguli pentru orice fel sau tipuri de transportEXW Ex Works Ex moaraFCA Gratuit Carrier Gratuit CarrierCPT Transport plătit până la…. Transport plătit până la….CIP Transport şi asigurare platit

până la …Transport şi asigurare platitpână la …

DAT Livrate la Terminal Livrate la TerminalulDAP Livrate la Place Livrate la locul destinaţieiDDP Delivered Duty Paid Delivered Duty Paid

Reguli pentru mare şi pe căi de transport pe apăFAS Alături gratuit navei Alături gratuit naveiFOB Free On Board Liber la bordCFR Costuri şi fret Costuri de transport de

marfăCIF Asigurări de cost şi de marfă Cost, asigurare, navluhttp ://ro.import40 .ru/ inkoterms-2010/pravila-inkoterms-2010.html

Motivatiile inlocuirii vechii forme:-Modificări intervenite in ultimii ani în domeniul comunicarii

electronice (Electronic Data Interchange) ;-Schimbări intervenite în tehnica transporturilor şi expediţiilor

internaţionale;-Siguranţa informaţiilor privind faptul că marfa nu constituie

o ameninţare asupra vieţii sau proprietăţii celor implicaţi inderularea tranzacţiei;

-Posibilitatea utilizării condiţiilor de livrare atât în contractulinternaţional cât şi în cel intern;

-O mai bună înţelegere a condiţiilor de livrare.-Reducerea numărului de condiţii, din cele 13 condiţii ale

Incoterms 2000, au mai fost păstrate 9, fiind eliminate condiţiile:DAF, DES, DEQ, DDU. Acestea fiind înlocuite de două noicondiţii : DAP şi DAT;

-În cazul condiţiilor FOB, CFR şi CIF a intervenit omodifcare a definţiei – astfel riscul trece asupra cumpărătoruluiatunci cand marfa este incărcata la bordul navei şi nu când marfatrece de balustrada navei în portul de încărcare aşa cum eraprevăzut conform INCOTERMS 2000.

Page 158: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

158

7. PREŢUL MĂRFII

Preţul în contract se indică în unităţi băneşti într-o valutădefinită pentru o unitate cantitativă în baza de livrare convenită.Totodată, părţile stipulează cum se concepe preţul fixat, cu altecuvinte, intră în el cheltuielile ce ţin de expedierea mărfii, de tară,ambalaj, marcare etc.

În contract se pot utiliza diverse preţuri:– preţul ferm;– preţul cu fixare ulterioară;– preţul mobil.Preţul ferm (fix) se introduce în contract după coordonarea

dintre părţi în etapa negocierilor şi nu urmează a fi schimbat întimpul executării contractului. Preţurile fixe îşi găsesc o lungăaplicare în practica operaţiunilor de comerţ extern. De altfel,folosind această metodă de fixare a preţului, trebuie de reţinut că eleste mai potrivit tranzacţiilor pe termen scurt (1-1,5). Stabilireapreţului fix în contracte cu un termen mai lung de executare poatesă ducă la aceea că preţul contractual se va deosebi esenţial depreţul curent de pe piaţă.

Exemplu:1. Preţul pentru marfa vândută conform prezentului contract

se fixează în dolari SUA – 123,00 pentru metrotonă netă şi seconcepe FOB cu aşezarea încărcăturilor pe nava unui port francezsau belgian, inclusiv preţul tarei, ambalajului şi marcarea mărfii,precum şi cheltuielile de încărcare şi aranjarea mărfii în calelenavei şi valoarea materialelor de separare.

2. Preţurile la mărfurile livrate sunt fixe şi nu se supunschimbării.

Preţurile cu fixarea ulterioară nu se indică în contract. Înacest caz, în articolul „Preţul mărfii” se descrie procedeul destabilire viitoare a preţului, adică în momentul de îndeplinire acontractului. Astfel poate fi prevăzută stabilirea preţurilorcontractuale la nivelul cotărilor de la burse în ziua livrării sauachitării, sau la alte preţuri informative autentice.

Exemple:Nr.1. Preţul la cupru, livrat conform contractului dat, se

Page 159: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

159

determină la cotarea Bursei londoneze în ziua trecută datei delivrare.

Nr.2. Preţul la închiriere se apropie după preţurile informative„Metal Bulletin” la tipul articolului similar, publicat în momentulefectuării plăţii. La stabilirea preţului în contracte cu fixareaulterioară, cumpărătorului i se poate oferi dreptul să aleagămomentul de fixare în decursul termenului de realizare atranzacţiei cu clauza – care surse informative cu privire la preţuriel urmează a le folosi pentru stabilirea nivelului preţului. Astfel detranzacţii se numesc on call (de împrumut).

Preţul flexibil prevede fixarea preţului iniţial (de bază) încontract, care în timpul îndeplinirii contractului poate fi schimbatdupă metoda coordonată de părţi privind schimbarea elementelorde formare a preţurilor. Asemenea metodă de stabilire a preţuluipoate fi aplicată la livrarea atât a materiilor prime, cât şi aarticolelor din industria constructoare de maşini.

O asemenea metodă a preţului la furnizarea de materii primeuneori este numită, de asemenea, preţ mobil. În acest caz, preţulcontractului se leagă cu schimbările preţului de piaţă al mărfiivizate în momentul livrării sale. În contract, în mod obligatoriu, searată sursa potrivit căreia trebuie de hotărât despre schimbărilepreţurilor, precum şi se stipulează minimumul şi maximumuladmise la devierea preţului de piaţă de la cel contractual.

Exemplu: Preţul la petrol, livrat în conformitate cu contractuldat, alcătuieşte ... dolari SUA pentru un baril. Preţul informativ în„OPEC bulletin” la momentul încheierii contractului constituie ...dolari SUA pentru baril. La schimbarea în decursul îndepliniriicontractului a preţului informativ, preţul contractual se va schimbaîn mod proporţional.

Preţul mobil pentru utilaj – acesta e preţul calculat lamomentul îndeplinirii contractului prin revederea preţului de bază(contractual) ţinând cont de schimbările în cheltuielile de producţiesurvenite în perioada îndeplinirii contractului. Cel mai frecvent,preţul mobil se stabileşte la vânzarea automobilelor şi utilajul cutermene de livrare, care depăşesc un an, precum şi la îndeplinireavolumelor mari şi de lungă durată, după timpul de executare, alucrărilor de antrepriză.

Page 160: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

160

Preţul definitiv, de obicei, se calculează după formula:C1 = C0 [A+B (P1/P2)+D(M1/M0) + ...],

unde: C1 – preţul definitiv;C0 – preţul iniţial;A – coeficientul de oprire, adică cota constantă în partea

variabilă a preţului;B, D etc. – cotele care ocupă în preţ componente speciale, de

exemplu, valoarea forţei de muncă, valoarea materialelor etc.;P1 şi P2 – indicatorii preţurilor la materialele folosite la

pregătirea producţiei vândute, respectiv la perioadele de cumpărarea lor de către furnizor şi stabilirea preţului iniţial;

M1 şi M0 – indicatorii salariului în ramura careconfecţionează producţia, respectiv la perioadele de recalculare apreţului şi stabilirea preţului iniţial.

Dacă în valoarea producţiei cheltuielile ocupă o cotăconsiderabilă pentru combustibil şi alte componente, cota variabilădin formula adusă poate fi extinsă la numărul necesar de elementecomponente. Totodată, suma tuturor cotelor acestor elementetrebuie întotdeauna să fie egală unităţii. Coeficientul de oprire,adică cota invariabilă a părţii constante, de obicei, se stabileşte înlimitele 0,1-0,2 şi reflectă partea valorii fondurilor principaletrecute asupra producţiei, venitul planificat etc.

7.1. Calcularea preţurilor la mărfurile de importÎn calculele preţurilor de export şi preţurilor pentru piaţa

internă divergenţe esenţiale nu sunt. Analog faptului, cum se poatespune despre export, că el se deosebeşte de vânzările pe piaţainternă prin aceea că prezintă în sine o vânzare mai grea a mărfii înţările mai îndepărtate şi mai puţin cunoscute, aşa şi particularităţilecalculelor la preţurile de export pot fi văzute astfel că e necesar aprevedea cheltuielile suplimentare ce ţin de livrările în altă ţară.Mai întâi exportul trebuie prin calcule să determine cât de rentabilva fi pentru el exportul în ţara nouă vizată. Vânzarea pe piaţa nouă,necunoscută şi, printre altele, aflându-se încă nu prea departe, îşiasumă anumite riscuri, de care trebuie să ţină seama în calcule,

Page 161: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

161

însă uneori este greu să găseşti locul lor în aceste calcule.Exportul nou pe piaţă, de obicei, este obligat nu doar să vândă

la acelaşi preţ, ca şi concurenţii săi, dar şi să acorde cumpărătorilorsăi potenţiali anumite condiţii privilegiate, precum de exemplu unpreţ mai mic, condiţii de plată mai avantajoase, un termen degaranţie mai mare.

Din această cauză, exportul deseori se ciocneşte cu asemeneachestiuni:

– poate oare el, în genere, să includă în calcule toatecheltuielile de producţie şi de desfacere a mărfii.

– este el oare obligat să vândă la un preţ care compenseazădoar parţial cheltuielile sale, de regulă, aşa-numitelecheltuieli limitate, adică cheltuielile pentru materiale,personal, doar o anumită parte de amortizare şi cheltuieliledirect de desfacere (valoarea ambalajului, asigurareatransportărilor şi recompensele de comision, legate devânzare)?

De obicei, exportatorii noi pe piaţă sunt nevoiţi să refuze toatecheltuielile în decontările lor şi să se mulţămească cu acoperireaunor cheltuieli directe.

Se întâmplă, desigur, şi asemenea cazuri, când exportatorulvrea să vândă practic la orice preţ, pentru ca să cucerească piaţasau să elimine de pe piaţă concurentul periculos. Însă acestevânzări la orice preţ nu pot să se facă în decursul unei lungiperioade de timp.

Destul de periculoasă în perioada îndelungată este, la fel,politica de vânzare la preţuri care acoperă doar cheltuielilelimitate, adică, dacă întreprinderea realizează o mare parte aproducţiei sale pe cheltuieli limitate. Deoarece întreprinderea nupoate să refuze mult timp să acopere cheltuielile pentru capitalulconstant.

Cu toate acestea, dacă întreprinderea vinde o mare parte a pro-ducţiei la preţuri care permit a acoperi toate cheltuielile realizateproducţiei suplimentare la preţuri acoperind doar unele cheltuielilimitate, poate prezenta interes. Cum nu ar fi, tot ceea ce primeşteîntreprinderea peste cheltuielile limitate contribuie la creştereavenitului cu condiţia că cheltuielile pentru capitalul constant deja

Page 162: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

162

sunt acoperite de partea principală de circuit.Când întreprinderea lucrează cu încărcătură incompletă, orice

comandă care acoperă o sumă mai mare decât cheltuielile limitateeste rentabilă, deoarece ajută la acoperirea cheltuielilor pentrucapitalul constant.

Schema formală a calculaţiei puţin se deosebeşte de schemautilizată la calculul preţurilor interne. Distincţiile principale încalculaţii de export de cele interne constau în cheltuielilesuplimentare de desfacere, şi anume:

– recompensa de comision a vânzătorilor şi reprezentanţilor;– cheltuieli vamale de import în ţara cumpărătorului;– cheltuieli de transport;– cheltuieli pentru finanţare;– cheltuieli de asigurare;– cheltuieli pentru ambalaj;– rezerve necesare pentru acoperirea riscurilor neprevăzute;– cheltuieli pentru alcătuirea contractului, perfectarea

certificatelor şi altor hârtii.Călăuzindu-ne de faptul că preţurile la export de obicei

corespund condiţiilor „Incoterms”, aici vom arăta schemacalculului (calculaţiei), unde în funcţie de condiţiile vânzării se iauîn consideraţie toate cheltuielile prognozate:

Preţul de cost prealabil+ venitul calculat= preţul „de la uzina-furnizor” (ex works)+ transportul până la staţia de cale ferată+ valoarea serviciilor expeditorului+ asigurarea+ preţul încărcării în vagon= preţul „franco al vagonului de cale ferată („for/tot”)+ fraht până la frontieră= preţul „franco frontieră” („delivered at frontier”)+ fraht până la locul/portul de destinaţie= preţul, inclusiv frahtul până la locul/portul de destinaţie

(„treieght or carriage paid to”)+ cheltuielile în port: transportare, depozitare, taxele portuare,

comisia expeditorului în port, cheltuielile suplimentare

Page 163: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

163

(telex, telefon, poştă)= preţul „franco-port expediere”

+ cheltuieli pentru documente+ cheltuieli pentru conosament

+ cheltuieli pentru navlu maritim= preţul „CAF portul de destinaţie”+ asigurarea FPA (free particular average)= preţul „CIF portul de destinaţie” sau preţul de pe vas (ex ship)

în portul de destinaţie”+ preţul transbordării în portul de destinaţie+ taxa de import şi perfectarea documentelor= preţul „de pe debarcader în portul de destinaţie” („ex quay”)+ preţul transportului până la locul de aflare a cumpărătorului+ preţul „franco cumpărător, inclusiv taxa” („delivered duty

paid”)Baza iniţială pentru calculul preţurilor externe o constituie

preţul contractual. Oricare recompense de comision pentrureprezentanţi şi vânzători, de obicei, se achită doar după intrareabanilor de la exportator.

În anumite ţări, se practică utilizarea sistemului derecompense de comision duble: o parte se achită oficialreprezentantului, iar altă parte, în genere, nu se menţionează în nicio corespondenţă oficială, nu i se transferă nici în contul de pestehotare, ci se plăteşte doar personal la întreprinderea exportatorului,bineînţeles, cu confirmarea în scris vizând primirea acestor bani.

Sistemul unei astfel de recompense de comision duble îşigăseşte răspândire în cazurile când reprezentantul nu doreşte săprezinte o declaraţie despre toate veniturile sale organelorfinanciare ca să evite stabilirea unui impozit mare. Această partelatentă de recompensă îi permite, de asemenea, s-o foloseascăpentru „măsuri auxiliare”, deci pentru cadouri şi mituiri. Oasemenea abordare se practică de obicei în ţările în curs dedezvoltare.

În unele ţări, tariful maximal al recompensei de comision estelimitat de legislaţie. În atare caz, în contractul cu privire lareprezentanţă se aminteşte doar partea oficială a recompensei.

Câteodată cota mai înaltă a preţului de export o alcătuiesc şi

Page 164: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

164

taxele vamale. Tarifele vamale ale multor ţări occidentale „suntconstruite” după sistemul aşa-numitului tarif vamal internaţional„de Bruxelles” şi înainte de a propune marfa, în preţul căreia seinclude taxa, trebuie întotdeauna să ştii care cotă a taxei vamaleeste valabilă în ţara dată.

De regulă oferirea mărfii în condiţiile „inclusiv taxa” urmeazăa fi evitate, iar în prezenţa reprezentantului local, este mai bine să-ilivrezi lui marfa „franco-frontiera” fără taxă. Reprezentantului îi vafi mai uşor ulterior să se ocupe de perfectarea taxei.

În ţările dezvoltate din Occident, taxele variază de la 0 până la30%, principalul în dependenţă de faptul dacă există producţialocală a mărfii vizate sau nu. În acele ţări europene, iar ele suntcele mai multe, este în vigoare impozitul pe valoarea adăugată.Acest impozit se adaugă şi la preţul de import, la preţul „franco-frontieră”. La unele mărfuri, precum de exemplu, alcoolul înAustria există şi aşa-numitele taxe de monopol.

În asemenea mod, cercetând piaţa, exportatorul trebuie săstudieze minuţios asemenea chestiuni ce ţin de plata taxelorvamale ş.a.

Stabilirea contingentelor la mărfurile de import şi diferitevarietăţi de interdicţii în ţările din Europa Centrală se utilizeazăcomparativ rar, cu toate că administraţia UE sub presiuneaorganizaţiilor agricole şi industriale existente încearcă săintroducă restricţii de import la multe produse alimentare şimărfuri industriale.

Cheltuielile de transport includ în sine toate cheltuielile detransportare a mărfurilor de la uzina-producător până la locul dedestinaţie conform contractului.

Cheltuielile de finanţare şi efectuare a plăţilor includ în sinecheltuielile pentru deschiderea acreditivelor sau acordarea degaranţii bancare, precum şi cheltuielile bancare ce ţin de efectuareaaltor operaţiuni de plată (incaso contra documentelor etc.).

Rata scontului bancar pentru deschiderea acreditivelor înOccident constituie aproximativ un sfert de procent, pentruacordarea garanţiei bancare – aproximativ două zecimi deprocente. La calcul preţurilor de export este necesar să se ţină contde toate cheltuielile pentru luarea de măsuri care permit a evita

Page 165: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

165

surplusurile în virtutea oscilaţiilor cursurilor valutare, precum şivaloarea capitalului când vine termenul de plată.

Exemplu. Dacă taxa scontului alcătuieşte 12% anuale, trebuiede pornit de la faptul că la producţia mărfurilor la comandă vortrece aproximativ două luni, transportul mărfii la uzină până în portva ocupa două săptămâni. Pentru a obţine poliţa de asigurare ş.a.,deschiderea acreditivului, vor fi necesare încă două săptămâni.Prin urmare, capitalul va fi „îngheţat” pentru trei luni integral, deaceea în calculul preţului extern va trebui de inclus suplimentar 3%(12 %/4).

După cum deja s-a menţionat, la exportul mărfurilor, pur şisimplu, nu trebuie de inclus în calculaţie toate cheltuielile. ÎnOccident această regulă se extinde şi asupra calculelor preţurilorinterne. Însă întreprinderile mari care lucrează nu doar pentru piaţainternă şi care produc nu numai un tip de mărfuri, în totalitate deobicei efectuează echilibrarea preţurilor „bune” şi „proaste”.Aceasta le permite să acopere toate cheltuielile sale. Şi chiar dacăpe aceeaşi piaţă vânzările au loc cu pierderi, pe altă piaţă venitulsuficient este asigurat. Totuşi, pentru fiecare producător undevaexistă o restricţie.

Dacă studierea pieţei arată că preţurile pe ea sunt destul dejoase, că pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă şi chiar să ocupi unsegment nu prea mare al pieţei, trebuie de făcut vânzări la preţurifoarte mici şi nerentabile care nu sunt capabile să acopere chiarcheltuielile directe, mai bine să refuzi o asemenea piaţă. Factoriicurat psihologici în caz contrar pot duce la aceea că administratoriiîntreprinderii, în primul rând managerii secţiilor de export şidesfacere, vor fi nepregătiţi să refuze prelucrarea ulterioară aacestei pieţe chiar şi cu preţuri nerentabile. Aşadar, de regulă, eiconsideră că deja au investit atâţia bani în lupta pentru piaţă, că nuse mai poate refuza.

De aceea îi sfătuim pe exortatorii tineri încă o dată: dacă seobservă că preţurile pe o piaţă sunt foarte mici, că nu mai suntsperanţe la creşterea lor în viitorul apropiat, mai bine e să refuziaceastă piaţă şi să începi a căuta alte pieţe, unde există condiţiimult mai profitabile.

Page 166: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

166

8. INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ ŞIRENTABILITATEA TRANZACŢIILOR EXTERNE:DEPENDENŢA ŞI METODOLOGIA OPTIMIZĂRII

Garanţia activităţii rentabile pe piaţa externă se determinăprintr-o analiză minuţioasă şi prin planificarea tranzacţiilorinternaţionale. De regulă, dacă exportatorul primeşte plata pentrutranzacţie în prealabil sau practic imediat după expediere,probleme cu calculatorul planificat al venitului în contract nu apar.Totuşi, la achitarea tranzacţiei de export după un anumit termensau pe părţi, în decursul unei perioade de timp după expediereaproducţiei, executarea lucrărilor sau acordarea de servicii, calcululexact al rezultatului financiar planificat al venitului devine destulde dificil, deoarece asupra sa încep să exercite influenţa astfel demărimi macroeconomice prognozate, precum inflaţia, cotaprocentuală şi cursul de schimb al valutei naţionale. Pentruevidenţa acestor condiţii este oportun, în opinia noastră, de utilizatmodelul economic-matematic, care dă posibilitatea chiar în etapaplanificării să se determine rezultatul financiar al contractului deexport ţinând cont de factorii incertitudinii macroeconomice. Înacest scop, vom examina influenţa inflaţiei, a cotei procentuale şi acursului de schimb al valutei naţionale asupra rentabilităţii10 tran-zacţiei externe prin formarea fluxurilor ei financiare în timp.Aşadar, firma-exportator planifică să scoată producţia sa pe piaţaexternă. Efectuând cercetarea prealabilă de marketing, ea a stabilitvolumul lunar mediu aşteptat al vânzărilor mărfurilor şi preţulmediu de vânzare al unităţii de marfă în valută străină11.

Pentru o ieşire favorabilă pe piaţa externă, se recomandă caanaliştii firmei să dea răspuns la următoarele întrebări:

1.Care va fi profitul (pierderea) net al contractului de export laparametrii daţi ai tranzacţiei şi timpul de îndeplinire a ei?

2.Cu ce este echivalent „punctul temporar al limitei depierdere” în contractul de export?

10 Analiza dată permite a stabili rezultatul financiar, care poate fi pozitiv (venit)sau negativ (pierdere)11 De regulă, se întrebuinţează valută străină cea mai stabilă, mai bine zis, valutaal cărei curs este, într-o măsură mai mică, supus fluctuaţiilor.

Page 167: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

167

3.Are oare exportatorul posibilitate să majoreze rentabilitateatranzacţiei pe contul micşorării preţului mărfii şi majorăriivolumului planificat de mărfuri pe contract?

4.Cum ar putea valuta plăţii pe contract şi dinamica comporta-mentului său relativ la valuta naţională să amelioreze sau săînrăutăţească rentabilitatea tranzacţiei?

5.În ce mod inflaţia internă va influenţa rentabilitateatranzacţiei?

6.Va fi necesar capitalul împrumutat la efectuarea tranzacţieişi în ce condiţii? Cum să fixezi mărimea optimă a capitaluluiîmprumutat în raport cu eficacitatea întrebuinţării capitaluluipropriu al firmei?

7.Există oare variante alternative de depunere a capitaluluidisponibil al firmei-exportator în alte contracte de comerţ extern şicum să le compari unul cu altul şi cu alte posibilităţi de investiţiioferite de piaţă?

8.Care parametri ai tranzacţiei de comerţ extern se supuninfluenţei exportatorului, şi poate oare schimbarea lor să măreascăprofitul planificat?

Timpul de efectuare a tranzacţiei poate fi redat grafic în formăde scară temporară cu notarea pe ea a formării fluxurilor financiarecare alcătuiesc tranzacţia (direcţia fluxurilor financiare de la scaratemporară înseamnă mişcarea fluxurilor financiar de la firmă, iar înpartea scării temporare – spre firmă (fig.6):

C TO1 TO2 TOi TOn

O 1 i 3

VC FC, TX1 CR1 FC, TX2 CR2 FC, TXi CRi FC,TXn CRni

Fig.6. Schema de formare a fluxurilor financiareale tranzacţiei de export

Page 168: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

168

unde:0 – punctul zero al scării temporare, care stabileşte timpul de

transmitere a lotului de marfă de la exportator la importator pecontract, începând de la care apar la importator (cumpărător) înfaţa exportatorului (vânzătorului) obligaţiuni financiaredeterminate de contract.

n – termenul de achitare a plăţii mărfii în perioade. Mărimeaperioadei poate fi diversă, dar nu mai mare decât termenelestabilite pentru repatrierea mijloacelor băneşti. În cazul dat, pentrusimplificarea calculelor, ea este egală cu o lună de zile.

Aplicând metoda inducţiei matematice, putem obţine formulapentru stabilirea venitului (pagubei) net la plata conformcontractului de export pentru n perioade:

(1)

unde: NP – rezultatul financiar (venitul net sau paguba) de laoperaţiunea de export;

n

1iTOi

– suma totală a venitului, obţinut la achitareacontractului pentru n perioade;

C – preţul de cost (valoarea) al lotului de marfă pe contractulde export;

VC – valoarea cheltuielilor variabile ce ţin de efectuareatranzacţiei de export;

n

1iFCi

– suma totală a cheltuielilor constante, plătită deexortator (vânzător) la achitarea contractului pentru n perioade;

n

1iTXi

– suma totală a vărsămintelor fiscale, plătită deexportator (vânzător) la achitarea contractului pentru n perioade;

n

1iCRi

– suma totală a procentelor bancare şi a credituluistrâns, plătită de vânzător la achitarea contractului pentru n

)n

1i

n

1i iCRTX i

n

1i iFCVC(C

n

1iTO iNP

Page 169: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

169

perioade;n – timpul îndeplinirii contractului pe perioade.Rezultatul pozitiv sau cota rămasă a încasării va alcătui

venitul net al firmei, iar negativ – paguba. Aplicând metodele deanaliză matematică, putem obţine următoarea formulă pentrudeterminarea rezultatului financiar planificat şi a contractului deexport:

(n)))3fn360TRTlnK(n)2fn

lnK

)lnK-((1VC)cPR(Q(n)2fFCfc(K-)txK-(1(n)1fexKPRnQNP

,(2)

unde: Q – volumul planificat al vânzărilor de mărfuri;PR – preţul de vânzare pentru o unitate de marfă în valuta ţării

importatorului;Kex – cursul valutei naţionale în raport cu valuta de plată la

începutul primei perioade (punctul „0” al scării temporare);

)1n)b1

a1((

ba

1a)(

1

nf

– funcţia ce stabileşte mărimeaîncasării primite de la realizarea dependentă de ritmurilemodificării cursului de schimb a şi inflaţiei b (în cazul dat b esteluat pentru zero);

Ktx – coeficientul impunerii totale a câştigului din realizarecare se schimbă de la 0 până la 1;

Kfc – coeficientul evidenţei cheltuielilor FC fixate în preţul decost al produsului în tranzacţia dată (se schimbă de la 0 până la 1);

FC – cheltuielile constante pe perioadă (în fiecare lună), carenu depind de volumul producţiei realizate;

PRc – preţul cumpărăturii sau al confecţionării unităţii demarfă;

VC – cheltuielile variabile ale tranzacţiei, dependente devolumul producţiei realizate;

RT – procentul anual al dobânzii la creditul adus la 100 lei;T – mărimea perioadei de realizare a mărfii n în timp de 24

ore (în cazul dat egal cu 30);

Page 170: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

170

Kln – coeficientul de împrumut, prin care se stabileştemărimea capitalului de împrumut. Se schimbă de la 0 până la 1;

b

nb)(11(n)

2f

– funcţia ce determină influenţaritmului de inflaţie b;

nbb

nbnb

)1(21)1()1(

(n)3

f

– funcţia ce determină mărimeaplăţii dobânzilor bancare, ce depinde de ritmul schimbărilorinflaţiei b pentru o perioadă.

Să analizăm metodica propusă de optimizare a rentabilităţiicontractului de export prin alcătuirea algoritmului orientativ delucru al managerului-analist al firmei de export utilizând datele(tab.12):

Tabelul 12.Parametrii iniţiali ai tranzacţiei de export

Parametrii tranzacţiei de exportMărimea(în unităţi

convenţionale)Volumul planificat de vânzare a mărfurilorPreţul de vânzare a unităţii de marfă în valutăPreţul de cost al cumpărăturii sau al confecţio-nării unităţii de marfăMărimea cheltuielilor variabile (pentrutranzacţie)Mărimea cheltuielilor constante (într-operioadă)Cursul valutei naţionale pentru o zi laexpedierea mărfiiMărimea perioadei de realizare a tranzacţiei nîn 24 de oreCoeficientul de impunere în câştig de larealizare (se stabileşte empiric de la 0 până la 1)Coeficientul de evidenţă a cheltuielilorconstante (de la 0 până la 1)

QPRPRc

VCFCKex

T

Ktx

Kfc

100016

10 000

3 000 0002 000 000

1000

30

0,10

0,10

Page 171: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

171

Astfel de parametri: precum preţul cumpărăturii sau alconfecţionării unităţii de marfă PRc, mărimilor constante FC(retribuirea personalului şi plata oficiului, convorbirilor telefoniceetc.) şi cheltuielilor variabile VC (păstrarea, depozitarea prealabilă,certificarea, purgarea vamală, transportarea etc.), coeficientul deimpunere Ktx, coeficientul de cheltuieli constante Kfc, coeficientulde împrumut Kln – reprezintă parametrii interni faţă de firmă şi înunele cazuri pot fi modificaţi de către aceasta.

La rândul său, preţul de vânzare a unităţii de marfă PR,volumul de vânzări Q, valuta de plată, procentul dobânzii anuale lacreditul RT sunt externi în raport cu firma şi depind nu doar de elînsuşi, ci şi de contractanţii săi de tranzacţie.

Parametrii: ritmul modificării cursului de schimb al valuteiselectate la valuta naţională a şi a inflaţiei b pentru o perioadă nudepind de contractanţii tranzacţiei şi constituie factoriiincertitudinii macroeconomice.

Să facem calculul influenţei fiecărui parametru asuprarezultatului financiar al tranzacţiei de export.

1. Stabilirea dependenţei rezultatului financiar altranzacţiei de export NP de timpul de îndeplinire n a ei,pornind de la datele indicate mai sus

Folosind formula (2), determinăm mărimea venitului(pagubei) NP în timp de îndeplinire n diferit şi le prezentăm înformă de grafic.

Dacă T=30, venitul net al exportatorului va alcătui în altecondiţii egale:NP=1000x16x1000-[1000x1000+3000000+2000000x0,1+(1000x16)x0,1]=1200000.

Dacă termenul se prelungeşte până la două luni, aceastămărime va fi egală cu 1 000000.1000x16x1000-[10000x1000+3000000+(2000000x0,1x2)+(1000x16x1000x0,1)] etc., dar dacă termenul de plată va constitui 6 sau 7luni, în cazul dat exportatorul va avea pierderi. În mod grafic,aceasta va arăta în felul următor:

Page 172: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

172

1 000 000

800 000

600 000

400 000

200 000

0

-200 000

-400 000

-600 000

-800 000

-1 000 000

1 200 000

-1 500 000

-1 000 000

-500 000

0

500 000

1 000 000

1 500 000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Timpul de ?ndeplinire a contractului, n Pag

ube

Ven

itul n

et N

P

При PR=16.0, Q=1000

Timpul de îndeplinire a contractului, n

Dacă PR=16,0 Q=1000

Fig.7. Dependenţa rezultatului financiar al tranzacţiei de export NPde timpul n de executare a ei

Din graficul vizat putem stabili „punctul temporar al activităţiirentabile” al contractului de export. Acest punct al intersecţiei grafi-cului activităţii rentabile al contractului de export cu axa temporară(axa X) se numeşte punctul „activităţii rentabile temporare” al con-tractului de export. În fig.7 se observă dacă plata conform tranzacţieise va efectua până la şapte perioade, exportatorul va obţine venit dela încheierea tranzacţiei date, dacă aceasta va dura mai mult de şapteperioade (luni), el va avea pagube. Cu cât mai departe va fi de„punctul temporar al activităţii rentabile”, termenul fixat întranzacţie de îndeplinire n a ei, cu atât mai multe şanse va aveaexportatorul să încheie tranzacţia vizată cu venit, chiar şi cu posibilaîntârziere a plăţii contractantului în tranzacţiei. Pentru majorareapunctului temporar al activităţii rentabile a contractului de export, încazul dat, poate fi aplicată creşterea preţului la marfă, deoareceexportatorul oferă importatorului credit comercial, la schimbareatermenului de achitare a contractului.

2. Stabilirea preţului contractual al mărfii şi volumuluitranzacţiei

Graficul în fig.7 este construit la valorile preţului de vânzare aunităţii mărfii PR=16 şi volumul de vânzare a produsului Q=1000.Îi propunem contractantului tranzacţiei să cumpere mai multămarfă la preţ mai mic în următoarele condiţii:

Page 173: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

173

Parametrii tranzacţieiVariantainiţială

Variantaîntâi

Variantaa doua

Preţul de vânzare a unităţii de marfă PR 16 15,8 15,6Volumul de vânzare a produsului Q 1000 1100 1200

Reprezentăm aceste variante în mod grafic în fig.8. Cu toatecă preţul este redus, exportatorul poate să obţină venit suplimentardin majorarea volumului de vânzări a mărfii prin contract.Presupunem că contractul tranzacţiei a acceptat varianta întâi şi înasemenea mod, părţile au coordonat preţul contractual de vânzare amărfii şi volumul de vânzări: PR=15,8, Q=1100, atunci venitul deexport va alcătui:

Fig.8. Dependenţa rezultatului financiar al tranzacţiei de exportNP de timpul său de îndeplinire n la diverse valori ale preţului PR

şi volumelor de vânzări Q

Prin urmare, dacă importatorul este de acord să procure ocantitate de marfă mai mare, atunci în alte condiţii similare, i sepoate reduce din preţ.

3. Determinarea valutei la plata prin contract. Influenţacursului de schimb asupra rezultatelor financiare ale tranzacţieide export

După ce a fost stabilit preţul de contract, un alt factorimportant, care influenţează venitul din afacerea externă, este

1 000 000

800 000600 000

400 000200 000

0

- 200 000- 400 000

- 600 000- 800 000

- 1 000 000

1 200 000

-1 5 0 0 0 0 0

-1 0 0 0 0 0 0

-5 0 0 0 0 0

0

5 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0

1 5 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

В р е м я и сп о л н е н и я к о н тр а к та , n

Уб

ытк

и

Ч

ист

ая п

ри

бы

ль

,N

P

П р и P R =1 6 . 0 , Q =1 0 0 0 П р и P R =1 5 . 8 , Q =1 1 0 0 П р и P R =1 5 . 6 , Q =1 2 0 0

Timpul de îndeplinire a contractului, n

Pagu

ba

Veni

tul n

et, N

P

1 000 000

800 000600 000

400 000200 000

0

- 200 000- 400 000

- 600 000- 800 000

- 1 000 000

1 200 000

-1 5 0 0 0 0 0

-1 0 0 0 0 0 0

-5 0 0 0 0 0

0

5 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 0

1 5 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

В р е м я и с п о л н е н и я к о н тр а к та , n

Уб

ытк

и

Ч

ист

ая п

ри

бы

ль

,N

P

П р и P R =1 6 . 0 , Q =1 0 0 0 П р и P R =1 5 . 8 , Q =1 1 0 0 П р и P R =1 5 . 6 , Q =1 2 0 0

Page 174: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

174

1 008 152

731 240

454 841

178 950

-96 436

-371 322

-645 710

-919 605

-1 193 010

-1 465 929

-1 738 365

1 598 4201 477 412

1 356 9311 236 980

1 117 564998 686

880 351762 563

645 325528 643

412 519296 959

1 285 580

-2 000 000

-1 500 000

-1 000 000

-500 000

0

500 000

1 000 000

1 500 000

2 000 000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Timpul de ?ndeplinire a contractului, n

Убы

тки

Ч

иста

япр

ибы

ль, N

P

При а=0,00 При а=-0,01 При а=+0,01

Timpul de îndeplinire a contractului, n

Pag

ube

Ven

itul,

NP

stabilirea valutei de plată. De faptul cum va fi modificat cursulvalutei de plată, relativ la valuta naţională în timpul îndepliniriicontractului, va depinde dacă exportatorul va obţine venitsuplimentar în tranzacţie sau nu. Arătăm acest lucru în mod grafic(fig.9).

Fig.9. Dependenţa venitului (pagubei) net al tranzacţiei de export NP detimpul de îndeplinire a ei la diferite ritmuri de modificare a cursului de

schimb valutar

Dacă a = -0,01, adică la reducerea cursului valutar în raport cuvaluta naţională, exportatorul de fiecare dată pe lângă vânzareaprimită pentru o perioadă n a unei părţi din suma încasată în valutăstrăină va primi suma în valută naţională cu un procent mai micădecât în perioada precedentă: ТО = 1000 x 16 x (1000 – 1000 x0,1) = 15840000. Aceasta duce la reducerea rentabilităţii generalea tranzacţiei:

NP = 1000 x 16 x (1000 – 1000 x 0.01) – [10000000 +3000000 + 2000000 x 0,10 + [1000 x 16 x (1000 – 1000 x 0,01)] x0.10 = 15840000 – [13200000 + 1584000] = 15840000 –14784000 = 1056000;

Aceasta duce şi la deplasarea graficului în stânga la scaratemporară, reducând totodată „punctul temporar al activităţiirentabile” al contractului de export.

Dacă a = +0,01, adică posibilitatea creşterii valutei străine,

Page 175: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

175

exportatorul de fiecare dată, pe lângă vânzarea primită pentru operioadă n a unei părţi din suma încasată în valută naţională cu unprocent mai mare decât în perioada precedentă:

NP = 16160000 – {10000000 +3000000 + 2000000 x 0,1+[1000 x 16 x (1000 + 1000 x 0,01)] x 0,1 = 16160000 –(13200000 + 1616000) = 1344000.

Aceasta duce la majorarea rentabilităţii generale a tranzacţieişi la deplasarea graficului în dreapta la scara temporară, majorândastfel „punctul temporar activităţii rentabile” al contractului deexport.

De aceea, la încheierea contractului de export este oportun dea folosi o valută de plată mult mai stabilă.

4. Rezultatul financiar al tranzacţiei de export şi inflaţiaÎn perioadele reformelor economice, inflaţia devine unul

dintre cei mai importanţi factori ce influenţează curentelefinanciare care formează tranzacţia de export. Să examinămdependenţa veniturilor din tranzacţie de diferite valori aleritmurilor de inflaţie b pentru o perioadă (fig.10).

Fig.10. Dependenţa venitului (pagubei) net al tranzacţieide export NP de timpul de îndeplinire n la diferite ritmuri

de modificare a inflaţiei b pentru o perioadă

În fig.10 se vede că inflaţia reduce considerabil rentabilitateatranzacţiei de export. Dacă b = 0,025 (2,5 lunar), „punctultemporar al activităţii rentabile” se deplasează în stânga până laperioada a cincea, iar dacă b = 0,05 (5% lunar) – până la a treia.Întrucât este complicat a determina ritmul de modificare a inflaţiei

-4 0 0 0 0 0 0

-3 0 0 0 0 0 0

-2 0 0 0 0 0 0

-1 0 0 0 0 0 0

0

1 0 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

Tim pu l de ?ndep lin ire c on t rac tu lu i, n

Убы

т ки

Ч

иста

я пр

ибы

ль,

NP П ри b= 0,00 П ри b= 0,025 П ри b= 0,05

Timpul de îndeplinire a contractului, nPag

ube

Ven

itul,

NP

Page 176: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

176

în timpul realizării contractului, pentru analiza ulterioară vom luaca bază varianta când b = 0,025 (2,5% lunar):

TO = (1000 x 16 x 1000) – (1000 x 16 x 1000 x 0,025) =15600000;

NP = 15600000 – (13200000 + 16000000 x 0,1) = 800000;5. Stabilirea surselor de finanţare a tranzacţiei de export şi

structurii optime a capitalului împrumutatToate consideraţiile indicate mai sus sunt fondate pe faptul că,

pentru a încheia o tranzacţie, exportatorul va utiliza capitalulpropriu. Totuşi, acest lucru nu întotdeauna este posibil şi oportun.Capitalul împrumutat, după cum se ştie, este cu plată, de aceeautilizarea sa la export, într-un anumit grad, va influenţa rezultatulfinanciar al tranzacţiei de export. Să analizăm rezultatul financiarde la utilizarea capitalului împrumutat. Deşi mărimea coteiprocentuale pentru creditul bancar este RT şi poate să se modificepentru fiecare debitor concret, în general, schimbarea ei în cadrulvalorii admise de bancă va influenţa puţin rentabilitatea generală atranzacţiei de export. Mărimea capitalului împrumutat, determinatde coeficientul de împrumut Kln, se stabileşte de exportator însuşişi influenţează mult asupra rezultatului tranzacţiei (fig.10).

Fig.11. Dependenţa venitului (pagubei) net al tranzacţieide export NP de timpul realizării ei n la diferiţi coeficienţi de împrumut

Kln (RT=0,9, b=0,025, cota procentuală pozitivă)

-7 000 000

-6 000 000

-5 000 000

-4 000 000

-3 000 000

-2 000 000

-1 000 000

0

1 000 000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Время исполнения контракта, n

У

бытк

и Ч

иста

я пр

ибы

ль, N

P

При Kln=0.00 При Kln=0.25 При Kln=0.50 При Kln=0.75 При Kln=1.00Kln=0.00

Pagu

beVe

nitu

l, N

P

Timpul de îndeplinire a contractului, n

Kln=0.25 Kln=0.50 Kln0.75 Kln=1.00

Page 177: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

177

Fig.12. Dependenţa venitului (pagubei) net al tranzacţieide export NP de timpul realizării ei n la diferiţi coeficienţi

de împrumut Kln (RT=0,9, b=0,1, cota procentuală negativă)

Fig.13. Dependenţa venitului net al tranzacţiei de export NP detimpul ei de îndeplinire n la diverşi coeficienţi de împrumut Kln

(RT=0,9, b=0,075, cota procentuală „milă”)

Să examinăm dependenţa reciprocă internă a astfel deparametri ai tranzacţiei de export, precum cota procentuală anualăRT şi ritmul modificării inflaţiei pentru perioada b. Dacă cotaprocentuală bancară a creditului bancar este mai înaltă decât

-7 000 000-6 000 000-5 000 000-4 000 000-3 000 000-2 000 000-1 000 000

01 000 0002 000 000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Время исполнения контракта, n

Убы

тки

Чист

ая п

рибы

ль, N

PПри Kln=0.00 При Kln=0.25При Kln=0.50 При Kln=0.75При Kln=1.00

Pag

ube

Ven

itul,

NP

Timpul de îndeplinire a contractului, n

- 6 0 0 0 0 0 0

- 5 0 0 0 0 0 0

- 4 0 0 0 0 0 0

- 3 0 0 0 0 0 0

- 2 0 0 0 0 0 0

- 1 0 0 0 0 0 0

0

1 0 0 0 0 0 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

В р е м я и с п о л н е н и я к о н т р а к т а , n

Уб

ыт к

и

Ч

ис

тая

пр

иб

ыл

ь,

NP

П р и K ln = 0 .0 0 П р и K ln = 0 .2 5П р и K ln = 0 .5 0 П р и K ln = 0 .7 5П р и K ln = 1 .0 0

Pag

ube

V

enitu

l, N

P

Timpul de îndeplinire a contractului, n

Kln=0.25Kln=0.75

Kln=0.00Kln=0.50KLn=1.00

Page 178: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

178

nivelul anual al inflaţiei, ea se numeşte cotă procentuală pozitivă.Când cota procentuală este pozitivă, exportatorul plăteşte procentepentru credit din venitul său real, ceea ce duce la reducerearentabilităţii generale a tranzacţiei de export, iar când cotaprocentuală este negativă, deci când cota procentuală anuală acreditului bancar este mai mică decât nivelul anual al inflaţiei, pro-centul bancar de fapt se stinge de inflaţie, ceea ce duce la creştereavenitului general. În asemenea mod, când cota procentuală estenegativă, cu cât mai mult capital de împrumut foloseşteexportatorul, cu atât mai mult venit el obţine de la tranzacţia deexport. Această concluzie se dovedeşte uşor prin comportareagraficelor cu ritmul de modificare a inflaţiei pentru perioada b=0,1.Aceasta echivalează cu 10% în lună sau 120% anual, ceea cedepăşeşte cota procentuală anuală RT=0,9 (90%).

Astfel:1. Corelaţia capitalului propriu şi a celui de împrumut în

structura generală a capitalului, folosit de exportator pentruîncheierea tranzacţiei, se determină, în primul rând, pornind de lacorelaţiile a astfel de mărimi macroeconomice, precum cotaprocentuală anuală, stabilită de bancă, şi nivelul de inflaţieprognozat anual.

2. Dacă cota procentuală este pozitivă, oricare folosire acapitalului de împrumut duce la micşorarea venitului net întranzacţie. Aici factorul decisiv la luarea deciziei cu privire lamărimea împrumutului va fi mărimea capitalului propriu alexportatorului, îndreptat la tranzacţia dată, şi posibilitatea de afolosi, în urma atragerii capitalului de împrumut, părţile de capitaleliberate ale capitalului propriu şi îndepărtarea lui în proiecte deexport mult mai profitabile în scopurile de a mări rentabilitateaîntregului capital în rotaţie al exportatorului.

3. Dacă cota procentuală este negativă, oricare folosire acapitalului de împrumut duce la creşterea venitului net dintranzacţie şi sarcina exportatorului constă în atragerea maximală acapitalului de împrumut în proiectele sale de export.

Deoarece în cazul nostru este stabilită cota procentualăpozitivă a creditului bancar (RT=0,9, adică 90% anuale, b=0,025,adică 30% anuale), exportatorul la stabilirea structurii capitalului

Page 179: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

179

folosit în tranzacţie se conduce, în primul rând, de principiulminimalizării în utilizarea capitalului de împrumut, pornind de lavolumele existente de mijloace proprii. Să admitem, exportatoruluinu-i ajung 50 de procente pentru realizarea tranzacţiei, atuncicoeficientul de împrumut Kln, în cazul dat, este egal cu 0,5,deoarece la 100% el aduce pagube:

NP = 15600000 – (13200000 + 13200000 x 0.9 / 12 +16000000 x 0.1) = 15600000 – (13200000 + 990000) + 1600000 =15600000 – 15790000 = - 190000.

6. Compararea puterii de atracţie investiţională a tranzacţieide export date cu depunerile în alte hârtii de înaltă lichiditate petermen scurt şi hârtii de valoare eficiente (HV).

Pentru ca să comparăm puterea de atracţie investiţională atranzacţiei de export date cu alte instrumente financiare propuse pepiaţa hârtiilor de valoare pe termen scurt, vom folosi pentru analizăun asemenea parametru, precum rentabilitatea anuală a capitaluluipropriu PFCPwn.

rotК100

wnCP

NPPFCP wn

, (3)

unde:)

lnK-(1VC)

cPR(QCP wn – capitalul propriu al firmei;

(4)Krot - coeficientul de rotaţie al tranzacţiei într-un an.

Krot = nT360 , (5)

unde:T

– mărimea perioadei de realizare a mărfii n exprimată în24 de ore (în cazul dat egală cu 30). Atunci,

100nT

3601))lnK-(1VC)cPR(Q

(n)))3fn360TRTlnK(n)2fn

lnK(VC)cPR(Q(n)2fFCfc(K-)txK-(1(n)1fexKPRnQ

PFCPwn

(6)

Page 180: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

180

-100,00

-50,00

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

При Kln=0.50 при инвестициях в ЦБ

Fig.14. Graficul dependenţei rentabilităţii anuale a capitalului propriuPFCPwn de timpul de realizare n (Kln=0,5, RT=0,9, b=0,025)

Să redăm grafic dependenţa rentabilităţii anuale a capitaluluipropriu la depunerea acestuia în tranzacţia de export şi într-unoarecare alt instrument financiar de piaţa al obligaţiunilorfinanciare de durată scurtă.

Admitem că noi putem amplasa capitalul propriu al firmei curentabilitatea de 80-90% anuale pe un termen de până la un an înanumite hârtii de valoare destul de eficiente, bunăoară, cambii aleunei bănci sigure. Această dreaptă din fig.14 imediatlimitează timpul de executare a contractului de export ladouă luni, punând analistul financiar al firmei într-osituaţie nu prea simplă: el va trebui să aleagă între o investiţieîndeajuns de riscantă în contractul de export şi investiţiilegarantate în hârtii de valoare cu lichiditate înaltă. Şi, totodată, nueste nici o garanţie că contractantul tranzacţiei va acceptalivrarea de două ori sau mai puţin în aceeaşi lună. Aceastăcomparare a puterii de atracţie investiţională a tranzacţieide export cu alte instrumente de piaţă a hârtiilor de valoare îi dăposibilitate exportatorului să estimeze real perspectivele deinvestiţie a mijloacelor financiare în proiectul dat. Deosebirileîn riscurile investiţiilor vizate sunt greu a fi calculate exact, totuşi,ele sunt evidente, şi în fiecare caz concret exportatorul

La investiţii în HV

Ren

tabi

litat

ea a

nual

ă a

capi

talu

lui

prop

riu în

% P

FCP

wn

Page 181: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

181

urmează să aleagă între rentabilitatea mare a tranzacţiei de exportşi riscul său.

7. Determinarea resurselor interne de majorare arentabilităţii generale a tranzacţiei de export.

O ultimă posibilitate a exportatorului de a mări rentabilitateagenerală a tranzacţiei şi puterea ei de atracţie de investiţii esteanaliza minuţioasă a acelor parametri ai tranzacţiei de export, carese supun influenţei sale, şi pot fi modificaţi în partea mai prielnicăpentru exportator.

De regulă, acestea sunt cheltuielile variabile ale firmei. Înanumite cazuri, aceasta poate fi preţul cumpărătorului mărfii (sauvaloarea ei de preparare). În fiecare caz, în orice tranzacţie suntparametri care depind doar de Dvs., şi aceasta constituie resursaDvs. suplimentară!

8. Efectuarea analizei sensibilităţii parametrilor economiciai contractului planificat, care nu se lasă influenţaţi deexportator, şi calculul scenariilor probabile la îndeplinire.

După ce au fost analizaţi şi corectaţi parametrii tranzacţiei,dependenţi de exportator şi partenerii săi la tranzacţie,analiştilor firmei le rămâne să facă o analiză la sensibilitatea acelorparametri ai tranzacţiei, care sunt exteriori, în raport cu firma,şi se pot schimba în timpul realizării tranzacţiei. În primulrând, la asemenea parametri se referă ritmurile cursului deschimb şi inflaţiei în perioadă. Se alcătuiesc variantele cea maiproastă şi cea mai avantajoasă la realizarea tranzacţiei, între care seva găsi, probabil, varianta posibilă întru îndeplinireacontractului.

Aducând la bun sfârşit algoritmul pas cu pas, putem să reunimîntr-un tabel de totalizare (tab.13) valorile parametrilor tranzacţieide export, obţinuţi şi rectificaţi în urma aplicării metodicii date deoptimizare a gestiunii capitalului de rotaţie al firmei de comerţextern la tranzacţia de export în cauză:

Page 182: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

182

Tabelul 13. Parametrii finali ai tranzacţiei de export

Parametrii tranzacţiei de exportUnit.

demasură

Cantitatea

Volumul de mărfuri planificat pentru vânzare Q buc. 1 100Preţul de vânzare a unităţii de marfă în valută PR u.c. 15,8Valoarea cumpărăturii sau confecţionăriiunităţii-marfă PRc BLR 10 000

Mărimea cheltuielilor variabile (la tranzacţie) VC BLR 3 000 000Mărimea cheltuielilor constante (în perioadă) FC BLR 2 000 000Cursul valutei naţionale în ziua expedieriimărfii Kex BLR 1 000

Mărimea perioadei de realizare a tranzacţiei nîn 24 de ore T 24 ore 30

Coeficientul de impunere la câştigul din reali-zare (se stabileşte empiric de la 0 până la 1) Ktx - 0,10

Coeficientul de evidenţă a cheltuielilor con-stante (de la 0 până la 1) Kfc - 0,10

Ritmul de modificare a cursului de schimbvalutar de plată а - +0,01

(1 % lunar)Ritmul de modificare a inflaţiei în perioadă

b -0.025(2,5 %lunar)

Cota procentuală la credit RT - 0.9(90 % lunar)

Coeficientul de împrumut Kln -

0.5(50 %

capital deîmprumut)

Termenul de realizare a tranzacţiei de exportpe perioade n buc. 1

( 1 lunar)Venitul net din tranzacţia de export NP BLR 876 507

Rentabilitatea anuală a capitalului propriu PFCTwn % 150,26 %anuale

Analizând tabelul de totalizare, se poate adăuga că deoarececota procentuală era pozitivă s-a atras capitatul de împrumutminimal necesar în tranzacţia dată (50%) şi termenul de achitareconstituia o lună, a fost obţinută rentabilitatea anuală a capitaluluipropriu aproximativ de două ori mai mare decât rentabilitatea de

Page 183: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

183

investiţii în hârtii de valoare. Dacă aceşti indicatori sunt suficienţipentru exportator, desigur, va hotărî exportatorul însuşi.Algoritmul dat poate fi aplicat nu doar în cazul tranzacţiilor deexport, dar şi a celor de import. Unica diferenţă constă în faptul căpreţul de vânzare pentru importator în valută naţională va fideterminat de ei prin preţul convenţional în valută forte şi ritmulde modificare a ei în raport cu valuta naţională, ceea ce îi permitesă coordoneze câştigul său din realizare cu ritmurile inflaţiei şicomportării cursului de schimb.

În asemenea mod, noi observăm că această metodică permite aoptimiza activitatea firmei de export, duce la creşterea rentabilităţiigenerale a tranzacţiei de export şi prognozează dependenţa sa deasemenea factori macroeconomici, precum inflaţia, modificareacursului de schimb al valutei naţionale şi a cotei procentualebancare.

În concluzie, putem adăuga că, în baza acestei metode, esteposibil a analiza optimizarea utilizării capitalului propriu nu doarîn baza unui singur contract de export, dar şi, în ansamblu, pentruîntreg capitalul de rotaţie al firmei de comerţ extern.

9. Serviciile de transport în activitatea economicăinternaţională

Transportul constituie un element indispensabil al comerţuluiinternaţional (mijloc de transportare a încărcăturii la destinaţie) şibusiness economic extern autonom.

Transportul de mărfuri internaţional se poate efectua:– pe cale ferată;– cu transport auto;– cu transport aerian;– pe apă: fluvial şi maritim;– combinat.

Luând în consideraţie poziţia teritorială a Moldovei, subiecţiinoştri economici pot să folosească orice tip de transport din celenominalizate. Alegerea unui sau altui tip de transport depinde demulţi factori aşa precum volumul încărcăturii de transportat, stareasa fizică, distanţa, locul unde se află participanţii şi altele, precumşi mărimea cheltuielilor de trafic. Cel mai ieftin tip de transporteste transportul pe apă (fluvial şi maritim), apoi pe calea ferată şi

Page 184: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

184

auto, iar cel mai costisitor – transportul aerian. Însă fiecareoperaţiune concretă de export/import are nevoie de un anumitcalcul pentru stabilirea unui avantaj economic cât mai profitabil.

Portul fluvial cel mai apropiat este Reni pe Dunăre, iarporturile maritime – Odesa şi Iliciovsk, comunicare directă diversăcu transport aerian. Transportul combinat – atunci când se folosesccâteva tipuri de transport, bunăoară, auto şi maritim, auto, feroviarşi maritim.

Dar întrucât Moldova se află în centrul Europei, de obicei, estefolosit transportul auto.

Pentru dezvoltarea acestuia, sunt necesare corespunzător:a) căi;b) transport.

Reducerea cheltuielilor pentru serviciul autotransportului dăposibilitatea de a mări mijloacele pentru înnoirea şi completareaparcului de automobile.

Ţinând cont de faptul că statul nostru nu dispune de mijloaceproprii suficiente, probabil că în primul rând granturile de lainstituţiile de creditare şi financiare internaţionale trebuie să fieîndreptate la construcţia căilor.

Experienţa ţărilor dezvoltate economic arată că dezvoltareainfrastructurii asigură progresul economic.

Serviciile transportului auto se acordă atât de firmelespecializate, cât şi de firmele înseşi, care se ocupă de activitateaeconomică externă şi dispun de transportul lor propriu.

Pentru simplificarea transporturilor internaţionale şi atransportului auto, în special, Comisia Economică Europeană aONU a aprobat în anul 1975 Convenţia TIR care se aplică nu doarîn Europa şi Orientul Apropiat, dar la fel şi în Africa şi AmericaLatina. Sistemul internaţional de tranzit vamal, prevăzut înConvenţia vizată, permite a reduce numărul de cerinţe înaintate delegislaţia naţională faţă de încărcăturile transportate. De exemplu,a evita controlul fizic al încărcăturilor în ţările de tranzit şi deredus un astfel de control numai la ştampile, plombe şi aspectulexterior al sectorului de încărcături sau container, precum şieliberarea de plată sau depozit al taxelor şi perceperea de importsau export în vămile intermediare ş.a. (aplicarea garanţiilor

Page 185: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

185

naţionale şi ţinerea documentaţiei naţionale speciale).Prin urmare, micşorând obstacolele în transportarea

încărcăturii la destinaţie din partea organelor vamale, sistemul datasigură reducerea cheltuielilor de transport şi dezvoltareacomerţului mondial.

Totodată, analiza practicii de folosire a sistemului vamalmondial de tranzit arată încălcările din partea organelor vamale aacestor proceduri. Cu aceasta este foarte complicat să lupţi, şi înplus aceasta se referă nu doar la vama noastră.

Operaţiunile tranzitare mondiale se realizează printr-undocument de transport – carnetul TIR (Carnet TIR). Acestdocument conţine un număr par de foi detaşabile şi cotoare(plecarea, sosirea în ţară) după numărul de frontiere care trebuietrecute pentru a duce încărcătura la destinaţie. În statul nostrudreptul la eliberarea acestui document îi aparţine Asociaţieitransportului auto internaţional din Moldova „AITA”.

Volumul mărfurilor transportate de organizaţiile detransport autohtone a constituit în 2009 peste 26 mil. tone –auto 21,4 mil. tone, feroviar 4,4 mil. tone.

Serviciile în prezent nu sunt controlate de organele de statpentru repatriere, prin urmare, plata lor peste hotare poate, în modliber, să rămână acolo.

Calculele pentru serviciile de transport, de regulă, seefectuează în prealabil, adică până la primirea acestui serviciu. Înlegătură cu aceasta, ar fi oportun la livrările sistematice de utilizatacreditivul-revolver documentar. Această formă de calcule prezintăîn sine o obligaţiune în scris a băncii, primită de la platnic, pentru aplăti documentele intrate cu condiţia perfectării corecte a lor şiconfirmând faptul de acordare a serviciilor. Pornind de la definiţiadată, urmează că efectuarea plăţii este asigurată de bancă. Plata seface din contul mijloacelor care se află în contul său decorespondent, care spre deosebire de contul curent al întreprinderiiacumulează nu doar mijloacele proprii, dar şi mijloacele băneştiale clienţilor, de aceea banca poate să răspundă de aceste obliga-ţiuni. Banca îşi asumă aceste obligaţiuni, deoarece plătitorul înprealabil blochează aceste mijloace într-un cont special la banca-beneficiar. Numele de revolver acreditivul l-a primit în legătură cufaptul că folosirea sa are loc pe părţi, fiecare dintre ele se

Page 186: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

186

restabileşte analog folosirii revolverului. Bunăoară, suma totală aacreditivului constituie 100 mii de euro, dar livrările se vor efectuape părţi în sumă a câte 20 mii euro, prin urmare, acreditivul se vautiliza numai în această sumă. Cum numai se va achita plata,imediat în cont se restabileşte suma de 20 mii de euro şi astfel pânăcând nu va fi folosită toată suma.

Prin urmare, această formă de calcule asigură interesul mutualavantajos atât al platnicului, cât şi al beneficiarului de mijloace.

Page 187: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

187

9. CONDIŢIILE DE PLATĂ ŞI ORDINEADE DECONTĂRI PENTRU OPERAŢIUNILE

DE EXPORT-IMPORT

Condiţiile de plată includ stabilirea valutei de plată, metoda şiordinea de calcule pentru marfa livrată, lista documentelor,prezentate spre achitare, şi măsurile de protecţie împotriva reţineriineîntemeiate a plăţii sau alte încălcări ale condiţiilor de plată alecontractului.

Condiţiile alese corect şi formele de calcule în contractedetermină mult rapiditatea rotaţiei mijloacelor în fiecare operaţiunecomercială externă, precum şi eficacitatea sa.

La alegerea condiţiilor de plată se consideră:– caracterul mărfii (materie primă, produse alimentare, utilaj,

servicii know-how);– conjunctura de piaţă a produsului respectiv;– cutumele comerciale şi obişnuinţele;– existenţa acordurilor de plată interguvernamentale;– normele controlului valutar naţional al ţărilor-contractante;– regulile unitare stabilite în practica bancară pentru aplicarea

diverselor forme de calcule.Calculele internaţionale reflectă conflictul de interese:

exportatorul (furnizorul) tinde la achitarea la timp pentru marfă sauservicii (adică să primească câştigul până la descărcare sau să fiesigur că-l va primi după descărcare), iar importatorul sprerealizarea la timp a livrării (să vezi ceea ce plăteşti, adică săplăteşti după primirea mărfii), reflectate în contract. De aceeaselectarea metodei şi formei de plată pentru operaţiunile de export-import se vor stabili în mod diferit.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, calculeleinternaţionale se efectuează prin metode şi forme diverse, caretrebuie să fie indicate în mod obligatoriu în contractul (acordul)dintre exportator (beneficiar) şi importator (platnic).

În primul rând, calculele internaţionale, ca şi calculele dininteriorul statului, se pot efectua:

– până la expedierea mărfii (până la prestare de servicii saupână la executarea lucrărilor), aşadar, pe calea achitării în

Page 188: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

188

prealabil sau plăţilor12 anticipate (avans); sau– după luarea în primire a mărfii (după prestarea serviciilor şi

executarea livrărilor).În conformitate cu Regulamentul cu privire la reglementarea

valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin HotărâreaBNM nr.2 din 13.01.1994 (Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova nr.56-58 din 28.03.2003), aceste calcule se pot efectuaatât în numerar, cât şi prin virament.

Calculele în valută străină în numerar13, conform pct.4.6.2din Regulamentul amintit mai sus, se efectuează pentruoperaţiunile de export, adică exportatorului „Incoterms” i setransferă pe cont câştigul din realizarea mărfii de export în valutăstrăină în numerar sau în valută străină pe cecuri de voiaj.Totodată, trebuie să se respecte următoarele condiţii:

1) prezenţa contractului în care se prevede o asemenea formăde calcule;

2) prezenţa Declaraţiei vamale despre importul de valută peteritoriul Republicii Moldova, al cărei termen să nu depăşească180 de zile de la data depunerii valutei pe contul exportatorului.De exemplu, valuta trebuie să fie înregistrată pe cont la 20decembrie anul curent, iar data perfectării Declaraţiei vamaledespre importul valutei – 5 mai acelaşi an, adică perioada dintreimportul valutei şi înregistrarea ei constituie peste 180 de zile sau6 luni, banca, potrivit Regulamentului cu privire la reglementareavalutară, nu o va accepta;

3) procura, legalizată de statul străin persoanei care vaprezenta valuta la bancă în contul exportatorului-beneficiar.

La operaţiunile de import, calculele în valută străină nu seadmit, în afară de întoarcerea plăţii în prealabil (avansului).

În atare caz, data perfectării Declaraţiei vamale nu trebuie săfie mai înainte de data efectuării plăţii în avans. Aceasta înseamnăcă mai întâi se efectuează plata prealabilă, şi, dacă importatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiunile sale contractuale, el este dator s-o

12 De regulă, prin plata prealabilă se subînţelegere achitarea valorii totale acontractului, iar avansul – doar o parte a ei.13 Este oportun a efectua calculele în valută străină.

Page 189: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

189

restituie în conformitate cu Legea Republicii Moldova „Cu privirela reglementarea repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şiserviciilor primite în urma tranzacţiilor economice externe”,inclusiv în valută în numerar.

În afară de plata contractelor de export şi returnarea plăţiipreliminare, nerezidenţii pot să depună valută străină în numerar încapitalul statutar al persoanelor juridice – rezidenţilor.Totodată, termenul de acţiune a Declaraţiei vamale despre importulacestei valute nu este limitat.

În toate celelalte cazuri, calculele trebuie să se ducă fărănumerar (pct.4.6.2 din Regulamentul menţionat), mai bine zis, prindecontări de mijloace băneşti ale importatorului şi înregistrarea lorîn contul exportatorului în baza documentelor de decontări aplicateîn practica bancară internaţională. Atât decontările interne, cât şicele fără numerar internaţionale se realizează doar prin bănci. Faceexcepţie că cele din urmă se duc doar prin băncile mandatare, acăror împuterniciri sunt stabilite prin licenţa pe care o posedă.Pornind de la legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, în prezentbăncile pot să dispună de una dintre cele trei tipuri de licenţe „A”,„B”, „C”. Dreptul la obligaţiune sau posedarea unei altei licenţe îlpermite mărimea capitalului în bancă, cerinţele căruia le stabileşteBanca Naţională a Moldovei, conform legilor „Cu privire la BancaNaţională a Moldovei” şi „Cu privire la instituţiile financiare”.

De la 01 ianuarie 2005, pentru a obţine licenţa bancară „A”,este nevoie de capital de nivelul întâi14 în mărime de 50 mil. lei şi,respectiv: „B” – 100 mil. lei, „C” – 150 mil. lei. Pentru băncilecare dispun deja de această licenţă, BNM a stabilit privilegii pentrucreşterea regulată a capitalului lor:

– la 30.06.2005 – 40 mil. lei (respectiv: 80 mil. lei şi 120 mil.lei);

– la 30.06.2005 – 45 mil. lei (respectiv: 90 mil. lei şi 135 mil.

14 Capitalul de nivelul întâi este elementul component al capitalului normativ totalal băncii şi se compune din capitalul statutar (acţiunile realizate); surplusul decapital care s-a format în urma realizării acţiunilor pe valoarea supranominală; afondului de rezervă; a venitului nerepartizat minus fondul de risc format (reducerila pierderile pe credite) şi active nemateriale nete.

Page 190: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

190

lei); şi– la 31.12.2005 – 50 mil. lei (respectiv: 100 mil. lei şi 150 mil.

lei).Licenţa de tip „A” dă dreptul să duci operaţiuni cu valută

străină doar în numerar la nivelul caselor de schimb valutar caredeservesc numai persoane fizice.

Toate operaţiunile cu valută străină, inclusiv decontărileinternaţionale fără numerar, pot fi efectuate doar de băncile caredispun de licenţe „B” şi „C”.

În prezent, toate băncile comerciale din republică au dreptul săefectueze decontări internaţionale, întrucât şase bănci (Banca deEconomii, Banca Socială, Victoriabank, Mobiasbanca,Moldinconbank, Moldova Agroindbank) posedă licenţa „C” şinouă (BCR (Chişinău), Eurocreditbank, Investprivatbank,Kommerţbank, Unibank, Universalbank, FinComBank, Eximbank,Energbank) – licenţa „B”.

Conform legislaţiei noastre, care nu se deosebeşte de practicamondială, calculările se pot efectua:

– prin virament bancar;– incaso;– acreditiv-documentar.

Se practică pe larg în prezent – viramentul bancar. El seutilizează pentru achitarea mărfurilor achiziţionate deja şi latransferarea plăţilor prealabile şi avansurilor. Totodată, seutilizează un ordin special de plată pentru viramentul valuteistrăine. Completarea sa se face în conformitate cu RegulamentulBNM „Despre utilizarea ordinului de plată pentru viramentulvalutei străine”.

Totodată, urmează să acordăm atenţie la completarea corectă afiecărui document care se utilizează în decontările internaţionale,căci în caz contrar, aceasta poate să ducă la neachitareacontractului sau la probleme de repatriere. Bunăoară, ordinul deplată primit, care confirmă înregistrarea valutei pe cont, nu va fiestimat la repatriere, dacă chiar doar numărul contractului nucoincide cu numărul contractului însuşi, ca să nu mai vorbimdespre alte necoincidenţe în rechizitele completate. Pentru

Page 191: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

191

reglementarea chestiunii, sunt necesare cheltuielile suplimentare,ce ţin de cerinţa şi schimbarea numărului contractului plătitorului.

Transferul bancar, utilizat la plata mărfii după primireaacestuia de către importator, în practica internaţională se numeşteCont deschis. O asemenea formă de calcule poate fi comparată cucalculele naţionale ale ordinului de plată, cu alte cuvinte,furnizorul (exportatorul) absolut nu este sigur că el va primi platapentru marfa sa. În acelaşi timp, importatorul nu are nici un fel deriscuri, deoarece el a primit marfa necesară lui. În legătură cu lipsaoricăror garanţii, Contul deschis nu se recomandă a fi folosit cu noiimportatori. Decontările prin intermediul viramentului bancar potfi reprezentate în modul următor:

Schema 2. Decontările la transferul bancar

* Decontările se fac prin banca-corespondent în acel caz când între bancaexportatorului şi banca importatorului lipsesc relaţiile de corespondent direct,adică conturile-corespondent ale acestor bănci sunt deschise în una dintre băncile-corespondent.

1. Încheierea contractului internaţional în care este indicatăforma decontărilor: acreditivul documentar.

2. Expedierea de către exportator a unei comunicări în scris(bunăoară, contul pro forma sau contul prealabil) cu privire la

Exportatorul,beneficiarul

Importatorul,platnicul

Banca exportatorului Bancaimportatorului

7

1

5

6

3

Banca-corespondent* 6а6b

2

4

Page 192: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

192

pregătirea lotului de marfă pentru expediere.3. Importatorul trimite acordul său de achiziţionare a mărfii.4. Exportatorul expediază marfa importatorului.5. Importatorul după achiziţionarea mărfii (sau până la

achiziţionare) prezintă la banca sa ordinul de plată pentruviramentul valutei străine.

6. Banca importatorului trece la scăderi suma indicată înordinul de plată (dacă mijloacele băneşti sunt la contul curent) şi ovirează în contul corespondent al băncii exportatorului.

6a. Banca importatorului expediază un ordin în scris bănciicorespondentului despre trecerea la scăderi a mijloacelor băneştidin contul corespondent al său şi înregistrarea lor în contulcorespondent din banca exportatorului.

6b. Banca-corespondent după înregistrarea mijloacelorbăneşti în contul corespondent al băncii exportatorului îi expediazăo confirmare în scris.

7. Banca exportatorului înregistrează mijloacele primite încontul corespondent valutar curent al exportatorului.

În asemenea mod, decontările prin transferul bancar nugarantează primirea câştigului din export la timpul oportun,excepţii face transferul/primirea plăţii prealabile sau a plăţilor înavans, mai bine zis, până la expedierea mărfurilor.

Acreditivul documentar, spre deosebire de toate celelalteforme de decontări, este o formă garantată de decontări la primireacâştigului de export. Condiţiile sale de utilizare au fost elaboratede Camera Internaţională de Comerţ (or.Paris) şi expuse în redacţiadin anul 1993 în Regulile şi cutumele unificate pentruacreditivele documentare nr.500.

Acreditivul documentar – este o obligaţiune în scris a băncii,primită de la platnic (importator) şi pe cont propriu, de a plătidocumentele intrate cu condiţia perfectării lor corecte şiconfirmând faptul de încheiere a tranzacţiei. Pornind de la definiţiadată, urmează că realizarea plăţii este asigurată de bancă. Achitareaare loc din contul mijloacelor care se află în contul săucorespondent, care, spre deosebire de contul curent alîntreprinderii, acumulează nu doar mijloace proprii, dar şimijloacele băneşti ale clienţilor, de aceea banca poate să răspundă

Page 193: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

193

la aceste obligaţiuni15.Decontările acreditivului documentar se fac în modul

următor. După încheierea contractului, în care, după cum s-amenţionat anterior, în mod obligatoriu trebuie să fie indicatăforma dată de decontări, şi primirea comunicării de la exportatordespre gradul de pregătire a mărfii pentru expediere, cumpărătorulprezintă în banca sa cererea la deschiderea acreditivului, termenulsău, documentele contra cărora va fi efectuată plata16. În afară deaceasta, în acest document trebuie să existe o referinţă la regulileunificate, indicate mai sus, doar în asemenea caz se vor aplicanormele internaţionale, în cazul neîndeplinirii lor de una dintrepărţi. Banca importatorului, în baza acestei cereri trece la scăderisuma indicată în ea şi o blochează (depozitează) pe un cont specialşi expediază în banca exportatorului o comunicare despre deschi-derea acreditivului pe numele exportatorului. În cazul dat, bancaimportatorului este emitentul acreditivului documentar.

După ce exportatorul primeşte comunicarea (AVIZ-ul, pe carebanca îl trimite exportatorului) în care este anunţat despredeschiderea acreditivului pe numele său, el realizează:

– expedierea mărfii;– pregătirea pachetului de documente, nominalizate în cererea

pentru acreditiv;– şi îl prezintă în banca sa (termenul maximal de prezentare a

documentelor pentru plata la bancă este de 21 de zile de ladata scrisorii de trăsură pentru mărfuri, dacă altceva nu esteprevăzut în contract).

De regulă, pachetul vizat de documente include scrisoareaprivind utilizarea acreditivului, la care se anexează: factura; listaobiectelor ambalate; certificatele de provenienţă, corespundere,calităţii, veterinar, fitosanitar, de carantină; documente detransport, documente privind asigurarea etc. Aceste documente în

15 În afară de acesta, practic pentru toate băncile (cu exepţia băncilor cu licenţade tip „A” şi care au sancţiune administrativă) în acest cont se păstrează rezerveleobligatorii în mărime nu mai puţin de 10% din suma mijloacelor atrase, care pot fiutilizate temporar în plăţile curente.16 De aici şi numele „Acreditiv documentar”, cu alte cuvinte, plata va fi efectuatădoar după prezentarea documentelor corespunzătoare.

Page 194: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

194

practica internaţională se numesc comerciale.La acestea pot fi anexate şi documente financiare: cambia,

cecul. Cambia, conform legislaţiei noastre, prezintă în sine oobligaţiune sigură în scris, cu forma stabilită strict prin lege, careoferă dreptul peremptoriu, la sosirea termenului, să ceri de ladatornic plata, suma bănească fixată în cambie. Cambia înlocuieştemijloacele băneşti lipsă în momentul dat, necesare pentru achitareamărfurilor, serviciilor sau lucrărilor executate. Se foloseşte tratasimplă şi trata.

Trata simplă (cambia cu o semnătură) conţine obligaţiuneasimplă şi cu nimic condiţionată a datornicului (emitentuluicambiei) de a plăti o anumită sumă de bani într-un termen anumeşi într-un loc anume beneficiarului mijloacelor. Această cambie oemite plătitorul însuşi, prin urmare, ea este dovada sa de datorii.Trata, care de obicei se foloseşte în practica internaţională, seemite de creditor şi prezintă în sine ordinul său plătitorului(datornicului) cu privire la plata sumei de bani şi la persoanaindicată în cambie. Pentru ca această cambie să aibă putere de lege,ea trebuie să fie acceptată de plătitor.

Cambiile pot să aibă o garanţie suplimentară prin perfectareagaranţiei („aval”) de o terţă persoană, de regulă, banca comercială.

Cecul, la rândul său, prezintă în sine un ordin scris alemiţătorului cecului băncii de a plăti o anumită sumă de banibeneficiarului cecului. În practica internaţională acesta practic nuse foloseşte independent, întrucât nu se cunoaşte capacitatea deplată a plătitorului (importatorului).

Aşadar, banca exportatorului după primirea documentelor esteîn drept în timp de 3 zile (7 zile în practica internaţională) să leverifice. Dacă nu au fost alcătuite corect, el le expediază la bancaimportatorului. Dar dacă în documente se vor găsi necorespunderi,ele se întorc băncii fără realizarea exportatorului. Bancaimportatorului, de asemenea, verifică aceste documente şi dacăconstată că au fost completate corect, virează mijloacele băneştidin contul, în care se păstrau, în contul corespondent al bănciiexportatorului care, la rândul său, îi virează pe contul curent învalută străină exportatorului. Banca importatorului apoi transmitedocumentele care le-a primit importatorului pentru achiziţionarea

Page 195: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

195

mărfii.Aceasta este una dintre metodele de asimilare a acreditivului,

când plata se achită imediat după primirea documentelor şi senumeşte plata la prezentare. Totodată, regulile internaţionaleprevăd şi astfel de metode de folosire a acreditivului, precum:

– plata în rate (eşalonare), adică plată se achită pe părţi, pemăsura expedierii mărfii;

– pe calea acceptului, adică se acceptă trata şi numai dupăsosirea termenului de plată pe cambie, banca transferămijloacele băneşti;

– pe calea negocierilor, adică plata în mijloace băneşti laprezentarea tratei sau documentelor mandatare la negociereacu banca.

Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşteindependent de către participanţii la tranziţie, dar există restricţii laacordarea documentelor la bancă pentru executarea acreditivului.Acest termen, după cum s-a menţionat anterior, alcătuieşte 21 dezile de la data expedierii mărfii care se fixează în scrisorile detrăsură pentru mărfuri. Calculele la acreditivul documentar pot firedate prin următoarea schemă 3:

1. Încheierea contractului internaţional, în care este arătatăforma decontărilor: acreditivul documentar.

2. Trimiterea de către exportator a comunicării scrise(bunăoară, factura sau contul pro forma prealabil) despre gradul depregătire a lotului de mărfuri pentru expediere.

3. Importatorul expediază acordul său pentru a achiziţionamarfa.

4. Prezentarea cererii importatorului de a deschide unacreditiv documentar, în care să fie reflectate toate condiţiile dedeschidere a sa şi de folosire, negociate în contract.

5. Banca importatorului sau emiţătorul acreditivuluiexpediază o comunicare scrisă privind deschiderea acreditivului peadresa exportatorului.

6. Banca exportatorului sau banca ce avizează expediazăavizul (comunicarea în scris) despre deschiderea acreditivului.

7. Exportatorul expediază marfa importatorului.

Page 196: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

196

8. Exportatorul prezintă la banca sa un pachet de documentecare include scrisoarea privind folosirea acreditivului şidocumentele comerciale şi financiare anexate în termen nu maitârziu de 21 de zile de la expedierea mărfii.

Schema 3. Decontările pe acreditivul documentar

* Decontările se fac prin banca-corespondent în acel caz, când între bancaexportatorului şi banca importatorului nu sunt relaţii de corespondent directe,adică conturile corespondente ale acestor bănci sunt deschise în una din bancile-corespondent.

9. Banca exportatorului, după controlul dacă acestedocumente sunt perfectate corect, le trimite la bancaimportatorului.

10. Banca importatorului, de asemenea, verifică documenteleprimite şi dacă ele au fost completate corect şi prezentate încorespundere cu cererea de acreditiv, ea transferă mijloace băneştibăncii exportatorului; sau

10a. Banca importatorului trimite o dispoziţie în scris băncii-corespondent privind scăderea la cheltuieli a mijloacelor băneşti

12 68

9

Exportatorul,beneficiarul

Importatorul,platnicul

Bancaexportatorului

BancaImportatorului

11

1

10

222

4

5

7

Banca-corespondent*10а9б10b

3

2

Page 197: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

197

din contul corespondent al său şi înregistrarea lor în contulcorespondent al băncii exportatorului.

10b. Banca-corespondent, după trecerea mijloacelor băneşti încontul corespondent din banca exportatorului, îi trimite oconfirmare scrisă.

11. Banca importatorului transmite documenteleimportatorului, în baza cărora el poate să primească marfa.

12. Banca exportatorului, primind mijloacele în contulcorespondent, le înregistrează pe contul valutar curent alexportatorului.

Acreditivul documentar poate fi revocabil şi irevocabil.Revocabil – este acreditivul ale cărui condiţii pot fi modificate sauanulate (bunăoară, după expedierea mărfii de către exportator) debanca emitentă a acestui acreditiv. Condiţiile acreditivuluiirevocabil nu admit modificări unilaterale, adică dacă aparenecesitatea de a introduce corectări în condiţiile acreditivului,pentru aceasta trebuie să existe acordul tuturor participanţilor laoperaţiunile de decontare (exportatorul şi banca sa, importatorul şibanca sa). De aceea, la alcătuirea cererii de deschidere a acre-ditivului, este necesar a arăta clar, precis care dintre aceste douătipuri de acreditiv se doreşte. Dacă asemenea indicaţii în cererelipsesc, dar este referirea la Regulile unificate nr.500, acreditivulpoate fi considerat irevocabil.

În practica bancară internaţională se consideră acreditivulacoperit şi neacoperit. Acreditivul acoperit înseamnă blocareamijloacelor băneşti (suma de pe acreditiv) din contulimportatorului sau creditului din contul special în bancaemitentului. Iar cel neacoperit nu prevede o astfel de depozitare amijloacelor băneşti.

În afară de aceasta, acreditivul irevocabil documentar poate ficonfirmat şi neconfirmat. Se consideră confirmat acreditivul alecărui obligaţiuni se încredinţează băncii terţe, care poate fiamplasată într-o ţară terţă. În cazul dat, această bancă ce confirmăare rolul de garant al îndeplinirii obligaţiunilor din acreditiv, dacănu le va putea îndeplini banca emiţătoare. La acreditivulneconfirmat lipseşte banca terţă – garantul întru îndeplinirea

Page 198: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

198

obligaţiunilor.Ulterior, acreditivul documentar poate fi transferabil, cu

reînnoire automată, cu „clauză roşie”, de compensare, derezervă.

Acreditivul transferabil se foloseşte când există un plătitor şicâţiva beneficiari. Astfel, forma dată de plată poate fi utilizată laparticiparea intermediarului în tranzacţie şi în operaţiunile deachitare, adică mai întâi importatorul deschide acreditivulintermediarului, care apoi corectează suma acreditivului lamărimea comisioanelor sale, iar suma pentru marfa livrată estetrimisă în banca exportatorului acestei mărfi. Transferul poate fiefectuat o dată, dacă altceva nu este indicat în contract. Pentruplăţile prin intermediul acestui acreditiv, este necesar să se indiceîn cererea de deschidere a acreditivului că acesta este unultransferabil.

Denumirea de acreditiv cu reînnoire automată a primit-o înlegătură cu utilizarea sa pe părţi, fiecare dintre ele restabilindu-seanalogic unui revolver. Spre exemplu, suma totală a acreditivuluieste de 1200 mii euro, dar livrările se vor realiza pe părţi în sumă acâte 200 mii euro, prin urmare, acreditivul va putea fi folosit numaila această sumă. Cum numai suma va fi achitată, imediat contul vafi restabilit din nou în suma de 200 mii euro şi astfel până nu va fiepuizată toată suma.

Acreditivul cu „clauză roşie” presupune plata avansului dinacreditiv. Asemenea tip de acreditiv poate fi o sursă de finanţare acontractului de export.

Acreditivul de compensare reprezintă acreditivul carecompensează, acoperă al doilea acreditiv, deschis pentru achitareacu exportatorul.

Acreditivul de rezervă se foloseşte în acele state unde înconformitate cu legislaţia nu se admit garanţii bancare. Specificulacestui acreditiv – chiar dacă nu vor fi îndeplinite obligaţiunile decătre exportator, el poate obţine mijloacele băneşti din acestacreditiv.

Alături de acreditivele documentare în plăţile internaţionale sefoloseşte incaso. El poate fi „net” şi „documentar”. Incaso net estefolosit în cazul când în plăţi se întrebuinţează numai documentefinanciare: cecuri şi cambii. Dar în legătură cu lipsa de informaţie

Page 199: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

199

despre solvabilitatea importatorului, practic această formă nu sefoloseşte.

Plăţile pe Incaso documentar se realizează în corespundere cuRegulile de unificare pe Incaso, nr.522, elaborate de CameraInternaţională de Comerţ, or. Paris. Aceste decontări prevădordinul exportatorului, de regulă, pentru banca sa ca să încasezevenitul de la importator (cumpărător) în baza documentelorcomerciale prezentate ce dovedesc faptul că tranzacţia a avut loc.La aceste documente comerciale poate fi anexată trata.Exportatorul, în conformitate cu circulaţia documentelor în aceastăformă de plată, după descărcarea mărfii, prezintă la bancă ordinulde incaso cu documentele comerciale, exactitatea completăriicărora se verifică de către bancă, după care ele sunt trimise bănciiimportatorului, care îl anunţă pe acesta cu privire la documenteleintrate pentru acceptare. Dacă importatorul este de acord cu plata,atunci banca dacă deţine mijloace băneşti pe contul curent alimportatorului, transferă suma indicată în ordinul de incaso şi oferăimportatorului documentele comerciale pentru a obţine marfa.Circulaţia documentelor la incaso documentar poate fi redată ca înschema 4:

Schema 4. Plăţile pe incaso documentar

* Achitarea de plăţi se face prin banca-corespondent în acele cazuri cândîntre banca exportatorului şi banca importatorului nu sunt relaţiicorespondente directe, adică conturile corespondente ale acestor bănci suntdeschise într-o bancă-corespondent.

1. Concluzia contractului internaţional în care se indică forma

5 7

1

6

10

9

3

Banca -corespondent*

11

9а9b

2

4

Exportatorul,beneficiarul

Bancaimportatorului

Importatorul,plătitorul

Bancaexportatorului

Page 200: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

200

de plată: acreditivul documentar.2. Comunicarea scrisă (de exemplu, contul pro forma sau

contul prealabil) trimisă exportatorului privind pregătireapartidei către export.

3. Importatorul trimite acordul său la primirea mărfii.4. Exportatorul expediază marfa importatorului.5. Exportatorul pune la dispoziţie băncii proprii pachetul de

documente comerciale şi financiare.6. Banca exportatorului, după verificarea corectitudinii de

completare a documentelor, le trimite băncii importatorului.7. Banca importatorului, de asemenea, le verifică şi dacă ele

sunt corecte, avizează importatorul despre primirea penumele său a ordinului de incaso.

8. Importatorul expediază în banca proprie acordul (acceptul)sau refuzul de plată a ordinului de incaso (trata).

9. Banca importatorului la primirea acceptului deconteazăsuma ordinului de incaso de pe contul curent alimportatorului şi o direcţionează pe contul corespondent albăncii exportatorului, iar la refuz – întoarce bănciiexportatorului ordinul de incaso neîndeplinit cudocumentele comerciale şi financiare.

9a. Banca importatorului trimite băncii-corespondent ordinscris de decontare a mijloacelor băneşti de pe contulcorespondent al său şi înregistrarea acestora pe contulcorespondent al băncii exportatorului.

9b. Banca-corespondent, după înregistrarea mijloacelor băneştipe contul corespondent al exportatorului, trimite acestuia uncomunicat scris de confirmare.

10. Banca importatorului, după realizarea transferului demijloace băneşti, transmite documentele comercialeimportatorului, în baza cărora el ridică marfa.

11. Banca exportatorului înregistrează suma primită pe contulcorespondent în contul valutar curent al exportatorului.

Prin urmare, dacă importatorul refuză să plătească sau dacă îilipsesc mijloacele băneşti atunci banca importatorului nu-ieliberează aceste documente şi, prin urmare, nu poate ridica marfa.Totuşi, la anumite tipuri de transport, ca marfa să nu intre în

Page 201: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

201

posesia importatorului, deţinătorul temporar al mărfii devine bancaimportatorului. Dar pentru acesta trebuie să fie obţinutconsimţământul prealabil al acesteia. Din datele circulaţieidocumentelor sau a condiţiilor de plată se vede că la incasodocumentar lipseşte garanţia plăţii în termen, aşa cum este înacreditivul documentar. În acelaşi timp, există asigurareaexportatorului: marfa neachitată nu o va primi importatorul.

În afară de aceasta, pentru a asigura plata la timp prin incasodocumentar, se poate face uz de garanţie.

Garanţia – este obligaţiunea scrisă a terţei părţi despre platacondiţiilor ce apar la neîndeplinirea lor de către plătitorul principal.Garanţia este folosită în acel caz când există nesiguranţa însolvabilitatea plătitorului.

Cea mai sigură este garanţia bancară, dar de la importatoriinoştri se cere totuşi garanţie de stat care în prezent este imposibil afi obţinută, întrucât au fost utilizate toate limitele stabilite de Legeabugetului şi Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de statşi recreditarea de stat.

În practica internaţională pot acorda garanţii companiile deasigurare şi firmele specializate. Dar pentru a se folosi de acestegaranţii, trebuie să se cunoască solvabilitatea garanţiei.

Decontările internaţionale, după cum s-a menţionat mai sus, seefectuează doar de băncile comerciale care, pentru a acceleradecontările, fac uz de diverse mijloace tehnice. Acesta este, înprimul rând, sistemul SWIFT, dar de asemenea telegraful şitelexul. SWIFT prezintă ca atare Sistemul electronic internaţionalde transfer al informaţiei şi de realizare a plăţilor. Prin intermediulconturilor corespondente deschise de către băncile noastre înbăncile străine şi utilizarea SWIFT plăţile se realizează în decursde 20 min. din momentul de transfer în orice punct al Terrei.

Întocmirea documentară a plăţilor internaţionalePlăţile internaţionale, după cum se ştie, în general se

efectuează în valută străină în numerar şi /sau fără numerar.Valuta străină în numerar, de asemenea, valuta străină în

cecuri de voiaj, în conformitate cu pct.4.6.2 din Regulamentul

Page 202: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

202

privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova,poate fi înregistrată de la nerezidenţi sau de la persoanele lor deîncredere pe conturile personale juridice rezidente la:

- plata pe contracte ce presupun exportul mărfurilor (inclusiva obiectului de leasing), serviciilor pentru mijloacelebăneşti;

- vărsămintele mijloacelor băneşti de către nerezidenţi încapitalul statutar al persoanelor juridice rezidente;

- retrocedarea mijloacelor băneşti, transferate ca avans în bazacontractelor ce prevăd importul de mărfuri (inclusiv obiectulde leasing), servicii contra mijloace băneşti.

Vărsământul mijloacelor indicate se efectuează înconformitate cu Ordinul de încasare valutară, care se întocmeştede lucrătorul băncii la care se anexează:

- contractul sau documentele de constituire completate încorespundere cu legislaţia în vigoare;

- declaraţia(ile) vamală(e) despre importul valutei date întermen nu mai târziu de 180 de zile din momentulvărsămintelor valutei străine pe cont;

- procura eliberată de nerezident.Copiile contractelor şi ale documentelor de constituire, vizate

de persoanele responsabile de la Bancă, după verificare cuoriginalele, se păstrează în bancă. Originalele declaraţiilor vamaleşi procurile rămân în bancă şi se coase la documentele băncii. Dacăsuma valutei străine, indicată în declaraţia vamală, este mai maredecât cea de pe cont, declaraţia se retrage, iar pe suma diferenţei seeliberează permisiune de export al valutei peste hotare.

Ordinul de încasare în numerar – un document bancar detop universal, întocmit de bancă şi este destinat pentru vărsământulîn numerar atât în valută, cât şi în lei moldoveneşti în bancă şiînregistrarea lor pe contul curent corespunzător17 al beneficiarului.El se alcătuieşte după forma ratificată prin hotărârea BNM nr.53din 02.03.2006 (a se vedea Modelul 1).

17 Dacă în lei moldoveneşti – atunci pe contul curent, iar dacă în valută străină –pe contul curent în valută străină sau în cont valutar.

Page 203: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

203

Modelul 1

Documentul dat este eliberat de banca comercială şi estecompus în trei exemplare pe fiecare tip de valută, dintre careprimul şi al doilea rămân în bancă, iar al treilea împreună cuextrasul îl primeşte beneficiarul, adică persoana juridică pe contulcăreia a fost depusă suma în valută străină.

Valuta depusă poate fi imediat schimbată în lei moldoveneştişi/sau în altă valută străină în baza aceluiaşi document şi la:

– încasarea numerarului în lei moldoveneşti pentruînregistrarea pe unul sau câteva conturi bancare ale echivalentuluiîn valută străină după cursul de schimb stabilit de bancă (vânzareaprin transferul valutei străine contra lei moldoveneşti în numerar);

– încasarea numerarului în una sau câteva valute străinepentru înregistrarea echivalentului lor în lei moldoveneşti dupăcursul de schimb stabilit de bancă pe contul clientului (procurareanumerarului de valută străină cu lei moldoveneşti prin virament);

– încasarea numerarului în valută străină pentru înregistrareape unul sau câteva conturi bancare a echivalentului în una saucâteva valute străine după cursul de schimb stabilit de bancă(vânzarea valutei străine prin virament în valută străină).

Valuta străină numerar şi/sau cecurile de voiaj ale persoanelorjuridice în conformitate cu pct.4.6.3 din Regulamentul privind

Page 204: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

204

reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova pot fiprimite în bancă în baza Ordinului de eliberare a numerarului (ase vedea Modelul 2) cu anexarea la el a documentelor ca: ordinulpersoanei juridice de deplasare peste hotare cu indicareapersoanelor concrete şi copiile buletinelor de identitate.

Modelul 2

Ordin de eliberare a numerarului – document bancaruniversal completat de bancă pentru ridicarea numerarului atât învalută străină pentru plata diurnelor de deplasare, cheltuielilorvamale şi de transport legate de deplasare, cât şi în leimoldoveneşti pentru persoanele fizice, întrucât persoanele juridiceprimesc numerarul valutei naţionale în baza cecurilor bancare.

În prezent, în conformitate cu Regulamentul sus-menţionat,suma cheltuielilor de deplasare pentru o persoană care pleacă(reprezentant al persoanei juridice rezident) constituie nu mai multde 10.000 dolari SUA sau echivalentul lor pe lună. Suma cedepăşeşte această limită stabilită poate fi primită în bazapermisului BNM care se eliberează persoanei juridice datereprezentant în banca unde este deschis contul său valutar.

Dacă această valută străină nu a fost utilizată, ea este întoarsă

Page 205: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

205

în trei zile după sosire din deplasare conform Hotărârii GuvernuluiRM pentru aprobarea Regulamentului cu privire la deplasareaangajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor dinRepublica Moldova nr.836 din 24 iunie 2002. Pentru aceasta seîntocmeşte Ordinul de încasare a valutei menţionat mai sus.

În lipsa valutei străine pe cont, se poate face uz de convertire(schimb):

1) Imediat la vărsarea leilor moldoveneşti în numerar cuajutorul acestui document şi, de asemenea, la:

– eliberarea de pe unul sau câteva conturi bancare în valutăstrăină a echivalentului lor în lei moldoveneşti în numerar la cursulde schimb stabilit de bancă (procurarea valutei străine prin transferîn numerar în lei moldoveneşti);

– eliberarea de pe unul sau câteva conturi bancare în leimoldoveneşti a echivalentului în una sau câteva valute străine înnumerar la cursul de schimb valutar stabilit de bancă (vânzareavalutei străine prin transfer în numerar în lei moldoveneşti);

– eliberarea de pe unul sau câteva conturi bancare în valutăstrăină a echivalentului în numerar în una sau câteva valute străinela cursul de schimb valutar stabilit de bancă (vânzarea valuteistrăine prin transfer în numerar în altă valută străină).

2) Leii moldoveneşti disponibili pe contul persoaneijuridice. Acest schimb se efectuează pe calea oferirii de cătrebanca comercială, în care este deservită această persoană juridică,a Cererii de cumpărare a valutei străine (a se vedea Modelul 3)18.

Cererea de cumpărare a valutei străine se întocmeşte depersoana juridică rezident pentru schimbul valutei naţionale învaluta străină necesară pentru acoperirea importului. De exemplu,pentru achitarea contractului internaţional nr. 03/04 din18.07.2004, firma SA „RE&AG” are nevoie de 50.000 euro, iar pecontul ei se află doar lei moldoveneşti în sumă de 786.570. În acestcaz, ea întocmeşte Cererea (a se vedea Modelul 3) şi o înainteazăbăncii sale unde are deschis contul curent, sau în alta undeschimbul valutar este mai convenabil. Banca schimbă leii în euro,adică ea cumpără euro pe lei la preţul schimbului valutar. În aşa

18 Totodată, este necesar să se cunoască că dacă sunt lei insuficienţi, se poateobţine credit bancar care poate fi acordat în valută străină.

Page 206: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

206

caz, banca decontează suma în lei de pe cont care este indicată înCerere şi transferă, conform cursului valutar, suma de dolari pecontul valutar al firmei date. Apoi această sumă în euro va fifolosită pentru achitarea contractului menţionat anterior.

Modelul 3CERERE

DE CUMPĂRARE A VALUTEI STRĂINE n г. 45 / 04№

ЗАЯВКАНА ПОКУПКУ ИНОСТРАННОЙ ВАЛЮТЫ

Data 25 octombrie 2005Дата Cheia 2816008405

Ключ

Al: Denumirea solicitantului

Наименование заявителя

SA „RE &AG”

Cod fiscal:/Фиск.Код1969010

Adresa juridicaЮридический адрес:

Chişinău, str. Puşchin, 205

А2: Cont in valuta / codul, bancaСчет в валюте / код, банк

2224517458401 280101735 Fincombank SA

АЗ: Cont in lei / codul, bancaСчет в леях / код, банк

2224519347612 280101735 Fincombank SA

А4: Persoana autorizata, nume, telefonУполномоченное лицо, имя, телефон Maria Ciobanu, 77-77-77

А5: Prin prezenta Va autorizam sa efectuaţi operaţiunea de cumpărare a valutei dinnumele şi contul nostru in urmatoareie condiţii *Настоящим уполномочиваем Вас, заключить от нашего имени иза наш счет сделку на покупку иностранной валюты на следующих:условиях *Codul valuteiКод валюты

Suma valutei cumpărateСумма покупки валюты

Cursul maximalМаксимальный курс

Suma in leiСумма в леях

978 50000,00 15,6714 783570,00А6; In baza contractului (numărul, data,

nerezidentul)Основание: контракт (номер, дата,нерезидент)

контракт_№03/04 от18.07.04, Немецкая фирма Х&К

Page 207: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

207

А7: Termenul de valabilitate a cererii sau datavalutariiСрок действия заявки или датавалютирования

25 octombrie 2005

А8: Semnaturile si stampila cumpărătoruluiПодписи и печати покупателя

Director__________________Директор

L.S.м.п. Contabil-sef ___________________

Главный бухгалтер

Menţiunile bănciiОтметки банка

В1: Overdraft - Suma in leiОвердрафт** - Сумма в леях

В2; Data si cursul tranzacţieiДата и курс сделки 25 octombrie 2005, 15,6714 леев

ВЗ: ComisionКомиссионные

В4: Data, stampila si iscăliturile baneiДата, печать и подписи банка

*În poziţia A5 se indică sau suma valutei cumpărate sau suma echivalentului în leiB позиции А5 указывается либо сумма валюты для покупки, либо сумма

эквивалента в леях.**Plata sumelor de către bancă care depăşesc soldul contului curent. Aceste plăţi se

realizează în acel caz, când banca semnează o înţelegere de utilizare a overdraft-ului.De regulă, băncile încheie o astfel de înţelegere dacă clientul este solvabil şi cureputaţie de creditare bună.

оплата банком сумм, превышающих остаток текущего счета. Такиеплатежи совершаются в том случае, когда с банком подписано соглашение обиспользовании овердрафта. Как правило, банки заключают такое соглашение,если клиент является платежеспособным и с хорошей кредитной репутацией.

Dar în practică apare şi necesitatea de schimb invers – valutastrăină în lei moldoveneşti. În acest caz, se foloseşte Cererea devânzare a valutei străine (a se vedea Modelul 4). În baza acestuidocument, prezentat la bancă, se efectuează schimbul (vânzarea)valutei străine pe valută naţională prin virament după cursulvalutar. De exemplu, SA „RE&AG” a obţinut venitul din exportulde mărfuri – 100 mii de dolari SUA, iar ea pentru a se achita cufurnizorii pe teritoriul RM îi sunt necesari 130.000 lei

Page 208: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

208

moldoveneşti (plata obligaţiunilor fiscale, furnizorii, salariile etc.).Cursul valutar este 1 dolar SUA = 12,5514 lei. Prin urmare,compania dată trebuia să prezinte la bancă Cererea vizată devânzare a 10.358 dolari care vor fi decontaţi de pe contul valutar şiînregistraţi pe contul curent al companiei date în suma de 130.007lei (10.358 x 12,5514).

La decontările prin virament se folosesc aşa forme caviramentul bancar, acreditivul documentar şi incaso19, pentrurealizarea fiecărei forme se folosesc anumite documente.

Astfel, la viramentul bancar, se foloseşte în conformitate cuRegulamentul privind modul de utilizare a dispoziţiei de platăpentru viramentul valutei străine aprobat prin hotărârea BNMnr.53 din 01.03.2006 – Dispoziţie de plată în valută străină –document prin care clientul dă dispoziţie băncii sale să plătească oanumită sumă în valuta indicată părţii numite aflată în altă ţară (ase vedea Modelul 5).

Din această dispoziţie de plată se vede că importatorul-plătitorachită marfa procurată în sumă de 50.000 euro furnizorului-beneficiar care se află în Frankfurt pe Main. Rechizitele pentrucompletarea acestui document le deţine clientul-plătitor cuexcepţia numărului SWIFT care îl va primi în bancă. Pentru caaceastă dispoziţie să fie acceptată de bancă pentru realizare, la eatrebuie să se anexeze: contractul în baza căruia se face transferulde mijloace.

Mai complicate din punctul de vedere al completăriidocumentare le prezintă următoarele forme de decontări:acreditivul documentar şi incaso.

Pentru a efectua decontările prin intermediul acreditivuluidocumentar, exportatorul trimite importatorului Contul prealabilsau Contul pro forma (a se vedea Modelul 6) pentrua obţine acordul de pregătire a partidei de mărfuri pentruexpediere.

19 Esenţa formelor date este descrisă amănunţit în articolul „Ordinea de plată peoperaţiuni de export şi import” în revista: Contabilitate şi audit. – 2004. – Nr.6. –P.29-33.

Page 209: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

209

Modelul 4CERERE

DE VÂNZARE A VALUTEI STRĂINE n г. 34 / 04№

ЗАЯВКАНА ПРОДАЖУ ИНОСТРАННОЙ ВАЛЮТЫ

Data 25 noembrie 2005Дата Cheia

28616008408Ключ

Al: Denumirea solicitantuluiНаименование заявителя

SA „RE & AG” Cod fiscal:/Фиск.Код

1969010

Adresa juridicaЮридический адрес:

Chişinău, str. Puşkin, 205

А2: Cont in valuta / codul, bancaСчет в валюте / код, банк

2224517458401 280101735 Fincombank SA

АЗ: Cont in lei / codul, bancaСчет в леях / код, банк

2224519347612 280101735 Fincombank SA

А4: Persoana autorizata, nume, telefonУполномоченное лицо, имя, телефон

Maria Ciobanu, 77-77-77

А5: Prin prezenta Va autorizam sa efectuaţi operaţiunea de cumpărare a valutei dinnumele şi contul nostru in următoarele condiţii *Настоящим уполномочиваем Вас, заключить от нашего имени и за нашсчет сделку на продажу иностранной валюты на следующих: условиях *

Codul valuteiКод валюты

Suma valutei cumpărateСумма продажи валюты

Cursul manimalМинимальныйкурс

Suma in leiСумма в леях

840 10 358 12,5514 130 007А7: Termenul de valabilitate a cererii sau data valutarii

Срок действия заявки или дата валютирования 25 noembrie 2005А8: Semnaturile si stampila cumpărătorului

Подписи и печати покупателяDirector_____________

ДиректорL.S.м.п. Contabil-sef _________________

Главный бухгалтер*În poziţia A5 se indică sau suma valutei cumpărate sau suma echivalentului în

lei

Page 210: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

210

Menţiunile bănciiОтметки банкаВ1: Overdraft - Suma in lei

Овердрафт - Сумма в леяхВ2: Data si cursul tranzacţiei

Дата и курс сделки25 noiembrie 2005, 12,5514

|ВЗ:

ComisionКомиссионные

В4: Data, stampila si iscăliturile banciiДата, печать и подписи банка

Modelul 5Tip doc: 70

DISPOZIŢIE DE PLATĂ ÎN VALUTĂ STRĂINĂNr. 66 din 05 octombrie 2005

(PAYMENT ORDER)

52: Bancaplătitoare/OrderingInstitution/

Fincombank SA Codul băncii280101735

50 : Platitor/OrderingCustomer/Document (P.F.)Cod FiscalAdresa /Address

SA „RE & AG”

1969010Chişinău, str.Puşchin,205

Contul Nr.Account № 2224517458401/978

X

RezidentNerezident □

Orasul /City Ţara/CountryMoldova

32: Suma in cifre /Instructed amountSuma in litere

50 000cincizeci mii EURO 00 euro cent

Denumirea, codul alphabetic al valutei/Currency name and code/

EURO 978

57: Banca beneficiara/Account name and code/Contul correspondent Nr. /Correspondentaccount Nr

Commerzbank

4008867665/01

SWIFT BICAdresa/Adress Orasul /City

Frankfurt/Main

COBA DE FFŢara /CountryGermany

59: Beneficiar/Beneficiary Customer

Немецкая фирма Х&K_

Page 211: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

211

Contul Nr / Account Nr

Rezident □

Orasul/CityFrankfurt/Main

X

Nerezident

Tara /CountryGermany

2341001396

Codul tarii*276

56: Banca intermediara/Intermediary bank/SWIFT BIC:

Commerzbank

4008867665/0171: Comisionul /Datails ofcharges

OUR (X) din contul platitoruluiSHA ( ) comisionul r epartizatBEN ( ) din contul beneficiarului

72: Alte date /Sender to receiver information

70: Destinaţia plăţii/Remittance information

Se transfera pentru tetrapakconform contr. Nr. 01/04 din18.09.04,invoice 03/04 din17.09.04.Plata la termen

2112Codul operaţiunii *

Achitarea comisionului băncii dincontul

xIn lei □ In valuta

□ În numerar (numai pentru persoane fizice)L.S.

----------------------------Semnătura plătitorului

----------------------------

Menţiunile băncii

* Se completează de către bancă

Contul prealabil – se prescrie în cazurile când recepţionareamărfii se face în ţara de destinaţie sau în livrări pe părţi. El conţineinformaţii despre cantitatea şi valoarea lotului de marfă şi nu estesupus plăţii. După luarea în primire a mărfii sau livrarea întreguluilot de marfă, se eliberează factura pe care se realizează plata finală.

Contul pro forma – document care ca şi contul prealabilconţine informaţii despre preţ şi valoarea lotului de marfă, dar nureprezintă un document de plată, deoarece nu conţine cerinţele faţăde plata sumei indicate în el. Contul pro forma, nedispunând defuncţia principală a contului ca document de plată, cu toateacestea, deţine toate celelalte funcţii ale acestuia. Dacă contul proforma include indicaţia la preţul fiecărui tip de marfă, el senumeşte cont pro forma specific. Contul pro forma poate fi eliberatpe marfa descărcată, dar încă nevândută, şi invers. Cel mai

Page 212: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

212

frecvent contul pro forma se eliberează la livrarea mărfurilor laconsignaţie, expoziţie, iarmaroc şi licitaţii. În contul pro formatrimis consignatorului pot fi indicate suma care proprietarul(consignantul) mărfii doreşte s-o primească, şi cheltuielilesuportate pentru expediţie. Contul pro forma poate servi ca devizde cheltuieli, cu ajutorul căruia importatorul poate să ia cunoştinţăde datele principale despre marfa pe care vrea s-o procure şi deordinea decontărilor şi să determine mărimea cheltuielilor.

În afară de aceasta, dacă importatorul acceptă condiţiile deprimire a acestui lot de mărfuri, el completează Cererea dedeschidere a acreditivului documentar (a se vedea Modelul 7) şi oprezintă împreună cu contractul în care este indicată forma acestorplăţi în banca proprie.

Modelul 6CONTUL PRO FORMA

ПРОФОРМА СЧЕТА № 467/04- 30 июня 2005 (30 June 2005)

SA „RE & AG” SA „RE & AG”Покупатель/Buyer:" Немецкая фирма Х&K_"Frankfurt/Main, Germany, 276

Контракт / Contract:№ 23/04 от 28.06.04№03/04 of July 28.06.04

Условия поставки и платежа:СИФ Франкфурт на Майне,Германия20.Платить по предъявлению, противдокументов по аккредитиву.

Terms of Delivery and Payment:СIF Frankfurt/Main, Germany.Payment- al sight against documentsunder Documentary Credit

No Описание товара /Description of goods

Количество /Quantity

Цена, евроPrice, EURO

сумма, евроAmount,EURO

1. Мазут топочныйМ-100Fuel Oil M-100 [3]

3000 тонн/ tone 5-OO 165000-00

Итого/Amount: 165000-00Сумма к оплатe / Amount for payment: сто шестьдесят пять тысяч евроровно / one hundred and sixty five thousands EURO onlyДиректор / Director

Главный бухгалтер / Chief Accountant

20 În mod obligatoriu adresa poştală completă.

Page 213: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

213

Modelul 7

CERERE DE DESCHIDERE DE ACREDITIV DOCUMENTAR

Sub deplina noastră responsabilitate vă rugăm să deschideţi unacreditiv documentar conform instrucţiunii stipulate în prezenta cerere:

Ordonator (importator) Banca emitentă : Commerzbank" Немецкая фирма Х&K_"

Frankfurt/Main, Germany, 276 Data expirării valabilităţii acreditivului: 21 iulie2005Locul pentru Prezentarea Documentelor:Fincombank SA, Moldova, Chişinău, str.Puşkin, 26

Telefon 1111111 Fax : 222222

Data Cererii : 05 iunie 2005 Beneficiar (Exportator): SA „RE & AG”cont 2224517458401/978Forma acreditivului21:

Irevocabil (безотзывный) □revocabil (отзывный)Transmitere prin:□ Letric □ Letric cu preavizare printeletransmitere (SWIFT, telex)

Banca avizatoare: Fincombank SA, Moldova,Chişinău, str.Puşkin, 26

□ Curier rapid □ teletransmitere(SWIFT, telex)□ Transferabil Suma în cifre şi litere: 165-00 (сто шестьдесят

пять тысяч евро ровно / one hundred and sixtyfive thousands EURO only)

Procent taleranta valoareValoare maximă

Confirmarea acreditivului:□ Cu confirmarea bănciicorespondente fără confirmarea bănciicorespondenteLivrări parţiale: □ permise interziseTransbordări : □ permise interzise

Acreditivul domiciliat cu :х prin plata la vedere□ prin plata la termen□ prin acceptarea unei trate trasă asupra:cu scadenţă:□ prin negociere

Expediere:De la cul de incasare:Destinaţia finală:Ultima dată de livrare:Descrierea mărfurilor şi/sau serviciilor, cantitatea,preţul unitar

Modul de livrare□ EXW□ FCA□ FAS□ FOB

21 Dacă nu va fi indicată forma acreditivului, atunci după Regulile deuniformizare şi cutumele pentru acreditivul documentar el va fi considerat„irevocabil”, adică condiţiile lui pot fi modificate numai cu consimţământultuturor părţilor, dar nu unilateral ca în cazul „revocabil”.

Page 214: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

214

□ CFR CIF□ CPTConform INCOTERMS 2000

Documentele solicitate: Documentulde asigurare

Factura (invoice) semnată şi ştampila:х original/1 copie/I

х poliţa □ Certificat de Asigurare emis sauandosat la ordinul

Documentul de transport : Certificat :□ Set complet Conosament “clean on

board”□ Air Waybill (AWB) – scrisoare de

transport aerian□ Waybill (RWB) – scrisoare detrăsură

- duplicatх СМR – scrisoare de transport

internaţional

х de origine în original/e şi copie/1х de calitate emis de în original/e şi copie/1□ de sănătate /veterinar emis de în original/e şicopie/1□ de analiză/ inspecţie emis de în original/e şicopie/1

Alte documente :□ Lista de ambalaj□ Lista de greutateх Licenţa de export

Ore/zile A trimis pe adresaPrin fax /curier rapid

Instrucţiuni speciale :

Comisioanele şi spezele bancare vorfi suportate astfel :Commerzbank Banca

corespondentăBanca beneficiarului - Fincombank

х ordonator □ ordonator х ordonator□ beneficiar □ beneficiar □ beneficiar

Perioada de prezentare a documentelor trebuie să fie în 2122 zile după emitereadocumentului de transport, dar în cadrul valabilităţii acreditivului

Cererea de deschidere a acreditivului documentar –documentul prin intermediul căruia importatorul dă dispoziţiebăncii sale să deschidă acreditiv documentar în condiţiile stipulateîn acest document. Acreditivul în baza acestei cereri este unulirevocabil cu acoperire în termen de 45 de zile.

Banca, verificând corectitudinea documentelor prezentate,

22 Acest termen minimal este indicat în RUAD nr.500, în decursul căruiaexportatorul este obligat să prezinte documentele pentru utilizarea acreditivului.

Page 215: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

215

întocmeşte un act care se numeşte Acreditivul documentar (a sevedea Modelul 8) şi îl expediază în banca exportatorului.

Acreditivul documentar – document prin care bancaimportatorului confirmă că ea a deschis acreditivul documentar înbaza căruia beneficiarul (exportatorul sau persoana terţă) trebuie săprimească plata sau acceptul tratei în conformitate cu condiţiilecontractului contra oferirii documentelor comerciale condiţionate,precum şi a tratelor, dacă aceasta e stipulat în document.

Modelul 8

ACREDITIVUL DOCUMENTAR Nr. ДК-123Banca emitentă: Commerzbank, Frankfurt/Main, Germany, 276SWIFT: COBA DE FF

form of documentary credit:IRREVOCABLE (acreditiv irevocabil neconfirmat)documentary credit number:LC070046date of issue:040605date and place of expiry:040720 MOLDOVAOrdonator (importator): FIRMA „Х&K”Frankfurt/Main, Germany, 276Telefon 1111111 Fax : 222222Beneficiarv:

SA „RE & AG”cont 2224517458401/978

Fincombank SA, Moldova, Chişinău, str.Puşkin, 26SWIFT: COBA DE FFcurrency ode amount:currency code : EUROamount: 165000/ one hundred and sixty five thousands EURO only)drafts at:21 DAYS FROM CMR DATE(21 de zile de la data scrisorii de trăsură)draweeCommerzbank, Frankfurt/Main, Germany, 276partial shipment (expediere parţială)

PROHIBITED (interzisă)transshipment (transbordare)PROHIBITED (interzisă)description of goods and/or services

[1]

[1]

[1]

[6]

[1]

[2]

Page 216: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

216

FUEL OIL 3000 TONE ASPER CONTRACT No 777/94 DD 94/07/15CIF ANCHORAGEdocuments required:

- invoice – în original/1 şi copie/1;- СМR – în original/1 şi copie/1;- de origine în original/1 şi copie/1- de calitate emis de în original/1 şi copie/1- de sănătate /veterinar emis de în original/1 şi copie/1- poliţa de Asigurare – în original original /1 copie/I

additional condition+ALL DOCUMENT MUST INDICATE THIS NUMBER OF CREDIT+DRAFT DRAWN UNDER THIS CREDIT ARE TO BE PAID ATSIGHT BASISconfirmation instructionsWITHOUTchargesALL CHARGES INCLUDING COMM.POSTAGE OUTSIDE USA AREFORBENEFICIARY'S ACCOUNT72 sender to receiver informationSUBJECT TO UCP ICC PUB 500 199378 inst to the pay/accept/negotiate bank+THE AMOUNT OF EACH DRAWING MUST BE ENDORSED ONTHE REVERSE OF THIS CREDIT+ALL DOCUMENTS MUST BE FORWARDED DIRECTLY TO BANKOF NEW YORK BY ONE LOT EXPRESS COURIER

[7]

[5][4]

[3]

[1]

[1][2]

[3][4][5][6][7]

Indicaţie la faptul că vânzătorul dispune de acreditivul irevocabilneconfirmat emis de Banca din New York.Acreditivul este pasibil de plată în dolari SUA la Moscova la prezentareatratei de către vânzător (viramentul de bani pe contul beneficiarului se vaefectua după primirea acoperirii pe acreditiv de la Banca din New York)Lista documentelor solicitate la „deschiderea” acreditivului.Metoda expedierii.Descrierea mărfurilor şi referinţa la contract.Suma acreditivului.Ultima dată de expediere a mărfii.

Din acest document se observă că el reflectă pe deplincondiţiile de livrare a lotului de mărfuri, plata se realizează imediatdupă prezentarea documentelor comerciale de către exportator (vorfi analizate ulterior în acest compartiment).

Banca exportatorului, primind Acreditivul documentar de la

Page 217: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

217

banca importatorului, adresează exportatorului Aviz (înştiinţare)despre deschiderea acreditivului documentar pe numele său, adicădocumentul prin intermediul căruia banca-exportator anunţăexportatorul că a primit pe adresa lui acreditivul documentar (a sevedea Modelul 9).

Modelul 9AVIZUL ACREDITIVULUI IREVOCABIL

SA „RE & AG”, Chişinău, str.Puşkin, 205Denumirea beneficiaruluiAcreditivul documentar irevocabil Nr. ДК-12321 iulie 2005, ChisinauData şi locul expirării termenului acreditivuluiCumpărător: FIRMA „Х&K”Frankfurt/Main, Germany, 276Telefon 1111111 Fax : 222222Banca ce avizează: Fincombank SA, Moldova,Telefon 22-74-35Fax 23-73-08, 22-82-53Telex 163294 BFCSWIFT FTMD MD 2XAdresa 2012, mun. Chisinau, str. Puşkin 26

suma: 165000 (o sută şaizeci şi cinci mii) euro.Acreditivul îl realizează: Commerzbank, Frankfurt/Main, Germany,

276Plata la prezentarea următoarelor documente:

- invoice – în original/1 şi copie/1;- СМR – în original/1 şi copie/1;- de origine în original/1 şi copie/1- de calitate emis – în original/1 şi copie/1- de sănătate /veterinar emis de în original/1 şi copie/1- poliţa de Asigurare – în original original/1 copie/I

Descărcarea parţială şi transbordarea nu sunt permise.Rugămintea este de a verifica atent condiţiile acreditivului documentar

şi corespunderea cu condiţiile contractului.Dacă oarecare dintre condiţii va fi inacceptabilă, cereţi de la emitentul

Page 218: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

218

ordinului – FIRMA „Х&K” să facă corectările.Comisioanele şi cheltuielile: Comisioanele şi cheltuielile băncii

noastre din contul băncii DVS.În caz contrar, dacă nu este indicat, acreditivul dat se supune Regulilor

unificate şi Cambiilor acreditivului documentar (1993). Camera deComerţ Internaţional (Paris, Franţa), publicarea nr.500 şi noi ne asumămobligaţiuni în conformitate cu condiţiile stipulate în Regulile RUADnr.500.

Cu respect, FinComBank SA(două semnături ale băncii)

După primirea acestui document, exportatorul descarcă marfaşi prezintă băncii următoarele documente comerciale, carecorespund celor indicate în cererea pentru acreditiv, contra cărorase va efectua plata23:

- Scrisoarea cu privire la utilizarea acreditivului documentar(a se vedea Modelul 10).

- Factura de plată (invoice) (a se vedea Modelul 11).- Lista obiectelor ambalate (a se vedea Modelul 12).- Cambia de transfer (a se vedea Modelul 13).- Certificat de calitate (a se vedea Modelul 14).- Certificatul de provenienţă (a se vedea Modelul 15).- Certificatul de corespundere (a se vedea Modelul 16).- Certificatul fitosanitar (a se vedea Modelul 17).- Poliţa de asigurare (a se vedea Modelul 18).- Documente de transport:- Conosamentul maritim (BL) (a se vedea Modelul 19).- Fraht (scrisoare de trăsură; CIM) (a se vedea Modelul 20).- Factura de transport auto (CMR) (a se vedea Modelul 21).- Factura de transport aerian (AWB) (a se vedea Modelul 23).La Scrisoarea cu privire la utilizarea acreditivului

documentar întocmită de exportator pentru a obţine plata sauacceptul pe acreditiv, se anexează documentele comerciale şifinanciare, adică documentele sus-numite şi să corespundăcondiţiilor contractuale.

23 Sunt prezentate toate documentele prezumative care pot fi indicate în acrediti-vul documentar.

Page 219: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

219

Modelul 10SCRISOAREA CU PRIVIRE LA UTILIZAREA

ACREDITIVULUI DOCUMENTARInstrumenten AGWattstrasse 50

Frankfurt/Main,

Departamentulde acreditive

Înregistrat

Commerzbank,Frankfurt/Main,

Zurich, 25 mai 2006Data şi loculNota: АВ_0678

Acreditiv nr.: LC070046

Banca-emitent: Banca comercialăHonkong

Rugăm a găsi următoarele documente anexate la parţial rămase utilizarea deplină a

acreditivului

Fact

ura

de p

lată

(invo

ice)

List

a ob

iect

elor

am

bala

te

Cam

bia

Cer

tific

atul

des

pre

prov

enie

nţă

Cer

tific

atul

de

core

spun

dere

Cer

tific

atul

fito

sani

tar

Poliţ

a de

asi

gura

re

Con

osam

ent

Scris

oare

de

frah

t aer

ian

Dup

licat

c/f

Avi

zul p

rimit

Acr

editi

vul

5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Relativ la lotul următor:Cererea de virament a sumei destinate nouă: în contul nostru nr. _________________________________ în contul nr. __________________________din ______________________Note: ______________________________

Semnătura

Page 220: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

220

Unul dintre documentele de bază la completarea şi îndeplinireacondiţiilor contractuale este Factura de plată sau invoice. Acestdocument este eliberat după primirea finală de către cumpărător sautransportator a mărfurilor, adică după ce lotul de marfă este gatapentru expediere. În afară de funcţia de bază a documentului, careindică suma de plată pentru marfa livrată, în baza acestui documentse eliberează toate documentele sus-menţionate. La cerereaorganelor vamale, în multe ţări factura de plată se eliberează peformulare specifice, aceste facturi servind concomitent ca certificatde provenienţă a mărfii sau similar acestuia.

Modelul 11Factura de plată (инвойс)

MODEL DE FACTURĂContul / INVOICE Nr 467/04- 10 iulie 2005 (10 July 2005)

SA „RE & AG” SA „RE & AG”Cumpărătorul /Buyer:" Firma germană Х&K_"Frankfurt/Main, Germany, 276

Contractul / Contract:Nr. 23/04 din 28.06.04No. 03/04 of July 28.06.04

Condiţii de livrare şi de plată:СIF Frankfurt/Main, Germania24.Plata la prezentarea documentelor de acreditiv Nr.LC070046De acordat credit în contul 2224517458401/978Fincombank SA, Republica Moldova, Chişinău

Terms of Delivery andPayment:СIF Frankfurt/Main,Germany.Payment- al sight againstdocuments underDocumentary Credit No.LC070046Credit Fincombank's account.2224517458401/978,Fincombank SA, Moldova,Chisinau

Nr. Descrierea mărfii /Description of goods

Cantitatea /Quantity

Preţul, EuroPrice, EURO

Suma, EuroAmount, EURO

1. Păcură pentruîncălzit М-100Fuel Oil M-100 [3]

3000 tone/ tone 5-OO 165-00

Total /Amount: 165000-00Suma pentru plată / Amount for payment: o sută şase zeci şi cinci mii euro / onehundred and sixty five thousands EURO only [5]Director / DirectorContabil-şef / Chief Accountant

24 Obligatoriu adresa poştală completă.

Page 221: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

221

În conformitate cu condiţiile acreditivului şi „Regulile unificate…”, factura de plată amintită aici se eliberează în limbile rusă şiengleză şi conţine următoarele elemente obligatorii:[1] – denumirea (şi se poate adresa) vânzătorului şi cumpărătoruluiexact aşa cum este stipulat în acreditiv;[2] – prima semnătură şi a doua ale vânzătorului;[3] – descrierea laconică şi exactă a mărfii;[4] – condiţiile de livrare şi de plată, aici este indicat şi numărulacreditivului;[5] – suma totală în cifre şi în litere.

Dacă sunt multe denumiri de marfă şi nu încap în factura deplată, se alcătuieşte Lista obiectelor ambalate, care conţine toatetipurile de marfă şi calitatea lor care se indică în fiecare loc alprodusului (ladă, cutie, container), ea este necesară în special încazurile când în acelaşi ambalaj se află un asortiment de mărfuridiferite.

Modelul 12

Lista obiectelor ambalatela invoice Nr. 467/04

Vânzător /SellerSA „RE si AG”

Cumpărătorul /Buyer:" Firma germană Х&K_"Frankfurt/Main, Germany, 276

Contractul / Contract:Nr. 23/04 din 28.06.04No. 03/04 of July 28.06.04

Condiţii de livrare şi de plată:СIF Frankfurt/Main, Germania.Plata la prezentarea documentelor deacreditiv Nr. LC070046De acordat credit în contul2224517458401/978FinComBank SA, Republica Moldova,Chişinău

Terms of Delivery and Payment:СIF Frankfurt/Main, Germany.Payment- al sight againstdocuments under DocumentaryCredit No. LC070046Credit FinComBank 's account.2224517458401/978,FinComBank SA, Moldova,Chisinau

Nr. Descrierea mărfii /Description of goods

Cantitatea /Quantity

Preţul, euroPrice, EURO

Suma, euroAmount,EURO

1. “Heres”1988, whitesemi desert

10 tone/ tone 16500 165000-00

Page 222: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

222

Documentul financiar prezentat la utilizarea acreditivului –Cambia de transfer. Acesta este ca atare documentul emis deexportator (creditor) conţinând cerinţa necondiţionată, adresatăcumpărătorului (debitorului), cu privire la plata sumei băneşti întermenul stabilit şi persoanei nominalizate în cambie. Pentru caaceastă cambie să aibă putere juridică, ea trebuie să fie acceptatăde plătitor.

Modelul 13CAMBIA DE TRANSFER (TRATA)

Aici se dă exemplu de cambie de transfer (bill of exchange) sau trata

(draft), scrisă în conformitate cu condiţiile din acreditiv:

BILL of EXCHANGE

[4]USD 165, 000 00[3] [3]At sight of this Bill of Exchange pay to our order the sum of USdollars [4]one hundred sixty five thousand only.Drawn under the letter of credit Л/о LC070046 date July 15, 1994issued The Bank of New York, New York, USA. [5]

Moscow, 31 August1994

Payable a [2]The Bank of New York, New York

[1] "RusExpo" Ltd.,Moscow, RussiaDirectorNumele, prenumele

[1] Alcătuit şi semnat de vânzător.[2]

Alcătuit pentru debitorul indicat în acreditiv.

[3] Cerinţa de a plăti la prezentare.

[4] Suma în cifre şi în litere.

[5] Se indică numărul acreditivului şi principalele condiţii fixate.[6]

Cambia trebuie să aibă girul (adică trebuie să aibă andosamentul ordinuluiemitentului cambiei). Andosamentul (aici nu este indicat) se face pe versoulcambiei, conţine o indicaţie simplă. „Se plăteşte ordinul TORIBANK” ("PaySo the order of TORJBANK") şi se autentifică prin semnătura emitentuluicambiei.

Page 223: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

223

Ulterior, urmează documentele, alcătuite de terţe persoane, cualte cuvinte, nici de exportator, nici de importator.

Aşadar, nu toate certificatele, enumerate mai sus, pot fi cerutela primirea banilor de pe acreditiv. Mai mult ca atât, de reţinut căcu cât mai multe documente vor fi, cu atât mai mare va fi risculerorilor la perfectarea lor care pot duce la întârzieri sau în genere laneplată.

Certificatul de calitate prezintă în sine o adeverinţă carecertifică calitatea de facto a mărfii livrate şi corespunderea sacondiţiilor contractului. În acesta se face caracteristica mărfii sause confirmă calitatea ce corespunde cu anumite standarde saucondiţiilor tehnice ale comenzii. Certificatul de calitate seeliberează de laboratoarele firmelor producătoare.

Certificatul de provenienţă – document eliberat de organulcompetent în ţara exportatorului, care permite a determina ţaraexportatorului mărfii destinate pentru export.

Acest certificat poate fi de două tipuri: obişnuit (Forma CT-1)şi forma A.

Certificatul obişnuit de provenienţă confirmă doar origineamărfii, iar forma A mai oferă dreptul la anumite privilegii în cadrulSistemului general de preferinţe. În afară de aceasta, documentulnu admite posibilitatea de penetrare a mărfurilor în ţările în caresunt aplicate penalităţi. Aceste forme de certificate în RepublicaMoldova se eliberează de Camera de Comerţ şi Industrie.

Page 224: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

224

Mod

elul

14C

ERTI

FIC

AT

DE

CA

LITA

TEM

inist

ry o

f Agr

icul

ture

and

Foo

dJS

K In

tegr

ated

Fac

tory

for P

rodu

ctio

n of

Win

es "

CR

ICO

VA

"M

D 2

084,

Kis

hine

v, C

ricov

a, 1

Ung

urea

nu st

r.C

ER

TIF

ICA

TE O

F Q

UA

LIT

Y N

o.756

Plac

e of

des

tinat

ion:

Tok

yo J

apan

Con

sign

ee:"

JU P

lann

ing

Co.

" ltd

.N

o.of

the

way

-bill

:inv

oice

No.4

6 fr

om 2

3.10

.01

No.

of th

e w

agon

Page 225: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

225

Modelul 15CERTIFICATUL DE PROVENIENŢĂ

1.Goods consigned from (exporter’sbusiness name, address, country)

Referance No MD 007347*GENETALIYED SYSTEM OF

PREFERENCESCERTIFICATE OF ORIGIN

(Combined declaration and certificate)FORM A

Issued in ______________Moldova______(country)

See notes overleal

2. Goods consigned to (consignee’sname, address, country)

1.Expeditorul / exportatorul (denumirea şiadresa poştală)

4. Nr.0299088Certificatul de provenienţă a mărfii

Forma СТ-1Eliberat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .(denumirea ţării)Data prezentării . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .(denumirea ţării)

2.Destinatarul / importatorul (denumireaşi adresa poştală)

3.Mijloacele de transport şi itinerarul(cât mai probabil)

5. pentru menţiuni de serviciu

6.Nr. 7.Cantitatea delocuri şi tipurilede ambalaj

8.Descrierea mărfii 9. Masabrută(kg)

10.Numărulşi datafacturii

11.AdeverinţăPrezenta confirmă că declaraţiaofertantului corespunde realităţii

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

12.Declaraţia ofertantuluiSubsemnatul declară că informaţiileaduse mai sus corespund realităţii, cătoate mărfurile au fost produse sau aufost supuse pe deplin prelucrării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(denumirea ţării)Şi că ele toate corespund cerinţelorde provenienţă fixate privind astfel demărfuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnătura Data Ştampila Semnătura Data Ştampila

Page 226: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

226

3.Means of transport and route (asfar as known)

4. For official use

5.Itemnumber

6.Marks andnumber ofpackages

7. Number and kind ofpackages; descriptionof goods

8.Origincriterion(see notesoverleaf)

9.Grossweightor otherquantity

10.Numberand date ofinvoices

11.Certificationit is hereby certified, on the basis ofcontrol carries out, that thedeclaration by the exporter iscorrect

12.Declaration by the exporterthe undersigned hereby declares that theabove details and statements are correct;that all the goods wereproduced in ________MOLDOVA_______

and that they comply with the aunginrequirement specified for those goods in thegeneralized system of preferences for goodsexported to

____________FRANCE__________________________________________Place and date, signature of authorizedsignatory

Din acest document se vede că organul de stat doar confirmăoriginea mărfii date, responsabilitatea pentru autenticitateainformaţiilor aparţine persoanei juridice, care a făcut cererea deconfirmare a mărfii date.

Certificatul de corespundere, de asemenea, ca şi certificatul deprovenienţă, se eliberează de organul special în ţara exportatoruluişi este destinat pentru certificarea mostrelor de marfă, adică săcorespundă STAS-urilor atestarea elementelor toxice în marfa deexport. Acest document în Republica Moldova se perfectează decătre Departamentul de Standardizare, Metrologie şi ControlTehnic şi include: însuşi Certificatul de corespundere şi Raportulde testare a mostrelor producţiei (a se vedea Modelul 17).

Page 227: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

227

Modelul 16CERTIFICATUL DE CORESPUNDERE

THE NATIONAL CERTIFICATION SYSTEM OF THEREPUBLIC

OF MOLDOVA (SNC RM)Department of Standards, Metrology and Technical Supervision

of the Republic of Moldova (Moldova-Strandard),MD 2039, Chisinau, 28, Coca str., tel. 75-04-63, fax.:75-05-81

______________________________________________________________

Registered number 00164CERTIFICATE OF CONFORMITYN SNC MD CN00 cpo3 13 l5108-01

Registered December 03, 2001 Valid till May 03, 2002

THIS IS TO CERTIFY THAT THE SAMPLES OF

Food haricot bean, 2001 year crop, size of lot - 200 t.________________(description, model, mark) code NM RM 0708 20 950

Code CUIIO_37084055_________________(nianufaaureiype. sizeonol. cic.)

manufactured by population of the Republic of Moldova

applicant SG________________________________________________(name of enterprise, address)

TESTED AND ARE CONFORM TO REQUIREMENTS OF TKEFOLLOWING

NORMATIVE DOCUMANTS МВТ 506-1-89 p.4.1.2., GOST 7758-75р.2.4., SaN PIN 2.3.2.560-96, NFRP - 2000

(nomiative documents)

APPLICANT IS OBLIGATED TO PROVIDE THE CONFORMITY OFREALISING PRODUCTS TO TESTED SAMPLES AND

REQUIREMENTS OF NORMATIVE AVAILABLE DOCUMENTS

SM

Page 228: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

228

CERTIFICATE ISSUTED ON THE BASE OF:

a) documents Test Report nb. 4164 from2001/11/30,

(documents conform to rules imd agrccmciils)

b) tests SNCMC Testing Laboratory, 28, Coca str., Chisinau, MD2039(name of accrcdilated testing laboralorv)

accreditated attestat N SCN MD CNOO 410001 L1 CNSMC(test report number, approval dare)

c) production system evaluation Nb.7.(QS certificate product)

INSPECTION CONTROL IS CARRED OUT BY

HEAD OF THE CERTIFICATION BODY

NATIONAL CERTIFICATION SYSTEM OF THE REPUBLIC OF

MOLDOVA

Testing Laboratory of the National Centre for Standardization Metrology

and Certification, Chişinău, 28, Coca sir. tel: 74 85 11,75 05 72

TEST REPORT OF THE PRODUCTION SAMPLES(Test report is a part of conformity certificate)

№ 4164 of November 30, 2001

Testing Laboratory is accredited in the National System of Republic of Moldova

SNC RM MD CNOO Attestation No 4io001 of 1998.06.04

Testing Laboratory is accreditated in the National System of me Russia, Attestat No

POOCC MD. 0001.02 PC 08 from 1999.08.30

1. Production Denomination: Food haricot bean; 2001 year crop -200,0

tonne

2. Applicant: SC Iсor, Petricani str., Chisinau

3. Manufacturer: from the population of the Republic of

Moldova

4. Enclosed documentation: Programme of certification tests

5. Place of taking samples: Warehouse, 21, Petricani str.

Page 229: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

229

6. Whom is taking samples: Act 2001.11.01

7. Quantity of testing samples: 7 sample Date of start testing: 2001.11014

8. Types of tests and aim: Production certification, SanPin 2.3.2.560-96 р.

6.4.2.;

МВТ 5061-89 p.4.1.2., GOST 7758-75 р.2.4.

TESTING RESULTS

No Denomination of

quality indices

Testing method Index Value

in NTD

In fact Conformitv to

indices of NTD

Food haricot bean (Boabe de fasole alimentare)

1. Mass share of toxic no more

elements mg/kg, than:

- lead COST P 51301-99

0,5(03) 0,04 conformed

- cadmium GOST P 51301-99

0,1(0,03) <0,01 Conformed

- arsenic GOST 26930-89j 0,3

0,3 <0,08 Conformed

- mercury GOST 26927-86 0,2 0,02 Conformed

- copper GOST 26931-86 10,0 7,9 Conformed

- zinc GOST 26934-86 50,0 2.3,0 Conformed

Mikotoxins, mg/kg2. Mass share of

aflatoxin B1.Req. № 2273(Ministry of

Health)

no morethan: 0.005

<0,001 conformed

Certificatul veterinar – document ce adevereşte că vitele saupăsările sunt neinfectate de paraziţi sau de boli, precum şiinformaţii despre vaccinare sau alte prelucrări la care au fostsupuse.

Certificatul sanitar – document eliberat de organul competental ţării exportatoare şi care confirmă că alimentele şi produseleanimaliere, inclusiv carnea, sunt valabile pentru a fi consumate deoameni, cu indicarea informaţiilor necesare relativ la controlulefectuat.

Certificatul fitosanitar se eliberează de Inspectoratul

Page 230: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

230

Principal de Stat pentru carantină fitosanitară al RM şi careconfirmă neinfectarea plantelor, fructelor şi legumelor şivalabilitatea lor pentru consum, cu indicarea informaţiilor relativ ladezinfectare sau alt tip de prelucrare la care, probabil, au fostsupuse.

Certificatul de carantină – se eliberează de organele oficialeîn cazul carantinei sau al protecţiei plantelor în ţările exportatoareşi adeveresc faptul că materialele respective nu sunt infectate dedăunători sau de boli şi că ele provin din regiuni prospere înaspectul de carantină. De obicei, la controlul de carantină suntsupuse materialul semincer, bulbii, plantajul, fructele uscate,materia primă de tutun etc., care pot fi transmiţători aivătămătorilor care provoacă bolile plantelor.

În practică, controlul veterinar, fitosanitar şi de carantinădeseori serveşte un mijloc de interzicere directă a importului dinanumite state a unor mărfuri şi în unele cazuri se foloseşte cainstrument al politicii de discriminare în relaţiile cu aceste ţări.

Page 231: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

231

Modelul 17CERTIFICATUL FITOSANITAR

INSPECTORATUL PRINCIPAL DESTAT PENTRU CARANTINAFITOSANITARĂ AL REPUBLICIIMOLDOVA

ГЛАВНАЯ ГОСУДАРСТВЕННАЯИНСПЕКЦИЯ ПОФИТОСАНИТАРНОМУКАРАНТИНУ РЕСПУБЛИКИМОЛДОВА

GENERAL STATE INSPECTIONFOR PH1TOSAN1TARYQUARANTINE OF THE REPUBLICOF MOLDOVA

CERT1FICAT FITOSANITARФИТОСАНИТАРНЫЙ

СЕРТИФИКАТPHYTOSAN1TARY

CERTIFICATЕ

Nr. 0098151

Организация по фитосанитарному карантинуDescrierea încărcăturii

Описание грузаDescription of consignment

Экспортер и его адресName and address of exporter

Получатель и его адресDeclared name and address of Consignee

Количество мест и описание упаковкиNumber and description of packages

Маркировка (отличительные знаки)Distinguishing marks

Место происхожденияPlace of origin

Способ транспортировкиDec lured means of conveyance

Пункт ввозаDeclared means of conveyance

Наименование продукции и её количествоName of produce and quantity declared

Ботаническое название растенийBotanical name of plants

Настоящим удостоверяется, что растения или растительная продукция, описанная выше былиобследованы в соответствии с существующими методиками и правилами и признанысвободными от карантинных и других причиняющих ущерб вредителей и что они отвечаютфитосанитарным правилам страны-импортера

Page 232: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

232

This is to certify that the plains or plant products described above have been inspected according toappropriate procedures und are considered to be free from quarantine pests, and practically free fromother injuries pests and that they are considered to conform with the current phytosanitary rеgulation ofthe importing country.

DezinfectareaDisinfestations and or disinfection treatment

ДатаDateХимикат и его концентрацияChemical (active ingredient)Экспозиция и температураAdditional information

Дополнительная информацияAdditional declaration

Место печатиPlace of issue

Штамп организации Фамилия государственного инспектораStamp of organisation Name of authorized officer

Дата с до ПодписьDate Signature

Acest document nu se îndeplineşte pentru toate tipurile deproducţie. Este necesar totuşi să se ţină cont că dacă în articolulDezinfectarea din acest document va fi făcută vreo înregistrare,atunci ţara importatoare nu va admite această producţie peteritoriul său.

Poliţa de asigurare – eliberată de asigurator (compania deasigurare), care certifică contractul de asigurare şi conţinecondiţiile contractului încheiat, în care asiguratorul se obligăcontra unei plăţi concrete să compenseze asiguratului(exportatorul/importatorul) pierderile ce ţin de riscurile (accidente)fixate în contract.

Poliţa de asigurare se eliberează de compania de asigurare înbaza cererii sale şi documentelor prezentate despre întreprindere şitranzacţia de export (import) şi după achitarea de către ei a primeide asigurare.

Spre exemplu, conform termenului comercial SIFINCOTERMS-2000, trebuie, în mod obligatoriu, să fie asiguratăîncărcătura în mărime de nu mai puţin de 110% din valoarea sa.Totodată, data extrasului şi intrarea în vigoare a Poliţei deasigurare trebuie să fie anterioară datei de descărcare a mărfii.

Page 233: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

233

Modelul 18Poliţa de asigurare

Page 234: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

234

ACŢIUNILE ASIGURĂRIIÎN CAZUL ASIGURAT

1. La sosirea încărcăturii verificaţi imediat:- numărul de locuri;- starea ambalajului şi a încărcăturii în întregime;- starea sigiliului, indicaţi aceasta în documente.2. Dacă observaţi că încărcăturii i s-au produs daune, luaţi măsuri urgente de

stopare a pierderilor.3. În caz de furt, jaf, ori atac înarmat, anunţaţi organele de poliţie din teritoriul în

care acestea s-au întâmplat.4. În caz de deteriorare ori dispariţie a încărcăturii transportate:a) pe calea ferată – cereţi de la administraţia staţiei de destinaţie întocmirea actului

comercial.Invitaţi reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie.b) cu autocamioane – notaţi în toate foile de însoţire originale (CMR) despre

deteriorarea şi/sau dispariţia numărului de locuri ale mărfii.Şoferul este obligat să semneze aceste menţiuni. Invitaţi reprezentantul Camerei de

Comerţ şi Industrie.c) pe cale aeriană – cereţi de la administraţia aeroportului de destinaţie întocmirea

actului comercial. Invitaţi reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie.5. În toate cazurile să informaţi imediat transportatorul şi Compania de Asigurare

„QBE ASITO”, sau reprezentantul său la telefon sau în scris despre cele survenite.Compania Internaţională de Asigurări „QBE ASITO” S.A. tel: (3732) 23-35-02,

fax: (3732) 49-63-15.

ДЕЙСТВИЯ СТРАХОВАНИЯ ПРИНАСТУПЛЕНИЯ СТРАХОВОГО СЛУЧАЯ

1. После прибытия груза немедленно проверьте:- количество грузомест,- состояние упаковки и самого товара,- состояние пломб, отразите это в документах.2. Если обнаружите, что грузу нанесен ущерб, предотвратите дальнейшие потери,

немедленно.3. В случае кражи, грабежа или разбойного нападения заявите в отделение

полиции на территории которого все произошло.4. При повреждения или исчезновении груза:а. Железная дорога – потребуйте от администрации станции назначения

составления коммерческого акта. Вызывайте представителя Торгово-ПромышленнойПалаты.

б. Авто – сделайте отметку на CMR о повреждении и/или исчезновении коли-чества мест груза. Отметку надо сделать на всех имеющихся оригиналах CMR.Водитель должен подписать отметки. Вызывайте представителя Торгово-Промышленной Палаты.

в. Авиа – потребуйте от администрации аэропорта назначения составлениякоммерческого акта. Вызывайте представителя Торгово-Промышленной Палаты.

5. Во всех случаях немедленно информируйте перевозчика и СтраховуюКомпанию – «QBE ASITO» или ее представителя по телефону и в письменной форме отом, что произошло.

Страховая компания „QBE ASITO” S.A. тел: (3732) 23-35-02, факс: (3732) 49-63-15.

Page 235: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

235

Documentele de transport se eliberează de transportator cadovadă că a primit marfa pentru a fi transportată. În dependenţă decaracterul transportatorului încărcăturii, se disting următoareletipuri de trafic:

- transport pe apă (transport fluvial şi maritim);- transport feroviar (transport pe calea ferată);- cu mijloace auto (transport auto);- pe calea aeriană (transport aerian);- transporturi combinate, cu utilizarea a câtorva mijloace de

transport.Fiecărui tip de transport îi corespunde un tip de borderou de

tranziţie:- conosamentul (BL), factură maritimă, recipisă de navigator,

recipisă de chei, factură fluvială la transport acvatic;- factură de cale ferată (CIM), borderou de transport;- factură pentru transport automobilistic (CMR);- factură de transport aerian (AWB);- document de transport universal, document de transport

mixt, document de transport combinat.Conosamentul (BL) este documentul eliberat de proprietarul

navei expeditorului spre confirmarea că a primit încărcăturadestinată transportului maritim/oceanic. Conosamentul îndepli-neşte trei funcţii principale:

1) confirmă primirea de către proprietarul navei a mărfii pentrutransport;

2) reprezintă un document de expediţie a mărfii;3) e o dovadă a încheierii contractului de transport al mărfii pe

cale maritimă/oceanică, conform căruia transportatorul seobligă să expedieze marfa la prezentarea documentelor.

Page 236: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

236

Modelul 19MODELUL CONOSAMENTULUI MARITIM

per Order No 1674 Reference NoExpo Ltd., [6] Морфлот [2] BILL OF LADING

llurgov St., 10, N0 1Il, Moscow, RussiaSlenee Adopted by The

SovietImport Ltd., 412100017, USA

Madison Avenue, New York, Maritime LawAssociation

City addressCarriage by Place of receipt

owner FlagIck Sea Shipping Russia

sell Port of Loading [5]NOVOROSSIYSK

“Kapitan Sedov”Rt of Discharge Final Destination (if on-carriage) Number of Orig. Bs/L

CHORAGE Two (2/) [1]

Mark andnumber

King of packages and descriptionof goods

Number ofpieces

Gross weightMeasurement

Fuel Oil M-100 in tanks 3000 m/tone

Page 237: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

237

freight & ChargesFREIGHT PAID

The accord taken in apparent food order and condition,unless noted herein al the place of receipt for transport anddelivery as mentioned above. All particulars (weight,measure, marks, numbers, quantity, contents, value and etc.)thereof being as stated by the Merchant but unknown to theCarrier.In accepting this Bill of Lading the Merchant accepts andagrees to all its stipulations exceptions and conditions onboth pages, whether written, printed, stamped or otherwiseIncorporated. [4] [З]One of these Bills of Lading must be surrendered dubendorsed in exchange for the goods.In witness whereof number of stated above original Bs/Lhave been signed, one of which being accomplished theother(s) to be void.

ORIGINAL Place and date of issue Master's signature

Novorossiysk, August 3, 2005 [10фио

Conosamentul (tipul 25) la transportarea combinată sau latransportarea dintr-un port sau altul

Груз

оот-

прав

ител

ь NIPPOEXPORT20 Hakaruсho 2-chomeNaniwa-ku OSAKA530/ Japan

Коносамент №: 84/КОВ/НАМ

Груз

опол

уча-

тель

или

зака

зчик

По заказу:Electro -Import AGVoltastrasse 10CH-8000 Zurich 1

Перевозчик:

EXPRESS LINE

Адр

есув

едом

ител

я(с

м.ст

ат.2

6)

Уведомитель:Expeditio AGFrachtstrasse 100CH-8000 Zurich 2

Перевозка: Место принятия:KOBE CFS

Морское судноMS SEASTAR

Порт погрузкиKOBE

Порт отгрузки Место поставки Для поставки

Page 238: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

238

HAMBURG HAMBURG CFS

4

обращайтесь к:PANALPINAWELTTRANSPORTGMBNSpaldingstrasse 64D-20097 Hamburg 1

Маркировка;№ контейнера

Electro-Import ВС2000

№ и типупаковки

Описаниетовара

Валово и вес:(кг)

Содержание: Сделано вЯпонии С 1-120

120картонных коробок

5

ТелевизорыL/S HT-1373120В23

3.600.-

L.C.L./L.C.L. В контейнере ISCU8973458 40

Пломба контейнера №987654

Фрахт и расходыЗаранееоплачены 6

3 Товар должен быть доставлен внормальном состоянии на местопринятия.Вес, маркировка, номера,качество, содержание истоимость не известны. Фрахт затовар оплачивается затранспортировку в наличнойформе.Коммерсант принимает исоглашается с условиямиконосамента и подписывает обалиста коносамента внезависимости напечатан ли онили написан от руки.

Заранее оплачен в Подлежит оплате в:Количествоконтейнеров илидругих упаковокили единицполученныхперевозчиком: (1)один

№ оригинальногоконосамента 3/3 (три)

Перевозчику OMORIKAISOTEN LTD. KOBE

8

МестоконосаментаKOBE

7

Дата: 25 апреля 2005

Page 239: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

239

Factură de cale ferată (CIM) sau factura de comunicăriinternaţionale şi copia ei (duplicatul) reprezintă documente detransport la transportul internaţional de încărcături pe calea ferată.Factura este întocmirea documentară a contractului de transportîntre expeditor şi administraţia căii ferate. În practica comerţuluiinternaţional se foloseşte pe larg forma facturii elaborată deConvenţia de transport internaţional al încărcăturilor (CTI), din1984, denumită COTIF – Convenţia privind transportulîncărcăturilor internaţionale, precum şi acordul comunicărilorinternaţionale marfare (ACIM). Informaţiile principale,incluse în factură, sunt denumirea locului de destinaţie şi a staţiilorde frontiere, valoarea declarată a mărfii. Textul facturiiferoviare se tipăreşte pe formulare standard, de obicei în douălimbi.

Factură de transport automobilistic sau facturainternaţională de transport marfar (CMR) reprezintă un acordde transport auto internaţional al mărfii între expeditorul mărfii şidestinatarul ei şi o dovadă a primirii mărfii de către cel din urmă (ase vedea Modelul 21). Acest document a fost adoptat de Convenţiacu privire la acordul internaţional de transport auto al mărfii(Convenţia CMR) din 1956, elaborată în cadrul Comitetului petransport intern CEE ONU. Această convenţie determinămecanismul de drept şi stabileşte condiţii uniforme în contractultransportului auto internaţional al mărfurilor, contribuind laîndeplinirea lor mai raţională şi eficientă. Republica Moldova aaderat la Convenţia CMR la 26 noiembrie 1993.

În afară de aceasta, Comisia Economică Europeană ONU aaprobat în 1975 Convenţia ITM care se aplică nu doar în Europa şiîn Orientul Apropiat, dar, de asemenea, în Africa şi AmericaLatină. Republica Moldova a devenit participantă la Convenţiadată în 1994. Stipulat în această Convenţie, Sistemul internaţionalal tranzitului vamal oferă posibilitate de a simplifica numărulcerinţelor înaintate de legislaţiile naţionale la mărfuriletransportate.

Page 240: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

240

Modelul 20FACTURĂ DE CALE FERATĂ (CIM)

Originalul facturii – FRACHTBRIEFORIGINAL(для получателя) - (fur Empfanger)

7

C.F.M.23

1

1.Отправитель, почтовыйадрес Absender,Postanschrifl

25 Отправка № - Versand-Nr.

2 Договор №- Vertrags-Nr

Получатель, почтовый адрес -Empfanger. Postanschrift

6 Отметки необязательные дляжелезной дороги Fur die tiscnbahnnichi verbindliche Vennerke

3 Станция отправления Venandbahnhof

7.Пограничный станции перехода -Grenzubergangsbahnhöfe

4. Особые заявления отправителя -Besondere Brklarungen des Absenders

26. Отметки таможни - Zollvermerke

27.Вагон - Wagen/ 28 Подъемная сила (т) -Ladegewicht (t)/ 29 Оси - Achsen 30 Вестары - Eigengewicht/ 31 Вес груза послеперегрузки - Gewicht nасh) Umladung

8.Дорогя и станция назначения -Beslimmungsbahn undBestimmungsbahnhof

27 28

29 30

CM

ГС–

накл

адеа

я ма

лой

скор

ости

SMG

S–

Frac

htbr

ief F

ranh

tgut

9Знаки,маркииномераZeichen,Marken. Nr.

10РодупаковкиAn derVerpackung

НаименованиегрузаBczeichiiungdes Gutcs

12ЧисломестStuckzahi

13 Вес (вкг.)определенотправителем Cicwicht(in kg)festgestcilitlL"ch denAbscnder

32 Вес (в кг.)определенжелезной дорогой -Gewicht (in kg)fesigestelll durch dieEisenbahn

Page 241: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

241

Spre exemplu, pentru a evita controlul fizic al încărcăturii înţările de tranzit şi a reduce controlul doar la verificarea ştampilelor,plombelor şi a aspectului exterior al secţiunii cu marfă sau alcontainerului, precum şi scutiri de plată sau depozitul de taxe deimport sau de export şi plăţi vamale intermediare etc. (utilizareagaranţiilor naţionale şi evidenţa documentaţiei naţionale speciale).

Drept urmare, reducând piedicile în livrarea mărfurilor dinpartea organelor vamale, sistemul dat asigură minimizareacheltuielilor şi dezvoltarea comerţului internaţional.

Aceste operaţiuni internaţionale de tranzit se realizează cu aşa-numitul Carnet TIR. Acest document conţine un număr par de foişi chitanţe (intrarea, ieşirea din ţară) după numărul de frontierenecesare a fi traversate cu încărcătura până la destinaţie (a se vedeaModelul 22a, Modelul 22b).

La noi în ţară dreptul de eliberare a acestui document îl deţineAsociaţia Internaţională a Transportului Automobilistic „AITA”.

Modelul 21Factură de transport auto internaţional

1.Expeditor (nume, adresa, ţara)Отправитель (наименование, адрес,страна) Scrisoare de transport

МеждународнаяНакладная

CMR

Acest transport este supusindiferent de orice clauză contrară,convenţiei relative la contractul detransport internaţional de mărfuripe şosele (C.M.R.)

Данная перевозка, несмотряни на какие прочие договоры,осуществляется всоответствии с условиямиКонвенции о договоремеждународной дорожнойперевозки грузов (КДПГ)

2.Destinatar (nume, adresa, ţara)Получатель (наименование, адрес,страна)

16.Transportatori (nume, adresa, ţara)Перевозчик (наименование, адрес, страна)

3.Locul prevăzut pentru livrarea mărfiiместо разгрузки груза

17. Transportatori succesivi (nume, adresa, ţara)Последующий перевозчик (наименование, адрес, страна)

Localitatea/МестоŢara/СтранаData/Дата4.Locul şi data încărcării mărfiiМесто и дата получения грузаLocalitatea/МестоŢara/СтранаData/Дата5.Documentele anexateПрилагаемые документы

18.Rezerve şi observaţii ale transportatorilorОговорки и замечания перевозчика

Page 242: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

242

6.Mărci şinumereЗнаки иномера

7.Nr. decoleteКоличествомест

8.Mod deambalareродупаковки

9.Natura mărfiiнаименование груза

10.Nr.statisticСтатист. №

11.Greutate brută, kgвес брутто, кг

12.Cubaj, m3Объём, м3

Clasaкласс

Cifraцифра

Literaбуква

(ADR*)ДОПОГ

13.instrucţiunile expeditorului(formalităţi vamale şi oficiale)Указания отправителя(таможенная и прочая обработка)

De platăПодлежит коплате

Expeditorотправитель

Valutавалюта

DestinatarПолучатель

Preţ transportСтавкаReduceriСкидкиSoldРазность

Preţul declarat al mărfii SporuriНадбавки

Объявленная стоимость груза AccesoriiДополнительныесборыDiverseПрочие

(При превышении пределаответственности, преследуемогогл. IV ст.23. п.3 указываетсятолько после согласованиядополнительной платы пофрахту)

Total de platăИтого к оплате

14.Prescripţii de francare возврат15.Rambursareусловия оплаты

Convenţii specialeОсобые согласованные условия

21.Încheiat laсоставлена в

Data 200дата

24.Recepţia mărfii dataгруз получен дата

22.Sosirea la încărcare de la _____ora ____min.прибытие под погрузку

23.Foaia de drum Nr ______ din ____200путевой лист

Plecareaубытие

Prenumeleфамилия

Sosirea la descărcare de la. . . .ora . . . .min.

Conducător auto Plecarea. . . .ora . . . .min.Semnătura şi ştampila expeditoruluiПодпись и штамп отправителя

Semnătura şi ştampila transportatoruluiПодпись и штамп перевозчика

Semnătura şi ştampilabeneficiaruluiПодпись и штампполучателя

25.Регистрационный номерТягач Полуприцеп

26.МаркаТягачПолуприцеп

27.Тарифза 1км

Тарифноерасстояние

% за исполн.Тягача /п/пр.

Пояснойкоэфф.

Прочиедоплаты

Сумма

28. Тарифноерасстояние

Схема Тарифныйвес

Тариф за1 км

Надбавки

Скидки Прочиедоплаты

К оплате отчисления

Тариф Отчисленозаказчиком

II К оплатевалюта Код

плательщика29.Тариф III

Page 243: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

243

Modelul 22аFOAIE DE TITLU CARNET TIR

Union Internationaledes Transports Routiers (IRU)

CARNET TIR

14 volets YX 00000000

1. Valable pour prise en charge par le bureau de douane de depart Jusqu'au _______Valid for the acceptance of goods by the Customs office of departure up to andincluding

inclus

2. Delivré parIssued by

(nom de l'association emettrice / name of issuing association)3 Titulaire

Holder(nom, adresse, pays / name, address, country)

4. Signature du delegue de I'associationemettriceet cachet de cette association:

5. Signature dusecrétairede I'organisationInternationale:

Signature of authorized official of the issuingassociation and stamp of that association:

Signature of thesecretary of theinternationalorganisation:

(A ramplir avat l’utilisation par le titulaire du carnet / To be completed before use the holder of thecarnet)6. Pays de depart

Country/Countries of departure

7. Pays de destinationCountry/Countries of destination (1)

8. No(s) d'immatriculation du (des) vehicule(s) routier(s) (1)Registration No (s) ofroad vehicle (s) (1)

9. Certificat(s) d'agrement du (des) vehicule(s) routier(s) (No etdate) (1)

Page 244: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

244

10. No(s) d'identification du (des)conteneur(s) (1) Identification No(s)ofcontainer(s) (!)

11. Observations diversesremarks

12. Signature dutitulaire du carnet:Signature of the carnetholder:

(1) Biffer la mention inutile.Strike out whichever does not apply

Voir annexe 1 de la Convention TIR, 1975, élaborée sous les auspices dela Commission économique des Nations Unies pour 1'EuropeSee annex 1 of the TIR Convention, 1975, prepared under the auspices ofthe United Nations Economic Commission for Europe

Page 245: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

245

Modelul 22bFoaie detaşabilă (Volet)

Volet No 2 1.CARNET TIR XB337294202.Bureau(x) de douane de départ 3.Nom de l’organisation internationale

1.2. Union International

3. IRUDes Transport Routiers

Pour usage officiel 4. Titulaire de carnet (nom, adress, pays)5.Pays de depart 6.Pays de destination

7.No(s) d’immatriculation du (des) véhicule(s) routier(s)

8.Documents joints au manifeste

Manifest de marchandises9.a)Compartiment(s) de changement ouconteneur(s)b)Marques et Nosdes colis ou objets

10.Nombre et naturedes colis ou objets :designation desmarchandises

11.Poidsbrut enkg

16.Scellements oumarquesd'identificationapposes (nombre,identification)

12. Total des colisfigurant surle manifesteDestination :

Nombre 17. Bureau de douane dedépart Siganture de l’agent ettimbre à date du bureau dedouane1. Bureau de douane

2. Bureau de douane3. Bureau de douane18 .Certificat de prise en charge (bureaude douane de depart ou de passaged’interée)

24. Certificat de dechange (bureaude douane de passage de sortie oude destination)

19.Scellements oumarques d'identificationreconnus intacts

20.Dèlaide transit

25.Scellements ou marques oud’identification recoonus intacts

21.Enregistré par lebureau de douane de

Sous leNo

26.Nombre de colis déchargés

22.Divers (itinéraire fixé,bureau ou le transport doitêtre présenté, etc)

27.Rérves

23.Signature de l'agent ettimbre a date de bureau dedouane

28. Signqture de l’qgent et timbre àdqte du burequ de douane

Factură de transport aerian (AWB) – document, eliberat deexpeditorul de încărcătură sau din numele lui şi confirmândexistenţa înţelegerii între expeditorul încărcăturii şi transportatoridespre transportul mărfurilor pe liniile aeriene ale transportatorilor(a se vedea Modelul 23).

Page 246: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

246

Modelul 23Factură de transport aerian

АвианакладнаяНаименование иадресгрузоотправителя

№ счетагрузоотправителя

Не переуступаетсяАвианакладнаяВыпущена . . .

Копии 1,2,3 данной авианакладной являются оригиналамии имеют одинаковый срок действия.

Наименование иадресгрузополучателя

№ счётагрузополучателя

Установлено, что указанный товар принимается в хорошемсостоянии для перевозки. Согласно условиям контракта(указанным на обороте): Весь товар может быть перевезёнлюбым другим видом транспорта, включая дорожный илилюбым другим перевозчиком, если грузоотправителем неуказаны специфические противоречащие указания и грузо-отправитель согласен с тем, чтоб груз был перевезён черезпромежуточные места остановки, которые грузоотправительсчитает надлежащими. К вниманию грузоотправителяпредупреждение о ограниченной ответственностиперевозчика. Грузоотправитель может увеличитьответственность декларируя большую сумму для перевозки иесли необходимо -дополнительную оплату.

Наименование и город агента поперевозки

Бухгалтерская информация

Код агента IATA № счетаАэропорт отправления (адрес первогоперевозчика) и маршрут

№ссылки

Информацияо перевозке

куда Первымперевозчиком

Маршрути направ-ление

куда

чем

куда

чем

валю

та

КодCHGS

WT/VAL

ДРУГИЕ

Декларируемая стоимостьперевозки

Декларируемаястоимость дляклиентов

PPD

CO

LL

PPD

CO

LL

Аэропорт направления Запрашиваемый

рейс/дата

Суммастраховки

Страховка. Если перевозчик предоставляетстраховку и такая страховка требуется всоответствии с условиями оборота, необходимоотметить сумму застрахованного товара вклетке "Сумма страховки"

Информация (Только для США): Этот товар, технология и software были экспортированы из США всоответствии с административным регулированием экспрта.

Кол

ичес

тво

един

иц

Вес

бру

тто

кг

класс

Веснетто

Ставка//расходы

всег

о

Вид и качество товара(включая Объём иразмеры

№товар

а

предоплата

Начисленныерасходы

инкассирование

Другие расходы

Оценка расходов

Налог

Другие расходы агента Грузоотправитель свидетельствует, что особенности контрактаему известны. Опасные товары должны быть описаны идолжны хранится при перевозки в специальных упаковках. Натаких товарах должно быть указано: «ОПАСНЫЕ ТОВАРЫ»

Подпись грузоотправителя

Другие расходыперевозчика

Page 247: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

247

Всего пре доплачено Всего инкассировано Выполнено (дата) (место) Подписьперевозчика

Валютный курсконвертации

Расходы внациональнойвалюте страныназначения

Дляиспользованияперевозчика наместе назначения

Расходы на местеназначения

Всего расходы

Factura de transport aerian se completează de expeditor în treiexemplare originale şi se oferă transportatorului împreună cumarfa. Primul exemplar poartă însemnarea marginală „pentrutransportator” şi se semnează de expeditorul mărfii; al doileaexemplar conţine nota „pentru destinatar” şi se semnează deexpeditor şi de transportator şi însoţeşte marfa; al treilea exemplarse semnează de transportator şi se întoarce expeditorului după cemarfa a fost primită. În factură se indică denumirea aeroporturilorde expediere şi avizul de valoare, suma plăţii de transportare, dataîntocmirii facturii etc.

Banca exportatorului, după verificarea corespunderii cantităţiişi denumirilor documentelor, precum şi corectitudinea completării,expediază prin poştă documentele comerciale în bancaimportatorului, care, la rândul său, le verifică ca şi bancaexportatorului. Banca importatorului trimite Avizul de primire adocumentelor de plată pe acreditivul documentar – document prinintermediul căruia banca anunţă importatorul despre primireadocumentelor pentru plata pe acreditivul documentar.

Dacă documentele sunt în ordine25, el copiază suma indicată înacreditiv şi o trimite în banca exportatorului care înregistreazăaceastă sumă în contul exportatorului. Exportatorul va primiextrasul bancar din cont cu anexa documentelor la ea.

După ce plata s-a realizat, cu alte cuvinte mijloacele băneşti aufost decontate, banca importatorului expediază Avizul de plată peacreditivul documentar al importatorului.

25 În practica internaţională sunt numite „documente concrete”.

Page 248: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

248

Modelul 24AVIZUL DE PRIMIRE A DOCUMENTELOR DE PLATĂ

PE ACREDITIVUL DOCUMENTARFormularul cu antet al băncii

(denumirea şi adresa beneficiarului)

Vă informăm, că Banca de Finanţe şi Comerţ S.A. a primit acreditivul nr. ______în sumă de ________________________________emis în favoarea _________de către ____

Prin prezenta Banca de Finanţe şi Comerţ confirmă autenticitateaacreditivului menţionat şi îl notifică beneficiarului fără nici un angajament dinpartea băncii.

Anexăm la această scrisoare copia acreditivului. Rugăm să verificaţiconţinutul acreditivului şi confirmaţi în scris, în decurs de două zile lucrătoare dela primirea prezentei notificări, acordul Dvs. referitor la condiţiile acreditivului.În absenţa unei asemenea confirmări, Banca de Finanţe şi Comerţ S.A. vaconsidera acreditivul acceptat de către beneficiar._________________________SemnăturaDirectorul Filialei nr. 1Executor:Numele, PrenumeleTelefon de contact

I. Se completează de către beneficiarAcreditivul Nr._______________ a fost primit.

Data "______"____________2006 Persoana responsabilă

Dispoziţie de incaso la plata incaso – document ce seeliberează de exportator după descărcarea mărfii şi dă dispoziţiebăncii să încaseze, adică să primească suma datorată lui deimportator sau acceptul cambiei. Acest document conţine toateinformaţiile despre beneficiar (exportator) şi plătitor (importator):denumirea, adresa, numele conturilor curente, băncile care îideservesc, modalitatea de transfer al banilor (telegraf, SWIFT),lista de documente comerciale şi financiare, în baza cărora trebuiesă fie primită plata sau acceptul.

Page 249: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

249

Modelul 25Modelul DISPOZIŢIEI DE INCASO

8987 Wiesenkirich, 30 ноября 1993 Зарегистрировано

Credit Suisse

Задолженность по инкассоСН-8070 Zurich

место и датаНаша ссылка: AB/cd/A-60 В

R.R.Ramirez&Cia.S.A.I.C.Трассат: 14 de Mayo. 400 Buenos Aires/

Argentina

Просим найти следующие приложенные документыдля акцепта тратты:1 Тратта Груз:6 Счет-фактуры (оригинал+1 копия, нотариально

удостоверенная)Маркировка и число

Счет-фактура клиента Ramirez Buenos Aires 1-12Счет-фактура консула Товар:Запись расходов MannitolСпецификацияСертификат происхожденияСтраховой сертификат/полис дата 19 ноября 1993

3/3 B/L No. 10+1 n.n. копия из RotterdamAWB в Buenos AiresКопия ж/д B/L просредст

вом«Lago Lacar»

Дальнейшее получение по поручениюПочтовое получение

2 Сертификат анализаДанные документы должны быть предоставлены посредствомбанка, указанного ниже:Banco de Sta. Cruz. Florida, 1000 Buenos Aires/Argentinaтрассату: R.R.Ramirez & Cia. S.A.I.C.(см. выше)и должны быть выданы только при наличии:

Платежа ..................................х Получение приложенной тратты на 2.700 швейц. франков

срок выплаты 19 марта 1994Наш

Инкассирование оплаты насчет

х Трассата

Не инкассировать пока не произойдетоплата

Инкассирование оплаты х Нашкорреспондента на счет Трассата

Не инкассировать пока не произойдетоплата

Page 250: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

250

В случае возникновения затруднений банк должен связаться с:A.Kumstein S.A.. Castilla de Correo Central 12005. 1000 Buenos Aires

x который может изменитьусловияКоторый не может изменитьусловияПоручение агента

Просим ознакомится с «Общими условиями» от 2 августа 1992г.

После платежа кредитуйте на:

х Наш текущий счёт в шв.фр.№995098 Hugentobler AG

Наш ........ счет (в иностр. валюте) № WaldhusUweg 678987 Wieserikirch

Печать и подпись

Acest document, împreună cu documentele enumerate în el, seprezintă de către exportator în banca sa, care le verifică şi leexpediază în banca importatorului. Banca importatorului,primindu-le şi verificându-le, anunţă importatorul prin intermediulurmătorului document:

Modelul 26Modelul de Aviz despre primirea pe incaso a documentelor

acceptului documentelorCommerzbank,Тел. 0000000Телекс 000000Frankfurt/Main, Germany, 276

Документарное обслуживание

Оригинал

ИнкассоHT-632745 С12 MJ

Зарегистрирован

Hugentobler AGWaldhusliweg 67

Frankfurt/Main,

16 июня 2006Тел (01) 00000

На счетСуммаСроки платежа

:Zenga. Rimini:CHF 12,318.00:По предъявлению

Уважаемые господа,

Page 251: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

251

Имеем удовольствие Вам сообщить что мы получиои следующиедокументы на инкассо:

- Счет-фактура- 5-экземпляров;

- Упаковочный лист 1-экз.

- Сертификат происхождения 1-экз- ………………………………………Мы уполномочены отправить эти документы против платежа:Сумма : EVRO 0000000Плюс заявленные расходы : EVRO 00.00Плюс наши коммерческие расходы : EVRO 00.00

Всего : EVRO 00,000.00Примечание:В случае отказа сразу же сообщите нам указывая причины, чтоб мы моглисообщить соответственно нашему корреспонденту.Выполнение данного приказа подлежит Унифицированным Правилам поИнкассо. Публикация № 522 издана Международной Торговой Палатой г.Париж.

С уважением,Commerzbank

(Прилагаются ксерокопии полученных документов.)

La acordul importatorului de a plăti, în primul rând, banca sadecontează suma indicată în dispoziţia de incaso care, la rândulsău, o trece în contul curent al exportatorului şi, în al doilea rând,originalele primite ale documentelor comerciale sunt transmiseimportatorului. Dacă importatorul refuză să plătească, el nu poatesă primească marfa expediată, deoarece banca importatorului nuare dreptul să-i dea documentele comerciale.

În afară de aceasta, în practica internaţională, o răspândirelargă au căpătat diferite forme de garanţii. Astfel, spre exemplu, sefoloseşte garanţia de plată în avans, realizarea achitării, ofertei etc.

Page 252: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

252

Modelul 27Model GARANTARE A PLĂŢII ÎN AVANS

Commerzbank, , Germany, 276Frankfurt/Main 15 марта 2006

D& MarkОслоКанада

Обязательство платежа № 12(Гарантия авансового платежа)

Уважаемые господа, Мы ссылаемся на ваш контракт с Мистера А.И.,Frankfurt/Main,, Germany от 1 марта 2006, о поставке 10 тканыхмашин.Согласно срокам контракта Вам необходимо произвести авансовыйплатеж в сумме EVRO 200.000.(=15% от суммы контракта). Какстрахование возможного возврата суммы авансового платежа,необходимо предоставить банковскую гарантию.По просьбе Мистера А.И, мы принимаем настоящее, не подлежащиеотмене обязательство оплатить Вам по первому требованию,отказываясь от возражения и защиты всех прав, любую суммумаксимум до

EVRO 200000.-(двести тысяч европейской валюты)

при получении вашего письменного заявления о том, что требуемаясумма поступила на дату оплаты, а Мистер А.И не поставилвышеуказанный товар в соответствии со сроками контракта.Мы должны получить данное письменное подтверждение не позднее15 июня 2006в противном случае наше обязательство платежа истечёт.

Данное обязательство платежа войдёт в силу, как только мыполучим вышеуказанную сумму EVRO 200000.—в пользу МистераА.ИС уважением,Commerzbank, Frankfurt/Main, Germany,

Page 253: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

253

Modelul 28Model GARANŢIE DE REALIZARE

CommerzbankFrankfurt/Main 11 февраля 2006

International CommerceЛондонАнглия

Обязательство платежа № 38945(Гарантия исполнения)

Уважаемые господа,

Ссылаясь на Ваш контракт с A&R/Germany от 02 февраля 2006 г.,мы принимаем настоящее, не подлежащее отмене безусловноеобязательство оплатить Вам по первому требованию, отказываясьот возражения и защиты всех прав, любую сумму, максимум до

US$ 100000.--(сто тысяч американских долларов США)

при получении Вашего письменного заявления о том, что требуемаясумма не поступила на дату оплаты.Мы должны получить данное письменное заявление не позднее

02 августа 2006в противном случае наше обязательство платежа истечёт.Немецкие законы должны быть применены к данному обязательствуплатежа. Любые споры, возникающие в связи с этим документом,должны быть представлены в обычный суд Frankfurt/Main,,подлежащие апелляции в вышестоящих судебных органах.С уважением, Comerzbank

Page 254: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

254

Modelul 29Model GARANŢIE A OFERTEI

Commerzbank

Frankfurt/Main СтроительномуДепартаменту

7 июля 2005Гарантия предложения № 11

Мы ссылаемся на тендер Мистера А.И, Frankfurt/Main, Germany, в связис уточнением конструкции стадиона. Мы берем на себя обязательство

держать в вашем распоряжении в качестве Склада Снабжения, безпроцентов и наличной оплаты по вашему первому требованию,

несмотря на любые споры по тендеру, на суммуUS$ 100000 (сто тысяч американских долларов).

Это обязательство остается в силе до принятия решения о тендере и (вслучае если весь или часть тендера будет принята) до того времени покапо вышеуказанному тендеру будет предоставлена конечная гарантия,которую могли бы потребовать вы, но в любом случае он автоматическиистекает 20 ноября 2005г.

В результате, любое требование может быть предъявлено до 20 ноября2005. Если мы не получим ни одного требования от Вас до данногочисла, наше обязательство прекращается и данная гарантияпредложения автоматически становится недействительной.Просьба вернуть данную гарантию предложения по истечению срокадля аннулирования.С уваженим,Commerzbank

Prin aceste documente se îndeplinesc operaţiunile de plată la ex-portul şi importul mărfii, lucrările şi serviciile. Dar la trecerea frontie-relor în conformitate cu legislaţia, este necesar să se completeze docu-mentele vamale la exportul mărfurilor şi/sau exportul mijloacelor bă-neşti. La exportul mărfurilor se completează Declaraţia vamală.

Declaraţia vamală – reprezintă o cerere a administratoruluiîncărcăturii, prezentată la vamă pentru îndeplinirea formalităţilor va-male la importul sau exportul mărfurilor (a se vedea Modelul 31).

Page 255: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

255

Declaraţia vamală reprezintă un document juridic prin intermediulcăruia ofertantul:

a. cere un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export,reexport etc.);

b. se obligă să îndeplinească cerinţele impuse prin regimul vamallegalizat (să plătească taxele vamale când se solicită permisiu-nea de import etc.);

c. furnizează informaţia necesară pentru luarea de măsuri şi apli-carea dispoziţiilor de realizare a obligaţiunilor fiscale, contro-lului comercial extern şi statisticii.

Declaraţia vamală conţine o listă de rechizite prestabilite, precumşi numărul documentului de transport conform căruia marfa este pri-mită la vama portului; denumirea navei în care a sosit marfa; denu-mirea tarifară a mărfii sau nota la articolul respectiv al tarifului vamal;preţul şi valoarea lotului de marfă. Ea include şi o listă de documenteanexate (contul comercial, certificate: al calităţii, de provenienţă etc.).

Declaraţiile vamale trebuie completate în scris în limba oficială astatului, pe formularul de declaraţie, conform modelului oficial.Copiile trebuie să fie tipărite sau primite utilizând procesul mecanicsau automatizat.

Declaraţia vamală include declaraţia de bază (principală) şi listelesuplimentare ale ei. Listele suplimentare se alcătuiesc atunci când de-claraţia conţine multe denumiri de mărfuri, incluse în diferite regula-mente tarifare. Declaraţia se întocmeşte în şase exemplare dintre care:

- exemplarul 1 – rămâne la vama unde se prezintă marfa;- exemplarul 2 – se transmite în centrul informaţional specializat

pentru efectuarea statisticii vamale;- exemplarul 3 – rămâne în vama care-l eliberează, în secţia eco-

nomică;- exemplarul 4 – în cazul exportului şi tranzitului însoţeşte marfa

până la trecerea frontierei vamale, în care-l eliberează;- exemplarul 5 – rămâne la exportator/importator;- exemplarul 6 – rămâne la declarant.

Page 256: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

256

Modelul 30DECLARAŢIE VAMALĂ

Declaraţia trebuie să fie întocmită şi prezentată instituţiei vamale.

Page 257: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

257

Autenticitatea declaraţiei se confirmă prin semnătura obligatorie adeclarantului. Originalul semnăturii declarantului trebuie să fie peexemplarul declaraţiei care rămâne în instituţia vamală şi care sereproduce prin dublare pe celelalte exemplare ale declaraţiei.

Primirea declaraţiei vamale se face prin aplicarea ştampilei deînregistrare şi conţine numărul şi data înregistrării. Ştampila se aplică,de asemenea, şi pe documentele care reprezintă modelul la declaraţiavamală (factura, certificatul de provenienţă etc.).

Licenţele de export şi de import – documente care se elibereazăde organele de stat specializate (licenţiate) dacă există în ţara deimport sau de export un control asupra importului şi exportuluimărfurilor date.

În RM licenţele se eliberează în conformitate cu Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate,care stabileşte bazele de organizare şi economice de licenţiere a unorgenuri de activitate.

Declaraţia controlului valutar (exportul) – document completatde exportatorul-vânzător, prin intermediul căruia organul abilitat poateverifica transferul în ţară a sumei în valută străină primită în urmatranzacţiei comerciale conform condiţiilor de plată şi regulilor decontrol valutar în vigoare. Acest document se aplică doar în ţările CSI,este intern şi se numeşte declaraţia de repatriere a mijloacelorbăneşti. Ea se compune din două părţi:

- prima parte conţine: denumirile exportatorului şi importatorului,mărfii, suma, valuta de plată şi o îndeplineşte exportatorul;

- a doua – reflectă rechizitele bancare şi se completează de bancacomercială în care se află contul valutar al exportatorului (a sevedea Modelul 31).

Page 258: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

258

Modelul 31

Codul formularului 0400Exemplarul Nr. 1

1. DECLARAŢIE DE REPATRIEREA mijloacelor băneşti provenite din exportul mărfurilor

Nr. _____________________

2.Exportator – responsabil financiar: 3.Destinatar :

Adresa:Codul fiscal:

Adresa juridică: Plătitorul

Telefon: Adresa

4.Denumirea mărfii Cantitatea (volumul) Preţul Cod val. Suma contractului

TOTAL5.ContractulNumărul şi data contractului

6.Alte detalii7.Responsabilităţile exportatorului:declarăm pe proprie răspundere, că datele trecute în punctele 1-6 ale declaraţieide repatriere sunt autentice, operaţiunea efectuată nu contravine legislaţiei învigoare. Am luat act de obligaţiunile noastre în calitate de EXPORTATOR şi curăspunderea privind nerespectarea acestor obligaţiuni.Am luat act de obligaţiunea noastră privind repatrierea mijloacelor băneşti întermenele stabilite şi de informarea obligatorie a băncii, în cazul încasăriimijloacelor băneşti în baza respectivei declaraţii de repatriere în alte conturideschise la băncile din Republica Moldova

Conducător(numele, prenumele, semnătura)

Contabil-şef(numele, prenumele, semnătura)

Ştampila exportatorului

Page 259: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

259

8.Informaţia băncii în care se va efectua încasarea mijloacelor băneşti8.1.Informaţia privind exportatorul:

Codul bănciiDenumirea băncii

Numărul contuluiexportatorului

Datele de la pct. 1-7 sunt verificate şi corespund documentelor prezentate.Data vizăriiSemnătura responsabilului băncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . (Ştampilabăncii)

(numele, prenumele, semnătura)

Versoul declaraţiei de repatriere8.2.Informaţia privind repatrierea mijloacelor băneşti

Modul deachitare01 – virament02 – numerarşi comisionul -03

Suma Codul valutei Data încasăriimijloacelor încontulexportatorului

Semnăturaresponsabiluluibăncii

A B C D E

(ŞTAMPILA BĂNCII)8.3. Alteinformaţii

9.Informaţia autorităţilor vamaleNumărul şi data declaraţiei vamale de export

Tipul declaraţieiValoarea totală facturată

Semnătura şi ştampila personală numerotatăA colaboratorului vamal

Page 260: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

260

Notă: declaraţia de repatriere este întocmită în conformitate cu:1.Instrucţiunea cu privire la controlul asupra repatrierii mijloacelor băneştiprovenite din exportul de mărfuri (HCA al BNM nr.136 din 22.05.98)2. HCA al BNM nr. 16 din 30.01.2003

Таможенная декларация

Termenul de valabilitate a Declaraţiei de repatriere a mijloacelorbăneşti este de 30 de zile din ziua emisiei, de aceea ea poate şi com-pletată din timp. Se întocmeşte în 3 exemplare: exemplarul 1 rămânela banca comercială, exemplarul 2 – la instituţia vamală, exemplarul 3– la exportator.

Page 261: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

261

Declaraţia de control valutar (importul) – completată deimportator/cumpărător, documentul reprezintă pentru organeleabilitate mijloc de control al tranzacţiei comerciale, pentru care a fosteliberată valuta străină şi transferul de bani în corespundere cucondiţiile de plată şi regulile de control valutar în vigoare. Ca şiDeclaraţia despre repatrierea mijloacelor băneşti se foloseşte numai înţările CSI şi se numeşte Cartela de plăţi. Se completează de cătreimportator prin transferul de valută peste hotare, indiferent de faptulcă marfa a fost primită sau aceasta e plata în avans.

Modelul 32CARTELA DE PLATĂ PENTRU CONTROLUL REPATRIERII

MIJLOACELOR BĂNEŞTIAnexa nr

la hotărârea Consiliului de Administraţiea Băncii Naţionale a MoldoveiNr. 296 din 15 noiembrie 2001

Codul formularului 04030/21. CARTELA DE PLATĂ Nr. 56010 EXEMPLARUL Nr. 2

2. IMPORTATOR - RESPONSABILFINANCIAR

SA „RE & AG”Codul fiscal 1969010Adresa juridică Chişinău, str.Puşkin, 205

Telefon . . . 22 – 00 - 00. . . . . . . . . . . . .

3. NEREZIDENT - furnizorul mărfurilor,serviciilorНемецкая фирма Х&K_Adresa Frankfurt/Main, Germany, 276.NEREYIDENT beneficiarul plătii -Немецкая фирма Х&K ,Adresa Frankfurt/Main, Germany, 276.

4. CONTRACT: numărul şi data Nr. 01/04 din18.09.04, invoice 03/04 din 17.09.04.5.DETALII PRIVIND ACHITAREA:5.1. Suma aferentă plăţii. 50 000 5.2. Codul valutei 9785.3. Modalitatea de plată Plata la termen______________________

(plată în avans sau plată la termen)6. ALTE DETALII7. RESPONSABILITĂŢILE IMPORTATORULUIDeclarăm, pe proprie răspundere că datele trecute în punctele 1-6 ale cartelei de plată suntautentice şi plata efectuată nu contravine legislaţiei în vigoare. Am luat act de obligaţiunilenoastre în calitate de IMPORTATOR şi cu răspunderea privind nerespectarea acestorobligaţiuni.Am luat act de obligaţiunea noastră privind repatrierea mărfurilor, serviciilor şi/sau returnăriiplăţilor în termenele stabilite şi de informarea obligatorie a băncii în cazul importului demărfuri, servicii, precum şi/sau returnării plătii în baza acestei cartele de plată în alte conturideschise la băncile din Republica Moldova.

Director.............................................. Contabil-şef......................................................(numele, semnâtura) (numele .semnătura)

(ştampila importatorului)

Page 262: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

262

8. NOTĂ BANCARĂ8.1. Datele din pct. 1-7 sunt verificate şi corespund documentelor prezentate.Codul şi denumirea băncii (filialei) care a efectuat plata FinComBank SA 280101735Nr. de cont al importatorului 2224517458401/978 Data vânzării 05 octombrie 2004Semnătura responsabilului băncii................................. (ştampila băncii)9. INFORMAŢII PRIVIND EFECTUAREA IMPORTULUI DEMĂRFURI/SERVICII:

suma codul valutei data înscrierii, semnătura9.1. Denumirea, nr. şi data documentului ce atestă importul de mârfuri: şi ştampila băncii

9.2. Denumirea, nr. şi data documentutui ce atestă importul de servicii:

9.3. Informaţia despre returnarea mijloacelor băneşti în contul importatoruluiDenumirea, nr. şi data documentului care confirmă returnarea mijloacelor

10. Alte menţiuni ale băncii: a fost prezentata copia facturii exportatorului nr. 56010 din05 octombrie 2004, în suma de 50 000 EURO 978 cu eticheta de protecţie

(ştampila bancii)

NOTĂ: Cartela de plată este întocmită în conformitate cu:HCA al BNM nr. 296 din 15 noiembrie 2001 2. Instrucţiunea cu privire la controlulasupra plăţilor pentru importul de mărfuri, servicii (HCA al BNM nr. 136 din 22.05.98)

Page 263: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

263

10. ÎNDEPLINIREA CONTRACTELORINTERNAŢIONALE DE CUMPĂRARE-VÂNZARE

Îndeplinirea contractului de cumpărare-vânzare constă înrealizarea de către Părţi a obligaţiunilor asumate: din parteavânzătorului – să transmită (să livreze) mărfuri cumpărătorului, acestafiind obiectul contractului, din partea cumpărătorului – să achitevaloarea mărfii la preţul stabilit.

Pentru a-şi îndeplini obligaţiunile asumate, vânzătorul este datorsă pregătească în prealabil marfa pentru încărcare, să perfectezedocumentaţia necesară pentru expedierea acesteia şi să obţină plăţilece i se cuvin. Dacă se livrează maşini şi utilaj, la îndeplinireacontractului se atribuie şi organizarea deservirii tehnice a lor.

Pentru comoditatea cumpărătorului, în contract se face descriereainstrucţiunilor de descărcare şi obligaţiunilor vânzătorului în relaţiilecu cumpărătorul – să se aducă la cunoştinţa cumpărătorului desprefaptul că marfa este gata pentru expediere şi despre încărcareaefectuată. În contract, de asemenea, se stabileşte termenul calculat înnumăr de zile până la începerea livrării, în decursul căruia vânzătorultrebuie să anunţe cumpărătorul cu privire la data presupusă dedescărcare.

Printre obligaţiunile vânzătorului conform contractului, un rolimportant îl joacă şi predarea-primirea mărfii. În urma predării-primirii, cumpărătorul capătă posibilitatea să dispună de marfă, iarvânzătorul se consideră cu obligaţiunea sa îndeplinită.

În contract poate fi prevăzută şi predarea-primirea prealabilă şifinală. Predarea-primirea prealabilă – are scopul de a stabilicorespunderea mărfii pregătită în conformitate cu condiţiilecontractului. Predarea-primirea finală înseamnă îndeplinirea de factoa contractului după cantitate şi calitate. Datele achiziţionării finalereprezintă baza pentru achitare a părţilor. Predarea-primirea mărfii seface conform cantităţii şi calităţii. După cantitate ea se efectuează prinrecalculare sau prin cântărirea mărfii şi rezultatele căpătate se reflectăîn documente. După calitate, predarea-primirea mărfii se face fie înbaza documentului ce confirmă corespunderea calităţii mărfiicondiţiilor din contract, fie prin verificarea calităţii de facto a mărfiilivrate la locul achiziţionării ei.

Locul predării-primirii reale se stabileşte exact în contract. Elpoate fi ales atât în ţara vânzătorului (întreprinderea sa, staţia de

Page 264: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

264

încărcare, portul de ieşire), cât şi în ţara cumpărătorului (portul dedestinaţie, depozitul cumpărătorului).

Pregătirea mărfii pentru expediere presupune îndeplinirea de cătrevânzător a unor cerinţe înaintate faţă de ambalarea şi marcajul mărfii,luând în consideraţie condiţiile de transportare, climaterice şispecificul regimului vamal al ţării de destinaţie pentru acele mărfuricare trebuie ambalate. Aceste cerinţe sunt foarte variate şi posedăparticularităţi importante pentru anumite ţări, tipuri de transport şidiferite mărfuri.

Cerinţele faţă de ambalaj. Ambalajul potrivit şi raţional poate fiobţinut doar atunci când se cunosc cerinţele înaintate faţă de ambalajulmărfii pe traficul urmat de la uzina producătoare până la cumpărător.Pe lângă cunoaşterea rutei de transportare a mărfurilor, condiţiilor detransport, tehnice şi celor climaterice, aici se referă şi cunoaştereaamănunţită a calităţilor mărfii, de exemplu, aşa precum starea fizică,aspectul exterior, culoarea, greutatea, cantitatea formării de stocurisupranormative de ambalaj, comportarea în ce priveşte acţiunile fiziceşi chimice etc. În legătură cu aceasta, faţă de ambalaj se înainteazăurmătoarele cerinţe:

– tipul ambalajului trebuie să corespundă particularităţilor mărfii;– ambalajul trebuie să asigure integritatea completă a mărfii în

timpul transportării sale şi ţinând seama de lucrările deîncărcare-descărcare;

– să corespundă condiţiilor climaterice;– să corespundă cerinţelor regimului vamal şi legislaţiei în

vigoare din ţara de destinaţie;– dacă e nevoie, ambalajul trebuie să servească şi scopurilor de

publicitate (a se vedea schema 5).Ambalajul mărfurilor este una dintre acele ramuri ale economiei

naţionale care la prima vedere pare nu atât de importantă şi atât denecesară, dar care în ultimul deceniu s-a dezvoltat totuşi cu ritmurifurtunoase.

Ca şi în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, în statulnostru toate mărfurile şi produsele se vând în ambalaj. Totodată, elenu sunt doar ambalate. În magazinele mari (markete), clienţilor li seoferă fără plată şi pachet de hârtie, şi pungi de plastic în care, lanecesitate, poţi să aranjezi marfa procurată în acest magazin.

Page 265: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

265

Funcţiile Factorii de risc Criteriile de estimarea riscului

Adaptabilitateaambalajului

Protecţia fizică dedeteriorări

Aglomerarea,loviturile şi vibraţiile

Fragilitatea mărfurilor,lucrările de încărcare-descărcare

Rezistenţaambalajului;metal,lemn

Protecţia atmosfe-rică contracoroziunilor şiumidităţii

Păstrarea în condiţiiatmosferice ferite devariaţii detemperatură

Condiţiile de transpor-tare şi păstrare laintersecţii

Ambalaj rezistentîn atmosferă: sticlă,pelicule plastice,termosudură

Protecţia de furt Păstrarea fărăsupraveghere

Numărul de locuri, dedeteriorări aleîncărcăturii, termenelede păstrare

Ambalaj rezistent şifixat, de container,adaptat

Schema 5. Funcţiile ambalajului

În ultimul timp, în formă ambalată se vând tot mai multe şi maimulte produse, de exemplu, castraveţi în peliculă autoretractabilă saucăpşune, ciuperci etc. în cutii de plastic nu prea mari, acoperite cupeliculă autoretractabilă.

Bineînţeles, acest lucru nu se face din dragoste faţă de cumpără-tor. Ambalajul a devenit unul dintre suporturile publicităţii. Totodată,el este comod şi pentru cumpărător, şi pentru producător, şi pentruvânzător, în acelaşi timp facilitează procesul de transportare şi depozi-tare a mărfurilor. Aşa deci, ambalajul trebuie:

– să protejeze mărfurile de alterări şi deteriorări;– să asigure crearea de unităţi raţionale pentru transportarea şi

descărcarea mărfurilor;– să asigure crearea de unităţi optimale – după greutate şi volum –

pentru vânzarea mărfurilor;– să fie un suport important de publicitate, adică un instrument al

marketingului.Fiecare ambalaj constituie, la fel, un factor de cheltuieli ce ţin de

producţia de mărfuri. Mărimea cheltuielilor pentru ambalaj trebuie săaibă proporţii rezonabile în raport cu valoarea mărfii care seîmpachetează. De aceea, la crearea unui nou tip de ambalaj, trebuie săse acorde atenţie nivelului de cheltuieli pentru un anumit tip deambalaj din punctul de vedere al funcţiei sale.

Formarea funcţiilor ambalajului începe odată cu producerea măr-fii. Funcţia acestora se extinde pe întreaga linie prin care treceprodusul de la producător, prin intermediul expeditorului, până lamagazinul cu ridicata sau cu bucata la consumator (cumpărător).

Page 266: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

266

Ambalajul îşi încetează funcţiile sale în momentul când cumpărătorulsau consumatorul scoate din el marfa şi îl nimiceşte. În ultimul caz, seexaminează mărfurile de larg consum.

Tocmai de aceea că în prezent toate mărfurile şi produsele sevând în ambalaj, chestiunea gunoiului urban în ultimii ani a luatdimensiuni enorme, iar uneori chiar îngrozitoare. Aceasta îi determinăpe producătorii materialelor de ambalaj să acorde o mare atenţieproblemei privind protecţia mediului ambiant, iar în legătură cuaceasta şi posibilităţilor de utilizare repetată a materialelor destinateambalării sau distrugerea lor pur ecologic. De aici urmează că:

– Toate cheltuielile sau consumul pentru materialele destinateambalajului trebuie să corespundă uzului economic;

– Ambalajul niciodată nu trebuie să fie un scop în sine.Caracterul funcţiilor ambalajului depinde de produsul pe care îl

conţine. El are rolul de a ajuta marfa şi factorul de propagare în scopulrealizării mărfurilor de larg consum şi articolelor de firmă. În grupulde mijloace principale de producţie, sarcina ambalajului – să protejezemarfa de posibile deteriorări şi să faciliteze transportarea sa.

Transportarea mărfurilor de la ultimul loc de finisare în întreprin-derea producătorului până la client, obligatoriu trebuie să fie rentabilă.Cele spuse înseamnă că este necesar a asigura nivelul minim de chel-tuieli de transport. Din acest motiv, în ultimul timp este în realizareprocesul de automatizare a lucrului de încărcare-descărcare a mărfu-rilor, de depozitare şi de transportare la punctul de destinaţie. În acestescopuri, serveşte şi ambalajul: ambalajul pe palete de manipulare şi înpelicule autoretractabile, transportarea în containere, precum şi auto-matizarea lucrului în depozite prin utilizarea autoîncărcătoarelor.Unele uzine mari au la dispoziţie depozite pentru articolele finite,unde nu există muncitori tradiţionali. Ele sunt servite de specialişticare prin programe speciale de computer pot găsi în depozit oricaremarfă, s-o aranjeze pe palete de manipulare folosind mijloacele detransport automatizate şi s-o aşeze în autocamionul cumpărătorului.

La ambalarea noilor tipuri de ambalaj, de obicei, se află cu cemijloace de transport va fi expediată marfa de către clienţi şi cum esteorganizată depozitarea acestor mărfuri la ei. În Occident, lucrătorii separe că nu vor descărca marfa din vagoane sau autocamioane, dacă ease află în saci aparte, adică nu este aranjată pe palete de manevrare.Din cauza insuficienţei de forţe de muncă şi valorii acesteia, clienţii

Page 267: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

267

occidentali, de regulă, nu au posibilitate să primească mărfurile carenu sunt aranjate pe palete de manevrare.

Containerul, fiind un mijloc comod de transportare aîncărcăturilor, s-a justificat la transportarea nu doar în traficul pe apă,dar şi pe calea ferată, transportul auto. Aceasta, pe de o parte, uşureazăînsuşi procesul de transportare, iar pe de alta – este o protecţie optimăa mărfii de deteriorări.

Factorii ce influenţează asupra ambalajului:– Greutatea şi volumul produselor la utilizarea optimală a

mijloacelor de transport, mijloacelor de depozitare, precum şide evidenţă strictă a creşterii permanente a tarifelor la transport;

– Nivelul de acomodare a mijloacelor de ambalare la mijloacelede automatizare, transportare şi depozitare la clienţi;

– Tipurile şi rutele pentru transportarea mărfurilor, întrucât existădiferenţe esenţiale în ambalare, în dependenţă de mijloacele detransport. La transportarea aeriană, este mai raţional să sealeagă materiale mai uşoare pentru ambalare. La transportareape mare, se pot utiliza materiale pentru ambalare care posedăcalităţi înalte de protecţie.

Una dintre funcţiile însemnate ale ambalajului o reprezintă prote-jarea produsului de deteriorări, deoarece producătorul va putea primipreţul de vânzare pe deplin doar atunci când în mâinile clientuluimarfa va ajunge într-o formă fără cusururi şi deteriorări – impecabilă.

La alegerea materialului pentru ambalare, acţionează trei factori:– Sensibilitatea produsului ambalat;– Tipurile posibilelor deteriorări în timpul transportării şi

depozitării;– Legile în vigoare şi indicaţiile la transportarea şi depozitarea

produsului concret în toate ţările prin care se transportă marfa.Elaborând materiale noi destinate ambalajului folosite la

prevenirea deteriorărilor produselor, trebuie de comparat preţulmaterialului de ambalaj cu posibilele mărimi ale reclamaţiilorpotenţiale din cauza deteriorărilor mărfii care se află în drum sau ladepozit. Examinarea minuţioasă a dispoziţiilor şi instrucţiunilornaţionale şi internaţionale la transportarea unor sau altor mărfuripermite a evita multe neplăceri.

Sunt în vigoare acorduri internaţionale speciale privind transpor-tarea încărcăturilor periculoase. De aceea astfel de organizaţii, precum

Page 268: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

268

„Transauto” sau calea ferată sunt datoare să ajute exportatorii nu doar laselectarea materialelor de ambalaj, dar şi cum să marcheze corect marfa.

Una dintre funcţiile ambalajului constă în a crea unităţi optime,comode la depozitare. Mărfurile se depozitează nu doar la producător,comercianţi cu ridicata şi în magazinele de comerţ cu bucata, ci şi laexportatori în porturi şi la consumatori înşişi. De aceea, înainte de aalege mijlocul acceptabil de împachetare, trebuie de studiat toate con-diţiile care sunt nemijlocit legate de păstrarea mărfurilor. Pentruaceasta este important a obţine informaţii de la clienţii săi referitor lautilajul de depozitare, în ce mod şi durata, la ce temperatură şi în cecondiţii se depozitează produsul concret, în ce măsură clienţii sauexpeditorii dispun de încăperi de depozitare cu încălzire sau cât timpmarfa se va păstra sub cerul liber. Aici, probabil, nu trebuie să nuavem în vedere diferenţele de condiţii climaterice ale ţărilor în care seexportă marfa, raioanele tropicale sau asiatice cu temperaturi înalte şiceea ce este şi mai periculos – cu umiditate înaltă.

Este esenţial să nu scăpăm din vedere încă un moment. Este vorbade aflarea produsului în rută – de la depozit spre cumpărător, cu altecuvinte, cât de mult se va păstra marfa în depozit. Clientul, îndeosebidacă el revinde marfa, este cointeresat ca marfa să-i fie livrată în astfelde unităţi de ambalaj care s-ar dovedi optimale nu doar la depozitare,dar şi la vânzare clienţilor, precum şi pentru încărcare-descărcare.Acest lucru îi permite să reducă cheltuielile sale, proprii.

Mărfurile ambalate trebuie să-l ajute pe cumpărător sau client săle găsească uşor în depozit. De aceea se recomandă de ales minuţiosculoarea şi forma ambalajului care s-ar deosebi esenţial de ambalajeleconcurenţilor. În plus, ambalajul trebuie să-i îngăduie cumpărătorului,în caz de necesitate, să-l deschidă şi să-l închidă operativ.

De altfel, relativ la mărfurile de larg consum şi articolele defirmă, după cum s-a menţionat deja, ambalajul îndeplineşte şi rolulfactorului de publicitate, deci se prezintă ca instrument almarketingului. În prezent nu există un asemenea produs pentru careproducătorul nu s-ar strădui să inventeze un ambalaj destul de frumosşi optim din punctul de vedere al preţului, care ar contribui laaccelerarea considerabilă în vânzarea de mărfuri. Căci s-a stabilit căfactorii care atrag atenţia cumpărătorului către produsul de pe raft sedistribuie în felul următor:

– 35,5% – ambalajul;

Page 269: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

269

– 26,0% – preţul;– 20,5% – produsul îi aminteşte ceva consumatorului;– 18,5% – proprietăţile produsului.

După cum consideră specialiştii Asociaţiei Proiectanţilor SUA,ambalajul reprezintă „vânzătorul tacit”, în ultimul moment înainte de alua decizia privind cumpărarea produsului, consumatorul vede ambalajul.

Algoritmul selectării ambalajului: Alegerea ambalajului, deobicei, este o problemă tehnică, care în asemenea mod poate influenţaasupra imaginii firmei sale.

Schema 6. Algoritmul selectării ambalajului

În cazul dat, sensul primar al ambalajului – protejarea mărfurilorde eventuale deteriorări. Totuşi, în condiţiile actuale, el capătă şi un altcaracter – drept un mijloc important de publicitate. O particularitate amărfurilor de firmă este şi investiţia de mijloace enorme pentru aatrage în permanenţă atenţia clientului, a-l motiva în mod automat săprocure un produs sau altul. Aici rolul ambalajului creşte. El trebuie:

– Să se distingă de ambalajul concurenţilor, adică să aibă trăsături

Naturamărfii

Ruta traficuluiMijlocul detransport

Restricţiicomerciale

Determinareariscului posibil

риска

Stabilirea plăţilorfiscale

Alegereaambalajului

Gabarite şicantitatea de

mărfuriMateriale

de echipareReţinereariscului

Costultransportării

Costulambalajului

Preţulasigurării

Norma prejudiciilor şi pierderilor

Competitivitatea şi imaginea

Reflectarea asupra costului final al mărfii

Page 270: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

270

care să evidenţieze deosebit marfa dată de cea a concurenţilor;– Să-l ajute pe cumpărător în căutarea produsului, în primul rând

în magazinele cu autoservire, şi fără dificultate să identificemarfa dată cu producătorul. În astfel de situaţii, nu este raţionalsă schimbi ambalajul, dacă utilizarea sa pe piaţă se vaîndreptăţi;

– Să acorzi produsului o anumită imagine, să corespundă cu nive-lul preţului produsului; aceasta este îndeosebi de importantpentru mărfurile la care prestigiul joacă un rol mare în luareadeciziei de către cumpărător, bunăoară în parfumerie, unde estemai uşor să vinzi parfum de calitate medie în ambalaj frumos,decât parfumuri într-adevăr bune, însă în ambalaj nepotrivit,ieftin.

În legătură cu accentuarea luptei concurenţiale, unii producătoriau început să folosească ambalajul pentru realizarea mărfurilor ieftine(sau de calitate inferioară) la un preţ ridicat, sau să realizeze ocantitate nu prea mare de mărfuri în ambalaj voluminos în scopul caclientul să creadă că el cumpără mai mult decât într-adevăr. Tocmaicând e vorba de lucruri de uz casnic – detergenţi sub formă de praf saulichid, vânzătorii neserioşi încearcă să le creeze cumpărătorilorimpresia că ambalajul conţine mai mult decât în realitate se află acolo.

Având în vedere cele menţionate mai sus, în toate ţările se perfec-ţionează legislaţia privind protecţia drepturilor cumpărătorilor (clien-ţilor). Astfel, de exemplu, în trei ţări din centrul Europei – RFG,Austria şi Elveţia – au fost elaborate normele generale şi un complexde definiţii ce ţin direct de ambalaj. La nivel internaţional, existăOrganizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) ale cărei dispoziţiişi instrucţiuni se bazează pe normele respective ale RFG, Austriei şiElveţiei.

De aceea nu trebuie să scăpăm din vedere că în ţările EuropeiOccidentale există norme unice în privinţa ambalajului.

Societatea Germano-Occidentală de raţionalizare a ambalajului aelaborat următoarele norme suplimentare pentru ambalarea mărfurilorde larg consum:– Textul şi ilustrarea pe ambalajul mărfurilor să fie exacte, univoce şi

să corespundă conţinutului mărfii, să nu trezească cumpărătoruluiimpresii false privind calitatea sau cantitatea mărfii pe care o

Page 271: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

271

conţine.– Datele privind greutatea, volumul şi cantitatea mărfii împachetate

trebuie amplasate într-un loc vizibil pe ambalaj. Informaţiileprivind calitatea trebuie să corespundă întocmai calităţii reale aprodusului. Prin urmare, se indică să se evite practica de cândva,când în ambalaj mare deodată se descoperea o cantitate relativ numare de produs, ceea ce îi crea cumpărătorului o reprezentareincorectă.

– Greutatea şi numărul de unităţi ale produsului ambalat trebuie săfie după posibilităţi rotunjite (de exemplu, 10-20 bucăţi, 1 kg, 0,5kg etc.).

– Indicaţia preţului pe ambalaj să fie clară şi vizibilă. Aici trebuie deavut în vedere că normele legislaţiei în toate ţările Europei Occi-dentale interzic producătorului mărfii să prescrie precupeţului mă-rimea preţului de vânzare, deoarece această practică ar fi în contra-dicţie cu actele legislative privind cartelurile. Doar în unele cazuriel are dreptul să recomande preţul de vânzare. Desigur, şi aici,preţul de vânzare a mărfii nu este egal în toate magazinele,vânzătorul trebuie să lase loc liber pe ambalaj pentru precupeţ, careva încleia o etichetă cu preţul respectiv.

– Controlul pentru învechirea, demodarea mărfurilor şi termenele-limită de valabilitate trebuie să se efectueze în baza unei indicaţiispeciale, amplasată pe ambalaj (pentru produsele alimentare, lapte,frişcă etc. – pe ambalaj se indică ziua turnării produsului şi terme-nul limită de valabilitate).

– Vânzătorii au datoria să ia toate măsurile ca să reducă cheltuielilela ambalajul mărfii, să respecte normele de stat şi alte norme. Toateacestea se recomandă ţinând seama de utilizarea pe larg a ambala-jului în toate sferele vieţii, fapt ce creează probleme complicate lastrângerea deşeurilor şi a gunoiului.

În anumite ramuri ale economiei naţionale, există un şir de normede stat şi internaţionale suplimentare. De exemplu, în industria textilă,stofele de lână pură trebuie să aibă un marcaj special şi o etichetăspecială în care să se indice cum şi la ce temperatură trebuie de curăţatşi de spălat produsul sau cum se recomandă a-l spăla. Fără asemeneaetichete, în Occident realizarea produsului nu este posibilă, întrucâtexistă interdicţii.

Page 272: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

272

Bineînţeles, toate indicaţiile pe ambalaj trebuie să fie în limbaţării cumpărătorului. Iată de ce în prezent aceste indicaţii seamplasează în patru, iar uneori în şase limbi. Aceasta, evident, îifacilitează producătorului soluţionarea multor probleme ce ţin deambalaj, doar el poate să dispună de un singur tip de ambalaj pentruexport în diverse direcţii.

Legi speciale acţionează la ambalarea articolelor de tutun. Pe am-balajul acestui produs trebuie de imprimat textul că fumatul dăuneazăsănătăţii omului.

Un ambalaj specific există pentru articolele farmaceutice, prepa-ratele medicamentoase, la care este necesar să se indice că la instruc-ţiunea anexată, în caz de necesitate, trebuie de obţinut o informaţiesuplimentară de la medic sau farmacist precum că preparatele urmeazăa fi păstrate într-un loc răcoros, mai departe de copii etc. O marcarecorectă pe ambalaj şi enumerarea tuturor condiţiilor care influenţeazăasupra folosirii acestui produs sunt extrem de necesare, în primul rând,în acele ţări unde legislaţia este bine reglementată, pentru protecţiaintereselor consumatorului şi există acte legislative, care stabilescresponsabilitatea vânzătorului. Astfel, în SUA această legislaţie duceuneori la luarea unor decizii absurde de către instanţa judecătorească,cum a fost, să zicem, în cazul cu compensarea pagubelor unei cumpă-rătoare americane, legate de pudelul său. După cum spune istoria, oamericancă, după ce scălda pudelul său, întotdeauna îl usca în cuptorla temperatură mică. Când şi-a procurat cuptor cu microunde, a hotărâtimediat să usuce în el câinele. Însă el nu a putut suporta această proce-dură. Femeia a dat în judecată producătorul acestui cuptor, anunţândcă pe acesta nu era indicat că nu este destinat pentru uscarea animale-lor. Graţie acestui fapt, ea a câştigat procesul şi, după cum spuneaceeaşi istorie, a primit un milion de dolari ca recompensă pentrupierderile suportate.

Deoarece această istorie a căpătat o largă circulaţie în lume, pro-ducătorii din toate ţările au început să plaseze pe ambalajele mărfuri-lor un mare număr de instrucţiuni destinate consumatorilor.

În prezent, se utilizează un sistem computerizat unic privind felu-rite mărfuri, dar cel mai cunoscut la scară internaţională este cel refe-ritor la mărfurile de larg consum, care facilitează esenţial plasarea co-menzilor şi lucrul în supermarkete. Pentru prima dată el a apărut în1973 în SUA, apoi în Europa. Acest sistem reprezintă în sine o codifi-

Page 273: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

273

care internaţională a produselor în formă de coduri, adică constă dintr-un număr de trăsături (alternarea de linii negre şi albe de diferite gro-simi şi cifre şi se plasează în forme de etichetă pe ambalaj. Casierulsau vânzătorul trece cu creionul electronic pe ambalaj şi computerulscrie cecul cumpărătorului, iar în centrul de calcul al supermarketuluise înregistrează nu doar preţul, dar şi micşorarea stocului de produseaflate în depozit. În afară de aceasta, concomitent, furnizorului i sefac comenzi noi, dacă stocul la depozit este mai mic decât minimulstabilit. Astfel, sistemul dat a creat un limbaj unic de comunicare întrevânzătorii cu bucata şi cei cu ridicata – furnizori – şi a dus la o evo-luţie calitativ nouă în producţie şi comerţ.

Având în vedere faptul că prin materialele din această carte citito-rul doreşte să obţină informaţii privind exportul de mărfuri, vomenunţa câteva observaţii privind ambalajul de export. El, în fond, nu sedeosebeşte de ambalajul mărfurilor care merg pe piaţa internă, cucondiţia că el este în corespundere deplină cu normele de statenumerate mai sus. Însă, după cum arată practica, ambalajularticolelor se distinge esenţial printr-un nivel mult mai jos deexecutare şi în multe privinţe nu corespunde standardelorinternaţionale. De aceea problema ambalajului pentru producătoriiautohtoni rămâne destul de actuală.

Este necesar întotdeauna să reţineţi – peste hotare fără un ambalajcorespunzător nu poţi vinde, de aceea trebuie de luat cunoştinţă cuatenţie de legislaţiile şi actele normative respective din acele ţări, undese expediază marfa, şi ale ţărilor de tranzit al ei. De exemplu, încărcă-turile în vrac în ţările occidentale se practică pe larg a le transporta în„aşa-numitele ” containere noi „big bag” (sac mare) cu capacitatea dela una la două tone. Asemenea containere pot fi de una sau mai multefolosinţe. În partea de sus se află un lanţ special, cu ajutorul căruiacontainerul se ridică cu macaraua sau cu autoîncărcătorul.

Un ambalaj îndeosebi de rezistent se prevede pentru transportareaîncărcăturilor cu transportul maritim. Pe lângă aceasta, trebuie să nuuităm niciodată de protecţia suplimentară de coroziune şi umiditate.De aceea, anume la transportarea pe cale maritimă, este raţional a uti-liza ambalarea în containere.

După cum s-a menţionat deja, în legătură cu mărirea tarifelor lalucrările de încărcare-descărcare, precum şi insuficienţei forţei demuncă, a apărut necesitatea în raţionalizarea şi mecanizarea acestor

Page 274: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

274

procese. Aceasta a dus la introducerea pe larg a astfel de mijloace,precum paletele sau paletele de manipulare. În prezent, există normeinternaţionale care reglementează capacităţile şi rezistenţa lor. Deexemplu, pentru mărimea internaţională – 800x1200 mm, rezistenţatrebuie să fie astfel, încât să permită paletelor de manipulare săsuporte patru distanţe parcurse. Administraţia transportului de caleferată europeană s-a asociat în aşa-numitul fond „Eurocomun”,elaborându-şi paletele de manevrare – europalete. Aceasta a uşuratfoarte mult transportarea încărcăturilor, deoarece toate ţările vest-europene dispun de unele şi aceleaşi palete de manevrare.

În traficul maritim este admis să se utilizeze şi alte dimensiuni alepaletelor de manevrare: 1000x1200 mm, iar pentru containeremaritime dimensiunile constituie 1100x1100 mm. Aceste gabarite sepractică pe larg în Japonia şi Australia. Organizaţia internaţională destandardizare tinde ca în transportul pe vase să capete o largă utilizarepaletele de manevrare doar de dimensiuni internaţionale, adică1000x1200 mm.

De obicei, după încărcarea pe palete, se ambalează în peliculăautoretractabilă şi se leagă cu panglică de plastic sau de metal pentru amări rezistenţa ambalajului.

În ambalajul de export, un rol important îl are marcajul. Aici estenecesar a ţine seama de indicaţiile cumpărătorului. Totuşi, în toatecazurile, marcajul trebuie să conţină:

– denumirea producătorului;– denumirea cumpărătorului;– numărul comenzii;– numărul unităţii de ambalaj (de la prima la ultima ladă);– locul şi portul de destinaţie;– (suplimentar) „Fabricat în Moldova” („Made in Moldova”);– gabaritele exacte;– instrucţiunile pentru încărcare şi descărcare: „sus/top”,

„jos/bottom”, „sticlă” etc.;– indicaţii suplimentare pentru a evita pericolul.

În acest scop, au fost elaborate simboluri, care sunt folosite şi înMoldova. Cu privire la marcare, ambalare există diferite acorduriinternaţionale:

– ATR – acord internaţional cu privire la transportarea produselor

Page 275: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

275

periculoase;– IMDG – codul maritim internaţional pentru mărfurile

periculoase;– IATA – acordul internaţional cu privire la marcarea încărcătu-

rilor periculoase transportate pe calea aerului;– „Cartea orange” – registrul de reglementări tehnice privind cer-

tificarea produselor – aceasta este o broşură privind transportulmărfurilor periculoase, publicată de ONU.

În încheiere, atragem atenţia încă o dată la aceea că:– Fără un ambalaj corespunzător, pe piaţa internaţională

produsele nu se pot vinde;– Pentru a crea un nou tip de ambalaj, trebuie să te familiarizezi

nu doar cu cerinţele tehnice faţă de ambalaj, cu eventualeledeteriorări la transportare şi depozitare, dar şi cu normele şilegile în vigoare pe piaţa internaţională privind ambalajul şimarcajul pentru fiecare produs concret;

– Ambalajul trebuie să faciliteze procesul de încărcare-descărcare, precum şi de păstrare a mărfurilor;

– Tipul de ambalaj şi marcajul trebuie să corespundă strict cu in-dicaţiile cumpărătorului şi condiţiile contractului.

Clientul, după cum s-a menţionat anterior, mai întâi vede în pro-dusul cumpărat ambalajul. Dispunând de acesta, el este nu doar ocarte de vizită a vânzătorului, dar şi un important instrument dereclamă. Cele menţionate se referă, în egală măsură, atât la mărfurilede larg consum, cât şi la mijloacele de producţie de bază.

Pe fundalul complexităţii economiei mondiale şi a mediuluiconcurenţial actual, sistemele informatice computerizate devin din ceîn ce mai importante în eficientizarea productivităţii diferitelor firmeşi companii. In acest cadru, este esenţial ca informaţiile introduse însistem să fie caracterizate prin acurateţe, actualizate şi culese cu uncost cât mai redus. Aceste cerinte sunt concentrate prin simplautilizare a unui cod de bare. Astfel, informaţiile sunt trecute în coduride bare pentru a fi citite cu un scanner şi procesate imediat de uncomputer, fără riscul erorii umane. Alocarea de coduri de bare estenecesara atat producătorilor căt şi importatorilor în vedereadistribuirii produselor în magazinele sau supermarket-urile dotate cuechipamente de citire a codurilor de bare.

Codul de bare este o reprezentare de date codificată (cifrată),

Page 276: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

276

destinată a fi citită pe cale optică. Codurile de bare sunt folosite înmulte domenii, îndeosebi industriale. Un cod de date are aspectul unuişir de bare negre de diverse grosimi pe un fundal alb. În generalfiecare cifră sau literă se reprezintă printr-o anumită combinaţie de 1sau mai multe bare. Există mai multe formate (sisteme) de coduri debare.

Codurile de bare sunt citite şi decodate cu ajutorulunor scanere speciale. Acestea măsoară reflexia luminii, interpreteazăcodurile drept cifre şi litere şi trimit acestea unui calculator sau altuidispozitiv de gestionare a datelor. Scanerele actuale recunosc maimulte formate.

scanerFiecare caracater este reprezentat de o secventa de linii mai

inguste sau mai groase.

Un cititor de coduri de bare foloseste un senzor optic pentru aconvertii codul de bare intr-un impuls electric pe masura ce fascicolultrece pe deasupra codului. Apoi cititorul masoara grosimile relativealte liniilor si spatiilor intalnite, decodifica aceste secvente letransforma inapoi in caractere si le transmite la computer sau la un

Page 277: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

277

terminal portabil. Fiecare tip de cod de bare incepe cu un caracterspecial de start si se termina cu un caracter special de stop. Acestecaractere ajuta cititorul sa detecteze codul de bare si sa-si dea seamadaca este scanat de la cap la coada sau invers. Setul de simboluriutilizate este în general restrâns (cuprinde de obicei literele, cifrele şicâteva semne speciale), dar sistemele de alcătuire (formatele)codurilor de bare sunt foarte variate. Multe coduri de bare constau înbare verticale (paralele cu axa Y), după diverse formate. Lungimeacodului de bare (pe axa X) depinde de cantitatea de date ce trebuiereprezentată. Toate codurile de bare dispun de un caracter special destart/stop ce permite citirea atât de la stânga la dreapta, cât şi de ladreapta la stânga. Prin convenţie caracterul din stânga este consideratcaracterul de start şi caracterul din dreapta caracterul de stop. Codurilede bare au fost introduse deoarece maşinile (calculatoarele) în generalnu citesc cu uşurinţă reprezentarea grafică normală a cifrelor şiliterelor; pentru aceasta s-a dezvoltat domeniul specializat numit„Recunoaşterea optică a caracterelor” (în engleză: Optical CharacterRecognition, OCR), care încă mai are puncte slabe. De-a lungul anilorau fost dezvoltate un însemnat număr de standarde şi formate (numiteîn engleză simbology).

Istoria codurilor de bare

În 1932 un grup de studenţi de la Universitatea Harvard conduşide Wallace Flint au demarat un proiect destul de îndrăzneţ. Produselorle erau anexate puncte de reper din cataloage de produse şi eraucentralizate într-o bază de date. Codurile de bare, în forma modernă,au început să apară în 1948. Bernard Silver, un absolvent alinstitutului „Drexel Institute of Technology” din Philadelphia, a primito cerere de dezvoltare a unui sistem automat de identificare aproduselor. Silver i-a povestit prietenului său Norman JosephWoodland despre comanda primită. Woodland avea 27 de ani şi eraprofesor la acelaşi institut. Problema l-a fascinat pe Woodland, care aînceput să lucreze la acest proiect. Prima idee a lui Woodland a fostaceea de a folosi un tip de cerneală care sub acţiunea radiaţiilorultraviolete devine strălucitoare. Woodland şi Silver au creat undispozitiv care funcţiona, dar sistemul avea probleme cu instabilitateacernelii, iar tipărirea modelelor era foarte costisitoare. Woodland eraconvis că ideea lor era bună, astfel că a renunţat la profesorat şi s-a

Page 278: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

278

mutat în Florida unde avea mai mult timp de lucru. La 20 octombrie1949 Woodland şi Silver au publicat o lucrare intitulată „ClassifyingApparatus and Method” (Aparat şi metodă de clasificat). Inventatoriiau descris invenţia lor ca fiind „arta de clasificare a produselor pe bazamodelelor”. Majoritatea codurilor de bare pe care Woodland şi Silverle-au descris erau formate dintr-o serie de spirale. În timp ce cei doi ledescriau ca simboluri, codurile lor de bare se asemănau foarte mult cucodurile de bare unidimensionale din prezent.

Sistemul era realizat dintr-un model format din 4 linii albe pe unfundal închis. Prima linie era linia de control, iar celelalte 3 linii eraufixate la distanţe variabile faţă de prima linie. Informaţia era codatăprin prezenţa sau absenţa unei sau mai multor linii. Astfel se puteaurealiza identificarea a 7 produse diferite. Prin adăugarea mai multorlinii era posibilă distincţia între şi mai multe produse. La un număr de10 linii erau posibile 1023 (210-1) de clasificări diferite. Modelul decod de bare realizat de Norman Woodland şi Silver la 7 octombrie1952 a început să fie folosit ca model general de identificare aproduselor. Silver a murit în 1962 la vârsta de 38 de ani, înainte de aputea vedea utilizarea codurilor de bare în comerţ. În 1992 Woodlanda fost distins cu „National Medal of Technology” (Medalia naţională atehnologiei) de către preşedintele american George H. W. Bush.

Inventatorul codului de bare,Norman Joseph Woodland la 14decembrie 2012 a murit (la 92 ani)

Nici unul din cei doi nu s-a gândit că invenţia lor va deveni oafacere de peste 2.000 de miliarde USD. Codurile de bare au începutsă fie folosite în comerţ numai după 1966. „National Association ofFood Chains” (Asociaţia naţională a lanţurilor alimentare) a comandatunui producător de echipamente electronice realizarea unui

Page 279: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

279

echipament care să poata realiza citirea codurilor de bare pentru oevidenţă şi un inventar mult mai rapid al produselor. În 1967 a fostinstalat primul cititor de coduri de bare la un magazin din Cincinnati.Codurile de bare erau reprezentate după modelul realizat de Woodlandşi Silver. Aceste coduri de bare nu erau imprimate direct pe ambalajeci pe etichete pe care angajaţii magazinului le lipeau pe produse.Astfel sistemul a fost recunoscut ca un model de automatizare şiidentificare a produselor şi a fost adoptat de toţi producătorii şidistribuitorii de produse. În 1969 aceeaşi asociaţie a comandat lacompania Logicon dezvoltarea unui sistem pentru industria codurilorde bare. Rezultatele au fost realizarea standardului UGPIC (UniversalGrocery Products Identification Code, Codul de identificare universalal produselor alimentare) în vara anului 1970. Trei ani mai târziu s-aadoptat simbologia UPC pentru indentificarea produselor în SUA. Afost implementat de compania IBM şi dezvoltat de George Laurer,care a continuat ideea lui Woodland şi Silver. La vremea aceeaWoodland era angajat IBM.

În iunie 1974 primul scaner UPC realizat de NCR Corporation(care se numea pe atunci National Cash Register Co.) a fost instalat lasupermarketul Marsh din Troy, Ohio. La 26 iunie 1974 a fost scanat şiînregistrat primul produs cu cod de bare. Produsul era un pachet de 10lame de gumă de mestecat de marca Wrigley. Produsul acesta nu afost special realizat pentru a fi primul produs scanat, ci pur şi simplu afost o întâmplare. Din păcate istoria nu a păstrat şi numelecumpărătorului. Astăzi pachetul respectiv de gumă de mestecat esteexpus la „Smithsonian Institution's National Museum of AmericanHistory”. Prima încercare de aplicare în industrie a identificăriiautomate a fost demarată la sfârşitul anilor 1950 de către AsociaţiaAmericană a Transportatorilor. În 1967 s-a adoptat un format de codde bare. Etichetarea maşinilor şi instalarea de cititoare a început la 10octombrie 1967. După 7 ani erau etichetate 95 % din maşini. Din maimulte motive sistemul nu a putut funcţiona şi a fost în cele din urmăabandonat (în 1970).

În 1981 Ministerul Apărării al SUA a adoptat formatul de cod debare Code39 în industria militară. [http ://www .coduridebare. com/intro. html]

Page 280: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

280

IDENTIFICAREA PRODUSELOR PRIN CODUL CU BARE(Indici pe ţări)

COD ŢARA COD ŢARA00-09 SUA şi Canada 57 Danemarca30-37 Franţa 590 Polonia380 Bulgaria 594 România383 Slovenia 599 Ungaria385 Croaţia 600-601 Republica Sud Africană387 Bosnia şi Herţegovina 609 Mauritania40-44 Germania 611 Maroc46 Rusia şi CSI 619 Tunisia471 Taiwan 64 Finlanda474 Estonia 773 Uruguay690-691 China 775 Peru70 Norvegia 777 Bolivia729 Israel 779 Argentina73 Suedia 780 Chile

740-745Panama, Guatemala,Costa Rica, Salvador,Honduras, Nicaragua

784 Paraguay

750 Mexic 786 Ecuador759 Venezuela 789 Brazilia76 Elveţia 80-83 Italia770 Columbia 84 Spania475 Lituania 850 Cuba477 Letonia 859 Cehia, Slovacia479 Sri Lanka 869 Turcia480 Filipine 87 Olanda484 Moldova 880 Coreea de Sud489 Hong Kong 885 Thailanda45, 49 Japonia 888 Singapore50 Marea Britanie 890 India520 Grecia 893 Vietnam529 Cipru 899 Indonezia535 Malta 90-91 Austria539 Irlanda 93 Australia54 Belgia, Luxemburg 94 Noua Zeelandă560 Portugalia 955 Malaysia569 IslandaSursa: http ://businessportal .md/ro/ additional _pages/ identificarea_produselor_ prin _ codul_ cu_bare.html

Page 281: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

281

Adresa Asociaţiei GS1 Moldova:MD 2005, Bd. Grigore Vieru, 9, Of.212Tel/Fax: 022 21 16 69Tel: 022 24 53 29Asociatia Nationala de identificare Automata GS1 Moldova

(fosta EAN Moldova) este membru al organizatiei internationaleGS1, alaturi cu cele 104 organizatii nationale ale lumii. Statutulorganizatiei GS1 este non-guvernamental şi non-profit şi ea estecondusă de către membrii - utilizatori. Organul suprem al organizaţiei- este Adunarea Generala şi Administraţia aleasă de Adunare.Membrii ai Administraţiei sunt reprezentanţii intreprinderilorindustriale, membrii-utilizatori ai sistemei GS1. Lucrările curente seefectuează de către Direcţia Executivă. Asociaţia GS1 Moldova aredreptul exclusiv de a folosi sistemele GS1 şi EPC pe teritoriulRepublicii Moldova, susţinirea bazei de date regionale a RegistruluiMondial, folosirea prefixului "484" a organizaţiei naţionale şiemblemelor comerciale "EAN","GS1","EPCglobal". Direcţiile debază ale activităţii Asociaţiei GS1 Moldova sunt:

promovarea sistemului GS1 în domeniul numerotăriiproduselor, marcajului simbolic şi transmiterii electronice dedate;

inregistrarea agenţilor economici în calitate de utilizatori aisistemului GS1;

popularizarea sistemului nou de codificare a produselor -Codul Electronic a Produsului (EPC), ce este bazat peidentificarea radiofrecventă şi utilizarea retelei Internet;

atragerea intreprindelor moldoveneşti (producatorilor şicomercianţilor) în Registrul Mondial a Produselor, cefoloseşte sincronizarea datelor on-line şi clasificatorul nou aproduselor şi serviciilor, ce se bazează pe UNSPSCAsociaţia GS1 Moldova invită pe toţi agenţii economici din

Moldova, indiferent de mărimea şi forma proprietăţii, producatori saucomercianţi care îşi realizează producţia sub marca sa comercială, sădevină membri ai asociaţiei [http ://www .gs1md .org].

Cerinţele faţă de ambalaj ce ţin de transportare. La alegereaambalajului, este necesar a lua în consideraţie modul, distanţa şidurata transportării, posibilitatea transbordării mărfii în drum, regimulde temperatură şi umiditate în timpul transportării, timpul anului

Page 282: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

282

(condiţiile meteorologice), mijloacele de plată a transportării,compatibilitatea cu alte mărfuri etc.

La transportarea maritimă/navală trebuie să se ţină seama depresarea altor mărfuri, precum şi de constrângerea laterală subinfluenţa înclinării vasului, adâncimea calelor şi dimensiunile lor,dimensiunile sabordurilor pentru mărfuri, posibilitatea pătrunderii demirosuri străine şi de substanţe poluante.

La transbordarea pe calea ferată trebuie să luăm în consideraţieposibilele transbordări frecvente ale mărfurilor, izbituri în cale în urmafrânelor şi la manevrări în staţiile de cale ferată, dimensiunile podu-rilor, tunelelor, precum şi gabaritelor, greutatea şi aspectul loculuiunde este aranjată marfa. La transportarea mărfurilor, sensibile laumiditate pe platformele deschise la căile ferate ambalajul trebuie săfie impermeabil.

La transportările pe calea aerului ambalajul trebuie să fi maiîntâi de toate, uşor, deoarece tarifele la transportul aerian sunt foartemari. Cerinţe speciale înaintează companiile aeriene faţă de mărfurileuşor inflamabile. De obicei, ele se împachetează în ambalaj închis,etanş, ignifug. Cu toate acestea, în asemenea tip de transport lipsaaproape completă a izbiturilor, precauţia şi atenţia în timpul lucrărilorde încărcare-descărcare determină cerinţe mai mici faţă de rezistenţaambalajului comparativ cu alte tipuri de transportare.

La transportarea cu autocamioanele, caracterul ambalajelor de-pinde de tipul de marfă, de capacitatea de încărcare a autocamionului,profilul şi starea rutelor şi alte condiţii.

Cerinţele faţă de ambalaj în legătură cu specificul condiţiilorclimaterice. Cerinţe deosebite se formulează faţă de ambalajul mărfu-rilor ce se livrează în ţările tropicale, unde umiditatea aerului atinge90%, iar temperatura medie: 30-40°C. Mărfurile furnizate în ţările tro-picale au nevoie de un ambalaj sigur (îmbibat cu diferite componentepreparate din materiale speciale). Deseori pentru împachetare se folo-sesc lăzi închise ermetic sau sudate, precum şi containere metalice.

Cerinţele faţă de ambalaj condiţionate de regimul vamal.Cerinţa principală faţă de ambalaj, în acest caz, constă în adaptareamaximală la indicaţiile respective pe care le conţine tariful vamal.Aceasta are o mare însemnătate la încasarea taxelor vamale specificede pe greutatea brută a mărfii. În atare caz, ambalajul trebuie să fie câtmai uşor. În special, aceasta se referă la astfel de articole al căror

Page 283: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

283

ambalaj are o greutate mare comparativ cu greutatea mărfii însăşi. Laîncasarea taxelor vamale de pe greutatea netă, de obicei, se foloseştegreutatea netă legală. Această greutate se stabileşte prin scăderea dingreutatea brută a greutăţii ambalajului în conformitate cu scara dereduceri din tariful vamal stabilit la unele tipuri de ambalaj (butoaie,lăzi, magazie de produse, tambure) şi numit tarif pentru tară. Laîntrebuinţarea ambalajului care nu este notat în tariful pentru tară, lacalcularea taxei se ia ca bază greutatea netă, indicată în documentelevamale de ţara exportatoare. În ţările unde taxa se încasează de pegreutatea netă, de obicei, se cere a indica ţara de provenienţănemijlocit şi pe ambalajul mărfii.

În acele cazuri, când ambalajul prezintă o valoare de sinestătătoare sau este produs din materiale scumpe, el se impoziteazăsuplimentar la supunerea la import a mărfii şi acest lucru trebuie să seştie în prealabil la pregătirea mărfii pentru expediere.

Cerinţele faţă de ambalaj determinate de legislaţia ţării dedestinaţie a produselor. În multe ţări, legislaţia interzice importul demărfuri în anumite ambalaje. În unele ţări, au fost introduse impozitede import la unele tipuri de materiale pentru ambalaj, de exemplu,vase de sticlă sau table de metal.

Cerinţele faţă de marcare. Prin marcare (engl. marking, fr.marquage, germ. Markierung, it. marcatura) se subînţeleg menţiunile,imaginile şi semnele convenţionale necesare pentru expediereaulterioară şi transmiterea mărfii beneficiarului. Marcarea are o mareînsemnătate pentru facilitatea transbordărilor mărfii în rută, selectareacantitativă a unor exemplare, precum şi pentru a evita neînţelegeri latransmiterea mărfii diverşilor destinatari. Marcarea trebuie să conţină:

– Marcările necesare destinatarului/beneficiarului mărfii: denumi-rea beneficiarului mărfii şi a expeditorului (sau semneleconvenţionale care le înlocuiesc), greutatea netă şi cea brută,numărul contractului şi al comenzii, numărul locului dat. Acesteînsemnări se numesc marcare comercială.

– Informaţiile necesare organizaţiei de transport care transportămarfa: numele ţării şi punctele de transport şi de destinaţie,parcursul la transbordări. Aceste notări se numesc marcă debord liber.

– Însemnările necesare în timpul traficului: numerele vagoanelorşi sabordurilor, numărul tranşelor, denumirea navei etc. Aceste

Page 284: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

284

marcări, spre deosebire de altele, nu se execută de către expedi-torul mărfii, ci de organizaţia transportatoare, care a primitmarfa pentru a o transporta. Ele se numesc marcaje pentrutransport.

– Marcările indicând cum să procedezi cu marfa în timpul trans-portării, lucrărilor de încărcare-descărcare, păstrarea în rută.Această marcare se numeşte specială.

Marcajul trebuie să conţină indicarea ţării de origine a mărfii şi săcorespundă cerinţelor vamale relativ la dimensiunile marcajelor şilocul lor. Întrucât în majoritatea ţărilor există reguli diferite referitor laindicarea ţării de origine, pe toate mărfurile de export indiferent deţara de destinaţie, se recomandă de indicat ţara de origine.

Glosar, noţiuni de bază1) Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit

general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a uneipărţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sîntsupuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi aunei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabileimportate în Republica Moldova.

2) Marfă, valori materiale – rezultat al muncii sub formă de articole,mărfuri de larg consum şi produse cu destinaţie tehnico-economică, clădiri, construcţii şi alte bunuri imobiliare, activelenemateriale.

3) Livrare de mărfuri – transmitere a dreptului de proprietate asupramărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită,transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresienaturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializareamărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmitereamărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere amărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionarcumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de cătrecomisionar comitentului în cadrul realizării contractului decomision.

4) Livrare (prestare) de servicii – activitate de prestare a serviciilormateriale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusivdarea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasingoperaţional, transmiterea drepturilor privind folosirea oricăror

Page 285: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

285

mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate deexecutare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, decercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrăricontra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate de prestare aserviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului şi decătre administratorul fiduciar fondatorului administrării fiduciareîn cadrul realizării contractului de administrare fiduciară. Seconsideră livrare efectuată de către fondatorul administrăriifiduciare administratorului fiduciar serviciile prestate de cătreadministratorul fiduciar cumpărătorului în cadrul realizăriicontractului de administrare fiduciară.

5) Plata parţială – îndeplinirea incompletă de către cumpărător aobligaţiunilor sale faţă de furnizor.

6) Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) deservicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de cătresubiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

7) Mărfuri de uz sau consum personal – obiecte destinate pentrusatisfacerea necesităţilor proprietarului şi/sau ale familiei sale.

8) Import de mărfuri – introducerea mărfurilor pe teritoriul RepubliciiMoldova în conformitate cu legislaţia vamală.

9) Import de servicii – prestare de servicii de către persoanele juridiceşi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridiceşi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentrucare locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

10) Export de mărfuri – scoaterea mărfurilor de pe teritoriulRepublicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.

11) Export de servicii – prestare de către persoane juridice şi fizicerezidente ale R.Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidenteale R.Moldova de servicii al căror loc de livrare nu esteR.Moldova.

12) Relaţii specifice – relaţii speciale, caracteristice şi aplicabilenumai unui anumit subiect sau unei circumstanţe concrete, care sedeosebesc de relaţiile caracteristice pentru subiecţi şi circumstanţeanalogice.

13) Cotă zero – cota T.V.A. ce constituie zero procente.14) Agent – persoană care acţionează în numele altei persoane şi nu

este angajatul acesteia.15) Locul livrării mărfurilor, serviciilor – locul efectuării livrării,

Page 286: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

286

determinat conform regulilor stabilite în art.110 şi 111.16) Factură fiscală – formular tipizat de document primar cu regim

special, prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil,înregistrat în modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile.

17) Cumpărător (beneficiar) – persoană fizică sau juridică căreia i selivrează valori materiale sau căreia i se prestează servicii.

18) Investiţii (cheltuieli) capitale – cheltuieli efectuate de către agenţiieconomici în legătură cu procurarea şi/sau crearea activelor petermen lung, cu destinaţie productivă, care nu se reflectă înrezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite lamajorarea valorii activelor pe termen lung. La active pe termenlung cu destinaţie productivă se atribuie activele a căror uzură seraportează la costul produselor fabricate (servicii, lucrăriprestate).

Page 287: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

287

11. PERFECTAREA SETULUI DE DOCUMENTE PRIVINDREALIZAREA TRANZACŢIEI COMERCIALE

Documentele – reprezintă un text scris sau tipărit care oglindeşteşi adevereşte un fapt sau o acţiune în timp. Totodată, documenteletrebuie să reflecte cu exactitate condiţiile contractului de comerţexterior, în caz contrar, importatorul poate să nu primească marfa, iarexportatorul – încasarea valutară pentru marfa de export expediată.

Documentele ce confirmă îndeplinirea tranzacţiei cu contractantulstrăin, cu alte cuvinte, furnizarea mărfii de către vânzător,transportarea sa, asigurarea, păstrarea în depozite, trecerea prin vamă,s-a acceptat să se numească comerţ exterior.

În practica mondială, se disting documentele comerciale şifinanciare. Documentele comerciale oferă caracteristica calitativă,cantitativă şi valorică a mărfii. Aceste documente le perfectează peformularele sale vânzătorul, iar cumpărătorul achită plata contra lor.La ele se referă conturile, documentele de asigurare, certificatele,documentele de transport etc. Documentele financiare reflectădatoriile pe care importatorul trebuie să le achite exportatorului –cambii, cecuri.

În dependenţă de funcţiile pe care le îndeplinesc, documentele decomerţ exterior se pot distribui în următoarele grupe:

1. De asigurare a producerii de mărfuri de export.2. De pregătire a mărfii pentru expediere.3. Documentele comerciale.4. Documentele privind operaţiunile bancare de decontare.5. Documentele de transport.6. Documentele de asigurare.7. Documentele de expediţii şi transport.8. Documentele vamale.

Documentele care însoţesc marfa din punctul de expediere pânăîn punctul de destinaţie se numesc documente de însoţire amărfurilor. La ele se referă, de obicei, documentele care intră îngrupele comerciale, de transport şi vamale. În afară de aceasta, maisunt documentele de repartizare a mărfurilor, adică pentru a deveniposesorul de mărfuri, trebuie să devii deţinător de documente. Deexemplu, invoice (factură, conosament).

Page 288: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

288

Documentele întocmite în legătură cu expedierea mărfii (deobicei, ele se enumeră în contract), se numesc de expediere.

Documentele se perfectează pe formulare speciale şi conţinanumite rechizite (indici). Rechizitele comune tuturor documentelorsunt:

– Denumirea firmei exportatoare (sau expeditorului mărfii) şi afirmei importatoare (sau destinatarului).

– Adresele lor, numerele de telefon, telex, e-mail.– Denumirea documentului.– Data şi locul de eliberare.– Numărul contractului sau al comenzii şi data semnării sale, nu-

mărul dispoziţiei, specificarea expedierii, denumirea şidescrierea mărfii, cantitatea sa (numărul de locuri, greutateanetă şi brută, cubatura), tipul de ambalaj şi marcajul.

Documentaţia privind asigurarea producerii de marfă pentruexport include:

– Ordinul de cumpărare – document eliberat la întreprinderepentru a cumpăra articole sau materiale necesare pentruproducerea sau fabricarea mărfurilor, care au fost comandate decumpărător sau propuse pentru vânzare în alt mod.

– Instrucţiunea pentru producere – document eliberat la întreprin-dere pentru producerea mărfurilor care au fost comandate sauvor fi propuse pentru vânzare.

– Tabel de facturare – document eliberat la întreprindere şi conţi-nând informaţii despre mărfurile vândute şi folosit ca bazăpentru alcătuirea contului comercial.

– Bon de livrare din depozit – document eliberat la întreprindereşi conţinând indicaţia de a elibera mărfurile din depozit care aufost comandate de client.

– Instrucţiunea privind ambalajul – document eliberat laîntreprindere şi conţinând instrucţiuni cu privire la modul deambalare a mărfurilor.

– Dispoziţie de transportare internă – document ce conţineinstrucţiuni relativ la transportarea mărfurilor la întreprindere.

– Documentele statistice şi alte documente administrative interne– documente eliberate la întreprindere în scopul de a colectadate statistice cu privire la producţie şi alte date statisticeinterne, precum şi în alte scopuri administrative.

Page 289: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

289

Documentaţia de pregătire a mărfurilor pentru export:– Cererea pentru închirierea vasului – document în care

furnizorul roagă transportatorul să-i rezerveze loc pentru oanumită expediere şi indică mijlocul de transport, timpul deexpediere etc.

– Instrucţiunea de expediere – document ce conţine informaţiiamănunţite despre marfă şi cerinţele exportatorului ce ţin detransportarea sa.

– Dispoziţie de expediere (transportări aeriene) – documentulîntocmit de expeditorul mărfii în care se indică datele în detaliidespre lotul de mărfuri, care permite liniei aeriene sau agentuluiacesteia să pregătească borderoul mărfii pentru transportareaaeriană.

– Ordin de transportare (transportare internă) – document ceconţine instrucţiuni referitor la transportarea locală a mărfurilor,de exemplu, din depozitul întreprinderii la depozitultransportatorului, care va exporta ulterior marfa.

– Aviz de pregătire a mărfii pentru expediere – document eliberatde furnizor şi anunţând cumpărătorul că mărfurile comandatesunt gata de expediere.

– Ordin de expediere – document eliberat de furnizorul care expe-diază marfa cumpărătorului/destinatarului.

– Aviz de expediere – document prin intermediul căruia vânzăto-rul sau expeditorul încărcăturii informează destinatarulîncărcăturii privind expedierea mărfurilor.

– Aviz despre repartizarea documentelor – document prin carePartea responsabilă de emiterea setului de documente de comerţextern indică diferiţi destinatari de originale şi copii ale acestordocumente, precum şi numărul de exemplare expediate fiecă-ruia dintre aceştia.

– Permis de furnizare – document eliberat de cumpărător carepermite expedierea mărfurilor după ce a primit de la vânzătoravizul privind gradul de pregătire a mărfii pentru expediere.

Dacă firma îndeplineşte operaţiunea de comerţ extern pentruprima dată, pentru expedierea mărfii, ea trebuie să se înregistreze lavamă.În acest scop, în organele vamale este necesar a prezenta documentele

Page 290: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

290

următoare:1. Statutul companiei (copia).2. Certificatul de înregistrare de stat al companiei (copia).3. Certificatul de acordare a numărului de identificare (codul

fiscal) (copia).4. Copia licenţei, dacă marfa este de licenţă.5. Adeverinţa codului TVA (copia).6. Adeverinţa codului (copia).7. Adeverinţa de la bancă despre existenţa contului curent şi codul

bancar.8. Declaraţia privind repartizarea valutei.9. Contractul (acordul).10.Factura (invoice).11.Borderoul de expediţie.12.Certificate: de provenienţă, de calitate, fito, de corespundere.13.Mandat cu dreptul de a legaliza documente.14.Fişa cu modele de semnături ale conducătorilor de firmă şi am-

prenta ştampilei acesteia.În prezent, conform legislaţiei Republicii Moldova, la momentul

expedierii mărfurilor de export sunt necesare documentele:1. Contul comercial.2. Specificarea, documentaţia tehnică, lista obiectelor ambalate.3. Certificatul de calitate.4. Certificatul de provenienţă.5. Certificatul de corespundere.6. Certificatele veterinar, sanitar, fitosanitar şi de carantină (în

funcţie de tipul de marfă).7. Documentele privind asigurarea.8. Documentele de transport.9. Declaraţia de repatriere a valutei.10.Documentele valutare.

Caracteristica valorică a mărfii se face în contul comercial şi încontul pro forma.

Contul comercial este documentul de bază de decontare. El con-ţine cerinţa vânzătorului faţă de cumpărător privind plata sumei indi-cate în el pentru marfa de export furnizată. În acest cont, alături derechizitele generale, se indică de asemenea:

Page 291: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

291

– Preţul pentru o unitate de marfă şi suma totală a contului sauplata care se cuvine.

– Condiţiile fundamentale în livrarea de mărfuri.– Modul de plată şi forma de calculare.– Denumirea băncii unde trebuie să fie efectuată plata.– Informaţii privind plata costului traficului (când se achită şi de

către cine).– Informaţii privind asigurarea (cine plăteşte) şi mărimea primei

de asigurare (în livrările în condiţii „CIF”).Facturile de obicei se emit într-un număr mare de exemplare

(uneori până la 25) ce ţine de îndeplinirea de către facturi a unorfuncţii foarte diverse. Factura e necesară pentru prezentare: bănciipentru a primi de la cumpărător plăţile datorate; societăţii de asigurarepentru calculul primei de asigurare la asigurarea mărfii; organelorvalutare din ţara importatoare în caz de restricţii valutare pentruimportator la primirea valutei străine; organelor vamale în calculultaxelor vamale; Camerei de Comerţ sau altor organizaţii pentrueliberarea de certificate (originea mărfii, veterinar, sanitar, fitosanitar,de carantină, de corespunderi); organelor guvernamentale pentru aobţine licenţe de export-import; firmei de expediere şi transport, careprimeşte marfa pentru a o transporta, sau la calea ferată pentruperfectarea facturii de cale ferată (deoarece calea ferată îşi asumăresponsabilitatea pentru integritatea mărfurilor transportate); organelorde statistică pentru evidenţa statisticii de comerţ exterior.

După funcţiile îndeplinite facturile comerciale pot fi clasificate înurmătoarele tipuri: factura, contul de specificaţie, antecalculul.

Factura (engl. – invoice, account, final invoice; fr. – facture;germ.– Rechnung, Factura, Handelsfaktura) se emite, de obicei, dupăprimirea finală a mărfii de către cumpărător. În afară de destinaţia sade bază, ca document care indică suma datorată ca plată pentru marfă,factura se emite pe formulare stabilite şi asemenea facturi servesc con-comitent şi ca certificat de origine a mărfii sau se asociază cu acesta.

Contul de specificaţie (engl. – invoice-specification; specifiedaccount; fr. – facture de specification; germ. – Rechnungsverzeichnis)– uneşte rechizitele contului şi specificările. În el, de obicei, se indicăpreţul pentru o unitate a articolului după categorii şi calităţi, precum şipreţul total al întregului lot de mărfuri. Se emite în acele cazuri cândlotul conţine mărfuri de diferit asortiment. Uneori el este numit cont

Page 292: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

292

(factură) de specificaţie.Invoice, Antecalculul (engl. – preliminary; [provisional]

invoice; fr. – facture provisoire; germ. – provisorische Rechnung,vorlaufige Rechnung) – se emite în acele cazuri când marfa se ia înprimire în ţara de destinaţie sau prin livrări pe părţi. Acesta conţineinformaţii privind cantitatea şi preţul lotului de mărfuri şi este supus laplată. După recepţionarea sau livrarea întregului lot vânzătorul scriefactura în care se efectuează calculul final.

Contul pro forma (engl. – proforma invoice, proforma account;fr. – facture simulee; germ. – Proforma-Rechnung) – acesta este undocument care, ca şi factura, conţine informaţii privind preţul şi valoa-rea lotului de mărfuri, dar nu reprezintă un document spre decontare,deoarece nu conţine revendicări la achitarea sumei totale indicate înel. Neîndeplinind funcţia principală de document de plată, contul proforma totuşi îndeplineşte celelalte funcţii ale contului. Dacă contul proforma conţine indicaţii la preţul fiecărui tip sau calitate de marfă, el senumeşte contul pro forma de specificaţie. Contul pro forma poate fiemis pentru marfa descărcată, dar încă nu realizată, şi invers. Maifrecvent, contul pro forma se emite la livrările de marfă pentruconsignaţie, iarmaroace şi licitaţii. În contul pro forma expediatconsignatorului, pot fi indicate suma, care proprietarul mărfii(consignantul) are de gând s-o primească, şi cheltuielile suportate de ella expedierea mărfii. Contul pro forma poate servi, de asemenea, şi cadeviz de cheltuieli, prin care importatorul ia cunoştinţă de dateleprincipale privind marfa pe care vrea s-o achiziţioneze, de ordineadecontărilor şi să stabilească mărimea cheltuielilor. La număruldocumentelor care reflectă caracteristica mărfii sau a lotului, se referăşi specificarea, documentaţia tehnică, lista obiectelor ambalate.

Specificaţia (engl. – shipping specification; fr. – specification;germ. – Spezifikation) – conţine lista tuturor tipurilor şi calităţilor demărfuri, care fac parte din categoria dată, cu indicarea locului fiecă-reia, cantităţii şi genului de marfă. Specificarea, de obicei,completează contul mărfurilor livrate de diverse calităţi şi denumiri.

Documentaţia tehnică – este o cerinţă la livrările de utilaj şi lamărfurile tehnice de consum de durată lungă şi necesară pentru asigu-rarea reglării moderne a acestora şi exploatării corecte. La documen-taţia tehnică se referă paşaportul, formularele şi descrierile articolelor,

Page 293: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

293

instrucţiuni privind asamblarea şi exploatarea, diverse scheme, desene,lista pieselor de rezervă, instrumentelor, dispozitivelor etc. Listadocumentaţiei tehnice necesară este dată de obicei în condiţiilestandarde şi tehnice care sunt o parte indispensabilă a contractului.Documentaţia tehnică se perfectează în limba ţării cumpărătorului sauîn altă limbă la indicaţia cumpărătorului. La mărfurile care se producîn serie, documentaţia tehnică trebuie să se imprime în modobligatoriu prin metoda tipografică.

Lista obiectelor ambalate (engl. – packing list, case contensnote, contens list; it. – specificatio de colis; germ. – Packzettel) –conţine lista tuturor tipurilor şi calităţilor de mărfuri care se aflăfiecare la locul său stabilit (ladă, cutie, container) şi este necesară deobicei în acele cazuri când în acelaşi ambalaj se află mărfuri diferitedupă asortiment. Lista obiectelor ambalate se aranjează în ambalajastfel încât cumpărătorul s-o observe uşor, sau se pune într-un buzunarspecial ataşat în partea exterioară a cutiei. Lista obiectelor ambalateconţine următoarele date: cantitatea fiecărei varietăţi (numărul deexemplare în ambalaj), numărul ambalajului (locul).

Lista obiectelor ambalate se foloseşte ca supliment la factură încazul când se expediază un mare număr de denumiri de mărfuri saucând cantitatea, greutatea sau conţinutul fiecărui loc individual suntdiferite. Lista obiectelor ambalate urmează să se deosebească de certi-ficatul containerului de expediere, care se foloseşte în alte scopuri.Lista obiectelor ambalate şi factura au practic un conţinut identic,deosebirea constă doar în faptul că în lista obiectelor ambalate nu seindică preţul.

Lista obiectelor ambalate poate avea forma unui borderou decompletare. Borderoul de completare, de obicei, conţine listapieselor, ansamblurilor, agregatelor unei maşini întregi, ambalate încâteva locuri de marfă, cu descrierea conţinutului fiecărui loc.Borderoul de completare are notaţia ca fracţie, la numărător se indicănumărul de ordine al lotului încărcat, iar la numitor – numărul delocuri în lotul dat. Se perfectează borderoul de completare de cătreîntreprinderea producătoare până la încărcarea întregului lot demărfuri.

La documentele mai importante, care certifică calitatea mărfurilorlivrate, pot fi atribuite certificatul de calitate, obligaţia de garanţie,protocolul experimentelor, permisul pentru expediere.

Page 294: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

294

Certificatul de calitate (engl. – certificate of quality; fr. – certi-ficat de qualite; germ. – Qualiatszeugnis) – certificat care legalizeazăcomponenţa cantitativă a mărfii livrate în realitate şi corespunderea eicondiţiilor contractului. În el se face caracteristica mărfii sau seconfirmă corespunderea calităţii mărfii anumitelor standarde saucondiţiilor tehnice ale comenzii. Certificatul de calitate se elibereazăde laboratoarele firmei producătorilor. Obligaţia de garanţie sauscrisoarea de garanţie – document care confirmă că marfa livrată (maifrecvent utilajul) corespunde condiţiilor unui contract anume. Ea poatesă conţină, de asemenea, garanţia furnizorului referitor la funcţionareaneîntreruptă a utilajului cu respectarea regulilor de exploatare de cătrecumpărător.

Protocolul verificărilor se întocmeşte după ce vânzătorulîmpreună cu reprezentantul cumpărătorului (denumit inspector saurecepţioner) efectuează controale complete în ziua şi ora stabilite înprealabil la întreprinderea vânzătorului. Protocolul verificărilor, careuneori este numit certificat, conţine o expunere amănunţită arezultatelor controalelor cu instrucţiunile privind corespunderea mărfiiconfecţionate condiţiilor comenzii. Protocolul probelor se expediazăimediat după efectuarea acestora. De obicei, în baza protocolului deverificări, Părţile semnează actul de predare-recepţionare.

Autorizaţia pentru expediere se eliberează reprezentantuluicumpărătorului după efectuarea verificărilor de recepţionare laîntreprinderea furnizorului în scopul de a stabili corespunderea mărfiicondiţiilor din contract. Autorizaţia de expediere conţine informaţiireferitor la data expedierii conform contractului, data pregătirii şi averificărilor efectuate şi instrucţiuni care se referă la faptul că acestprodus poate fi expediat în ţara anume în conformitate cu indicaţiilereprezentantului cumpărătorului.

Certificatul de provenienţă – acest document, eliberat deorganul competent în ţara exportatorului, care admite a stabili ţaraproducătorului mărfii exportate. Acest certificat poate fi de douătipuri: obişnuit şi forma A.

Certificatul de provenienţă obişnuit – doar confirmă origineamărfii, iar forma A, după cum s-a menţionat anterior (a se vedea com-partimentul … din această lucrare) mai oferă dreptul şi la anumite pri-vilegii în cadrul PSO. În afară de aceasta, acest document nu permitepătrunderea mărfurilor din ţările care au fost supuse unor sancţiuni. De

Page 295: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

295

exemplu, după primul război cu Irakul, SUA a stabilit un controlasupra faptului ca mărfurile din această ţară să nu fie exportate prinţările terţe.

Certificatul de provenienţă în Republica Moldova se emite deCamera de Comerţ şi Industrie (CCI) la solicitarea exportatorului înbaza Actelor de expertiză privind producătorul şi asupraproducţiei finite care se întocmesc în baza documentelor prezentatereferitor la întreprindere, procesul tehnologic, sursele şi calitateamateriei prime şi tranzacţia de export. Uneori se cere ca Certificatul deprovenienţă să fie autentificat de consulul în ţara căruia se exportămarfa. Această operaţiune are denumirea de legalizare consulară. Deobicei, consulul aprobă doar semnătura persoanei care eliberează acestCertificat. Totodată, e necesar a ţine seama că CCI doar certifică,confirmă declaraţia ofertantului despre originea mărfii.Responsabilitatea pentru datele reale privind originea mărfii o poartăofertantul – exportatorul.

Certificatul de corespundere se emite de organul special dinţara exportatorului şi este destinat pentru certificarea modelelor mărfii,adică corespunderea STAS-urilor în privinţa elementelor toxice înprodusul de export. Acest document în Republica Moldova seîntocmeşte de către Departamentul de standardizare, metrologie şicontrol tehnic şi include: însuşi Certificatul de corespundere şiRaportul de testare a modelelor de producţie.

Certificatele veterinare, sanitare, fitosanitare şi de carantină(în dependenţă de tipul produsului) se eliberează de către organelerespective în ţara de export întru adeverirea faptului că marfa livratădupă hotare este în stare sănătoasă.

Certificatul veterinar – documentul care certifică că animalelesau păsările vii nu sunt infectate de paraziţi sau boli, dar şi, de aseme-nea, trebuie să conţină informaţii relativ la vaccinarea sau altă tratarela care au fost supuse.

Certificatul sanitar – document eliberat de un organ competental ţării exportatoare şi certificând că produsele alimentare şi produseleanimaliere, inclusiv produsele de carne, sunt utile oamenilor pentruconsum, cu indicarea în caz de necesitate a informaţiilor relativ lacontrolul efectuat.

Certificatul fitosanitar – document emis de organul competental ţării exportatoare şi adeverind neinfectarea plantelor, fructelor şi

Page 296: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

296

legumelor şi valabilitatea lor pentru consum, cu oferirea indicaţiilorrelativ la dezinfecţie sau alt tratament la care ele, posibil, să fi fostsupuse. În Moldova acest Certificat se eliberează de cătreInspectoratul Principal de Stat pentru carantina fitosanitară din RM.

Certificatul de carantină – se emite de către organele oficiale decarantină sau de protecţie a plantelor din ţara exportatoare şi certificăprecum că materialele respective nu sunt infectate cu dăunători şi bolişi că ele provin din raioane prospere în sensul de carantină. De obicei,supravegherii de carantină sunt supuse seminţele, bulbii de ceapă,puieţii, materia primă de bumbac, pânza de bumbac, fructele uscate,materia primă de tutun, lână ş.a., care pot fi purtători de dăunători ceprovoacă maladiile plantelor.

În practică controlul veterinar, fitosanitar şi reguli de carantinăfoarte frecvent serveşte ca mijloc de interzicere directă a importuluidin unele ţări a anumitelor mărfuri şi într-un şir de cazuri se foloseştepentru a duce o politică de discriminare relativ la anumite ţări.

Documentele de asigurare – reflectă relaţiile reciproce dintreagentul de asigurare şi asigurat. Rolul agentului de asigurare constă încompensarea pagubelor suportate de asigurat în caz de accident contraplăţii în prima de asigurare. La documentele de asigurare se atribuie:– Poliţa de asigurare – eliberată de agentul de asigurare (compania

de asigurare), document certificând contractul de asigurare şi con-ţinând condiţiile din contractul încheiat în care agentul de asigurarese obligă pentru o plată concretă să compenseze asiguratului(exportatorului/importatorului) pierderile ce ţin de riscuri (cazuride accidente) stipulate în contract.

Poliţa de asigurare se eliberează asiguratului de către compania deasigurare în baza cererilor sale şi documentelor prezentate privindîntreprinderea şi tranzacţia de export (import) şi după plata de către ela primei de asigurare. Totodată, data emiterii şi intrării în vigoare tre-buie să fie mai devreme decât expedierea mărfii.

Poliţele de asigurare sunt de mai multe tipuri şi au diverse denu-miri în dependenţă de ordinea perfectării asigurării şi caracterul riscu-lui. Astfel, pentru poliţa de voiaj, asigurarea obiectului se face pentruo anumită perioadă de timp, pentru poliţa mixtă – atât pentru un anu-mit voiaj, cât şi pentru un anumit termen.

Poliţa de asigurare se perfectează pe formulare cu antet ale com-

Page 297: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

297

paniei de asigurare şi se semnează de agentul de asigurare şi asiguratsau de expeditorul său în portul de expediere a mărfurilor. Ea conţineurmătoarele date de bază: denumirea asiguratorului şi asiguratuluicondiţiile de asigurare, mărimea sumei de asigurare (adică mărimeacompensării plătită de către asigurator în caz de nimicire saudeteriorare a mărfii asigurate), mărimea primei de asigurare, introdusăde către asigurat ca plată pentru asigurare.- Poliţa generală de asigurare – prezintă în sine un contract de

lungă durată între asigurator şi asigurat. În el se arată termenul devalabilitate, volumul şi limitele răspunderii asiguratorului,termenele de plată a primei de asigurare şi alte condiţii şi clauzespeciale.

- Certificatul de asigurare – document eliberat de compania de asi-gurare asiguratului certificând că asigurarea s-a realizat şi că poliţaa fost eliberată. Un astfel de certificat la o încărcătură concretă seutilizează în general în cazul când mărfurile sunt asigurate în con-formitate cu condiţiile poliţei generale de asigurare sau a poliţeinevalutare. La cererea asiguratorului, el poate să fie schimbat pepoliţa de asigurare, deoarece în multe ţări legislaţia recunoaşte încalitate de legislaţie judecătorească doar poliţa de asigurare.

- Declaraţia de asigurare – document utilizat în caz că asiguratulcomunică agentului său de asigurare informaţii amănunţite despreanumite expedieri asupra cărora se extinde contractul de asiguraresau Poliţa generală deschisă, încheiată între Părţi.

- Poliţa de asigurare provizorie – document emis de agentul deasigurare (curtierul de asigurare, agent, broker) pentru a înştiinţaasiguratul despre faptul că instrucţiunile sale de asigurare au fostîndeplinite sau despre adeverirea asigurării executate de către agen-tul de asigurare în folosul asiguratului.

- Documentele de transport – se emit de către transportatorulmărfii întru adeverirea faptului că marfa este recepţionată de elpentru transport. În funcţie de caracterul transportuluiîncărcăturilor, se deosebesc următoarele tipuri de transport:- transportul pe apă (fluvial şi maritim);- pe calea ferată (transportul de cale ferată);- cu autocamioanele;- (transportul aerian (transportul pe calea aerului);- transportul combinat cu utilizarea câtorva feluri de transport. De

Page 298: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

298

exemplu, cu autocamionul şi maritim; cu automobilul, maritimşi pe calea ferată.

Exportatorii/importatorii Republicii Moldova pot să se foloseascăde toate tipurile de transport, deoarece statul este situat în centrulEuropei. Tipul de transport se determină prin capacitatea de a fi eco-nomic. Cel mai ieftin este transportul pe apă, apoi pe calea ferată, cuautocamionul, iar cel mai scump – aerian. Dar pentru furnizarea rapidăa modelelor de marfă la cumpărătorul său, cel mai convenabil este a sefolosi de transportul aerian.

Transportul aerian din Moldova are comunicare directă cu toatecapitalele statelor europene, precum şi cu ţările CSI. Totodată, contro-lul vamal la export se face direct în aeroportul din mun.Chişinău.

Transportul pe apă/naval din Moldova – acesta este fluvial, peDunăre prin portul Reni şi maritim (porturile maritime cele mai apro-piate: Odesa şi Iliciovsk).

Fiecărui tip de transport îi corespunde un anumit fel de borderoude expediţii:

– Conosament (BL), borderou maritim, ordin de ambarco,recipisă de antrepozitare, borderou fluvial la transportările peapă;

– Frahtul (CIM), foaia de expediţie;– Borderou de transportare cu autocamionul (CMR);– Borderou de transport aerian (AWB);– Document de transport universal, document de transport

combinat, document de transport mixt.Conosamentul (BL) – acest document se emite de către armator

expeditorului de mărfuri ca certificare de recepţie a mărfii pentrutransportarea maritimă/oceanică.

Conosamentul îndeplineşte trei funcţii principale:1) adevereşte recepţionarea de către armator (transportator) a

mărfii pentru a o transporta;2) reprezintă un document ordonator de mărfuri;3) certifică încheierea contractului de a transporta marfa pe cale

maritimă/oceanică în care transportatorul se obligă să transportemarfa contra documentelor prezentate.

Îndeplinind prima funcţie, conosamentul prezintă în sine o reci-pisă a armatorului sau a împuternicitului său confirmând că anumitemărfuri în cantitatea şi starea indicată au fost recepţionate pe vas subprotecţia armatorului în scopul transportării. Pe conosament trebuie în

Page 299: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

299

mod obligatoriu să se afle indicaţiile companiei de navigaţie„încărcătură de bord”, „marfa încărcată” sau „marfa recepţionatăpentru expediere”.

A doua funcţie a conosamentului – să-i ofere dreptul posesoruluioriginalului să dispună de marfă, ceea ce îl transformă într-undocument expeditiv de mărfuri. Aceasta înseamnă că doar persoanaindicată în conosament sau dispunând de conosament la prezentatoreste în drept să ceară de la armator eliberarea mărfii notată înconosament şi să dispună de această marfă. Pentru a vinde marfa careeste pe cale de a sosi şi prezentată de conosament, expeditivului demărfuri îi este suficient să vândă sau să cedeze drepturile sale asupraconosamentului.

A treia funcţie a conosamentului – este capacitatea sa de a fi unicadovadă de existenţă a contractului maritim/oceanic de transport dintreexpeditorul de mărfuri şi armator. Această funcţie conosamentul oîndeplineşte la transportarea mărfurilor pe navele liniilor regulate saula livrarea în loturi separate, insuficiente după mărimile lor pentru aocupa tot vasul sau parţial. Însă dacă încărcătura navloseşte întreaganavă, sau parţial, contractul maritim/oceanic de transportare se întoc-meşte ca charter-parte sau charter (engl. – charter partz, fr. – contratd’affretement, germ. - Fraghtvertag). În acest caz, conosamentul înde-plineşte numai primele două funcţii – ca recipisă că a luat în primiremarfa pentru a o transporta şi ca document expeditiv de mărfuri.

Conosamentul conţine informaţii despre denumirea navei şi patro-nul său, tonajul navei, numele porturilor de încărcare şi descărcare,suma frahtului cu indicaţii unde se efectuează plata încărcăturii – înportul de încărcare sau în portul de destinaţie, despre numărulexemplarelor de conosament emise. El se semnează de căpitanul naveisau de agentul vaporului. De obicei, conosamentul prezintă în sine undocument imprimat tipografic în care se introduc datele menţionatemai sus.

Se deosebesc următoarele variante de conosament: nominal, deordin şi la purtător. Conosamentul nominal conţine indicaţiedespre faptul că marfa trebuie să ajungă la destinatarul anume cudenumirea şi adresa indicate. Conosamentul la ordin presupune căexpeditorul de mărfuri poate să transmită drepturile sale persoaneiterţe, girând conosamentul, adică aplicând pe verso semnătura sa şi

Page 300: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

300

ştampila. Un astfel de conosament se aplică în cazurile când plata seefectuează contra prezentării documentelor la bancă. Conosamentulla purtător presupune că marfa se transmite oricărei persoane – caredeţine conosament.

Eliberarea mărfii pe conosament poate să se facă:– conform conosamentului nominal – persoanei pe numele căreia

este emis conosamentul;– conform conosamentului la ordin – persoanei pe numele căreia

este girat conosamentul;– conform conosamentului la purtător – persoanei care va

prezenta conosamentul.În acele cazuri când expeditorul mărfurilor vinde nu tot lotul de

marfă pe conosament, dar numai o parte, sau când lotul de marfă sevinde concomitent câtorva cumpărători, el poate descompune conosa-mentul în câteva părţi şi fiecărui cumpărător să-i elibereze un conosa-ment de participaţie sau un ordin de livrare, prin care fiecare cumpă-rător poate să primească partea de marfă corespunzătoare. Ordinul delivrare, emis de transportator precum şi ordinul de livrare emis dedestinatar şi autorizat de căpitanul navei au caracterul de documentexpeditiv de mărfuri.

O variantă specifică de conosament reprezintă conosamentuldirect sau complet. El confirmă existenţa contractului cu privire latransportare dintr-un loc în altul pe anumite etape dintre care, celpuţin, o etapă prezintă în sine o responsabilitate pentru transportarecertificată în conosamentul complet. Un astfel de conosament se emiteîn cazurile când trebuie de transportat marfa în portul de destinaţie cutransbordarea ei pe altă navă în punctul intermediar. Efectuarea şiplata lucrărilor de transbordare pe linie revin obligaţiunilorarmatorului.

Conosamentele de obicei se întocmesc în trei exemplare cuacelaşi conţinut şi cu aceeaşi dată: un exemplar pentru expeditorulîncărcăturii sau expeditorul său, unul pentru destinatarul încărcăturii şiunul pentru armator. Toate exemplarele conosamentului, alcătuindaşa-numitul set complet, sunt în original şi pe ele se aplică ştampila„original”. În unele cazuri, se notează numărul de ordine aloriginalului – primul, al doilea, al treilea. În conosament, în modobligatoriu, trebuie să se indice numărul de originale întocmite, însădoar unul din originalele conosamentului poate fi document expeditiv

Page 301: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

301

de mărfuri. După livrarea mărfii conform unui original, celelalte îşipierd valabilitatea.

În afară de originale, poate fi emis un număr necesar de copii aleconosamentului, care nu au putere juridică şi, de obicei, are nevoie deele căpitanul navei pentru controlul mărfii încărcate şi descărcate,agenţilor navei, administraţia portului, organele vamale, firma detransport şi expediere etc. Copiile conosamentului au ştampila„copie” sau se imprimă pe hârtie diferită de cea a originalului.Numărul de copii nu intră în numărul de exemplare indicat înconosament.

Conosamentul circulant al transportului combinat – aceasta estedocumentul de transport circulant sau necirculant al transportatorului,în condiţiile căruia partea emitentă a sa îşi asumă responsabilitatepentru încărcătura şi pentru îndeplinirea contractului de transportarenemijlocit înaintea deţinătorului de încărcătură (FIATA). Întrucâtacest document se eliberează de expeditor, el nu reprezintăconosament cu un punct de vedere strict juridic, şi în orice tranzacţie,în care se cere concret eliberarea conosamentului, bunăoară, pentru adeschide acreditiv documentar, un document analog nu poate fiutilizat. El poate fi folosit în cazul când eliberarea acestui documenteste prevăzută.

Recipisa de încărcare pe vas reprezintă o adeverire a armatoru-lui că a luat în primire marfa pentru transportare. Ea este întocmită deajutorul căpitanului ca dovadă că a primit un lot concret la bordulnavei. Recipisa descrie starea exterioară a mărfurilor şi-i permitetransportatorului să emită conosamentul. În ea se reflectă rezultatelecontrolului efectuat de controlorii armatorului la recepţionarea mărfiipentru încărcare şi în timpul descărcării.

Recipisa navigatorului se eliberează expeditorului de încărcăturăcând încă nu este gata conosamentul sau la aranjarea mărfii de-alungul bordului navei (în condiţiile „FAS”). Ea nu constituie undocument expeditiv de mărfuri, de aceea armatorul poate să emităconosamentul fără a insista să-i fie restituită.

Factura maritimă (Conosamentul - factura de linie, facturaoceanică) – document care adevereşte prezenţa contractului detransportare a mărfii pe apă şi luarea în primire sau încărcarea mărfiide către transportator şi în baza căruia transportatorul se obligă să

Page 302: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

302

ducă încărcătura destinatarului acesteia după cum este indicat îndocument. Acest document este analog conosamentului „nominal” saucelui „necirculant”, utilizat în unele ţări, de exemplu, în Canada şi înStatele Unite ale Americii.

Recipisa de antrepozitare se emite de către administraţia portu-lui de adeverire a recepţionării mărfii pentru expedierea şi aranjarea îndepozitul portului.

Conosamentul fluvial – document de transport eliberat de cătretransportator expeditorului de marfă, transportată pe râu, careconfirmă luarea în primire a încărcăturii pentru a o transporta şi care îlobligă pe transportator să transmită încărcătura destinatarului ei înportul de destinaţie.

La transportarea pe căile acvatice interne poate fi folosit, de ase-menea, conosamentul – documentul de transport circulant emis penumele unei anumite persoane, ordin sau a prezentatorului, semnat detransportator şi transmis expeditorului după ce a primit încărcătura.

Frahtul (factura de cale ferată, CIM) sau factura de comunicareinternaţională şi copia sa (duplicat) reprezintă documentele de trans-portare a încărcăturilor pe liniile ferate internaţionale. Factura este oîntocmire documentară a contractului de transportare dintre expeditorşi administraţia căii ferate. În practica comerţului internaţional, se uti-lizează pe larg forma de factură elaborată de Convenţia InternaţionalăCIT (Convenţia Internaţională de Transport, din 1984 numită COTIF– Convenţia cu privire la transportarea încărcăturilor internaţionale),precum şi Acordul privind comunicarea internaţională de transport(ACIT). Informaţiile principale conţinute de factură reprezintă denu-mirile staţiilor de destinaţie ale staţiilor de frontieră, denumireaîncărcăturii, plata pentru transportare, preţul declarat al încărcăturii.Textul frahtului se imprimă pe formulare standard, de obicei în douălimbi.

Frahtul se emite de către expeditorul încărcăturii sau de expedito-rul său pe numele destinatarului de marfă. Transportatorul contrasem-nează contractul de transportare aplicând ştampila pe fraht şi pe dupli-catul care rămâne la expeditorul încărcăturii. Frahtul însoţeşte încărcă-tura. La fiecare fraht se anexează documentaţia expeditivă de mărfuri:specificarea expedierii, invoice; lista obiectelor ambalate; certificatulde calitate; certificatele de provenienţă, veterinar, fitosanitar, de cores-

Page 303: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

303

pundere; etc.Foaia de parcurs constituie un document de transport de

evidenţă în transportările pe linii ferate, se întocmeşte pentru fiecarefactură şi însoţeşte încărcătura pe tot traseul ce-l urmează.

Factura de transport rutier (automobilistic) sau factura detransport automobilistic internaţional dintre expeditorul de mărfurişi transportatorul de mărfuri se adevereşte prin luarea în primire aîncărcăturii de către cel din urmă. Acest document a fost adoptat deConvenţia internaţională de transport rutier (CMR) în 1956, elaboratăîn cadrul Comitetului de transport intern CEE ONU. Aceastăconvenţie determină mecanismul de drept şi uniformizează condiţiilecontractului de transport internaţional rutier al încărcăturilor,contribuind la o încheiere mult mai raţională şi mai eficientă.

Documentul se referă la încărcăturile expediate contrarecompensă şi dacă expeditorul sau destinatarul se află în ţări diferiteiar una dintre ele trebuie să fie Parte la Convenţia CMR.

Republica Moldova s-a aliat la Convenţia CMR la 26 noiembrie1993.

Factura CMR prezintă în sine un formular din 12 pagini cu rubricilibere, tipărite pe hârtie autocopiatoare, adică la întocmireaînscrierilor, ele se înscriu fără a utiliza indigou. Ea se întocmeşte în numai puţin de 7 exemplare (pagini): primul – expeditorului, al doilea –destinatarului, al treilea – transportatorului, al patrulea – pentru plăţi,iar toate celelalte – pentru devamare, tranzitarea frontierelor etc.; latransportarea partidelor mici de încărcături, la factura CMR seanexează manifestul de transport (descrierea fiecărui tip de marfă,cantitatea sa, locul destinaţiei fiecărei mărfi). Factura CMR seîntocmeşte pentru fiecare tip de marfă, pentru fiecare partidă şi pentruîntreaga încărcătură.

Pentru simplificarea transportului internaţional, în general, şi atransportului rutier în special, a fost adoptată Convenţia EconomicăEuropeană ONU în 1975, Convenţia TIR care se practică nu doar înEuropa, dar şi în Orientul Apropiat, precum şi în Africa şi AmericaLatină. Moldova a devenit Parte a acestei Convenţii din 1994.Sistemul internaţional al tranzitului vamal permite să se minimalizezecerinţele înaintate de legislaţiile naţionale faţă de încărcăturiletransportate. Spre exemplu, să se evite controlul fizic al încărcăturii în

Page 304: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

304

ţările de tranzit şi să se reducă acest control doar la verificareaştampilei, plombelor şi stării exterioare a secţiilor cu încărcătură sau acontainerului, precum şi eliberarea de plată sau de depozitare a taxelorde import sau de export şi alte colectări vamale intermediare etc. (cumar fi aplicarea garanţiilor naţionale şi evidenţa documentelor naţionalespeciale).

Prin urmare, reducând obstacolele de livrare a mărfurilor dinpartea organelor vamale, sistemul dat asigură micşorarea cheltuielilorde transport şi dezvoltarea comerţului internaţional.

Operaţiunile de transport internaţional se realizează în baza docu-mentului de transport – Carnetul TIR. Acest document conţine unnumăr par de foi detaşabile şi chitanţe (intrare, ieşire din ţară) înnumărul de hotare necesare a fi tranzitate până la destinaţie.[HOTĂRÎRE Nr. 1086 din 25.11.1997 pentru aprobarea Regulamen-tului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ latransportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR(Convenţia TIR, 1975) Publicat : 05.12.1997 în Monitorul Oficial Nr.86-87, art Nr: 879 modificat HG306 din 21.05.12, MO99-102/25.05.12 art.346]. În statul nostru, dreptul de eliberare a acestui document îldeţine Asociaţia de transport rutier internaţional din RepublicaMoldova „AITA”.

Factura de transport aerian – document eliberat de expeditorsau din numele său şi certificând prezenţa înţelegerii dintre expeditorşi transportator (transportatori) privind transportarea încărcăturilor peliniile aeriene ale transportatorului (transportatorilor). Factura aviaticăse îndeplineşte de către expeditor în trei exemplare originale şi seoferă transportatorului odată cu marfa. Primul exemplar are notarea„pentru transportator” şi se semnează de către expeditor; al doileaexemplar are însemnarea „pentru destinatar” şi îl semneazăexpeditorul şi transportatorul şi urmează cu mărfurile; al treileaexemplar îl semnează transportatorul şi se întoarce expeditorului dupăce a luat în primire marfa. În factură se indică denumirea aeroportuluide expediere şi a celui de destinaţie, documentele anexate la factură,valoarea declarată a mărfii, suma plăţii pentru transport, dataîntocmirii facturii etc.

Factura aviatică nu reprezintă o factură de expediere, nici undocument adiţional. Ea reprezintă doar un argument al încheierii

Page 305: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

305

contractului de transportare, de luare în primire a mărfurilor pentrutransport şi condiţiile de transport. Foarte frecvent factura avia esteutilizată ca declaraţie vamală, ea conţinând descrierea amănunţită amărfurilor.

Documentul universal de transport – confirmă prezenţacontractului de transport pentru orice tip de transport sau a câtorvatipuri de transport pe teritoriul unei sau a câteva ţări în corespunderecu orice convenţie internaţională aplicabilă, sau în conformitate culegislaţiile naţionale, şi în corespundere cu condiţiile de transport încare fiecare transportator realizează transportarea încărcăturii fixate îndocument.

Documentul de transport mixt – adevereşte prezenţa contractu-lui de transport mixt, primirea încărcăturii de către operatorul transpo-rtului mixt aflată în gestiunea sa, precum şi obligaţiunea de transportal mărfii în corespundere cu condiţiile contractului (Convenţia trans-portului internaţional mixt al încărcăturilor).

În afară de aceste facturi internaţionale ce servesc la transportulmărfii, se folosesc, de asemenea, astfel de documente: recipisa de pri-mire a mărfii pentru livrare; scrisoare de garanţie; cerere de transportal mărfii; confirmare de frahtare a tonajului; cont de frahtare; adeve-rinţă de transport de expediţie; aviz despre apariţia piedicilor înlivrarea încărcăturii; aviz de sosire a mărfii.

Recipisa de primire a încărcăturii pentru livrare – documenteliberat de transportator sau de agentul transportatorului adeverind pri-mirea încărcăturii indicate pentru transport şi care îi permite transpor-tatorului să emită document de transport.

Scrisoare de garanţie – document eliberat de către destinatarulmărfii sau de banca sa ce confirmă că transportatorul poartărăspundere pentru toate consecinţele care pot apărea din cauzaneîntocmirii corecte a documentului de transport.

Cererea-ordin de expediere – dispoziţie de expediere sau delivrare a mărfii.

Confirmare de navlosire a tonajului – document eliberat detransportator întru confirmare că pentru partida dată este rezervat loculîntr-un oarecare mijloc de transport.

Factura de fraht – document eliberat de operatorul de transportşi în care se indică taxele de fraht şi cheltuielile pentru transport, pre-

Page 306: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

306

cum şi condiţiile de plată.Adeverinţa de expediţie privind transportul, eliberată de

Uniunea internaţională de expediţii (FIATA), prezintă documentulcirculant, eliberat de expeditor întru confirmarea că îşi asumăresponsabilitatea pentru transportarea şi livrarea partidei concrete demărfuri deţinătorului acestui document în corespundere cuinstrucţiunile expeditorului.

Manifestul de transport – document cu lista mărfurilor transpor-tate cu un oarecare mijloc de transport sau unitate de transport. În ma-nifestul de transport se indică datele comerciale ale mărfii, aşaprecum: numărul de documente de transport, denumirile expeditoruluişi destinatarului, marcajul, numărul şi tipul de locuri de încărcătură,precum şi descrierea şi cantitatea de marfă.

Manifestul de fraht – document care conţine informaţia similarăcă şi manifestul de fraht, precum şi datele suplimentare, ce ţin de plataîncasată la transportare, cheltuieli etc.

Manifestul de container (lista unităţilor de încărcătură ambalate)– document prin care se enumeră conţinutul unor containere concrete,sau al altor unităţi de transport. El este pregătit de partea responsabilăde încărcarea acestor mărfuri în container sau în unitatea de transport.

Aviz despre apariţia obstacolelor în livrarea încărcăturii –cerinţa transportatorului pentru expeditor sau în caz de necesitatepentru destinatar de a obţine instrucţiuni relativ la faptul ce trebuie săîntreprindă când apar obstacole ce ţin de livrarea partidei de mărfuri,iar în documentul de transport nu există instrucţiunile expeditoruluirelativ la restituirea mărfii.

Aviz despre livrare (a mărfii) – înştiinţare în formă scrisă expe-diată de către transportator expeditorului la rugămintea acestuia pentrua-i comunica data reală de livrare a mărfii.

Aviz despre sosirea (încărcăturii) – înştiinţarea de către trans-portator a destinatarului în formă scrisă, prin telefon sau prin interme-diul altor mijloace (scrisoare recomandată, telex, telegramă, Internet)anunţând că partida încredinţată lui soseşte şi în curând va ajunge lalocul de destinaţie.

Documentele de expediţie şi transport – se întocmesc de expor-tator la îndeplinirea diverselor genuri de operaţiuni: de expediere, deprelucrare a mărfii, depozitare, organizarea transportului, inclusiv

Page 307: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

307

transportarea mărfii, păstrarea şi ambalarea, oferirea locurilor deîncărcătură, controlul ambalajului şi marcajul, perfectareadocumentelor necesare (de transport, vamale, de asigurare, dedepozitare) etc.

Dispoziţia expeditorului la îndeplinirea de anumite operaţiuni seîntocmeşte într-un document special care este denumit în mod diferit:dispoziţie de transport sau instrucţiune de transport.

Dispoziţia de încărcare – document, care în dependenţă de con-diţiile de livrare, se eliberează de către expeditor sau de destinatar, deobicei, pe formularul firmei de expediere şi transport şi conţine listaoperaţiunilor încredinţate expeditorului şi instrucţiuni amănunţitepentru realizarea lor. Dispoziţia de încărcare conţine următoareleinformaţii:

– denumirea şi adresa expeditorului cu indicarea dacă el este pro-ducătorul sau nu;

– data comenzii cu indicaţia cum a fost întocmită comanda, pre-cum şi data exactă de livrare;

– tipul de ambalaj sau indicaţii pentru executarea împachetării;– ordinea de întocmire a conosamentului, a facturii de fraht sau a

facturii avia;– necesitatea de asigurare a mărfii şi la prezenţa acesteia –

mărimea sumei de asigurare;– în condiţiile când destinatarul deschide acreditiv în folosul

expeditorului, căruia i se transmite copia acreditivului cuindicarea tuturor datelor necesare pentru încărcarea corectă amărfii;

– condiţiile de livrare cu indicarea cheltuielilor de livrare a mărfiide care trebuie să răspundă vânzătorul şi de care cumpărătorul.

La dispoziţia de încărcare de obicei se anexează copiile conturilorde marfă.

Instrucţiunile de expediere – document eliberat şi conţinândinstrucţiuni relativ la măsurile care trebuie să fie luate pentruexpedierea mărfurilor indicate în el.

Înştiinţarea de către expeditor a agentului importatorului –document trimis de expeditorul exportatorului agentuluiimportatorului şi comunicând expedierea încărcăturilor indicate în el.

Înştiinţarea de către expeditor a exportatorului – documentîndreptat de expeditor exportatorului comunicând despre măsurile

Page 308: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

308

luate întru îndeplinirea instrucţiunilor de expediţii asumate.Contul expeditorului – cont eliberat de expeditor cu indicarea

serviciilor acordate şi valoarea lor şi cu cerinţa de a plăti.Adeverinţa de expediţie despre primirea mărfurilor (FIATA)

– document necirculant, eliberat de expeditor în scopul de a confirmacă el şi-a asumat răspunderea pentru un lot concret de mărfuri existândinstrucţiunile neretractabile s-o expedieze destinatarului indicat în do-cument sau s-o păstreze în dispunerea sa.

Aviz de expediere – document eliberat de expeditorul mărfii sauagentul transportatorului pentru operatorul transporturilor mixte, auto-rităţilor terminalului sau altui destinatar ce conţine informaţii despreîncărcăturile de export, propuse pentru expediere şi incluzând recipi-sele necesare şi cererile de responsabilitate (la utilizarea documentuluiîn multe scopuri la transportul mărfii).

Recipisa de depozit a expeditorului – document eliberat deexpeditor în calitate de administrator al depozitului prin care seconfirmă luarea în primire a mărfii depozitate şi indică condiţiile depăstrare a mărfii în depozit şi predarea ei sau conţine o referinţă laaceste condiţii. Documentul include dispoziţii minuţioase relativ ladrepturile deţinătorului acestui document, obţinute prin transmisiuneasemnăturii, transmiterea dreptului de proprietate etc.

Recipisa de primire a mărfii (bon de depozit) – document eli-berat de port, depozit/doc sau de operatorul terminalului care confirmăprimirea la păstrare a mărfurilor nominalizate în el în condiţiile arătateîn document sau în condiţiile în care se fac referinţe în acesta(termenul de păstrare, plata). Acest document certifică că mărfurileprimite pentru păstrare sunt înregistrate în cartea depozitului şi pot fipredate fie însuşi proprietarului, fie persoanei indicate în semnătura detransmitere.

Chitanţa de depozitare a mărfii – se eliberează de către proprie-tarul depozitului proprietarului de marfă ca certificare în primireamărfii pentru păstrare. De altfel, spre deosebire de Chitanţa de depozit,Chitanţa de depozitare a mărfii constă din două părţi separate una dealta:

– adeverinţa de depozit şi– varianta de depozit – document certificând primirea mărfii eli-

berat de administratorul depozitului persoanei care a depozitatmarfa cu indicarea denumirilor de materiale depozitate, utilizat

Page 309: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

309

în calitate de certificare a gajului.Varianta poate fi folosită pentru obţinerea creditului la bancă sub

gajul de marfă depozitată. În acest caz, pe variantă se notează mărimeasumei eliberate, termenul de rambursare a creditului, precum şisemnătura de transmitere pe numele creditorului.

Deţinătorul variantei are dreptul de gaj asupra mărfii în mărimeasumei eliberate. La rambursarea creditului, varianta se transmite deţi-nătorului adeverinţei de depozit. Pentru a primi de la întreprinderea dedepozitare marfa, trebuie să fie prezentate concomitent varianta (ade-verinţa de gaj) şi adeverinţa de depozit. Varianta reprezintă documen-tul expeditiv de marfă, cu transmiterea sa trece şi dreptul de proprie-tate asupra mărfii. Varianta se foloseşte pe larg în operaţiunile practi-cate la bursele de mărfuri internaţionale.

Ordinul de eliberare a mărfii – document care se eliberează dePartea care dispune de dreptul de a da dispoziţii de eliberare amărfurilor indicate în el destinatarului şi se transmite depozitarului demărfuri.

Ordinul de prelucrare a mărfurilor – document eliberat deorganizaţia care se ocupă de prelucrarea încărcăturii (autorităţileportului, operatorul terminalului etc.), pentru transport sau alteprelucrări ale încărcăturilor, pentru care poartă răspundere.

Permis la expedierea mărfii – document care dă dreptul laexportul mărfurilor indicate în el din teritoriul supravegheat al portuluisau din punctul final.

Documentele pentru colectările în port – documente, în care seindică costul serviciilor acordate, păstrarea şi prelucrareaîncărcăturilor, plata pentru reţinerea navei şi alte colectări de laproprietarul mărfurilor indicate în ele.

Documentele de achitare pentru operaţiunile bancare includ:1. la convertirea valutei:– Cererea de procurare a valutei străine. Acest document se

întocmeşte de importator pentru schimbul valutei naţionale pe valutăstrăină pentru realizarea decontărilor necesare. Spre exemplu, pentruachitarea contractului internaţional, firma are nevoie de dolari SUA,iar pe contul ei are lei moldoveneşti. În acest caz, se îndeplineşteCererea şi se prezintă la bancă, adică la acea bancă unde are deschiscontul curent sau în alta, unde este mai convenabil cursul valutar.Banca schimbă leii pe dolari, mai bine zis cumpără dolari pe lei la

Page 310: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

310

preţul respectiv al cursului valutar. În acest caz, banca decontează dincontul curent suma în lei indicată în Cerere şi înscrie, potrivit cursuluivalutar, suma în dolari în contul valutar al firmei. Apoi suma dată dedolari va fi îndreptată în contul de achitare a sus-numitului contract.

Comanda de vânzare a valutei străine. În baza acestui docu-ment prezentat băncii, se realizează schimbul (vânzarea) valuteistrăine pe valută naţională la cursul valutar. De exemplu, compania aprimit venitul de export al mărfurilor – 50 mii de euro, iar ei pentruplăţile în teritoriul Republicii Moldova (plata obligaţiunilor fiscale,furnizorilor, pentru salariu etc.) îi sunt necesari lei moldoveneşti învaloare de 130 000. Cursul valutar alcătuieşte 1 euro =13,8514 lei.Prin urmare, compania dată trebuie să prezinte la bancă Comanda devânzare a 10.000 euro, care poate fi decontată din contul valutar şiînscrisă în contul curent al acestei companii – suma de 138.514 lei(10.000x13,8514).

2) la achitarea în numerar:– Ordin de vânzare a numerarului (inclusiv valuta străină)26 –

acest document tipic al băncii care se îndeplineşte de deponentul (im-portatorul sau persoana sa de încredere, care dispun de procură vizatăpe teritoriul ţării importatorului, precum şi declaraţia vamală privindimportul acestei valute) mijloacelor băneşti pentru exportul de măr-furi27 şi destinat pentru înregistrarea sumei în contul curentcorespunzător28 al exportatorului.

– Dispoziţie de a primi valută în numerar – document bancarcompletat de proprietarul contului valutar şi destinat pentru a primivaluta străină în numerar pentru achitarea cheltuielilor de voiaj, chel-tuielilor vamale şi de transport ce ţin de deplasare.

3) la achitări prin virament:– Dispoziţia de plată prin transfer de valută străină la achi-

tări prin virament – acest document prin care clientul dă dispoziţiebăncii sale să achite o anumită sumă indicată în valută Părţii nomina-

26 În conformitate cu Regulamentul de reglementare valutară pe teritoriul RepubliciiMoldova, achitarea operaţiunilor de export-import se poate realiza atât în valută naţio-nală (lei moldoveneşti), cât şi străină.27 Regulamentul de reglementare vamală pe teritoriul Republicii Moldova pe importnu admite plăţile în numerar28 Dacă lei moldoveneşti – atunci pe contul curent în lei, iar dacă în valută străină – pecontul curent în valută străină sau contul valutar.

Page 311: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

311

lizate care se află în altă ţară.– Dispoziţia de incaso la plăţile incaso – acest document care

se eliberează de exportator după expedierea mărfii şi dă dispoziţiebăncii sale să încaseze suma de bani de la importator sau acceptulcambiei. Acest document conţine toate informaţiile ce ţin debeneficiar (exportator) şi plătitor (importator): denumirea, adresa,numărul conturilor curente, băncile care îi deservesc, modalitatea detransfer al banilor (telegraf, SWIFT), nomenclatorul documentelorcomerciale şi financiare, în baza cărora poate fi primită plata sauacceptul.

– Ordinul – document bancar, completat de specialiştii băncii,şi destinat pentru înregistrarea şi decontarea sumei depline sau parţialedin contul clientului.

– Avizul (avizo) de plată incaso – document prin intermediulcăruia banca anunţă despre plata efectuată prin incaso.

– Cerere (dispoziţie) de deschidere a acreditivului documen-tar – document prin intermediul căruia importatorul îi încredinţeazăbăncii să-i deschidă acreditiv documentar în condiţiile indicate în acestdocument.

– Înştiinţare (comunicare) despre deschiderea acreditivuluidocumentar – document prin care banca importatorului (banca emi-tentă a acreditivului documentar) comunică băncii exportatoruluidespre deschiderea acreditivului documentar.

– Acreditivul documentar – document prin care bancaconfirmă că a deschis acreditivul documentar prin care beneficiarultrebuie să primească plata sau acceptul tratei în corespundere cuanumite condiţii la prezentarea documentelor comerciale determinate,precum şi a tratelor dacă a fost stipulat în document.

– Aviz de deschidere a acreditivului documentar – documentprin intermediul căruia banca exportator comunică exportatoruluidespre primirea acreditivului documentar adresat lui.

– Scrisoarea de utilizare a acreditivului documentar – docu-ment întocmit de exportator pentru a primi plata sau acceptul pe acre-ditiv la care se anexează documentele comerciale şi financiare, enu-merate în acest document şi corespund condiţiilor contractuale.

– Înştiinţarea despre primirea documentelor spre plată peacreditivul documentar. Document prin intermediul căruia bancaanunţă importatorului despre primirea documentelor spre plată pe

Page 312: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

312

acreditivul documentar.– Înştiinţarea (avizo) de plată pe acreditiv documentar – do-

cument prin intermediul căruia banca anunţă despre plata peacreditivul documentar.

– Comanda de garanţie bancară – document prin intermediulcăruia clientul cere băncii sale să dea garanţie în folosul Părţii numite,care se află în altă ţară, cu indicarea sumei şi plăţii valutare, precum şicondiţiilor concrete ale garanţiei.

– Garanţia bancară – document conform căruia banca seobligă să achite suma limitată de bani Părţii nominalizate în condiţiileindicate în el.

– Înştiinţarea de transfer de acreditiv documentar – docu-ment prin intermediul căruia banca anunţă că acreditivul documentar(parte din el) se virează sau a fost virat în folosul celui de al doileabeneficiar.

– Înştiinţare despre modificarea acreditivului documentar –document prin intermediul căruia banca înştiinţează despreschimbarea condiţiilor acreditivului documentar.

– Comanda de cambie bancară – comandă prin care clientulcere băncii sale să-i emită cambie bancară (cambie simplă sau detransfer, adică trata), şi în care se indică suma şi valuta cambiei,persoana ce va încasa plata, precum şi data, locul (ţara, banca) deplată.

– Trata bancară – trata eliberată în folosul terţei părţi, sau obancă alteia, sau unei reprezentanţe bancare centrale (sau invers) saupentru alt oficiu al aceleiaşi bănci. În ambele cazuri, trata trebuie săcorespundă specificărilor, prevăzute pentru cecuri în ţară, unde trebuiasă fie plătită.

– Cambia de transfer – document eliberat şi semnat în cores-pundere cu legislaţia în vigoare, incluzând cerinţa indiscutabilă adre-sată de o persoană altei persoane, despre plata contra documentului lacerere, sau la data indicată sau la altă dată, stabilită anume îndocument, o anumită sumă de bani indicată persoanei în document saula dispunerea sa sau a prezentatorului.

– Cambia simplă – document eliberat şi semnat în conformitatecu legislaţia aplicabilă, care conţine obligaţiunea necondiţionată aemitentului cambiei de a plăti o anumită sumă de bani beneficiaruluisau din ordinul său la cerere sau la o dată stabilită exact contra prezen-

Page 313: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

313

tării documentului însuşi.Documentele vamale. Aceste documente sunt necesare pentru

perfectarea tranzitării mărfurilor peste frontiera vamală. La aceste do-cumente se referă declaraţia vamală şi documentele comercialeanexate la ea care au fost analizate mai sus, precum şi licenţele deimport-export, în caz că marfa exportată/importată este licenţiată.

Declaraţia vamală – este cererea gestionarului mărfii prezentatela vamă pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la importul sauexportul mărfii. Prin urmare, Declaraţia vamală reprezintă undocument juridic prin intermediul căruia declarantul:

a) cere regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reex-port etc.);

b) se obligă să îndeplinească cerinţele care i se impun prin cerere;c) regimul vamal (plata vamală când se solicită importul);d) oferă informaţia necesară pentru a lua măsuri şi a aplica

dispoziţii;e) realizarea obligaţiunilor fiscale, controlului comercial extern şi

a statisticii.Declaraţia vamală conţine lista de rechizite stabilite, precum şi

numărul documentelor încărcăturii prin care a fost primită marfa înportul vamal; denumirea navei cu care a fost adusă marfa; denumireatarifului mărfii sau referinţa la articolul respectiv al tarifului vamal;preţul şi valoarea lotului de marfă. Se indică, de asemenea, nomencla-torul documentelor anexate la ea (contul comercial, certificatele: decalitate, de origine etc.).

Declaraţiile vamale este necesar a fi îndeplinite în scris, în limbaoficială, pe formularul declaraţiei, conform modelului oficial. Copiiletrebuie să fie tipărite sau să fie primite prin utilizarea proceselor meca-nografice sau automatizate.

Declaraţia vamală conţine declaraţia principală (de bază) şi foisuplimentare. Foile suplimentare se întocmesc atunci când declaraţiaconţine multe denumiri de mărfuri incluse în diferite dispoziţiitarifare. Declaraţia se întocmeşte în 6 exemplare dintre care:

– exemplarul 1 – rămâne la vamă, unde se prezintă marfa;– exemplarul 2 – se transmite în centrul informaţional specializat

pentru realizarea statisticii vamale;– exemplarul 3 – rămâne în vama emitentă;– exemplarul 4 – în caz de export şi tranzit însoţeşte marfa până la

Page 314: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

314

locul trecerii frontierei vamale, în caz de import rămâne la vamaemitentă;

– exemplarul 5 – rămâne la exportator/importator;– exemplarul 6 – rămâne la declarant.

Declaraţia vamală trebuie să fie întocmită şi prezentată îninstituţia vamală de către declarant. Originalitatea declaraţiei seconfirmă în mod obligatoriu prin semnătura declarantului. Originalulsemnăturii declarantului trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei,care rămâne în instituţia vamală şi care se reproduce prin duplicare încelelalte exemplare ale declaraţiei.

Declaraţia vamală se avizează prin ştampila de înregistrare şi con-ţine numărul şi data de înregistrare.

Ştampila se aplică, de asemenea, pe documentele care prezintămodele la declaraţia vamală (factura, certificatul de origine etc.).

Înregistrarea oferă următorul rezultat:– autenticitatea declaraţiei vamale vizată de serviciul vamal;– stabilirea relaţiilor juridice dintre declarant şi serviciul vamal;– determinarea momentului de luare sub control; calcularea colec-

tărilor şi a plăţilor încasate care acţionează în momentul înregis-trării declaraţiei vamale;

– aplicarea interdicţiei şi altor măsuri care rezultă din legislaţia învigoare;

– realizarea evidenţei statistice a exportului şi importului.La exportul mărfii, controlul fizic se efectuează în prezenţa

inspectoratului vamal care verifică marfa şi plombează transportul.Din acest moment, această marfă se află sub controlul vamal până laieşirea de pe teritoriul republicii.

La importul mărfii, controlul fizic se face după sosirea mărfii lalocul de destinaţie pentru declaraţie. Agentul este obligat din atare mo-ment să întocmească declaraţia vamală şi s-o înregistreze.

Unele ţări admit declaraţia temporară sau prealabilă aimportatorului sau a exportatorului.

Importatorul prezintă declaraţia în prealabil în acel caz când înmomentul sosirii încărcăturii la vamă nu conţine informaţii exactedespre ea. După descărcarea mărfii şi controlul acesteia importatorulprezintă declaraţia în mod obişnuit. Exportatorul prezintă declaraţiaprealabilă la vânzarea mărfurilor din depozit, livrarea mărfurilor detranzit, relativ la care se prevăd rambursări la taxele vamale plătiteanterior, mărfurilor care cad sub influenţa diverselor genuri de

Page 315: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

315

restricţii etc. Declaraţia vamală poate avea câteva forme, îndependenţă de faptul dacă marfa este supusă impozitării sau nu.

Licenţele de export şi import – documentele care se elibereazăde organele de stat speciale (de licenţiere) la prezenţa în ţara de exportşi de import a controlului asupra importului şi exportului acestorvarietăţi de mărfuri.

În Republica Moldova eliberarea licenţelor se face în conformi-tate cu legislaţia RM „Cu privire la licenţierea unor tipuri de activităţi”care determină bazele juridice de organizare şi economice, de licen-ţiere a anumitelor tipuri de activitate.

Licenţele de export-import se eliberează în baza cererilor exporta-torului sau importatorului prezentate organului abilitat în eliberarealicenţelor în ţara sa. Această cerere se întocmeşte pe un formular spe-cial, de obicei în două exemplare: anume cererea şi licenţa. Cererea seînaintează pentru un anumit termen până la presupusa încărcare sauprimire a mărfii. Dacă licenţa este oferită, pe versoul cererii se aplicăştampila instanţei de emitere a licenţei şi ea se restituie declarantului.

În licenţă se indică unde se exportă sau unde se importă marfa,preţul FOB (portul ţării exportatoare) sau DAF (punctul negociat dedestinaţie la hotarul ţării exportatoare), la import valoarea mărfurilorcalculată în preţuri CIF(portul ţării importatoare) sau CIP (punctulnegociat de destinaţie la hotarul ţării importatoare) la fiecare poziţie,termenul de pregătire a mărfii spre livrare sau termenul sosirii sale.Licenţa se oferă pe termenul stabilit, la expirarea căruia dacă nu sefoloseşte îşi pierde valabilitatea.

Cererea de eliberare a licenţei de export – se face pentru obţi-nerea permisiunii de a exporta mărfuri de o valoare anumită în punctulde destinaţie indicat.

Licenţa de export – document conţinând permisiunea de exportîn decursul unei anumite perioade de timp.

Cererea la eliberarea licenţei de import – document prin carepartea interesată cere organului competent să-i permită importul mărfiicare necesită, potrivit restricţiilor la import, licenţă şi se descrie minu-ţios tipul de mărfuri, originea lor, preţul, calitatea etc.

Licenţa de import – document eliberat de organul competent încorespundere cu regulile existente în privinţa importului înconformitate cu care partea indicată obţine permisiunea de a importacantitatea de marfă în decursul unei perioade de timp, în condiţiile

Page 316: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

316

negociate în acest document.Declaraţia controlului vamal (export) – document completat de

exportatorul vânzător cu ajutorul căruia organul competent poate con-trola transferul în ţară în suma valutei străine primită în urma tranzac-ţiei comerciale, conform condiţiilor de plată şi regulilor în vigoare alecontrolului valutar. Acest document se foloseşte doar în statele CSI şieste intern.

Declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti. Ea estecompusă din două părţi: prima include denumirea exportatorului şi aimportatorului, marfa, suma, plata valutară şi o îndeplineşteexportatorul, a doua – reflectă rechizitele bancare şi se întocmeşte debanca comercială în care se află contul valutar al exportatorului.

Termenul de valabilitate al Declaraţiei de repartizare a mijloace-lor băneşti – 30 de zile din ziua emiterii, de aceea ea poate ficompletată în prealabil. Ea se întocmeşte în trei exemplare:exemplarul 1 rămâne la banca comercială; exemplul 2 – la organelevamale; exemplarul 3 – la exportator.

Declaraţia controlului valutar (import) – completată de impor-tator/ cumpărător, document care reprezintă pentru organelecompetente un mijloc de control al tranzacţiei comerciale pentru carea fost eliberată valuta străină în corespundere cu condiţiile de plată şiregulile controlului valutar. Ca şi Declaraţia de repatriere amijloacelor băneşti, se foloseşte numai în ţările CSI şi se numeşteCartea de plată. Se completează de către importator la transportulvalutei peste hotare, independent de faptul dacă a fost primită marfasau acesta este avansul. În primul caz, banca cere ca să fie completatăpentru întocmirea bilanţului de plăţi al statului.

Declaraţia de impunere (impozit pe valoarea adăugată) – docu-ment în care importatorul indică datele necesare organului abilitatpentru perceperea impozitului pe valoarea adăugată.

Declaraţia de transport – termen general (uneori documentul senumeşte declaraţia de fraht), ce înseamnă documentele conţinânddatele necesare pentru vama relativ la încărcătura (fraht) transportatăcu mijloacele de transport comerciale. Declaraţia de transport estealcătuită după modelul adoptat în Convenţia de asistenţă a navigaţieimaritime (Londra, 1965) în calitate de document de bază ce conţineinformaţia cu privire la marfa solicitată de organele de stat la sosirea

Page 317: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

317

navei.Declaraţia despre mărfurile de consum intern – document ce

conţine informaţia despre mărfuri în scopul de control vamal al impor-tului.

Declaraţia despre eliberarea vamală imediată – document eli-berat de importator în care organele vamale anunţă despre faptul cămarfa este descărcată din mijlocul de transport care importă marfa înîncăperea importatorului conform regulamentului aprobat de organelevamale privind eliberarea imediată sau care conţine cererea de a per-mite să se efectueze acţiunile indicate.

Avizul vamal privind livrarea (disponibilizarea vamală) –document conform căruia organele vamale eliberează marfa de lavamă şi o prezintă la dispunerea părţii interesate.

Declaraţia privind încărcăturile periculoase – document emisde destinatarul mărfii în conformitate cu convenţiile aplicabile sauregulamentele în care se descriu mărfurile şi materialele periculoase şiconţine cererea privind ambalarea şi dotarea cu etichete în corespun-dere cu dispoziţiile respective ale convenţiilor.

Factura consulară – document pregătit de exportator în ţara sa şiprezentat la reprezentanţa ţării importatoare pentru confirmare contraplată consulară şi apoi prezentat de importator în legătură cu importulmărfii arătate în cont. Factura consulară, sau invoice consular, poate fiîntocmită de consulul ţării importatorului (ţara de destinaţie a mărfii),aflată pe teritoriul ţării exportatoare pentru adeverirea preţului mărfiişi valorii întregului lot de mărfuri. În majoritatea ţărilor, facturile con-sulare se întocmesc pe formulare confirmate de exportatori şi autori-zate de consulul ţării importatoare.

Prezentarea facturii consulare este obligatorie în acele ţări undemărfurile de import sunt impozitate cu taxe advalorice (de pe preţulmărfii).

Adeverinţa privind denumirile regionale – adeverinţă întocmităîn corespundere cu regulile stabilite de organele puterii sau de organulabilitat şi certificând că denumirea mărfii date este respectiv celeiacceptate în această regiune (de exemplu, Champagne, Portwein,caşcaval).

Cerere de adeverinţă de control al calităţii mărfii – documentîndreptat organului competent de partea cointeresată cu cererea de a-i

Page 318: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

318

elibera adeverinţă de control al calităţii mărfurilor în corespundere custandardele naţionale şi internaţionale sau conform legislaţiei ţăriiimportatoare sau condiţiilor stipulate în contract.

Adeverinţa de control al calităţii mărfurilor – document emisde organul competent confirmând calitatea mărfurilor descrise în ea înconformitate cu standardele naţionale şi internaţionale sau cucondiţiile contractului.

Cererea de adeverinţă de control – document prezentat organu-lui competent de partea care solicită eliberarea adeverinţei de controlîn corespundere cu standardele naţionale şi internaţionale, sauconform legislaţiei ţării unde este necesară prezenţa acestui document,sau dacă aşa e stipulat în contract.

Adeverinţă de control – document emis de organul competentconfirmând că mărfurile descrise în el au fost supuse controlului încorespundere cu standardele naţionale şi internaţionale, conformlegislaţiei ţării, unde se cere a efectua controlul, sau în corespunderecu dispoziţiile din contract.

Documentul statistic (export) – document în care exportatorulinformează despre marfa exportată organul responsabil de colectări dedate statistice privind comerţul internaţional.

Documentul statistic (import) – document în care importatorulcomunică despre marfa importată informaţia necesară organului res-ponsabil de colectarea datelor statistice privind comerţul internaţional.

Declaraţia despre marfa de tranzit vamal – document prinintermediul căruia exportatorul transmite informaţia despre mărfurilepentru tranzitul vamal.

Declaraţia vamală internaţională (modelul DITV) – documentinternaţional de tranzit vamal prin intermediul căruia expeditorul co-munică informaţia privind încărcăturile transportate pe calea ferată înconformitate cu principiile Convenţiei internaţionale din 1952 desprefacilitarea condiţiilor de transport pe cale ferată la trecerea frontierei.

Adeverinţa garanţiei de tranzit – document vamal naţional per-miţând a transporta încărcături de tranzit vamal fără ambalaje prealabila taxelor de import şi colectărilor şi conţinând, de regulă, toate datelenecesare pentru estimarea, în caz de necesitate, taxelor de import şicolectărilor, precum şi obligaţiunea, asigurată de garanţie, de aprezenta mărfurile la vamă în locul de destinaţie cu ştampilele şiplombele vamale nedeteriorate.

Page 319: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

319

12. GARANŢIILE ŞI RECLAMAŢIILE

La livrarea de maşini şi utilaj, în contract se stipuleazăobligaţiunile vânzătorului cu privire la garanţia calităţii şi acaracteristicilor tehnice. Totodată, părţile negociază: termenele degaranţie, obligaţiunile vânzătorului în perioada garanţiilor, ordineaformulării pretenţiilor şi asigurării publicităţii.

Termenele de garanţie se stabilesc de către părţi ţinând seama depractica internaţională care s-a format şi de tipul de marfă. În limiteletermenului stabilit, vânzătorul este responsabil de calitatea produsuluioferit şi de eficacitatea în exploatare. În contract se enumeră toatecazurile asupra cărora garanţia nu se extinde (păstrarea incorectă,exploatarea inadecvată etc.). Garanţia se poate extinde asupradetaliilor şi pieselor de rezervă care se uzează repede.

În cazul depistării defectelor, cumpărătorul în perioada degaranţie este în drept să reclame vânzătorului pretenţiile sale asupracalităţii. În contract părţile arată modurile posibile de satisfacere areclamaţiilor înaintate pentru a înlătura defectul, schimbarea deplinăsau parţială a produsului, reducerea preţului etc.

Ordinea de înaintare a reclamaţiilor prevede stabilirea termenelorde prezentare a reclamaţiilor, stabileşte tipurile de documente ce tre-buie să fie prezentate, termenele de răspuns la reclamaţii.

Page 320: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

320

13. ASIGURAREA RISCULUI

Toate contractele de cumpărare-vânzare sunt însoţite de asigurare.În dependenţă de condiţiile contractului, această obligaţiune îi revinefie vânzătorului, fie cumpărătorului. Dacă în forma tranzacţiei aceastăobligaţiune nu este negociată, atunci partea căreia îi revine sărăspundă de riscul pierderii întâmplătoare a mărfii în timpultransportării este ea însăşi cointeresată în asigurarea ei.

În articolul relativ la chestiunile de asigurare, părţile contractantetrebuie să prevadă: marfa ce trebuie supusă asigurării, de care tip derisc, care dintre părţile contractului o asigură şi în a cărui beneficiu.

În tranzacţiile de comerţ extern, asigurarea se prevede în specialpentru transportarea mărfurilor. Obligaţiunile părţilor în privinţa asi-gurării sunt determinate de condiţiile de bază ale contractului. Astfel,în obligaţiunea vânzătorului asigurarea mărfii în favoarea cumpărăto-rului intră în condiţiile SIF, iar „frahtul (plata de transport) şi asigura-rea plătită până ...”. În alte condiţii de bază, marfa se asigură de cum-părător, cu toate că în contract poate fi stipulat şi altceva.

Poliţa de asigurare QBE ASITO este recunoscută pe piaţa interna-ţională de asigurări. Pentru realizarea asigurării dintre QBE ASITO şiunitatea economică, se încheie un acord general (poliţa generală), cereflectă condiţii generale de asigurare. Asigurarea încărcăturilor înQBE ASITO poate fi efectuată în condiţiile: „responsabilitate pentrutoate riscurile”, „responsabilitate pentru accident privat”, „fără răspun-dere pentru pierderi, în afară de cazurile de naufragiu”. Prin urmare,condiţiile se deosebesc de combinaţiile riscurilor asigurate. În măsurămai mare, interesele asiguratorului le protejează condiţia„responsabilitate pentru toate riscurile”.

De obicei, încărcăturile de export se asigură în limitele de valoarea mărfii în condiţiile SIF plus 10%. Dar acum, din cauza sporirii chel-tuielilor suplimentare, marfa poate fi asigurată la o sumă mai mare.

La transportul maritim, dacă aşa vor dori părţile contractului,QBE ASITO poate să asigure pentru riscurile militare şi de grevă.Această asigurare suplimentară se realizează pe seamacumpărătorului.

Pentru evitarea unor posibile complicaţii, este important ca încontract să se indice toate circumstanţele în care se asigură.

La încheierea contractelor pe maşini şi utilaj, precum şi pentru

Page 321: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

321

lucrări de antrepriză, pot apărea condiţii speciale de asigurare atât aobiectelor materiale, cât şi a persoanelor (asigurare de persoane).Aceste condiţii trebuie să fie descrise minuţios în contract.

Condiţiile contractelor trebuie să includă, de asemenea, toate obli-gaţiunile exportatorilor, să ofere cumpărătorilor poliţele de asigurare saucertificatele (în acel caz când vânzătorul este obligat să asigure marfa),care se includ în lista documentelor pentru a fi prezentate la plată.

Spre exemplu:1. Cumpărătorul îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea în

Societatea de Asigurare pe Acţiuni (QBE ASITO) a utilajului livratprin contract din momentul încărcării sale de la uzina vânzătoruluipână în momentul recepţionării la uzina cumpărătorului.

Cheltuielile de asigurare de la uzina vânzătorului şi/sau a subfur-nizorului până în momentul tranzitării hotarului de către marfă în mă-rime de 0,075% din suma asigurată, adică suma prezentului contractse referă la contul vânzătorului şi se reţine de către cumpărător la plataconturilor.

Asigurarea în decursul întregii perioade de transportare şi trans-bordare se realizează în condiţii de responsabilitate pentru „accidentulprivat” conform „Regulilor de asigurare a încărcăturilor de transport”ale Agenţiei a Asigurare pe întreaga valoare a utilajului. În decurs dedouă luni din momentul (data) semnării contractului, cumpărătorulexpediază vânzătorului poliţa de asigurare, emisă pe numele vânzăto-rului şi acoperă asigurarea mărfurilor din momentul încărcării lor lauzina vânzătorului şi/sau a subfurnizorilor săi până la staţia de livrarefranco-vagon la frontiera moldo-română.

2. Antreprenorul nu se limitează la obligaţiunile sale şi responsa-bilităţile rezultate din contract şi asigură în Societatea de Asigurare peAcţiuni în condiţiile negociate între antreprenor şi Societatea de Asi-gurare pe contul şi riscul său şi în favoarea sa:

– lucrările în perioada de producere şi exploatare a clădirii. Copiapoliţei de asigurare va fi transmisă clientului până la începerealucrului;

– răspunderea civilă pentru pierderi şi daune care pot fi pricinuitede persoane terţe sau proprietăţii lor în urma executăriilucrărilor;

– personalul antrenat în lucrări, consecinţe ale cazurilor deaccidente.

Page 322: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

322

Marcajul încărcăturilor – informaţia de însoţire conţinândrechizitele importatorului, numărul contractului, numărul tranşei,caracteristicile de gabarit şi greutate ale locurilor, numărul locului şinumărul de locuri în partidă sau tranşă. Aceasta reprezintă o indicaţiepentru firmele de transport cum să se comporte faţă de încărcătură şiîn caz de necesitate se foloseşte ca avertisment de pericole pentruîncărcătură. Marcajul încărcăturilor este o obligaţiune indispensabilă avânzătorului. Rechizitele de marcaj se coordonează de părţi şi seindică în contract.

Experţii sunt datori să aplice emblemele de marcare pe fiecareunitate de încărcare. Marcajul de publicitate se aplică în acel caz cândeste stipulat în contract. Spre exemplu. Utilajul trebuie să fie încărcatîn ambalaj maritim de export corespunzător cu caracteristicile utilaju-lui furnizat.

Ambalajul trebuie să protejeze marfa de orice deteriorare şi coro-ziuni în timpul navigaţiei pe mare, în transportul pe calea ferată saumixt ţinând seama de toate transbordările pe linia urmată, precum şi lapăstrarea îndelungată. Ambalajul trebuie să fie adaptat la încărcarea cumacaraua. Lăzile se marchează din ambele părţi laterale. Pe fiecare locse aplică vopsea de neşters, marcajul se notează în limbile naţională şiengleză.

Vânzătorul este responsabil în faţa cumpărătorului pentru oricaregen de deteriorare a utilajului în urma conservării şi/sau marcajuluişi/sau ambalajului necalitative şi neadecvate, precum şi alte cheltuielice ţin de livrarea utilajului nu la adresă, ca rezultat al marcajuluiincomplet şi incorect.

Page 323: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

323

14. CLAUZA SANCŢIUNILOR PECUNIARE

Contractul, de obicei, prevede un şir de sancţiuni de penalitateprin intermediul cărora cumpărătorul tinde să stimuleze vânzătorul săîndeplinească la timp obligaţiunile şi să compenseze eventualele salepierderi. Sancţiunile pecuniare, de obicei, cresc în dependenţă dedurata încălcărilor obligaţiunilor (tergiversări, reţineri etc.). Mărimeamaximală a amenzilor atinge 8-10% din valoarea mărfurilor care nuau fost livrate în termen.

Alături de sancţiunile pecuniare, contractul poate să prevadă drep-tul părţilor la încasarea daunelor, de altfel asemenea încasări nu-i scu-teşte de îndeplinirea obligaţiunilor contractului.

În unele cazuri, în contracte se includ condiţii prin care importa-torul obţine dreptul de a refuza îndeplinirea contractului, dacă de la oreţinere de durată, el a pierdut interesul comercial pentru el. Totuşiimportatorul îşi păstrează dreptul de a cere compensarea pierderilor.

În contract, de asemenea, se pot introduce şi sancţiuni faţă deimportatori pentru încălcarea obligaţiunilor din tranzacţii (reţinere ladeschiderea acreditivului, plăţii, la prezentarea documentaţiei tehnice).

Exemplu: În caz de reţinere în livrarea utilajului contra termenelorstabilite în contract, vânzătorul plăteşte cumpărătorului amendă înmărime de 5% din valoarea utilajului ce nu a fost livrat la timp pentrufiecare zi de reţinere în primele patru săptămâni şi 1% pentru fiecarezi de reţinere – mai mult de patru săptămâni. Suma totală de amendănu trebuie să depăşească 20% din valoarea utilajului nefurnizat întermen.

Dacă reţinerea în livrarea utilajului depăşeşte 3 luni, cumpărătoruleste în drept fără a se adresa la arbitraj să anuleze contractul pe deplinsau parţial, fără compensarea de cheltuieli sau pierderi vânzătorului,provocate de anularea contractului. În atare caz, vânzătorul esteobligat să plătească cumpărătorului amenda în mărime de 20% dinpreţul utilajului, care nu a fost livrat în termen, şi imediat să restituiecumpărătorului toate sumele plătite de el în corespundere cu acestcontract, inclusiv 13% anuale. În caz de anulare parţială, se restituiesumele achitate de cumpărător pentru utilaj, a cărui livrare cade subaceastă anulare.

Page 324: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

324

15. CLAUZELE DE FORCE-MAJEURE (FORŢĂ MAJORĂ)ŞI DE ARBITRAJ

Practic, toate contractele de cumpărare-vânzare conţin articolulcare admite a transfera termenul de realizare a contractului sau îngeneral să elibereze părţile de îndeplinire pe deplin sau parţială aobligaţiunilor contractului în cazul survenirii unor situaţii care, deobicei, se numesc force-majeure sau „circumstanţe de forţenedeterminate”. Articolul respectiv în contract are aceeaşi denumire.

La circumstanţele force-majeure se referă calamităţile naturale(incendiile, inundaţiile, cutremurele de pământ), precum şi diversesituaţii politice sau politico-comerciale (război, interdicţia exportuluisau importului).

În contracte trebuie să se prevadă de către contractanţi lista unorastfel de situaţii şi ordinea acţiunilor Părţilor contractului în caz că eleintervin. De obicei, la situaţiile de force-majeure se atribuie circum-stanţele situaţiilor excepţionale, apărute după semnarea contractului,pe care Părţile au putut să nu le prevadă şi să nu le poată înfrunta. Laapariţia acestora, este admis ca imediat să se înştiinţeze cealaltă Parte.Confirmarea apariţiei circumstanţelor menţionate sunt documentelerespective: cel mai frecvent – adeverinţele Camerelor de ComerţNaţionale.

Influenţa circumstanţelor de force-majeure avansează termenul deîndeplinire a contractului în perioada proporţională duratei situaţiilorindicate. Dacă aceste situaţii se prelungesc mai mult decât termenuldin contract, coordonat de Părţi şi indicat în contract, atunci fiecareParte are dreptul să refuze îndeplinirea ulterioară a obligaţiunilorcontractuale, în acelaşi timp, nici una dintre Părţi nu are dreptul săceară altei Părţi compensarea daunelor.

Exemplu:Dacă survin situaţii de imposibilitate de a îndeplini parţial sau pe

deplin de una dintre Părţi a prezentului contract, şi anume: incendiu,calamităţi naturale, războaie, operaţii militare de diversă natură,blocade, interdicţii de export şi import sau altele ce nu depind de Părţi,termenul de îndeplinire este avansat corespunzător timpului în carevor acţiona asemenea condiţii.

Dacă aceste situaţii vor continua mai mult de trei luni, atunci fie-

Page 325: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

325

care Parte are dreptul să refuze îndeplinirea ulterioară a obligaţiunilorpe contract şi în acest caz nici una dintre Părţi nu va avea dreptul lacompensarea de către altă Parte a posibilelor daune.

Partea pentru care s-a creat situaţia de imposibilitate de a-şiîndeplini obligaţiunile pe contract trebuie imediat să anunţe cealaltăParte despre survenirea şi întreruperea condiţiilor ce împiedicăîndeplinirea obligaţiunilor.

Dovada existenţei unor situaţii arătate mai sus şi duratei lor vor ficertificatele eliberate de Camera de Comerţ corespunzător din ţaraVânzătorului sau a Cumpărătorului.

În secţiunea contractului denumită „clauza de arbitraj”, Părţilestabilesc că orice litigiu sau contradicţie în exclusivitate jurisdicţia ....sunt posibile a fi transmise la examinare fie arbitrajului în vigoarepermanent sau arbitrajului „ad hoc”, adică creat de fiecare dată pentrusoluţionarea unei sau a câtorva probleme litigioase pe un contractconcret.

Clauza de arbitraj a contractului se recunoaşte având putere juri-dică independent de realitatea contractului, a cărei parte componentăeste.

În practică a căpătat răspândire practica de încheiere acontractelor aşa-numitei clauze de arbitraj facultative, în care sestabilesc recomandări partenerilor la introducerea în contracte a uneiformulări a articolului privind arbitrajul. Totodată, examinareaîntrebărilor litigioase poate s-o îndeplinească organele judecătoreşti înţara de export sau din ţara de import. Totuşi, în litigiile economiceexterne e necesar a se adresa Judecătoriei Internaţionale de Arbitraj.

Judecătoria Internaţională de Arbitraj a Camerei de ComerţInternaţionale reprezintă Organul suprem în arbitrajul comercialinternaţional. Creat pentru a soluţiona litigiile comerciale, avândcaracter internaţional, el este oriunde recunoscut ca unul imparţial şieficient. Judecătoria se întruneşte, de regulă, o dată în lună.Secretariatul Judecătoriei Internaţionale de Arbitraj are reşedinţă înCamera de Comerţ Internaţională. Judecătoria de ArbitrajInternaţională nu soluţionează litigiile de sine stătător. Dacă Părţile nus-au înţeles, ea numeşte sau confirmă numirea arbitrilor înconformitate cu dispoziţia. La numirea sau confirmarea acestora,judecătoria ţine cont de cetăţenia arbitrilor, de locul lor de trai şi de

Page 326: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

326

legăturile lor cu ţările la care aparţin Părţile sau arbitrii.Litigiile pot fi soluţionate de un arbitru sau de trei arbitri. Dacă

Părţile nu au ajuns la înţelegere în rezolvarea litigiului de un singur ar-bitru, ele pot prin înţelegere reciprocă să înainteze candidaturaacestuia pentru a fi confirmată de Judecătorie, în caz contrar,Judecătoria după 30 de zile numeşte un arbitru de sine stătător.

Hotărârea Judecătoriei cu privire la numirea, confirmarea, retra-gerea sau înlocuirea arbitrului sunt definitive, iar motivele deciziilornu se comunică.

Partea doritoare a apela la arbitrajul Camerei de Comerţ Interna-ţional înaintează pâră la secretariatul Judecătoriei de Arbitraj Interna-ţional prin Comitetul naţional sau în mod direct.

Pâra trebuie să conţină următoarea informaţie:– denumirea deplină a părţilor şi adresele lor;– descrierea caracterului cazului reclamantului;– înţelegerile dintre Părţi, în special, acordul de arbitraj şi docu-

mentele sau informaţiile ce permit stabilirea condiţiilor cazului;– toate detaliile cu privire la numărul arbitrilor şi alegerea lor.

Secretariatul îndreaptă copia pârei şi actele adiţionale pârâtuluipentru chemare. Pârâtul în decurs de treizeci de zile după primirea do-cumentelor comunică observaţiile şi propunerile sale privind numărulde arbitri, alegerea lor, precum şi reproşuri şi prezintă documentele cese atribuie la dosar. Dacă pârâtul nu face aceasta, judecata trece la ela-borarea dosarului în conformitate cu regulamentul.

Dacă pârâtul doreşte să înainteze propria pâră, el o prezintă secre-tariatului împreună cu propria retragere.

Limba de afaceri este engleza sau franceză. Toate documentelecontradictorii şi petiţiile scrise anunţate de Părţi se prezintă într-unnumăr suficient de exemplare, câte un exemplar pentru fiecare Parte,fiecărui arbitru şi pentru secretariat.

Înştiinţarea se consideră prezentată în ziua acceptării acesteia.Dacă una dintre Părţi refuză sau nu este în stare să participe la ar-

bitraj, procesul de arbitraj are loc, indiferent de refuz sau absenţă.Judecătoria Internaţională de Arbitraj stabileşte mărimea avansu-

lui pentru cheltuieli în sumă suficientă pentru acoperirea cheltuielilorde arbitraj pe acţiune. Locul de judecare de arbitraj se stabileşte deJudecătoria de Arbitraj Internaţională, dacă nu există o înţelegere între

Page 327: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

327

Părţi. Arbitrul trece la cercetarea judecării de arbitraj în termeneleposibil cât mai scurte în scopul de a stabili cu ajutorul tuturormijloacelor disponibile a tuturor faptelor dosarului. Arbitrul poate sănumească unul sau câţiva experţi. Arbitrul stabileşte limba sau limbilejudecării de arbitraj, luând în consideraţie totul ce are atribuţie ladosarul situaţiei şi îndeosebi limba contractului.

Părţile pot fi înfăţişate la judecată personal de reprezentanţiiîmputerniciţi.

Termenul în decursul căruia arbitrul trebuie să se pronunţe estestabilit de 6 luni. Judecata poate să prelungească acest termen dacă vaconsidera necesar. Dacă au fost numiţi trei arbitri, hotărârea se ia cumajoritate de voturi. În caz că nu este majoritatea, decizia se ia doar cuvotul preşedintelui Colegiului de arbitri.

Decizia arbitrajului, alături de cazurile reale, stabileşte suma chel-tuielilor de arbitraj şi care dintre Părţi va suporta aceste cheltuieli sauîn ce proporţie se distribuie acestea între Părţi. Cheltuielile de arbitrajinclud:

– onorariile arbitrilor;– cheltuielile administrative;– cheltuielile arbitrului;– onorariile şi cheltuielile experţilor;– alte cheltuieli juridice.

Înainte de a semna decizia, arbitrul prezintă proiectul său Judecă-toriei Internaţionale de Arbitraj. Judecătoria poate să introducăcorectări în forma deciziei. Decizia arbitrajului se consideră intrată învigoare din ziua în care se vizează. Decizia de arbitraj este definitivă.Lucrul Judecătoriei de Arbitraj are caracter confidenţial.

Cheltuielile administrative şi onorariile se află în limitele:

Tabelul 14(dolari SUA)

Suma litigiului Cheltuieli administrative Onorariile arbitrilorPână la 50 000De la 5 000 000Până la 100 000 000

2 00050 500

De la 1 000 până la 10%41 450 + 0,02%138 000 + 0,10% dinsumele mai mari de50 000 000

Page 328: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

328

16. CONTRACTELE TIPIZATEPărţile care livrează în mod regulat mărfuri pe piaţa mondială

folosesc pe larg condiţii standarde, tipizate de contracte. Companiilece se ocupă de operaţiunile de comerţ extern elaborează, de asemenea,condiţii proprii, unificate, iar în cazuri de necesitate – variante dealternativă ale condiţiilor tipizate din contract, care în ansambluformează pachetul de contracte tipizate, specifice tranzacţiilor decomerţ extern pentru o nomenclatură anumită de mărfuri. Ca şi altecontracte tipizate, utilizate în practica comerţului internaţional, acestecontracte au caracter de recomandare.

Utilizarea contractelor tipizate permite a simplifica esenţial în-cheierea tranzacţiilor şi a economisi timpul în etapa finală anegocierilor comerciale.

Page 329: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

329

17. ASIGURAREA ÎN CONTEXTUL ACTIVITĂŢIIECONOMICE EXTERNE CA MOD DE APĂRARE A

INTERESELOR PATRIMONIALE

17.1 Esenţa şi formele de asigurare.Reglementarea juridică a activităţii de asigurare

În condiţiile economice contemporane, întreprindereasoluţionează de sine stătător problemele principale din activitatea sapractică: organizează afaceri, alege partenerii, asigură integritatearesurselor materiale şi financiare, caută căi de a înfrunta şi minimalizariscurile inevitabile din antreprenoriat.

Mediul economic introduce în activitatea antreprenorialăelemente suplimentare de nesiguranţă, extinde zonele cu situaţii derisc, măreşte gradul riscului de întreprinzător, ţinând cont de aceasta,asiguratorul propune variante noi de asigurare a activităţiiantreprenoriale care pot fi actuale într-o perioadă favorabilă de timp.

Nivelul de dezvoltare a asigurării constituie un indice al stabili-tăţii economice şi un factor care influenţează această stabilitate.

Piaţa de asigurări ca parte a sferei financiare şi de creditreprezintă un obiect de reglementare şi control de stat în scopulasigurării funcţionării sale stabile.

Baza juridică a activităţii în domeniul de asigurare, dezvoltare şiconsolidare a relaţiilor dintre asiguratori, asiguraţi şi persoanele terţeeste Constituţia Republicii Moldova, Codul civil al RepubliciiMoldova, Legea Republicii Moldova nr. 407-XVI din 21 decembrie2007 cu privire la asigurare, alte acte legislative şi normative aleorganului de supraveghere, precum şi convenţiile internaţionale îndomeniul asigurării, Parte a cărora este şi Republica Moldova.

Specificul legislaţiei civile în domeniul asigurării constă în asigu-rarea de drepturi egale tuturor subiecţilor în tranzacţiile de asigurare,dar prioritate având interesele asiguratului. Acest fapt ţine de modulmai mic de protecţie a intereselor sale din multe cauze. În primul rând,particularităţile expresiei asigurării rezidă în faptul că asiguratul plă-teşte bani reali în momentul când încheie contractul, primind înschimb un produs neechivalent valorii, ci doar o protecţie deasigurare. În al doilea rând, asigurarea se distinge prin complexitateade proceduri legate de calculul tarifelor de asigurare, pagubelor,

Page 330: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

330

sumelor plăţilor acestora şi fundamentată pe o terminologie specifică,ceea ce complică înţelegerea documentelor de asigurare şi a diverseloraspecte ale tranzacţiilor de asigurare de către asiguratul nepregătit. Înal treilea rând, la vegherea intereselor organizaţiilor de asigurare stauprofesionişti incluşi în state.

În virtutea cauzelor enumerate, dreptul civil asigură egalitateadrepturilor şi obligaţiilor participanţilor la tranzacţiile de asigurareprin protecţia prioritară a intereselor asiguraţilor, deoarece tranzacţiilede asigurare prezintă unele dintre cele mai complicate genuri de asi-gurare a tranzacţiilor de antreprenoriat anume pentru clienţi.

Asigurarea prezintă în sine un sistem de relaţii de protecţie a inte-reselor personale şi patrimoniale ale persoanelor fizice şi juridice (asi-guraţilor) prin formarea de fonduri băneşti din contul taxelor de asigu-rare plătite de ele cu destinaţia pentru plăţile sumelor de asigurare decătre asiguratori sau de compensare a pagubei când survin cazuri derisc asigurat.

După modul de realizare, se deosebesc două forme de asigurare:în virtutea legii (obligatorie) şi benevolă (facultativă) – în bazacontractului.

Iniţiatorul asigurării obligatorii este statul, care obligă prin legepersoanele fizice şi juridice să introducă mijloace pentru asigurareaintereselor sociale. Asigurarea benevolă – repartiţia izolată apagubelor între membrii societăţii de asigurare pornind de la normelede drept stabilite de normele juridice.

Formele, condiţiile şi ordinea efectuării asigurării obligatorii sestabilesc de legile respective.

Formele, condiţiile şi ordinea de desfăşurare a asigurării benevoleo determină asiguratorul în corespundere cu legislaţia şi actele norma-tive ale organului de control.

Obiect de asigurare sunt interesele de proprietate care nu sunt încontradicţie cu legislaţia Republicii Moldova legate de:

personalitatea asiguratului sau a beneficiarului, a vieţii sale, să-nătăţii şi capacităţii de muncă (asigurarea personală);

avere, credite şi garanţii, pierderi financiare ale persoanelorfizice şi juridice (asigurarea bunurilor);

răspunderea asiguratului în faţa persoanelor fizice şi juridicepentru daunele aduse lor (asigurarea răspunderii civile).

Ţinând seama de caracteristicile obiectelor asigurării, se distingtipurile: asigurare personală, a bunurilor şi asigurarea răspunderii.

Page 331: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

331

Asigurarea personală este tratată ca ramură de asigurare, unde încalitate de obiect de asigurare apar viaţa, sănătatea şi capacitatea demuncă a omului. Asigurarea personală se împarte în asigurarea vieţiişi asigurarea în caz de accidente.

Asigurarea bunurilor este tratată ca ramură de asigurare în careobiectul raporturilor juridice de asigurare îl constituie bunurile îndiverse forme; destinaţia lor economică – compensarea daunei apărutăîn urma riscului asigurat. Poate fi asigurată averea care reprezintăproprietatea asiguratului, precum şi bunurile pe care le stăpâneşte, leutilizează, dispune de ele, dacă legea sau contractul prevede acestecondiţii.

Asigurarea răspunderii – ramură de asigurare în care obiectul răs-punderii îl constituie răspunderea în faţa terţelor persoane (fizice şijuridice), cărora le pot fi pricinuite daune ca rezultat al unei acţiuni sauinacţiuni a asiguratului.

Documentul juridic principal (actul juridic normativ) estecontractul de asigurare ce reglementează raporturile juridice alepărţilor (asiguratorului şi asiguratului) în caz de survenire a risculuiasigurat, să efectueze plăţile asiguratului sau altei persoane în favoareacăreia a fost încheiat contractul (asiguratului, persoanei terţe,beneficiarului), iar asiguratul se obligă să plătească prima de asigurareîn termenul stabilit.

Contractul de asigurare se încheie după forma şi ordinea stabilitede legislaţia civilă în vigoare.

În mod obligatoriu, în contractul de asigurare se indicăurmătoarele informaţii: numele sau denumirea, numărul deidentificare de stat, locul de trai sau locul aflării Părţilor contractului;obiectul de asigurare; riscurile asigurate; începutul şi sfârşitulasigurării; mărimea sumei de asigurare; mărimea primei de asigurare;locul şi termenele de plată ale acesteia; ordinea modificărilor,desfacerii şi încetării acţiunii contractului; condiţiile achităriidespăgubirilor şi/sau compensării de asigurare; drepturile şiobligaţiunile Părţilor; jurisdicţia soluţionării litigiilor, precum şi alteinformaţii stabilite de lege sau convenite între Părţi.

Agentul de asigurare este obligat să aplice, în cazurile stipulate delegislaţie, formele standarde ale contractului de asigurare.

Asigurarea sistematică a loturilor de bunuri identice (mărfuri,încărcături etc.) în aceleaşi condiţii se poate realiza în baza unuicontract de asigurare general. În acest caz, agentul de asigurare la

Page 332: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

332

cererea asiguratului eliberează poliţă de asigurare pentru fiecare lot debunuri.

Condiţiile specifice de bază ale contractului de asigurare avieţii. În cazul asigurării vieţii, compensaţia de asigurare seeliberează în formă de plăţi unice sau plăţi periodice. Suma deasigurare în asigurări pentru caz de moarte poate să difere de suma deasigurare în caz de asigurare pentru restul vieţii.

Compensaţia de asigurare se plăteşte asiguratului, sau în caz demoarte beneficiarului de compensaţie numit de el. Dacă beneficiarulnu a fost desemnat, compensaţia de asigurare se plăteşte urmaşilorasiguratului ca beneficiari. Asiguratului care a încheiat contractindividual de asigurare a vieţii trebuie să-i fie acordat un termen de 20de zile din ziua semnării contractului de către agentul de asigurare încare el poate să rezilieze contractul. Acest regulament nu se extindeasupra contractelor de viaţă cu termenul de valabilitate de 6 luni şi maimic.

Condiţiile specifice de bază ale contractului de asigurare abunurilor. Asigurarea bunurilor poate fi efectuată numai în favoareaproprietarului de bunuri, dacă legea sau contractul nu prevede altceva.

Suma de asigurare nu poate să depăşească suma reală a bunurilorasigurate în momentul încheierii contractului de asigurare. În cazcontrar, contractul de asigurare devine ineficient în baza legii, în par-tea sumei de asigurare care depăşeşte suma reală a bunurilor înmomentul încheierii contractului de asigurare.

Despăgubirea de asigurare se determină conform contractuluidintre asigurator şi asigurat şi nu poate să depăşească valoareabunurilor la ziua când survine cazul de asigurare şi mărimea dauneireale.

Dacă contractul de asigurare a fost încheiat la o sumă de asiguraremai mică decât valoarea reală a bunurilor asigurate, compensarea ce secuvine se micşorează proporţional raportului dintre suma prevăzută decontract şi valoarea bunurilor, dacă contractul nu prevede altceva.

În cazul asigurării bunurilor, contractul de asigurare poate săstipuleze aplicarea francizei, a cărei mărime se stabileşte cu acordulPărţilor.

Condiţiile specifice de bază ale contractului de asigurare aresponsabilităţii civile. În cazul de asigurare a responsabilităţii civile,agentul de asigurare este dator să plătească compensarea pagubei, răs-

Page 333: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

333

punderea pentru cauzarea de prejudicii o poartă asiguratul, în virtutealegii, în faţa accidentaţilor persoane terţe şi pentru cheltuielile supor-tate de asigurat în cauza civilă.

Contractul de asigurare poate să includă şi asigurarea altorpersoane alături de persoana care încheie contractul.

Mărimea compensaţiei de asigurare se stabileşte cu acordul asigu-ratului, persoana victimă şi asigurator conform contractului deasigurare sau deciziei judecătoreşti.

Asiguratorul achită compensaţia de asigurare nemijlocit victimeiîn mărimea, în care el nu a primit-o de la asigurat. Despăgubirea vic-timei se achită asiguratului la confirmarea faptului de plată a sa pentrudespăgubirea victimei în caz că asiguratorul nu are dreptul la acţiuneîn regres către asigurat.

Asiguratorul este în drept să participe la explicarea circumstanţe-lor de survenire a cazului de asigurare în lipsa asiguratului şi indepen-dent de voinţa sa. De asemenea, are dreptul să îndrepte în organizaţiilerespective cereri, adresări şi petiţii relativ la situaţiile întâmplăriiriscului asigurat presupus.

Încheierea contractului de asigurare ţine de un şir de acţiuni aleasiguratului şi asiguratorului. Primul pas al asiguratului la iniţierearaporturilor de obţinere a serviciilor de asigurare este înaintarea cereriide asigurare. Cererea reflectă caracteristicile principale ale obiectuluiasigurării şi acele aspecte care vor alcătui conţinutul condiţiilor funda-mentale ale contractului de asigurare.

Asiguratul este dator să-i ofere asiguratorului informaţia completăşi autentică despre obiectul asigurării care se consideră la estimareariscului, precum şi să comunice despre toate modificările contractuluiîn vigoare deja.

Dacă şi asiguratul, şi asiguratorul au luat o decizie pozitivă relativla contractul care trebuie încheiat, atunci asiguratorul îl familiarizeazăpe asigurat cu condiţiile generale sau regulile de asigurare. Dacă peasigurat îl aranjează condiţiile propuse de asigurator, atunci asigura-torul întocmeşte contractul de asigurare. De altfel, asiguratul îşi poateexprima observaţiile sale şi propunerile referitor la anumite principiidin contract. Dacă ele sunt principiale pentru asigurat, şi asiguratorulacceptă să le primească, atunci aceste precizări se introduc încontractul de asigurare şi Părţile semnează contractul. Dacă nu s-a

Page 334: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

334

ajuns la înţelegere privind aceste principii, tranzacţia încetează. Încazul semnării contractului, se întocmeşte poliţa de asigurare care setransmite asiguratului în momentul intrării în vigoare a contractului deasigurare.

O importanţă principială are şi timpul de intrare în vigoare a con-tractului, şi timpul de încetare a acţiunii sale.

Varianta concretă de intrare în vigoare a contractului fiecare orga-nizaţie de asigurare o alege ea însăşi, principalul e că contractul de asi-gurare intră în vigoare după achitarea primei de asigurare sau introdu-cerea primei plăţi, dacă contractul de asigurare nu prevede altceva.

Expirarea valabilităţii contractului poate fi legată fie de încetareaacţiunii sale, fie în legătură cu recunoaşterea nulităţii sale.

Invaliditatea contractului este recunoscută de judecată.Contractul de asigurare îşi încetează valabilitatea în cazurile:

– expirării termenului de valabilitate;– îndeplinirea de către asigurator a obligaţiunilor contractuale;– contractul se reziliază şi în cazurile de nerespectare a condiţiilor

de către o Parte (de exemplu, în legătură cu neplata de către asi-gurat a primei următoare), în legătură cu schimbarea proprieta-rului bunurilor asigurate (noul proprietar poate să nu doreascăsă asigure bunurile sau să prefere alt asigurator), în legătură cumoartea asiguratului, faliment sau lichidarea asiguratorului sauasiguratului – persoana juridică;

– în legătură cu recunoaşterea contractului de asigurare nevalabil,precum şi alte cazuri stipulate de legislaţie.

Contractul de asigurare se recunoaşte nevalabil în cazurile prevă-zute de legislaţie, sau dacă el a fost încheiat:

– după întâmplarea riscului asigurat în legătură cu care contractulprevede plata compensaţiei de asigurare sau a despăgubirii deasigurare;

– referitor la bunuri, recunoscute ca fiind provenite pe cale nele-gală supuse arestului sau sechestrului, sau trebuie să fie confis-cate în baza deciziei judecătoreşti definitive;

– cu persoana care nu este împuternicită să încheie contract dinnumele asiguratorului;

– în condiţiile care agravează situaţia asiguratorului în comparaţiecu legislaţia în vigoare prevăzută.

Page 335: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

335

În caz de lipsă de semnificaţie a contractului de asigurare, asigu-ratorul îi restituie asiguratului prima de asigurare plătită de el înmărime totală. Asiguratorul şi/sau asiguratul pot pretinde lacompensarea pagubelor cauzate de contractul de asigurare recunoscutnevalabil.

Încheierea contractului de asigurare pune în sarcina asiguratuluisau asiguratorului anumite obligaţiuni.

În conformitate cu legislaţia asiguratul e dator:– la încheierea contractului de asigurare în perioada valabilităţii

sale să anunţe asiguratorul despre condiţiile cunoscute care auînsemnătate la estimarea riscului de asigurare, precum şi despretoate contractele de asigurare încheiate sau spre încheiere înraport cu obiectul dat pentru asigurare;

– să achite la timp taxele de asigurare;– să ia măsurile necesare la survenirea cazului de asigurare pentru

prevenirea şi reducerea daunei bunurilor asigurate;– să anunţe asiguratorul despre accidentul de asigurare în terme-

nele stabilite de lege sau de contractul de asigurare.În conformitate cu legislaţia în vigoare, asiguratorul este dator:– să pună la curent asiguratul cu regulile de asigurare;– să nu divulge informaţiile despre asigurat şi situaţia sa de pro-

prietate, exclusiv în cazurile prevăzute de legislaţia RepubliciiMoldova;

– când survine riscul asigurat, plata asigurării să se efectueze latimp. Dacă termenele de plată vor fi încălcate, asiguratorul estedator să plătească asiguratului, beneficiarului de asigurare sauvictimei în mărime de 0,1 procente suma compensaţiei sau des-păgubirea pentru fiecare zi întârziată;

– să restituie cheltuielile efectuate de asigurat în cazul de asigu-rare, pentru preîntâmpinarea sau reducerea daunei bunurilorasigurate, în caz că compensarea acestor cheltuieli este stipulatăde regulile sau de contractul de asigurare;

– să reînnoiască la cererea asiguratului contractul dacă asiguratula desfăşurat măsuri care au redus riscul de întâmplare a cazuluide asigurare şi mărimea eventualei daune a bunurilor asiguratesau valoarea reală a bunurilor s-a majorat.

În caz că survine riscul asigurat, asiguratul trebuie să se adresezeimediat după ajutor la organele competente (organele de poliţie, pom-pieri, salvatori, unităţi medicale), precum şi să întreprindă de sine stă-

Page 336: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

336

tător măsuri posibile pentru reducerea mărimii daunelor. În termenelestabilite de lege sau de contractul de asigurare, el trebuie să informezedespre cele întâmplate asiguratorul, să depună cererea respectivă şi săpăstreze bunurile accidentate până la sosirea reprezentantului asigura-torului în starea în care s-au pomenit după cazul de asigurare.

Reprezentantul asiguratorului trebuie să aibă posibilitate să exa-mineze bunurile şi să obţină informaţia necesară şi documentele.Asiguratorul poate să desfăşoare o cercetare de sine stătătoare acircumstanţelor cazului de asigurare adresându-se întreprinderilor şiorganizaţiilor care dispun de informaţie despre circumstanţele celorîntâmplate. În baza datelor obţinute, se întocmeşte actul de asigurarecare constituie baza la stabilirea plăţilor de asigurare.

La refuzul de a plăti asigurarea, asiguratorul este dator să anunţeasiguratul cu privire la decizia luată în scris, în mod obligatoriu moti-vând cauzele refuzului. Asiguratul are dreptul să atace în justiţie acţiu-nile asiguratorului.

17.2. Noţiunile de bază şi termenii acceptaţi la încheiereacontractelor de asigurare directă

Totalitatea de noţiuni şi termeni utilizaţi în asigurare alcătuiescterminologia de asigurare profesională. Cu ajutorul terminologiei deasigurare devine posibilă susţinerea unei convorbiri în aceeaşi limbăîntre asigurator şi asiguraţi, înţelegerea condiţiilor de asigurare, stabi-lirea drepturilor şi obligaţiunilor Părţilor participante la ea, menţinerearelaţiilor de afaceri între parteneri.

Termenii şi noţiunile utilizaţi în asigurare:Organul de control – organul central de administrare publică,

învestit corespunzător legislaţiei în vigoare cu funcţii de control şi dereglementare a activităţii de asigurare (Inspecţia de Stat de Control deasigurări şi fonduri de pensii nestatale pe lângă Ministerul Finanţeloral Republicii Moldova).

Activitatea de asigurare – activitate incluzând în general prezen-tarea de propuneri cu privire la încheierea contractelor de asigurare,desfăşurarea negocierilor şi încheierea de astfel de contracte, obţinereaprimelor, reglementarea daunei, realizarea de activităţi pentrucompensarea cheltuielilor şi activitatea regresivă.

Activitatea de asigurare poate fi efectuată în exclusivitate de către

Page 337: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

337

asigurator în formă de societate pe acţiuni de tip deschis, inclusiv cuinvestiţiile străine care dispun de licenţa respectivă.

Activitatea de asigurare în conformitate cu Legea Republicii Mol-dova cu privire la asigurare se desfăşoară după două categorii: asigu-rarea vieţii şi asigurarea generală.

Asiguratorul este în drept să practice activitatea în cadrul claselorde asigurare, pentru care a obţinut licenţă conform legislaţiei învigoare.

Serviciul de asigurare – acesta este produsul, unde asiguratorulvinde obligaţiunea sa de a compensa eventuala daună a asiguratului încaz că se întâmplă riscul asigurat, iar asiguratul plăteşte asiguratoruluipentru această obligaţiune o anumită sumă în formă de rată deasigurare, care se exprimă în mărimea unui tarif de asigurare.

Asigurarea – transmiterea riscului eventual, inclusiv de pierderifinanciare şi/sau daune materiale, asiguratorului de către asigurat încorespundere cu contractul de asigurare.

Asiguratorul – persoană juridică cu forma de organizare juridică,prevăzută de legislaţie, inclusiv cu participarea capitalului străin, creatpentru organizarea activităţii de asigurare în baza licenţelor şi în con-formitate cu legislaţia în vigoare. Asiguratorul reprezintă unul dintrecei doi subiecţi principali ai contractului de asigurare. Asiguratorulpentru o anumită sumă vinde serviciul de asigurare clientului. În acestscop, din ratele primite se formează fondul de asigurare folosit pentrucompensarea daunei intereselor patrimoniale ale asiguraţilor.

Asiguratorii pot să încheie contracte cu organizaţiile de asigurareinternaţionale, să aibă reprezentanţii lor peste hotare şi să încredinţezegestiunea activităţilor de asigurare organizaţiilor de asigurare interna-ţionale. Asiguratorii pot crea filiale şi reprezentanţe în RepublicaMoldova în ordinea prevăzută de legislaţie.

Asiguratul – persoană juridică sau persoană fizică cu capacitatede exerciţiu, care a încheiat contract de asigurare cu asiguratorul, saureprezintă asiguratul în virtutea legii (în formă de asigurareobligatorie) şi care plăteşte ratele de asigurare. Asiguratul poate săîncheie contracte de asigurare altor persoane sau în favoareapersoanelor terţe. Asiguratul reprezintă al doilea subiect principal încontractul de asigurare, el cumpără serviciul de asigurare de laasigurator la preţul în mărimea ratei de asigurare.

Persoana asigurată – persoană fizică, a cărei viaţă, sănătate şi

Page 338: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

338

capacitate de muncă constituie obiectul protecţiei de asigurare în asi-gurarea personală. Asiguratul poate să fie concomitent şi asigurat,dacă a încheiat contract de asigurare pentru sine şi achită personalratele asiguratorului. Dacă, de exemplu, patronul a încheiat contractelerespective şi plăteşte ratele organizaţiei de asigurare ale lucrătorilorsăi, atunci asiguraţii vor fi lucrătorii, iar asiguratul – patronul. Cel carea fost asigurat este subiectul secundar al contractului de asigurare.

Beneficiarul – persoană juridică sau fizică numită de asigurat încontract sau fiind desemnată legal beneficiarul sumei de asigurare (deexemplu, când se cauzează daună bunurilor asigurate – în asigurareapatrimoniului sau în caz de moarte a asiguratului – în asigurarea per-sonală). Beneficiarul reprezintă subiectul secundar al contractului deasigurare.

Fondul de asigurare – are două interpretări. În primul rând, esteo parte a venitului naţional, alocată în formă de rezervă materială şimijloace băneşti, pentru lichidarea urmărilor cataclismelor, avariilor,catastrofelor şi acordarea asistenţei cetăţenilor în caz de pierdere acapacităţii de muncă, atingerea bătrâneţii şi alte evenimentenefavorabile. În al doilea rând, aceste rezerve ale organizaţiei deasigurare, create din contul plăţilor fixate ale asiguraţilor sunt folositedoar pentru compensarea daunei şi intereselor patrimoniale. Sau plăţiîn caz că se întâmplă anumite fapte în viaţa celui asigurat.

Regulile (condiţiile) de asigurare – unul dintre documentele nor-mative de bază ce determină condiţiile asigurării benevole.

Contractul de asigurare – acord (tranzacţie juridică) între asigu-rator şi asigurat ce reglementează obligaţiunile reciproce în corespun-dere cu condiţiile asigurării. Conform contractului de asigurare, asigu-ratul se obligă să achite prima de asigurare asiguratorului, iarasiguratorul îşi asumă obligaţiunea în cazul riscului asigurat să achiteasiguratului sau terţei persoane – beneficiarului – suma asigurată saucompensaţia, numită despăgubire de asigurare, în mărimile stabilite încontract.

Addenda – completare la contractul încheiat deja.Anuitate – contract potrivit căruia asiguratul plăteşte rate de

asigurare unice sau pe părţi, iar mai apoi asiguratorul într-o perioadădeterminată achită asiguratului o oarecare sumă garantată (rentă).

Poliţa de asigurare – document, model stabilit, eliberat de cătreasigurator asiguratului (persoanei asigurate). Autentifică contractul de

Page 339: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

339

asigurare încheiat. Poliţa de asigurare se eliberează asiguratului dupăsemnarea contractului şi introducerea ratei unice sau a primei rate (laplata în rate).

Portofoliul de asigurări – totalitatea primelor de asigurare (plăţi,premii) care le-a obţinut această organizaţie de asigurare sau numărulde contracte de asigurare încheiate.

Prima de asigurare (taxa de asigurare) – plata asiguratuluipentru asigurare, pe care el este dator s-o depună asiguratorului cândprimeşte poliţa de asigurare în ordinea şi termenele prevăzute de con-tractul de asigurare în schimbul riscurilor de asigurare asumate de asi-gurator. Taxa de asigurare (taxa brută) constă din partea de bază (taxanetă), care acumulează rezerve pentru plata sumelor de asigurare sau adespăgubirilor de asigurare, şi încărcătura din care se acoperă cheltu-ielile neprevăzute, generale şi administrative, şi formarea venitului.

Asiguratul poate plăti prima de asigurare o singură dată, înmomentul încheierii contractului, sau s-o introducă pe părţi, prevăzutede contract, în locul aflării asiguratorului sau a reprezentanţilor săi,dacă în contractul de asigurare nu se prevede altfel.

Tariful de asigurare – este rata primei de asigurare care oplăteşte asiguratul din unitatea sumei de asigurare pentru o anumităperioadă de timp.

Asiguratorii şi intermediarii de asigurare sunt datori să aplice pri-mele de asigurare şi tarifele de asigurare obligatorie, stabilite înconformitate cu legile respective.

La asigurarea benevolă, primele de asigurare şi tarifele se calcu-lează de către asigurator. Mărimea concretă a tarifului de asigurare sestabileşte prin contractul de asigurare cu înţelegerea dintre Părţi.

Recompensa – rabat din plata de asigurare (premii) sau întoarce-rea unei părţi de bani (stimulare) pentru preîntâmpinarea de către asi-gurat a cazului de asigurare.

Obiectul de asigurare. În conformitate cu Legea cu privire laasigurare, obiecte de asigurare pot fi interesele patrimoniale legate: înprimul rând, de viaţă, de sănătate, de capacitatea de lucru şi deasigurarea cu pensii a asiguratului sau asiguratorului (asigurareapersonală); în al doilea rând, de posesiune, utilizare şi dispunerea debunuri (asigurarea bunurilor); în rândul al treilea, de repararea dauneiasiguratului cauzată persoanei sale sau bunurilor terţelor persoane(asigurarea răspunderii).

Page 340: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

340

Cointeresarea persoanelor juridice, fizice şi a statului înasigurarea averii, vieţii, sănătăţii, pe de o parte, şi posibilitatea reală dea satisface această necesitate de către organizaţiile de asigurare – pe dealta, exprimă conţinutul noţiunii „protecţia de asigurare”. Acesteafiind date, protecţia de asigurare poate fi determinată un ansamblude relaţii pentru redistribuirea daunei cauzată intereselor de proprietateale asiguraţilor care au pătimit, între toţi clienţii organizaţiei de asigu-rare prin fondul de asigurare, format de agenţii de asigurare din contulprimelor asiguraţilor.

Subiectul de asigurare – valorile materiale şi nemateriale spreasigurare: averea; viaţa, sănătatea, capacitatea de muncă; daunapasibilă de despăgubire; mediul natural ambiant.

Interesul patrimonial – noţiune având două sensurisemnificative. În primul rând, interesul patrimonial ţine de existenţasubiectului de asigurare al asiguratului (avere, viaţă, sănătate, nivelulde bunăstare), a cărui protecţie de asigurări ar dori s-o asigure, adicăinteresul patrimonial prezintă în sine o formă specifică de înţelegere anecesităţii de asigurare. În al doilea rând, interesul patrimonial sedetermină ca suma la care se evaluează posibila daună de la pierdereasau deteriorarea bunurilor. Interesul de asigurare al posesorului acestorbunuri corespunde cu această sumă.

Interesul de asigurare – măsura cointeresării materiale apersoanei fizice sau juridice în asigurare. Purtători ai interesului deasigurare se prezintă asiguraţii şi agenţii de asigurare. Interesul deasigurare care este se concretizează în suma de asigurare.

Suma de asigurare – limita maximală de răspundere a asigurato-rului în caz că survine un eveniment care este inclus în contractul deasigurare.

La asigurarea vieţii, suma ce trebuie plătită asiguratului sau bene-ficiarului de asigurare, dacă se întâmplă riscul asigurat prevăzut decontractul de asigurare, prezintă ca atare compensaţia de asigurare.

La asigurarea bunurilor sau a răspunderii civile, suma care trebuies-o plătească agentul de asigurare asiguratului, pentru a despăgubidauna cauzată de cazul de asigurare, prezintă ca atare compensaţia deasigurare.

Răspunderea asiguratorului – datoria asiguratorului de a plătisuma de asigurare sau compensaţia de asigurare. Se stabileşte prinlege sau prin contractul de asigurare. Exprimarea în expresie valorică

Page 341: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

341

a răspunderii asiguratorului – sumele de asigurare.Contractul de asigurare întotdeauna conţine lista evenimentelor

pentru asigurare în caz că se întâmplă riscul asigurat la care se încheieasigurarea. Lista dată prezintă ca atare volumul răspunderii deasigurare (acoperirea de asigurare) a agentului de asigurare.

Evenimentul de asigurare – este un caz de asigurare potenţial,obiect asupra căruia se întocmeşte asigurarea (de exemplu,evenimentele de asigurare: accident, îmbolnăvire, atingerea uneianumite vârste etc.).

Cazul de asigurare – este un eveniment de asigurare realizat, încaz că acesta survine, apare datoria ca asiguratorul să efectueze plăţileasiguratului, persoanei asigurate, beneficiarului sau terţei persoane.

Despăgubirea de asigurare (compensaţia) – suma plăţilor deacoperire a daunei în asigurarea patrimonială a răspunderii civile a asi-guratului pentru pagube materiale faţă de persoanele terţe. Despăgu-birea de asigurare poate fi egală sau mai mică decât suma de asigurareluând în considerare condiţiile concrete ale cazului de asigurare şicondiţiile de asigurare (de exemplu, existenţa francizei).

Franciza – o parte a daunei suferite de asigurat (care nu este pa-sibilă de compensare de către asigurator), stabilită ca tip de tarif pro-centual fixat din mărimea totală a despăgubirii stipulate în contractulde asigurare.

Franciza condiţională – suma daunei necompensabilă în cadrulsumei mijloacelor băneşti care alcătuiesc franciza.

Franciza necondiţională – din oricare sumă a daunei se calcu-lează suma mijloacelor băneşti care alcătuiesc franciza.

Regresul – dreptul asiguratorului de a înainta pretenţiile Părţiivinovate de întâmplarea accidentului în scopul de a primidespăgubirile pentru dauna cauzată.

Agentul de asigurare – lucrător extern sau titular din organizaţiade asigurare, care în numele sau din ordinul asiguratorului încheiecontracte de asigurare. Agentul de asigurare trebuie să posedepermisiune scrisă în vigoare a asiguratorului la desfăşurarea activităţiiîn numele său.

Agentul de asigurare – persoană fizică bine pregătită profesionalşi competentă, să posede cunoştinţe şi capacităţi necesare pentru aprofesa această activitate; să aibă contract valabil de asigurare arăspunderii profesionale în valoare nu mai mică de 5 mil. lei pentru o

Page 342: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

342

singură cerere privind dauna în valoarea totală de 10 mil. lei pe anpentru toate cererile de daună sau garanţia echivalentă oferită deasigurator, în numele căruia desfăşoară activitatea sau care l-aîmputernicit; el nu are antecedente penale neachitate.

Agentul de asigurare – persoana juridică este datoare să se ocupedoar cu activitatea de asigurare intermediară; trebuie să aibă contractde asigurare de răspundere profesională în vigoare în valoare nu maimică de 5 mil. lei pentru o singură cerere de daună şi în valoare totalăde 10 mil. lei pe an pentru toate cererile de daună sau garanţia echiva-lentă, oferită de asigurator în numele căruia desfăşoară activitatea saucare l-a împuternicit; să nu fie mai devreme anunţat insolvabil şi să nuse afle în proces de reorganizare; personalităţile oficiale, acţionarii sauparticipanţii nu trebuie să aibă antecedente penale nenule;conducătorul executoriu al agentului de asigurare trebuie să aibăpregătirea respectivă şi experienţa necesară pentru a practica aceastăactivitate în conformitate cu actele normative de control; este dator săorganizeze şi să ducă Registrul subagenţilor.

Agentul/curtierul de asigurare (agentul de reasigurare) – per-soana juridică de sine stătătoare în formă de societate pe acţiuni sausocietate cu răspundere limitată, având licenţă pentru practicarea acti-vităţii în ordinea stabilită de lege. Agentul de asigurare trebuie să co-respundă următoarelor cerinţe: să practice numai activitatea de agentde asigurare (de reasigurare); să dispună de capital statutar introdus înformă bănească în mărime de 25.000 lei; să aibă contract valid de asi-gurare al răspunderii profesionale în valoare de nu mai puţin de 10mil. lei pentru o cerere de daune şi în valoare totală de 15 mil. de leipe an pentru toate cererile de daune; să păstreze şi să prezinte lacererea organului de control registrele şi înregistrările contabilereflectând şi explicând operaţiunile efectuate în timpul practicăriiactivităţii sale; să nu fie anterior anunţat insolvabil sau în proces dereorganizare, să aibă colaboratori titulari; să organizeze şi să ducăregistrul asistenţilor de brokeraj.

În ţările de peste hotare, agenţii de asigurare de obicei reprezintăinteresele asiguratului şi trebuie să-i caute asigurator care să asigurecompensarea garantată a daunei dacă se întâmplă un caz de asigurare.Agentul primeşte comisioanele de la asigurator şi este responsabil deplata ratelor de asigurare.

Comisionul – recompensă plătită de asigurator intermediarilor

Page 343: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

343

(agenţilor, brokerilor) pentru atragerea clienţilor ca să se asigure şipentru întocmirea documentaţiei de asigurare.

Termenul de asigurare – perioada de timp în decursul căreiaacţionează obligaţiunea asiguratorului de a efectua plata de asigurareîn legătură cu survenirea cazului de asigurare stipulat în contract.Începutul şi sfârşitul termenului de asigurare întotdeauna este indicatîn contract. Termenul de asigurare poate să nu coincidă cu termenul devalabilitate al protecţiei de asigurare. Începutul întotdeauna este ana-log, dar valabilitatea protecţiei de asigurare poate să se termine maidevreme, dacă, de exemplu, asiguratul nu a introdus la timp plata deasigurare ordinară sau asiguratorul, în legătură cu accidentul deasigurare a plătit asiguratului compensare în mărimea sumei deasigurare.

Forţa majoră (force-majeure) – indicarea cauzelor eliberării asi-guratorului de plata de asigurare în cazurile care nu pot fi prevăzute. Înparticular, din volumul de răspundere a asiguratorului se excludevenimentele provocate de următoarele circumstanţe: acţiunea explozieinucleare, acţiunile militare, tulburările populare, grevele, acţiunileintenţionate ale asiguratului, săvârşirea infracţiunii intenţionate de cătreasigurat, atrăgând după sine întâmplarea accidentului asigurat etc.

17.3. Asigurarea activităţii economice externeAsigurarea în activitatea economică externă ţine de protecţia inte-

reselor sale economice care includ operaţiunile de export/import, turis-mul, interesele patrimoniale ale întreprinzătorilor autohtoni pestehotare şi interesele asociate ale întreprinzătorilor străini în RepublicaMoldova.

Comerţul modern extern nu are sens fără asigurare, care alături dealte elemente constituie o cerinţă obligatorie în operaţiunilecomerciale de cumpărare-vânzare internaţionale.

La realizarea operaţiunilor de export sau de import o deosebităimportanţă capătă transportarea mărfurilor (încărcăturii), în specialsuma de cheltuieli de transport legată de aceasta. O parte însemnată acheltuielilor de transport şi în expresie bănească, şi de timp ocupăcheltuielile vamale. În scopul de a minimaliza aceste cheltuieli,participantul în activitatea economică externă trebuie să se poatăorienta bine în baza legislativă ce ţine de prezentarea vamală a

Page 344: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

344

încărcăturilor, precum şi de întocmirea documentară a mărfurilor latranzitarea frontierei.

Cantitatea de tranzacţii comerciale internaţionale, progresând totmai mult în ultimii ani, a dus la complicarea formelor contractelor.Gestiunea businessului prin forma de relaţii contractuale şi lipsamonopolului proprietăţii de stat este, pur şi simplu, de neimaginat fărăasigurare. Să excluzi complet riscurile, chiar şi în forma cea maiperfectă de relaţii contractuale, este imposibil. Lor li se poate doaropune prin diverse moduri. La numărul de astfel de metode se atribuiepe drept asigurarea mecanismului, prin intermediul căruia riscul setransferă asupra asiguratorului.

În acest compartiment se analizează serviciile de asigurare detipurile cele mai răspândite în activitatea economică externă acordateorganizaţiilor de asigurare în republică.

Piaţa de asigurare include nu doar concurenţa, dar şi acţiunilereciproce ale organizaţiilor de asigurare în elaborarea condiţiilorcoordonate de asigurare, desfăşurarea de măsuri organizatorice şitehnice de preîntâmpinare a daunei.

O mare parte de drepturi şi obligaţiuni în contractele decumpărare-vânzare ţine de asigurarea integrităţii mărfii pe toată caleaparcursă de la vânzător până la cumpărător. Anume de aceeaparticipanţii la tranzacţie recurg la asigurarea transportului ce includeîn sine toate tipurile de transport, răspunderea transportatorilor,precum şi însăşi asigurarea încărcăturilor.

Asigurarea activităţii economice externe este un domeniu de asi-gurare foarte diferit, însă o însemnătate primordială trebuie acordatăasigurării ce ţine de riscuri la transportarea încărcăturilor.

Asigurarea încărcăturilorAsigurarea încărcăturii – una dintre metodele cele mai eficiente

de reducere a riscurilor în timpul transportului. Însă multeîntreprinderi tinzând să economisească refuză asigurareaîncărcăturilor, iar practica arată că asemenea economie este riscantă,deoarece la deteriorări sau distrugerea încărcăturii, pagubele pot săconstituie o sumă deosebit de esenţială.

Obiectul asigurării îl reprezintă interesele patrimoniale ale asigu-ratului, legate de transportul încărcăturii care îi aparţine lui sau trans-misă sub răspunderea sa.

Comerţul extern modern nu se poate descurca fără asigurare. Con-

Page 345: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

345

tractul de asigurare este o parte indispensabilă a tranzacţieicomerciale. În comerţul internaţional, cu toată diversitatea formelorsale, au fost elaborate condiţiile principale ale comerţului cu unele saualte mărfuri şi pro formele contractelor comerciale corespunzătoarelor. În aceste pro forme se prevăd mecanismul de formare a preţului lamarfă şi acţiunile ce şi le-au asumat părţile în această tranzacţie.Dintre cele mai răspândite tranzacţii comerciale fac parte patru tipuriprincipale: SIF, CAF, FOB şi FAS.

Tranzacţia SIF şi-a primit numele de la literele iniţiale ale cuvin-telor engleze: costul mărfii, asigurare şi fraht (cost, insurance, freight).Aceasta este o variantă specială de contract, în care în baze speciale sesoluţionează chestiunile principale de cumpărare-vânzare: momentultransferării la cumpărător a riscului ocazional de pierdere, deterioraresau transmitere a mărfii; ordinea decontărilor şi alte chestiuni.

La vânzarea mărfii în condiţiile SIF, vânzătorul este dator săaducă marfa în portul de expediere, s-o încarce pe bordul navei, săafreteze tonajul şi să plătească frahtul, să asigure marfa de riscurilemaritime pe toată distanţa până la transmiterea ei transportatorului şisă expedieze cumpărătorului toate documentele necesare pentruexpediere.

În tranzacţia SIF, de la vânzător nu se solicită transmiterea fizicăa mărfii cumpărătorului, este suficient să i se transmită toate actelecare însoţesc marfa în această tranzacţie. Având documentele,cumpărătorul poate să ordoneze soarta ulterioară a încărcăturii până ao primi. În legătură cu aceasta, vânzătorul este dator să înmâneze (sătransmită) imediat cumpărătorului sau agentului factura (invoice) lamărfurile încărcate, conosamentul, poliţa de asigurare privindasigurarea cu lista condiţiilor de asigurare. Asigurarea de obicei seîncheie în condiţiile „oricăror riscuri”.

Esenţa tranzacţiei SIF constă în faptul că cumpărătorul, trecândgrija pentru transport şi asigurare vânzătorului, în toate cazuriletrebuie să primească marfa întreagă sau compensaţie pentru ea. Dacăvânzătorul nu îndestulează o asigurare adecvată, atunci daunele carenu sunt supuse plăţii asiguratorului, trebuie să le compensezecumpărătorului vânzătorul.

Tranzacţiile CAF – şi-au primit numele de la literele iniţiale dincuvintele engleze: costul şi frahtul (cost and freight ). În tranzacţia

Page 346: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

346

CAF vânzătorul trebuie să încheie pe contul său contract de transportmaritim până la locul de destinaţie indicat în contract şi să aducămarfa pe bordul navei. Obligaţiunea de asigurare este pe seamacumpărătorului.

Tranzacţiile FOB – au denumirea de la expresia engleză „liberla bord” (free on board). Potrivit condiţiilor acestei variante de tran-zacţii, vânzătorul este dator să încarce marfa la bordul vasului, pe caretrebuie s-o afreteze cumpărătorul. Tot el trebuie să asigure marfa întimpul transportului, de obicei de la punctul intern până în portul deîncărcare şi mai departe până în punctul final de destinaţie.

Tranzacţiile FAS – de la expresia engleză „liber de-a lungul bor-dului navei” (free along-side ship). Conţinutul tranzacţiilor încondiţiile FAS sunt similare condiţiilor FOB cu deosebirea că încondiţiile tranzacţiei FOB vânzătorul este dator să încarce încărcăturape navă şi marfa trece la riscul cumpărătorului din momentul treceriibordului navei, iar în tranzacţia FAS vânzătorul aduce marfa pedebarcader la bordul navei şi răspunderea ulterioară pentru încărcăturănu mai este a sa.

Fiecare organizaţie de asigurare acţionează în baza licenţei, elibe-rată de Camera de Licenţiere, şi a regulilor de asigurare care se alcă-tuiesc chiar de organizaţie şi se coordonează cu Inspecţia de Controlde Stat pentru Asigurare şi cu Fondurile de Pensii Nestatale. În regulise descriu variantele de contracte de asigurare, pe care le încheie orga-nizaţia de asigurare, lista riscurilor de asigurare privind fiecarevariantă de contract, precum şi ordinea de despăgubiri ale daunelorasiguratului.

Majoritatea companiilor de asigurare au documentele similare,deoarece sunt bazate pe Regulile de transport al încărcăturilor,elaborate de Institutul Asiguratorilor Londonezi (ICC – InstituteCargo Clauses). La transportarea încărcăturilor pe teritoriulRepublicii, în contracte de obicei se utilizează regulile companiei deasigurare, iar la transportul cu tranzitarea frontierei – termenii ICC, casă nu apară probleme cu contractanţii străini. Variantele de contractede asigurare se deosebesc între ele doar prin lista de riscuri deasigurare.

Contractul de asigurare poate fi încheiat atât pentru transportulconcret unic, cât şi pentru transportul încărcăturilor în decursul unui

Page 347: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

347

timp anume pe loturi, în baza uneia dintre condiţiile de mai jos:„Cu răspundere pentru toate riscurile”. Potrivit contractului de

asigurare încheiat în această condiţie, asiguratorul este responsabil detoate daunele de deteriorări sau de distrugerea unei părţi sau a întregiiîncărcături ce s-a întâmplat din oricare cauză, în afară de cazurilestipulate în regulile organizaţiei de asigurare.

„Cu răspundere limitată”. Organizaţiei de asigurare i se încre-dinţează obligaţiunea de a plăti pierderile în cazul de deteriorare saudistrugere totală, sau a unei părţi din încărcătură în urma calamităţilornaturale sau ciocnirilor mijloacelor de transport, precum şi ladispariţia navei fără urmă. Unele companii includ în acest contract şiriscul de furt (delapidare) total sau parţial al încărcăturii. În acestcontract asiguratorul, de asemenea, poate să introducă daunele de ladeteriorări sau distrugerea totală sau parţială a încărcăturii ca rezultatal accidentelor la încărcare, aranjare, descărcare a încărcăturilor şiaprovizionarea vasului cu combustibil şi cu alte operaţiuni tehnologicenecesare.

„Fără răspundere pentru deteriorări, în afară de naufragiu”.Asiguratorul răspunde pentru daunele în urma distrugerii totale sauparţiale a încărcăturii cauzate de calamităţile naturale, precum şipagubele de avarii şi dispariţii ale mijloacelor de transport fără urmă.

Încărcătura se consideră asigurată în suma anunţată de asiguratcare nu poate fi mai mare decât valoarea încărcăturii indicată în contulfurnizorului (factură) cu includerea cheltuielilor pentru transport (dacănu este prevăzut altfel), sau nu mai mare decât costul obiectului asi-gurat la momentul de încheiere a contractului de asigurare. Dacă estenecesar, se efectuează aprecierea de expert a obiectului de asigurare, amijloacelor de transport utilizate la transportare, itinerarul, locul detransbordare şi păstrare. Efectuarea expertizei se plăteşte din contulmijloacelor părţii care a solicitat-o.

La înţelegerea părţilor, încărcătura poate fi asigurată şi în altecondiţii, totodată şi de riscuri suplimentare.

Companiile de asigurare pot, de asemenea, să încheie contracte deasigurare de riscuri însoţitoare, bunăoară, dauna care poate să aparădin cauza evenimentelor politice sau altele în timpul transportării şivaloarea sa atunci se va modifica sau marfa în genere nu va fifurnizată. Bineînţeles, prima de asigurare la încheierea acestorcontracte este destul de înaltă.

Page 348: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

348

Sumele de asigurare. La asigurarea încărcăturilor, suma de asi-gurare în contract se stabileşte cu acordul părţilor şi evaluarea valoriireale a încărcăturii, cheltuielile pentru transportarea sa şi venitul pre-supus din realizarea sa (nu mai mult de 100%).

Încheierea contractului de asigurare a încărcăturii în suma cedepăşeşte valoarea reală a încărcăturii nu se admite.

Suma de asigurare din contractul de asigurare nu este supusă in-dexării în legătură cu inflaţia sau schimbarea cursului valutar şi poatefi exprimată atât în leii Republicii Moldova, cât şi în valută străină.

Dacă suma de asigurare în contractul de asigurare a încărcăturiieste mai mică decât valoarea sa reală, atunci plata de despăgubire adaunei se va efectua în aceeaşi proporţie la mărimea coordonată cuvolumul daunei în care suma de asigurare este proporţională cuvaloarea reală.

Răspunderea de asigurare a asiguratorului, potrivit contractuluiîncheiat, începe în momentul primirii încărcăturii de către expeditorpentru transportare cu condiţia de introducere până în acest moment aprimei de asigurare în casă sau în contul curent al asiguratorului şiexpiră în momentul descărcării încărcăturii din transport în punctul dedestinaţie, dacă în contractul de asigurare nu este altceva stipulat.

Momentul încetării răspunderii asiguratorului, după contractul deasigurare, se coordonează de părţi, se indică în poliţa de asigurare şipoate să coincidă cu momentul:

– ajungerii încărcăturii în punctul de destinaţie (toată încărcăturaeste descărcată din mijlocul de transport şi transmisă de cătretransportator persoanei responsabile de păstrare până la trans-miterea posesorului);

– expirării termenului de păstrare indicat în contract (poliţă) aîncărcăturii după ajungerea în punctul (locul) de destinaţie;

– livrării încărcăturii beneficiarului.Despăgubirea de asigurare se plăteşte asiguratului la cererea aces-

tuia în scris şi prezentarea de către el a poliţei eliberată de asiguratorîn confirmarea primirii încărcăturii de asigurare şi ca dovadădocumentară a asiguratului:

– interesul său pentru bunurile asigurate (conosamente, documen-tele de transport, facturile şi conturile);

– existenţa riscului asigurat (acte oficiale de la organelecompetente cu indicarea cauzelor riscului asigurat);

– mărimile pretenţiilor sale pentru daună (actele de control al

Page 349: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

349

încărcăturii, expertize, estimările dimensiunilor pagubelor etc.,documentele justificatoare asupra cheltuielilor efectuate).

După obţinerea tuturor documentelor necesare privind cazulde asigurare, asiguratorul face o analiză a circumstanţelor cazuluiîntâmplat şi, potrivit rezultatelor sale, alcătuieşte actul de asigurare.

Despăgubirea de asigurare nu poate să depăşească suma deasigurare condiţionată în contractul de asigurare. În cazul distrugeriitotale a încărcăturii (pierderea încărcăturii împreună cu mijloacele detransport), se plăteşte despăgubirea completă de asigurare ţinândseama şi de franciză, stabilită în contractul de asigurare, şi preţul desalvare, dacă despăgubirea ei nu a fost prevăzută în contractul deasigurare.

În cazul distrugerii parţiale a încărcăturii, mărimea despăgubiriide asigurare se determină prin partea sumei de asigurare proporţionalăcu raportul valorii încărcăturii distruse la valoarea totală a încărcăturii,şi francizei stabilite în contractul de asigurare.

În caz de deteriorare a încărcăturii (parţială), mărimeadespăgubirii de asigurare se calculează ca diferenţa dintre valoareaîncărcăturii nedeteriorate şi celei deteriorate. Dacă suma de asigurareeste mai mică decât valoarea încărcăturii de asigurare, mărimeadespăgubirii de asigurare se întrerupe proporţional cu raportul sumeide asigurare la suma de asigurare a bunurilor. Despăgubirea deasigurare nu se plăteşte, dacă mărimea daunei nu depăşeşte mărimeafrancizei. Mărimea concretă şi caracterul francizei se stabilesc princontractul de asigurare.

Asigurarea răspunderii deţinătorului de carnet TIR la trans-portările în condiţiile Convenţiei Vamale privind transportulinternaţional al încărcăturilor cu utilizarea carnetului TIR(Convenţia TIR, 1975)

Carnetele – Transportările rutiere internaţionale (TIR) cesimplifică trecerea procedurilor vamale (carnetul TIR – TransportsInternationaux Routiers) se utilizează la realizarea transportărilorîncărcăturilor internaţionale cu automobilele pentru a eliberatransportatorul de plata cauţiunilor, taxelor vamale şi încasărilor.Prezenţa sa, de regulă, permite a nu prezenta încărcătura la controlulvamal în vămile intermediare. Drept rezultat creşte operativitateatransportului, se reduc cheltuielile, reţinerile şi staţionările mijloacelorde transport.

Page 350: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

350

Un permis caracteristic, simplificând şi accelerând transportulinternaţional al încărcăturilor, îl reprezintă plăcuţa cu inscripţia albă„TIR”.

Sistemul TIR a fost elaborat în scopul de a micşora dificultăţile cucare se ciocnesc transportatorii, în acelaşi timp, pentru a oferi la dis-punerea organelor vamale sistemul internaţional de control capabil aschimba procedurile naţionale tradiţionale, apărând totodată fiecarestat de tranzit de importul ilegal de încărcături.

În noiembrie 1975, la conferinţa de totalizare care a avut loc subegida Comisiei Economice Europene a ONU (CEE/ONU) a fost pre-zentată Convenţia TIR din 1975 care a intrat în vigoare în anul 1978.De atunci rămâne a fi una dintre cele mai eficiente convenţii de trans-port internaţionale şi, de fapt, unicul sistem de tranzit universal. Prin-cipiile sistemului TIR permit, pe de o parte, a oferi privilegii transpor-tatorilor, pe de alta – să asigure securitatea vamală şi garanţia. În pre-zent sub egida Convenţiei TIR lucrează 64 de ţări ale lumii.

Convenţia TIR din 1975 a contribuit la simplificareatransporturilor internaţionale, în general, şi a transporturilor cuautomobilele, în special, nu doar în Europa, America de Nord şi înOrientul Mijlociu şi Apropiat, dar, de asemenea, şi în astfel de regiuni,precum Africa şi America Latină.

La asigurarea răspunderii deţinătorului de carnet TIR, obiectul deasigurare îl reprezintă interesele patrimoniale ale beneficiarului (per-soana care posedă dreptul confirmat documentar la primirea despăgu-birii de asigurare), apărute în legătură cu încălcarea de către posesorulcarnetului TIR a cerinţelor înaintate procedurii operaţiunii TIR. Cerin-ţele actuale sunt valabile pe teritoriile ţărilor participante la ConvenţiaTIR din 1975.

Operaţiunea TIR înseamnă transportul încărcăturii de la vamalocului de expediere până la vama locului de destinaţie cu respectareaprocedurilor operaţiunii TIR.

Procedura TIR înseamnă reguli şi cerinţe obligatorii a fiîndeplinite care sunt stabilite de Convenţia TIR din 1975 cu privire latransportul mărfurilor folosind carnetul TIR, a căror încălcare vaantrena responsabilitatea deţinătorului de carnet TIR.

Conceptul „Răspunderea deţinătorului de carnet TIR” înseamnăconsecinţele juridice nefavorabile stabilite în Convenţia TIR din 1975produse de neîndeplinirea de către deţinătorul carnetului TIR a obliga-

Page 351: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

351

ţiunilor sale fixate în Declaraţia cu privire la obligaţiuni încheiată cuasociaţia de garanţie naţională.

Posesorul carnetului TIR este persoana fizică sau juridică căreiaasociaţia de garanţie i-a oferit acest carnet.

În Republică asociaţia de garanţie este recunoscută AsociaţiaInternaţională de Transport Automobilistic din RM „AITA”. Asociaţiade garanţie înseamnă o asociaţie recunoscută de organele vamalenaţionale în calitate de garant pentru persoanele care utilizeazăprocedura TIR.

Relaţiile reciproce în cadrul lanţului de garanţieinternaţională. Relaţiile dintre asiguratori, Uniunea Internaţională aTransportatorilor Auto (UITA), asociaţiile de garanţie şitransportatoare naţionale care folosesc carnetul TIR sunt reglementateprin: contractele de asigurare (dintre UITA şi asiguratori), contractelede obligaţiuni (dintre UITA şi societăţile de garanţii naţionale) şideclaraţiile obligaţiuni (dintre asociaţiile de garanţii naţionale şitransportatori).

Relaţiile dintre societăţile de garanţie (în Republica – AsociaţiaInternaţională de Transport Automobilistic UITA) şi organele vamalese reglementează prin intermediul acordurilor sau contractelor a cărorîndeplinire se asigură de legislaţia naţională (nota explicativă 0.11.2 laart. 11 Convenţia TIR din 1975).

Unele dintre punctele de bază ale contractului (înţelegerii) sunt:– datoria de a îndeplini toate obligaţiunile stipulate în Convenţia

TIR din 1975, în special de a plăti toate sumele prezentatepentru plată de organele vamale, precum şi responsabilităţile derespectare a regulilor de transport al încărcăturilor pe teritoriulstatului cu utilizarea carnetului TIR, eliberat atât de societăţilenaţionale, cât şi internaţionale care le acordă (UITA);

– cererea ce vizează faptul că această societate de garanţie repre-zintă UITA şi este împuternicită să le elibereze carnetul TIR;

– indicarea sumei maxime pentru fiecare carnet TIR;– cererea în caz că garanţia societăţii are nevoie să fie asigurată

de compania de asigurare (comunitatea de asigurare naţionalăsau internaţională cu care UITA a semnat contractul);

– procedura de soluţionare a litigiilor ce ţin de abuzurile sau defolosirea frauduloasă a carnetului TIR;

– procedura de întrerupere a contractului de garanţie.

Page 352: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

352

În această varietate de asigurare se acoperă următoarele riscuriUITA şi asociaţiei de garanţie naţională:

– răspunderea deţinătorului de carnet TIR, ce apare în legătură cudepistarea de către organele vamale a încălcărilor proceduriioperaţiunii TIR;

– cheltuielile de examinare a circumstanţelor accidentuluiasigurat, precum şi toate cheltuielile de dezbateri judiciareapărute în legătură cu încălcările operaţiunii TIR.

Drepturile şi obligaţiunile fixate în contractul de asigurare suntreglementate de legislaţia naţională.

Contractul de asigurare încredinţează asociaţiilor de garanţie prinintermediul UITA obligaţiunile de asigurare a unui lucru normal alsistemului de garanţie internaţional. Îndeplinirea unor astfel de obliga-ţiuni se consolidează prin contractul de asigurări încheiat de UITA cuasociaţiile de garanţie naţionale. În special, fiecare asociaţie naţionalăeste datoare:

– să informeze asiguratorii prin intermediul UITA despre toateclauzele efectuate de organele vamale în legătură cu neperfec-tarea, perfectarea nelegală sau incorectă a carnetului TIR;

– să colecteze şi să perfecteze prin intermediul UITA documen-tele ce ţin de apariţia chestiunilor conflictuale dintre ele şi orga-nele vamale (identificarea transportatorului, informaţia privindcaracterul încălcării, prezentate spre plată etc.);

– a cere permisiunea UITA de plată a sumelor solicitate deorganele vamale;

– să ia toate măsurile ce depind de ea pentru a evita plăţile,sumele solicitate de organele vamale, dacă asemenea solicitărinu au temei sau sunt ilegale;

– să emită carnete TIR doar transportatorilor care au semnatdeclaraţia-obligaţiune de a transmite prin intermediul UITAasemenea declaraţii asiguratorilor la cerinţa lor;

– să suspende eliberarea carnetelor transportatorilor vinovaţi deîncălcarea regulilor de transport al încărcăturilor sau incapabilide a răspunde obligaţiunilor stipulate în declaraţie;

– să transmită asiguratorilor toate drepturile la restituirea sumelorde către transportatorii responsabili de încălcarea regulilor detransport, precum şi dreptul la dispunerea depozitului acestortransportatori;

– să poarte răspundere solidară în mărimea stabilită de asigura-

Page 353: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

353

tori, dacă obligaţiunile, expuse mai sus, nu au fost îndeplinite.Relaţiile dintre UITA şi asociaţiile de garanţie naţionale stipulate

de contract cu privire la obligaţiuni se reglementează de legislaţiaElveţiei.

Declaraţia-obligaţiune este semnată de fiecare transportator, cefoloseşte carnetul TIR care îl obligă să respecte toate regulamenteleConvenţiei TIR; să ducă evidenţa carnetelor primite; să respecte toateformalităţile vamale; să ceară de la organele vamale introducerea încarnetul TIR a tuturor ştampilelor şi semnăturilor; să verificecorespunderea, de fapt, a mărfurilor încărcate informaţiei introduse înmanifestul de marfă din carnetul TIR; să plătească sumele stabilitepentru plată de asociaţia de garanţie, UITA sau asigurator în legăturăcu utilizarea carnetului TIR.

Raporturile stabilite de declaraţia-obligaţiune între transportator şiasociaţia de garanţie naţională se reglementează prin legislaţianaţională.

Mărimea garanţiilor pentru fiecare carnet TIR se stabileşte deorganele vamale naţionale şi se coordonează cu asociaţia de garanţienaţională. Mărimea garanţiei, supusă asigurării, nu poate sădepăşească 50.000 dolari SUA pentru transportul cu carnet obişnuit şi200.000 dolari SUA pentru transportul cu carnet TIR „Articole detutungerie / Băuturi alcoolice”.

Asiguratorul este dator să plătească despăgubirea de asiguraredoar în accidentele asigurate, apărute de la data eliberării carnetuluiTIR deţinătorului şi până la expirarea termenului în decursul căruiaorganele vamale sunt în drept să ceară sumele corespunzătoare de laasociaţia de garanţie (art.11 Convenţia TIR din 1975).

Asigurarea răspunderii civile a transportatoruluiGreutăţile întreţinerii de transport facilitează esenţial organizaţiile

şi firmele de transport şi de expediţii. Ele ajută la supravegherea dez-voltării tipurilor şi formelor de servicii de transport. În funcţiileexpeditorului intră tot complexul de lucrări pentru pregătirea mărfii deexpediere: formarea de stocuri supranormative de ambalaj; ambalarea;încheierea contractului cu transportatorul cu privire la transportareaîncărcăturii şi planificarea mijloacelor de transport necesare; selecta-rea căilor celor mai raţionale de aducere şi tipurilor de transport. Elpoartă răspundere de organizarea lucrărilor de transport, pregăteştedocumentele de însoţire a mărfurilor şi de transport necesare,

Page 354: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

354

efectuează plăţile cu transportatorul; în anumite cazuri, controleazăparcurgerea încărcăturii până la beneficiar. De exemplu. În navigaţiecele mai răspândite sunt următoarele tipuri de activitate intermediară:de transport şi expediere, de agenţie, de supraveghere şi de broker, acăror acţiune reciprocă cu proprietarii de încărcături şi navigaţie,porturi, structuri de stat, alte tipuri de transport şi firme intermediarepermit funcţionarea sistemelor de transport în regim destul de eficient.

Întreţinerea navelor în porturi se realizează de către agentul mari-tim care acţionează la dispoziţia armatorului.

Utilizarea serviciilor firmei de transport şi expediere în serviciulde transport al contractelor de comerţ extern de cumpărare-vânzare seîntocmeşte printr-un şir de documente în funcţie de tipul operaţiunii deexpediere, prelucrarea încărcăturilor, depozitare, organizarea transpor-tării, controlul stării ambalajului şi marcajului. Ordinul expeditoruluise perfectează printr-un document special care se numeşte ordin deexpediere sau instrucţiune de transport.

Transportul încărcăturilor şi/sau pasagerilor se efectuează în bazacontractului sau altui document de transport (conosament, bilet etc.).Răspunderea transportatorului – măsura acţiunii patrimoniale forţate,aplicată, în baza legislaţiei, transportatorului care a încălcat condiţiilecontractuale şi regulile de transport ce se exprimă în despăgubireacelui care a suferit dauna produsă.

Asigurarea răspunderii transportatorului autoObiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ale asigu-

ratului legate de îndeplinirea de către el a obligaţiunilor din contractulde transport şi expediere a încărcăturilor.

Condiţiile începutului şi volumul răspunderii transportatoruluiauto se stabilesc de normele legislative naţionale pentru transporturileinterne şi regulamentele Convenţiei (de la Geneva din 1956) cu privirela contractul de transport rutier internaţional al încărcăturilor pe şosele(CITM) şi protocolului la Convenţia din 5 iulie 1978 pentrutransporturi internaţionale. Transportatorul poartă răspundere pentrupierderea totală sau parţială a încărcăturii sau deteriorarea ei ce a avutloc din momentul recepţionării încărcăturii pentru transport şi până înmomentul livrării, precum şi pentru reţineri de livrare. Răspundereatransportatorului este limitată. Prin protocolul la CITM este stabilitărestricţia răspunderii în mărime de 8,33 de unităţi DST (unitateamonetară convenţională adoptată de FMI) pentru 1 kg de încărcătură

Page 355: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

355

pierdută sau deteriorată. În afară de aceasta, în corespundere cu CITMeste prevăzută recompensa transportatorului: plata pentru transport,taxele vamale şi impozitele, precum şi alte cheltuieli ce ţin detransportul mărfii, totalmente în cazul pierderii încărcăturii integralesau în proporţie respectiv mărimii pagubei în pierderile parţiale. Altădaună nu este pasibilă de recompensă.

Contractul de asigurare benevolă a răspunderii transportatoruluiauto poate fi încheiat cu companii de asigurare comerciale obişnuitece deţin licenţă pentru această activitate. Peste hotare este răspândităforma de asigurare reciprocă în asociaţii internaţionale specializate,printre care cea mai răspândită este asociaţia „Clubul TT” (Londra),reprezentând cea mai mare organizaţie internaţională de asemenea tip.Coordonator al „Clubului TT” în ţările CSI şi Ţările Baltice, precum şireprezentantul general la Moscova îl reprezintă compania „Panditras”.

Contractul, de obicei, se încheie pe termen de un an şi asigurăprotecţia de asigurare integrală sau parţială a parcului auto. De obicei,în el se includ următoarele tipuri principale de riscuri:

1. Răspunderea pentru pierderea şi/sau deteriorarea mărfiiluată în primire pentru transport sau expediţie în conformitatecu:

– Regulamentele Convenţiei internaţionale de transport aplicateobligatoriu sau în baza condiţiilor de contract;

– Condiţiile standard de acordare a serviciilor, acceptate deAsociaţia expeditorilor şi transportatorilor auto al ţăriiasiguratului;

– Regulamentele contractuale şi de înţelegeri aprobate deasigurator.

Pentru transporturile automobilistice internaţionale – Convenţiainternaţională „Cu privire la transportul internaţional al încărcăturilor”din anul 1956 (CITM/CMR).

2. Pierderile financiare – „erori şi lacune”Pierderile financiare suportate de clientul asiguratului în urma

neîndeplinirii de cel din urmă a obligaţiunilor contractuale, parţial sautotal, incluzând:

– Răspunderea pentru cerinţele de reţinere în predareaîncărcăturii;

– Răspunderea pentru livrarea mărfii cu încălcarea indicaţiilor dereţinere în predare;

Page 356: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

356

– Răspunderea pentru expedierea incorectă a mărfii din vina luc-rătorilor asiguratului – cheltuieli suplimentare cauzate de reex-pedierea încărcăturii pe adresa corectă, suportate de asigurat înurma indicării expedierii incorecte.

În privinţa acestui punct, asigurarea nu acoperă responsabilitateaasiguratului, ce survine în urma predării încărcăturii din vina asigura-tului sau a lucrătorilor săi beneficiarului neautorizat.

Condiţia apariţiei răspunderii transportatorului auto/expeditoruluipentru reţinerea în livrarea încărcăturilor este o încălcare a termenelorde livrare a încărcăturilor fixate în Convenţia CITM/CMR şi în alteacte legislative şi norme editate în ordinea corespunzătoare.

3. Răspunderea faţă de terţi în cazurile deteriorării încărcă-turii transportate

Răspunderea pentru cauzarea daunei necontractate în legătură cu:– Pierderea sau deteriorarea bunurilor persoanelor terţe;– Pierderea, leziuni, traume, îmbolnăvirea persoanelor terţe,

inclusiv cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical saufuneralii.

Asigurarea pentru acest punct nu se acoperă: răspunderea asigura-tului în faţa lucrătorilor săi în cazurile pagubelor cauzate încărcăturii,precum şi răspunderea în faţa persoanelor terţe apărută în urma condi-ţiilor de forţe majore (acţiunile forţe invincibile).

4. Cheltuieli:– Cheltuielile de cercetare a circumstanţelor cauzei accidentului

de asigurare şi de protecţie a intereselor asiguratului în organelede judecată şi de arbitraj a accidentelor, de care se face respon-sabil transportatorul auto/expeditorul;

– În mod raţional, cheltuielile efectuate de preîntâmpinare şi redu-cere a dimensiunilor pagubei responsabilitatea pentru care îirevine transportatorului auto/expeditorului (inclusiv de luare amăsurilor pentru păstrarea încărcăturii după accidentul mijlocu-lui de transport, sortare, reambalaj, realizarea încărcăturii dete-riorate etc.).

Prin contractul de asigurare pot fi prevăzuţi alături de asiguratunul sau câţiva beneficiari suplimentari în bază de contract, adicăcoasigurat.

Coasiguraţii, potrivit contractului de asigurare, au aceleaşi obliga-ţiuni şi aceleaşi drepturi ca şi asiguratul principal.

Page 357: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

357

La includerea în contractul de asigurare în perioada valabilităţiipoliţei a coasiguraţilor suplimentari, asiguratorul are dreptul să modi-fice condiţiile şi cotele primelor de asigurare.

Calcularea cotei anuale a primei se determină în raport procentualla volumul contribuţiilor anuale pentru transport (fraht). Mărimeacotei primei de asigurare ia în calcul indicatorii nerentabilităţii înasemenea tip de asigurare, volumul activităţii transportatorului,direcţia transportării, caracterul încărcăturilor transportate, stareaparcului de automobile.

În practica mondială se aplică schema asigurării benevole „îngrup” a transportatorilor auto, care permite multor asiguraţi mărunţi,care desfăşoară acelaşi tip de asigurări, să-şi unifice interesele deasigurare şi să asigure cele mai favorabile condiţii de asigurare,precum şi reducerea primei din contul „cumpărăturii angro” aasigurării.

La intrarea în vigoare a accidentului de asigurare, asiguratul saureprezentantul său este dator să ia toate măsurile în scopul preîntâm-pinării sau reducerii pierderilor, despăgubirea cărora în corespunderecu regulile de asigurare poate fi încredinţată asiguratorului.

La cererea de recompensă a daunelor asiguratul trebuie săanexeze:

Pachetul complet de documente de litigii:1. Primite de la reclamanţi în baza cerinţelor faţă de transporta-

torul auto/expeditor, incluzând:– facturile de expediţie sau alte documente de transport cu notele

destinatarului sau reprezentantului său cu indicarea insuficien-ţelor sau deteriorărilor încărcăturii;

– factura şi conturile;– listele de ambalaj;– actele de verificare a încărcăturii (certificate de accidente), acte

de expertiză întocmite de organizaţii specializate independenteîn conformitate cu legislaţia, practica sau tradiţiile ţării loculuide accident sau adeverinţa încărcăturii despre faptul că încărcă-tura este incompletă sau evaluarea deteriorării sale;

– calcularea pagubei pretinse de la transportatorul auto/expeditorde către partea care cere despăgubirea daunei;

– în caz că pretenţia faţă de transportatorul auto/expeditor este

Page 358: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

358

înaintată de organizaţia de asigurare care a asigurat marfa, darnu de destinatarul cu drepturi depline, este necesar să se cearăde la reclamant (asiguratorul mărfii) prezentarea subrogării,adică documentul ce confirmă trecerea responsabilităţilordrepturilor asiguratului (proprietarului) la asigurator după platapretenţiilor de asigurare a mărfii.

2. Setul de documente, primirea şi prezentarea cărora constituie,în funcţie de tipul accidentului, obligaţiunea transportatorului auto/ex-peditorului, incluzând:

– protocolul Inspectoratului de Stat sau al poliţiei rutiere în cazulaccidentelor de transport rutier;

– adeverinţa organelor de poliţie ce confirmă faptul că transporta-torul s-a adresat acestor organe în cauza furtului încărcăturii saualtor întâmplări cu caracter criminal în timpul transportăriiîncărcăturii sau certificatul/adeverinţa organelor de drept despreintentarea dosarului penal pe cazul de furt sau alte accidentecriminale;

– lămurire scrisă a transportatorului privind cazul;– documentele justificative de cheltuieli efectuate de asigurat

pentru a preveni şi micşora volumul daunelor şi protecţiaintereselor sale în organele de judecată şi de arbitraj;

– copiile corespondenţei cu reclamanţii;– documentul ce confirmă plata pretenţiilor asiguratului.

Plata unor pretenţii nemijlocit reclamanţilor se poate efectua decătre asigurator doar în caz excepţional şi cu condiţia că asiguratoruldispune de toate documentele de reclamaţii necesare.

Contractul de asigurare se încheie în condiţiile de participare aînsuşi asiguratului la recompensa daunei (francizei). Franciza sestabileşte, de regulă, în raport cu toate pretenţiile pentru fiecare caz deasigurare. Mărimea francizei se determină în acordul dintre asiguratorşi asigurat.

Asigurarea răspunderii civile a transportatorului aerian.Obiectul de asigurare îl reprezintă interesele patrimoniale ce ţin derăspunderea asiguratului de daunele cauzate pasagerilor, proprietarilorde mărfuri sau unor persoane terţe. Persoanelor fizice şi juridice careau suferit li se plătesc recompense în suma despăgubirilor care au fostpercepute în acţiunea civilă în folosul victimelor în caz de mutilare saudeces şi/sau nimicire sau deteriorare a bunurilor în urma accidentului

Page 359: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

359

de asigurare. Aceasta se produce în virtutea faptului că asigurarearăspunderii civile a transportatorului este benevolă, cu toate că în ţăriledezvoltate asigurarea răspunderii civile este obligatorie. În majoritateaţărilor, care au semnat şi ratificat Convenţia de la Roma cu privire lacompensarea daunei pricinuită de navele aeriene străine părţilor terţepe suprafaţa terestră, exploatarea navelor aeriene străine fără asigurarede acoperire a răspunderii civile a transportatorului aerian pentrupagubele terţelor părţi pe suprafaţa terestră nu se admite.

Subiectul răspunderii în faţa persoanelor terţe îl reprezintăproprietarul navei aeriene (exploatatorul) care-l utilizează înmomentul cauzării daunei. Asiguraţii sunt persoanele care exploateazănavele aeriene.

La asigurarea răspunderii civile a transportatorului aerian,organizaţiile de asigurare îşi asumă obligaţiunile de a despăgubidaunele, pe care asiguratul în virtutea legii este dator să le compensezeîn următoarele riscuri:

1. Asigurarea răspunderii pentru cauzarea daunelor persoa-nelor terţe;

2. Asigurarea răspunderii pentru cauzarea daunelor pasage-rilor;

3. Asigurarea răspunderii pentru cauzarea daunelorproprietarilor de mărfuri.

La asigurarea răspunderii pentru cauzarea daunelor persoa-nelor terţe, este asigurat riscul răspunderii civile a asiguratului peobligaţiuni apărute în urma pricinuirii de pagube persoanelor terţe(cetăţenilor şi persoanelor juridice) – ca rezultat al pricinuirii infirmi-tăţii sau decesului, distrugerea sau deteriorarea proprietăţii lor (inclu-siv animalele).

Obligaţiunile asiguratorului pentru plata recompenselor în cores-pundere cu condiţiile de asigurare pentru pricinuirea pagubelorpersoanelor terţe survin cu condiţia că paguba indicată este pricinuitănemijlocit de nava aeriană indicată în contractul de asigurare, sau de ooarecare persoană sau obiect căzut din ea.

În acest risc, nu se primeşte la asigurare răspunderea civilă a asi-guratului pe obligaţiuni care apar în urma pricinuirii pagubei:

– vieţii sau sănătăţii lucrătorilor asiguratului la îndeplinirea decătre ei a obligaţiunilor de muncă (responsabilitateaangajatorului);

Page 360: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

360

– vieţii şi sănătăţii sau averii membrului echipajului de zbor, debord sau alt echipaj al navei aeriene indicat în contractul de asi-gurare;

– orice avere (inclusiv animale) de care dispune asiguratul în bazelegale, inclusiv bunurile care se află la bordul navei aeriene saucare trebuie să fie încărcate în nava aeriană sau descărcate dinea;

– în urma evenimentelor prevăzute de Regulamentul de excepţiidin contractul de asigurare a riscurilor de influenţă a zgomotu-lui, poluării sau altor pericole.

La asigurarea răspunderii pentru pricinuirea daunei pasage-rilor, este asigurat riscul responsabilităţii asiguratului pe obligaţiuniapărute în urma pricinuirii daunei pasagerilor, în urma accidentelor latransportarea aeriană a pasagerilor, bagajului şi poştei sau îndeplinirealucrărilor aviatice care se realizează în perioada valabilităţii contrac-tului de asigurare şi au dus la pricinuirea daunelor vieţii şi sănătăţii pa-sagerului; pierderea (distrugerea), insuficienţa sau deteriorarea (alte-rarea) bagajului şi lucrurilor aflate la pasager.

Perioada de valabilitate a contractului de asigurare în acest risc selimitează la perioada transportului aerian:

– în raport cu dauna pricinuită vieţii şi sănătăţii pasagerilor şidistrugerea (pierderea), insuficienţa sau deteriorarea lucruriloraflate la pasager – din momentul de trecere a controlului prede-colare a pasagerului navei aeriene până în momentul când pasa-gerul navei aeriene sub supravegherea persoanelor împuterniciteale transportatorului a părăsit aeroportul (inclusiv în aeroportulde tranzit), dacă o altă perioadă a transportului aerian nu a fostfixată în contractele internaţionale ale Republicii Moldova;

– în raport cu distrugerea (pierderea), neajunsurile, deteriorărilebagajului – din momentul primirii sale pentru transportul aerianşi până în momentul predării sale în aeroportul de destinaţiepasagerului sau împuternicitului la primirea bagajului, dacă altăperioadă a transportării aeriene nu a fost stabilită de contracteleinternaţionale ale Republicii Moldova.

În acest risc nu se admite pentru asigurare riscul răspunderii civilea asiguratului pe obligaţiuni apărute în urma pricinuirii daunei:

– vieţii şi sănătăţii lucrătorilor asiguratului la îndeplinirea obliga-ţiunilor de muncă (responsabilitatea angajatorului);

Page 361: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

361

– vieţii şi sănătăţii sau bunurilor membrului echipajului de zborsau de bord, sau altui echipaj al navei aeriene indicat încontractul de asigurare;

– în urma încălcării termenelor de transportare la destinaţie a pa-sagerilor sau bagajului.

La asigurarea răspunderii pentru pricinuirea daunei proprie-tarilor de încărcătură, este asigurat riscul de răspundere civilă a asi-guratului pe obligaţiuni apărute în urma pricinuirii daunei proprieta-rilor de încărcătură ca rezultat al accidentelor la transportarea aerianăa încărcăturilor şi poştei sau la executarea lucrărilor aeriene care auloc în perioada valabilităţii de asigurare şi care duc la distrugerea(pierderea), neajunsul sau deteriorarea (alterarea) încărcăturii saupoştei.

Perioada de valabilitate a contractului în acest risc se limitează latransportarea aeriană – din momentul de primire a încărcăturii saupoştei pentru transport aerian până în momentul de predare aîncărcăturii sau poştei destinatarului de încărcătură sau predarea lor, înconformitate cu regulile stabilite, altei persoane fizice sau juridice,dacă altă perioadă a transportului aerian nu a fost stabilită încontractele internaţionale ale Republicii Moldova.

În acest risc, nu se primeşte pentru asigurare riscul răspunderiicivile pe obligaţiuni care apar în urma pricinuirii daunei:

– ca rezultat al transportării animalelor vii;– ca rezultat al transportării produselor uşor alterabile;– ca rezultat al deteriorării mărfii sau poştei de către viermi, roză-

toare sau insecte;– ca rezultat al încălcării termenelor de livrare a mărfii sau poştei.

La asigurarea răspunderii civile a transportatorului aerian pe ris-curile enumerate mai sus, nu se acceptă pentru asigurare riscul răspun-derii civile a asiguratului pe obligaţiunile apărute în urma pricinuiriidaunei care a survenit la exploatarea navei aeriene, efectuării transpor-tului aerian al pasagerilor, bagajului, încărcăturilor şi poştei sau laîndeplinirea lucrărilor aeriene ca rezultat al riscurilor nucleare, riscuri-lor militare, riscurilor de răpire şi alte pericole. Aceste riscuri se includîn contractul de asigurare cu condiţia de a plăti de către asigurat oprimă suplimentară şi stipularea în contractul de asigurare a acestorriscuri.

Conform Convenţiei de la Varşovia din 1929, transportatorul

Page 362: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

362

poartă răspundere de dauna pricinuită vieţii sau sănătăţii pasagerilor(moartea sau traumele corporale), bagajului sau/şi încărcăturii(distrugerea, pierderea sau deteriorarea), precum şi pentru întârziereatransportului. Pe piaţa noastră, asigurarea răspunderii transportatoruluiaerian de calitatea serviciilor oferite la transportare, precum şi deîntârziere nu se practică.

„Sistemul de la Varşovia” limitează răspunderea transportatoruluiaerian prevăzând restricţiile maxime de plăţi pasagerilor care ausuferit.

În asemenea mod, transportatorul aerian poartă responsabilitateapentru dauna pricinuită pasagerului, bunurilor sale sau bunurilor pro-prietarului de mărfuri. Limitele răspunderii sale pentru deteriorareabagajului şi mărfurilor se stabilesc în baza contractului de transport şise reglementează fie de legislaţia ţării, în baza căreia se realizeazătransportul mărfii, fie în conformitate cu contractele internaţionalerespective de transportări internaţionale.

Transportatorii aerieni trebuie să aducă la cunoştinţa pasagerilorcondiţiile de aplicare a Convenţiei în bilet cu indicarea restricţiilorrespective de responsabilitate conform articolelor Convenţiei. Ei potsă asigure răspunderea lor în suma care să nu depăşească limitele răs-punderii indicate în documentele lor de transportare în raport cu răs-punderea în faţa pasagerilor, de aceea, la încheierea contractului deasigurare, asiguratorii trebuie să ceară de la transportatorii aerieni săprezinte copiile formularelor biletelor. Transportatorul poate încheiacontract cu expeditorul de mărfuri despre stabilirea limitelor mai înaltede răspundere, însă ele nu pot fi mai mici de limitele stabilite de Con-venţia de la Varşovia.

De obicei, asiguratul primeşte poliţa de asigurare, la care se ane-xează suplimentar condiţiile concrete de asigurare (în formă deanexe). Contractul de asigurare poate fi încheiat fie pe un an, fie pe operioadă anumită mai mică de un an, fie pentru un zbor.

Suma de asigurare stabilită de contractul de asigurare este sumalimită a plăţilor de asigurare potrivit contractului de asigurare.

În cadrul sumei de asigurare din contractul de asigurare pot fistabilite anumite sume de asigurare (limitele de despăgubire):

– în raport cu dauna pricinuită vieţii şi sănătăţii uneia sau câtorvapersoane fizice;

– în raport cu pricinuirea daunei bunurilor oricărei persoane fizice

Page 363: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

363

sau juridice.În contractul de asigurare poate fi stipulată franciza în raport cu

pricinuirea daunei bunurilor.Asiguratorul efectuează plata despăgubirilor de asigurare cu cal-

cularea francizei stabilite:– în raport cu bagajul şi lucrurile aflate la pasager – la fiecare

solicitare de compensare a daunei;– în raport cu marfa şi poşta transportate – pe fiecare factură (de

încărcătură sau poştală), conform căreia se înaintează cerinţelede compensare a daunei sau pe fiecare cerinţă de compensare adaunei, dacă astfel de factură nu s-a scris.

Franciza nu se utilizează dacă dauna bagajului, lucrurilor care seaflă la pasageri, încărcăturii sau poştei a fost pricinuită ca rezultat alaccidentului navei aeriene.

Plata despăgubirii de asigurare se efectuează de asigurator în bazacererii asiguratului de a plăti asigurarea (beneficiarului) în formăscrisă cu anexarea documentelor şi actului de asigurare alcătuit deAsigurator.

La cererea de plată a despăgubirii de asigurare se anexează (origi-nalele sau copiile autentificate): cererile de despăgubire a daunei îna-intate de persoanele păgubaşe asiguratorului; poliţa de asigurare saucontractul de asigurare; deciziile organelor de judecată privind despă-gubirea daunei cauzate (dacă cazul a fost cercetat în judecată); docu-mentele ce confirmă intrarea solicitantului în drepturi de proprietate;documente de identitate a persoanei.

În cazul pricinuirii daunei vieţii şi sănătăţii persoanei terţe saupasagerului, se prezintă suplimentar:

– documente ce adeveresc faptul şi mărimea daunei pricinuite(acte despre accidente, certificate din instituţiile medicale, altedocumente medicale care adeveresc pricinuirea daunei vieţii şisănătăţii, conturi de plată a serviciilor medicale etc.);

– documente ce confirmă prezenţa contractului de transport aerianal pasagerului (biletul pasagerului).

În caz de pricinuire a daunei bunurilor pasagerului, încărcăturii şipoştei, se prezintă suplimentar:

– documente ce adeveresc faptul şi mărimea daunei pricinuite(acte comerciale, facturi, extrase din cartea mijloacelor de bază,documente de plată, contracte de oferire a serviciilor şi îndepli-nire a lucrărilor, acte de evaluare independentă a bunurilor etc.);

Page 364: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

364

– documente ce adeveresc prezenţa contractului de transportaerian al pasagerului (biletul pasagerului şi chitanţa de bagaj),încărcăturii (factura de mărfuri), sau poştei (factura poştală).

În cazul pricinuirii daunei averii persoanelor terţe, se prezintăsuplimentar documentele:

– ce adeveresc faptul şi mărimea daunei pricinuite (actecomerciale, facturi, extrase din cărţile mijloacelor de bază,documente de plată, contracte de acordare a serviciilor şiîndeplinire a lucrărilor, acte de estimare independentă a averiietc.);

– alte documente ce privesc circumstanţele intrării în vigoare aaccidentului de asigurare şi mărimea reală a daunei pricinuite,cerute de asigurator, inclusiv şi documente de înregistrare aaccidentului cu nava aeriană, darea de seamă a comisiei de cer-cetare a accidentului, inclusiv dacă este posibil în mod tehnic,descifrarea informaţiei de zbor şi a foii de zbor (sarcina zboru-lui) etc.

Actul de asigurare se întocmeşte şi se adevereşte de asigurator întermenul fixat în contract, după primirea de către asigurator a docu-mentelor indicate mai sus.

Plata despăgubirii de asigurare se realizează după confirmarea decătre asigurator a actului de asigurare în termenul stabilit în contractulde asigurare.

În limita stabilită de contractul de asigurare a sumei de asigurare,asiguratorul compensează:

1. În cazul pricinuirii daunei vieţii şi sănătăţii persoaneipăgubaşe:

– salariul pe care partea păgubaşă l-a pierdut în urma pierderiicapacităţii de muncă totale sau parţiale ca rezultat al dauneipricinuite vieţii şi sănătăţii pe toată perioada de incapacitate demuncă;

– cheltuielile suplimentare necesare pentru restabilirea sănătăţiivictimei (pentru alimentare intensivă, tratamentbalneoclimateric, îngrijire străină, proteză, cheltuieli detransport etc.);

– o parte a câştigului, care în caz de deces al persoanei păgubaşe,l-au pierdut persoanele aflate la întreţinere şi având dreptul săprimească de la el întreţinerea pentru perioada determinată în

Page 365: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

365

corespundere cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova şi ţări-lor pe teritoriul cărora a avut loc pricinuirea daunei asiguratului;

– cheltuielile de înmormântare în cazul decesului victimei.2. În cazul pricinuirii daunei bunurilor persoanelor păgubaşe:

– la pierderea totală a bunurilor – în mărimea valorii reale în loculaflării sale în momentul accidentului;

– la deteriorarea bunurilor – în mărimea cheltuielilor necesarepentru aducerea în acea stare în care erau până la momentulcând au fost deteriorate.

În cazurile când suma cererilor de despăgubire a daunei depăşeştesuma de asigurare, cheltuielile indicate vor fi compensate în proporţiaîn care suma de asigurare se referă la suma generală din cerere prevă-zută pentru plată indiferent de faptul că suma generală de plăţi de asi-gurare poate să depăşească suma de asigurare.

Din suma de despăgubiri de asigurare se calculează francizafixată în contractul de asigurare şi cota neplătită asiguratului a primeide asigurare, dacă în contractul de asigurare se prevede plata primei deasigurare în rate.

În suma recompensei de asigurare nu se includ: daunele secun-dare ale asiguratului, precum şi ale persoanelor păgubaşe) câştigulpierdut, cheltuielile în urma reţinerilor şi întârzierilor, staţionări alenavei aeriene, încălcări, rezilierea contractului de transport, amenzilecontractuale şi legale etc.), precum şi alte sume stipulate în legislaţiaRepublicii Moldova.

Suma totală de plăţi ale despăgubirii de asigurare la intrarea învigoare a unuia sau a mai multor accidente de asigurare se limitează lasuma de asigurare stabilită în contractul de asigurare.

Asiguratorii pot să intre în negocieri din numele asiguratului lacererea persoanelor terţe de despăgubire a daunei, precum şi să ducăafacerile ce ţin de aceasta, iar asiguratul este dator să acorde în acestcaz asiguratorului ajutorul necesar.

Dacă asiguratul refuză să satisfacă pretenţiile patrimoniale, atuncitrebuie să prezinte copiile materialelor dosarului şi deciziile respectiveale autorităţilor judiciare la transmiterea şi examinarea acţiunii în ordi-nea judiciară.

Este posibilă următoarea ordine de plăţi de asigurare:– se plătesc pretenţiile şi acţiunile persoanelor terţe pasagerilor

sau expeditorilor, dacă asiguratorul recunoaşte accidentul asi-

Page 366: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

366

gurat valabil;– se plăteşte procesul de judecată, recunoscut de instanţele judi-

ciare, dacă apare litigiul dintre asigurator şi asigurat privindexistenţa accidentului de asigurare în mărimea daunei.

Despăgubirea de asigurare se plăteşte nemijlocit persoanelor alecăror interese au fost prejudiciate.

În acel caz, când dauna pricinuită persoanelor păgubite este com-pensată de alte persoane, asiguratorul plăteşte doar diferenţa dintresuma prevăzută spre compensare în contractul de asigurare şi sumacompensată de alte persoane.

Asigurarea răspunderii proprietarilor de aeroporturi.Obiectul de asigurare îl constituie interesele patrimoniale aleasiguratului ce ţin de obligaţiunea sa în ordinea stabilită de legislaţiacivilă, de recompensă a pagubei pricinuite de el vieţii şi sănătăţii saubunurilor persoanei fizice, sau bunurilor persoanei juridice ca rezultatal realizării de către asigurat a activităţii asigurate stipulată încontractul de asigurare.

În corespundere cu condiţiile în vigoare de asigurare, se primescurmătoarele tipuri de activitate: dirijarea mişcării aeriene; asigurareainginero-aviatică; asigurarea cu materiale de combustibil şi ulei; asi-gurarea cu tehnică specială; asigurarea meteorologică; asigurarea deaerodrom; organizarea transportului de pasageri, încărcături şi bagaje;asigurarea medicală; asigurarea regimului de pază; asigurarea cu ali-mentare la bord; asigurarea de căutare şi salvare etc.

Asiguraţii în acest tip de asigurare pot fi:1. Proprietarul aeroportului – persoană juridică care deţine aeroportul

cu drept de proprietate, cu drept de gestiune sau drept deadministrare operativă, arendă sau alt motiv legal şi are licenţăeliberată de organele abilitate, la îndeplinirea activităţii de aeroportindicată în contractul de asigurare al activităţii aeroportului(activitatea de asigurare).

2. Serviciile de aeroport – persoane fizice sau juridice ce realizeazăactivitatea de asigurare indicată în contractul de asigurare(activitatea de asigurare), în ordinea şi în condiţiile prevăzute delegislaţia în vigoare.

Aeroportul şi zona aerodromului – eventual locul unde seîntâmplă evenimente aviatice. De aceea procesele de compensare adaunei pot fi înaintate proprietarilor de aeroporturi atât din partea

Page 367: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

367

lucrătorilor, cât şi a persoanelor terţe.Teritoriile asupra cărora se extinde acoperirea de asigurare sunt:

aerodromul (teritoriul cu un complex de utilaje şi instalaţii pentru asi-gurarea decolărilor, aterizărilor, staţionării şi deservirii naveloraeriene); zona de serviciu-tehnică; anexele şi teritoriile adiacenteaerodromului.

În dependenţă de locul cauzării eventuale a daunei, de obicei, seevidenţiază două teritorii: de decolare-aterizare (în cadrul terenului deaviaţie) şi terminală (în cadrul clădirii aeroportului).

Responsabilitatea proprietarului aeroportului în limitele terenuluide aviaţie se numeşte critică (în baza deciziei judecătoreşti poate săobţină mărimi considerabile), iar în cadrul clădirii aeroportului –necritică.

Riscul asigurat este intrarea în vigoare a răspunderii asiguratuluiîn despăgubirea daunei pricinuită vieţii, sănătăţii, averii persoanelor(cetăţenilor) fizice sau averii persoanelor juridice în urma:

– evenimentelor extraordinare, accidentelor de aviaţie, inciden-telor şi altor evenimente clasificate în corespundere cu actelenormative aviatice;

– accidentelor de producţie, tehnogene, incendii şi evenimenteextraordinare, ca rezultat al exploatării utilajului, instalaţiilor deproducţie, dispozitivelor şi comunicaţiilor;

– cataclismelor naturale;– erorilor neintenţionate ale asiguratului (inclusiv lucrătorilor săi)

la îndeplinirea activităţii de asigurare;– acţiunilor ilegale ale persoanelor terţe;– accidentelor în exploatarea maşinilor speciale şi mecanismelor,

mijloacelor de transport;– accidentului;– necorespunderea mărfii lucrărilor îndeplinite sau serviciilor

oferite cu cerinţele stabilite în corespundere cu standardele destat, clasificatoarele informaţiei tehnico-economice, standardelede ramură (regionale) internaţionale, regulile, normele şi re-comandările de standardizare, normele şi regulile comerţului şialimentării publice.

Volumul obligaţiunilor asiguratorului se determină de asiguratprin condiţiile selectate de el, (sau combinării lor) din cele care

Page 368: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

368

urmează:1. Condiţiile de asigurare a răspunderii în faţa persoanelor terţe;2. Condiţiile de asigurare a răspunderii în faţa proprietarilor de

nave aeriene;3. Condiţiile de răspundere pentru calitatea produselor aviatice;4. Condiţii generale.

Condiţiile de asigurare a răspunderii în faţa persoanelorterţe:

Asiguratorul, în limitele contractului de asigurare a sumei de asi-gurare stabilite, compensează persoanelor terţe toate sumele pe careasiguratul trebuie să le plătească ca o despăgubire în urma daunelorpricinuite vieţii şi sănătăţii sau bunurilor.

Responsabilitatea asiguratorului se extinde asupra cazurilor depricinuire a daunei persoanelor terţe în timpul găsirii lor sau averii lorîn încăperile şi pe teritoriile de asigurare indicate în contractul de asi-gurare.

În corespundere cu aceste condiţii, nu vor fi despăgubite:– dauna pricinuită proprietarilor de nave aeriene;– daunele pricinuite vieţii şi sănătăţii sau bunurilor în urma zbo-

rurilor efectuate în cadrul măsurilor aviatice (de demonstrare,acrobatică, zboruri de record, întreceri etc.);

– daunele pricinuite vieţii şi sănătăţii sau bunurilor în urma recon-strucţiei, demolării, elaborării etc., efectuate, spre deosebire deoperaţiunile obişnuite de deservire în clădirile aeroportului, pebandele de decolare şi căile de acces de însuşi asigurator sau decontractanţii săi (subantreprenori);

– dauna pricinuită vieţii şi sănătăţii sau averii de produse aviaticeîn afara teritoriului de asigurare indicat în contractul deasigurare.

Condiţiile de asigurare a răspunderii în faţa proprietarilor denave aeriene:

Asiguratorul în limitele sumei de asigurare stabilită în contractulde asigurare compensează proprietarului de navă aeriană toate sumelepe care asiguratul trebuie să le plătească ca o compensare a daunelorîn urma distrugerii sau deteriorării navei aeriene.

Acţiunile de asigurare se extind asupra cazurilor de pricinuire adaunei proprietarului de navă aeriană în urma distrugerii sau deterio-

Page 369: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

369

rării navei aeriene (sau a echipamentului său) în acea perioadă cât ease află pe teritoriul de asigurare indicat în contractul de asigurare.

În corespundere cu aceste condiţii, nu vor fi pasibile decompensare:

– dauna apărută ca rezultat al uzurii naturale, coroziune, defecte-lor de construcţie şi de producţie a navei aeriene (sau a echipa-mentului său);

– distrugerea şi deteriorarea navei aeriene aflate în zbor, în afarazonei aeriene întărită după asigurat.

Condiţiile de asigurare a răspunderii de calitatea produseloraviatice:

Asiguratorul în limitele sumei de asigurare stabilită în contractulde asigurare despăgubeşte terţele persoane prin toate sumele pe careasiguratul trebuie să le plătească drept compensaţie pentru daunelepricinuite vieţii şi sănătăţii sau averii.

Răspunderea asiguratorului se extinde asupra cazurilor care aupricinuit daune vieţii şi sănătăţii sau bunurilor terţelor persoane ce s-au întâmplat în afara încăperilor de asigurare în urma neajunsurilor deconstrucţie, de receptură sau altor defecţiuni căpătate de ele la asigu-ratul mărfurilor în timpul acordării serviciilor sau executării lucrărilor,precum şi în urma informării eronate sau insuficiente privind marfa(lucrul, serviciul).

În corespundere cu aceste condiţii, nu sunt pasibile decompensare:

– cheltuielile de reparaţie sau de schimb a oricărei mărfi procuratăde la asigurat ce nu corespunde calităţii sau altor părţi compo-nente ale ei;

– pierderile apărute din executarea incorectă sau necalitativă, ela-borărilor sau completării mărfurilor (lucrului, serviciului), cuexcepţia acelor cazuri când în urma acestora au fost pricinuitedaune vieţii şi sănătăţii sau bunurilor;

– dauna pricinuită persoanelor terţe în legătură cu încălcarea decătre terţele persoane a regulilor stabilite în utilizareamărfurilor, rezultatelor lucrului, serviciilor sau de păstrare a lor.

Condiţiile generale:Acţiunea de asigurare se extinde asupra accidentelor care sunt

consecinţa cazurilor:– ce au avut loc în termenul de valabilitate a contractului de asi-

Page 370: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

370

gurare;– legat de îndeplinirea de către asigurat a activităţii de asigurare.

Totodată, este necesară prezenţa legăturii cauză-efect întreaccident şi pagubele cauzate vieţii, sănătăţii sau averii.

Apariţia responsabilităţii asiguratului, în condiţiile indicate maisus, trebuie să fie confirmată de decizia judecătorească intrată învigoare.

Pe lângă cazurile indicate, intrarea în vigoare a răspunderii asigu-ratului se va considera recunoaşterea benevolă a responsabilităţii salepentru dauna pricinuită.

În caz că asiguratorul nu este de acord cu această recunoaştere aasiguratului, el este în drept să refuze plata până la pronunţarea deci-ziei judecătoreşti asupra intentării acţiunii asiguratului. Însă la luareadeciziei asupra recunoaşterii responsabilităţii asiguratului, asiguratorulîn asemenea caz trebuie să compenseze asiguratului pe lângă cheltuie-lile de judecată toate celelalte pagube apărute în urma efectuării cuîntârziere a plăţii de asigurare.

Câteva cazuri de asigurare ce au survenit ca rezultat al aceluiaşiaccident sunt examinate ca un singur accident.

Toate plăţile de asigurare le execută asiguratorul după ce face cer-cetările sale proprii.

Plăţile de asigurare se fac în cazurile şi în mărimile stabilite delegislaţia Republicii Moldova, dar nu pot depăşi dauna reală şi sumade asigurare stabilită în contractul de asigurare.

Pentru a primi sumele de asigurare, asiguratul (beneficiarul)prezintă asiguratorului:

– cerere de plată în scris;– copia primei comunicări a asiguratului pentru asigurator privind

realizarea riscului asigurat;– contractul de asigurare sau poliţa de asigurare;– reclamaţia scrisă către asigurat cu anexarea documentelor ce

confirmă realizarea riscului asigurat, ce este stipulat încontractul de asigurare;

– toate documentele ce ţin de realizarea riscului asigurat, cauzelesale, mărimea pagubelor (concluziile comisiilor de stat şi admi-nistrative, argumentarea sumei pagubei etc.);

– în caz că litigiul s-a decis pe cale judiciară, se prezintă

Page 371: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

371

suplimentar decizia organelor judecătoreşti de a percepe de laasigurat despăgubirea în folosul pătimaşilor.

Dacă cu acordul în scris al asiguratorului asiguratul a reglementatel însuşi despăgubirile, el este dator să anexeze la cerere documentelece confirmă plata efectuată şi cheltuielile de judecată pe care le-asuportat.

La plata de asigurare în caz de pricinuire de daune vieţii şi sănă-tăţii se includ:

– câştigul pierdut în perioada de incapacitate de muncă şi carezultat al invalidităţii;

– cheltuielile suplimentare pentru procurarea medicamentelor,protezare, alimentaţie intensivă, îngrijire străină, cheltuieli detransport etc.;

– cheltuieli de înmormântare, adeverite prin documentele de platărespective (articole de înmormântare, serviciile la cimitir şitransport);

– alte sume cerute de păgubaşi şi pe care asiguratul este dator săle achite conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova pecalea compensării daunei pricinuite vieţii sau sănătăţii cetăţea-nului.

Plăţile sumelor de asigurare în riscurile asigurate de viaţă şi sănă-tate se realizează persoanelor terţe păgubaşe sau succesorilor de drep-turi indiferent de plăţile altor sume băneşti şi în legătură cu acelaşieveniment în alte baze prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

În caz de pricinuire a pagubei proprietăţii (inclusiv şi naveiaeriene), despăgubirea de asigurare se plăteşte în mărimea dauneireale, calculată în preţurile în vigoare la data riscului asigurat ţinândseama de uzură.

În despăgubirea de asigurare se includ:– cheltuielile în legătură cu pierderea (distrugerea) totală a averii;– cheltuielile pentru reparaţia de restabilire a averii deteriorate.Despăgubirea de asigurare se achită cu scăderea francizei stabilită

în contractul de asigurare pentru fiecare risc asigurat. Dacă serealizează câteva riscuri asigurate, franciza se reţine pentrufiecare dintre ele.

Asiguratorul compensează, de asemenea, asiguratului: cheltuielilede judecată în dosarele de pricinuire a daunei; toate cheltuielile argu-mentate de micşorarea daunelor în riscul asigurat; toate cheltuielile

Page 372: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

372

legale efectuate de asigurat cu acordul asiguratorului, în scopul respin-gerii pretenţiilor formulate contra sa, şi dacă în corespundere cu condi-ţiile de asigurare dauna pricinuită a fost sau este pasibilă dedespăgubire.

Dacă suma ce se cuvine pentru plata daunei depăşeşte suma deasigurare, cheltuielile şi consumurile sunt pasibile de despăgubiri înasemenea proporţie în care suma de asigurare a asiguratorului se atri-buie la suma unei astfel de daune.

Asiguratorul are dreptul la înaintarea acţiunii în regrespersoanelor, în acelaşi rând lucrătorilor asiguratului, vinovat decauzarea de prejudicii pentru care s-a plătit despăgubirea de asigurare.

Asigurarea răspunderii armatorilor – sistemul protecţiei deasigurare a armatorilor, navlositorilor navelor, precum şi a altorpersoane legate de exploatarea navelor (armatorilor), în vigoare înanumite cazuri din contractul de asigurare care apar în virtutealegislaţiei sau contractului cu obligaţiunile lor în faţa persoanelor terţe,inclusiv echipajul navei.

Dat fiind specificul, asigurarea răspunderii este efectuată desocietăţile de asigurare mutuală ce se numesc asociaţii sau cluburi deasigurare mutuală acţionând în bază nonprofit şi se compun din club şicompania sa care o dirijează, creată de membrii clubului şi desemnatăde ei „dintr-o parte”. Membru, sau proprietar formal, al clubului estefiecare armator care a încheiat cu el contract de asigurare. Şaisprezececluburi principale de asigurare mutuală formează Grupul cluburilorinternaţionale „P and E” (CGI).

Principiul reciprocităţii la asigurarea răspunderii armatorilor semanifestă prin faptul că asiguratorul (clubul) se ocupă împreună cuarmatorul sau în locul său de examinarea pretenţiilor persoanei terţecu ajutorul juriştilor, marinarilor şi auditorilor clubului.

Din punct de vedere juridic, clubul de asigurare mutuală îl repre-zintă societatea, ce nu dispune de capital în care răspunderea membri-lor este limitată în virtutea garanţiei – obligaţiunea fiecărui armatormembru al clubului să plătească oricare prejudicii ale altor membri.Asemenea abordare a condiţionat un fapt unic: în timp de 140 de anide existenţă a lor, cluburile de asigurare mutuală (membrii CGI) nurestricţionau mărimea eventualelor plăţi pe contractele de asigurare.

Pentru cluburi nemembre CGI, suma de asigurare se limitează la100 mil. dolari SUA pentru fiecare risc de asigurare (maximal).

Page 373: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

373

Cluburile asigură membrii protecţiei de asigurare doar de riscurile carenu sunt pasibile de asigurare în sistemul de asigurare comercială, adicăpe pieţele de asigurare tradiţionale. Domeniul practic de activitate alor îl reprezintă oceanul mondial, iar baza de reglementare apretenţiilor către armatori – dreptul maritim general.

Condiţiile standarde de asigurare există doar în CGI. Laîncheierea contractului de asigurare, este important a stabili listariscurilor de asigurare acceptate pentru asigurare. Cluburile deasigurare mutuală deseori se limitează la o formulare nebuloasă pentrunespecialist – „conform regulilor de asigurare”, de aceea esteimportant controlul cu includerea în contractul de asigurare a tuturorriscurilor necesare.

La asigurarea mutuală se aplică o cale specială de calcule a pri-melor de asigurare. Există câteva tipuri de plăţi pentru armatori (primasau ratele), iar prejudiciile fiecărui armator se distribuie tuturor mem-brilor clubului.

Anul de poliţă, sau de asigurare, în fiecare club de asigurare mu-tuală are 12 luni, pe parcursul căruia armatorul efectuează plata rateiîn avans pentru fiecare navă. Înainte de începutul anului, se anunţăestimarea ratei suplimentare pe navă, iar la sfârşitul anului de poliţă,clubul face totalurile financiare şi peste 18-36 de luni după începutulanului, anunţă mărimea de facto a ratei suplimentare. Dacă armatoruleste nemulţumit de club şi a hotărât să treacă dintr-un club în altul, elplăteşte ratele suplimentară şi de ieşire. Mărimea primei la asigurarearăspunderii armatorului se stabileşte în dolari SUA în tonaj brut sau încifre absolute. Iniţial, prima de asigurare o stabileşte clubul de asigu-rare mutuală prin analogie cu navele similare, iar peste câţiva ani – încorespundere cu formula fiecărui club care stabileşte în ce mărime tre-buie să fie majorată sau redusă prima ţinând cont de sumele mediianuale de prejudicii ale acestui armator şi de cheltuielile dereasigurare a navelor sale. La mărimea primei de asigurareinfluenţează, de asemenea, franciza, adică rata prejudiciuluinerecuperabil.

Asigurarea obligatorie a răspunderii civile pentru prejudiciulcauzat de mijloacele de transport auto în afara teritoriilor Repub-licii Moldova „Carta Verde”.

„Carta Verde” – acest program de asigurare a răspunderii civile

Page 374: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

374

pentru automobilişti, care pleacă cu propriul automobil peste hotareleţării cu domiciliu permanent. Contractele internaţionale privind asi-gurarea obligatorie a răspunderii civile a proprietarilor mijloacelor detransport auto se încheie în baza convenţiei despre „Carta Verde” careşi-a primit numele după culoarea şi forma poliţei de asigurare.Contractul internaţional cu privire la „Carta Verde” a fost semnat între13 ţări-participante în 1949. Astăzi în organizaţia „Carta Verde” intră44 de ţări din Europa, Africa de Nord, precum şi statele CSI şi ŢărileBaltice (inclusiv Republica Moldova).

În fruntea organizaţiei se află Consiliul Biroului care răspunde degestiunea şi activitatea curentă a sistemului de asigurare internaţional,cunoscut cu numele de „Carta Verde” în care intră Birourile naţionalede asigurare ale ţărilor-participante. Pentru asiguraţi, în planurilecărora nu intră vizitarea tuturor ţărilor-participante la convenţia „CartaVerde”, este prevăzută posibilitatea de a procura „Carta Verde” azonei I cu acoperire teritorială a ţărilor Ucraina şi Belarus. Poliţa zoneiII acoperă teritoriile celorlalte ţări-participante la convenţia „CartaVerde”.

Obiectul de asigurare conform „Cartei Verzi” îl reprezintă intere-sele patrimoniale ale asiguratului-proprietar al mijlocului de transportde a despăgubi prejudiciul cauzat de el persoanelor terţe în ordineastabilită de legislaţia ţării de vizită.

Baza efectuării asigurării răspunderii proprietarilor de mijloace detransport auto o constituie obligaţiunea stabilită prin legislaţia civilă caproprietarul mijlocului de transport să despăgubească dauna cauzatăpersoanelor terţe la exploatarea acestuia. Astfel, conform Codului civilal Republicii Moldova şi Legii cu privire la asigurarea obligatorie arăspunderii civile pentru prejudicii cauzate mijloacelor de transportauto, obligaţiunea de despăgubire a unor astfel de prejudicii îi revinepersoanei juridice sau cetăţeanului care dispun de mijlocul detransport cu drept de proprietate, drept de arendă, pe procură cu dreptde a conduce mijlocul de transport sau alt drept legal. Potrivitcontractului de asigurare a răspunderii proprietarilor de mijloace detransport auto, asiguratorii îşi asumă obligaţiunea de a despăgubi înlimitele stipulate ale răspunderii de prejudicii cauzate de asigurat(persoana asigurată) persoanei terţe în timpul exploatării mijlocului detransport auto.

Asiguraţi în tipul dat de asigurare pot fi atât persoanele juridice,

Page 375: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

375

cât şi persoanele fizice. Poate fi asigurată atât responsabilitateaasiguratului însuşi, cât şi a altor persoane care sunt proprietari aimijlocului de transport indicat în contract.

Riscurile acoperite de poliţa „Carta Verde” sunt:1) cauzarea de către conducătorul auto a unui prejudiciu persona-

lităţii persoanei terţe (deces, cauzarea de vătămări corporale) în timpulutilizării mijlocului de transport auto asigurat;

2) cauzarea de către conducătorul auto a prejudiciului averii per-soanei terţe (distrugerea, distrugerea parţială) în timpul utilizării mijlo-cului de transport auto.

Prejudiciul cauzat de mijlocul de transport se despăgubeşte înfelul următor. La realizarea riscului asigurat, „Carta Verde”garantează plata despăgubirii de asigurare părţii păgubaşe înconformitate cu legea în vigoare a ţării de aflare prin Biroul naţionalcare a semnat convenţia cu privire la asigurarea obligatorie arăspunderii civile „Carta Verde” în corespundere cu care:

– „Carta Verde” eliberată de asiguratorii-membri ai Biroului na-ţional este recunoscută de Biroul naţional al altei ţări în caz deaflare temporară a asiguratului pe teritoriul altui stat;

– prejudiciile cauzate pe teritoriul ţării persoanelor terţe de deţi-nătorul străin al „Cartei Verzi” se reglementează şi se plăteştede Biroul naţional al acelei ţări unde s-a realizat riscul asigurat,pornind de la normele legislaţiei cu privire la asigurarea obliga-torie a responsabilităţii civile a posesorilor de mijloace detransport auto al ţării date;

– după plata prejudiciilor, Biroul naţional prezintă conturile biro-ului acelei ţări, al cărei număr de înregistrare îl are mijlocul detransport auto;

– conturile prezentate de Biroul naţional trebuie plătite deasiguratorii asiguraţilor care au cauzat prejudiciul, iar dacăasiguratorii nu le plătesc din anumite pricini, atunci de înseşibirouri din care motiv cele din urmă formează fonduri degaranţie.

Mărimile limitelor de responsabilitate pe asigurarea obligatorie arăspunderii autocivile sunt stabilite de legislaţia fiecărui stat-partici-pant al convenţiei „Carta Verde”.

Page 376: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

376

Asigurarea turiştilor şi a organizaţiilor turisticeCu toate că protecţia juridică a turiştilor o asigură un număr sufi-

cient de legi, acte juridice şi normative, multe dintre ele sunt departede perfecţiune şi de standardele internaţionale. De aceea, odată cucreşterea numărului general de plecări ale cetăţenilor ţării noastre dinlocurile de trai permanent în scopuri de călătorii, se majorează şi nu-mărul reclamaţiilor, divergenţelor, conflictelor dintre turişti şi firmelede turism. Fluxul lor total se împarte în următoarele categorii:

– neîndeplinirea şi îndeplinirea inadecvată a serviciilor promisede firma turistică;

– informarea tardivă a turistului despre modificările în programulturului;

– informaţia neautentică şi inexactă privind turul;– limitarea responsabilităţii firmei turistice privind modificarea

condiţiilor turului;– încălcarea dreptului consumatorului, care beneficiază de servi-

ciul turistic, la securitatea sa.Unul dintre modurile cele mai simple, accesibil şi rapid de protec-

ţie a intereselor patrimoniale nu doar ale turiştilor, dar şi ale firmelorturistice este asigurarea.

Asigurarea securităţii turismului (personală, integritatea bunurilorturiştilor, cauzarea de daune mediului natural ambiant) şi efectuareaactivităţii turistice (operator turistic, agent de turism, precum şi orga-nizarea călătoriilor) se realizează prin intermediul de asigurare.Totodată, la cerinţa turistului, operatorul turului (agentul turului) îşi dăconcursul la oferirea serviciilor de asigurare în caz de îmbolnăviri sauaccidente, precum şi la asigurarea altor riscuri ce ţin de efectuareacălătoriilor şi deplasărilor de serviciu, răspunderii în faţa persoanelorterţe etc.

Asigurarea personală a turiştilor. Obiecte de asigurare suntinteresele patrimoniale legate de viaţa, sănătatea şi capacitatea demuncă a asiguratului, precum şi de cheltuielile neprevăzute aleasiguratului ca rezultat al îmbolnăvirii neaşteptate şi/sau în caz deaccident.

Acest gen de asigurare a turiştilor se referă la tipurile de riscuri deasigurare, a căror trăsătură în mod deosebit de caracteristică o prezintădurata scurtă, precum şi gradul înalt de indecizie al eventualului preju-diciu în realizarea riscului asigurat.

Page 377: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

377

Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă. Faptul deîncheiere a contractului de asigurare se adevereşte prin transmiterea decătre asigurator a poliţei cu anexarea regulilor de asigurareasiguratului.

Contractul de asigurare extinde acţiunea sa asupra evenimentelor(riscurilor) care au avut loc în timpul aflării asiguratului peste hotareîn călătorie turistică, deplasare de serviciu sau afaceri personale peteritoriul indicat în contractul de asigurare.

Contractul de asigurare se poate încheia pentru oricare termen dela 1 până la 365 de zile şi intră în vigoare după plata de către asigurata primei de asigurare, dar nu mai devreme de termenul de asigurareindicat în poliţă.

Asiguratorul nu realizează prelungirea contractului de asigurare,dacă asiguratul s-a aflat peste hotare mai mult decât este indicat înpoliţa termenului de asigurare. Răspunderea de asigurare a asigurato-rului se realizează din momentul trecerii hotarului RM de către asigu-rat la plecarea în străinătate şi se termină în momentul trecerii hotaru-lui la întoarcere în Republica Moldova, dar nu mai târziu de termenulindicat în poliţa de asigurare.

Suma de asigurare este suma de bani stabilită în contractul deasigurare din care se stabileşte mărimea primei şi a plăţii de asigurare.

Mărimea sumei de asigurare se stabileşte în contractul de asigu-rare cu acordul părţilor pentru fiecare risc ales separat şi nu poate fimai mică de nivelul minim stabilit de normele internaţionale.

Prima de asigurare se calculează pornind de la riscurile alese deasigurat, a sumei de asigurare, termenele de asigurare, ţara de şedere,vârsta asiguratului, precum şi alţi factori care influenţează asupra gra-dului riscului asigurat în corespundere cu mărimea tarifelor de asigu-rare luate de la asigurator.

Contractul de asigurare nu extinde acţiunea sa asupra cetăţenilorcare au plecat după hotarele Republicii Moldova pentru locuire perma-nentă şi pe teritoriul ţării de locuire permanentă a asiguratului.

Ţara de locuire permanentă a asiguratului se consideră RepublicaMoldova, dacă în contractul de asigurare nu se indică altfel.

Ţara de şedere este statul în care asiguratul nu este cetăţean al săuşi pe teritoriul căruia el nu locuieşte permanent.

Asigurarea persoanelor turiştilor acoperă următoarele riscuri:

Page 378: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

378

1. Asigurarea cheltuielilor medicale;2. Asigurarea cheltuielilor neprevăzute;3. Asigurarea contra accidentelor.Asiguratul este în drept să încheie contract de asigurare atât

contra tuturor riscurilor, cât şi contra riscurilor izolate cu includereaobligatorie a riscului „asigurarea cheltuielilor medicale”.

La asigurarea cheltuielilor medicale, riscul asigurat este adre-sarea asiguratului în afara ţării de locuire permanentă pentru ajutormedical, în caz de îmbolnăvire prin surprindere şi/sau accident,precum şi moartea asiguratului în afara ţării de locuire permanentă, cea avut loc în perioada valabilităţii contractului de asigurare.

Asiguratorul în limitele sumei de asigurare plăteşte:1) Cheltuielile medicale ale asiguratului ce ţin de cazul de asigu-

rare – cheltuielile pentru tratamentul de dispensar sau în staţionar alasiguratului în care se includ:

– transportul asiguratului în punctul cel mai apropiat de acordarea ajutorului de urgenţă;

– şederea în staţionar, inclusiv cheltuielile pentru alimentare, spi-talizare;

– preţul medicamentelor şi materialului pentru pansament;– procedurile fizioterapeutice;– radioscopia;– reanimarea, operaţiile, inclusiv asistenţa, narcoza şi utilizarea

sălii de operaţie;2) Cheltuielile ce ţin de repatrierea asiguratului la care se referă:

– cheltuielile pentru transportarea necesară din punct de vederemedical şi prescrisă de medic a asiguratului din ţara de şederepână la cel mai apropiat aeroport internaţional (port, gară) dinţara de domiciliu stabil pentru tratamentul ulterior în acel cazcând nu este posibil a garanta o asistenţă medicală adecvată înapropierea raţională de locul aflării sale în ţara de şedere. Înfiecare caz concret, decizia de alegere a mijlocului de transportse ia în comun cu compania de service (asiguratorul) şi mediculcurant din ţara de şedere;

– cheltuielile de însoţire a asiguratului în caz că această însoţireeste necesară din punct de vedere medical sau această însoţirenecesită o ceremonie oficială;

– cheltuielile de plată pentru asistenţa stomatologică urgentă, dacă

Page 379: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

379

este stipulat în condiţiile de asigurare.3) Cheltuielile ce ţin de repatrierea trupului asiguratului (în caz

de deces) la care se atribuie:– cheltuielile de transportare a trupului asiguratului până la aero-

portul (portul, gara) internaţional al ţării de locuire permanentă(inclusiv cheltuielile de pregătire a trupului şi cumpărarea celornecesare pentru transportarea internaţională a sicriului);

– cheltuielile de însoţire a trupului asiguratului în caz că aceastăînsoţire o cere ceremonia oficială.

La asigurarea cheltuielilor neprevăzute, caz de asigurare suntcheltuielile neprevăzute ale asiguratului în afara ţării de domiciliu sta-bil, ce ţin de îmbolnăvirea neaşteptată şi/sau accident, precum şi legatede reîntoarcerea înainte de termen a asiguratului în ţara de domiciliustabil în cazul decesului unei rude apropiate ce s-a întâmplat înperioada de valabilitate a contractului de asigurare.

Asiguratorul în limita sumei de asigurare despăgubeştecheltuielile privind:

– întoarcerea copiilor acasă în caz de spitalizare a asiguratului;– plata biletului tur-retur a rudei apropiate a asiguratului, dacă

asiguratul se află în spital şi lângă el nu se află nici un membrual familiei;

– întoarcerea înainte de termen a asiguratului în ţara de domiciliustabil în caz de deces subit acolo a unei rude apropiate (soţie,părinţi, copii);

– plata comunicărilor urgente ce ţin de riscul asigurat.La asigurarea contra accidentelor sunt recunoscute ca riscuri

asigurate următoarele evenimente:– pierderea temporară de către asigurat a capacităţii totale de

muncă;– pierderea permanentă de către asigurat a capacităţii totale de

muncă (primirea de către asigurat a grupelor de invaliditate Isau II, sau III);

– moartea asiguratului, consecinţă a traumei, intoxicare acută şialte accidente.

Evenimentele enumerate se recunosc a fi riscuri asigurate dacă eleau fost consecinţă a accidentului ce s-a produs în perioada valabilităţiicontractului de asigurare în afara ţării de reşedinţă şi adeverite prin

Page 380: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

380

documente eliberate în ordinea legală stabilită (instituţii medicale,judecată etc.).

Unele organizaţii de asigurare au început lucrul de extindere asferei lor de activitate în asigurarea turiştilor, şi la plecarea pestehotare, turiştilor li se propun şi alte tipuri de asigurări, precum:

1) deservirea tehnică, reparaţia sau paza automobilului avariat alturiştilor;

2) susţinerea juridică şi apărarea în dosare civile, deoarecesituaţiile neprevăzute au loc într-un şir de ţări unde există legi,tradiţii, obiceiuri nu întotdeauna cunoscute şi înţelese turiştilorcare pleacă peste hotare;

3) asigurarea bagajului turiştilor în caz de pierderi sau furturi înhoteluri şi la utilizarea serviciilor companiilor aeriene etc.

Turistul ca client al organizaţiei de asigurare este cointeresat defaptul că în caz de necesitate ajutorul să-i fie acordat cât mai rapid şila nivelul cuvenit.

Organizaţiile de asigurare naţionale nu au posibilitate să asigurecu forţele proprii oferirea de servicii turiştilor peste hotare şi de aceea,de regulă, se încheie contracte cu partenerii străini pentru prestareaacestor servicii. Partenerii străini sunt prezentaţi de companiile caresunt fie de asigurare, fie de service, de asigurare şi reasiguraretotodată.

În prezent, multe organizaţii de asigurare naţionale, care acordăservicii de asigurare a celor care pleacă peste hotare recurg la ajutorulsistemului „assistance” (complex al serviciilor de asigurare), listacărora este diversă. De exemplu, în caz de furt al automobilului,precum şi accident, în care mijlocul de transport devine inutilizabilpentru mişcarea ulterioară, firma se obligă să plătească serviciul deassistance pasagerilor şi conducătorului auto în ţara de reşedinţă. Esteposibil a asigura oferirea asistenţei juridice şi transmitereacomunicărilor rudelor, a organiza întoarcerea şi expedierea bagajuluila o altă adresă sau a acorda ajutor în caz de pierdere a documentelor,precum şi a asigura întoarcerea copiilor persoanei asigurate (în caz denecesitate – cu însoţire).

În înţelegere cu partenerul, organizaţia de asigurare determinăvolumul serviciilor oferite pe poliţă. Toată responsabilitatea în asigu-rarea serviciilor cerute revine companiei-assistance, iar calculeledintre parteneri – avansul sau plata pentru serviciul „în fapt” se

Page 381: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

381

efectuează prin contract.Fiecare companie-assistance dispune de o reţea care constă din

centre de serviciu şi birouri amplasate în regiuni asupra cărora seextinde acţiunea poliţei. În realizarea cazului de asigurare în termenestipulate în condiţiile contractului, trebuie de sunat în unul din centrelede serviciu, telefoanele cărora sunt indicate în poliţă. Centrul deserviciu transmite apelul în biroul cel mai aproape de client care seocupă nemijlocit de organizarea serviciilor şi confirmă că toatecheltuielile vor fi achitate.

Există şi alte scheme de asigurare, când organizaţia de asigurarevinde poliţele de asigurare care dau dreptul la deservirea în reţeauaspitalicească, lista cărora este indicată pe versoul poliţei. Încomparaţie cu schema assistance, această asigurare are o prioritate –doritorul de a se folosi de asistenţa medicală poate fără o înţelegereprealabilă cu centrul de serviciu să se îndrepte în unul dintre spitaleleindicate în listă. Asemenea asigurare este mai puţin convenabilăpentru turist, deoarece în caz de realizare a riscului asigurat în oraş sauîn ţara unde în listă nu se află spital, asiguratul va trebui să se adresezeîntr-un spital şi să plătească el însuşi valoarea serviciilor prestate lui.Aceste cheltuieli se despăgubesc asiguratului de asigurator în ţara dereşedinţă şi prin confirmarea documentară a acestor servicii.

Turiştii străini din majoritatea ţărilor străine îndepărtate care vinîn ţara noastră, de regulă, au conform legislaţiei ţării de şedereasigurare medicală sau poliţă de asigurare special procurată în caz decălătorie.

La apariţia circumstanţelor neprevăzute sau în accidente ale turiş-tilor străini, urmează a chema medicul. Imediat să se anunţe în consu-latul sau ambasada ţării căreia îi aparţine turistul şi de anunţat operativfirmei turistice conducătoare. La prezenţa poliţei de asigurare, estenecesar a informa despre cele întâmplate comisarul de avarii al firmeide asigurare prin telefonul indicat în poliţa de asigurare anunţând nu-mărul poliţei.

La asigurarea de persoane a turiştilor, la evenimentele deasigurare nu se referă maladiile de îmbolnăviri cronice.

Deoarece în ţara noastră asigurarea de persoane a turiştilor estefacultativă (benevolă), turistul la procurarea poliţei trebuie obligatoriusă se intereseze de condiţiile de asigurare, unde sunt expuse detaliat încare evenimente de asigurare se realizează despăgubirea. De

Page 382: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

382

asemenea, este necesar să se ia cunoştinţă de lista sancţiunilor asupracărora nu se extinde răspunderea de asigurare a asiguratorului.

La realizarea riscului asigurat pe poliţa de asigurare a cheltuielilormedicale şi cheltuielilor neprevăzute ale persoanelor care pleacă înstrăinătate, asiguratorul este dator să efectueze plata de asigurare încorespundere cu condiţiile de asigurare din contract.

Plata de asigurare se realizează pe una dintre următoarelevariante:

1. Plata de către asigurator a conturilor prezentate lui de cătrecompania de service pentru despăgubirea cheltuielilor suportate într-un caz concret de asigurare, în ordinea şi în condiţiile contractuluiîncheiat între ei.

2. Pe calea despăgubirii cheltuielilor de asigurare suportate înriscul asigurat concret în acel caz, dacă asiguratul în condiţia de acordprealabil cu compania de service (asiguratorul) a plătit personalcheltuielile.

Pentru a primi plata de asigurare, asiguratul după revenirea în ţarade domiciliu stabil prezintă asiguratorului o cerere scrisă pentru platadupă forma stabilită la asigurator, la care se anexează poliţa de asigu-rare şi următoarele documente:– data, locul şi circumstanţele ce confirmă faptul riscului asigurat cu

indicarea diagnozei îmbolnăvirii şi tuturor tipurilor de servicii me-dicale etc.;

– originalul facturii instituţiei medicale (pe formular cu antet cuştampila corespunzătoare) privind tratamentul efectuat şi plata ser-viciilor medicale cu indicarea numelui pacientului, diagnosticului,datei adresării pentru asistenţă medicală, termenul tratamentului,lista serviciilor prestate şi costul lor separate pe date;

– reţetele pentru medicamente în care trebuie să fie indicate clarnumele şi prenumele pacientului şi al medicului, denumireapreparatului medical; la reţetele pentru medicamente trebuie să fieanexate cecurile respective având ştampila farmaciei şi nota deplată;

– cheltuielile de repatriere în ţara de şedere permanentă aasiguratului pentru continuarea tratamentului trebuie să fieadeverite de prezentarea facturii de cheltuieli, documentelor decălătorii, precum şi concluziei medicale asupra maladiei şiposibilităţii de transport al asiguratului;

Page 383: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

383

– cheltuielile de repatriere a trupului asiguratului trebuie să fieconfirmate oficial prin factura de cheltuieli cu indicarea listeiserviciilor, precum şi certificatul oficial despre deces şi concluziamedicală a decesului său;

– facturile pentru convorbiri telefonice ce ţin de informarea despreriscul asigurat.

Asiguratorul în limitele sumei de asigurare de risc „asigurareacheltuielilor medicale şi cheltuielilor neprevăzute ale călătorilor pestehotare”, indicate în contractul de asigurare, achită costul serviciilormedicale prestate asiguratului din momentul începerii tratamentuluipână în momentul când în baza concluziei medicale tratamentul în ţarade aflare se întrerupe.

În realizarea riscului asigurat „asigurarea contra accidentelor”,plata de asigurare socială se efectuează de asigurator în limitele sumeide asigurare indicate în contractul de asigurare a acestui risc.

Pentru a obţine asigurarea socială, asiguratul după revenirea înţara cu domiciliul stabil, prezintă asiguratorului următoareledocumente:

– poliţa, cererea de plată după forma stabilită de asigurator;– documentele ce adeveresc cazul, data, locul şi circumstanţele

riscului asigurat;– concluzia medicală privind accidentul.

Pentru a obţine asigurarea socială în cazul decesului asiguratului,beneficiarul prezintă suplimentar următoarele documente:

– certificatul de deces şi concluzia medicală privind cauzele de-cesului;

– documentul ce legitimează personalitatea beneficiarului.Urmaşului (urmaşilor) asiguratului li se prezintă suplimentar cer-

tificatul de deces şi concluzia medicală despre cauzele decesului; do-cumente ce adeveresc intrarea în drepturi a succesiunii.

Mărimea asigurării sociale se stabileşte conform condiţiilor con-tractului.

În cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă totale,mărimea asigurării sociale plătită asiguratului se stabileşte potrivitTabelului de plăţi ale asigurărilor sociale care sunt anexe obligatorii lacontractul de asigurare.

În caz de pierdere totală fără termen a capacităţii de muncă (acor-darea grupei de invaliditate), mărimea asigurării sociale plătită asigu-

Page 384: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

384

ratului se stipulează în contractul de asigurare al fiecărei grupe deinvaliditate separat.

De exemplu, asigurarea socială pe grupe:Grupa I – 100% din suma asigurată;Grupa II – 80% din suma asigurată;Grupa III – 60% din suma asigurată.În caz de deces al asiguratului survenit în urma accidentului,

beneficiarului sau succesorilor li se plăteşte conform legii asigurareasocială în mărime de 100% din suma asigurată.

După ce asiguratorul a primit toate documentele necesare ce ade-veresc cazul riscului asigurat, el efectuează cercetarea şi întocmeşteactul de asigurare în baza căruia realizează plata de asigurare.

Suma totală a plăţilor de asigurare, separat pentru fiecare risc, plă-tite pentru un caz sau mai multe cazuri de asigurare, ce s-au petrecutîn perioada termenului de asigurare, nu poate să fie mai mare decâtsuma de asigurare determinată de contract pe fiecare risc.

Plata de asigurare poate fi efectuată reprezentantuluiasiguratorului pe procură, perfectată în ordinea legală stabilită.

În caz că asiguratul este minor, atunci suma plăţii de asigurare cei se cuvine se plăteşte părinţilor sau tutorelui asiguratului.

Asigurarea bunurilor turiştilor. Poliţa de asigurare – compo-nenţa necesară a serviciului turistic ce garantează turiştilor(călătorilor) siguranţă şi confort.

Anume siguranţa şi confortul garantează turiştilor asigurarea bu-nurilor atât celor transportate împreună cu ei, cât şi celor utilizate înprocesul călătoriei, la realizarea tranzacţiilor financiare, comerciale.Obiectul asigurării – sunt interesele patrimoniale ale persoanelor juri-dice şi fizice legate de posedarea şi utilizarea patrimoniului.

Asigurarea bunurilor turiştilor include asigurarea atât a obiectelorde folosinţă personală (camere de filmat, fotoaparate, magnetofoane,îmbrăcăminte etc.), pe care asiguratul şi membrii familiei sale (asigu-raţii) le au cu sine sau le duc în mijloacele de transport, cât şi patrimo-niul turistic (sportiv, de schi montan, de excursii pe apă etc.).

În prezent, activitatea de asigurare devine populară atât la noi înţară, cât şi în alte ţări. S-a creat un mare număr de organizaţii de asi-gurare, dar numai puţine dintre ele pot să ofere asigurarea valabilă încălătorii în ţările străine. În acelaşi timp, cu orice om care pleacă pestehotare într-o călătorie de afaceri sau turistică se poate întâmpla un

Page 385: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

385

accident. Cele mai dese accidente – pierderea şi furtul bunurilor,jafuri, deteriorarea şi distrugerea bunurilor ca rezultat al avariilortransportului auto, diverselor tipuri de acţiuni contrar legii persoanelorterţe şi asiguraţilor (proprietarilor de reprezentări sportive, hoteluriloretc.).

Raporturile juridice ale firmelor turistice şi turiştilor (asiguraţilor)cu organizaţiile de asigurare (asiguratorii) se stipulează în contracte deasigurare a bunurilor în condiţii de un tip concret de asigurare a eveni-mentului care se elaborează de fiecare organizaţie de asigurare de sinestătător în cadrul regulilor generale de asigurare în conformitate culegislaţia şi actele normative ale organului de control al RepubliciiMoldova.

La asigurarea bunurilor se consideră riscuri asigurate:1) incendiul, trăsnetul, explozia;2) avariile reţelelor electrice, de asigurare cu apă, căldură, canali-

zare şi dispozitive antiincendiare;3) calamităţile naturale (cutremure de pământ, uragane, furtuni,

vijelii, inundaţii, alunecări de teren, grindină sau ploitorenţiale);

4) acţiuni contrar legii ale persoanelor terţe (incendiere, furt, ban-ditism etc.);

5) spargerea sticlelor, oglinzilor, vitrinelor;6) căderea aparatului de zbor pilotat, a părţilor sale, a încărcăturii.

Se acceptă pentru asigurare bunurile care aparţin asiguratului,precum şi cele primite de el pe contractul de închiriere de bunuri etc.

La asigurare nu se iau substanţe explozibile; bani numerar în leimoldoveneşti şi valută străină; acţiuni, obligaţii şi alte hârtii devaloare; manuscrise, planuri, schiţe şi alte documente, cărţi decontabilitate şi de afaceri; modele, machete, forme, mostre etc.; metalepreţioase în lingouri şi pietre preţioase fără montură; purtători tehnicide informaţie ai sistemelor computaţionale şi similare, în special,pelicule magnetice şi casete, discuri magnetice, blocuri de memorieetc.; mărci, monede, semne monetare şi bonuri, desene, tablouri,sculpturi sau alte colecţii şi producţii artistice. Asigurarea acestorbunuri se poate realiza cu un acord special al părţilor, ceea ce seperfectează într-un contract special de asigurare.

La realizarea riscului asigurat (reprezentantul său împuternicit)este dator:

1) să ia imediat măsuri de salvare a bunurilor asigurate, de preîn-

Page 386: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

386

tâmpinare a deteriorărilor ulterioare şi înlăturarea cauzelor cepot provoca prejudicii suplimentare;

2) în caz de incendiu, explozie, avarie, furt sau încercare de furt albunurilor, precum şi acţiunilor ilegale persoanelor terţe, imediatse anunţă organele respective şi se cere alcătuirea actelorprivind cauzele şi circumstanţele evenimentului, prejudiciuluicauzat;

3) în termenul stipulat în contractul de asigurare, trebuie de anun-ţat asiguratorul despre faptul care a avut loc (personal,comunicare prin fax, sunet telefonic, comunicare prin poştaelectronică);

4) de prezentat asiguratorului toate documentele necesare şi dove-zile pentru a stabili cauzele şi circumstanţele întâmplării şi mă-rimii prejudiciului cauzat;

5) a păstra bunurile care au suferit deteriorări în acea stare în carese află după eveniment până la sosirea reprezentanţilor asigura-torului;

6) în caz de prejudicii care au provocat distrugerea saudeteriorarea bunurilor ce se aflau în momentul întâmplării înîncăperea în care aceasta a avut loc, asiguratul trebuie săprezinte asiguratorului lista detaliată.

În listă trebuie să fie enumerate amănunţit toate bunurile integre,distruse complet, pierdute, deteriorate cu indicarea preţului la ziuaîntâmplării, totodată, la obiectele deteriorate e necesar să se indice şigradul deteriorării sau preţul rămăşiţelor.

Toate înştiinţările şi petiţiile asiguratului trebuie să se prezinte înscris şi să fie expediate în locurile indicate în poliţa de asigurare.

Determinarea mărimii daunei şi a sumelor determinate de despă-gubire de asigurare se efectuează de asigurator în baza actului de exa-minare a bunurilor şi documentelor prezentate de asigurat.

La distrugerea totală a bunurilor, mărimea daunei este echivalentăcu mărimea sumei de asigurare luând în calcul suma resturilor, iar ladeteriorări parţiale a bunurilor, este echivalentă cu cheltuielile pentrurestabilirea bunurilor deteriorate sau distruse parţial.

La evaluarea cheltuielilor de restabilire, se iau în calcul cheltuie-lile pentru procurarea materialelor şi pieselor de schimb pentru repa-raţie; cheltuielile pentru plata lucrului de efectuare a reparaţiei şi celepentru furnizarea materialelor la locul reparaţiei.

Page 387: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

387

Din suma cheltuielilor de restabilire se calculează uzarea elemen-telor schimbate în procesul de reparaţie a bunurilor.

Dacă la încheierea contractului de asigurare suma de asigurare afost stabilită mai mică decât valoarea reală a bunurilor, atunci preju-diciul şi cheltuielile se plătesc proporţional cu raportul sumei de asigu-rare la costul real.

La cerinţa de despăgubire de asigurare, asiguratul trebuie să pre-zinte originalul poliţei de asigurare şi cererea de plată a despăgubiriide asigurare, iar la intentarea procesului penal în legătură cu risculasigurat – de asemenea, şi sentinţa judecăţii.

Suma despăgubirii de asigurare se micşorează pentru francizăcare se calculează într-o anumită sumă (sau în %) din suma deasigurare a bunurilor. Mărimea francizei şi ordinea de utilizare a ei sestabilesc de condiţiile concrete ale contractului de asigurare.

Asigurarea răspunderii organizaţiilor turisticeAsigurarea răspunderii de risc a firmelor turistice include în sine

asigurarea bunurilor, transportului, riscului financiar al firmei turisticeşi răspunderea în procesele turiştilor, rudelor acestora, persoanelorterţe şi partenerilor. Trebuie de menţionat că, expediind turiştii pestehotare, firma turistică sau agenţia (organizaţia de asigurare)întotdeauna riscă să întâmpine dificultăţi în soluţionarea chestiunilorde transportare a turistului care s-a îmbolnăvit sau a trupuluidecedatului. Asemenea cheltuieli de repatriere a bolnavului sau latransportarea trupului pot să reprezinte sume mai mari decât bugetulfirmei turistice care-l expediază.

Firmele turistice solide, care au grijă de imaginea lor, întotdeaunaîntreprind acţiuni de soluţionare a tuturor problemelor care pot săapară în privinţa turiştilor.

Un şir de ţări (de exemplu, Franţa, Germania etc.) cer asigurareaobligatorie a turiştilor contra accidentelor cu acoperirea cheltuielilormedicale.

Firmele turistice străine profesionale consideră turiştii asiguraţi şicontestă asumarea unor preocupări medicale sau de asigurare cubunuri a turiştilor primiţi. Întotdeauna se cere asigurarea răspunderiicivile a proprietarilor de mijloace de transport în faţa persoanelor terţe.

Esenţa şi destinaţia răspunderii civile şi generale de asigurarereprezintă răspunderea asiguratului în faţa persoanelor terţe (persoanejuridice sau fizice) cărora li se pot pricinui daune (prejudicii) în urma

Page 388: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

388

unei acţiuni sau inacţiuni.Spre deosebire de asigurarea de persoane a cetăţenilor, care se

realizează în cazul survenirii de anumite evenimente, legate de viaţa şicapacitatea de muncă a asiguraţilor, precum şi de bunurile asigurate,în care este pasibil de asigurare un patrimoniu concret al cetăţenilor şipersoanelor juridice, scopul asigurării răspunderii îl constituie protec-ţia de asigurare a intereselor patrimoniale ale persoanelor fizice şijuridice contra cauzatorilor de prejudicii, care în fiecare caz concret deasigurare găsesc expresia lor bănească concretă.

Răspunderea de asigurare prevede eventualitatea cauzării de pre-judicii (daune) intereselor patrimoniale ale persoanelor terţe în care înputerea legii sau în decizia judecăţii se efectuează plăţile respective cecompensează prejudiciul sau dauna pricinuită.

Pentru acest tip de asigurare, este caracteristic faptul că alături deasigurator şi asigurat, aici partea terţă în relaţii poate fi reprezentată deoricare persoane (terţe) nedeterminate în prealabil, iar la plata de asi-gurare de către asigurat, care se cuvine de la el, nu se prevede stabi-lirea sumelor de asigurare şi asiguratul (persoană fizică sau juridică)căruia trebuie să i se plătească despăgubirea. De exemplu, la plecareaautoturistului peste hotare, noi nu putem în prealabil să spunem dacăel va călca vreun pieton, va tampona altă maşină şi în ce sumă va ficauzată dauna materială persoanei fizice sau juridice. Şi una, şi alta sedescoperă doar în riscul asigurat concret – la cauzarea prejudiciuluipersoanelor terţe.

Până în prezent, în ţara noastră răspunderea de asigurare se limitala efectuarea de către organizaţiile de asigurare a asigurării răspunderiicivile benevole pentru proprietarii străini ai mijloacelor de transport(inclusiv şi turiştilor) în vremea şederii pe teritoriul nostru, precum şia cetăţenilor noştri care pleacă peste hotare.

În ultimul timp, în legătură cu creşterea fluxului de turişti de lanoi peste hotare şi proporţional cu aceasta, creşterea numărului dereclamaţii ale turiştilor la neîndeplinirea contractelor şi obligaţiunilorcontractuale din partea agenţiilor de turism, firmelor şi operatorilorturistici o deosebită popularitate capătă alte tipuri de răspundere a asi-guratorului, care includ asigurarea anumitelor persoane juridice (orga-nizaţii turistice; agenţii turistice, birouri turistice, operatori turisticietc.) în favoarea persoanelor terţe (turişti, organizaţii turistice), cărorali se pot cauza prejudicii (daune) contra calamităţilor sau neprofesio-

Page 389: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

389

nalismului persoanei juridice (asiguratului).Asigurarea „răspunderii civile în alte tipuri” este destinată să asi-

gure protecţia de asigurare a turiştilor la neîndeplinirea obligaţiunilorcontractuale sau din acorduri de către persoanele juridice (organizaţiituristice) în partea de despăgubiri a pierderilor materiale, perceputeconform acţiunii civile de la asigurat în favoarea păgubaşului (asigu-ratului).

Multe griji le fac ambasadelor şi consulatelor shop-tururile dincauza încălcărilor regulilor vamale; refuzurile la permiterea de a tran-zita hotarul; reţinerea în super- şi minimarkete etc. De aceea, în afarăde evenimentele de asigurare tradiţionale, companiile de asigurarenaţionale tot mai frecvent recurg la ajutorul companiilor din sistemulassistance, care, pe lângă serviciile obişnuite, propun o serie de altelenoi – până la schimbarea de vize şi bilete, acordarea asistenţei admi-nistrative şi juridice.

Circumstanţele neprevăzute pot să provoace necesitatea de întoar-cere imediată a turistului acasă (pe el însuşi sau a copiilor rămaşi fărăsupraveghere), sau vizita sa de o rudă apropiată, sau transmiterea uneicomunicări imediate. În afară de aceasta, trebuie de ţinut cont şi deeventualitatea pierderii sau furtului de documente, biletelor retur,trimiterea bagajelor pe adresă greşită etc. Există posibilitatea încălcăriineintenţionate de către asigurat a legislaţiei ţării în care el se află. Oatenţie deosebită trebuie de acordat situaţiilor care pot să apară laturiştii auto în caz de defectare a transportului personal.

Cazuri de asigurare în răspunderea asigurată a asiguraţilor juridici(firme turistice, hoteluri turistice, hoteluri, restaurante, pensioane,complexe sportive etc.) pot fi incendiile, exploziile, avariile,distrugerile întâmplătoare (neintenţionate) care aduc prejudiciiintereselor patrimoniale ale turiştilor.

Turiştii pot să rămână în ţara de aflare nu din voia lor, dar dinconstrângere, fiind traşi la răspundere pentru încălcarea ordinilorlocale, bunăoară, pentru furt în magazin. Toate aceste eventualeprobleme şi situaţii neprevăzute sunt obiectul răspunderii de asigurarea organizaţiilor turistice în faţa clienţilor lor (turiştilor).

La tipurile specifice de asigurare a răspunderii organizaţiilor tu-ristice (asiguraţilor) în faţa turiştilor se referă asigurarea în cazul: devreme urâtă, încălcarea regulilor vamale, confiscarea mărfii în shop-

Page 390: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

390

tur, primirea insuficientă a venitului planificat ş.a.Astfel, la asigurarea turiştilor în caz de „vreme urâtă”, asigurato-

rul îşi asumă responsabilitatea de despăgubire a cheltuielilor, dacă întimpul aflării turiştilor în aeroport nu a fost asigurată decolarea (sosi-rea) în legătură cu vremea urâtă, dacă pe durata stipulării în contract atimpului nu a fost asigurată realizarea serviciilor planificate în pro-gramul acestui tur (a merge cu schiurile de apă, plimbări cu şalupaetc.) din cauza furtunii îndelungate pe mare, nu este asigurată trecereaprin trecătoarea în munte sau schierea în munţi din cauza descinderiide zăpadă în avalanşă periculoasă etc.

Toate aceste obligaţiuni se asigură de organizaţiile de asiguraredin contul realizării a aşa-numitelor măsuri de preîntâmpinare ce intrăîn componenţa taxei tarifare.

Contractul de asigurare a călătoriilor turistice şi excursiilor, mar-şurilor, croazierelor se perfectează, de regulă, concomitent cu perfec-tarea (vânzarea) foilor turistice în punctele de realizare de către lucră-torii companiei de asigurare sau de birourile de turism şi excursii înbaza contractelor sau acordurilor privind activitatea în comun cu orga-nizaţiile de asigurare.

Page 391: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

391

ANEXE

Page 392: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

392

Anexa 1

Unităţi de măsură1 picior cubic = 1728 ţoli cubici = 28,3173 dm3

1 yard (cub) = 27 picioare (cub) = 0,7646 metri (cubi)1 gil = 0,142 l1 pint = 4 galoane = 0,5683 litri1 galon imperial = 8 pint = 4,549 l1 galon SUA = 4,6211 l (bere) = 4,549 l1 bushel imperial = 8 galoane = 36,368 l1 carter imperial = 8 buseli = 290,942 l1 baril = 36 galoane = 163,656 l

Anexa 2

Cifre romaneI – 1II – 2III – 3IV – 4V – 5VI – 6VII – 7VIII – 8IX – 9X – 10XIX – 19XXX – 30XL – 40

L – 50LX – 60XC – 90C – 100CC – 200CD – 400D – 500DC – 600CM – 900M – 1000MD – 1500MCM – 1900MM – 2000

Page 393: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

393

Anexa 3Specificul regimului vamal şi caracterul tranzacţiei

00 Regimul vamal fără specificări01 Livrări de mărfuri fără recompensă şi/sau în scopuri de binefaceripe linia ţărilor, guvernelor, organizaţiilor mondiale02 Livrări de mărfuri ca ajutor material03 Livrări de mărfuri în calitate de asistenţă tehnică04 Livrări de mărfuri în formă de cadouri05 Livrări de mărfuri pentru lichidarea avariilor şi catastrofelor, cala-mităţilor naturale06 Livrări de mărfuri pentru necesităţile statului07 Livrări de articole pentru servicii şi asigurări material-tehnice,utilaje, carburanţi, produse alimentare etc., necesare pentru mijloacede transport care realizează transporturi internaţionale12 Import de mărfuri pentru reprezentanţe diplomatice şi altele simi-lare ale statelor străine13 Import de mărfuri ca investiţii străine în fondul statutar al întreprin-derilor14 Export de mărfuri în formă de investiţii moldoveneşti17 Livrare de mărfuri pentru deservirea de garanţie18 Livrări greşite19 Livrări de mărfuri în scopurile reprezentanţelor20 Exponate21 Materiale publicitare şi suvenire22 Livrare de mărfuri în conformitate cu contractul de arendă petermen mai mic de un an23 Livrare de mărfuri în conformitate cu contractul de arendă petermen mai mult de un an24 Livrare de mărfuri în cadrul contractelor de consignaţie25 Livrare de mărfuri pentru măsuri teatrale şi sportive26 Export de mărfuri produse proprii ale întreprinderilor cu investiţiistrăine27 Livrare de ambalaj multicirculant28 Livrări de mărfuri de către persoane fizice care să nu fie destinateactivităţii de producţie sau comerţului şi depăşesc cota stabilită a can-tităţii şi preţului30 Livrări de mărfuri în calitate de mostre

Page 394: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

394

31 Exportul de mărfuri pentru necesităţile activităţii organizaţiilormoldoveneşti peste hotare32 Livrări de mărfuri în contul dividendelor din activitatea deinvestiţii33 Livrare de mărfuri în calitate de gaj50 Altele51 Reclamaţii52 Livrare de mărfuri dintr-o magazie a vămii în alta53 Eliberarea temporară de mărfuri din magazia vămii cu intrarea lorulterioară54 Livrări de mărfuri în zona antreprenoriatului liber (ZAL)55 Livrări de mărfuri de origine moldovenească în magazia vamalăliberă56 Livrări de mărfuri de pe teritoriul Republicii Moldova în magazinulde comerţ neimpozabil57 Pentru mărfuri realizate în magazinul de comerţ neimpozabil58 Realizări de mărfuri din magazinul de comerţ neimpozabil înmagazinul de comerţ neimpozabil59 Livrări de mărfuri din ZAL în ZAL60 Livrări de mărfuri din magazia vămii liberă în ZAL61 Livrări de mărfuri din ZAL în magazia vămii liberă62 Livrări de mărfuri din magazinul de comerţ neimpozabil înmagazia vămii liberă63 Livrări de mărfuri din magazia vămii liberă în magazinul de comerţneimpozabil64 Livrări de mărfuri din ZAL în magazinul de comerţ neimpozabil65 Livrări de mărfuri din magazinul de comerţ neimpozabil în ZAL

Page 395: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

395

Anexa 4

Plăţile vamale

10 Plata operaţiunilor vamale20 Taxa vamală pe import27 Alte plăţi vamale28 Accize30 Import pe valoarea adăugată35 Taxă specială

Nomenclatorul termenelor de plată00 Plata prealabilă sau livrarea anticipată de mărfuri (se realizează întranzacţiile de barter)01 Plata în decurs de 30 zile02 Plata în decurs de 60 zile03 Plata în decurs de 90 zile04 Plata în decurs de 120 zile05 Plata în decurs de 150 zile06 Plata în decurs de 180 zile09 Plata în decurs de 9 luni12 Plata în decurs de 12 luni18 Plata în decurs de 18 luni22 Plata în decurs de 2 ani23 Plata în decurs de 3 ani24 Plata în decurs de 4 ani25 Plata în decurs de 5 ani26 Plata în decurs de 6 ani27 Plata în decurs de 7 ani28 Plata în decurs de 8 ani29 Plata în decurs de 9 ani30 Plata în decurs de 10 ani şi mai mult

La export în contul contractelor care prevăd termene de plată maimult de 180 de zile, exportatorul prezintă confirmare de la BNMpentru efectuarea operaţiunii valutare.

Page 396: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

396

Anexa 5

Nomenclatorul de unităţi monetare agreate deBanca Naţională a Moldovei

Denumireunitate monetară

Cod numericconform ISO4217

Cod alfabeticconform ISO4217 **

1. Manaţi azerbaidjeni 031 AZN2. Dolar australian 036 AUD3. Drame armeneşti 051 AMD4. Dolar canadian 124 CAD5. Yuan chinez 156 CNY6. Kuna croată 191 HRK7. Lira cipriotă 196 CYP8. Coroana cehă 203 CZK9. Coroana daneză 208 DKK10. Forinţi ungari 348 HUF11. Coroane islandeze 352 ISK12. Shekel israelit 376 ILS13. Yeni japonezi 392 JPY14. Tenghe kazahi 398 KZT15. Dinar kuweitian 414 KWD16. Somi kirghizi 417 KGS17. Lat leton 428 LVL18. Lit lituanian 440 LTL19. Leul moldovenesc 498 MDL20. Dolar neozeelandez 554 NZD21. Coroana norvegiană 578 NOK22. Rubla rusă 643 RUB23. Koruna slovacă 703 SKK24. Coroana suedeză 752 SEK25. Franc elveţian 756 CHF26. Manat turkmen 795 TMM27. Lira sterlină 826 GBP28. Dolar SUA 840 USD29. Sum uzbec 860 UZS

Page 397: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

397

30. Dinar sârb 941 RSD31. Leul românesc 946 RON32. Lira turcească 949 TRY33. DST 960 XDR34. Somoni tadjic 972 TJS35. Rubla bielorusă 974 BYR36. Leva bulgară 975 BGN37. Euro 978 EUR38. Hrivna ucraineană 980 UAH39. Lari georgian 981 GEL40. Zlot polonez 985 PLN

Dintre ele valuta liberă convertibilă pe teritoriul RM se consideră:1. Euro – Евро; ( http://www.youtube.com/watch?v=YwmJY3gS6yU)2. Liră sterlină – Фунт стерлингов;3. Franc elveţian – Швейцарский франк;4. Coroană daneză – Датская крона;5. Coroană islandeză – Исландская крона;6. Coroană norvegiană – Норвежская крона;7. Coroană suedeză – Шведская крона;8. Dolar SUA – доллар США;9. Dolar canadian – Канадский доллар;10. Dolar australian – Австралийский доллар;11. Dolar neozeelandez – Новозеландский доллар;12. Yen japonez – японская иена;13. DST – СДР

Page 398: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

398

Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 17 dincele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste state, cunoscutecolectiv ca „Zona euro”, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia,Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg,Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. Euro maieste folosit cu acordul comunităţii în Monaco, San Marino şi Vatican,iar trei alte state — Andorra, Kosovo şi Muntenegru — utilizeazămoneda europeană fără să aibă acordul UE. Estimările arată cămoneda euro este folosită zilnic de aproximativ 327 de milioane deeuropeni.Siguranţa bancnotelor

http://www.ecb.int/euro/html/index.ro.html#playerWrapper

tastati ctrl si faceti clic

http://www.youtube.com/watch?v=YwmJY3gS6yU

În bancnotele euro au fost încorporate diverse elemente de siguranţă. Ajunge săle atingi, priveşti şi înclini şi te vei convinge!

Testarea dispozitivelor de stabilire a autenticităţii bancnotelor Reguli privind reproducerea bancnotelor Lupta împotriva contrafacerii bancnotelor Cercetare şi dezvoltare în domeniul bancnotelor – oportunităţi de cooperare cu BCE

Page 399: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

399

Anexa 6Clasificatorul ţărilor lumii

498 Moldova 204 Benin 417 Kârgâzstan643 Federaţia Rusă 208 Danemarca 418 Laos642 România 212 Dominique 422 Liban004 Afganistan 214 Republica

Dominicană426 Lesotho

008 Albania 218 Ecuador 428 Letonia010 Antarctica 222 Salvador 430 Liberia012 Algeria 226 Guineea Ecuator 434 Libia016 Samoa (SUA) 231 Etiopia 438 Liechtenstein020 Andorra 232 Eritreea 440 Lituania024 Angola 233 Estonia 442 Luxemburg031 Azerbaidjan 234 Ins-le Farere 446 Aomâni (Macao)028 Antigua şiBarbuda

238 Ins. Falkland 450 Madagascar

032 Argentina 242 Fiji 454 Malawi040 Austria 246 Finlanda 458 Malaysia044 Bahamas 250 Franţa 462 Maldive048 Bahrein 254 Guiana 466 Mali050 Bangladesh 258 Polinezia Fr 470 Malta051 Armenia 260 Teritoriul de

Sud Fr474 Martinica

052 Barbados 262 Djibouti 478 Mauritania056 Belgia 266 Gabon 480 Maurice060 Ins-le Bermude 268 Georgia 484 Mexic064 Butan 270 Gambia 488 Ins-le Amida068 Bolivia 274 Sectorul Gaza 492 Monaco070 Bosnia-Herţegovina

276 Germania 496 Mongolia

072 Botsvana 288 Gana 500 Montserrat074 Buve 292 Gibraltar 504 Maroc076 Brazilia 296 Kiribati 508 Mozambic084 Belize 300 Grecia 512 Oman086 ArhipelagulBritanic Indo

304 Groenlanda 516 Namibia

090 Inslele Solomon 308 Grenada 520 Nauru092 Ins-le Virgine

Britanice312 Guadelupa 524 Nepal

096 Brunei 316 GUAM 528 Ţările de Jos

Page 400: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

400

100 Bulgaria 320 Guatemala 530 Ins-le Antile104 Mian 324 Guineea 533 Aruba108 Burundi 328 Gaiana 540 Noua Caledonie112 Belarus 332 Haiti 548 Vanuatu116 Cambodgia 334 Heard şi Mc

Donald’s554 Noua Zeelandă

120 Camerun 336 Vatican 558 Nicaragua124 Canada 340 Honduras 562 Niger132 Ins-le CapuluiVerde

344 Hong-Kong 566 Nigeria

136 Cayman 348 Ungaria 570 Niue140 RepublicaCentrafricană

352 Islanda 574 Norfolk

144 Sri-Lanka 356 India 578 Norvegia148 Ciad 360 Indonezia 580 Ins-le Mariane152 Chile 364 Iran 583 Micronezia156 China 368 Irak 584 Ins-le Marshall158 Taiwan 372 Irlanda 585 Palau162 Ins-le Crăciunului 376 Israel 586 Pakistan166 Ins-le Cocos 380 Italia 591 Panama170 Columbia 384 Côte d’Ivoire 598 Papua-Noua Guinee174 Ins-le Comore 388 Jamaica 600 Paraguay178 Congo 392 Japonia 604 Peru180 Zair 396 Johnston atol 608 Filipine184 Ins-l a Acuca 398 Kazahstan 612 Pitcairn188 Costa-Rica 400 Iordania 616 Polonia191 Croaţia 404 Kenya 620 Portugalia192 Cuba 408 Coreea (RNC) 624 Cuineea-Bissau196 Cipru 410 Republica

Coreea626 Timorul de Est

203 Cehia 414 Kuwait 630 Puerto Rico634 Catar 724 Spania 804 Ucraina638 Réunion 732 Sahara de Vest 807 Macedonia646 Ruanda 736 Sudan 818 Egipt654 Ins-le Sf. Elena 740 Surinam 826 Marea Britanie659 Sant-Kits şiNevis

744 Ins-leSpitsbergen

830 Ins-le Normande

660 Angilia 748 Swariland 833 Ins-le Man662 Santa-Lucia 752 Suedia 834 Tanzania666 Saint-Pierre şi 756 Elveţia 840 SUA

Page 401: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

401

Miquelon670 Saint Vincent

Grenad760 Siria 850 Ins-le Virgine (SUA)

674 San-Marino 762 Tadjikistan 854 Burkina Faso678 San-Tomeiprince 764 Thailanda 858 Uruguay682 Arabia Saudită 768 Togo 860 Uzbekistan686 Senegal 772 Tokhelau

(Union)862 Venezuela

690 Ins-le Seişel 776 Tonga 872 Ins-le Wake694 Siera-Leone 780 Trinidad-

Tobago876 Wallis şi Futuna

702 Singapoore 784 Emiratele ArabeUnite

882 Somalia de Vest

703 Slovacia 788 Tunisia 887 Yemen704 Vietnam 792 Turcia 891 Iugoslavia705 Slovenia 795 Turkmenistan 894 Zambia706 Somali 796 Turks şi Caicos710 Republica Africade Sud

798 Ins-le Tuvalu

716 Zimbabwe 800 Uganda

Page 402: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

402

Anexa 7Lista codurilor modurilor de transport

Codificare Denumire10 Transport maritim20 Transport pe cale ferată30 Transport pe cale rutieră40 Transport pe cale aeriană50 Trimiteri poştale70 Instalaţii fixe de transport80 Transport pe căi navigabile interioare90 Autopropulsie

Page 403: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

403

Anexa 8Nomenclatorul codurilor birourilor şi posturilor vamale

Cod Denumire0500 Basarabeasca1001 Soroca1002 Sângerei1003 Teleneşti1004 Făleşti1005 Glodeni1006 Râşcani1007 Drochia1008 Floreşti1009 Cosăuţi0501 Ciadâr-Lunga0502 Ciadâr-Lunga intern0503 Basarabeasca calea ferată0504 Basarabeasca intern0506 Cimişlia0507 Chiriet-Lunga auto1000 Bălţi1500 Bender1501 Palanca-Maiaki-Udobnoe (auto)1502 Săiţi-Lesnoe (auto)1503 Ştefan-Vodă intern1504 Slobozia1505 Tudora-Starokazacie (auto)1506 Căuşeni intern 12504 Leova2505 Taraclia intern ( inclusiv Zal Taraclia)3000 Chişinău3001 Aeroportul Chişinău3002 Gara Chişinău3003 Chişinău intern 2 ( poşta)3004 Călăraşi3005 Anenii Noi3006 Căinari3007 Criuleni3008 Ialoveni3009 Ialoveni

Page 404: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

404

3010 Dubăsari3011 Grigoriopol3012 Străşeni3013 Coşniţa Nouă3500 Costeşti4000 Giurgiuleşti4001 Giurgiuleşti nr.14002 Giurgiuleşti nr.24003 Vulcăneşti4500 Leuşeni4501 Hânceşti intern4502 NIsporeni intern5000 Ocniţa5001 Bârnova5002 Clocuşna5003 Otaci5004 Ocniţa gara5005 Donduşeni5500 Râbniţa5501 Şoldăneşti5502 Rezina5503 Camenca5504 Râbniţa nr.15505 Râbniţa nr.26000 Sculeni6500 Ungheni

Page 405: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

405

BIBLIOGRAFIE

1. Legea RM nr.451-XV din 30.07.2001 privind licenţierea unor genuri deactivitate, modificări. Nr. 214 - XV din 24.06.2005 // Monitorul Oficial,2005 nr.132-137.

2. Legea RM privind reglementarea de stat a activităţii comerciale externenr. 1031-XIV din 8 iunie 2000 // Monitorul Oficial nr.119-120 din 21septembrie 2000.

3. Legea RM nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire laantreprenoriat şi întreprinderi şi Legea nr. 1265-XIV din 5 octombrie2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor//Monitorul Oficial, 2001, nr. 31-34, pt. III.

4. Legea RM nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională aMoldovei // Monitorul Oficial, /8/56-77 din 12 octombrie 1995. Modifi-carea şi completarea Legii RM cu privire la BNM, art. 70 // Экономи-ческое обозрение «Логос-пресс», 1999, ianuarie, nr.3, p.33.

5. Legea RM privind instituţiile financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 //Monitorul Oficial, nr.1 din 1 ianuarie 1996, nr. 110-111 din 13 septem-brie 2001, nr. 139-140 din 15 noiembrie 2001.

6. Legea RM nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni //Monitorul Oficial, nr. 38-39 din 12 iulie 1997, nr. 64-66, 2001, nr. 50-52din 11 aprilie 2002.

7. Legea RM nr. 1527-XII din 22 iunie 1993 privind facturile de plată //Monitorul Oficial, 1993, nr.10.

8. Legea RM nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj // MonitorulOficial, nr.120 din 2 octombrie 2001.

9. Legea RM cu privire la leasing nr.31-XIII din 15 februarie 1996 // Moni-torul Oficial, nr.49-50 din 25 iulie 1996.

10. Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine //Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr. 4.

11. Банковское дело: Учебник / Под ред. проф. В. И. Колесникова,проф. Л. П. Кроливецкой. – Москва: Финансы и статистика, 1998. –464 с.

12. Банковское дело: Учебник / Под. ред. О. И. Лаврушина. – Москва:Финансы и статистика, 2000. – 586 с.

13. Букина М. К. Деньги, банки, валюты: Учебное пособие.- Москва:АО и ДИС, 1996. –172с.

14. Грибинча А., Бодюл Т. Внешний рынок: пути освоения. - Кишинев:МолдГУ, 1992.

15. Грибинча А. и др. Порядок передачи научно-технических разрабо-ток для коммерческой реализации на внешнем рынке. – Кишинев:КГУ, 1989.

16. Грибинча А., Евсюкова Р. Порядок определения прибыльности экс-

Page 406: Comertului Exterior Suport Didactic

Alexandru GRIBINCEA

406

портных сделок в зависимости от условий экономики // Contabilitateşi audit, 2003, nr. 11, p. 51-53.

17. Грибинча А., Евсюкова Р. Порядок расчетов по экспортно-импортным операциям // Contabilitate şi audit", 2005, nr. 6, p.29-34.

18. Евсюкова Р. Транспортные услуги и международные экономическиеотношения//ATIC. IRIM. Impactul transporturilor asupra dezvoltăriirelaţiilor economice internaţionale // Materialele conferinţeiinternaţionale (12 martie 2005).- Chişinău, 2005, p. 34

19. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul RepubliciiMoldova // Monitorul Oficial, nr. 54-55, pt. III, art. 161 din 18 iunie1998.

20. Regulamentul cu privire la poziţia valutară deschisă a băncii // MonitorulOficial, nr.1, pt. III, art. 41 din 1 ianuarie 1998.

21. Regulamentul nr.23/09-01 cu privire la autorizarea băncilor // MonitorulOficial, nr. 59-60, pt. III, art. 74 din 12 septembrie 1996.

22. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc // Moni-torul Oficial, nr. 130, pt. III, din 26.10.2001.

23. Regulamentul privind plăţile interbancare în Republica Moldova // Moni-torul Oficial, 2003, 7 februarie, nr. 14-17.

24. Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil şiacoperit pe teritoriul Republicii // Monitorul Oficial, 2003, 13 iunie, nr.116-120.

25. Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea mijloace-lor băneşti din conturile bancare/trezoreriale şi perceperea înmod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare //Monitorul Oficial, 2003, 27 iunie, nr. 126-131.

26. Regulamentul privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plă-ţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova / Monitorul Oficial,2003, 11 iulie, nr. 141-145.

27. Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile dinRepublica Moldova din 30 decembrie 1999 // Monitorul Oficial, nr. 8-9din 20 ianuarie 2000.

28. Справочник по Конвенции СМR // Молдавская ассоциация между-народного автомобильного транспорта «AITA». – Кишинэу: Еврика,2003.

29. Справочник по Конвенции TIR // Молдавская ассоциация междуна-родного автомобильного транспорта «AITA».– Кишинэу: Еврика,2000.

30. Яковец А.Л. Валютные операции и их учет. – Москва: ИНФРА,1997.– 160 с.

Page 407: Comertului Exterior Suport Didactic

Organizarea şi tehnica promovării comerţului exterior

407

Alexandru GRIBINCEA

ORGANIZAREA ŞI TEHNICA PROMOVĂRIICOMERŢULUI EXTERIOR

Suport didactic

Redactor literar: Antonina DembiţchiMachetare computerizată: Iulita Bîrcă

Bun de tipar 02.02.2013. Formatul 60×841/16

Coli de tipar 23,5. Coli editoriale 25,0.Comanda 67. Tirajul 100 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic Universitar