COMERUL EXTERIOR sI ROLUL LUI N ECONOMIA NAIONALTranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau tranzactiilor internationale n raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului, calitatea participantilor si mecanismele de realizare.Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de marfuri, de bunuri corporale.Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior.Firmele care desfasoara tranzactia de comert exterior si elaboreaza strategii si si organizeaza structuri specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si materiale potrivit exigentelor pietei internationale.I.1. Istoricul comertului exteriorComertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-vnzare de bunuri si servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza diviziunii internationale a muncii.Comertul international este o forma de legatura ntre pietele nationale, ntre producatori de marfuri dindiferite tari. Forma moderna a activitatii financiare internationale ncepe din punct de vedere istoric, odata cu ncheierea tratatului de pace dupa razboiul franco-prusac din anul 1871. Tratatul impunea Frantei o despagubire de razboi enorma, care va forma continutul unui flux financiar-monetar international. Apoi Primul Razboi Mondial va determina la rndul sau un nou flux financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor fluxuri se instituie pentru prima data n istoria relatiilor internationale o institutie specializata n coordonarea legaturilor financiar-monetare, Banca Reglementelor Internationale (BRI).Fenomenul mondo financiar si monetar va cont 12112k109m inua sa se dezvolte dupa Primul Razboi Mondial. Relatiile economice dintre statele iesite din conflictul mondial au continuat sa creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare, financiare si de credit. n 1970 relatiile economice internationale nsumau peste 300 de miliarde de dolari, iar fluxurile de fonduri financiare capatasera un caracter permanent. Apar sisteme monetare regionale si modalitati noi de gestionare a cursurilor valutare dar si multe aspecte negative pe care sistemul monetar international le presta economiilor nationale.Aparitia schimbului regulat de produse este indisolubil legata de aparitia diviziunii sociale a munciifiind un rezultat al ei.Odata cu prima mare diviziune sociala a muncii, de care sunt legate aparitia proprietatii private dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre indivizi, care n cele din urma devine unica forma de schimb. Prabusirea sistemului colonial si aparitia dupa cel de al Doilea Razboi Mondial a unui mare numar de state independente au generat evolutii noi n modul de realizare a relatiilor economice internationale. Cooperarea economica internationala este nainte de toate un produs, un rezultat al progresului tehnico-stiintific accelerat ce se desfasoara astazi n lume si care are o asemenea amploare si profunzime.Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica multilaterala, a tuturor statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate n fiecare tara pe baza eforturilor proprii - ca factor primordial - si a unei largi colaborari internationale bazata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat o accentuare a interdependentelor economice dintre state.n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii indiferent de natura ornduirii sociale, de marimea si forta lor economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale sau forta de munca, asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o masura mai mare sau mai mica la circuitul economic mondial, acesta fiind o consecinta fireasca de ordin obiectiv a interconditionarii economiei generale dintre toate statele lumii.Analiza comertului international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea unui trasaturi si tendinte specifice acestei perioade. S-au conturat trei trasaturi principale ale dinamicii si volumului comertului international:O prima trasatura ar fi ca n perioada postbelica, comparativ cu perioadele anterioare, comertul international a nregistrat cel mai nalt nivel de crestere. Cauza este: schimbarea profunda ce s-a produs n structura economica mondiala. Cresterea impresionanta n-a fost continua, permanenta, ci ntrerupta de unele scaderi, fie n volumul valoric, fie n volumul fizic:-Exportul tarilor capitaliste dezvoltate au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritmmediu anual de 11,6 %.-Exportul tarilor n curs de dezvoltare au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu anual de 11 %.-Exportul tarilor socialiste au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu anual de 12 % la tari europene si 9 % la tari asiatice.A doua trasatura ar fi ca n perioada postbelica comertul international a devansat ca ritm de crestere, nu numai Produsul National Brut (PNB), si respectiv Produsul Intern Brut (PIB), ci si productia industriala si agricola la nivel mondial.A treia trasatura caracteristica dinamicii si volumului comertului international, rezultnd din compararea acestuia cu evolutia rezervelor de aur si devize centralizate ( la nivel de stat ), ale lumii nesocialiste.La schimbul international clasic de marfuri, de servicii si de capital se adauga dupa anii '50 relatii directe ntre agenti economici din tari diferite n sfera productiei nsasi. Cooperarea n productie devine astfel o necesitate, o conditie de crestere economica la nivel micro si macroeconomic.Nici o tara a lumii contemporane, orict de mare si de dezvoltata ar fi, si nici o societate comerciala cu orice cifra de afaceri si orice nivel tehnologic ar avea, nu mai poate evolua ascendent fara conlucrari cu parteneri externi. Asa dar premisa obiectivaa cooperarii economice internationale si are sorgintea n procese si structuri ale evolutiei economice contemporane: progresul tehnic, diviziunea sociala a muncii, se mai adauga procese si circumstante politice si sociale.I.2.Structuri organizatorice n comertul exteriorn comertul exterior exista o mare diversitate de structuri organizatorice, modalitati de combinare si valorificare a resurselor materiale si umane. Fiecare structura organizatorica trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor functii definitorii: prospectare, negociere, contractare si derulare a tranzactiilor internationale. Structurile organizatorice raspund - cerintelor interne si ale mediului extern n care actioneaza compania si - nevoii de a stabili gradele de putere si de autoritate alefiecarui membru. n acelasi timp structurile organizatorice stabilesc liniile de comunicatie din cadrul firmei.n alcatuirea unei structuri organizatorice trebuie rezolvata problema stabilirii numarului de posturi si departamente necesare pentru realizare. Orice schimbare n strategie implica schimbari si n structura organizatorica. Doua principii de baza ghideaza realizarea unei structuri organizatorice:1.Dupa principiulunitatii de obiective- o structura organizatorica este performanta daca faciliteaza contributia indivizilor la atingerea obiectivelor.2.Dupa principiuleficientei- structura organizatorica este eficienta daca asigura ndeplinirea obiectivelor de catre membrii organizatiei, cu minimum de eforturi si cheltuieli.Cele mai importante structuri organizatorice n comertul exterior sunt: serviciul de export/import, firma de comert exterior, gestionarea resurselor umane (specialisti de comert exterior.I.2.1 Serviciul de export/importFirmele cu relatii pe piata externa si organizeaza un serviciu special pentru operatiunile de comert exterior. Acest serviciu se afla n relatii directe sau indirecte cu clientii, furnizorii si diferitii intermediari si comercianti ai comertului international. Din punct de vedere organizatoric Serviciul de export/import poate fi subordonat departamentului de marketing (este specifica ntreprinderilor mici si mijlocii, de piata externa si interna se ocupa serviciul de marketing), sau se poate situa pe acelasi nivel cu alte departamente functionale.1.Subordonat departamentului de marketing:Figura 1.1.Organigrama societatilor comerciale (1)12.Situat pe acelasi nivel cu alte departamente:Figura.1.2.Organigrama societatilor comerciale (2)2.Activitatea pe piata externa se afla n sarcina unui personal specializat. Serviciul de export/import ndeplineste doua categorii de atributii n domeniul comertului exterior:-de natura comerciala-de natura administrativaRolul serviciului de export/import este de a contribui la strategia de ansamblu a firmei si de a actiona, opera pe piata, respectiv realizarea activitatilor de prospectare, contractare, derulare, livrare, plata. Functiile firmei n realizarea tranzactiei de comert exterior sunt:a)n cadrul functiei de marketing avem urmatoarele obiective:-definirea politicii comerciale-studierea pietei externe-definirea strategiei si a tehnicilor de comercializare-conceperea si realizarea politicii promotionaleb)n cadrul functiei de comercial export avem urmatoarele obiective:-prospectarea pietelor externe-ofertarea-organizarea serviciilor postvnzarec)n cadrul functiei administrativ export avem urmatoarele obiective:-ambalarea si marcarea marfii-realizarea transportului international-reglementarea problemelor vamale si de tranzit-administrarea vnzarilor la exportI.2.2. Firma de comert exteriorFirmele de comert exterior sunt societati comerciale specializate care asigura pentru clientii lor (producatorii), o serie de servicii pentru derularea exportului-importului de marfuri.Firmele de comert exterior pot actiona pe contul partenerilor (n calitate de comisionar), sau pot actiona pe cont propriu (n calitate de comerciant).Prin contractele permanente pe care le au cu pietele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele exercita o influenta nsemnata asupra productiei de export prin adaptarea la cerintele pietei mondiale. Serviciile pe care le ofera firma de comert exterior sunt:-cercetarea si prospectarea pietelor externe, atunci cnd conditiile de acces suntdificile si costurile mari pentru producatori-punerea la dispozitie a unei retele de comercializare deja implantata si functionala pe piata-asigurarea distributiei fizice a marfurilor, operatii de asigurare si vamale-finantarea operatiunilor si preluarea riscurilor legate de tranzactiile internationaleI .2.3. Resursele umaneSuccesul n tranzactiile de comert exterior depind ntr-o mare masura de profesionalismul si calitatea personalului implicat n initierea, contractarea si derularea operatiunilor de comert exterior.Profesiunea corespunzatoare, de specialist n comert exterior, impune o serie de conditii si standarde de formare. Exportul din ziua de azi este o activitate de nalta calificare si profesionalism. Specialistul n comertul international trebuie sa fie ntr-un fel de doua ori mai mult vnzator dect cel de pe piata interna. Se disting mai multe tipuri de specialisti:lucrator comercial de exportresponsabil de zonaresponsabilul de produs la exportdirector de exportasistentul de exportresponsabilul administrativ de exportasistentul pentru logisticadirectorul de logisticaSfera profesionala a specialistilor n tranzactii internationale este complexa si impune o pregatire de specialitate si calitati specifice respectiv experienta practica.I.3. Tranzactii de comert exterior - definire, fundamente -Operatiunile de export-import reprezinta principala forma de realizare a comertului exterior. Baza juridica o reprezinta contractul de vnzare internationala, care creeaza ntre parti raporturi de tipul debitor-creditor (importatorul este tinut sa plateasca pretul, dobndind dreptul de proprietate asupra marfii; exportatorul este ndreptatit sa primeasca pretul, avnd obligatia de a livra marfa). Din punct de vedere economic relatiile dintre parti se bazeaza pe interdependente n sfera comercializarii. Marfa, care face obiectul tranzactiei comerciale internationale, poate fi reprezentata de produse (bunuri corporale), servicii si cunostinte tehnice (bunuri necorporale).n sfera tranzactiilor comerciale traditionale (comertul exterior), bunurile de export-import pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:1. Dupagradul de prelucrarepot fi:-materii prime-produse semifabricate-produse manufacturatePrima grupa de bunuri are o mare importanta n comertul international - fungibilele, pot face obiectul tranzactiilor la bursa (produse agroalimentare, metale, etc.).2. Dupautilizarealor pot fi:-produse industriale-bunuri de consumAceasta grupa poate fi obiectul tranzactiilor n cadrul licitatiilor internationale.n sfera comertuluiinvizibilavem:-transporturile-asigurari internationale-servicii profesionale (consultanta)-turismul internationalAceste servicii din sfera comertului invizibil sunt legate de derularea operatiunilor de export-import si de operatiunile comerciale( n cazul exporturilor complexe).n comertul cuinteligenta, avem realizarea vnzarii: licente, brevete de inventii, contracte de consultanta/asistenta, servicii de formare a personalului (n special exporturilor complexe).Temeiul distinctiei dintre afacerile interne si cele internationale l constituie natura mediului. Mediul mondial se caracterizeaza prin dimensiuni de politica, economica, juridica si culturala.Dezvoltarea afacerilor pe plan international tinde sa devina o conditie de existenta pentru firme, indiferent de marimea acestora sau de domeniul de activitate. n practica agentii economici se implica n afaceri internationale prin operatiuni de export-import.n functie de motivatiile care determina decizia de export avem:1.cele legate de cerere, firmele pot raspunde la comenzi ocazionale sau pot comercializa pe piata externa2.cele legate de oferta, exportul este rezultatul unei decizii constiente a firmei, care se implica pe piata externa, prin sesizarea unei oportunitati3.cele legate de atitudinea prointernationalizarii, a managementului ntreprinderiiExportatorii pot fi grupati n doua categorii: cei activi si cei pasivi.Exportatorii pasiviraspund solicitarilor pietei externe, fara sa aiba o strategie proprie.Exportatorii activisunt cei care concep o strategie, urmaresc promovarea exporturilor.Riscurile exportatorilor sunt numeroase si complexe, prin urmare decizia de export trebuie sa fie fundamentata pe analiza avantajelor si a costurilor. Fundamentarea strategiei afacerilor internationale se realizeaza pe baza unei analize, care are n vedere, caracteristicile mediului de afaceri (analiza externa), precum si evaluarea capacitatii firmei de a se integra n piata mondiala (analiza interna).Premisele elaborarii strategiei sunt create prin identificarea oportunitatiilor, avantajelor si evaluarea riscurilor, a costurilor legate de extinderea internationala si a capacitatii economice a firmei.Realizarea si dezvoltarea activitatilor economice pe plan international, economia mondiala, precum si a altor activitati genereaza o miscare a valorii n context international. Aceasta miscare de valoare se deruleaza cu ajutorul activitatii financiare de credit si monetare.I.4. Modalitati de realizare a tranzactiilor de comert exteriorFirmele exportatoare si importatoare pot apela la mai multe modalitati de realizare a operatiunilor comerciale internationale.n functie de accesul pe pietele externe se practica operatiuni efectuate direct de catre firma producatoare sau se apeleaza la o casa de comert intermediar.Dupa gradul de implicare pe piata externa se disting:-operatiuni clasice de comert exterior (export - import, contrapartida, reexport)-aliante strategice si cooperari internationale (licentiere, transizare, subproductie)-implantari n strainatate (birou comercial, filiala de productie sau de comert)Din perspectiva exportatorului sunt trei modalitati de realizare a operatiunilor:-exportul direct-exportul prin intermediari-exportul indirectI.4.1. Exportul directExportul direct este aceea forma de operatiune de export - import n care producatorul ncheie si executa contractul de vnzare internationala prin stabilirea relatiei cu clientul extern.Exportul direct se caracterizeaza prin faptul ca exportatorul (producatorul) dispune de o structura organizatorica prin intermediul caruia realizeaza operatiunile de prospectare, negociere, contractare si derulare a operatiunii de export.Prin exportul direct se poate ajunge de la derularea tranzactiei cu clientii straini, pna la crearea n strainatate a unor structuri dependente de exportator sau controlate de acesta.Avantajele organizarii unui aparat propriu de comert exterior constau n:-ofera producatorilor posibilitatea sa participe la nsusirea profitului comercial-producatorii se mentin n contact direct cu piata reactionnd la schimbari si adaptnd productia de export la cerinte-ofera posibilitati de promovare a produselorExportul direct are si dezavantaje:-cheltuielile de comercializare sunt ridicate-riscurile specifice activitatii de comert exterior se rasfrng direct asupra firmei-necesita constituirea unor servicii sau compartimente profilate pe activitatile internationale, personal specializat, astfel rezultnd noi costuriPrincipalele forme de realizare a exportului direct sunt:1. Exportul prin structuri interne- firma dispune de compartimente sau directii de comert exterior, ncheie direct cu clientul extern contracte de vnzare internationala, n nume si pe cont propriu se ocupa de executarea acestora. Aceasta modalitate se practica n cteva situatii:obtinerea de comanda rezultnd din activitati promotionale sau participarea la trguri internationaleparticiparea la o licitatie internationalavnzarea prin corespondenta rezultnd dintrimiterea de cataloage sau fax2. Reprezentantul n strainatate- este angajatul firmei, colectnd informatii cu privire la piata, clienti, oferirea de servicii pentru clienti, asistenta tehnica, reglementarea litigiilor comerciale sau financiare.3.Birou de reprezentare (birou comercial)- compartiment operativ, fara personalitate juridica, nu poate ndepliniacte de comert. Asigura un contact permanent cu piata locala (externa), stabilirea primelor contracte cu clientii, urmarirea contractului de vnzare internationala.4. Sucursala- fara personalitate juridica, functioneaza dupa legislatia locala, dupa functia administrativa transmite comenzile societatii mama, asigura vamuirea, face livrarile pe plan local.5. Filiala- are personalitatea juridica dar este controlata de societatea mama. Se integreaza n mecanismul economic al tarii gazdaI.4.2. Exportul prin intermediariExportul prin intermediari este o modalitate de realizare a tranzactieiinternationale, care se situeaza ca regim juridic si mod de derulare, ntre exportul direct si cel indirect. Prin intermediere se ntelege activitatea depusa de o alta persoana, dect titularul interesului. Deci intermedierea implica o reprezentare, este o operatie juridica prin care o persoana, numita reprezentant ncheie acte juridice cu tertii, n numele altei persoane, numita reprezentat. Distingem urmatoarele tipuri de intermediari:-agent comercial-comisionar (n dreptul continental)-agent ( n dreptul anglo-saxon)Agentul comercial- este din punct de vedere juridic, un mandatar si este nsarcinat de o maniera permanenta sa negocieze si eventual sa ncheie contracte, sa presteze servicii n numele si n contul producatorilor industriali, comerciantilor. El nu apartine la firma furnizoare, are un contract de mandat. Agentul comercial raspunde de gestionarea comenzilor, realizarea livrarilor si de efectuarea facturarii catre clienti.Comisionarul- este un intermediar care pe baza unui contract de comision, efectueaza operatiuni comerciale. El poate realiza att operatiuni de export ct si de import. Contractul de comision se utilizeaza n operatiile de transport si vamuire, si n cele de bursa.Contract deContract de vnzareProducatorComisionarClient externcomisioninternationala n numepropriu si pe contulproducatoruluiFigura 1. 3.Exportul prin comisionarAgentul- este o persoana care a fost autorizata sa actioneze pentru o alta persoana, sa desfasoare afacerile. Relatia poate exista si fara contract, serviciile prestate de acesta fiind compensate.I.4.3. Exportul indirect (comerciantii)Exportul indirect presupune separarea functiilor de comercializare de cele de productie n unitati autonome, care actioneaza n calitate de comercianti.Producatorul/exportatorul vinde marfa unei firme comerciale, care efectueaza exportul n nume si pe cont propriu. n acest caz producatorul nusi asuma riscurile si cheltuielile legate de comercializarea marfurilor respective, el nu are o legatura directa cu piata externa, firma comerciala reprezentnd interfata dintre mediul intern si cel extern.Comerciantul urmareste obtinerea de profit din diferenta ntre pretul de cumparare din tara si pretul de vnzare n strainatate, asumndu-si riscurile de pret si riscul valutar. Firmele specializate n operatiuni comerciale se numesc case de comert. Comerciantii internationali se pot specializa pe tipuri de operatiuni combinate de comert exterior (contrapartida, swich), pe pietele la termen pentru anumite produse.I. 5. Rolul comertului exterior n economia unei tariComertul exterior are un rol nsemnat n asigurarea economiei nationale cu materii prime, combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa si intensiva a capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor romnesti ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri romnesti pe pietele externe.Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertuluieste ca factor de progres, care-si pune amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. Capacitatea comerciantilor de a se mentine n cadrul filierelor comerciale n rolul lor traditional depinde fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.n ultimii ani s-au evidentiat importante modificari n structura activitatii comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus, tuturor agentiloreconomici care opereaza n sfera comerciala, o reflectie att asupra rolului lor economic ct si a initierii si implementarii strategilor de adaptare. Structura diferita a exportului fata de import materializeaza functia de transfer a comertului exterior, rezultnd modificarea structurii rezultatelor procesului national de productie, o parte din produsul social creat la nivelul ntregii economii nationale fiind exportata si nlocuita prin import cu alte valori de ntrebuintare, ceea ce duce la diversificarea fondului de marfuri solicitate pe piata interna.Firmele ce importa n Romnia cu preturi mici, acordnd facilitati de plata, marfuri si preturi mai avantajoase dect firmele autohtone, acesti factori fac necesara orientarea firmelor romnesti catre export. La extern, firmele romnesti trebuie sa faca fata concurentei, preturi de dumping, standarde impuse privind calitatea, desfacerea si ambalajul. Un export eficient ntr-un volum mare devine o solutie pentru rezolvarea problemelor de productie si sociale existente n economia romneasca. Participarea unei firme la comertul international presupune urmatoarele avantaje:-extinderea pietei-sporirea profitului-utilizarea mai buna a capacitatii de productie-mbunatatirea potentialului de marketing (concurenta internationala)-consolidare acredibilitatii, activitatea comertului international inspirnd ncredere.n 2013, Moldova a exportat n UE mai mult dect n CSI

Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul 2012Relaiile economice cu UE privind comerul exterior se intensific. Zona principal de efectuare a comerului exterior este UE, fiind urmat de zona CSI.n 2013, se observ tendina de majorare a exporturilor n rile UE cu circa 127,5 milioane dolari SUA, n timp ce n rile CSI, acestea s-au redus cu circa 4,1 milioane dolari SUA sau cu 4,4 puncte procentuale mai puin dect n anul precedent. n diagrama ce urmeaz este prezentat structura exporturilor din Republica Moldova pe regiuni n anul 2013.

Structura exporturilor din Republica Moldova n anul 2013i importurile, n 2013, au avut o tendin general de cretere fa de anul 2012. Cel mai mult se import din UE, circa 45 la sut, urmat de rile CSI cu o pondere de 31%.

Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul 2012. Datele sunt prezentate n milioane dolari americani.

Cifrele pot vorbiSemnarea Acordului de asociere a RM cu Uniunea European deschide noi oportuniti pentru economia naional.n calitatea sa de membru asociat, Republica Moldova va beneficia de anse uriae, n special pentru dezvoltarea relaiilor comerciale cu rile UE.Efectuarea unei analize, rezultatele crora sunt prezentate mai jos, demonstreaz evoluia relaiilor comerciale ale Moldovei.n perioada anilor 2001-2013 unele din rile CSI au devenit imprevizibile. n special Federaia Rus a avut un comportament neadecvat fa de exportatorii din RM, utiliznd duble standarde i promovnd relaii comerciale pe criterii de selecie fa de unii ageni economici i chiar uniti administrativ-teritoriale din Moldova. Din aceast perspectiv productorii autohtoni au suportat pierderi de zeci de miliarde de lei.Din cauza comportamentului imprevizibil al FR n relaiile comerciale cu Moldova agenii economici autohtoni au nceput s nsueasc noi segmente de pia din alte regiuni. n ultimii 6-7 ani productorii moldoveni au nceput s foloseasc oportunitile parcursului de comer asimetric dintre Moldova cu UE.Aceast oportunitate a adus o plus valoare considerabil pentru exportatorii autohtoni, deoarece s-a neles c pot fi deschise alte ui comerciale externe. Concomitent au fost introduse standardele europene de certificare a produciei moldoveneti, ceea ce a oferit n plus o posibilitate de a investi n competitivitatea produciei.Astfel numai n civa ani, raportul structurii relaiilor comerciale a Moldovei a suferit o schimbare radical calitativ. Mediul de afaceri a nceput s-i diversifice pieele, orientndu-i relaiile comerciale spre UE.Rezultatele analizei a relevat 5 mari ocuri economice, care au lovit relaiile comerciale externa ale RM pe parcursul ultimilor 15 ani:1. Anul 2005 primul embargou la producia vinicol i de alcool, impus de ctre Rusia productorilor autohtoni, care pn n prezent are impact puternic asupra acestei ramuri.2. Anul 2007, seceta care nu s-a mai repetat din anii 1946-47 a afectat productorii agricoli i a produs efecte considerabile de creteri ale preurilor, punnd sub pericol securitatea alimentar a statului.3. Anii 2008-2009 lovitura fr precedent pentru economia Moldovei adus de criza financiar mondial i incorect gestionat de guvernarea comunist, astfel provocnd o descretere brusc a exporturilor i importurilor RM.4. Seceta din anul 2012, care a redus volumul produciei agricole cu 50%, astfel provocnd o descretere brusc a exporturilor de legume i fructe pe piaa UE i CSI.5. Anul 2013, embargoul FR asupra produciei vinicole i cu coninut de alcool i acceptarea selectiv i neechitabil a importurilor numai din anumite teritorii din Moldova, brusc a redus exportul acestor produse aproape la jumtate i a provocat prejudicii i pierderi considerabile productorilor autohtoni.Rezultatele analizei permit s conchidem c la nceputul anilor 1991 ponderea rilor CSI n volumul total al comerului exterior era de aproximativ 98 la sut, iar datorit eforturilor depuse, aceast pondere n prezent este mai mic de o treime (1/3) i continu brusc s se reduc.Evoluia comerului exterior este prezentat n Figura 1. n anul 1997 volumul comerului exterior al RM cu UE constituia mai puin de 50% din volumul de comer cu rile CSI. n prezent volumul de comer dintre Moldova i UE a crescut de 6,5 ori, este net superior fa de cel cu CSI i mai mare cu peste 40%.Astfel ritmurile de comer extern al Moldovei cu UE sunt mult mai ridicate, dect cele cu rile CSI.

Structura comerului exterior al RM a suferit schimbri radicale. Din figura 2 observm c volumele de exporturi spre Uniunea European au crescut de 6,3 ori, pe cnd spre rile CSI exporturile s-au majorat numai de 2,5 ori. n ultimii 3 ani ritmurile de cretere a exporturilor spre UE brusc s-au majorat, pe cnd cele spre CSI au nregistrat o temperare, iar n anul 2013 chiar au suferit reduceri.Ritmurile de cretere a exporturilor spre UE se vor majora datorat faptului c au fost formate condiii favorabile de comer liber i stabilitate n relaiile comerciale cu occidentul.

Ponderea exporturilor, prezentat n figura 3, confirm concluziile noastre de mai sus. Astfel observm c ponderea exportului spre zona UE n totalul de exporturi din Moldova, n perioada supus analizei, s-a majorat de la 32,26% la 38,52. Iar n aceiai perioad volumul exporturilor moldoveneti spre zona CSI s-a redus drastic nregistrnd o descretere de minus 22,38%, de la 60,90% la 38,52%.n urmtorii ani se va reduce exportul spre rile CSI i invers va crete cel spre zona UE, datorit procesului de asociere.Evoluia importurilor n Republica Moldova tot a suferit schimbri calitative structurale. n perioada anilor 2001-2013 se nregistreaz o reducere a dependenei Moldovei de importurile din zona rilor CSI. Astfel din Figura 4 observm c importurile din zona UE au crescut de 5,7 ori, pe cnd cele din zona CSI numai 4,5. Astfel se trage concluzia c pe piaa Moldovei i fac loc mrfuri i produse de calitate din rile occidentale, care au un nivel net superior de certificare a calitii. Evoluiile importurilor din zona UE i alte ri, prezentate in Figura 4, reflect o dinamic n permanent cretere, pe cnd cele din zona CSI reflect o temperare cu o descretere n ultimii ani.O concluzie important a fost formulat din evoluiile reflectate de Figura 5. Din aceast figur observm cum gradul de acoperire a exporturilor efectuate spre rile CSI, ncepnd cu anul 2001, a suferit reduceri dramatice, cu o uoar stabilizare din anul 2009 pn n anul 2012, iar spre sfritul anului 2013 a nregistrat o discrepan brusc.Gradul de acoperire a exporturilor spre zona UE, n toat aceast perioad a nregistrat o stabilitate relativ cu o cretere spre sfritul anului 2013.Aceasta ne vorbete despre faptul c a nceput reducerea discrepanelor dintre export i import ale RM cu UE. Dac aceast se va menine i n urmtorii 5 ani, Republica Moldova se va apropia de normele europene i internaionale. Pentru aceasta n prezent se creeaz toate condiiile. n prezent societatea din Moldova este divizat n trei pri. Unii pledeaz pentru Uniunea Eurasiatic, alii pledeaz pentru integrarea n Uniunea European, iar o parte nimic nu-i dorete. n ultimii 10 ani n Moldova, att societatea, ct i partidele politice, tot mai acut discut problema orientrii dezvoltrii relaiilor comerciale.ncepnd cu anul 2004, cnd comunitii au ntors carul guvernrii la 180, cea mai mare parte a societii se orienta spre UE. Odat cu schimbarea guvernrii RM din anul 2009, partidul comunitilor din nou i-a ntors carul spre CSI.n finalputem meniona c Moldova trebuie s-i orienteze relaiile sale comerciale acolo, unde sunt implementate i funcioneaz standarde i norme civilizate de relaii comercial-economice.Numai integrarea n Uniunea European ar permite rii noastre s dezvolte economia i s majoreze competitivitatea mrfurilor noastre pe alte piee

[ascunde]Bun venitlaWikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s vnregistrai/autentificai.Articolele acestei sptmnisuntBizam,Cutremurul din Nepal (2015),For electromagneticiWadysaw Bartoszewski. Oricine poate contribui la mbuntirea lor.Economia Republicii MoldovaDe la Wikipedia, enciclopedia liberEconomia Republicii Moldova

SKYTOWER - Business Centre, Chiinu

MonedLeu moldovenesc(MDL)

An fiscalanul calendaristic

Organizaii comercialeOMC,GUAM,CEFTA

Statistici

PIB$8,178 miliarde (2014)[1]

Creterea PIB4,6% (2014)[2]

PIB pe cap de locuitor$4,177 (2015)[1]

PIBpe sectorservicii (58,9%)industrie (13,8%)agricultur (12,2%) (2013)[4]

ComponentePIB17,95 lei = 1USD(1 februarie 2015)

Inflaie5,1% (2014)[2]

Populaie sublimita srciei12,7% (2013)[5]

Coeficientul lui Gini33,0 (2010)

For de munc1,236 milioane (2013)[3]

Fora de munc dup ocupaieServicii (43,3%)agricultur (40,6%)industrie (16%) (2005)

omaj5,1% (2013)[4]

Principalele industriiFitotehnie (cultivarea fructelor, legumelor, tutunului), industria vinului, textile, prelucrarea alimentelor

Comer exterior

Export$2,340 miliarde (2014)[6]

Bunuri exportateProduse alimentare,textile,mecanic,produse agricole

Parteneri de exportRomnia18,6%Rusia18,1%Italia10,4%Germania5,9%Belarus5,8%Ucraina4,7%

Import$5,317 miliarde (2014)[6]

Bunuri importateMaterii primeicombustibil,echipamentindustrial,chimicale,textile

Parteneri de importRomnia15,1%Rusia13,5%Ucraina10,3%China9,0%Germania8,0%Italia6,6%

Investiii strine directe$3,224 miliarde (2012)

Datorie extern brut$5,776 miliarde (2012)

Finane publice

Datorie public18,1% din PIB (2012)

Venituri publice42,960 mln. de lei (2014)[2]

Cheltuieli publice47,231 mln. de lei (2014)[2]

Rezerve$2,515 miliarde (2012)

Sursa: CIA World Fact BookFr o meniune contrarie, toate valorile sunt exprimate ndolari americani

modific

Republica Moldovase bucur de o clim favorabil i de un pmnt fertil. Ponderea maxim neconomieo deinesectorul agricol. Principalele produse moldoveneti suntfructele,legumele,vinulitutunul, cu toate acesta, n ultima perioad, ara export icablaje, echipament iunelteelectronice pentruautomobile.[7]Dup1990, Moldova a intrat ntr-un puternic declin economic, din care nu i-a revenit dect n anii2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 4,200 dolari pe an[1](2015), Moldova import petrol, crbune i gaze naturale, n principal dinRusia.ConstruciaPortului de la Giurgiuleti, a mrit accesul Moldovei la piaa internaional de petrol i a micorat dependena sa energetic fa de Rusia. Portul a fost finalizat la sfritul anului2006.Ca parte a liberalizrii ambiioase a economiei de la nceputulanilor '90, Moldova a introdus o moned de schimb convertibil, a liberalizat preurile, a ncetat acordarea de credite prefereniale pentru firmele i companiiile de stat, a nceput procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi i a ngheat dobnzile. Economia a revenit la o cretere pozitiv de 2,1% n 2000 i, respectiv, 6,1% n 2001.Din cauza economiei joase i nepromitoare, o mare parte a populaiei a fost nevoit s plece peste hotare n cutarea a noi surse financiare. n prezent, mai mult de jumtate de milion din populaia apt de munc lucreaz n strinatate.[necesitcitare]Banii transferai n ar de aceast parte a populaiei constituie cea mai important surs a PIB-ului (cca 1 miliarddolarilegal). n anul2009, dateleBncii Mondialeartau c o treime dinPIB-ul rii este furnizat de moldovenii care lucreaz n strintate[8].Dup anul2000,Republica Moldovaa avut o cretere major n economie mai mare de 6%,[9]exceptnd anul2006(creterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relaiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piaa ruseasc).naprilie2007, n scopul eliminrii activitilor ilegale, s-a aprobat aministierea fiscal complet pentru activitile economice efectuate nainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sum i anularea impozitului pe venit.Dei n prezent se fac multe ncercri de stimulare a investiiilor i dezvoltare a economiei, rolul major n creterea economic revine populaiei plecate peste hotare.Economia Republicii Moldova este dependent direct de economiile rilor vecine, Romnia i Ucraina, dar (mai ales) i deeconomia Rusiei. n 2014, n contextul situaiei tensionate din Ucraina, i asanciunilor internaionale aplicate Rusieii afectarea economiei ei,dolarul americans-a apreciat fa deLeul moldovenesccu 17 procente, iarmoneda europeancu 7 la sut, n decurs de un an.[10]Cuprins[ascunde] 1Produsul Intern Brut 2Sectoarele economiei 2.1Industrie 2.2Agricultur 2.3Servicii 2.4Comer exterior 2.4.1Principalii parteneri comerciali la export 2.4.2Principalii parteneri comerciali la import 2.4.3Balana comercial 3Diagrame economice, 2014 4Finane 4.1Evoluia salariului mediu lunar (MDL) 4.2Evoluia pensiei medie lunare (MDL) 5Datoria public 6Referine 7Legturi externeProdusul Intern Brut[modificare|modificare surs]

PIB pe sectorAniTotal(mln. lei)%

200432 0327,4

200537 6527,5

200644 7544,8

200753 4303,0

200862 9227,8

200960 4306,5

201071 8856,9

201182 3496,4

201288 2280,7

2013100 3128,9

2014111 5014,6

Surse:[11][12][13]n anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde de dolari, adic un PIB pe cap de locuitor de 1.694 de dolari[14]. Prin comparaie,Romniaa avut n acelai an un PIB de 192 de miliarde de dolari, adic 12.200 de dolari pe cap de locuitor[14].Sectoarele economiei[modificare|modificare surs]Industrie[modificare|modificare surs]Articol principal:Industria Republicii Moldova.Republica Moldova a motenit parial parcul industrial al RSSM.Industriaera dezvoltat n aa fel nct s fie strns interconectat cu industriile altor republici sovietice.Principalele ramuri ale industriilor ce funcionau n Republica Moldova la momentul destrmrii Uniunii Sovietice erau: construcia i asamblarea tehnicei agricole, contrucia de maini unelte, materiale de construcie, microelectronic, tehnic de calcul, televizoare, frigidere i camere frigorifice,pompehidraulice industriale, industrii agroalimentare.Agricultur[modificare|modificare surs]Articol principal:Agricultura Republicii Moldova.Agricultura joac un rol important n economia Moldovei i contribuie cu peste 12 - 13% laPIB. Producerea i procesarea agricol genereaz aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafaa total de terenuri sunt n proprietatea a 390.380 de productori agricoli individuali.Un studiu realizat deBanca Mondial, arat ns c agricultura din Republica Moldova este ineficient, anul trecut (2011) sectorul a nregistrat o productivitate sczut, investiiile n domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mic dect n mediaeuropean[15].Servicii[modificare|modificare surs]Puteimbunti aceast seciune, extinznd-o.Mai multe informaii ar putea fi gsite pepagina de discuiisau lacereri de extindere.

Comer exterior[modificare|modificare surs]n2008Romniaa fost principala pia de desfacere pentru produsele moldoveneti (17,56%), pentru prima dat depindRusia(17,34%)[16]Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari SUA, volum superior celui nregistrat n aceeai perioad din anul2007cu 41,4%. Primele ri-partenere n derularea importurilor au fostUcraina,RomniaiRusia.[17]n anul 2008, valoarea total a importurilor Republicii Moldova din Romnia a fost de 449 milioane dolari[14].n anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost urmtoarele: Rusia - 980 milioane dolari, Romnia - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari[18], Iran - 4,1 milioane dolari[19].Comerul extern n anii 1997 - 2013[20]

AnExport ($)UECSIcelelalte riImport ($)UECSIcelelalte ri

1997874.056.50021,22%69,59%9,19%1.171.251.80038,41%51,61%9,98%

1998631.817.30025,84%67,88%6,27%1.023.575.40047,68%43,00%9,32%

1999463.432.40038,23%54,73%7,04%586.368.00048,37%41,26%10,37%

2000471.465.60035,05%58,56%6,39%776.416.00053,22%33,46%13,32%

2001565.494.90032,26%60,90%6,84%892.228.40048,35%38,13%13,52%

2002643.791.60035,93%54,43%9,63%1.038.000.20045,07%39,39%15,54%

2003789.933.60038,92%53,62%7,46%1.402.347.10045,17%42,31%12,52%

2004985.173.60040,67%50,10%8,33%1.768.533.90043,81%43,24%12,95%

20051.090.918.50040,62%50,53%8,85%2.292.291.60045,32%39,49%15,19%

20061.050.361.70051,12%40,33%8,55%2.693.183.70045,24%37,90%16,86%

20071.340.050.40050,66%40,96%8,38%3.689.524.40045,56%36,15%18,29%

20081.591.113.10051,54%39,15%9,31%4.898.762.00042,97%35,46%21,57%

20091.282.980.70052,01%38,22%9,77%3.278.269.80043,35%34,82%21,83%

20101.541.486.60047,29%40,48%12,23%3.855.288.60044,20%32,60%23,20%

20112.216.815.00048,85%41,47%9,68%5.191.270.60043,46%33,00%23,54%

20122.161.880.00046,87%42,93%10,20%5.212.928.30044,48%31,15%24,37%

20132.428.300.00046,83%38,02%15,15%5.492.400.00045,02%30,44%24,54%

20142.339.500.00053,26%31,44%15,30%5.317.000.00048,29%27,26%24,45%

Exportul n 2013:UE (46.8%)CSI (38.0%)Celelalte ri (15.2%)

Exportul n 2014:UE (53.3%)CSI (31.4%)Celelalte ri (15.3%)

Importul n 2013:UE (45.0%)CSI (30.4%)Celelalte ri (24.6%)

Importul n 2014:UE (48.3%)CSI (27.3%)Celelalte ri (24.4%)Principalii parteneri comerciali la export[modificare|modificare surs]Primele 15 ri-partenere n derularea exporturilor[21]:Rangar-int2014 [Mln.$]2013 [Mln.$]2012 [Mln.$]2011 [Mln.$]2010 [Mln.$]2014fa de 2013[%]2014fa de 2010[%]

Total2.339,52.428,32.161,92.216,81.541,53,751,8

1.Romnia434,0411,1356,7376,4246,45,676,1

2.Rusia423,7631,9655,1625,5404,032,94,9

3.Italia243,4185,2202,4215,1147,431,465,1

4.Germania137,5113,170,2106,575,421,682,4

5.Belarus134,790,380,775,680,349,167,7

6.Ucraina109,2140,4122,4153,091,622,219,2

8.Regatul Unit108,2105,583,9101,782,12,631,8

7.Turcia104,7127,156,173,467,517,755,1

9.Polonia64,485,374,285,946,724,437,8

10.Elveia49,247,85,18,017,43,0182,7

11.Kazahstan45,339,250,345,530,515,448,5

13.Bulgaria37,932,633,833,818,816,3105,5

12.Frana37,635,530,224,023,36,061,4

14.Statele Unite32,125,230,024,922,027,045,9

15.Cehia30,025,616,911,37,816,7283,3

Principalii parteneri comerciali la import[modificare|modificare surs]Primele 15 ri-partenere n derularea importurilor[22]:Rangar-surs2014 [Mln.$]2013 [Mln.$]2012 [Mln.$]2011 [Mln.$]2010 [Mln.$]2014fa de 2013[%]2014fa de 2010[%]

Total5.317,05.492,45.212,95.191,33.855,33,2%37,9%

2.Romnia803,1722,1620,6574,3386,711,2107,7

1.Rusia717,2788,0816,9823,0586,59,022,3

3.Ucraina546,4659,1594,3641,2528,517,13,4

4.China481,2478,9415,7399,8320,20,550,3

5.Germania427,0395,6386,9395,8294,77,944,9

6.Italia351,3345,0327,6348,1270,71,829,8

7.Turcia300,9381,0388,2366,9205,821,046,2

8.Polonia155,8142,7152,1134,6105,19,248,2

9.Belarus142,0178,4172,2194,7119,120,419,2

10.Austria110,5128,4123,085,459,313,986,3

11.Frana93,8101,6103,787,068,37,737,3

12.Ungaria85,6100,389,0100,163,814,734,1

13.Bulgaria81,383,078,266,748,92,066,2

14.Statele Unite76,473,679,179,761,83,823,6

15.Regatul Unit69,062,558,064,852,610,431,2

Balana comercial[modificare|modificare surs]Balana comercial a Republicii Moldova (200514)

AniRaportulexport - import (mln.$[23])Variaie faanul precedent

2005-1.201,453.4%

2006-1.642,836.7%

2007-2.349,543.0%

2008-3.307,740.8%

2009-1.995,339.7%

2010-2.313,816.0%

2011-2.974,528.6%

2012-3.051,02.6%

2013-3.064,10.4%

2014-2.977,52.8%

Diagrame economice, 2014[modificare|modificare surs]

Structura exporturilordup ara de destinaie:Romnia (18.6%)Rusia (18.1%)Italia (10.4%)Germania (5.9%)Belarus (5.8%)Ucraina (4.7%)Regatul Unit (4.6%)Turcia (4.5%)Celelalte ri (27.4%)

Structura importurilordup ara de origine:Romnia (15.1%)Rusia (13.5%)Ucraina (10.3%)China (9.0%)Germania (8.0%)Italia (6.6%)Turcia (5.7%)Polonia (2.9%)Celelalte ri (28.9%)

Structura exporturilordup categorii de produse:Produse alimentare i animale (26.5%)Articole manufacturate (22.1%)Maini i echipamente (14.5%)Materiale brute necomestibile (9.0%)Buturi i tutun (8.9%)Produse chimice (7.5%)Mrfuri manufacturate (7.4%)Uleiuri i grsimi (3.4%)Combustibili (0.7%)

Structura importurilordup categorie de produse:Combustibili (21.4%)Maini i echipamente (21.1%)Mrfuri manufacturate (18.7%)Produse chimice (15.0%)Produse alimentare i animale (10.2%)Articole manufacturate (9.1%)Buturi i tutun (2.2%)Materiale brute necomestibile (2.1%)Uleiuri i grsimi (0.2%)Surs:[6]Finane[modificare|modificare surs]Evoluia salariului mediu lunar (MDL)[modificare|modificare surs]LunAnIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrieAnual[24]

20102 699,52 683,52 857,52 860,22 957,73 080,13 054,33 042,72 993,22 957,03 043,53 553,42 971,7

20112 835,62 884,52 985,13 134,63 216,03 556,23 261,83 174,83 159,33 161,73 231,03 707,43 193,9

20123 139,03 166,03 273,53 350,33 489,83 913,53 574,93 503,63 421,53 482,03 527,83 888,83 477,7

20133 427,73 387,03 645,23 739,73 758,53 859,03 908,53 832,43 758,53 785,43 793,64 278,73 765,1

20143 777,43 717,93 912,44 009,14 032,64 203,94 328,84 276,94 267,74 309,54 354,94 865,44 172,0

Evoluia pensiei medie lunare (MDL)[modificare|modificare surs]la 1 ianuarie20052006200720082009201020112012201320142015

Pensia medie (lunar)325,3383,2442,3548,3646,4775,5810,9873,9957,61 020,61 087,6

Numrul pensionarilor (mii)620,7618,3621,4619,4621,4624,5627,2638,6649,9659,6669,9

Surs:[2]Datoria public[modificare|modificare surs]Articol principal:Datoria public a Republicii Moldova.Datoria public a Republicii Moldova este format din datoria de stat, datoria Bncii Naionale Moldova, datoria ntreprinderilor din sectorul public i datoria UAT. La data de 30 septembrie 2012, soldul datoriei publice a constituit 27.429,18 milioane lei moldoveneti.Referine[modificare|modificare surs]1. ^abcWorld Economic Outlook Database, April 2014. IMF. Accesat la 28 iunie 2014.2. ^abcdeBNS:Situaia social-economic a Republicii Moldova n anul 20143. ^Fora de munc n Republica Moldova: ocuparea i omajul n anul 2013statistica.md; Accesat la 31.03.20144. ^abEvoluia social - economic a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la 31.03.2014)mec.gov.md; Accesat la 04.04.20145. ^Impactul srciei n Republica MoldovaMinisterul Economiei6. ^abcBNS:Activitatea de comer exterior a Republicii Moldova n anul 2014Accesat la 17/02/20157. ^Lista companiilor rezidente n ZEL Blizelb.md8. ^Moldova iese din epoca Voronin, evz.ro, accesat la2 septembrie20099. ^Cum a evoluat economia Republicii Moldova n ultimii 20 de ani.. Accesat la 27 iunie 2011.10. ^"Daca la Moscova cineva stranuta, noi facem guturai." Cum explica Dorin Dragutanu deprecierea leului11. ^Produsul intern brut n Republica Moldova n anul 2013Statistica.md; Accesat la 16.06.201412. ^Buletin statistic trimestrial (3/4) al Republicii MoldovaBNS13. ^Economia Moldovei a nregistrat o crestere de 4,6%, n 2014, i constituie 111 miliarde de leiUnimedia.info; Accesat la 17.02.201514. ^abcPIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei, 8 apr 2009, zf.ro, accesat la 16 noiembrie 201015. ^Agricultura un sector strategic pentru Republica Moldova. E-democracy.md16. ^Activitatea de comer exterior a Republicii Moldova n ianuarie-mai 2008, informaie operativ a Biroului Naional de Statistichttp://www.statistica.md/statistics/dat/1316/ro/Activ_com_ext_ian_mai_2008.pdf17. ^In octombrie 2008, importurile in Moldova au scazut cu 2,1%http://www.thenews.md/?go=news&n=17518. ^17% cretere a schimburilor comerciale dintre Romnia i R. Moldova, 14 Februarie 2011, timpul.md19. ^Republica Moldova i Republica Islamic Iran opteaz pentru o reimpulsionare e relaiilor comercial-economice bilaterale, 2011-06-23, mec.gov.md, accesat la 31 iulie 201120. ^Indicatorii comerului extern ai Republicii Moldova21. ^BNS:Comerul exterior al Republicii Moldova. Exportul (200514)22. ^BNS:Comerul exterior al Republicii Moldova. Importul (200514)23. ^Exporturile, importurile i balana comercial - serie lunar (2005-2014)Statistica.md24. ^BNS:Statistica salarizrii. Salariul mediu lunar 2000-2014Legturi externe[modificare|modificare surs]Portal Republica Moldova

www.statistica.md- Biroul National de Statistica al Republicii Moldova www.bnm.md- BNM International Monetary Fund: Republic of Moldova: Statistical Appendix www.imf.md- Moldova's International Monetary Fund Web Page MP-Macroeconomic Indicators-Year 2006 Barriers to Growth in Moldova Cele mai mari FURTURI din lume. Vezi pe ce loc este Banca Social Banking system of RM, robbed of one billion of dollars; BNM governor and Ilan Shor, among accomplices

[arat]vdmRepublica MoldovaPoporLimb

[arat]vdmEconomia Europei

[arat]vdmOrganizaia Mondial a Comerului

Evoluia relaiilor Republicii MoldovaRepublica Moldova a nceput relatiile sale cu UE dupa 27 august 1991 n calitate de succesor al URSS, ca si alte foste republici sovietice.La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat si cooperare cu noile state independente, aparute n urma destramarii URSS. Negocierile n acest scop au nceput cu mai multe tari ale CSI, dar nu si cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, si repetat la 28 ianuarie 2004 Presedintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adreseaza presedintilor Consiliului European si Comisiei Europene scrisori, n care constata cu regret ca Moldova este unica tara din spatiul Europei centrale si de est, cu care UE nca nu si-a definit relatiile.Insistenta autoritatilor moldovenesti de atunci a facut pna la urma ca APC sa fie negociat si semnat ntr-un termen destul de scurt la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul mesaj al presedintelui Snegur. Dat fiind ca procesul de intrare n vigoare a acordului era de lunga durata, la 2 octombrie 1995 a fost semnat si la 1 mai 1996 a intrat n vigoare Acordul interimar privind comertul ntre Republica Moldova si Uniunea Europeana, fapt care a permis o dinamizare a schimburilor comerciale.Sfrsitul anului 1994 si prima jumatate a anului 1995 este perioada cnd Moldova apare ntr-o lumina favorabila pe arena internationala, ajungnd chiar sa fie un exemplu al reformelor democratice. Anume n aceasta perioada, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima tara din CSI, care este admisa n Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii tarii noastre de UE.Desi APC nca nu intrase n vigoare, autoritatile moldovenesti, constiente ca acest acord permite doar cooperarea, si nu integrarea n UE, ncearca sa convinga conducerea UE sa treca la faza urmatoare n relatiile cu Moldova. La 13 decembrie 1996 Presedintele Republicii Moldova dl Petru Lucinschi, n mesajul sau catre dl Jacques Santer, presedintele Comisiei Europene, formuleaza pentru prima data dorinta Moldovei de a deveni catre anul 2000 membru asociat al UE. Dl Santer nu reactioneaza nici ntr-un fel, si la sfrsitul lui octombrie a anului urmator 1997 dl Lucinschi trimite dlui Santer o noua scrisoare, n care reitereaza dorinta Moldovei de a obtine statutul de membru asociat si solicita lansarea negocierilor de ncheiere a acordului de asociere. Doua luni mai trziu, presedintele Lucinschi a expediat tuturor sefilor statelor membre ale UE scrisori cu continut similar, dar, ca si adresarile catre dl Santer, fie ca au ramas fara raspuns, fie ca raspunsul a fost negativ.Dupa intrarea n vigoare a APC la1 iulie 1998, relatiile Republicii Moldova cu UE au fost plasate ntr-un cadru legislativ oficial, care a pus si baza juridica a aplicarii programului TACIS de asistenta n Moldova. APC, instituit pentru o perioada de 10 ani, avea urmatoarele obiective: continuarea dialogului politic; promovarea comertului si a investitiilor; cooperarea n domeniul legislativ, economic, social, financiar si cultural; sustinerea eforturilor Moldovei de a consolida democratia, a dezvolta economia si de a finaliza tranzitia la economia de piata.Cadrul institutional pentru implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de Cooperare si Comitetul Parlamentar de Cooperare.n afara de structurile mentionate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.n primavara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce n programul sau de activitate un capitol special, declarnd integrarea europeana obiectiv strategic principal al politicii sale externe. nsa demiterea guvernului, survenita la sfrsitul lui 1999, a jucat un rol negativ n evolutia relatiilor dintre Republica Moldova si UE.n anul 2001, cnd Republica Moldova a devenit membra a OMC si a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, tara noastra a fost invitata sa participle la activitatile Conferintei Europene, care este un for consultativ la nivel de ministri ai afacerilor externe ai tarilor candidate la aderare n UE. La 27.12.2001 a fost adoptat Documentul de strategie a tarii pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru perioada 2002-2006. Acest document stabileste obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, axndu-se pe implementarea programului de sustinere a reformelor n tara.Un alt factor important este apropierea geogrifica a Uniunii Europene de frontierele noastre. n 2004 au loc doua evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membre ale NATO, printre ele si Romnia, si astfel frontiera de vest a tarii noastre devine frontiera cu Alianta Nord Atlanitca. La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membri la Uniunea Europeana face Moldova si mai aproape de spatiul UE.Aceste procese, initierea carora a avut loc mai multi ani n urma, au impus UE elaborarea unei noi politici fata de mai multe state, inclusiv si fata de Republica Moldova. n urma lansarii n 2002 de catre diplomatia britanica si cea suedeza a ideei oferirii Ucrainei, Belarusiei si Moldovei statutului de vecini speciali ai UE, la 11 martie 2003 este publicata Comuncarea Comisiei Europene cu titlul Europa largita vecinatatea: un nou cadru propus pentru relatiile cu vecinii UE de la est si sud. Acest document propune tarilor vecine cu UE, inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE n urmatoarele domenii:- extinderea pietei interne si a structurilor de reglementare;- relatii preferentiale comerciale si deschiderea pietei;- implicarea politica mai activa a UE n prevenirea conflictelor si aplanarea crizelor;- noi instrumente de promovare si protectie a investitiilor;- sprijinirea n procesul de integrare n sistemul mondial de comert;- intensificarea asistentei, ajustata mai bine la necesitati;- noi surse de finantare.La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit Deschiznd calea pentru noul instrument destinat Politicii de buna vecinatate. Acest nou document identifica obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontaliera, si anume:- promovarea dezvoltarii economice si sociale n zonele de frontiera;- cooperarea n vederea nlaturarii riscurilor comune, n domenii precum mediul nconjurator, sanatatea publica si lupta mpotriva crimei organizate;- asigurarea unor frontiere eficiente si securizate;- promovarea actiunilor locale de la om la om.Noul instrument de vecinatate trebuia sa substituie instrumentul precedent TACIS, dar fiindca TACIS era planificat pna n 2006, Comisia a decis ca noul instrument va fi aplicat abia dupa expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. n schimb, pentru perioada respectiva 2004-2006 a fost propus un alt instrument financiar temporar Programul de vecinatate, prin care trebuie sa fie finantata cooperarea transfrontaliera dintre statele membre si cele vecine cu UE, dar si dintre statele candidate la aderare si cele nemembre, care au frontiera comuna cu viitoarele state membre.Politica Europeana de Vecinatate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de tara si planurile de actiuni. Strategia PEV si Rapoartele de tara au fost publicate la 12 mai 2004, iar Planurile de Actiuni a 7 tari, inclusiv al Moldovei la 9 decembrie 2004. n pofida cadrului nou de cooperare, baza juridica a relatiilor dintre Republica Moldova si UE a ramas aceeasi APC.Astfel Republica Moldova a intrat ntr-o noua faza a relatiilor cu Uniunea Europeana. n vederea cooperarii cu succes ntre Republica Moldova si UE n cadrul PEV, au fost luate masuri de consolidare a cadrului institutional al integrarii europene a Moldovei, si anume:- a fost creata Comisia nationala pentru integrare europeana (noiembrie 2002), care la 16 septembrie 2003 a aprobat si a prezentat Comisiei Europene Conceptia integrarii Republicii Moldova n UE;- pe parcursul anului 2003 a fost creata Comisia parlamentara pentru integrare europeana, Departamentul pentru integrare europeana n cadrul MAE, si subdiviziuni pentru integrare europeana n toate ministerele si departamentele din tara;- n 2004 a fost creat grupul interministerial pentru armonizare legislativa, si prin hotarrea Guvernului Republicii Moldova s-a decis deschiderea misiuniii diplomatice a Republicii Moldova pe lnga Uniunea Europeana;- la sfrsitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprim-ministru, pentru o coordonare mai eficienta a tuturor activitatilor care au tangente cu procesul de integrare europeana a Republicii Moldova;- ncepnd cu perioada anului 2002, s-au nceput activitatile de pregatire a cadrelor n problematica UE, din rndul functionarilor de la ministere, cadrelor universitare, reprezentantilor ONG.Au devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s-a soldat cu luari de pozitii ale Parlamentului European fata de procesele din Republica Moldova. n acest sens se evidentiaza rezolutia Parlamentului European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea Troicai UE cu tarile participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, n care se spune, ca Parlamentul European ...mentioneaza ca Procesul de Stabilizare si Asociere este un proces dinamic care are drept scop sa-i aduca pe beneficiari mai aproape de standardele UE si euro-atlantice, si de aceea invita institutiile UE sa evalueze fezabilitatea extinderii lui si includerii Republicii Moldova, si daca este necesar, sa clarifice conditiile ce trebuiesc ndeplinite n acest scop... n pofida faptului ca n problema acceptarii noilor membri Parlamentul European nca nu are puterea de decizie finala, totusi autoritatea lui este n crestere si votul PE este important.Relatiile diplomatice dintre Republica Moldova si UE au devenit mai intense odata cu lansarea PEV. Pe de o parte, raspunznd apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar si ale Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a deschide Delegatia Uniunii Europene la Chisinau. Pe de alta parte, dupa cum s-a mai mentionat, prin Hotarrea Guvernului Republicii Moldova la sfrsitul anului 2004 a fost instituita misiunea diplomatica a Moldovei pe lnga UE.Si relatiile diplomatice bilaterale cu tarile europene iau n permanenta amploare. Dupa instituirea n 2004 a ambasadei Republicii Moldova n Marea Britanie, la nceputul lui 2005 Presedintele Republicii Moldova a anuntat deschiderea misiunilor diplomatice n Suedia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania si Serbia si Muntenegru.n acest fel, la nceputul anului 2005 cnd ncepe implementarea Planului de actiuni, n tara sunt create conditiile necesare pentru ca acest proces sa fie lansat si sa ia amploare.

Moldova, intre UE si RUSIA: Chisinaul nu cedeaza in fata AMENINTARILOR Rusiei. UE este deja principalul partener economic al Moldovei analiza MINISTERULUI moldovean al ECONOMIEIde P.C.519 afisari |Nu exista comentariiDesi Rusia ameninta ca relatiile comerciale cu Republica Moldova se vor deteriora dupa semnarea acordurilor cu UE, oficialii de la Chisinau considera ca aceste declaratii sunt pur politice. Ei afirma insa ca nu pot calcula exact toate efectele nefaste pe care le-ar avea un astfel de scenariu.Ministerul moldovean al Economiei a transmis care sunt cele mai mari riscuri in acest an pentru R.Moldova si ce efecte va avea semnarea acordurilor de asociere si de liber schimb cu UE, relateazaziare.com.

In anul 2014, problemele economice ale Republicii Moldova pot fi determinate deinrautatirea vizibila a situatiei economice in Ucraina, Rusia si Belarus.Ucraina, Federatia Rusia si Belarus atrag peste o treime din exporturile moldovenesti (36% in anul 2013), ceea ce poate contribui la diminuarea vanzarilor de produse in aceste tari, precum si scaderea fluxului de remiteri a lucratorilor din Moldova.Mai mult, tensiunile din Ucraina ar putea avea o influenta negativa si asupra tranzitului de bunuri prin teritoriul acestui stat. "Cu toate ca la moment, impactul acestora asupra economiei Moldovei este nesemnificativ, dar pe viitor, luand in considerare aprofundarea crizei politice in Ucraina, consecintele lor pot fi mult mai inalte", au avertizat oficialii moldoveni.

Momentan, pentru intocmirea prognozelor oficiale nu au fost luate in calcul riscuri precum posibila restrictionare a exporturilor pe piataComunitatea Statelor Independente(CSI) - formata din 9 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice - sau revenirea masiva in tara a migrantilor moldoveni, ca urmare a problemelor economice din tarile vecine.Desi aceste riscuri exista, Ministerul Economiei "incearca sa previna survenirea lor prin dialog cu partenerii din Federatia Rusa".Desi Rusia ameninta ca va pune piedici exporturilor moldovenesti, Chisinaul ramane optimist.Oficialii de la Chisinau sustin ca "nu exista niciun motiv temeinic care induce ideea ca aplicarea Acordului de Asociere conduce in sine la deteriorarea relatiilor comerciale dintre Republica Moldova si Federatia Rusa".

Totusi, Moscova a amenintat ca relatiile comerciale se vor raci in cazul in care R.Moldova se indreapta catre UE, prin vocea viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin. "Vedem decizia partii moldovene ca pe o decizie suverana care ar putea avea efecte profunde", a declarat oficialul. Mai mult, el a amenintat ca relatiile dintre tara vecina si Rusia vor fi afectate pe toate planurile - "politic, economic, cultural, spiritual". Astfel, unul dintre obiectivele Moscovei in acest sens este sa reduca la minimum "potentialele efecte negative, in primul rand in zona schimburilor bilaterale si a cooperarii economice".

"Semnarea Acordului de Asociere intre R.Moldova si Uniunea Europeana, programata pentru data de 27 iunie, este extrem de importanta pentru relatiile ruso-moldovene. Este un eveniment major in ceea ce priveste relatiile noastre bilaterale", a mai afirmat Karasin.Cu toate acestea, Ministerul Economiei de la Chisinau sustine ca "orice argumente de acest gen detin un caracter pur politic.Mentionam ca practica altor state denota ca sunt admisibile mai multe modele de compatibilitate, unul din ele urmand exemplul Serbiei care are ambele acorduri, cel de asociere cu Zona de Liber Schimb (ZLSAC), precum si un acord de liber schimb cu Rusia", arata moldovenii.Totusi, institutia este constienta de riscurile la care se expune daca Rusia trece la fapte."Posibilele bariere tarifare si netarifare impuse de catre Federatia Rusa pentru productia importata din Republica Moldova pot avea un impact negativ asupra produselor din grupa agro-alimentara (cum ar fi fructele si legumele), dat fiind faptul ca acestea fac parte din topul produselor expediate catre Federatia Rusa", mentioneaza moldovenii.

Totodata, ei amintesc ca UE a devenit partenerul principal al Republicii Moldova in ceea ce priveste volumul schimburilor comerciale. "Mai mult decat atat, in contextul semnarii Acordului de Asociere si ZLSAC, UE a marit cotele de import pentru grupa produselor agro-alimentare. Astfel, Moldova va beneficia de o lista de produse care sunt supuse scutirii anuale de taxe/pret de intrare in volumul cotelor tarifare la exportul acestora in UE, precum merele, prune, rosii, struguri, suc de struguri. In plus, o cantitate limitata de fructe si legume supuse preturilor de intrare in UE va fi liberalizata", ne-a transmis Ministerul moldovean al Economiei.

"Aderarea la ZLSAC va aduce beneficii economice si sociale nete pentru Republica Moldova si va contribui la ameliorarea atractivitatii investitionale", au sustinut reprezentantii Ministerului Economiei.CITITI SI:SEMNAREA acordul de ASOCIERE al Moldovei cu UE va produce efecte NEGATIVE n relaiile Moldovei cu Rusia - Grigory Karasin, Ministrul adjunct de externe al RusieiSemnarea Acordurilor de Asociere si a celui de Liber Schimb cu UE va contribui la accelerarea reformelor structurale in economia si societatea moldoveneasca.Aceste acorduri reprezinta modalitate concreta de a explora dinamica relatiilor moldo-comunitare si se concentreaza pe sustinerea reformelor cheie, de dezvoltare sicrestere economica, guvernare si cooperare in sectoare precum energie, transport, protectie mediu, industrie si dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), protectie sociala, drepturi egale, protectie a consumatorului, educatie, cercetare si inovatii, cooperare culturala etc.

Acordul de Asociere cu UE va crea o multitudine de oportunitati pentru oamenii de afaceri din tara si de peste hotare.Moldova este unica tara din regiune ce ofera posibilitatea de a exporta marfuri in regim liber atat pe piata CSI, cat si in UE. Investitorii din intreaga lume au posibilitatea de a crea aici intreprinderi, de a aduce materie prima si de a produce marfa pe care sa o exporte in aceste state. Expertii prognozeaza o crestere economica, in medie, de 5,4%, urmare a implementarii Acordului de Asociere.

Calculele estimative sugereaza ca aderarea la Zona de Liber Schimb va impulsiona cresterea exporturilor cu peste 11% si va contribui in mod esential la diversificarea lor. Totodata, liberalizarea importurilor va spori concurenta pe piata interna, ceea ce, in final, va contribui la diminuarea preturilor si cresterea diversitatii si calitatii produselor.

Alexandru Fala, analist economic la Expert-Group, a avertizat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca pentru 2014 exista niste riscuri enorme, legat de tensiunile din est, avand in vedere ca acestea s-ar putea traduce prin posibile restrictii pentru exporturile catre Federatia Rusa.

Mai mult, el sustine ca Acordul de liber schimb nu va fi un colac de salvare pentru Republica Moldova. "Totusi, marele avantaj este ca va crea o presiune aditionala asupra clasei politice din Republica Moldova pentru a face schimbari", a apreciat economistul.

http://www.timpul.md/articol/r-moldova-i-federatia-rusa-parteneriat-strategic-versus-parteneriat-realist-previzibil-si-viabil-32858.html