Hypermarketul Real

Ce sunt hypermarket-urile ?

Hypermarket-urile sunt puncte de vânzare care au suprafaţă peste 2500mp, ea putând ajunge până la 22000 mp. Acestea combină regula desfacerii cu amănuntul cu cel al supermarketului, cu magazinul de solduri și magazinul-depozit. Gama sortimentală cuprinde între 25000-50000 produse. Aceste magazine se caracterizează prin prezenţa tuturor raioanelor, inclusiv a celor care practică vânzarea clasică.

Construcţia magazinului este pe un singur nivel, iar amplasarea, de regulă, la periferia oraşului. Din punct de vedere comercial hypermarketul este o combinaţie între supermarket şi centru comercial. Rezultatul este un gigant comercial care pune în vanzare o imensă gamă sortimentală sub acelaşi acoperiş, incluzând, de la produse alimentare, până la produse electrocasnice şi confecţii. Dacă este construit corespunzător, un consumator poate sa-şi facă toate cumpărăturile necesare pentru o săptămâna în acest loc.

Primul hypermarket a apărut în Statele Unite, în 1931, în Portland, Oregon. La nivel mondial cel mai mare hypermarket se găsește în Statele Unite, acesta fiind Wall-Mart, iar în Europa se întâlnesc hypermarket-uri ca: Tesco în Anglia, Marktkauf în Germania, Eroski și Hiperscor în Spania, Carrefour și Real în Polonia.

După succesul înregistrat de supermarket-uri şi hypermarket-uri s-a creat o teamă în randul deţinătorilor de mici magazine, aceştia crezând că vor ajunge să dea faliment. Francezii au fost primii care au luat măsuri din punct de vedere legislativ pentru îngrădirea dezvoltarii lanţurilor de hypermarket-uri.

În ultimii ani au început să se dezvolte și în România, hypermarket-urile, magazinele de tip discount, mall-urile. Ponderea acestora a început să crească și să atragă din ce în ce mai mulți consumatori, apariția noilor forme de comerț cu amănuntul fiind o altă caracteristică a comerțului cu amănuntul din România. Forma de distrubuție de tip hypermarket a fost introdusă în România în 2001 din inițiativa unuia dintre cei mai mari detailiști mondiali, Hiproma, companie deținută de Hyparlo Group și Carrefour. Dezvoltarea continuă a hypermarket-urilor tinde să scoată de pe piață micile magazine de cartier. În opinia multora, este mai practic să-ți faci cumpărăturile o data pe săptămână dintr-un hypermarket decât să mergi zilnic pentru aprovizionare la magazinul din colțul blocului.

METRO GROUP

METRO GROUP este unul din cele mai importante grupuri de comerţ internaţional şi cu amănuntul, aflat pe locul trei în lume, după Wall-Mart şi Carrefour. La ora actuală METRO GROUP este prezent în 33 de ţări, unde deţine peste 2.100 de magazine în care lucrează în jur de 290.000 de angajaţi. Metro este prezent pe trei continente : Europa, Asia şi Africa, în ţări precum : Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, China, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Maroc, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria, Ucrania, Vietnam.

Compania Metro Cash&Carry a fost fondată în anul 1964 de către Otto Beisheim, la Muhlheim-Ruhr în apropiere de Dusseldorf, Germania. Primul magazin bazat pe sistemul cash&carry reprezenta un nou mod de vânzare promovat de către firmă, prin care comercianţii se puteau aproviziona cu marfa plătind cash. Succesul acestui nou tip de vânzare se datorează atât caracteristicilor şi facilităţilor ce le oferea sistemul, cât şi perioadei de creştere economică, specifică anilor ‘60. Politica dezvoltată de firmă se axa în principal pe satisfacerea nevoilor clienţilor, promovând produse de calitate superioară la preţuri avantajoase. Autoservirea şi disponibilitatea produselor în timp util sunt alte caracteristici de bază ale sistemului, oferindu-le clienţilor posibilitatea comparării ofertei şi alegerea personală.

Dezvoltarea economică a Germaniei în această perioadă, exprimată şi prin existenţa a numeroase firme de mărime mijlocie cu putere suficientă de cumpărare, îi conferă noului sistem un mediu optim de dezvoltare. Poziţia de leader cucerită pe piaţa germană coduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piaţa externă. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat în anul 1971 prin pătrunderea pe pieţele vestice cu potenţial financiar Austria, Franţa şi Danemarca, unde firma a promovat sistemul cu succes.

La fel ca şi în cazul Germaniei, reacţiile au fost pozitive, deoarece noul mod de vânzare era adaptat pieţelor locale şi stimula într-un mod indirect activitatea zonală a comercianţilor. Expansiunea firmei continuă în anul următor, reuşind să se adapteze la exigenţele şi cerinţele pieţei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin reticenţă şi conservatorism. La început rezervate, firmele şi clienţii s-au adapatat la noul sistem, conştientizând importanţa şi facilităţile sistemului cash&carry.

Perioada imediat următoare s-a caracterizat printr-o criză şi o incertitudine economică, datorată socului petrolier ce a generat explozia preţurilor, materiilor prime. Firma a adoptat în această conjunctură o strategie de diversificare locală a filialelor, renunţând la creearea unor noi pieţe. Nesiguranţa şi instabilitatea economică s-a continuat până la începutul anilor ’90, perioada de redefinire a

raporturilor economice dintre state, în special între cele cu o economie axată spre perioada de tranziţie, dar şi cele cu obiective de integrare în Uniunea Europeană. Noul context economic mondial îi confera firmei prilejul relansarii expansiunii spre pieţele estice, care deţineau un potenţial real – trecerea spre economia de piaţă. Turcia şi Ungaria au reprezentat următoarele două ţari vizate de firmă în drumul cuceririi pieţelor estice, primele cu economii marcate de tranziţie, dar cu un real potenţial şi cu o flexibilitate la noutăţile vestice. Deşi numărul filialelor create în aceste zone nu este semnificativ, strategiile viitoare ale firmei sunt optimiste şi încearcă o continuă adaptare la potenţialul pieţelor.

În istoricul firmei, anul 1996 a însemnat şi o nouă etapă în extinderea pieţelor prin inaugurarea magazinelor tip cash&carry în România şi China, două pieţe la fel de instabile economic şi imprevizibile. Succesul ulterior înregistrat pe piaţa românească se datorează în special mediului economic capabil să se adapteze noului sistem, dar şi culturii locale, ce pune accentul pe calitatea şi prestigiul firmei.

Tot în această perioadă s-a produs şi fuziunea companiilor de retail Asko Deutsche Kaufhaus AG, Kaufhof Holding AG, Deutsche SB-Kauf AG, fiecare din ele cu o bogată tradiţie în domeniul vânzărilor, cu METRO Cash&Carry a condus la înfiinţarea concernului METRO AG sau Metro Group. În acelaşi an, acţiunile companiei au fost cotate la piaţa bursiera-DAX cu o capitalizare de piaţă de 12,07 milioane DM, aflându-se printre cele mai mari companii evaluate pe piaţa bursieră din Germania.

În anul 1997 activitaţile MAKRO Cash&Carry au fost preluate de către METRO AG, astfel încat cash&carry înseamna atât METRO, cât şi MAKRO, având o conducere la nivel de grup în întreaga lume. Noua configuraţie a concernului presupune existenţa a patru specializari : Cash&Carry, Food, Nonfood şi Magazine universale, fiecare dintre ele având o specializare distinctă şi un lanţ de magazine specifice:

o METRO şi MAKRO axate pe vânzarea produselor alimentare şi nealimentare în 21 de ţări, însumează peste 360 de magazine, şi deţine o poziţie de leader de piaţă în sistemul cash&carry.

o Sistemul Food cuprinde reţeaua de supermarket-uri EXTRA din Germania şi segmentul hypermarket leader pe piaţa Germaniei şi a Poloniei, REAL

o MEDIA MARKT SATURN, leader pe piaţa europeană în comerţul de produse electronice şi PRAKTIKER, locul 2 în Germania şi poziţia a treia în Europa în comerţul Design interior, reprezintă partea nonfood a concernului, prin 675 de magazine deschise în 11 ţări.

o Magazinele universale sunt reprezentate prin GALERIA KAUFHOF (lanţ de magazine pe raioane)ce deţine 146 de magazine în Germania şi Belgia, unde ocupă locul 2 şi leader de concept, respectiv leader de piaţă.

Fiecare dintre acestea beneficiază de larga competenţă în domeniul vânzărilor cu amanuntul şi forţa inovatoare a întregului grup. Această fuziune a celor patru mari firme a condus la o specializare pe divizii distincte care prezintă, însă, componente comune, calitate, profesionalism şi poziţie dominantă pe piaţa.

Anul 1996 reprezintă o etapă importantă în expansiunea estică a concernului, prin pătrunderea pe piaţa României, piaţa ce prezintă un mediu incert, specific tranziţiei la economia de piaţă. Succesul acestui tip de comerţ promovat s-a regăsit, la început, prin lipsa unei concurenţe la nivel de ramură, dar şi prin noutatea sistemului. Toate acestea au condus la fidelizarea clienţilor, ocupând ulterior poziţia de leader pe piaţă, în ciuda apariţiei diferitelor firme ce promovau tipuri de comerţ cu amănuntul sau ridicata asemanătoare. La sfârşitul anului 2003 numărul filialelor a atins cifra 15, iar anul 2004 va reprezenta o continuare a expansiunii prin alte 5 magazine, ce vor completa, din punct de vedere geografic, poziţionarea teritorială a activităţilor. Din punct de vedere al cifrei de afaceri şi profitului, magazinele din România reprezintă punctul forte al concernului în zona estică a continentului, fapt ce îi conferă o poziţie importantă în cadrul celor mai profitabile unităţi strategice.

Piaţa asiatică, în aceeaşi perioadă, a constituit un proiect la fel de amplu pentru corporaţie, ca şi cel al pieţei europene. Prezentând un puternic potenţial al forţei de muncă, China a contribuit cu importante procente la profitul organizaţiei, încă de la început. Sporirea numărului de filiale în această zonă denotă faptul că activităţile comerţului cash&carry au avut un impact pozitiv asupra consumatorilor, dar şi faptul ca piaţa asiatică se adaptează la stilul promovat de concernul german METRO AG.

Succesul reputat pe piaţa estică a Europei a continuat prin extinderea şi descoperirea unor noi pieţe potenţiale: Bulgaria (1999), Slovacia (2000), Rusia (2001) şi Croaţia (2001). Deşi au un numar relativ redus de filiale, aceste ţari prezintă, în viitor, un potenţial important pentru concern. O ultima locaţie a firmei, în anul 2002 a fost reprezentată de Vietnam, zonă cu un climat economic destul de incert. Deciziile de pătrundere pe această piaţă reprezintă un pas cu un grad ridicat de risc .

Politică de diversificare internă şi externă permanentă i-a conferit concernului, la sfârşitul anului 2002, o poziţie de leader pe piaţa autohtonă, dar şi de pretendent important la titlul de leader mondial în comertul cu amanuntul şi cu ridicata. Strategia iniţiala a firmei, prin care se adresa ţărilor puternic dezvoltate şi cu potenţial financiar, se reformulează şi se îndreaptă spre zonele mai puţin privilegiate, încercand în permanenţa să-i confere calităţii, atât de căutată în prezent, un mod cât mai accesibil.

Grupul îşi datorează extraordinara eficienţă companiilor de servicii unitare ale METRO GROUP, care adună într-un singur loc servicii pentru toate direcţiile

de vânzări. Printre altele, aceste servicii includ achiziţii, logistică, tehnologie informatică şi finanţe.

În cadrul METRO GROUP, Real reprezintă conceptul de succes al hypermarketului cu autoservire într-un spaţiu mare de vânzare cu amănuntul.

Conceptul hypermarketului Real aduce succesul deoarece el combină accesul simplu al clientului la produse, dimensiunile generoase ale spaţiului, structura clară a gamei de produse şi un sortiment cuprinzător la preţuri competitive.

Real internaţional

Real hypermarket face parte din grupul METRO, unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial, prezent în 31 de ţări, unde deţine peste 2.200 de magazine în care lucrează în jur de 280.000 de angajaţi. În segmentul hypermarketurilor Real, deţine o poziţie de frunte pe piaţă, atât în Germania, cât şi în străinătate.

Conceptul hypermarketului Real aduce succesul deoarece el combină accesul simplu al clientului la produse, dimensiunile generoase ale spaţiului, structura clară a gamei de produse şi un sortiment cuprinzător la preţuri competitive.

Într-un spaţiu de vânzări cu suprafaţă de 6.000-10.000 metri pătraţi clientul gaseşte rapid şi cu uşurinţă toate produsele de uz cotidian, de la mâncare, trecând prin electrocasnice şi până la îmbrăcăminte.

În Germania, compania Real,– SB Warenhaus GmbH deţine peste 300 de hypermarket-uri, unde aproape un milion de germani îşi fac cumpărăturile zilnice. În luna aprilie a anului 2010 Real deţinea 329 de magazine  în Germania şi 109 în străinatate: 54 în Polonia, 13 în Turcia, 15 în Rusia, 24 în România şi 1 în Ucraina. În 2009, Real Germania a înregistrat o cifră de afaceri netă de € 8.59 miliarde de euro. Vânzările nete totale ale grupului au fost în 2009 de 11,3 miliarde de euro.

Real a fost creat în 1992 din fuziunea a 13 operatori de hyperkarketuri cu concepte foarte diferite de vânzări: Real-Kauf, Divi, Continent, Massa, Massa-Mobil, Meister, Esbella, Basar, BLV, Huma şi Suma. În 1998, Allkauf şi Kriegbaum au fost adăugate lanţului. Fiecare din aceste companii au avut un mare success regional, care acoperă mai multe decenii.

Real hypermarket a intrat pe piaţa internaţională în 1997, o data cu deschiderea primului hypermarket în Polonia, având acum la nivel naţional un portofoliu de 49 de hypermarketuri prin preluarea magazinelor operatorului francez Geant. În 1998 a urmat deschiderea primului magazin în Turcia, unde alte 11 hypermarketuri au fost deschise în total. În vara lui 2005 a fost inaugurat primul, din cele 11 actuale, hypermarketuri Real în Rusia, şi începând din 2006 a intrat şi pe piaţa din România. În total au apărut peste 100 de hypermarketuri ale acestei firme în afara Germaniei, şi într-un timp foarte scurt.

În anul 2006, compania Metro, a cumpărat cele 85 de magazine Wall-Mart din Germania și le-a redenumit Real, adăugându-le la cele 550 supermarketuri și hypermarketuri Real pe care le deținea deja. Prin integrarea hypermarketurilor deţinute de Wall-Mart în Germania, Real îşi susţine cererea sa de a fi lider de piaţă şi , în acelaşi timp, a creat noi perspective pentru marea majoritate a magazinelor şi a angajaţilor săi.

Tot în 2006 Metro a cumpărat și lanțul de magazine Geant din Polonia, deținut de retailerul francez Groupe Casino, pentru suma de 225 milioane euro. La sfârşitul anului 2006, Real a preluat şi lanţul de hypermarketuri Marktkauf din Rusia. În afara de achiziţii, Real creşte prin deschiderea mai multor magazine noi în fiecare an.

Un proiect ambiţios de expansiune la nivel internaţional, îndeosebi în Rusia şi România, întăreşte şi confirmă orientarea către creşterea susţinută a firmei Real, care este hotărâtă să-şi continue dezvoltarea internaţională şi pe viitor.

Profilul companiei

Germania: Real a fost fondat în 1992, ca urmare a fuziunii de 13 companii germane de hypermarket. În prezent, Real este recunoscut pentru gama sa completă de brand-name, dar şi pentru produsele proprii, care sunt mereu proaspete şi accesibile ca preţ. În aceste

hypermarketuri, clienţii pot găsi produse care să le acopere toate nevoile de zi cu zi, rapid şi usor, de la alimente, la aparate electronice sau îmbrăcăminte. Hypermarket-urile Real sunt mari, cu un aspect clar şi situate în zone convenibile. Real Germania dispune de o gamă de 80000 de produse alimentare şi nealimentare. Spaţiul total de vânzare este de 2.35 milioane mp, iar numărul de angajaţi ca medie anual este de 46000.

Polonia: Real este prezent în Polonia din 1997. Pană în 2005, a avut deschise 30 de magazine în toată ţara. În 2006, dupa achiziţionarea lanţului de magazine Geant, numărul de hypermarketuri a crescut la 54, în 36 de oraşe la nivel naţional. Este una dintre cele mai importante companii şi angajatori din sectorul

comerţului cu amănuntul în Polonia, oferind clientilor servicii excelente şi în mod constant, şi îmbunătăţirea calităţii.Real Polonia a fost distins cu numeroase premii. De exemplu, în 2006, - Clienţii de aur ,,Laurii - un semn clar al Real’’ . Compania a fost, de asemenea, aleasă ca Lider al Resurselor Umane în 2007 pentru o abordare profesionistă faţă de gestionarea resurselor umane, în timpul integrării magazinelor Geant. Există 45000 de sortimente alimentare şi nealimentare, 90% dintre acestea provenind de la furnizori polonezi. Zona totală a vânzărilor este de 442,000 mp. Numărul de angajaţi ca medie anuală este de 13000.

Rusia: Real a deschis primul magazin în 2005, în Moscova. În urmatorii 3 ani, 8 magazine noi au fost deschise în mai multe oraşe comerciale ale Rusiei, cum ar fi: Sankt Petersburg sau Volgograd, inclusiv un magazin suplimentar în Moscova, ca urmare a achiziţiei Marktkauf. Astăzi Real deţine în Rusia 16 magazine.

Real dispune de 35 000 de produse: 13 000 alimentare, iar 22 000 nealimentare. Mai mul de 90 % dintre produse provin de la furnizor ruşi. De asemenea, putem găsi aici mai multe de 120 feluri de legume şi fructe, 50 de feluri de peşte şi 520 de feluri de vin. Departamentul de alimente deţine un procent de 75% din totalul vânzărilor. Suprafaţa totală de vânzare este de 97 000 mp. Numărul de angajaţi, ca medie anuală este de 3800.

Turcia: Primul magazin a fost deschis în 1998 în Bilkent Ankara. Astazi, Real deţine 13 hypermarketuri în orase precum Antalya şi Instambul. Real este primul hypermarket căruia i s-a aprobat Certificatul HACCP prezentat în hypermarketuri pentru a nu pune în pericol siguranţa consumatorilor. Real a fost, de asemenea,

distins cu Cerificatul ISO 22000, foarte important în ceea ce priveşte igiena şi siguranţa alimentelor. Real Rusia dispune de mai mult de 40000 de produse diferite; 240 de tipuri de peşte, 400 de tipuri de vin. Numărul furnizorilor interni ajunge la 1654, iar zona totală de vânzări la 102,000 mp. Numărul de angajaţi, ca medie anuală este de 2111.

Ucraina: Real a deschis primul magazin la data de 16 octombrie 2009, în apropiere de portul Odesa de Est. Intrarea pe piaţa din Ucraina a stabilit Real ca fiind una din cele mai importante companii hypermarket din Europa de Est.

Real in cifre

AN 2009 2008 2007* 2006* Vânzări Real Internaţional

€ 2.7 billion

€ 2.8 billion

€ 2.3 billion

€ 1.3 billion

Vânzări Real Germania

€ 8.6 billion

€ 8.8 billion

€ 8.7 billion

€ 7.4 billion

Total€ 11.3 billion

€ 11.6 billion

€ 11.0 billion

€ 8.7 billion

LOCALIZAREAMAGAZINELOR

Real Internaţional

108 103 85 71

Polonia 54 54 50 49

România 24 21 14 8

Rusia 15 14 10 6 Turcia 14 13 11 8

Ucraine 1 1     Germania 333 340 349 371

Zona Real Internaţional 869,510 m² 779,000 m² 698,000 m² 566,000 m²

Real  Germania2.299 million m²

2.369 million m²

2.405 million m²

2.592 million m²

Total3.169 million m²

3.148 million m²

3.103 million m²

3.158 million m²

Numărul de angajaţi ca medie anuală Real Internaţional 28,000 28,000 23,000 21,000

Germania 46,000 48,000 50,000 53,000 Total 74,000 76,000 73,000 74,000

Conducerea Real la nivel Internaţional:1. Joël Saveuse (57) – Şef al departamentul executiv

Saveuse se ocupă de conducerea executivă pentru Real Germania şi Real Internaţional din 1 septembrie 2007. Din aprilie 2008, este membru al consiliului de administraţie Metro AG. Anterior a lucrat ca Director General al Metro Cash&Carry în Franţa şi Germania, şi sef executiv al companiei La Redoute.

1.2. Didier Fleury (54) – Şef al departamentului operaţional

A fost desemnat în această funcţie la data de 1 mai 2008. Înainte de aceasta, Fleury a facut carieră internaţională la Carrefour în Franţa, Argentina, Spania, Grecia, Italia şi Rusia.

3. Dr. Hans-Joerg Gidlewitz (46)- Şef al departamentului administrativ

A fost numit în această funcţie în februarie 2009, pentru Real Grup ( Real Germania şi Real Internaţional). El a lucrat pentru Metro Grup din anul 2000, cand a fost numit şef al ,,Controlului Internaţional’’ la Metro Cash&Carry, până în februarie 2005. De asemenea, a fost responsabil pentru departamentul de ,,Planificare şi Control” la Metro AG pentru 4 ani.

Produse:

A face cumpărături la Real înseamnă mai mult decât o achiziţie simplă şi rapidă pentru necesităţile de zi cu zi. Într-un spaţiu generos, luminat cu decoraţiuni interioare în culori calde, Real garanteză tuturor clienţilor o experienţă la cumpărături foarte relaxantă.

În magazinele Real se pot gasi următoarele produse: Brânzeturi şi produse lactate Peşte Carne şi produse din carne Fructe şi legume Produse de panificaţie Dulciuri Vin şi alcool Apă şi sucuri Produse de înfrumuseţare Produse de uz casnic Produse electronice Articole sportive Articole de îmbracăminte Media Center

Real România

Real a intrat pe piaţa din România în 2006 cand a fost deschis primul magazin la Timişoara. Alte 24 de magazine au fost deschise în centre importante ale ţării precum Timişoara, Constanţa, Oradea, Sibiu, Craiova,

Satu Mare,Piteşti, Braşov, Tg Mures şi Baia Mare, inclusiv în capitala Bucureşti. Sediul central al hypermarketului Real este situat în judeţul Ilfov/Bucureşti.

Scopul hypermarteturilor Real este acela de a oferi o gamă variată de produse naţionale şi internaţionale, la preţuri accesibile şi servicii excelente recunoscute la nivel internaţional, şi prin acestea de a deveni hypermarketul preferat al românilor.

Real România oferă 70000 articole pe stoc: branduri naţionale şi internaţionale 1700 furnizori, mai mult de 90% sunt din România peste 300 de articole de peşte, 600 de tipuri de vin din România şi din 17 podgorii

internaţionale peste 260 de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie peste 190 de produse de la Hot Corner sortimente mare de mass-media şi electronice, precum şi de articole sportive şi

produse sezoniere preţuri competitive pentru mărcile premium din sectorul non-alimentar un sortiment mare de produse cu marca proprie: TIP, Real Quality, Real BIO, Real

SelectionDin martie 2006, când a fost deschis primul magazin la Timişoara şi până în

prezent, Real a investit în jur de 140 de milioane de euro şi a creat peste 300 de locuri de muncă la sediu şi peste 7000 de locuri de muncă full-time în România. Suprafaţa totală de vânzare a reţelei dezvoltate de Real, în România, este de 180000 mp.

Segmentul alimentar reprezintă 75% din totalul vânzărilor Real. În sectorul produselor alimentare un accent deosebit se pune pe calitate şi prospeţime. Fie că e vorba de fructe şi legume, fie că e vorba de carne, mezeluri, peşte, brânzeturi sau gama largă de produse lactate şi de panificaţie, Real pune zilnic la dispoziţia clienţilor săi o ofertă de mărfuri proaspete din toata lumea, precum şi din regiune, în funcţie de anotimp. În fiecare zi se prelucrează şi prepară sute de produse proaspete în fiecare magazin Real. Pâinea şi alte produse de panificaţie, de exemplu, sunt coapte pe parcursul zilei chiar în hypermarketul Real.Pentru asigurarea calitaţii ridicate a produselor proaspete, mulţi dintre angajaţii din România au fost instruiţi în ţari ca Polonia, Rusia şi Germania.

Calitatea de top – la preţuri accesibile, segmentul nealimentar convinge cumpărătorii prin concepte inovative de sortimente.Aceştia vor găsi tot ce le este necesar pentru nevoile cotidiene, într-un singur magazin. Real dispune de o gamă largă de produse, un sortiment variat, orientat către familie la preţuri favorabile: calitate la preţuri accesibile. Tot pe acest segment se pot găsi o gamă largă de produse electronice şi electrocasnice, cărţi şi muzică, precum şi bunuri de larg consum, articole de sport, jocuri şi articole pentru timpul liber, textile şi încălţăminte, etc.

Piaţa şi regiunea – parteneri puternici: Real hypermarket se află în strânsă legătură cu regiunea în care funcţionează. Real reprezintă un utilizator pe scară largă a ofertei locale de produse şi creează până la 300 de locuri de muncă în fiecare magazin. Galeria aflată în faţa hypermarketului Real oferă clienţilor o serie de alternative la cumpărături, suplimentând în acest mod propriul nostru portofoliu de produse. Acesta este, de altfel motivul pentru care hypermarketurile Real reprezintă o atractivitate unică.

Pentru a veni în întampinarea clienţilor, Real oferă servicii la cele mai înalte standarde calitative, cum ar fi: sisteme foarte flexibile de finanţare: credite direct din magazin prin Total Credit, BRD Finance, cardul co-branded Real (un card de credit dezvoltat în parteneriat cu BRD Finance pentru a veni în sprijinul tuturor celor care doresc să intre rapid în posesia unor bunuri de larg consum prin utilizarea unei facilităţi de creditare ieftine şi avantajoase), verificarea aparaturii cumpărate la bancul de probă, ajustare haine, livrarea la domiciliu a produselor nealimentare care depaşesc valori mai mari de 500 de RON, birou pentru returnarea produselor etc. Diverse facilităţi de plată sunt oferite, clientul putând să aleagă între plata facturilor cash, prin intermediul cardului şi a bonurilor de masă.

Hypermarketul Real dispune de o parcare de peste 300 de locuri şi este utilat cu aparatură de cea mai înaltă tehnologie, pe diferite sectoare de activitate: echipament frigorific ultraperformant, dispozitive de cântărire de ultimă generaţie, cuptoare şi grill de mare capacitate etc. Fluidizarea traficului de cumpărători este asigurată zilnic prin exisţenta a 41 de case de marcat, dintre care 36 sunt instalate în

linie. Magazinul funcţionează de luni până duminică între orele 8.00-23.00. Magazinele Real sunt amplasate fie de sine stătător fie în parcuri de retail.

Zona de Galerie poziţionată în faţa hypermarketului Real include magazine cu profiluri diferite: magazine de telefoane mobile, farmacie, magazine de design interior, magazine de îmbrăcăminte/ încălţăminte, etc. - oferind clienţilor o serie de alternative la cumpărături, suplimentând în acest mod propriul portofoliu de produse. Acesta este, de altfel, motivul pentru care hypermarketurile Real prezintă o atractivitate unică. Galeria comercială elegantă, ambientul placut, existenţa spaţiilor largi de parcare, diversele servicii oferite clienţilor fac din Real hypermarket un centru comercial de succes.

Personalul reprezintă garanţia succesului companiei. Acesta este motivul pentru care Real investeşte în pregătirea şi în cursuri de specializare oferite celor aproximativ 50.000 de salariaţi ai săi din Germania şi din ţările unde este prezent pe piaţă.

În fiecare an un număr de 2.000 de tineri beneficiază de o pregătire profesională bine fundamentată şi orientată către viitor - pregătire care se adresează fie personalului care lucrează în head office, sau celor implicaţi în activităţi de comerţ cu amănuntul, de comercializare de alimente, fie vânzătorilor. De asemenea, se oferă cursuri de specializare atât pentru absolvenţii de liceu cât şi pentru cei cu studii superioare.

Se consideră că, după o pregătire elementară bine fundamentată, cheia succesului pe termen lung se asigură printr-o continuă pregătire la locul de muncă. Oferta de seminare, cu conţinut actualizat în fiecare an, precum şi iniţiativele de promovare la toate nivelurile şi din toate departamentele operaţionale, pregătesc oamenii să facă faţă noilor provocări şi menţin competenţa salariaţilor noştri la nivelul celor mai recente standarde.

Şi pentru a asigura un training de succes, care să susţină ritmul alert de expansiune al companiei, Real a înfiinţat Şcoala de Succes, un departament menit să furnizeze - pentru început, pentru domeniile operaţional şi cumpărări - programe de training de cea mai bună calitate, susţinute în exclusivitate de către specialiştii Real România.

Sortimentul de produse Real Quality include atât produse alimentare din diferite categorii, precum paste, orez, dulciuri, băuturi, pre-mixuri pentru prăjituri, conserve, produse proaspete din categoria brânzeturilor, mezelurilor, pâine, pizza congelată etc, cât şi produse nealimentare, precum detergenţi sau cosmetice. Pe sectorul alimentar Real pune accentul pe prospeţime şi pe calitatea produselor; clienţii pot cumpăra produse proaspete într-o gamă deosebit de variată - peste 100 articole de peşte importat din Italia, Norvegia si Grecia, peste 400 de produse de panificaţie şi patiserie din care 275 din producţie proprie, un sortiment bogat şi variat de fructe şi legume din ţară şi import şi au chiar posibilitatea de a efectua

comenzi pentru acasă la produsele de gastronomie (patiserie, cofetărie, mâncare gătită).

În fiecare zi se prelucrează şi prepară sute de produse proaspete în fiecare magazin Real. Pâinea şi alte produse de panificaţie, de exemplu, sunt coapte pe parcursul zilei chiar în hypermarketul Real. Pentru asigurarea calităţii ridicate a produselor proaspete, mulţi dintre angajaţii din România au fost instruiţi în ţări ca Polonia, Rusia şi Germania.

Mărcile proprii încă nu şi-au format o imagine clară în mintea consumatorilor, deoarece unele marci sunt cunoscute, dar nu sunt asociate cu magazinul pentru care sunt produse , arată un studiu recent al Mednet Marketing Research Center. Pe de altă parte, alţi consumatori cunosc faptul că un magazin comercializează branduri private, dar acestea nu le sunt familiare.

Datele analizate ilustrează faptul că brandurile proprii cele mai mediatizate sunt cele ale hipermarketului Real. Astfel, 79,3% dintre clienţii hypermarketului care au cunoscut mărcile Tip şi Real Quality au ştiut că acestea sunt marci proprii ale retailerului. Pe locurile următoare se află Kaufland, Carrefour, Metro şi Billa.

Totodată, 33,8% dintre clienţii Billa au menţionat că ştiu marci private ale magazinului, fără a putea preciza toţi care este numele acestor mărci. În acelaşi timp, 27% dintre clienţii Metro au dat un răspuns similar, respectiv 26,4% din cei care îşi fac cumpărăturile la Real.

În noiembrie 2010, reţeaua de hypermarketuri Real, a lansat propria gamă de electrocasnice mici sub brandul Alaska, care cuprinde în acest moment peste 50 de tipuri de produse precum cafetiere, cuptoare cu microunde, mixere, fiare de călcat. Conform reprezentanţilor Real, articolele sunt cu 20-30% mai ieftine faţă de produsele de referinţă. Aparatele electrocasnice au fost introduse în magazin în urmă cu o lună. "În condiţii de criză economică, mărcile private reprezintă o alternativă viabilă pentru consumatorii care îşi văd puterea de cumpărare în scădere; de aceea ne-am concentrat foarte mult pe consolidarea portofoliului nostru de mărci private", spune Olaf Schulz director cumpărări produse nealimentare la Real Hypermarket România. Conform estimărilor ZF hypermarketurile şi magazinele cash & carry deţin în prezent circa 30% din piaţa de retail electro, respectiv 230 - 250 de milioane de euro pe acest segment la nivelul lui 2009, dintr-o piaţă evaluată la 900 mil. euro.

Într-un interviu acordat pentru Wall-Street în 11 octombrie 2011, Michel Lamoot, director general al Real Hypermarket Romania a declarat că Real România, a investit în cei cinci ani de prezenţă locală 550 de milioane de euro în dezvoltarea reţelei de 25 de magazine în 18 oraşe. Reţeaua a raportat creşteri ale vânzărilor de la an la an, iar în 2010 a înregistrat, pentru prima dată, profit operaţional pozitiv pe piaţa din România.

Anul acesta, compania a demarat un proces amplu de remodelare a magazinelor din Constanţa, Piteşti, Craiova şi Timişoara. Investiţiile în modernizarea hypermarketurilor s-au cifrat la jumatate de milion de euro. Pe viitor, procesul de modernizare va fi extins şi la alte unităţi.

"Una dintre priorităţile noastre pe termen mediu este aceea de a avea cât mai multe produse locale şi regionale pe rafturile magazinelor noastre", a mai spus Lamoot.

În Top 100 cele mai valoroase companii din 2010, Real ocupă poziţia 71 având o valoare de 182 mil. euro.

Mărci proprii:1.TIP-calitate superioară la cel mai bun preţ

TIP vine în întampinarea necesităţilor dumneavoastră cotidiene, aducând cele mai bune preţuri în magazinele Real. Articolele TIP sunt deja o prezenţă constantă în gama amplă de produse pe care Real o punem la dispoziţia consumatorilor.

TIP este întotdeauna alegerea cea mai bună când nu doreşti să cheltuieşti prea mult, dar ai nevoie de produse bune care să răspundă cerinţelor tale. Din acest motiv, singurul lucru pe care Real a considerat necesar să-l modifice, în ceea ce priveşte produsele TIP, a fost designul ambalajului.

2.Real Quality

Doriţi calitate superioară la preţuri bune? Atunci brandul nostru Real QUALITY este cel de care aveţi nevoie! Real QUALITY vă oferă şansa de a vă bucura de calitatea de top, economisind bani în acelaşi timp deoarece preţul produselor este foarte avantajos. Toate produsele din gama Real QUALITY oferă calitatea celor de marcă fiind comparabile în acest sens cu cele ale producătorilor de branduri faimoase cu un preţ mai mic.

3. Real Bio

Dacă eşti conştient cât de important este să mănânci natural înseamnă că îţi pasă de sănătatea ta. Real BIO oferă produse organice la cele mai bune preţuri. Întreaga gamă de produse BIO sub brand propriu respectă reglementarile stricte ale prevederilor în vigoare. Oricui îi place să mănânce ecologic şi să trăiască sănătos se va simţi acasă cu Real BIO, deoarece întregul sortiment se caracterizează printr-o calitate superioară obţinută prin metodele de producţie 100% organice. Real BIO sunt produse obţinute fără utilizarea compuşilor chimici de sinteză ceea ce le conferă siguranţa unei alimentaţii sănătoase.

4. Real Selection

Brandul nostru pentru gurmanzi ambiţioşi. Cele mai bune specialităţi la o calitate extraordinară : totul la Real SELECTION este excelent. Asta nu înseamnă însă preţuri exorbitante. Produse cu o calitate superioară care să încante simţurile şi gusturile şi care au un raport corect calitate-preţ. Gama Real SELECTION se adresează cunoscătorilor şi tuturor celor care doresc ceva deosebit. Real SELECTION vine cu produse de top pentru gusturile cele mai exigente.

Real Sibiu

European Retailpark Sibiu este un proiect dezvoltat de compania belgiană BEL ROM şi cuprinde patru mari operatori: Promenada Mall – centru comercial, Media Galaxy – pentru segmentul de bunuri electronice şi electrocasnice, Real – hypermarket, bauMax – pentru produse de bricolaj.

Suprafaţa totală construită a parcului comercial European Retailpark Sibiu este de 55.377 mp, având o parcare de 1.500 de locuri. Valoarea investiţiei se ridică la suma de 50 milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă nou create depaşec 1.200. Alături de Real, BauMax şi MediaGalaxy, Centrul Comercial Promenada Mall mai cuprinde un numar de 86 de magazine, majoritatea operatori, având o reţea naţională şi branduri internaţionale recunoscute.

Real Sibiu a fost inaugurat la Sibiu în data de 26 octombrie 2006. Magazinul de la Sibiu, care reprezintă o investiţie de 13 milioane euro, este al patrulea din reţeaua românească a lanţului de hypermarketuri Real. În Real îşi poate face cumpărăturile orice client doritor. Intrarea în hypermarket nu se face pe bază de legitimaţie, ca în cazul magazinelor Metro.

Real acoperă o suprafaţă de 10 000 mp în cadrul parcului comercial, dintre care 6000 mp reprezintă suprafaţa comercială, 500 mp reprezintă recepţia, 2000 mp reprezintă curtea magazinului, iar 1500 mp depozitul.

Magazinul este structurat pe trei departamente: dry food, fresh food şi non food. Departamentul dry food cuprinde alimenentele împachetate în diverse ambalaje, precum: conserve, dulciuri, brânzeturi, băuturi, etc. Departamentul fresh food cuprinde, în general, alimente proaspete, neambalate precum: peşte, preparate din carne, fructe, legume, produse de patiserie, etc. Departamentul non food include totalitatea produselor nealimentare: produse de papetarie, jucării, articole menaj, confecţii, articole de bricolaj, accesorii auto, electronice şi electrocasnice, etc.

Oferta de produse este pe măsura spaţiului alocat pentru vânzare. Real Sibiu oferă clienţilor peste 36 000 de produse atât alimentare, cât şi nealimentare. Real oferă sute de produse alimentare, articole de uz casnic, electrocasnice, articole de

îmbrăcăminte/încălţăminte pentru damă, barbaţi şi copii, produse electronice, produse sportive, dar şi jucării, produse cosmetice sau produse pentru petrecerea timpului liber.

Real are şi o secţiune specială dedicată iubitorilor de vin. În sectorul vinului, sunt etalate aproape 500 de sortimente de vinuri, din toată lumea, de la vinurile din Franţa, pană cele chiliene. De asemenea, toate zonele româneşti, cu tradiţie în producerea vinului, sunt prezente în hypermarketul Real, totalizând peste 350 de sortimente. Real oferă clienţilor peste 100 de sortimente de peşte, import din Norvegia, Italia şi Grecia, precum şi peste 400 de produse de panificaţie şi patiserie, din care 275 sunt obţinute din producţie proprie.

Real comercializează şi produse proprii, identificate de clienţi sub denumirea de TIP (zahar, biscuiţi, lapte), Real Quality, Real Bio sau Real Selection. Acestea au preţuri avantoajoase, cu un standard ridicat de calitate.

În afară de împărţirea pe departamente, produsele sunt aşezate pe rafturi- numite poliţe. Aranjarea produselor în rafturi se face începând din colţul stanga sus spre colţul dreapta jos, fiecare rând fiind marcat de un număr care reprezintă axa poliţei respective.

Spaţiul de vânzare este structurat pe zonde de interes, care promovează concepte proprii ale Real. Astfel, articolele pentru copii se află în Ţinutul lui Mogâldeaţă, iar fetele şi femeile au parte de un raion special, şi anume Insula Frumuseţii.

La fel ca toate magazinele care doresc să-şi atragă un segment cât mai mare de clienţi, Real oferă acestora produse cu preţul redus. Aceste produse sunt semnalate atât în reclamele tipărite, cât şi în magazin. În spaţiul de vânzare acestea sunt bine poziţionate, astfel încat să fie observate de clienţi şi, în acelaşi timp să fie la îndemana acestora. Aşadar, astfel de produse se găsesc pe culoarele principale pe diferite suporturi, numite insule promoţionale. Astfel de produse mai pot fi localizate la capaturile rafturilor, sau uneori chiar pe raft. Preţul produselor aflate la ofertă este afişat pe un suport de hârtie de culoare galbenă, în timp ce preţurile celorlalte produse sunt afişate pe hârtie albă.

În ceea ce priveşte preţurile produselor, Real jonglează cu două tipuri de etichete, şi anume : etichetele de raft – care sunt poziţionate corespunzător, pe locul aferent produsului reprezentat şi etichete de tip steag – care sunt poziţionate pe un suport aflat la înălţime, deasupra produsului reprezentat. De asemenea, clienţii care doresc să afle preţul unui produs înainte de a ajunge cu el la casele de marcat poate utiliza unul din cele 4 scannere puse la dispoziţie în magazin.

Pentru a manipula marfa cu usurinţă, Real utilizează mai multe utilaje. Real dispune de lizele electrice, meiser şi motostivuitor. Meiser – ul este un utilaj care are ataşate două lame pentru a transporta marfa de dimensiuni mari. Motostibuitorul este utilizat în recepţie marfă, angajaţii care manevrează un astfel

de utilaj sunt obligaţi să posede un permis special de conducere, fiind nevoiţi să treacă printr-un examen la locul de muncă.

Real pune, de asemenea, la dispoziţia clienţilor transport gratuit pentru produsele nealimentare cumpărate, dacă valoarea acestora depăşeşte suma de 500 lei. Livrarea gratuită se face doar pe raza municipiului Sibiu.

Real Sibiu dispune de un nr. de 340 de angajaţi, fiecare dintre aceştia ocupând o poziţie bine definitiă în cadrul magazinului. Funcţiile ocupate în cadrul hypermarketului Real sunt: director general, director adjunct, şef departament, şef raion, adjunct şef raion şi aceea de lucrător comercial. Vârstele angajaţiilor variază între 17-55 ani, combinând puterea de muncă a angajaţiilor tineri cu responsabilitatea şi perseverenţa celor mai în vârstă. Înainte de lansare, angajaţii sunt supuşi unui training de lungă durată, pentru a cunoaşte îndeajuns de bine hypermarketul, astfel încat să presteze o muncă de calitate.

Fluidizarea traficului de clienţi în magazin se face prin existenţa a 36 case de marcat. În ceea ce priveşte traficul extern, clienţii nu au motive de îngrijorare. Din cele 1400 de locuri de parcare ale parcului comercial, Real are în perimetrul său 500 dintre acestea. O altă alternativă pentru clienţii care vor să ajungă la Real o reprezintă transportul public. Sibienii care vor să ajungă la Real au la dispoziţie autobuze speciale din cadrul societăţii locale de transport public Tursib SA.

Concurenţi locali : Carrefour, Kaufland, Penny Market, Lidl.

OBIBricolajul a pătruns abia în ultimii ani în România, dar în străinătate şi mai

cu seama în America, conceptul bricolaj, numit DIY, are o lungă istorie în spate. Bricolajul se referă la capacitatea oamenilor de a crea sau repara diverse obiecte.

Prima referire la DIY apare într-o istorie a artei care se referă la lucrurile realizate manual la sfârşitul secolului al XIX-lea. Subculturile moderne au preluat apoi acest sistem ca pe o revoltă împotriva globalizarii şi industrializarii. Exprimarea Do it yourself a fost folosită pentru prima oara în 1950 şi promova exact conceptul cunoscut astăzi, posibilitatea ca oamenii să apeleze la prefabricate pe care apoi să le folosească în locuinţă în diverse scopuri. Dacă acum DIY

înseamna strict renovarea casei, termenul a fost extins la un moment dat, în secolul 20, chiar şi către alte tipuri de activităţi, de exemplu către comunităţile media, în care radiourile pirat ale amatorilor intrau tot în categoria DIY.

În anul 1967, un filozof american spunea că de fapt acest DIY reprezintă în primul rând capacitatea oamenilor de a recrea folosindu-se de idei existente deja pe care să le pună într-o anumită scenă. Primul catalog de bricolaj pentru renovarea locuinţei a apărut în 1968. Acesta a născut conceptul de bricolaj care stă la baza lanţurilor de magazine din zilele noastre. De la covoare şi perdele, până la mobilier şi prefabricate, bricolajul se referă la tot ce înseamnă renovarea unei locuinţe în această accepţiune. După apariţia acestui prim catalog, în America a început o adevarată dezbatere legată de acest concept. Au urmat conferinţe, cărţi, articole care au întors pe toate parţile această “revoluţie” numită bricolaj. Prima carte depre bricolaj şi renovarea locuinţei fără a mai plăti specialişti a apărut în 1970 şi era de fapt o culegere a articolelor scrise de reviste de specialitate pe acest subiect vreme de doi ani. Revistele Sunset Magazine in California, Time-Life, Better Homes & Gardens au simţit că acest curent al bricolajului câstigă din ce în ce mai mult teren şi au început să dedice din ce în ce mai multe pagini subiectului. La jumatatea anilor ’90 bricolajul şi-a facut loc şi pe World Wide Web. Primul site pe care se putea face schimb de informaţii despre bricolaj a fost HouseNet, care oferea adevarate buletine informative despre tendinţele şi apariţiile din piaţă, precum şi idei ale oamenilor de pe întreaga planetă. HomeTips.com, lansat în 1995, şi-a dedicat întreg sistemul bricolajului, dar a apelat şi la specialişti care să le dea sfaturi cititorilor. Până spre sfârşitul anilor ’90, deja existau mii de siteuri în întreaga lume dedicate bricolajului.  Dar înainte de apariţia internetului, au fost realizate nenumarate casete video, în anii ’70, care le aratau practic oamenilor ce înseamnă bricolajul. În 1979, Bob Vila a prezentat la PBS, pentru prima oară, o emisiune Tv dedicată bricolajului: “This old house” (Aceasta casa veche). Showul a avut o popularitate extrordinară şi avea pe lângă scopul practic, şi unul educativ, acela de a le arată oamenilor cum bricolajul le poate îmbunătăţi condiţiile de viaţă fără a cheltui prea mulţi bani. În 1994, reţeaua de televiziune HGTV a lansat un canal dedicat bricolajului care putea fi recepţionat în SUA, Canada şi America de Nord, ţara în care s-au înregistrat cele mai mari audienţe ale emisiunilor despre bricolaj.   Au apărut astfel releţele de magazine bricolaj, care s-au extins fulminant de la un an la altul. Multe dintre ele pot fi găsite şi în România, deşi reprezentanţii lor spun, că, deşi nu se aşteptau, în ţara noastră acest curent al bricolajului nu a avut la fel de mult succes ca în zone din Europa.

DIY se traduce prin „Do it Yourself” şi caracterizează segmentul de piaţă ce oferă o gamă largă de produse precum:

• Materiale de construcţii (ex: lemn, materiale de construcţii, ţiglă, etc.)• Tehnică (ex: unelte electrice, aparate, articole sanitare, electrice, de feronerie, etc.)• Materiale de interior (ex: vopsele, tapete, lămpi, decoraţiuni, etc.)• Grădinărit (ex : ghivece, plante de interior, unelte pentru grădinărit şi mobilier, etc.)

Grupul TengelmannGrupul Tengelmann este unul dintre cei mai mari retaileri şi grupuri de

distribuţie din lume, clasându-se pe locul patru după Wal-Mart din Statele Unite , Rewe din Germania  şi Metro AG.

Cu cele 7700 de supermarketuri, hypermarketuri, pieţe de disount, farmacii şi alte magazine de specialitate, de vânzare cu amănuntul, grupul este prezent în mare parte a Europei, dar mai ales în Germania, Ţările de Jos, Ungaria, Austria, Polonia, Italia, Spania, Franţa şi Republica Cehă.

În Statele Unite şi Canada, Tengelmann este reprezentat printr-un control majoritar de Great Atlantic şi Pacific Tea Company, cunoscut mai bine de cumpărătorii din America de Nord ca A & P, dar, de asemenea, şi Kohls, Waldbaums, Super Fresh, şi Food Emporium în Statele Unite, şi ca Dominion şi Miracle Food Mart în Canada.

Pe continentul european, Tengelmann este prezent în aproape fiecare segment de produse alimentare de vânzare cu amănuntul. În Germania, în plus faţă de lanţul Tengelmann de supermarket-uri, compania operează, de asemenea,  şi hypermarketul Grosso and Magnet , supermarketul Kaiser , formula cu discount profund Ledi şi Obi do-it-yourself, lanţ de construcţii şi accesorii. În afara Germaniei, Tengelmann este reprezentat de nume precum: Skala Co-Op (Ungaria); Superal (Italia) şi Groep Hermans (Olanda)

Dincolo de distribuţia cu amănuntul, Tengelmann a fost mult timp un mare producător şi distribuitor de produse, cum ar fi cafea şi ceai, precum şi bomboane şi alte produse de patiserie, în special a brandului Gummi Bears.

Tengelmann, de asemenea, s-a extins în distribuţia de carne şi dispune de o linie extinsă de produse proprii, sub diverse etichete, inclusiv eticheta A & P.

Tengelmann rămâne în proprietatea fondatorilor Scholl / Haub. Erivan Haub, strănepotul fondatorului companiei, responsabil pentru o mare parte a expansiunii şi diversificarii companiei, a fost la conducere de la sfârşitul anilor 1960.

În anii 90, celui mai mare frate ai familiei Haub i s-a alăturat şi fii acestuia Christian, care a devenit director general la A&P în 1998 şi Karl – Erivan, care a fost la conducerea companiei din Europa din 1997.

De la cafea la vânzare cu amănuntul, în secolul 19

La începutul anilor 1800 familia Scholl furniza servicii de feribot pe râul Rin, în apropiere de graniţa cu Ţările de Jos.

Louise Scholl s-a alăturat afacerii familiei la jumătatea secolului. Dar apoi construirea unui pod a pus capăt serviciilor oferite de aceştia.

Acum familia şi-a orientat afacerea spre transportul mărfurilor de-a lungul râului servind creşterii prezenţei industriale din zona văii Ruhr-ului. Printre mărfurile transportate de familie se aflau şi produse provenite din coloniile Germaniei şi a altor colonii europene cum ar fi condimente, ceai, cacao şi cafea, care soseau în porturile olandeze spre a fi transportate în întreaga Europă.

Louise Scholl s-a căsătorit cu Wilhelm Schmitz în 1867. Schmitz a operat o afacere en-gros, sub numele de Schmitz & Lindgens, cu accent pe produsele coloniale. Dupa căsătorie, Schmitz şi Scholl şi-au unit interesele afacerii, formând firma Schmitz - Scholl.

Louise Scholl va continua să joace un rol de lider activ în afacerile familiei Schmitz-Scholl.

Primul magazin de vânzare cu amănuntul s-a deschis în 1893 şi a fost numit Tengelmann’s, dupa numele celui mai vechi angajat Emil Tengelmann astfel încât numele familei Scholl evita să fie asociat cu marca de retail neacceptată social în acea vreme. Magazinul Tengelmann prezenta cafeaua, ceaiul cât şi alte produse alimentare ale companiei.

Compania Scholl – Tengelmann va deveni rapid leader al importatorilor de cafea din Germania şi Europa. Succesul activităţilor sale de distribuţie angro şi cu amănuntul a încurajat compania să crească capacitatea de producţie. La sfârşitul secolului, compania a deschis trei noi sucursale de tipul alimentarelor, care conţineau propria lor cafea prajită. Magazinele Tengelmann, de asemenea, au început să prezinte o gamă mai largă de bunuri, extinzându-se pentru a deveni magazine alimentare cu drepturi depline.

Printre produsele de import ale companiei se numără vanilie, anason, scorţişoară, trestie de zahăr şi alte condimente, care, împreună cu importurile de cacao ale firmei, a condus Scholl-Tengelmann la extinderea într-o direcţie nouă. Compania a început producerea unor dulciuri şi produse de patiserie proprii, instituind o linie de producţie la mâna a doua.

Acest lucru a luat forma de Zuckerwarenfabrik Rheinische GmbH, cu sediul în Dusseldorf în 1906 sub conducerea lui Wilhelm Schmitz-Scholl. Printre bomboanele care mai tarziu au avut un succes internaţional se află şi Gummi Bears.

Lansarea bomboanelor a fost urmată de construcţia fabricii de ciocolată şi cacao a companiei, în Mulheim, care s-a inaugurat în 1912. Produsele de ciocolată şi cacao vor fi vândute sub brandul Wissoll, format din contracţia companiei Wilh. Schmitz – Scholl.

Wissol a devenit ulterior nume-umbrela pentru toate dulciurile şi produsele confecţionate ale grupului, care au inclus nume precum: Lohmann, Galasana, Nipi şi Risco în plus faţă de Gummi Bears şi alte articole. În anii 1920 compania a început să-şi vândă dulciurile pe pieţe internaţionale. Până la izbucnirea Primului Razboi Mondial, compania Schmitz – Scholl a deschis mai mult de 560 de magazine alimentare Tengelmann. Ostilităţile şi blocajul Germaniei de către Aliaţi vor forţa compania să-şi adapteze producţia, limitând oferta.

Cu înfrangerea Germaniei şi plata reparaţiilor de război, care au inclus pierderea unor teritorii din Germania, incluzând zona văii Ruhr-ului, Tengelmann însăşi a pierdut 160 de magazine. Perioada de după război va aduce o inflaţie extinsă în măsura în care marca va deveni total lipsită de valoare. Pentru a-şi continua operaţiunile, compania a fost nevoită să introducă noi produse mult mai ieftine cum ar fi praf de budincă şi „cafea surogat”.

Instituirea Republicii Weimar din 1920 a ajutat la restabilirea economiei Germaniei. Tengelmann, de asemenea, va profita de revenirea la creşterea economică prin implicarea pe o unitate de expansiune, împărţind operaţiunile pe divizii regionale. Designul magazinului Tengelmann a trecut printr-o modernizare şi grupul acum mai eficient, se îndrepta spre o viitoare expansiune.

În anii 90, expansiunea internaţională a grupului Tengelmann a continuat, cu extinderea magazinelor Plus şi a altor formate de magazine pe pieţe noi, cum ar fi Polonia şi Ungaria. Sfârşitul Razboiului Rece, cu ajutorul căruia s-au deschis şi aceste magazine, a adus, de asemenea, şi căderea Zidului Berlinului şi au returnat celelalte proprietăţi şi fabrici care au fost sub controlul Uniunii Sovietice timp de 50 de ani.

Unificarea Germaniei, totuşi va pune o presiune mare pe economie deoarece lumea intră în recesiune. Tengelmann va simţi raceala perioadei de criză economică, mai ales competiţia acerbă dintre supermarketuri. În particular, o nouă

categorie, aceea de hard discount, va forţa Tengelmann să raspundă prin deschiderea propriului lanţ de magazine hard discount Ledi.

OBI internaţionalOBI este un lanț de magazine german care comercializează produse de

bricolaj și DIY, înființat în anul 1970. Cu o reţea de 555 de magazine, OBI este lider incontestabil al pieţei de DIY la nivel european şi unul dintre cei mai mari distribuitori DIY din lume. OBI este o companie cu o experienţă de 40 de ani pe piaţa de produse DIY, care operează în prezent în peste 330 de unităţi în Germania şi 200 de magazine pe pieţele altor 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Italia, Polonia, Cehia, Ungaria, Rusia, Elveția, Slovenia, Bosnia și Herţegovina, Croația, România, Ucraina.

Magazinele generează vânzări totale de peste 5,9 miliarde de euro şi reunesc peste 38.500 de angajaţi. OBI oferă o gamă extinsă de produse de bricolaj, care include în medie circa 50-60.000 de articole prezente în fiecare magazin. De la deschiderea primului magazin OBI, la începutul anilor '70, în Hamburg, şi până în prezent, suprafaţa magazinelor OBI, supranumite “cutiile orange”, s-a extins la peste 10.000 de metri pătraţi per unitate. În prezent, suprafaţa totală a spaţiilor comerciale OBI reunite ajunge la peste 3,8 milioane de metri pătraţi. 

Totul a pornit în anii ‘70 dintr-un magazin cu 12 angajaţi şi o suprafaţă de 870 mp, situat în centrul comercial Alstertal din Hamburg-Poppenbüttel.

La acea vreme, fondatorii OBI, Dr. Emil Lux şi Manfred Maus au dezvoltat un nou model de business în Wermelskirchen. Această nouă abordare comercială s-a dovedit a fi de un real succes în Statele Unite şi a fost nesperat de bine primită pe piaţa germană.

Ideea originală a acestor magazine a fost reunirea sub acelaşi acoperiş a unei game complete de produse pentru bricolaj „Do-It-Yourself“. Până în acel moment diversele unelte metalice se puteau procura doar de la comerciantul de fierarie, vopselele sau tapetul de la magazinele specializate în vopsele, sau lemnul de la comerciantul de lemn. Odata cu această nouă abordare, clientul putea obţine toate cele necesare bricolajului şi amenajării din magazinul Obi.

Pe atunci circulau o serie de teori cu privire la originea numelui Obi şi a mascotei sale. Nu are nimic de a face cu o abreviere. O combinaţie între cuvant-mascotă-brand pe care fondatorii au cumpărat-o de la trei oameni de afaceri

francezi pentru 3000 de franci şi au dezvoltat-o, în afara Franţei, ca o marcă comercială la nivel mondial, pentru magazinele DIY.

În următorii ani, OBI se va concentra pe extinderea pe pieţele din Europa Centrală şi de Est.

OBI este cel de-al cincilea mare retailer DIY din lume, având peste 38,000 de angajaţi. Magazinele OBI au înregistrat în anul financiar 2007 - 2008 vânzări totale de 5,8 miliarde Euro. Vânzările la nivel internaţional au atins o cotă de piaţă de 43%. Obi şi-a consolidat poziţia pe piaţa germană devenind treptat liderul incontestabil al pieţei de retail DIY din Germania.

În anul 1991, OBI îşi începe expansiunea internaţională şi intră pe piaţa din Italia, depăşind astfel graniţele Germaniei. După Italia, OBI îşi continuă expansiunea reţelei în Ungaria (1994), Austria şi Republica Cehă (1995), Polonia (1997), Slovenia (1998) şi Elveţia (1999).

OBI se concentrează pe extinderea pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. În anul 2003, OBI deschide noi magazine pe pieţele din Rusia şi Bosnia-Herţegovina. Urmează în 2007 intrarea pe piaţa din Croaţia, iar în anul 2008 se deschid primele magazine OBI în Ucraina şi România.

Obi Internaţional

Denumire ţară: Începand cu: Nr. Magazine:Germania 1970 342Italia 1991 50Austria 1996 34Ungaria 1994 24Cehia 1995 32Polonia 1997 39Slovenia 1998 7Elveţia 1999 11Bosnia şi Herţegovina 2003 3Rusia 2003 19

Croaţia 2007 3Ucraina 2008 3România 2008 7

Ca şi retailer DIY, OBI este un furnizor complet pentru toate sectoarele – grădină, casă, construcţii şi tehnic. Magazinele OBI oferă o gamă variată de produse. La OBI clienţii găsesc ceea ce îşi doresc: idei inovatoare, un magazin modern, o gamă largă de produse, cunoştiinţe specializate ale personalului angajat şi o grijă deosebită faţă de nevoile lor.

Codul de conduită al OBI se bazează pe o viziune şi misiune proprie, precum şi pe propriile valori. Activităţile de afaceri se bazează pe următoarele valori: performanţă, respect, deschidere şi responsabilitate. Acestea sunt aplicabile pentru toate părţile interesate. Fiecare dintre personalul magazinelor Obi este responsabil pentru cunoaşterea şi aderarea la valorile şi standardele prevăzute în prezentul cod. OBI are standardele prevăzute în Codul serios, şi încălcările acestuia duce la luarea unor măsuri disciplinare, inclusiv încetarea raporturilor de muncă sau de afaceri. Deşi Codul de conduită al OBI nu poate aborda fiecare problemă, el defineşte spiritul în care Obi şi-a propus să facă afaceri şi ar trebui să călăuzească în comportamentul personalului Obi de zi cu zi. Membrii consiliului de administraţie Obi şi Directorul de Management al Obi au şi responsabilitatea de a demonstra, prin acţiuniile sale, imporranţa acestui cod. În orice afacere, comportamentul etic este produsul comunicării clare şi directe a aşteptăriilor comportamentale, modelat din partea de sus şi demonstrat prin exemple.

Obiectivul Obi este acela de a fi lider pe piaţa de bricolaj, stabilind ritmul pentru întregul comerţ, ca un inovator. Oriunde este prezent, definind piaţa de bricolaj şi făcând eforturi pentru a se menţine pe locul 1 în aceast segment. Obi şi-a stabilit propriile standarde în ceea ce priveşte produsele, formatul magazinelor şi clienţii.

La ora actuală, Obi este lider de piaţa incontestabil în vânzări şi cota de piaţă, produse şi servicii de inovare, precum şi în realizarea de concepte şi formate de magazin, în multe pieţe internaţionale. Construirea unui model durabil de afaceri şi de extindere la nivel internaţional va fi forţa motrice a succesului viitor al magazinelor Obi.

În urmatorii ani Obi doreşte extinderea reţelei de magazine în Europa. Cifra de afaceri a magazinelor Obi la nivel internaţional se estimează să crească, în termen scurt, cu un procent de 50%.

OBI în România

Pentru consolidarea poziţiei de lider, în anul 2007 OBI a hotărât să îşi deschidă porţile şi în România. La sfârşitul anului 2008 s-au deschis magazinele din Oradea şi Bucureşti, în 2009 Piteşti şi Arad, iar în 2010 Ploieşti, Sibiu şi Pallady Bucureşti. Divizie a grupului Tengelmann, OBI a intrat pe piaţa românească în luna noiembrie 2008, prin deschiderea primului magazin în Oradea, urmată la scurt timp de deschiderea celui de-al doilea magazin în Bucureşti. În total, pe suprafaţa ţării noastre se află 7 magazine Obi şi anume: Oradea, Arad, Sibiu, Piteşti, Ploieşti şi 2 în Bucureşti.

Obiectivul OBI în România: să ajungă lider de piaţă prin concurenţă loială, produse de calitate şi servicii ridicate la excelenţă.

Forma preferată pentru magazine este pe un singur nivel sub forma unei clădiri de sine stătătoare, dar sunt interesaţi şi de parteneriate cu alţi retaileri de tip ancora (mari magazine alimentare, parcuri comerciale, etc.). În funcţie de situaţia concretă sunt interesaţi şi de proiecte de shopping-mall cu condiţia unei intrări principale exterioare.

Articol Wall-Street septembrie 2010: OBI a investit lunar aproximativ 1,8 milioane de euro în cele 22 de luni petrecute până acum pe piaţa locală.

Numai în 2010 compania a cheltuit 20 de milioane de euro pentru deschiderea a trei magazine noi, în Ploieşti, Sibiu şi Bucureşti, precum şi pentru amenajarea unor spaţii de birouri.

Suma investită în 2010 este similară celei pe care OBI a alocat-o pentru deschiderile din 2008 şi 2009 ale celorlate patru magazine pe care le mai deţine pe piaţa locală.

“Sunt responsabil pentru afacerile OBI din 12 ţări, iar situaţia din România este cea mai imprevizibilă, din cauza efectelor crizei financiare. Cu toate acestea, nu a fost riscant să investim 20 de milioane de euro în acest an, deoarece poziţia de lideri în DIY pe care o avem în Europa Centrală şi de Est ne obligă să nu stăm cu mâinile încrucişate. Chiar dacă lucrurile sunt dificile, vom continua să investim în Romania”, spune Dieter Messner, membru în boardul internaţional al OBI.

Compania şi-a bugetat pentru 2011 investiţii de 20 milioane de euro, suma ce ar ajunge pentru inaugurarea a maximum patru magazine. Printre oraşele vizate se numără Timişoara, Craiova, Constanţa, Cluj, Braşov şi Bucureşti.

“Este posibil ca unul din magazinele pe care le vom face anul viitor să fie în Bucureşti. Dacă vine cineva la mine şi îmi aduce patru locaţii bune în Capitală, începem construcţia imediat”, afirmă Messner.

OBI România se află în negocieri pentru închirierea mai multor suprafeţe pentru construcţia de magazine, dar până acum nu a semnat nimic.

“Unii dezvoltatori încă se mai cred în 2007, în ceea ce priveşte tarifele cerute, asta pentru că 99% dintre ei şi-au finanţat proiectele anterioare cu ajutorul

creditelor, iar acum nu mai au bani să le returneze şi, de aceea, ţin la preţ. Chiar dacă tarifele au scăzut cu 10 – 20% faţă de 2007-2008, încă aşteptăm o scădere a preţurilor şi suntem convinşi că se va întampla acest lucru. La un moment dat, dezvoltatorii trebuie să cedeze sub presiunea creditelor”, adaugă Messner.

Compania şi-a păstrat ţinta de a ajunge la 20 de magazine în următorii ani. La

sfârşitul lui aprilie, Messner preciza că OBI vrea să deschidă trei magazine anuale pe piaţa locală.

"Vrem să fim lideri de piaţă în toate ţările unde suntem prezenţi, inclusiv în România. Acest lucru nu se va întampla însă în urmatorii cinci ani, pentru că este imposibil. Obiectivul nostru este unul pe termen lung şi ne dorim să rămânem în România 20-30 de ani, poate chiar 40”, menţionează executivul OBI.

Retailerul deţine în prezent şapte magazine, dintre care două în Bucureşti şi câte o unitate în Arad, Oradea, Piteşti, Ploieşti şi Sibiu.

Compania, care a ajuns la 800 de salariaţi şi  la un spaţiu de vânzare de peste 60.000 de mp pe piaţa locală, şi-a majorat recent capitalul social cu 80 mil. lei (18,7 mil. euro), până la 207,2 mil. lei ( 48,6 mil. euro), pentru a susţine expansiunea din acest an. Următoarele investiţii din România ale retailerului vor fi finantaţe prin aceeaşi metodă.“Filosofia grupului prevede expansiunea prin intermediul propriilor resurse şi de aceea nu am apelat, până acum, la credite”, adaugă Messner.

Compania a realizat afaceri de 32,5 milioane de euro anul trecut, de peste şase ori mai mult decât în 2008, când businessul s-a ridicat la cinci milioane de euro. În schimb, pierderile în lei au crescut cu peste 50% in 2009, la 52,1 milioane de lei (12,3 mil. euro).

Pentru 2010, retailerul şi-a bugetat o creştere cu 70% a businessului, pe fondul celor trei inaugurări de magazine de până acum.

Piaţa locală de bricolaj a scăzut anul trecut până la aproximativ două miliarde de euro.

“Criza va rămâne o perioadă mai lungă în România decât în alte state. De aceea, piaţa de DIY va continua să scadă şi în acest an. Nu ştim cum va evolua în 2011, dar speram ca în doi ani să-şi reia creşterea. Suntem convinşi însă că, în momentul în care piaţa va începe să crească, avansul din viitor nu va mai fi unul nesănătos, aşa cum s-a întamplat în ultimii 10 ani, ci unul moderat”, mai spune Messner.

Articol Mediafax 28 ianuarie 2011 ,,După estimările noastre, valoarea pieţei de bricolaj în 2010 era de circa şase miliarde lei. În acest moment, 2011 nu pare sa fie diferit de 2010. (...) Dacă este să vorbim despre o adevarată revigorare a consumului, în special în sectorul nostru de DIY (do-it-yourself), va trebui, probabil, să aşteptăm anul 2012", a declarat pentru Mediafax Romano Quinzi,

directorul general al retailerului Obi România, controlat de grupul german Tengelmann.

Pentru 2010 Obi estima iniţial o creştere puternică, de 60%, de la 32 milioane euro în 2009, în urma deschiderii noilor unităţi.

"Anul 2010 se poate împărţi în trei perioade diferite: prima, care a durat până la sfarşitul lunii martie, a fost o perioadă grea pentru că efectele crizei începute în anul 2008 înca s-au putut simţi din plin. A doua perioadă anticipa ieşirea din criză, înregistrând o creştere semnificativă a puterii de cumpărare şi reînvierea lumii renovărilor. Din păcate, speranţele de atunci au fost înfrânte în a treia şi ultima perioadă: măsurile economice care au fost luate cu câteva luni înainte, împreună cu alţi factori, au avut şi încă mai au un efect negativ asupra consumului în general", a afirmat Quinzi.

,,Suntem pregatiţi să investim alte 15-20 de milioane de euro, însă în acest moment propunerile noastre nu au fost încă concretizate. Sperăm însă că în următoarele câteva săptămâni aceste proiecte să se finalizeze, astfel încat planurile noastre să devină realitate", a spus Quinzi.

"In condiţiile de faţă strategia principală este consolidarea organizaţiei noastre, investiţia în resurse umane şi în modernizarea tuturor proceselor legate de business-ul nostru, şi, în acelaşi timp, în ţinerea sub control a costurilor şi a tuturor investiţiilor care nu sunt strategice", a mai spus şeful Obi România.Principalii concurenţi sunt: Praktiker, Dedeman, Bricostore, bauMax, Ambient, Hornbach şi Mr. Bricolage.OBI cauta locaţii care îndeplinesc următoarele condiţii:

• vizibilitate bună• oraşe, cartiere, suburbii intens populate• drumuri cu circulaţie deschisa• conexiuni rutiere optime pentru intrări şi ieşiri (benzi de circulaţie separate,

semafoare, ieşiri la stânga, etc.)• acces la mijloace de transport în comun• suprafaţa terenului approx 2.5-3.5 ha• suprafaţa magazinului 8.000-10.000 mp în funcţie de formatul oferit• locuri de parcare: 250-400 poziţionate în faţa magazinului de sine stătător• dimensiunile ideale ale terenului : 150-190 metri adâncime, 160-180 metri

lăţime

Obi Sibiu„OBI de-al casei“ este de-acum prezent şi în viaţa sibienilor. Cu suprafaţă

totală de aproximativ 10000 mp, magazinul OBI Sibiu va pune la dispoziţia consumatorilor o gamă extinsă de articole de bricolaj DIY, tehnică, materiale de construcţii, decoraţiuni interioare, articole de gradinărit şi produse de întreţinere şi renovare a locuinţei. Sibienii vor găsi aici tot ceea ce le este necesar pentru lucrările de amenajare a casei. Totul într-un mediu atractiv şi familiar, bine structurat şi eficient organizat.

Mascota Obi, un castor simpatic, are şi ea o poveste interesantă. Aceasta a fost aleasă pentru a reprezenta magazinele de bricolaj Obi, deoarece asemenea fiinţelor umane, castorul îşi construieşte singur casa.

Inaugurarea magazinului a avut loc în 2 zile. În data de 25 august 2010 a fost o deschidere cu oficialităţile oraşului unde au participat numeroase personalităţi din Sibiu, dar şi un sobor de preoţi care au binecuvântat locul. La OBI nu s-au tăiat panglici, ci s-au folosit fire de conectare. Directorul de vânzări al OBI România, Andreas Ranky şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis au inaugurat noul magazin într-un mod mai special, cu fire de conectare. A doua zi, în 26 august a avut loc marea deschidere cu clienţii, unde fiecare persoană primea din partea magazinului un ciocan gratis şi aveau parte de multe reduceri.

Obi este prezent în 5 oraşe de pe teritoriul României şi anume : Bucureşti în care se afla 2 magazine, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Arad şi Oradea; Obi Sibiu având vânzări de aproximativ 20000 euro/zi.

Obi Sibiu se întinde pe aproximativ 10000mp, dintre care recepţia ocupă 2000 mp, iar 8000 mp reprezintă incinta magazinului, gradina ocupă 35% şi restul articolelor de amenajări interioare 65 %.

Magazinul este de asemenea împărţit pe 4 departamente:1. Departamentul tehnic/electrice se află la intrarea în magazin şi cuprinde

diferite unelte cum ar fi: şurubelniţe, maşini de găurit,ciocane, cuie până la aparate de curăţat şi tăiat. Compartimentul de electrice prezintă o gamă largă de lămpi de diferite modele şi mărimi, becuri, cabluri , prelungitoare şi tot felul de articole electrice

2. Departamentul de construcţii se află langă articolele tehnice şi oferă tot ce este necesar în ramura de construcţii începând de la ciment, adezive, gresii şi faianţe, plăci de rigips şi terminând cu parchet laminat.

3. Departamentul sanitare/ living cuprinde articole specifice pentru baie cum ar fi mobilier, instalaţii, lavoare de toate modelele, baterii, boilere şi diferite accosorii. Departamentul de living oferă o gamă variată de articole menite să înfrumuseţeze şi să decoreze camerele şi interiorul; acestea încep de la numeroasele decoraţiuni, vopsele, covoare şi carpete până la tapet şi jaluzele.

4. Gradina ocupă 35% din suprafaţa magazinului şi se întinde atât în interiorul acestuia, cât şi în exterior. Aici se pot găsi plante împreună cu seminţe, ghivece, gazon şi alte accesorii necesare întreţinerii unei grădini, de asemenea se mai găsesc şi diferite articole de sezon, cum ar brazi de toate marimile, furtunuri luminate şi o varietate de globuri şi decoraţiuni de Crăciun, de Paşti şi de vară cum ar fi furtunuri, sisteme de irigaţii. În departamentul de gradină exterioară se găsesc produse pentru decorarea curţii, exteriorului şi anume: gard, dale, marmură, pietriş, grătare care vin împreună cu sacii de cărbune, butoaie, tomberoane şi alte articole pentru grădinărit.

Pe fiecare departament se află câte o casă de informaţii pentru clienţi, numită “customer care” unde un angajat al Obi oferă informaţii şi tot ce au nevoie clienţii. De asemenea, un birou de informaţii se află şi la intrarea în magazin unde se pot verifica şi deconta facturile şi se întocmesc garanţii.

În afară de împărţirea pe departamente, produsele sunt aşezate în rafturi, numite rastăre, şi sunt numerotate prin litere de la A-Z şi cu cifre de la stânga la dreapta de sus în jos pentru o mai bună organizare şi pentru a fi mai bine distinse de către clienţi. Eticheta cu numeroatrea conţine pentru fiecare articol numarul randului (A-Z) , grupa de marfă şi subgrupa.

Produsele aflate la reduceri sunt semnalate prin schimbarea etichetei cu una galbena care este specifică promoţiilor, cea roşie este pentru produsele cu preţ normal. Aceste produse se numesc “Articole hero” sau “fenomenale” deoarece atrag clienţii prin preţul scăzut. Un al doilea mod de a semnala promoţiile este amplasarea produselor reduse pe aşa numitele insule promoţionale, acestea se afla pe mijocul culoarului unde pot fi mai bine văzute de către clienţi. Iar a treia modalitate de a afişa produsele reduse este amplasarea acestora la capătul raftului. Aceasta este şi o modalitate de a face un scurt “rezumat” articolelor ce se afla pe acel raft pentru a aduce mai aproape de client produsele cele mai comercializate sau de cea mai mare necesitate fără a fi nevoit să piardă timp.

O altă modalitate de a scuti pierderea de timp este amplasarea lângă unele articole a produselor complementare, de exemplu lângă grătar se poate găsi şi saci

cu carbuni sau la secţiunea cu accesorii de sezon există şi pungi de cadouri pentru a ajuta clientul.

Preţurile sunt afişate pe patru tipuri de etichete: 1. etichete de tip A, sunt cele care se prind de un cârlig2. etichete de tip B, sunt cele care se poziţionează pe şinele de preţ3. etichete de tip C, sunt mai înguste decât cele de tip B, fiind poziţionate pe şinele de

preţ4. etichete placate, sunt etichetele mari, poziţionate pe stâlpi

Magazinul Obi are contract cu majoritatea firmelor cu care au şi restul magazinelor de acest tip – bricolaj. De obicei, orice produs primit de la furnizor trebuie vândut în maxim 90 de zile pentru a putea returna plata furnizorului, dar de cele mai multe ori aceste produse nu pot fi vândute iar plata se face în funcţie de cele mai comercializate articole urmărindu-se a rămâne totuşi şi cu profit. Pentru produsele proprii, Obi are 2 furnizori principali şi anume : 1. Euromate (Germania şi Hong Kong) care furnizează produsele proprii sub marca CMI 2. Emilux (Germania) care furnizează aproximativ 50 % din produse.

În interiorul magazinului angajaţii folosesc utilaje de tipul haullotelor-platforme cu care aşează stocurile pe rafturile mai înalte. Magazinul dispune de 2 haullote. Stocurile sunt în aşa fel amplasate încât să nu obstrucţioneaze vederea clienţilor, ele sunt aşezate la un nivel scăzut pentru a oferi o privelişte placută, nu pentru a face magazinul să pară un depozit.

Mai sunt folosite şi 3 meisere, utilaje cu lame care transportă cuştile de metal. Iar la recepţia marfii este utilizat un motostivuitor care necesită un permis special de conducere. Angajaţii care conduc acest utilaj sunt obligaţi să urmeze un curs de conducere iar mai apoi sunt supuşi unui examen auto în cadrul magazinului.

Toţi angajaţii beneficiază de un training înainte de angajare în care învaţă principiile pe care se bazează funcţionarea magazinului, istoricul acestuia şi tot ce impune responsabilitatea fiecăruia. Periodic angajaţii efectuează un curs de customer care pentru a raspunde cât mai bine nevoilor clienţilor.

Magazinul Obi Sibiu are aproximativ 80 de angajaţi pe timp determinat. Aceştia au între 19 şi 55 ani deoarece se ia în considerare şi forţă de muncă a tinerilor dar şi experienţa şi seriozitatea celor mai în vârstă.

Organigrama la nivel de reţeaCountry manager – directorul naţional2 Directori – director de vanzari - director de achiziţii – departamentul de achiziţii din centrală

Director naţional de vanzări – director regional (asistent manager, responsabil mentenanţă, responsabil protecţia muncii)

- director de magazin – director adjunct de vânzări - director adjunct gradină - director adjunct logistică/casă- şefi de departament- angajaţi

Angajaţii lucrează în 2 schimburi de la 8:30 la 16:30 şi al doilea schimb de la 12:30 la 21:00. Printre angajaţi se numără şi studenţi care, de asemenea, pot lucra şi part time pe postul de casier. Programul magazinului este de la ora 8:30 la 21:00.

Magazinul Obi oferă clienţilor mai multe servicii dintre care: 1. mixarea vopselelor, furnizorii de vopsele îşi trimit cate un reprezentant în incinta

magazinului pentru a ajuta clienţii la alegerea nuanţei de vopsea potrivită prin mixarea culorilor.

2. plata cu cardul, se poate plăti cu cardul direct în magazin. Se acceptă cardurile Visa, Visa Electron, Master Card şi Maestro.

3. debitare lemn, se debitează gratuit orice tip de PAL sau lemn şi orice blat folosit la mobilierul de bucătărie.

4. finanţare, clienţii pot cumpăra produsele acum şi le pot plăti mai târziu în rate, direct la magazin.

5. închiriere remorcă, la cererea clientului magazinul pune la dispoziţie, la preţuri avantajoase, remorcă pentru transportul produselor cumpărate.

6. comenzi speciale, se comandă gratuit pentru client produsul dorit, dacă nu este prezent la raft, sau dacă doreşte produse exclusiviste din catalog.

7. returnare produse, returnarea se poate face în termen de 30 de zile de la cumpărare.8. transport produse, la cererea clientului se pot transporta produsele cumpărate la

preţuri avantajoase. Listele de preţuri, în funcţie de distanţa, se gasesc la biroul de informaţii din incinta magazinelor OBI.Concurenţi locali: Baumax, Ambient.

WEBOGRAFIE

www.real-hypermarket.ro www.real-hypermarket.com www.wall-street.ro www.scritube.com www.franciza.ro www.praward.ro www.zf.ro www. wikipedia.org www.ziare.com www.obi.com www.obi.ro www.misiuneaacasa.ro www.ziaruldesibiu.ro www.fundinguniverse.com www.tribuna.ro www.wikipedia.org www.bitpress.ro www.cylex-romania.ro www.fannox.ro www.fin.ro