COMANDA A3213213TESTAT #8

43
Colegiul Economic Dimitrie Cantemir SV Studiu comparativ privind asigurarea casco la mijloacele de transport Profesor Îndrumător: Lazareanu Elena Absolvent: Placinta Mariana Georgiana

description

dasdsa dsa das f asf safsa

Transcript of COMANDA A3213213TESTAT #8

Colegiul Economic Dimitrie Cantemir SV

Colegiul Economic Dimitrie Cantemir SV

Studiu comparativ privind asigurarea casco la mijloacele de transportProfesor ndrumtor: Lazareanu Elena

Absolvent: Placinta Mariana Georgiana2015CuprinsArgument.........................................................................................................................................4Competente dobandite.....................................................................................................................5Cap.I. Conceptul de asigurare..........................................................................................................61.1 Consideraii generale asupra asigurrii......................................................................................6Cap.II.Asigurarea facultativa-CASCO..........................................................................................11Cap.III.Elementele contrctului de asigurare facultativa a mijoacelor de transport........................13Cap.IV.Excluderi generale.............................................................................................................23Cap.V.Limite teritoriale.................................................................................................................24Cap.VI. Studiu comparativ privind avantajele asig Casco ...........................................................25Concluzii........................................................................................................................................27Bibliografie....................................................................................................................................28Motto

New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.

Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un pieton.Henry FORDArgumentAsigurarile au origini vechi in istorie, insa forma de asigurare cea mai apropiata de cea actuala o are ca initiator pe imparatul roman Claudius. Acesta, dorind sa incurajeze importul de grau, a declarat ca toate pagubele pe care le inregistrau importatorii de grau, vor fi suportate de catre el.

Egiptienii sunt cei care au au creat un fond comun de asigurare (de protectie), din care se acopereau pierderile suferite de mestesugarii care cotizau la formarea fondului.

Atat grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit, cat si ideea de a suporta in comun pagubele produse a determinat aparitia asigurarilor.

Spre sfarsitul secolului al XVII-lea cresterea importantei Londrei ca si centru comercial a dus de asemenea la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritima). La finalul anilor 1680, Edward Lloyd a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si, automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente.

Astazi Lloyds of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor mai comune. Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie marele incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumita The Fire Office.

In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town (orasul Charleston de astazi, Carolina de Sud), in anul 1732. Benjamin Franklin a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn.

Concluzia este aceea ca ideea de asigurare este intemeiata pe formarea si mentinerea unui fond comun de asigurare (protectie) de catre persoane (denumite asigurati), amenintate de aceleasi riscuri, fond din care se vor acoperi eventualele prejudicii produse bunurilor asiguratilor.

Acest fond este administrat de catre o persoana juridica specializata in operatiuni de asigurare, numita societate de asigurare.

Competente dobandite acordarea de asistenta privind managementul de risc, evaluarea si rezolvarea daunelor; acordarea de consultanta privind asigurarile; administrarea portofoliului de clienti; alegerea ofertei optime; comunicarea cu institutii implicate in activitatea de asigurari; culegerea datelor si informatiilor; plasarea programului de asigurare; prelucrarea datelor si a informatiilor; promovarea imaginii societatii si a produselor si serviciilor oferite; stabilirea profiluilui de risc al clientuluiCap.I. Conceptul de asigurare

Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit. Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.

Asigurarea este cea mai reusita forma a prevederii, desfasurandu-se in mod profesional cu participarea companiilor de asigurare, intr-un mediu legislativ specific, pe piata concurentiala a asigurarilor.

Asigurarea se bazeaza pe principiul mutualitatii, in care se creaza fondul de asigurare prin sumele cu care contribuie fiecare asigurat astfel compensandu-se pagubele ce s-au produs la unii. Asigurarea are rolul de a oferi securitate si astfel temerile asiguratului se reduc.

Prin dezvoltarea tot mai accentuata a riscurilor se prevede si dezvoltarea stricta a activitatii de asigurare.

Problemele asigurarii sunt abordate sub aspect juridic, economic sau financiar.1.1 Consideraii generale asupra asigurrii

Aspectul juridic al asigurarilor este dat in primul rand de contractul de asigurare care constituie legea partilor sau legea propriu-zisa, prin care asiguratul se obliga sa plateasca societatii de asigurare o prima, iar in cazul in care se produce riscul, asiguratorul trebuie sa plateasca beneficiarului, care poate fi asiguratul sau o terta persoana, o despagubire, conform unor limite stabilite anterior.

Pentru respectarea dispozitiilor legii s-a infiintat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, autoritate administrativa cu urmatoarele atributii:

elaborarea sau avizarea proiectelor de acte normative, care privesc domeniul de asigurari sau care au implicatii asupra acestui domeniu, precum si avizarea actelor administrative individuale, daca au legatura cu activitatea de asigurari ;

supravegherea situatiei financiare a asiguratorilor, in vederea protejarii intereselor asiguratilor prin controale asupra activitatii asiguratorilor;

luarea masurilor necesare pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice;

participarea ca membru la asociatiile internationale ale autoritatilor de supraveghere in asigurari si reprezentarea Romaniei la conferinte si la intalniri international referitoare la supravegherea in asigurari;

aprobarea transferului de portofoliu;

indeplinirea altor atributii prevazute in lege.

Contractul de asigurare este reglementat de Legea nr 136/1995, conform careia trebuie sa se intocmeasca obligatoriu in forma scrisa si sa aiba urmatoarele elemente:

denumirea, domiciliul sau sediul persoanelor contractante;

obiectul asigurarii: bunuri, persoane sau raspundere civila;

riscurile ce se asigura;

momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;

primele de asigurare;

sumele asigurate;

alte elemente precum fransiza

Codul Civil Roman prezinta urmatoarele conditii de validitate a contracului de asigurare conform art. 948:

partile sa aiba capacitatea de a se contracta;

consimtamantul acestora sa fie valabil;

sa aiba un obiect determinat sau determinabil;

cauza contractului sa fie licita.

Contractul de asigurare are urmatoarele caracteristici:

Este un contract consensual, adica se incheie numai prin consimtamantul partilor. Acest contract este valabil din momentul in care asiguratul si asiguratorul si-au exprimat acordul de vointa cu privire la continut. Forma scrisa ceruta de legiuitor este din dorinta de a proteja interesele asiguratilor si pe cele ale tertilor.

Este un contract sinalagmatic, atat asiguratorul cat si asiguratul isi asuma oligatiile, astfel: asiguratul se obliga sa plateasca primele de asigurare iar asiguratorul sa plateasca indemnizatia in cazul producerii riscului. Contractul este valabil numai in masura in care asiguratul isi indeplineste obligatiile in caz contrar acesta decade din drepturi.

Este un contract aleatoriu, in sensul ca partile contractante nu cunosc in momentul incheierii contractului efectele acestuia, respectiv beneficiile sau pierderile ce vor rezulta din acesta. Daca evenimentul pentru care se solicita contractul ar fi cert si momentul in care se produce ar fi cunoscut de parti, nu ar mai avea sens asigurarea iar riscul ar fi acoperit cu certitudine de catre asigurator.

Este un contract cu titlu oneros fiecare parte urmarind obtinerea unui avantaj pentru contraprestatia pe care o face sau se obliga sa o faca in favoarea celeilalte parti. Asiguratul beneficiaza de protectie din partea asiguratorului in schimbul unei plati sub forma primei de asigurare.

Este un contract succesiv si consta in esalonarea in timp a prestatiilor prevazute in contract. Asiguratorul preia responsabilitatea de a acoperi un risc pentru o perioada lunga de timp, cum ar fi contractul de deces pe o perioada nelimitata, sau pentru o perioada foarte scurta, calatoria efectuata de un mijloc de transport rutier.

Este un contract de adeziune : forma si clauzele sunt stabilite de catre societatea de asigurari, asiguratul avand posibilitatea de a accepta sau nu acest contract.

Este un contract de buna credinta, executarea contractului se cere a fi facuta cu buna credinta de catre parti. Asiguratorul nu verifica de fiecare data informatiile pe care le primeste de la asigurat in legatura cu riscul preluat, reaua credinta a asiguratului fiind sanctionata sever.

Legea este forma juridica de realizare a asigurarii. Din acest punct de vedere distingem:

Asigurarea ex contractu, principiul facultativitatii reprezinta baza acesteia, persoanele juridice si fizice incheie din propie initiativa aceasta asigurare impotriva evenimentelor care le ameninta bunurile, viata.

Asigurarea ex lege, are la baza principiul obligativitatii conform caruia persoanele fizice si juridice care detin bunurile ce fac obiectul asigurarii trebuie sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege iar asiguratorii la randul lor trebuie sa realizeze acest lucru.

Prin asigurarea contractuala asiguratii dobandesc o securitate individuala pe cand cea obligatorie ofera protectie anumitor persoane din considerente de ordin social si economic national.

Principiile care stau la baza contractului de asigurare sunt:

principiul despagubirii: contractele nu ofera despagubiri mai mari decat valoarea suferita de asigurat

principiul interesului asigurabil: daca se realizeaza o pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei provocat de un eveniment atunci o persoana are un interes asigurabil

principiul subrogatiei: consta in obligarea asiguratorului de a despagubi o dauna prin polita de asigurare cand aceasta a fost din culpa unei terte persoane

Existenta asigurarii este legata de constituirea unui fond de resurse banesti destinat pagubelor provocate de unele evenimente.

Fondul de asigurare trebuie constituit numai in forma baneasca, in forma naturala ar ridica probleme complexe.

Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat din primele de asigurari primite de la persoane fizice sau juridice care doresc sa inlature eventualele pagube daca unele fenomene s-ar produce. Cei interesati apeleaza la asigurare, ca modalitate de protejare impotriva pericolului care ii ameninta, numai daca prima de asigurare pe care ar trebui sa o achite este indeajuns de redusa, comparativ cu marimea pagubei pe care ar urma sa o suporte daca s-ar produce fenomenul respectiv.

Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc formata din persoanele fizice si juridice amenintate de aceleasi pericole aparandu-si interesele comune. Membrii sunt constienti ca trebuie sa contribuie la formarea fondului de asigurare.

Acest fond de asigurare este oferit numai persoanelor afectate de risc, dupa principiul mutualitatii, la constituirea participa toti dar se repartizeaza numai acelor asigurati care au suferit prejudicii. Impartirea se face numai intre membrii aceleiasi comunitatii de risc.

Relatiile economice intre participanti iau nastere odata cu formarea si utilizarea fondului de asigurare. Astfel, in prima etapa, fluxurile banesti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice si juridice asigurate catre organizatia de asigurare. In etapa urmatoare, fluxurile banesti sub forma despagubirilor pornesc de la fondul de asigurare catre persoanele fizice si juridice afectate de producerea fenomenului.

Prin urmare asigurarea exprima relatii de distribuire si redistribuire a valorii adaugate brute, relatii care apar in procesul constituirii si utilizarii fondului de asigurare in vederea desfasurarii neintrerupte a activitatii economice, pastrarii integritatii bunurilor asigurate, protejarii persoanelor fizice impotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viata sau integritatea corporala, precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin persoanelor fizice si juridice fata de terti.

Avand in vedere decalajul de timp intre momentul incasarii primelor si momentul platii despagubirilor, societatea de asigurari centralizeaza temporar sume foarte importante pe care le plaseaza apoi pe piata capitalului, scopul obtinerii unor venituri suplimentare si al cresterii sigurantei afacerilor.

Asigurarea ca ramura prestatoare de sevicii apare in momentul in care in schimbul primelor le ofera un produs sui generis, si anume obligatia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit fenomen, obligatia este influentata de caracterul aleatoriu al fenomenelor asigurate.

Echilibru exista atunci cand primele si despagubirile se produc asa cum au fost stabilite.

Societatea de asigurari de viata acumuleaza treptat sumele si apare ca un intemediar financiar intre persoanele care platesc primele esalonat si persoane juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.

Societatile de asigurare apar pe piata financiara cu o oferta de capital de imprumut orientata catre diversi solicitanti de resurse financiare. Plasarea de disponibilitati banesti pe piata capitalurilor de imprumut se face in conditii de dobanda, cursuri ale hartiilor de valoare, cursuri de schimb valutar, etc.

Asigurarea apare ca activ financiar intr-o economie de incertitudini prin evolutia conjuncturii in perioada de valabilitate a contractului de asigurare care va influenta atat marimea nominala a sumei acumulate cat si marimea reala a acesteia, la data incasarii ei.Cap.II.Asigurarea facultativa-CASCO

Obiectul asigurat autovehicule destinate transportului de persoane autovehicule destinate transportului de bunuri autovehicule echipate pentru destinaii specialeRiscurile pentru care asigurtorii ofer protecie:

riscuri specifice diferitelor accidente, ciocniri, loviri, zgrieri, cderi, derapri sau rsturnri; riscuri generale, determinate de calamitile naturale: incendiu, trsnet, explozie, furtun, cutremur de pmnt, uragan, ploaie torenial, grindin, prbuire sau alunecare de teren, avalane de zpad, etc.; avariile aprute ca urmare a msurilor luate n timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului sau construciei n care se afla acesta; cheltuieli cu transportul autovehiculului la atelierul de reparaii cel mai apropiat de locul accidentului sau la locul cel mai apropiat de adpostire a autovehiculului; cheltuieli efectuate n vederea limitrii pagubelor produse din cauze cuprinse n asigurare.

Societile de asigurare din ara noastr utilizeaz, n principal, dou categorii de polie: polia Standard, care acoper numai riscurile de avarii; polia Toate riscurile, care acoper riscurile de avarii i furt.

Pentru a putea acoperi i alte categorii de riscuri n afara celor menionate, cele dou categorii de polie pot include anumite clauze speciale, cu modificarea primei de asigurare de baz.Clauzele suplimentare ce se pot aduga la un contract de asigurare auto i care determin majorarea primei de asigurare, pot fi:

extindere teritorial, potrivit creia asigurarea se extinde i n afara teritoriului Romniei;

conducerea autovehiculului de ctre alte persoane dect asiguratul;

far franiz la furt i avarii;

autovehicule utilizate ca taxiuri sau de ctre colile de oferi;

autovehicule nchiriate de ctre uniti specializate unor persoane fizice sau juridice pe diverse perioade de timp;

cazurile n care rata daunei (raportul dintre daune i primele de asigurare ncasate) pentru anul anterior depete 65%.Clauze speciale care atrag diminuarea primei de asigurare

deinerea unui parc de autovehicule

daun total sau furt total

Riscurile excluse pentru care nu se acord despgubiri sunt:

daune cauzate prin ntrebuinare, funcionare sau uzare, precum i cele determinate de defecte de fabricaie; pagube produse sub influena temperaturii asupra motorului autovehiculului, ca urmare a ngherii apei i cele produse motorului sau cutiei de viteze, ca urmare a lipsei sau insuficientei ungeri ori a supranclzirii. din orice alte cauze dect cele cuprinse n asigurare; reducerea valorii autovehiculului dup reparaii sau pagube produse ca urmare a ntreruperii folosirii acestuia; cheltuieli fcute pentru transformarea sau mbuntirea autovehiculului, n comparaie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat; pagube provocate de operaiuni militare n timp de rzboi; autovehiculul nu avea certificat de nmatriculare valabil sau alt autorizaie de circulaie valabil; persoana care conducea autovehiculul i care se face vinovat de producerea accidentului se afla sub influena buturilor alcoolice, s-a sustras de la recoltarea probelor biologice, n vederea stabilirii alcoolemiei sau a prsit locul accidentului; paguba s-a produs n timpul comiterii de ctre asigurat a unei infraciuni sau n timpul n care acesta ncerca s se sustrag de la urmrire.

Suma asigurat la autovehicule este cea declarat de asigurat, dar care nu poate depi valoarea real a acestora. Valoarea real se stabilete n funcie de valoarea din nou i gradul de uzur.

Valoarea real a autovehiculului se stabilete prin aplicarea coeficientului de uzur la valoarea din nou. Coeficienii de uzur se extrag din scala coeficienilor valorii rmase, pe baza anului de fabricaie i a vechimii autovehiculului.

Sumele asigurate se vor majora cu valoarea eventualelor dotri suplimentare i se vor trece distinct n poli pentru autovehicul, pentru dotri suplimentare i pentru clauza accidentarea conductorului auto sau a altor persoane aflate n autovehicul.Primele de asigurare se stabilesc n funcie de cotele de prime anuale de baz specifice fiecrei categorii de polie, respectiv poli Standard i poli Toate riscurile, menionate distinct n tarifele de prime.Cap.III.Elementele contrctului de asigurare facultativa a mijoacelor de transport

1 Definirea si elementele contractului de asigurareLegea nr. 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, stabileste la art. 10 ca prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata, denumita in continuare indemnizatie, rezultata din contractul de asigurare incheiat in conditiile legii, in limitele si la termenele convenite.

Incheierea contractului de asigurare se probeaza cu polita de asigurare sau certificatul de asigurare emise si semnate de asigurator sau cu nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare. Documentele care atesta incheierea unei asigurari pot fi semnate si prin mijloace electronice, in conditiile legii.'

In functie de natura raporturilor juridice de asigurare, contractele de asigurare pot fi contracte comerciale (pentru ambele parti) si contracte mixte(contract comercial pentru o parte si contract civil pentru cealalta parte).

Contractul de asigurare prezinta anumite caracteristici specifice:

1. caracterul consensual, se datoreaza faptului ca se formeaza solo consensu prin simplul acord de vointa al partilor, fara sa fie nevoie de vreo forma speciala de manifestare a vointei lor. Desi prevederile legii asigurarilor stabilesc ca, contractul de asigurare se incheie numai in forma scrisa, aceasta nu schimba caracterul consensual al contractului, cerinta formei scrise fiind instituita numai ad probationem nu ad validitatem. Inscrisul in care se materializeaza contractul de asigurare, este necesar numai pentru dovedirea existentei acestuia, legea neadmitand dovada cu martori.2. aracterul sinalagmatic - adica partile contractuale se obliga reciproc, una fata de alta: asiguratul se obliga sa plateasca prima, iar asiguratorul sa suport riscul, si la producerea evenimentului asigurat, sa plateasca despagubirea sau suma asigurata.

Prin obligatiile pe care fiecare parte si le asuma, acestea sunt, in aceleasi timp, creditorul si debitorul celeilalte. Obligatiile partilor sunt reciproce, dar si interdependente: obligatia asiguratorului depinde de executarea de catre asigurat a obligatiei sale si invers, neputand exista una fara alta.

3. caracterul unic. Contractul de asigurare este unul singur pe intreaga perioada de asigurare, indiferent de faptul ca primele de asigurare se pot plati periodic. Aceasta divizare a obligatiei de plata se refera numai la modalitatea de plata a primelor, nedivizand contractul de asigurare. Aceasta caracteristica genereaza consecinte juridice importante, cum ar fi: contractul, pe toata durata sa este dominat de conditiile avute in vedere la incheierea lui; calculul primei anuale se face in raport de intreaga durata a contractului, etc.

4. caracterul de executare succesiva. Aceasta inseamna ca executarea contractului de asigurare nu are loc dintr-o data, printr-o singura prestatie; asiguratul este obligat sa achite primele de asigurare la termenele stabilite, iar asiguratorul acorda protectie asiguratului, prin suportarea riscului de-a lungul perioadei de valabilitate a contractului.

5. caracterul oneros - adica fiecare parte urmareste sa obtina un anumit avantaj, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce si-o asuma. Asiguratul beneficiaza de protectia pe care i-o ofera asiguratorul, care preia asupra sa riscul asigurat, nu in mod gratuit, ci in schimbul unei plati, sub forma primei de asigurare sau a cotizatiei, dupa caz. Asiguratorul, in schimbul protectiei, obtine prima de asigurare, care este pretul preluarii asupra sa a riscului.

6. caracterul aleatoriu, este specific contractului de asigurare deoarece efectele sale depind de un eveniment incert. La incheierea contractului partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract, deoarece obligatiile asumate de asigurat si asigurator depind de un eveniment viitor si incert; nu se stie daca si masura in care, fiecare dintre parti va pierde sau va castiga.

7. caracterul de adeziune. Contractul de asigurare este un contract de adeziune, intrucat clauzele acestuia sunt stabilite numai de una din parti, respectiv de catre asigurator. Cealalta parte nu are posibilitatea sa le discute, ramanandu-i doar posibilitatea sa accepte incheierea lui, in forma stabilita de asigurator sau sa nu il incheie. Chiar daca clauzele contractului de asigurare sunt stabilite numai de catre asigurator, acestea nu sunt stabilite in mod arbitrar sau numai in avantajul sau, pentru ca o parte din clauze sunt prestabilite de lege, iar altele sunt supuse verificarii CSA.

Contractul se incheie in forma scrisa, el nu se poate dovedi prin martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa.

Dovada incheierii contractului de asigurare rezulta si din emiterea si transmiterea unui document de asigurare, cum ar fi polita sau certificatul de asigurare, cererea de plata a primei, ori din inscrisul din care rezulta vointa asiguratului de a incheia contractul de asigurare.

Contractul de asigurare se reziliaza daca sumele datorate de asigurat cu titlu de prima, nu sunt platite in termenul prevazut in contractul de asigurare.

Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, asiguratorul avand dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei. Despagubirile ce se platesc de asigurator se stabilesc in functie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat si ele nu pot depasi valoarea bunului din acel moment, cuantumul pagubei si suma la care s-a facut asigurarea, daca nu s-a prevazut altfel in contractul de asigurare.

Asiguratul are obligatia sa declare existenta altor asigurari pentru acelasi bun la asiguratori diferiti, atat la incheierea contractului de asigurare cat si pe parcursul executarii acestuia, fiecare asigurator fiind obligat la plata proportional cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, fara ca asiguratul sa poata incasa o despagubire mai mare decat prejudiciul efectiv, consecinta directa a riscului.

Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei, iar asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.

Asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit, in masura in care acesta nu a fost despagubit de asigurat, despagubire ce nu poate fi urmarita de creditorii asiguratului. Despagubirea se plateste asiguratului in cazul in care acesta dovedeste ca l-a despagubit pe cel pagubit.

2 Partile contractului de asigurare

De regula, contractul de asigurare intervine intre doua parti: asiguratul si asiguratorul. El poate fi insa, incheiat si printr-un intermediar.

In general, putem vorbi de trei categorii de persoane interesate in contractul de asigurare:

semnatarul, sau contractantul asigurarii, care semneaza polita in nume propriu si se obliga fata de asigurator la plata primelor; asiguratul, respectiv cel a carui persoana sau patrimoniu sunt supuse riscului ; beneficiarul, desemnat in caz de dauna sa incaseze beneficiul contractului.

Toate aceste trei calitati pot fi reunite asupra unei singure persoane, asa cum este proprietarul unui autovehicul care incheie asigurarea de avarii. El este contractantul asigurarii, asigurat si beneficiar in caz de dauna.3. Conditiile de validitate ale contractului de asigurare

Potrivit art.948 din Codul Civil, un contract este valid daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, obiectul si cauza.

Capacitatea de a contracta - ca element de validitate a contractului este regula, iar incapacitatea este exceptia. Codul civil prevede la art. 949 ca orice persoana care nu este declarata incapabila de lege, poate contracta valabil.

Persoanele juridice, pot incheia contracte de asigurare prin intermediul oricarui reprezentant al lor.

In ceea ce privesc persoanele fizice, acestea pot incheia contracte valabile odata cu implinirea varstei de 14 ani. Contractele de asigurare incheiate de minori sub 14 ani sau de persoane puse sub interdictie raman valabile daca reprezentantii lor legali nu cer anularea lor.

In cazul contractelor de asigurare de persoane, asiguratul trebuie sa aiba o anumita varsta si sa indeplineasca si alte conditii stabilite in contracte.

Consimtamantul partilor este valabil daca nu fost dat din eroare, smuls prin violenta sau obtinut prin dol.

Eroarea este destul de greu de comis, intrucat la incheierea contractului, asiguratul primeste contractul de asigurare, din care rezulta clar si explicit cine este asiguratorul, ce se asigura si in ce conditii de asigurare. Violenta ca viciu de consimtamant este si mai greu de imaginat in sfera contractelor de asigurare.Dolul reprezinta folosirea de viclenie sau afirmatii mincinoase pentru determinarea unui asigurat sa incheie un contract, pe care in absenta dolului nu l-ar fi incheiat.Obiectul contractului . Exista in literatura de specialitate mai multe opinii cu privire la obiectul contractului de asigurare. Astfel, unii autori considera ca obiectul contractului de asigurare este bunul sau persoana expuse riscului si protejate prin acesta. Alti autori considera ca obiectul contractului este interesul asigurat, iar altii riscul asigurat.

Contractul de asigurare, are, insa drept obiect totalitatea drepturilor si obligatiilor ce apar in raportul juridic nascut in momentul incheierii contractului de asigurare si consemnate in acesta.

Cauza. Pentru ca un contract de asigurare sa fie legal este necesara existenta unei cauze licite. Un contract de asigurare va fi considerat ca avand o cauza ilicita atunci cand el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice si bunelor moravuri specifice societatii.

4 Incheierea contractului de asigurare

Formuland in mod sintetic, prin incheierea contractului intelegem realizarea acordului de vointa intre asigurat si asigurator asupra clauzelor contractuale.

4.1 Declaratia (cererea) de asigurare

Aceasta consta in completarea de catre asigurat a unui formular special al asiguratorului, prin care se manifesta vointa de a incheia contractul.

La majoritatea formelor de asigurari de persoane, in asigurarile externe si in unele asigurari de bunuri, declaratia sau cererea de asigurare se redacteaza separat si anterior contractului de asigurare.

La celelalte asigurari, declaratia se intocmeste concomitent cu contractul de asigurare.

Declaratia de asigurare este un act unilateral de vointa, nu este susceptibila de efecte juridice, specifice institutiei asigurarii, pana ce nu a fost acceptata de asigurator. In caz de neacceptare, declaratia nu este obligatorie si poate fi revocata expres sau tacit.4.2 Analiza declaratiei de risc

Riscul prezinta pentru asigurator o importanta deosebita deoarece in functie de acest element esential al contractului se apreciaza daca se poate accepta riscul si dimensiunea primei de asigurare aferenta. In materie de asigurari, buna credinta ramane un principiu de baza, astfel ca in interesul general, asiguratul trebuie sa faca declaratii complete, chiar atunci cand, pe parcurs, imprejurarile esentiale privind riscul ( de exemplu agravarea riscului) s-au schimbat. In caz contrar, asiguratorul isi rezerva dreptul, fie de a modifica sau a denunta contractul, fie de a refuza despagubirea solicitata de asigurat. 4.3 Obligatia asiguratorului de a incheia contractul

Asiguratorul nu poate refuza incheierea contractului daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege. El constata numai daca aceste conditii sunt intrunite si in caz afirmativ el trebuie sa accepte propunerea si sa emita polita sau contractul de asigurare.

Faptul ca asiguratorul este obligat sa incheie contractul de asigurare in aceste conditii, nu poate schimba caracterul consensual al contractului. Asiguratorul nu are interesul si nici nu poate motiva refuzul incheierii contractului. De altfel, el poate fi constrans pe calea unei reclamatii administrative sau actiunii in justitie.

4.4 Momentul incheierii contractului

Potrivit conditiilor si regulamentelor privind asigurarile interne, contractul se considera incheiat prin plata primelor si emiterea contractului de asigurare. Inscrisul constatator se numeste polita de asigurare - la asigurarile de persoane si contract de asigurare - la asigurarile de bunuri.

De regula, conditiile incheierii contractului se realizeaza in acelasi timp (emiterea politei si plata primei), astfel incat, declaratiile de vointa care se contopesc in contract iau nastere concomitent

Sunt insa si situatii in care declaratia de vointa a asiguratului precede acceptarea ofertei de catre asigurator.

4.5. Continutul contractului

Drepturile si obligatiile partilor sunt cuprinse in contractul de asigurare.

In principal, contractul de asigurare cuprinde doua parti principale. Prima parte contine clauzele contractuale imprimate sub forma unor extrase din conditiile generale care reglementeaza raporturile dintre asigurat si asigurator, care sunt menite sa atraga atentia asiguratului asupra drepturilor si obligatiilor sale.

A doua parte cuprinde partile neimprimate ale documentului, care se refera in principal la indicarea partilor, denumirea riscurilor, prima, suma asigurata, si durata contractului (cu indicarea datei intrarii in vigoare).

In afara acestor elemente contractul mai cuprinde si alte mentiuni proprii fiecarui contract de asigurare.4.6. Durata contractuluiReprezinta perioada de timp la care se refera drepturile si obligatiile partilor.Dupa criteriul intinderii in timp, contractele de asigurare pot fi de durata determinata (sau fixa) si nelimitata (sau nedeterminata). In asigurarile de bunuri si de raspundere civila contractele pot fi incheiate pe o perioada de maximum un an. La asigurarile de persoane, contractele pe durata nelimitata se practica numai in asigurarile pentru cazurile de accidente incheiate de persoane juridice pentru personalul propriu.

Daca contractul de asigurare a fost incheiat pe o perioada determinata, la implinirea termenului el se reinnoieste de drept, pentru o perioada egala cu cea anterioara, daca nici una din parti nu preavizeaza sau denunta, potrivit clauzelor sale.

Doua momente distincte sunt de luat in considerare: cel al incheierii contractului si cel al intrarii in vigoare a asigurarii. Un contract de asigurare poate fi perfectat cu intrarea in vigoare ulterior datei perfectarii lui.

4.7. Proba contractului

Consimtamantul valabil al partilor se cere a fi exprimat in scris. El nu poate fi dovedit cu martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa.Cerinta formei scrise se refera la proba contractului, nu la existenta lui, care poate fi recunoscuta de asigurator daca reiese din registre sau alte acte emise de asigurator. Partile sunt nevoite sa adopte forma scrisa pentru a nu se vedea puse in imposibilitatea de a dovedi existenta contractului de asigurare, deoarece un act cu neputinta de probat este echivalent, din punct de vedere juridic, cu un act inexistent. 5. Drepturile si obligatiile partilor pana la ivirea evenimentului asigurat a. Obligatiile asiguratului Asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare, sa intretina bunul asigurat in bune conditii, conform dispozitiilor legale in vigoare si sa comunice imprejurarile care agraveaza riscul. O alta obligatie expres stipulata in legislatia asigurarilor se refera la intretinerea a bunurilor si luarea de masuri pentru prevenirea pagubelor. In caz de neindeplinire a acestei obligatii, asiguratorul poate denunta asigurarea, sau, la ivirea cazului asigurat, are dreptul de a refuza plata despagubirii, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii si intinderea pagubei , sau sa reduca despagubirea in cazul in care dauna s-a marit.O ultima categorie de obligatii o reprezinta cele rezultand din agravarea riscului.

In masura in care, in cursul executarii contractului, se ivesc imprejurari care modifica avizarea initiala a riscului de catre asigurat, acesta trebuie sa le comunice asiguratorului.

b. Drepturile asiguratului

Principalele drepturi ale asiguratului inainte de producerea evenimentului asigurat sunt urmatoarele:

adreptul de a modifica contractul (de exemplu posibilitatea de a schimba numele beneficiarului asigurarii) sau modul de plata pentru prime, cand ele se achita in rate; adreptul de a incheia asigurari suplimentare ( de exemplu la asigurarile de bunuri si de raspundere civila, pentru majorarea sumelor asigurate initial) ; adreptul de rascumparare (la asigurarile pentru care se constituie rezerve de prima, cum sunt cele de viata, asiguratul are dreptul sa ceara incetarea contractului prin plata sumei de rascumparare); adreptul de a obtine imprumuturi asupra politelor de asigurare; adreptul de a participa la tragerile lunare de amortizare, prin sistemul combinatiilor de litere in cazul asigurarilor de viata.

c. Drepturile si obligatiile asiguratorului

Pe timpul executarii contractului, pana la producerea cazului asigurat, asiguratorul are indeosebi drepturi.

Fiecarei obligatii a asiguratului ii corespunde un drept al asiguratorului:

adreptul de a verifica existenta bunului asigurat si a modului in care acesta este intretinut; adreptul de a aplica sanctiuni legale cand asiguratul a incalcat obligatiile privind intretinerea, folosirea si paza bunurilor asigurate.

Pana la ivirea cazului asigurat, asiguratorul are insa si unele obligatii, cum ar fi:

aobligatia de a elibera la cerere, duplicatul documentului de asigurare, daca asiguratul l-a pierdut pe cel original; aobligatia de a elibera, la cererea asiguratului, certificate de confirmare a asigurarii.

6. Drepturile si obligatiile partilor dupa producerea evenimentului asigurat

a.Obligatiile asiguratului

Dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmatoarele obligatii: combaterea efectiva a calamitatilor pentru limitarea pagubelor si salvarea bunurilor asigurate, pastrarea si paza bunurilor ramase pentru prevenirea degradarilor ulterioare; avizarea asiguratorului, in termenele prevazute de conditiile de asigurare, cu privire la producerea evenimentului asigurat; participarea la consultarea cazului asigurat produs si a pagubei rezultate; furnizarea de date si acte referitoare la evenimentul asigurat.

b.Obligatiile asiguratorului

Principala obligatie a asiguratorului dupa producerea cazului asigurat, consta in indemnizatia acordata asiguratului. Pentru ca aceasta indemnizatie sa fie datorata, trebuie stabilita situatia de fapt din care sa rezulte dreptul asiguratului la beneficiul indemnizatiei si obligatia corelativa a asiguratorului de a plati.

Asadar, asiguratorul va proceda la constatarea producerii evenimentului asigurat si la evaluarea pagubelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, la stabilirea si plata indemnizatiei de asigurare.

Evaluarea pagubelor se face in functie de preturile de pe piata ale unor bunuri asemanatoare, tinandu-se seama de uzura bunului respectiv.

7 Incetarea contractului de asigurare

De regula, contractul de asigurare cu durata determinata inceteaza in momentul expirarii perioadei pentru care a fost incheiat.

In legatura cu raporturile de asigurare pot interveni: modificarea, denuntarea, rezilierea, nulitatea, reactivarea si reinnoirea contractului de asigurare.

Modificarea contractului de asigurare, in cadrul duratei asigurarii este posibila in cazul schimbarii imprejurarilor esentiale cu privire la risc, in raport cu regulile precizate prin conditiile de asigurare.

Denuntarea, rezilierea si anularea raporturilor juridice de asigurare constituite sunt forme de incetare a contractului de asigurare inainte de expirarea duratei sale.

Denuntarea contractului de asigurare de catre una din parti poate avea loc in cazuri prevazute expres in actele normative, cum ar fi: caracterul inexact, nesincer sau incomplet al declaratiei de asigurare, schimbarea esentiala a imprejurarilor in care se manifesta riscul, etc.

Asiguratul poate sa denunte contractul de asigurare in anumite situatii, cum ar fi modificarea de catre asigurator a conditiilor contractului de asigurare. Denuntarea contractului de asigurare produce efecte in viitor si implica, dupa caz, restituirea sau nu, a primelor de asigurare.Rezilierea contractului de asigurare poate avea loc ca urmare a faptului ca scopul sau nu mai prezinta oportunitate pentru parti sau pentru una din ele. De exemplu, evenimentul asigurat s-a produs inainte de inceperea raspunderii societatii de asigurare sau dupa incetarea raspunderii asiguratorului; producerea evenimentului a devenit imposibila, deci asigurarea nu mai are temei.

Rezilierea poate interveni si in urmatoarele cazuri:

asiguratul nu a achitat ratele scadente la primele de asigurare; bunul asigurat a fost instrainat; asiguratul refuza modificarea contractului de asigurare la solicitarea asiguratorului; in alte cazuri prevazute prin acte normative.

Rezilierea contractului de asigurare nu genereaza efecte retroactive ci doar viitoare.

Nulitatea contractului de asigurare constituie o sanctiune indreptata impotriva efectelor care contravin scopului asigurarii. Ea poate fi totala sau partiala si intervine in cazul incalcarii prevederilor legale cuprinse in contractul de asigurare, cum ar fi:

declaratii incomplete sau inexacte facute de asigurat; preluarea in asigurare a unor riscuri excluse; preluarea in asigurare , a unor bunuri sau persoane neasigurabile.Nulitatea contractului de asigurare consta asadar, in desfiintarea cu efect retroactiv a contractului de la data incheierii acestui act.Reactivarea contractului de asigurare poate interveni in sfera asigurarilor mixte de viata, in cazul in care asiguratul a intrerupt, un anumit timp, plata primelor de asigurare. Aceasta este posibila datorita existentei rezervei matematice in structura primei de asigurare, la aceste asigurari, dar fara a depasi un anumit interval de timp de la intreruperea platii primei de asigurare.

Reinnoirea contractului de asigurare poate avea loc in cazul asigurarilor incheiate pe o durata determinata, in cazul in care la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul isi manifesta dorinta continuarii raporturilor de asigurare, in anul urmator, prin perfectarea corespunzatoare a contractului de asigurare.

Subrogarea in drepturile asiguratului constituie o consecinta a contractului de asigurare. Aceasta consta in substituirea societatii de asigurare in drepturile asiguratului sau beneficiarului de asigurare in limitele indemnizatiei de asigurare contra celor raspunzatori de producerea pagubei.

Asiguratul sau beneficiarii de asigurare sunt despagubiti, in prima instanta, pentru pagubele suferite, in baza contractului de asigurare incheiat si a primelor de asigurare achitate. De abia apoi se poate produce un act de subrogare, daca evenimentul asigurat s-a ivit cu concursul sau prin fapta ilicita a unui tert.Cap.IV.Excluderi generale

Nu sunt cuprinse n asigurare i nu se acord despgubiri pentru:

a) pagubele produse vehiculului de:

rzboi (declarat sau nu), invazie sau aciunea unui duman extern, rzboi civil, revoluie, rebeliune, insurecie,dictatur militar, conspiraie, greve, tulburri civile, terorism; confiscare, expropriere, naionalizare, rechiziionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice; explozie atomic, radiaii sau infestri radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile; poluare sau contaminare de orice natur i din orice cauz.

b) pagubele produse vehiculului, n cazurile n care:

evenimentul a fost produs cu intenie de ctre asigurat, beneficiar, contractant sau orice alt persoan asimilat acestora; vehiculul nu avea certificat de nmatriculare valabil i / sau alt autorizaie de circulaie valabil, iar riscul asigurat s-a produs n timp ce acesta circula; n momentul producerii evenimentului, vehiculul era condus de o persoan fr drept de conducere pentru categoria respectiv de vehicule; evenimentul a fost produs n timpul conducerii vehiculului sub influena buturilor alcoolice, a substanelor halucinogene sau a medicamentelor ce nu sunt compatibile cu permisiunea de a conduce, n timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziiile legale privind circulaia pe drumurile publice ca infraciuni, chiar dac aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau n timpul comiterii altor infraciuni; evenimentul a fost produs n timpul ct autorul infraciunii svrite cu intenie ncerca s se sustrag de la urmrire; a fost iniiat i se afl n derulare o cercetare penal mpotriva Asiguratului sau a altor persoane acoperite prinasigurare n legtur cu realitatea privind cauzele i mprejurrile producerii daunei. Prevederile de la lit. b) de mai sus nu se aplic dac la momentul producerii pagubelor vehiculul asigurat era furat.

Cap.V.Limite teritoriale

In limitele teritoriale de acoperire ale contractului de asigurarea RCA se garanteaza, in baza aceleasi prime de asigurare, acoperirea prejudiciilor in conformitate cu legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul, la limita superioara de despagubire dintre legislatia statului respectiv si limitele prevazute in contractul de asigurare RCA.Cap.VI. Studiu comparativ privind avantajele asig Casco la SC OMNIASIG S.A. si SC Allianz iriac Asigurri S.ASC OMNIASIG S.A

Avantaje si beneficii acoperire completa, dar care permite ajustarea in functie de necesitatea de protectie

8 variante extinse de acoperire

teritorialitate extinsa, indiferent de existenta unei polite RCA incheiata cu OMNIASIG VIG

poti primi si asigurarea de accidente a pasagerilor, totul intr-o singura polita de asigurare

15 zile perioada de gratie pentru plata ratei scadente, asigurarea ramanand in vigoare

cheltuielile de transport catre atelierul de reparatii sau locul tau de parcare

inlocuirea setului de chei / dispozitive de pornire / telecomenzi si / sau a sistemului de inchidere (butuci yale si dupa caz buson rezervor si / sau contact pornire) ca urmare a pierderii sau furtului

Asistenta rutiera inclusaSC Allianz iriac Asigurri S.A

Daca ai ales asigurarea CASCO DIRECT vei fi despagubit pentru pagube produse vehiculului de urmatoarele riscuri: actiuni mecanice cum ar fi: coliziune, ciocnire, lovire, rasturnare, zgariere, caderea vehiculului, caderea unor corpuri pe vehicul;

fenomene naturale: inundatie, furtuna, uragan, cutremur, prabusire sau alunecare de teren, ploaie torentiala, grindina, trasnet, greutatea stratului de zapada sau gheata, avalansa de zapada, actiunea mecanica a apelor sau a obiectelor purtate de ape; incendiu, explozie;

vandalism;

furt total;

furt partial;

tentativa de furt asupra vehiculului sau a componentelor acestuia. Pe langa asigurarea vehiculului, daca doresti, pentru o prima suplimentara poti beneficia si de: Asigurarea de accidente a persoanelor aflate in vehicul la momentul producerii riscului asigurat;

Servicii de asistenta rutiera. Beneficiezi gratuit de:

extinderea teritoriala a politei CASCO si in afara Romaniei, in conditiile in care ai incheiata si polita RCA la Allianz-Tiriac Asigurari;

asigurarea de deces din boala, in cazul in care ai optat pentru incheierea asigurarii de accidente persoane.ConcluziiAvantajele asigurrii auto CASCO sunt evidente i se rezum pe termen lung la economie de bani, timp i sntate. Este tipul de asigurare pe care muli asigurtori l practic la un standard de calitate ridicat. Ceea ce se cere de la Dumneavoastr este s citii cu atenie contractul de asigurare ca s evitai golurile de protecie viitoare. Asistena de expertiz independent oferit de societile de brokeraj (cu titlu gratuit) va da un plus de valoare contractului Dumneavoastr de asigurare.Bibliografie1. Bistriceanu, Gh., Bercea, Fl., Macovei, E., I., Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari, Ed. Karat, Bucuresti, 1997.

2.Cistelecan, L., Cistelecan, R., Asigurari comerciale, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg-Mures, 1997,

pag. 207-229;

3.Ciurel, V., Asigurari si Reasigurari: Abordari Teoretice si Practici Internationale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, pag. 359-412;

4.Constantinescu, D., Ag. si colaboratori, Asigurari si Reasigurari - Culegere de probleme si studii de caz, Colectia Nationala, Vol. 21, Ed. Semne, Bucuresti, 1999, pag. 84-107;

5. Negoita, I., Asigurari si Reasigurari in Economie, Ed. Polsib, Sibiu, 1998, pag. 149-199 si 281-354;

6.Negoita, I., Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Ed. Etape, Sibiu, 2001, pag. 283-399;

7.Vacarel, Il., Bercea, Fl., Asigurari si Reasigurari, Ed. Marketer Expert, Bucuresti,

Manual asigurari cl XI ed. .....

Asigurari si reasigurari in Romania , Ghe.Bistriceanu, Ed.Universitara Bucuresti,2006

Transporturi si asigurari,Editura Metropol, Bucuresti, 1994,C.Alexa,V.Ciurel

Dictionar de asigurari,Editura Stiintifica , Bucuresti, 2000,Ghe.Bistriceanu

Asigurari si reasigurari,, Ed.Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2000,Dobrin Marinica

Asigurari si reasigurari,, Editia a II-a Editura Expert, Bucuresti,1999 ,I .Vacarel

Legea nr.19/2000 privind constituirea , organizarea si functionarea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor

Lege privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor ,nr.32/10.04.2000

Colectia revistei ,,Finante, Asigurari, Banci`` anii 2000-2011

2