Universitatea Valahia, Targoviste Factultatea de Stiinte Economice Specializare ECTS

Comertul exterior al Romaniei cu SUA

Profesor coordonator : Mariana Constantinescu Student: Banescu Evelina

Targoviste 2016

Schimburi comerciale cu Statele Unite :

Din 1960, când au avut loc primele schimburi interculturale prin intermediul burselor Fulbright, până în iunie 2011, administraţia SUA a pompat 1,1 miliarde de dolari în diferite proiecte politice, economice, militare, sociale, educaţionale, culturale şi de protecţia mediului

De departe, grosul fondurilor au venit prin intermediul USAID, agenţia americană pentru dezvoltare internaţională, care a pus la dispoziţia României peste 620 de milioane de dolari. Cu aceşti bani au fost finanţate proiecte privind îm bunătăţirea guvernării democratice, reformarea statului de drept şi consolidarea societăţii civile.

România a mai beneficiat de peste 340 de milioane de dolari prin intermediul cooperării cu Departamentul Apărării[19]. Fondurile au servit, în bună măsură, achiziţiei de echipament, serviciilor şi pregătirii militare necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de apărare a României.

Peste 30 de milioane de dolari au luat drumul României prin intermediul programelor susţinute de Departamentul de Stat, iar alte 61.5 prin cele sprijinite de Departamentul Energiei.

O contribuţie semnificativă au avut-o şi Peace Corps - Voluntarii Corpului Păcii. Peste 1.040 de voluntari au lucrat în România din 1991 în cadrul unor proiecte care au fost finanţate cu peste 38 de milioane de dolari

Din 1990 şi până în iunie 2011, aproape 100 de companii americane au investit aproximativ un miliard de dolari în România[19]. Investiţiile acestora asigură în prezent aproximativ 15.000 de locuri de muncă şi experienţă profesională pentru manageri şi angajaţi români.

Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Statele Unite se ridică la 1,3 miliarde euro în anul 2007, exporturile companiilor românesti pe piaţa americană însumând 593 milioane euro, reprezentând doar 2% din totalul exporturilor României[20]. Importurile americane, în schimb, au fost de 688 milioane de euro Deşi volumul schimburilor comerciale este destul de mic, SUA sunt un important partener economic al României, dacă se ia în considerare implicarea companiilor americane. În topul marilor investitori americani în România se regăsesc nume precum Microsoft, General Electric, Coca-Cola, Smithfield Foods, UPC şi Ford

Schimburile comerciale dintre România şi SUA, cea mai mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, s-au situat anul trecut la circa 2,4 miliarde de dolari, cu puţin peste nivelul înregistrat în urmă cu patru ani, arată datele statistice ale Departamentului american de comerţ. 

Cu o pondere de numai 2% în  comeţul exterior total al României, volumul schimburilor comerciale cu SUA a rămas la cote modeste anul trecut şi aproape l-a egalat pe cel din 2008, când bula imobiliară s-a spart pe piaţa americană, declanşând criza financiară.

Deteriorarea parteneriatului comercial româno-american ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru liderii politici locali, în condiţiile în care partenerii tradiţionali ai României, Germania, Italia sau Franţa, se afundă tot mai mult în recesiune. Totuşi, după patru ani de declin economic global şi în condiţiile în care economiile europene sunt încă în letargie nu s-a făcut nimic concret, nu s-a luat nicio măsură pentru stimularea comerţului cu statele aflate în afara bătrânului continent.

Comerţul dintre România şi SUA a intrat pe o pantă descendentă la începutul lui 2005 şi a frânat puternic în perioada de recesiune. În 2009, când efectele crizei financiare au devenit mai vizibile şi au fost resimţite mai profund, schimburile comerciale ale României cu economia condusă în prezent de administraţia Obama s-au prăbuşit la 1,4 miliarde de dolari, scăderea fiind de aproximativ 36% comparativ cu nivelul consemnat în 2008.

În aceste condiţii, exporturile au atins un minim de 747 milioane de dolari în 2009, iar importurile au ajuns la 642 milioane de dolari, valori cu peste 30% mai mici decât cele raportate înainte de intoxicarea marilor economii cu produse financiare complexe

Totuşi, statisticile vamale ale Departamentului comerţului din SUA au indicat un uşor avans, de circa patru puncte procentuale, al schimburilor comerciale cu România anul trecut comparativ cu 2011, până la 2,4 miliarde de dolari.

SUA au una dintre cele mai dinamice economii în sfera comerţului internaţional, valoarea totală a schimburilor comerciale ale acesteia a urcat cu 19% anul trecut, până la 4,9 trilioane de dolari.

Exporturile şi importurile SUA au urmat un curs ascendent, în concordanţă cu economia care a pulsat modest totuşi, avansul de circa 2% fiind încă sub ritmurile de creştere din urmă cu 3-4 ani. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă schimburile comerciale totale ale României s-au situat la aproximativ 100 miliarde de dolari, de circa 50 de ori mai mici decât cele ale SUA

Datele statistice arată că relaţiile comerciale dintre România şi SUA sunt nesemnificative, comerţul cu agenţii economici locali reprezentând numai 0,07% din valoarea totală a comerţului exterior al celei mai mari economii la nivel mondial.

România nu a ştiut să-şi joace cartea exporturilor anul trecut, iar livrările totale de bunuri au scăzut cu circa 0,5%, până la nivelul de 45 miliarde de euro, potrivit INS, în condiţiile contractării economiilor partenerilor comerciali europeni. Peste 70% din exporturile României sunt îndreptate către UE, cifrele indicând dependenţa puternică a economiei locale de zona euro şi vulnerabilitatea acesteia. Totodată, situaţia actuală transmite un semnal de alarmă asupra mult discutatei necesităţi de diversificare geografică a destinaţiei bunurilor locale

Comerţul cu SUA a crescut cu 4% faţă de anul trecut

În pofida faptului că nu se situează la un nivel semnificativ, schimburile comerciale ale României cu SUA au fost marcate de o evoluţie uşor ascendentă în ultimii ani, iar balanţa comercială cu SUA a fost excedentară. Exporturile către piaţa americană din SUA s-au situat la 1,6 miliarde de dolari, în urcare cu circa 11% faţă de 2011, în timp ce importurile au coborât cu 8%, până la 790 milioane de dolari. Balanţa comercială cu SUA a fost în favoarea României anul trecut, exporturile româneşti fiind cu 816 milioane de dolari mai mari decât importurile. Deşi cursul schimburilor comerciale este crescător şi cu toate că valoarea acestora s-a dublat pe parcursul a zece ani, avântul nu este extraordinar. Aşadar, comeţul cu SUA rămâne mult sub potenţial mai ales în contextul în care relaţiile comerciale româno-americane beneficiază de cadrul propice accelerării. După căderea comunismului, România a primit din partea SUA, în noiembrie 1993, „clauza naţiunii celei mai favorizate“, ceea ce înseamnă o serie de avantaje în termeni de taxe vamale şi cote de import. În august 2006, statutul a fost permanentizat, Congresul SUA considerând că România a făcut progrese în procesul de reformă economică şi în crearea condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă. Totodată, în martie 2003, Washingtonul a acordat României statutul de „economie de piaţă“, de asemenea un element important în încurajarea schimburilor comerciale Cu toate acestea, România nu ocupă un loc fruntaş printre partenerii comerciali ai celei mai mari forţe politice şi economice, situându-se anul trecut la export pe locul 71 din 243 de ţări cu care SUA au relaţii comerciale şi fiind a 81-a destinaţie mondială pentru mărfurile americane.dintre cele două ţări şi în atragerea investiţiilor americane.

Ce exportăm/importăm în şi din piaţa SUA?

Cea mai mare pondere în exporturile României către SUA o au metalele, materialele plastice, articolele din cauciu, materialele textile, precum şi produsele din industria chimică.  La importuri predomină însă produsele cu valoare adăugată mare precum maşinile, aparatele şi echipamentele electrice şi electronice, instrumentele, aparatele optice şi foto.

Analiza structurii exporturilor relevă că produsele româneşti continuă să aibă o competitivitate slabă, de vreme ce cea mai mare parte a bunurilor exportate au un grad redus de prelucrare şi implicit valoare adăugată mică. Raportul dezechilibrat în ceea ce priveşte gradul de prelucrare al exporturilor şi al importurilor are un impact negativ pentru economia locală şi scoate în evidenţă faptul că în loc să mizeze pe specializare, pe dezvoltarea avantajelor competitive şi oferirea unor produse cu valoare adaugată mare, industria naţională vinde în exterior în principal materii prime şi semifabricate şi apoi importă de la străini, plătind un preţ mai mare, produsele finite. Deşi nu ne place să spunem, România vinde încă majoritar „produse de bază“,  vinde materii prime fără a le prelucra.

Astfel, anul trecut valori mari ale exporturilor, de peste zece milioane de euro, au fost consemnate de articolele din fier şi oţel, articole din cauciuc, aluminiu, plastic, combustibili minerali, piele şi produse de tăbăcărie, lemn, dar şi altele. Cumulate, acestea au reprezentat mai bine de 95% din totalul exporturilor româneşti pe piaţa americană, circa 1,5 miliarde de dolari.

În schimb, structura importurilor este net dominată de produsele cu valoare adaugată mare necesare în procesele de retehnologizare ale companiilor locale.

Care va fi evoluţia comerţului cu SUA în anii următori?

Analiştii estimează păstrarea tendinţei de creştere a exporturilor româneşti pe piaţa din SUA în perioada următoare, dar admit posibiliatea diminuării ritmului de creştere. Astfel, potrivit calculelor, exporturile ar urma să depăşească 1,7 miliarde de dolari la finele acestui an şi să ajungă la 1,8, respectiv 2 miliarde de dolari în 2014 şi 2015.

Produsele româneşti care au un potenţial imediat de creştere pe piaţa americană sunt brânzeturile, legumele congelate, vinul şi băuturile spirtoase, apa minerală, conservele din carne, dispozitivele şi aparatura medicală, confecţiile şi textilele, instrumentele muzicale, articolele de sticlărie şi încălţămintea.

Nu stăm bine nici la capitolul investiţii

Investiţiile americane în România se situează la aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că la un volum total de circa 55 miliarde de euro, investitorii din SUA nu intră în top zece, valoarea sumelor injectate de aceştia în economia locală reprezentând doar 2,6% din total.

Sectoarele care atrag cele mai multe investiţii americane sunt industria auto, industria construcţiilor de maşini, utilajele şi echipamentele, agricultura şi industria alimentară, tehnologia informaţiei, energie, servicii financiare, industria electronică, industria chimică şi cea farmaceutică.

Numărul firmelor cu capital american nu depăşeşte 7.000, iar printre cele mai importante companii americane cu investiţii directe în România se numără producătorul de microprocesoare ADM, Aecom, companie de servicii de management, grupul financiar Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Eli Lilly, Ford, General Electric, Hewlett Packard, Hilton, McDonald's, Microsoft, Oracle, PepsiCo, Philip Morris şi Procter & Gamble.

Criza a determinat adaptarea structurii exporturilor locale în SUA

Portofoliul de produse exportate către SUA s-a situat anul trecut la 435, fiind în creştere cu 4,5% în comparaţie cu anul precedent.

Astfel, companiile din plan local au livrat pe piaţa americană 81 de produse noi, printre care porumb, materiale neţesute din materiale textile, aparate medicale pentru respirat, seminţe de soia, legume congelate.

Criza economică şi recesiunea au condus la adaptarea ofertei româneşti de export la tendinţele şi cerinţele pieţei americane, potrivit departamnetului de Comerţ al SUA.

Astfel, Laurian Lungu, analist macroeconomic

Ponderea schimburilor comerciale ale României cu SUA este foarte redusă. Este adevărat totuşi că s-a înregistrat o uşoară creştere a schimburilor comerciale cu SUA, avans datorat în principal reluării creşterii economiei americane, precum şi efectului de monedă.

Principalul obstacol în calea exporturilor de bunuri locale către SUA este generat de poziţionarea geografică. De aceea, atunci când decid să-şi diversifice destinaţiile de export multe companii locale preferă să se orienteze către ţări precum Rusia sau pieţe din Orientul Mijlociu. În plus, SUA este o piaţă extrem de competitivă, căreia companiile locale încă nu îi pot face faţă.

62 de produse nu se mai află pe lista exporturilor româneşti cu destinaţia SUA printre care feroaliaje, alcaloizi vegetali, naturali sau sintetici, dispozitive de calculat, seminţe oleaginoase şi altele.

Pentru a consemna câştiguri importante ar trebui să exportăm produse cu valoarea adăugată mare, în special din domeniul IT. Diversificarea destinaţiilor de export ale bunurilor locale este extrem de importantă, având în vedere situaţia actuală a economiilor europene, principalele partenere comerciale ale României. Pieţele din America de Sud, India, China sau Rusia reprezintă alternative viabile de desfacere pentru bunurile româneşti.

Dragoş Cabat, analist financiar

România este într-o situatie „nefavorizată“ în ceea ce priveşte relaţiile comerciale cu SUA, deşi beneficiază de un cadru formal favorizant.

România poate exporta în SUA produse cu valoare adăugată redusă, dar aici competiţia din partea Chinei sau Mexicului, parteneri comerciali importanţi ai SUA, este dificil de contracarat. În ceea ce priveşte bunuri cu valoare adăugată mai ridicată sau măcar componente pentru acestea, Japonia ori Canada, ceilalti parteneri importanţi ai SUA, au întâietate.

Desigur, schimburile comerciale ale SUA cu UE sunt semnificative ca procent din comertul international al SUA, dar partenerii importanti sunt Germania, Franta şi Italia, mai puţin celelalte ţări membre.

Şansele sunt reduse ca România să poată depăşi în mod semnificativ nivelul actual al comertului internaţional în relaţia cu Statele Unite, singura oportunitate majoră fiind domeniul IT.

Exporturile FOB realizate în luna ianuarie 2002 au fost de 911,7 milioane dolari SUA, mai mari cu 11,5% faţăde luna decembrie 2001 şi cu 0,8% comparativ cu luna ianuarie 2001.În structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri deţin 73,2% din total exporturi, după cumurmează:

Importurile CIF realizate în luna ianuarie 2002 au fost de 1168,4 milioane dolari SUA (1078,5 milioane dolariSUA importuri FOB), mai mari cu 0,4% faţă de luna ianuarie 2001 şi mai mici cu 17,0% faţă de luna decembrie 2001.În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând 68,7% din totalimporturi, au fost:

Exporturile FOB realizate în luna februarie 2002 au fost de 955,8 milioane dolari SUA, mai maricu 5,0% faţă de luna ianuarie 2002 şi cu 3,8% comparativ cu luna februarie 2001.În perioada 1.I-28.II.2002 exporturile FOB au fost de 1866,4 milioane dolari SUA, cu 2,2% (40,5milioane dolari SUA) mai mari faţă de perioada 1.I-28.II.2001.În structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri deţin 72,3% din total exporturi, dupăcum urmează:

Importurile CIF realizate în luna februarie 2002 au fost de 1195,2 milioane dolari SUA (1103,2milioane dolari SUA importuri FOB), mai mici cu 4,8% faţă de luna februarie 2001 şi mai mari cu 2,0% faţă deluna ianuarie 2002.În perioada 1.I-28.II.2002 importurile CIF au însumat 2366,8 milioane dolari SUA (2184,6

milioane dolari importuri FOB), fiind cu 2,1% mai mici faţă de perioada 1.I-28.II.2001. În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând 68,3% dintotal importuri, au fost:

Deficitul comercial FOB/CIF în luna februarie 2002 a fost de 239,4 milioane dolari SUA (334,0milioane dolari SUA în februarie 2001), iar în perioada 1.I-28.II.2002, de 500,4 milioane dolari SUA (592,8milioane dolari SUA în perioada 1.I-28.II.2001). În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 147,4 milioane dolariSUA în luna februarie 2002 şi de 318,2 milioane dolari SUA în perioada 1.I-28.II.2002.Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedei naţionalela sfârşitul lunii februarie 2002, a fost de 32599 lei în raport cu dolarul SUA (+3,2% faţă de sfârşitul luniidecembrie 2001) şi de 28214 lei în raport cu EURO (+1,2% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2001).

Exporturile FOB realizate în luna martie 2002 au fost de 1028,4 milioane dolari SUA, mai maricu 7,6% faţă de luna februarie 2002 şi mai mici cu 1,8% comparativ cu luna martie 2001.În trimestrul I 2002 exporturile FOB au fost de 2896,9 milioane dolari SUA, cu 0,8% (23,9milioane dolari SUA) mai mari faţă de trimestrul I 2001.În structura pe mărfuri a exporturilor, cinci secţiuni de mărfuri deţin 71,6% din total exporturi,după cum urmează:

În trimestrul I 2002 importurile CIF au însumat 3661,6 milioane dolari SUA (3379,8 milioanedolari importuri FOB), fiind cu 0,9% mai mici faţă de trimestrul I 2001.În structura pe mărfuri a importurilor, primele cinci secţiuni de mărfuri, reprezentând 68,3% dintotal importuri, au fost:

Deficitul comercial FOB/CIF în luna martie 2002 a fost de 263,1 milioane dolari SUA (228,3milioane dolari SUA în martie 2001), iar în trimestrul I 2002, de 764,7 milioane dolari SUA (821,1milioane dolari SUA în trimestrul I 2001). În preţuri FOB/FOB deficitul a fost de 163,7 milioane dolari SUAîn luna martie 2002 şi de 482,9 milioane dolari SUA în trimestrul I 2002.Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, cursul de schimb al monedeinaţionale la sfârşitul lunii martie 2002, a fost de 32887 lei în raport cu dolarul SUA (+4,1% faţă de

sfârşitul lunii decembrie 2001) şi de 28684 lei în raport cu EURO (+2,9% faţă de sfârşitul lunii decembrie2001).

SUA reprezintă cea mai mare şi mai diversificată piaţă de bunuri şi de servicii din lume, fiind locul unde se confruntă zilnic numeroase oferte comerciale şi proiecte de afaceri provenind din toate ţările de pe mapamond. În consecinţă, pentru a avea succes pe aceasta piaţă (pentru a realiza şi menţine legături comerciale stabile şi de lungă durată cu partenerii şi/sau pentru a evita măsurile anti-dumping) exportatorii români trebuie să acorde o foarte mare atenţie respectării riguroase a clauzelor contractuale, a normelor de calitate, a condiţiilor şi a termenelor de livrare şi, eventual, să se informeze în prealabil cu privire la preţurile practicate de firmele competitoare autohtone. În SUA, legislaţia aplicabilă companiilor si activităţilor comerciale este (în mare parte) diferită de la un stat la altul, ceea ce impune suplimentar necesitatea unei documentări mult mai aprofundate a aspectelor legale şi a sistemelor de impozite, taxe şi accize aplicabile la nivel federal, statal şi local. Aceste particularităţi ale pieţei SUA impun o serie de acţiuni specifice pe linia informării şi îndrumării operatorilor economici români astfel încât, atât Birourile de promovare comercial - economică care isi desfasoara activitatea in cadrul Ambasadei şi in Consulatele Generale ale Romaniei din SUA, cât şi Departamentul de Comert Exterior si Relatii Internationale din Ministerul Economiei să poată constitui surse adecvate de documentare şi de orientare economică.

Ca urmare, întrucât entităţile de mai sus reprezintă şi primele contacte pe care orice operator economic interesat să desfăşoare relaţii de afaceri cu parteneri din SUA ar trebui să le realizeze, în paginile care urmează sunt prezentate câteva informaţii utile despre 4 mari regiuni economice americane (conform împărţirii făcute de US Census Bureau), aceste zone constituind în mare masură si spaţiile jurisdicţionale ale reprezentanţelor diplomatice şi consulare şi implicit ale reprezentanţelor economice româneşti din SUA. 1. Regiunea Nord-Est aflată în jurisdicţia BPCE New York este formată dintr-un grup compact de 9 state (Connecticut, Maine, Massachussetts, New Hampshire, New York, New Jersey, Pennsylvania, Rhode Island şi Vermont) şi prezintă următoarele caracteristici: • este cea mai mare piaţă compactă din lume (dupa capacitatea de absorbţie) care se intinde pe o suprafaţă relativ semi-circulară în zona de nordest a SUA, populatia fiind de peste 55,5 milioane locuitori (sau 17,8% din totalul populatiei SUA, distribuita insa doar pe 4,7% din suprafata tarii); • statele New York, New Jersey, Connecticut şi Massachusetts se situează intre cele mai bogate 5 state din SUA, din punct de vedere al veniturilor medii ale populaţiei; în statul New York se găseşte cel mai mare număr de oraşe cu cel mai ridicat venit mediu (16), între primele 100 de oraşe cu venitul mediu cel mai ridicat din SUA; • cele 9 state produc, la un loc, peste 21% din PIB-ul total al SUA. Statele cu cel mai mare PIB sunt: New York, Pennsylvania, New Jersey, Massachusetts şi Connecticut. Patru state din această regiune se află pe primele locuri în ceea ce priveşte PIB/locuitor, respectiv Connecticut, New York, Massachusetts şi New Jersey. De altfel, in afara de Pennsylvania si Maine, toate celelalte 7 state din regiune depasesc media PIB-ului/locuitor al SUA; • zona de nord-est a SUA încorporează o mare diversitate de industrii şi de servicii dintre cele mai profitabile, situate în principal în centrele economice din statele Connecticut, New York, New Jersey şi Massachusetts,

care contribuie la dinamismul extraordinar al acestei regiuni. Aici există şi cea mai îndelungată experienţă managerială, fiind zona unde au funcţionat iniţial industriile manufacturiere din Anglia; • zona New York - New Jersey are cea mai mare concentrare de importatori şi distribuitori din SUA; • in New York se găseşte unul din cele mai mari şi mai importante centre expoziţionale din SUA (Jacob K. Javits Convention Center) unde au loc, aproape fără întrerupere pe întreg parcursul anului, manifestări expoziţionale şi conferinţe pe teme de industrie şi comerţ. • statul New Jersey are cea mai mare densitate de locuitori din SUA şi cea mai mare densitate de corporaţii din domeniul industriei farmaceutice şi biotehnologiei (14 corporaţii multinaţionale de primă mărime îşi au sediul sau deţin importante unităţi de producţie şi cercetare în acest stat). • statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Massachusetts, Connecticut, Rode Island şi New Hampshire fac parte din elita statelor americane în ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea în domeniul tehnologiilor de vârf. Aici sunt localizate cele 8 instituţii de invăţămînt superior care formează Ivy League (Harvard, Yale, Princeton, Columbia, Cornell, Brown, Dartmouth şi University of Pennsylvania). • regiunea Nord-Est este foarte bine deservită de o reţea de porturi maritime şi fluviale, precum şi de aeroporturi internaţionale. Interes pentru România. Piaţa New York este importantă pentru România atât prin prisma aspectelor comerciale (piaţă de primă mărime, tradiţională pentru exportul românesc şi pentru importul de tehnologie de vârf), cât şi prin prisma aspectelor financiare (sediul marilor bănci şi fonduri de investiţii şi sursă majoră de capital şi de finanţare a diferitelor proiecte româneşti în procesul de tranziţie la economia de piaţă). New York City este centrul economic care reflectă „pulsul” economiei americane, prin instituţiile specializate: NYSE, NASDAQ, DOW JONES, STANDARD & POOR, MOODY’S, FITCH, precum si prin bursele de marfuri şi cele de metale preţioase. Zona este interesantă pentru export de bunuri româneşti de larg consum (îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele, sticlărie, porţelan, mobilă, alimente, băuturi, cosmetice, articole sportive, articole pentru cadouri), produse siderurgice, produse chimice şi petroliere, componente electronice şi servicii IT, precum şi pentru atragerea de investiţii americane, cooperarea cu marile instituţii finaciar-bancare şi de asigurări sau pentru fructificarea oportunităţilor oferite de sistemul de achiziţii al ONU sau al autorităţilor locale din cele 9 state. Oraşul New York este cel mai mare centru de afaceri din SUA şi din emisfera vestică. Prin efectele globalizării, legăturile de natură comercială, financiară, investiţională etc, precum şi prin cele de natură umană (unul din cele mai “internaţionale şi mai deschise accesului la afaceri a străinilor” oraşe ale lumii) a devenit un centru global, care este influenţat de, sau influenţează evoluţiilor economice la nivelul întregii planete.