COMANDA ATESTAT #6

18
Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu. 2015

description

COMANDA ATESTAT #6

Transcript of COMANDA ATESTAT #6

Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu.

2015

Cuprins

Argument.............................................................................................................................................................................................3

I. Materii prime principale..................................................................................................................................................................4

1.2. Materii auxiliare...........................................................................................................................................................................5

II. .Procesul tehnologic.......................................................................................................................................................................6

III. Defecte de fabricatie...................................................................................................................................................................11

IV. Masuri de sanatate si securitate in munca...................................................................................................................................13

Bibliografie.......................................................................................................................................................................................14

Argument

Alimentele reprezinta sursa de energie, materialul de constructive si de mentinere a organismului omenesc. Fara alimente viata nu este

posibila.

Organismul omenesc retine numai o anumita cantitate din alimentele consumate, Restul fiind eliminate.Cantitatea retinuta de organism o

numim “ FACTORI NUTRITIVI” sau “TROFINA”. Factorii nutritive se gasesc in proportie variata in diferite legume, fapt pentru care va

trebui sa tinem seama in metodele de pastrare si conservare a alimentelor.

Alimentele sint produse alterabile.In vederea pastrarii si imbunatatirii proprietatilor organoleptice alimentare se intrebuinteaza metode de

conservare.A conserva un aliment inseamna a-l supune unui tratament in asa fel incit sa-si pastreze valoarea alimentara a materiei prime din

care provine pe o durata indelungata de timp

Metodele de conservare au rolul nu numai de a pastra valoarea alimentara a unu produs, ci si de a o imbunatati, prin adios de alte substante

nutritive, ca de exmplu: ghiveciurile cu calitate nutritive superioare, datorita adaosului de grasimi, zahar si alte substantecare le imbogateste

valoarea alimentare.

Cu pastrarea si conservarea legumelor si fructelor se ocupa tehnologia conservelor.Tehnologia este disciplina care cuprinde metode tehnice

stiintifice,aplicate in procesul prelucrarii materiilor prime in vederea obtinerii unui anumit produs finit.

In stare naturala, alimentele au o imunitate care impiedica alterarea lor.

Metodele tehnice de conservare a alimentelor urmaresc pastrarea factorilor nutritive, specifici fiecarei materii prime destinata transformarii

acesteia in produse finite.

Capitolul 1

1.1. Materii prime principale

Mazarea:Pentru obţinerea unor produse de calitate este necesar ca mazărea să

contină o cantitater mare de zahăr şi de amidon, deci bobul să aibă o culoare verde

intensă, consistent, fină, gustul plăcut şi diametrul cît mai mic. Mazărea posedă

calitaţile menţionate la maturitate industriala. Caracteristic pentru mazăre este

faptul că perioada de timp cît se menţine în in acest stadiu este foate mică. Este

suficient să se întarzie numai cu 24 de ore recoltarea mazării, ca toate calitaţile

industrial să se înrautaţească simtitor,ca urmare a transformării rapide a zahărului

in amidon. Prezenţa amidonului în cantitate crescuţa în bob determină apariţia

gustului fainos şi a defectului de amidonaj la produsul finit.

Apa:Are un rol vital in industria conservelor, ea este folosita atit pentru spalarea

materialelor prime, materialelor, cit si component direct in produse finite.

Apa cu un continut ridicat in saruri nu esre recomandata intruncit intareste textura

legumelor ( se trateaza cu acid de calciu)

Sarea:. Nu se ştie cine şi în ce împrejurări a folosit sarea pentru prima oară, dar

timpuri stăvechi, peste care s-a depus praful miilor de ani, se ştie că sarea s-a

folosit că ea a constituit mari preocupări pentru a fi obţinută şi chiar s-au purtat

războaie şi s-au cucerit ţări şi subjugat popoare pentru a fi stăpânită.Dacă am studia

documente din vechime, am putea găsi că Pliniu cel Bătrân afirmă că exploatarea

sării a început sub al patrulea împărat al Romei Ancus Marcius, prin numirea a doi

cenzori denumiţi “salinatores” şi care se ştie că au introdus impozitele pe sare

1.2.Materii auxiliare

In prezent se foloseste un numar mare de tipuri de recipient metalice care difera atit din punct

de vedere al materialului, al forme, cit ai al principalului de fabricatie.La sterilizarea fructelor

si legumelor se folosesc in excusivitate cutii cilindrice.

Spalarea recipientelor

In present se foloseste un numar mare de tipuri de recipient metalice care difera atit din punct

de vedereal materialului, al formei,cit si al principalului de fabricatie.La sterilizarea fructelor

si legumelor se folosesc in exclusivitate cutii clindrice. Pentru produsele pastoase se pot folosi

tuburi de aluminiu

Spalarea cutiilor este o operatie obligatorie care se realizeaza inainte de dozarea produsului, in

vederea asigurarii unui bune conservabilitati.

Pentru spalarea se sterilizarea recipientelor se flosesc atit masini de spalat tip jgheab cit si

masini rotative.Inprimul caz se foloseste un jgheab inclinat, prevazut pe partea lateral, cu o

conducta pein care se bartoteaza aburul . Cutiile se rostogolesc, datorita gravitatiei, cu gura

spre conducta perforate si sub actiunea aburului se sterilizeaza.

Masina rotativa de spalatcutii este utilizata in mai mare masura datorita capacitatii mari si a

eficacitatii ridicate a spalarii.Este formata dintr-un corp de fonta prevazuta in interior cu un

rotor cu bandaje de cauciuc.Peretele interior al masinii are doua ghidaje pentru cutii distanta

dintre bandajele de cauciuc ale rotorului si ghidajele fiind egale cu diametrul cutiilor.

Cutiile circula in pozitie vertical cu gura in jos apa si aburul fiind barbotate pe parcursul

antrenari cutiei

2. Procesul tehnologic

Liniile moderne de fabricatie executa transportul hidraulic al mazarei, asigurandu-se conditii igienice superioare spalarii materiei prime.

Apa folosita la transportul hidraulic se recircula partial si pentru a evita infectiile se face clorinarea cu minimum 5 mg/l clor active.Mazarea

boabe este preluata din buncarul sidirijata cu ajutorul pompei pe conducata, pina la separatorul de apa, care separa boabele de apa. Apa este

recirculata, iar boabele sint dirijate in sistemul de sortare a mazarei dupa dimensiuni.Sistemul de sortare este format din triorul.In pretrior se

separa mazarea cu diametrul mai mare de 9,3 mm, care reprezinta 40-50%din total. Restul mazarei se sorteaza pe dimensiuni in trior,

separandu-se urmatoarele calitati:mazarea extrafina (pina la 7,5 mm), mazarea foarte fina (7,5-8,2 mm), mazarea fina (8,2-8,75 mm) si

mazarea semifinal (8.75-9,3 mm), care colecteaza in buncarele triorului. Din aceaste buncare mazarea boabe este antrenata hidraulic pina la

transportorul hidraulic are alimenteaza opritorul.Oparirea se face intr-un oparitor cu functionare continua.sistem tambur,cu apa la 98°C.

Durata poaririi este in functie dimensiunile boabelor, si si anume un timp mai scurt pentru cele cu diametru mai mic.In mod practic, oparirea

se considera bine condusa atunci cind bobul se separa de coaja prin apasare si are o consistent elastica. Se recomanda proba proxidazei

2.1. Recoltare mazare vrej

Recoltarea mazarei se efectueaza prin cosirea vrejilor, atunci cand cand boabele indeplinesc conditiile de calitate impuse pentru

industrializare.

Stabilirea momentului optim de recoltare se efectueaza prin determinarea maturitatii boabelor cu ajutorul maturometrului sau

tenderometrului.

2.2.Transport centru de batozare

Mijloacele folosite in transportul legumelor si fructelor pot fi rutire, feroviare, maritime sau aeriene.

Pentru transportul fructelor si legumelor la fabrica, la noi in tara se folosesc numai mijloacele rutiere pentru ca asigura un transport

economic si expeditiv “ din poarta in poarta”, fara manipulari intermediara.Aceste mijloace sint: autocamioanele prevazute prelate pentru

protejare importriva prafulu, soarelui, intemperiilor.

2.3. Batozare

Mazarea cosita se transporta la la statia de batozare, unde se efectueaza urmatoarele operatii: - separarea boabelor de vrej

- curatirea de inpuritati

2.4. Vanturare

Prin intermediul unui lant cu gheare vrejii sint introdusi in intermediul tamburilor cu pale.Prin loviturile pe care le primesc pastaile se

desfac, iar boabele cad pe covorul de cauciuc si sint transportate cu elevatorul la vinturatoare. Turatia axului cu palete este de 100-115

rotatii/minut, iar, a tamburului de 14-16 rotatii/minut, ambele piese rotindu-se in acelasi sens.Prin vinturare se separa imp[uritatile usoare

(teci, frunze, vreji) prin current de aer.Alte impuritati mai grele (pietricele) se separa pe sitele vibratoare unde cad boabele dupa vanturare.

2.5. Spalarea prin flotatie

Are loc prin introducerea acesteia din bazinul de stocare cu ajutorul unei pompe hidraulice in masina de spalat cu flotare, unde are loc si

separare boabelor de apa. Anexa 1

2.6. Calibrare

In scopul ontinerii unor produse cu dimensiuni omogene se executa calibrarea, folosind masini construite pe principia diferite: tambure cu

site, cu benzi, cu cabluri etc.Instalatia cea mai utilizata este triorul cilindric. Acesta este format dintr-un tambur construit din mai multe site

cilindrice, fiecare sector avand orificii diferite.Marirea orificiilor creste de la alimentare spre evacuare .Pozitia de lucru a calibratorului este

inclinata,intre 10° si 30°, si se realizeaza cu ajutorul unor picioare telescopice,deplasarea fructelor facindu-se datorita inclinarii si rotirii

tamburului. Anexa 2

2.7.Transport Hidraulic

În marea majoritate a cazurilor transportul fluidelor este preferat transportului solidelor. Astfel, este preferat transportul soluţiei în locul

transportului separat al componentelor acesteia.

De multe ori, materialele solide sunt transportate prin antrenarea lor cu un fluid:

- transportul pneumatic al materialelor solide pulverulente (cereale, făinuri etc.),

transportul hidraulic al unor materii prime ale industriei alimentare (sfeclă, cartofi, tomate, fructe etc.), concomitent cu spălarea

acestora.

2.8. Oparire

Oparirea se face timp de 4-6 minute la boabele de categorie mica (extrafina,foarte fina si dina) sit imp de 7-10 minute la boabele de

categorie mare (mijlocie), in apa care fierbe (T.95-98°C) anexa 3

2.9. Racire

Racirea mazarii este necesara a se face pina la temperatura de 30°C, pentru a evita dezvoltarea microorganismelor care produc acrirea

produsului.Prin racirea se efectueaza si o spalare a boabelor de mazare de amidonul cu care se incarc in timpul oparirii

Control calitativ pe banda

In conceptia moderna, rolul controlului calitatii este de a actiona si interveni operativ, oriunde si ori de cate ori este nevoie, pentru ca

produsul final sa corespunda conditiilor cerute si astfel sa se obtina o continua reducere a rebuturilor si eliminarea acestora. Cu alte cuvinte,

in conceptia moderna, controlului calitatii i se atribuie un rol activ si creator si nu numai de depistare si sortare a rebuturilor.

Controlul calitatii este o operatie independenta de operatia de executie prin care, pe de o parte, se verifica daca baza tehnico-materiala

(materia prima, masi-nile si utilajele, SDV-urile, AMC-urile, standurile de proba etc.) are caracteristicile calitative si precizia prevazute in

documentatie, iar pe de alta parte, verifica incadrarea caracteristicilor de calitate ale reperelor, subansamblurilor si produselor finite in

limitele prevazute de documentatie. In concluzie, controlul de calitate este un control de conformanta.

2.10. Dozare Boabe

Dozarea produselor in recipient se realizeaza manual sau mecanizat .

Dozarea manuala: Pentru dozarea manuala se folosesc benzi cu placate pe care circula recipientele de flux continuu, in timp ce muncitorii

de o parte si de alta a benzii, distribuie produsul.La capatul fiecarei benzi trebuie sa se gaseasca un cintar de verificare si completare.

Dozarea mecanizata : a produselor in recipient se realizeaza cu diferite instalatii de dozare, care se pot imparti astfel :

- dupa natura produsului dozat : dozatoarele pentru lichide: pentru produsele viscoase, pentru solide si combinate;

- dupa procesul de dozare : masini de imbuteliat gravitationale, sub vid , cu piston si combinate anexa 4

Marcare

In vederea identificarii continutul ambalajului, capacele cutitelor de conserve se marcheaza prin stantare, conform STAS 4100-76, dupa cum

urmeaza :

- unitatea producatoare, printr-o litera mare ( de la A la Z) sau prin una sau doua cifre si o litera mare;

- data de fabricatie in urmatoarea ordine: anul prin ultimele doua cifre, luna prin a doua cifra ( 01 pina la 12), ziua prin a doua cifre ( 01

pana la 31).

2.11. Inchiderea recipientelor

Etansarea cutiei de conserve se realizeaza prin imbinarea cirligului corpului cu al cutiei si formarea faltului la masini automate sau

semiautomate de inchis.Partea principal a masinilorde inchis o formeaza

2.12. Sterilizarea Recipientelor

Sterilizarea reprezinta de asemenea, una dintre fazele principale in realizarea conservelor. Ea are loc autoclave asezate pe vertical (anexa

5).

Daca factorii care influenteaza distrugerea microorganismelor sint identici, se poate spune ca, cu cit temperatura tratamentului termic este

mai ridicat cu atit este mai rapida distrugerea microorganismelor.

Intre temperatura (T) necesara distrugerii unui microorganism si timpul (T) exista urmatoarea relatie stabilita in mod experimental: Daca

temperatura creste in progresie aritmerica, timpul scade in progresie geometrica.

Timpul este in functie exponential de temperatura.

Distrugerea microorganismelor se desfasoara dupa o relatie logaritmica ; adica in interval de timp egale sint distruse procente egale de

cellule vii.

Condiția de bază pe care trebuie să o îndeplinească ambalajele pentru conserve este să păstreze nealterat gustul acestora pe toată durata

conservării. Acest lucru depinde de două elemente: de cât de curat este recipientul în momentul în care este umplut și de închiderea lui

ermetică, astfel încât aerul să nu pătrundă înăuntru.

Cele mai potrivit recipiente pentru păstrarea dulcețurilor, a compoturilor și a conservelor din legume și fructe sunt cele din sticlă, al căror

capac este etanș, fie că este din metal ori tot din sticlă şi are garnituri (borcane Weck). Mai sunt folosite și recipiente din ceramică, plastic

ori lemn, la păstrarea acelor conserve în a căror preparare contactul cu aerul este esențial. La murături, spre exemplu, păstrarea în butoaie de

stejar influenţează gustul final, murăturile astfel puse la acrit fiind mult mai bune decât cele păstrate în borcane clasice ori în recipiente din

plastic, chiar dacă acestea sunt bine opărite înainte.

2.13. Conditionarea Recipientelor

Conditionarea produselor finite cuprinde o serie de operatii tehnologice, prin care li se confera aspect comercial corespunzator.

Operatiile de conditionare constau in:

descarcarea cosurilor; spalarea si uscarea recipientelor; verificarea aspectului exterior; protejarea suprafetei exterioare; paletizarea;

etichetarea; ambalarea; paletizarea ambalajelor de transport.

Descarcarea recipientelor din cosurile autoclavelor se efectueaza manual sau mecanic.

Spalarea recipientelor pline se face sub dusuri cu apa calda, iar uscarea in tunel cu aer cald.

Conservele sterilizate in instalatiile continue sunt trecute direct la uscare, deoarece spalarea se executa in zona finala la sterilizatoare.

Tipurile noi de instalatii continue pentru sterilizare sunt dotate si cu zona de uscare

2.14. Depozitare

Depozitarea conservelor de legume sterilizate se face inchise (magazii) curate, uscxate, bine aerisite, ferrite de inghet la temperature

maxima +18°C si umiditatea relative a aerului de maxim 80%.

Temperature ridicata pe timpul depozitatri provoaca degradarea culorii, gustului, consistentei produsului si reducerea continutului de

vitamine>temperature scazuta franeaza procesul de degradare; in cazul in care ingheata produsele se depreciteaza in modificarea

consistentei.Umiditatea aerului influenteaza in special produsele de coroziune.

Depozitarea produselor se face paletizat, dupa efectuarea operatiilor de conditioneare indicate mai sus.

Paletele de conserve se protejeaza cu folie de polietilena prin care se asigura si un aspect exteri

Capitolul 3

Defecte de fabricatie

Acrirea mazarei este rezultatul este rezultatul procesului de fermentare provocat de:

a) Depozitarea prelungita a bobelor de mazare inaintea de prelucrare.

b) Stocarea mazarei in diferite faze ale procesului tehnologic mai mult de 29 minute;

c) Conditii igienice necorespunzatoare a utilajelor la statia de batozare in timpul transportului si in sectia de fabricatie;

d) Racirea insuficienta a mazarii dupa oparire;

e) Dozarea saramurii la temperature sub 65°C;

f) Stationarea recipientelor pline inainte de sterilizare mai mult de 15 minute;

g) Infectia masiva a microorganismelor termoizolante care nu se distrug prin sterilizare provocand acrirea conservelor fara dezvoltarea de

gaze.

Inlaturarea cauzelor de provoaca acrirea fara bombaj este conditionata de respectarea ontocmai a fazelor procesului tehnologic.

Inlaturarea cauzelor ce provoaca acrirea fara bombaj este conditionarea de respectarea intocmai a fazelor procesului tehnologic.

Amidonul mazarii se manifesta prin prin tulburarea sau chiar gelificarea lichidului de acoperire si se explica prin trecerea in solutie de

amidonului din boabele de mazare,Defectul poate fi provocat de:

- utilizarea materiei prime in stadiul de maturitate deposit, adica cu un continut ridicat de amidon.Pentru evitarea defectului, stabilirea

momentului optim de recoltare are o mare importanta.

- prezenta boabelor sparte 10 % la mazarea extrafina si foarte fina si peste 7 % la celelate tipuri ( fina semifinal si boabe), reducerea

procentului de boabe sparte se face prin reglareafunctionarii corecte a batozei;

- folosirea in timp indelungat a apei de oparire si racier fara a fi schimbata in timpul oparirii are loc extractia amidonului din boabele de

mazare si se formeaza cleiul de amidon, care se depune pe suprafata boabelor din urmatoarele sarje de mazare oparita.

Pentru inlaturarea acestei cause se va schimba apa din oparitor odata la 8 ore pentru mazarea de categorie superiioara (extrafina, foarte fina

si fina) si la 5-0 ore pentru mazarea semifinal si boabe.

De asemenea, se ca schimba si apa din racitor atunci cind se formeaza spuma abundente.

Racirea insuficienta a conservelor dupa sterilizare (pina la temperature de 40°C), gelatinarea mazarii este fenomenul prin care amidonul se

transforma in gel, datorita aciditatii ridicate a mediului.

Evitarea acestui defect se face prin aplicarea masurilor pentru inlaturarea primelor doua defecte.

- prezenta boabelor negre si gargaritelor poate fi evitata prin:

a) controlul in holda al mazarii in stadiul de inflorire (boabele negre provin din flori de culoare violacee), aceste plante vor fi inlaturate;

b) tratarea semintei de mazare cu sulfura de carbon pentru distrugerea oualelor de gargarite.

- Prezenta cojilor si boabelor seci peste procentele admise de 2% la mazareaestrafina, 1,5% mazarea foarte fina, 0,7% mazarea fina si

mijlocie si de 0,5% la mazarea boabe,rabortate la greutatea totala a boabelor este defectul care se inlatura prin functionarea corecta a

spalatorului cu flotatie de batozare si a spalatoruluii racitor cu flotatie, care functionaeza dupaoparire;

Corpurile straine (pietricele, teci etc) se pot inlatura prin verificarea functionarii corecte a spalatorului cu flotatie si prin inspectarea vizuala

atenta a mazarii pe benzile de sortare.

-Boabele tari apar atunci cind la prepararea saramurii se foloseste apa cu duritate foarte mare, de peste 20 grade germane;

-depasirea procesului de sare;

-Nerspectarea raportului solid fata de greutatea neta, ca urmarea a defectiunilorinregistrate la dozare;

Aceste defecte pot aparea la orice sortiment si sint legate de desfasurarea necorespunzatoare a operatiilor tehnologice respective.

Problema practica in calcularea realizarii unei productii din 10.000 Kg.mazare boabe:

Sa se calculeze schema tehnologicasi sortimentul de conserve de mazare ce se poate realize, din 10.000 Kg mazare boabe, stiind ca:

-la sortarea pe dimensiuni a mazarii rezulta urmatoarele fractiuni:mazarea extrafina 5%, mazarea foarte fina 15%, mazarea fina 20%,

mazarea mijlocie 20%, mazarea boabe 40%, pierderi la pregatirea materiei prime pentru conserve sint: 12%, cantitatea de boabe ce se

dozeaza in borcane de 420 ml, este de 265 gr, iar intr-un borcan de 820 ml, estede 560 gr.

Din totalul productiei, la fiecare sortiment, 25% se realizeaza in borcane de 820 ml si 75% in borcanele de 420 ml.

CAPITOLUL 4

Masuri de sanatate si securitate in munca

Pentru elevi protecţia muncii este partea integrantă a procesului de învăţământ şi de producţie şi are ca scop asigurarea

condiţiilor normale de muncă ,luarea tuturor măsurilor pentru evitarea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Scopul măsurilor generale de protecţie a muncii este de a evita producerea accidentelor de muncă în cadrul

activitaţii practice.

Măsurile generale de protecţia muncii vor fi completate prin măsuri de protecţie specifice locului de muncă sau

lucrării.Înainte de începerea lucrărilor, este obligatoriu controlul stării utilajelor, a instalaţiilor şi a dispozitivelor care vor fi

manevrate în cursul lucrărilor.Fiecare elev este dator să cunoască măsurile de prim ajutor în cazul accidentelor mecanice,

electrice şi chimice. Fiecare elev este dator să cunoască destinaţia ,amplasarea şi mânuirea mijloacelor pentru stingerea

incendiilor.

Toţi elevii sunt obligaţi să se prezinte la instruirea practică cu echipamentul de lucru corespunzător (salopetă încheiată,

mănuşi, bască sau batic). Este interzisă purtarea fularului sau a cravatei.În caz de defecţiune a utilajului,orice intervenţie sau

reparaţie se va face numai cu avizul şi în prezenţa profesorului sau maistrului instructor şi supa oprirea utilajului si

asigurarea împotriva unei porniri accidentale , prin scoaterea lui de sub tensiune.

Este interzis cu desăvârşire elevilor să efectueze reparaţii sau intervenţii la instalaţiile electrice ,ca intrerupătoare ,prize,

siguranţe , automate de pornire , panouri de automatizare, tablouri de forţă , etc ,acestea pot provoca accidente mortale .

Orice

defecţiune electrică va fi remediată de către personalul de specialitate.

La utilajele acţionate electric, înaintea folosirii lor, se va controla existenţa legăturii la centura de legare la pământ. (aceasta

va fi controlata periodic de către personalul de specialitate)

Este interzis a se lucra cu utilaje defecte sau neetanşe.

Bibliografie

1Augustin Lazar –Conserve din mazare, Editura Gutinul ,1995

2 . Brad Segal, Elena Ionescu, Rodica Ionescu-Manual pentru clasa a XI-a, licee industrial cu profil de industrie alimentara-meserie

preparatory produse din carne, lapte, legume si fructe sis coli profesionale , Editura Didactica si pedagogic, Bucuresti 1993

Anexa nr:1

Anexa nr:2

Anexa nr:3

Anexa nr:4