'

. *el

..._COLUMNA LUI TRAIAN :r bMÔv- " M A I IT 1876 .

' ,

ab jcfjoiLINGUISTICA.'--LITERATURA P0P0RA:10. 4

'"foj oiawluJni Idginko

. 'BM ifyi,t-,gob

1:;111(.1

0 PAGINA DIN ISTORIA TIPARULUI LAiIROMANf.;i4nrig

SECOLUL XVI. - 2,1;11 4111(

q se- 11389dob0..0.

. .0fIIJi0I Ji .11.11goig ,

4sinims nis H I ,

Istoria artel lui Guttemberg la Romanif din kilitinteniaLim ciitsulOseco-ng.mi talOrtgriib f, .6161lulul XVI se imparte in trel pericide. dra

. Cel d'intaiil este elucidat deja, papa la un pigitYikagOettiffettliiiit,r,OMDB Im ,olos.G)

A. Odobescu.Y sb 91?.9 ,9.ith8Cinip

Din incunabulele acestel epoce primitiveapWpAgemaRtigbd9rhq40-bele in limba slayica : git ;Thhodo-i.gfa OHO&

1-o: 0 liturgia, publicata In 1507 din ordinea luirrikiikileatrodtq nii-cul exemplar este al manastiril Bistrita . , : , -

fJ3fifMti WWI 1110V '

2-o. Erangeliarul, tiparit in 1512 subNeo.oe,Basatani- An exei larIII :1;1 1180.1(1f1/1

Aluminat pe pergamena se alla in Museul din 13ueuresa,-,iar cele or.dmare!v3f;11X:1 Ei 1;041113'g 1.05910. Ilqub 1,1411

pe la mal multe 4ibliotece din Rusia. Serbia, Boemia kte.-BB An InuM0 .9iimip,-n,t,r tilmiff.Ambele aceste productiuni primordiale ale tiparaltil munten'in zu a-

ii1Jmi.e1' ..1ingrijirga

410 ,0.15,awito 1W01901; lUDceIeaI litere, pe acelat4 hartia, sub acelniaaxester. : innmac

ily 6-7e Illy. itafiCtimi 71..) IV) Blumpreut Macaria,.' nu 35940,trib nogPeriodul al treilea, mal putin-maosgt*Ls'aiwtramtatdjefligtvmpnea

prin doa monumente, In a0eptareo4 et $ise aa4e.90k5t4t4t-altf* L1110b0 ni

El presinta unele particularitattIorlAitebilID:160WME011443MAIng. Faimósa psaltire a diacomiluineproai-zom4elipfiafitilmligaltpithn/D-

4soito Ò b9C110 7 9 148(1) Revista Romeinci, t:1, p. 815-814:580f11111041 TeloT

*

ISTORIA. -

Maw.»

§i

.1.0 nib

_

j,ninnoi

.

nJj

Â.IN

.

.)

«i

www.dacoromanica.ro

494 HASDEvend o data cronologica. terta, er nu ipotetica, cea d'Intairi carte esitadin tipar in limba romana.

Desi reposatil &Wiesen, Heliade i Asaki, canonicul Cipar i altit, attvorbit de-mult, In tréc.t sa dupa aujite, despre acest tesaur al filologielrounine, totusi primul exemplar studiat de aprópe i descris cu d'a-marun-tul este cel descoperit in 1862 de d. Odobescu la manastirea Bistrita,Thnexemplar In care,',din norocire , lipsesc nunlaT titlul i pe ici-colea vr'odoa-trel file. .

Ping, atund nu se sciea nicT macar anal editiunil, uniT facknd'o din1560, aitil din 1562, pe cand In realitate cartea este cu mult mal apro-piata, anume din 7085 dela zidirei lumiT, ceia-ce se traduce in era cresting,prin 1577.

A maT remas insa un punct obscur : locul publicatiunil.D. Odobescu.se pronunta in forma pentru Brasov, dar in fond combate

propria sa asertiune.Iata chiar'euvintele eminentulul nostril archeolog :

cChestia de a sci uncle a fost tiparita acea carte, in care figurég pentru Maki,0511 limba romtnésca imprimatt, last putina indoélt, d vreme ce cunóscem,ceditorul el a trait la Brapv, i mai ales ct, vedem trel ani in urm tiptrindu-setacolo, cu aceleatfi caractere, o aití cane romtnésct. Un punct care de§téptt maicmultt curiositate, este de a. vedé, cii intr'acéstt carte dela 1577, la mai multeccapete de Psalmi, inttlnim literele capitale ornamentate, pe earl le-am vNut fi-<Turbid in cIrtile slavonesci, tiptrite la 1507 §i 1512 sub Mihnea i Négoe-vod'd

Téra Romlnéset...». .

Yom rectilica aci, mal 'nainte de bite, o mica scaPare din vedere..Cartea impresa la Brasov in 1580 e cunoscuta autorului nostril nu,

MaT dupa, descriptiunea si extractele canoniculuT Cipar, care n'a publicat 'L

nicairl un pentru ca sa se petit judeca daca ea este tiParitti,«ea aceleasT caractere» ca si psaltirea lul Coresi, 'Meat 201 credern macurind ea d. Odobescu a vrut sit icâ alt-ceva; si anume ca ambele o-pere ,se datorese aceluiasi, Coresi, er nu : cu acekqi caractere. *

Lasand Insa la o parte acésta eróre-póte tipografica - eta' care este' in esenta ideia. d-lul Odobescu in favórea BrasovuluT niilitízii acea Im-

pregiurare cii diaconul Coresi a tiparit acolo o alta carte en' tref anT malin urma, dar nu maT putin, tot-o-data, uncle litere initialeferte caraCteri-

'stice vorbesc in favórea 'fuel Rominescl.

«in

fac-simile,

:

cä

www.dacoromanica.ro

TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 195

Brapvul sail Téra Romanéseit aci este cestiunea.Museul national din Praga poseda biblioteca postuma a luf Iosif Paul

§afarik, eel mal celebru slavist din secolul nostril.Visitand'o in intervalul scurtei mele petrecerl de alta data in capi-

tala Boemiel , am fost isbit de a citi in catalog intre altele : PsalteriumCoressi in Valachia 1577.

Prima mirare, mat cu sém in fata indicatiunif mini, a fost natu-ralmente de a crede, ca este un exemplar din editiunea psaltirif romanea lui Coresi.

Cat de mare mi-a fost insa mirarea, cand amabilul custode al muzeulul,41. Vrtatko, mi-a' aratat musT cartea numal in limba slavona, avend peprima pagina un frontispicin de arabescurf intocmai ca in evangeliarullui Négoe Basarab tiparit la 1512 in .Téra Romanésca , iar peste tot172 file, dintre earl cea crt titlul lipsesee, ér pe ultima se atilt urmató-rea pretiósa post-fata, reprodusa aci in transcriptiune :

«Isvoleniem' ota i pospé§eniem' sina i s've§eniem sviatago duha, is' paveleniem«gospodara, io alexandru voevod. i sin ego, io mihné voevod. i préosv4tenago mi-Atropolita; serafim'. az' grépri diakon' koresi, napisah' sie svétie knigi, glagolemii.«psaltif v' nihje prilojihom, sinaxari obhojdenie létnoe. tropari i kondaki své-

takojde postnii sinaxar' prilojihom, i ciasoslovet', iméi no§tnié i dnevnids'pisase ot bitia. v Mt° 7085.»

Adeca :

«Cu bine-voirea Tatglifi i ea ajatoral ,FiluluI i cur slyarirea SântuluI Spiritcu porunca dommilui Ión A1exandru-vod si a fiuldi set Ión Mihnea-vodlpré-Antitului mitropolit Serafim, eli *Mosul diacon Coresi am scris aceste

-«sânte dry numite psaltire, eater cari am adaus sinaxariI preste an, tropariT«condacii sIntilor, de asemenea shiaxarul de post am adaus, i ciaslovul cu oficiul4( de nópte 0 de qi. Acésta s'a scris delal'acere in anal 7085.»

Apes manner< in josul paging, in marimea unlit icosar, o cununa de snopf

in'mijlocul caria e visa Stein Terel Romanesci : vulturul cu crucea.Tiparul este identic cu caracterele psaltiril romane.Ao, dara, nu peste' trel , ci chiar in acela§1 an in care s'a publicat

psaltirea cea romana, diaconul Coresi a tiparit in aceiag tipografia o alta*mat slavonesce;. in privinta calif nu %cape eel mat mic &bin ea ea a..aparyt in Muntenia, ór nu in Brapv.

Trebue 6re sa maT formuhim conclusiunea

.

'

tiim%

legatt,

?

'

'

'

'

v'

- ',,

«slujbi. sie

Ǥidg

st

t

www.dacoromanica.ro

196 H S

Tot ce se 'Hite (lice, este cit d. Odobescu , constatand originea netran-.silvana A unor litere din editiunea romana a psaltiril, Meuse deja celd'Intaiii pas spre descoperirea adev6ru1ul...

Prin urmare, al treilea period din istoria tiparulut la Muntent in seco-: lul XVI se caracterisil prin doa lucratt mat cunoscute :

. 1-o. 0 psaltire nmnai slavonesce, publicata in 1577 sub auspicielelul Alexandru-voda, unicul exemplar fiind In Museul National dela Praga;

' 2-o. 0 alta psaltire, romanesce si slavonesce tot-o-data, din acelastan 1577, insa dinteo initiativa neoficiala : un exemplar In .Bibliotecadin Bucuresd, un altul- se 4ice- in acea Imperiala dela Viena , un altreilea - 6rast se (lice - va fi fost la reposatul Georgia Saulescu din

Ambele aceste cartl, pe langa o MAO, mal grósit si nesce litere matmict, mat negrijite, mat diforme decal in primul period, se datoresc ulnasingur aginte : diaconal Coresi.

Safarik crede, ca tot in Muntenia s'a mat tiparit atunct:1. Un cTriodion de post), slavonesce, in-folio, fall an, asembandu.-

se In unele caractere cu cele doit psaltirt de mat sus;2. Un evangeliar de asernenea slavon, tiparit de CoreSi in-folio la 157%

fad, aratarea loculut.1In privinta acestor dolt tipariture, ei unul nu cute() de o cam data a

m6 pronunta.' Ast-fel, periodul intaitt, imbratisand Inceputul secolulur XVI, se p6te

numi (macarian); cel de al treilea, de pe la fine, este In WA puterea.cu-vintulut (coresiau».

Vom constata (Lenin, Intre aceste dog, extremitatt, existinta Inuit interme-dig, col mat putin cunoscut dintre -Vote, cel mat avut in suvenirl si carele,

altele, ne mat presinta avantagiul de a indica nu nurnal tetra, cichiar localitatea unde tipi1aü pe atunct strabunit npstri..

, II

Marele afarik, inteo disertatiune despre tipografiele slavice in sudulEurope, 4ice :

<In Téra-Romitnésca, cu aratarea directa a orasulut Targoviste, s'a

Nsafarik., Geschichte des serbischen Schriftthums, Prag, 1865' ,' In 8, p. 279780,281, 286.

Ia§I.

pi langa

www.dacoromanica.ro

TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 197

<publicat, cu cheltuéla logofittulur Demetrill, nepotul lui Bodijar, i cu<,ajutorul ucenicilor set Oprea i Petru, in lilele lut Ión Mircea-voL,«Faptele apostolilor, in anul 1547, in-4, 258 for. Pare-mi-se ca tot a-<tuna i tot acolo s'a mar tiparit un extract din Octoich, .in-folio, 102 for,<din care eg am vOut numal un singur exemplar necomplet, cu nisce ca-

. <ractere uricióse.)Apor celebrul slavist mar adauga, ca nu cunósce, dar a .amlit vorbin-

.

du-se <despre un 45re-care Molitvenic in-4, publicat, fr argtarea locli-datil, sub domnul muntenesc Petru-vodg, .1 ,

D.. maror Papasoglu a afiat 0 a vindut d-lui Odobescu o fóta, din aced&ultima carte, atat de rarg.

Pe vinieta paginer din fata se citesce fórte clar 7' hrista boga blagovérnii<bogom' hranimii samodrjarni zemli ugrovlahiiskie io petrou roevodO.

Adeca : ,

<In Domnul Crist bine-credincrosul de Duinneyti Alitul autocrat alTeref-Romitnesd, I6n Petru-voda, .

tipariturelor. In mijlocul vinieter este semnul obicinuit al muntene dinsecolul XVI : vulturul .cu crucea in cioc.

S. ne oprim act un moment asupra acester pretióse carticele.C.estiunea prehminarg. este : la care anume Petra-rodit se referesce in-

' scriptiunea, dintre eel trel sag patru7afarik .4ice : <la cel dintre 1534-1536'.

D. Odobescu se exprima intr'un mod mar rag : <fie acest Petru-voe-<rod eel nuinit Paisie sati Radu Calugarul (1534-41), fie al MI fiia4(1554-57), sari fie. 0 Petru II Schropul, nepotul luT, Mihnea-vodg.-<(1560-67)).2

Petru-voda din Argg §i Paisie-Radu Calugitrul ag fost nu nu-, -

mar dol domni diferiti, dar Inca rivali de mórte; al doilea, acel Petru-roda,n'a domnit dela 1.534 pang la 1541, ci numal pang la 1536, egad l'aalungat din tAra, antagonistul seü, precum se véde dintr'o epistolg ce scri-'sese atuncl el insu§r la nepotul seti de frate, celebrul primat al Ungarier

. Nicolae Roinanul .(01ah);3 in fine al -treilea,. Petra.icti eel Bun dintre1554-1557 n'a fost fiiul lul Petru-vodg din Arge§, i tocmal al dui-

(L)Czteaia Moskovskago Obsczestva istorii, 1846, nr. 3,' sect. 3, p. 23.(') Revista Romeinei, t. 1, p. 820. .(3) incei. sub 1536.

:

D'intlig,

www.dacoromanica.ro

198 HASDEll

1113,11111111 sett Paisie-Radu CAlugArul, dupit cain mArturisesce singur in do-

cumentele sale' i dupA cum atestit bite cele-l'alte acte contimpurane.2SimplificAndu-se astfel cestiunea, sit ne intrebAin acuma : earn% din-

tre acestf treT domuf omonimi se datoresce interesantul ,gMolitvenic» al lui§afarik §i al d-luf maior Papasoglu ?

Luf Petra din Arge0Ltd Petrapu cel Bun?LuI Petra cel Schiop?In fine, nu cum-va va fi apartinend tocmal unul al patrulea, Petru-vodit

Cercel, pe care l'a nitat, din intAmplare, enumeratiunea d-luf Odobescn ?In privinta luI Petra din Arm, respunsul nostril este negativ, cu tótA

ponderósa autoritate a afirmatiunif luI §afarik.In adev6r, in scurta'T de dol ant, intr'o luptit necontenitA cu

de invasiune ale cAlugAruluf Paisi, incitt insug nepotul sea Nicolae Ro-inanul 4ice : gnu se a§eslase Inca bine, ti iatit cit a ti fost dat afarA2,, -

orl-ce preocupathine tipograficA din partea tronuluI este inacceptabilh.N'ar fi tire ciudat de a atribui buchinurl intregi until principe, care nu

avusese timp de a lasa posteritAtii un singur crisov, i al chin mimemid cit se mentionéza in vechile cronice ale -Orel ?3

Petrapu cel Bun a domnit, de asemenea, pré putin, numal vr'o treTani, petreand mere in Wien pe cAmpiele Ungariel pentru a ajuta .a-colo reginel maghiare Isabela contra Austriaculul Ferdinand : probabili-tatea de a i se acorda meritul activitAtit tipografice in Muntenia este darnu mal putin slabA.

Despre Petra Cercel, fiul luf Petrapu §i fratele lui Mihail cel Yitéz,,nu póte fi Biel verba : el a domnit numaT vr'o dot anl, intro 1583-1585,indatA dupit aparitiunea celor doit psAltiri coresiane ; prin urmare, chiarpresupunendu-se cA, s'ar fi apucat de publicarea cartilor, tot incA este in-vederat cit ar fi intrebuintat aniline caracterele lui Coresi, pe rand tipa-ini <Molitveniculuf este mal vechill i cu total diferit.4

Situatiunea limpqindu-se, remAne darn numaT Petra cel Salop.

6 Venelin, Gramaty, p. 167, 169.(2) Ketone, ap. Engel, t. 1, p. 220. - Monum. Hungariae historica, script., t, 4, p. 207.

- Archiva istoricá, t. 1, part. 1, p. 64.(8) Tnnusil, trad Sion, p. 136.(4) Acestul principe Ii apartine inscriptiunea dela monast'rea Mislea deSpre ePetru-Tod5.,

§i. fiiul sell Marcu», iar nu lui Para din Argel, proem se credea in genera din causa unulvela reil descifrat.

.

.

-

:"

.

, r fl '

rIt

otirile

www.dacoromanica.ro

. TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 199-

Totul militzt in favóreal.D'intait, el a domnit nu dol sag treT, ci Opte anT, Intre 1560-1567.Al doilea, el este fiul i succesorul immediat al acelul Mircea-voda, sub

care Safarik .arata mal sus ca s'a suss In Targoviste un extract din OC-toich i un Apostol, cu nisce litere nu frum6se ca acelea din epoca lulNégoe-voda, ci uricióse, precum slut 0 ale (Molitvenicului» in cestiuue.

Al treilea, domnirea lul a fost destul de linistita, mal ales dela 1562pima la 1566, din causa pitch ce se stabilise tocmal atuncl intre lingo,-ria i P6rta Otomana.l.

Astfel Petri]. cel &Mop este singurul patron probabil al ,(Molitvé-niculiii, de pe care redactiunea (RevisteI Romano a avut fericita ideade a da la lumina un fac-simile.

Pima a merge inainte, sintem datorI a mal observa ce-va.D. Odobescu crede, ca literele (MolitveniculuI, slut identice cu ale

tipariturelor sluice din Venetia, datorite familiel Vucovicl : BojiidaruhilfiuluI sen Vincentiti.NoI avem d'inaintea ochilor nostri un model fórte elocinte : misalul

tiparit sub auspicielejui Vucovicl-tata in 1519; el bine, desi caracterelese .asemana, totu§l deosebirile slut nu mat putin evidintl : ornamentatiu-nea e diferita, literele sint mal marl i. mal fine.2

Ap dark resumandu-ne, intro periodul cmacarian» i tare cel Ico-resian» din istoria artel tipografice in Téra Roman6sca, exista la mij-loc, intre snit 1540-1570, un period pe care '1 putem caracterisadeo cam data, pina la desvoltarile ulteridre ce ne va procura Mal la vale

descoperirea until non monument , prin nisce litere uricióse , cu mult malmidi decat in cartile lui Macarig i chiar in cele dog, psaltirl ale lul Coresi.

Numele eel mal potrivit, ce s'ar puté acorda acestul period, ni se parea fi gmirCian».

Productiunile luI slut :1. Un Apostol», tiparit in Targoviste in 1547 din ordinea lui Mir-

cea-yoda;

2. Un extract din cOctoich», cam in aceleall conditiunl;3. Un ,KMolitvenic», publicat intro 1560-67 sub auspiciele lul Pe-

trti fiul lul Mircea-voda;

(') Engel, Sineal, etc.(2) Ve0 un'fae-simile in : Reestr slavianskih 1nig Nriaeva, Moseva, 1833, p. 3.

.

,

"

'

! .

11 II /

5i.

www.dacoromanica.ro

200 HASDE

4. Un .cCiaslov» , din care d. Odobescu a gasit la inanastirea Bis-trita mime nisce fragmente isolate , cu acelea-§I litere ca si Morn-

venicul,;a. In fine... in fine o carte, cea -maT remarcablia dintre bite, despre

care ne vine randul de a vorbi.

Multumita amabilitatil dial Dr. Barbu Constantinescu, ni s'a intam*plat a descoperi in biblioteca seminarulul din Bucuresci, incredintata di-rectinnil d-sale, un in-folio, fait inceput, fard, sfarsit, Otat, descusut,rapt, dar pe care totV nol nu ne sfiim a'l mimi un tesaur de tipo-xi-lografia

Ca text,. cartea n'are nicl o valóre subiectiva sa obiectiva pentru lite-ratura nóstrit national, nefiind scrisa romanesce saü eel putin de Ultralin autor roman.

Este pur i simplu un Pentecostar, adica ritUalul liturgic pentru celechid decade dela Pasce ping, la Rusalie, inteo 1iml slavo-eclesiasticamaT apropiatit de dialectal serbesc cleat de cel rusesc, precum se observadela prima vedere din accente, buna órit in cuvintele : cvoda , tvoriti ,

kolleno, tiina, zemlla, rece, etc., uncle Muscalul apésa pe ri, e, na,lia, ce, pe and Serbul din contra prefera pe vo, tvo, ko, ti, zem, .re...1

Astfel. Vita importanta acestel carp se marginesce pentru noi in ele-mentul sett exterior, Wand ca filologia gavial propria (Jisit sit '1 apro-fundeze din cele-alte puncturl de vedere.

De'ntaiil legatura.Ea este destul de interesanta, desi nu tree& peste inceputul secolulut

XVIII.Din diferitele adnotatiuni manuscrise, ce se citesc pe hartia cu care

e incleiat lemnul pe din intru, pe and pe din afara este mnvtht, dupacu o piele de culóre inchisa, atentiunea mistra a fost atrasa de

cea urmatóre :«Sit scie ca acest penticostar este a sfintel bisericl in Furduescl, care

«l'am cump6rat ed popa Mihait cu bani gata talerl treT, banT al Dum. Ba-

(') Vep Dobrownki, Instit. linguae slapiecie, p. 56,

-

obiceid,

,

'

,

.

, *

,

.z '

roniAnA.

Ill

www.dacoromanica.ro

TIPARUL LA ROMANY IN SECOLUL XVI

BMW-

Dual

«nuluf Nano lade, i Fain cump6rat dela un pop Gheorghe, la luna lui«aprile 4ece ile lét 7250 (1742).:,

Trel taleri pentru un pentecostar pe la 1742.Satul Furduescil este in districtul Argos, plasa Ggli§escilor, formAnd

o singurg coin unit. cu satele Mesa, Ralet i Tigveni.Cumcg cartea se afia acolo ci.i Inuit inainte de a trece dela popa

Gheorghe atilt popa Mihaiti, i chiar inainte de a fi fost legato, precumvom vedé maT jos, probézit urmgtórea subscriere marginalg pe una dinpaginele sale :

(Pop P6rvul ot Furduesci hit 7178 (1670).Aa darg, exemplarul de fata merit( cu tot dreptul de a fi numit «cel

dela Furduesci).0 cercetare ma! de aprópe ni-a permis a precisa data legaturel.Examinánd hArtia cu care e incleiat lemnul, am dat peste uringtorul

curios fragment dintr'un decret donmesc tiOrit :

...MACTi10 Emit°, lw 11.1EpRAHA

...rmom 610 FlOBEAEHiE rmianiu Car

...WT mkt' ArSASi...ASH KACA 111H ggliaTEAE YE C...

...Apa, AE rzATz Ks +Au MN-40MHiEH MtkAE, APApA..

...AAAATE CZ AHEA DANE .TCA HSMA...

...penes ASH wit BO() (PH .}k KACA AS...

...ATEAE ASH SHin KA purr,

11EHTp8 KA

...CAHTA CA81,111AE AOM1114H M'kAE TS...

...A MAHHHAI Aop tepee (PiE111TE

...TE swift cKpiE MAH CSCA 11111 KA MAIL..

...ATA, f1HHTpE 11HKATSpH KRZHARZ I? Hp...

...acoeuna KApf Ile HA AK* KAprk...

...ASH CZ alien ROE 611pHIPIT11.) CAA...

MtAE El CAM PE'l l'ABMH : -

(L. S.) 1W "HAWN flwE1304. MCLIA.

Pecetea, ca i subscrierea domnéscg, stilt cu cernélg resat.Iata cea de'ntgitt mina in RomAnia de o scutélg de bir tipgritg!Unic in felul sea, acest fragment ar trebui depus la Museg.§erban-vodg,' Cantacuzino, cgrui i se datoresce, Intocmal cu acelea-g

-

:

.

. .

-

....HADA

...ATZIIIICZS,

Hzp8*...

,

. 4

, -

r.

. -

GoEsoA...

.lks...

anima-

warn-

.

'

es

...M1,141'

www.dacoromanica.ro

202, HASDEU

litere ca si in decretul de mal sus, Biblia din 1688. a domnit intre1679-1689. ,

Prin urmare, legatura Pentecostaruhg nostril, operata cu ajutorul de-cretulul acestul principe. este naturalmente posterióra anulig 1679, ,daranterióra anulul 1742 din insc.riptiunea luI Mihaig.

Cartea nu este paginatil, insa la fie-care opt foi se aft indicat num6rulCdlei; ca i cand ar fi un octav.

Pe acístit basil, se cunOsce, ca la inceput lipsesc 66 foT ; in fiintil sint244; cate nu ajung la fine, mi se scie; in ori-ce cas, CU totul era peste310 foT, adeca peste 620 pagine.

Este cea mat voluminósa productiune a téscurilor muntene din secolulXVI.

, Pe la 1700, plus-minus, cand cartea a fost legata pentru ultima isa -

de cittra unul din eel doT preutl din satul Furduiesci, popa Pkvul saüpopa Mihau. paginele actualmente in lipsit nu mai existaft; precum sevede din spatele eel ingust al legaturel.

Caracterele cele ordinare ale PeutecostaruluT, adeca abstractiune fit-

cnd de titularele monogramatisate ale .capitolelor, cad in genere nu sepré gasesc in doa cartl tot de un fel, fiind turnate sat sapate mal tot-d'a-una ad-hoc; caracterele cele ordinare, maT repet Inca o data , sint.identice cu ale. <Molitveniculul, luT Petru cel Schlop dintre 1560-67.

Pentecostarul insg, este ce-va mat vechiti, necunoscAndlitera dupla com-pusa din Nt aruncat d'asupra luT A. de exemphi In cuvintul <rojdstvo»,.ceIa-ce ne intampina in <Molitvenic) de doa orT pe o singurg paginL

Altmintrea, nu munaT caiacterele slut aceleasT, ci chiar alternatiunea lorcu cernela négra si rosig, punkidu-se cu cenobar titlurile si fie-care ceade'ntaig litera dupg, punct.

Ne e peste putinta de a conduce confrunta.tiunea maI departe , totce a remas din <Molitvenic,, cel putin ping, astg4, consistand 'bite() u-nica fó* descoperitit de d. major Papasoglu.

Constatand anterioritatea Pentecostarulul, noT ne credem In drept dea'l atribui anume domniriT bill Mircea-voda, patromil Apostolulub si al<Octoichulub despre car! vorbesce §afarik, adeca de a'l referi catra a-nul 1550, ce-va maT mult sag ce-va mat putin.

Insa partea cea mal remarcabilg, a acestel cktl consist nu In caracte- I

rele cele ordinare, fórte neregulate, fórte grosolane, cunoscute deja 6re-,

www.dacoromanica.ro

TIPA ROL LA ROMANI IN SECOLUL XVI 203

-cum prin fac-simile publicat de d. Odobescu de pe (Molitvenicu, luiPetra cel Schiop, dar in initiale viniete i mai ales ic6ne.

Initialele - se 'ntelege c e vorbit numal de cele figurate, iar nu deliterele capitale ordinare - ne-ar puté oferi, in cartile muntene din se-cold XVI, materia unlit studin f6rte interesant.

Ele ar merita in orl-ce cas de a fi reproduse In fac-simile, formand laun loc un fel de album alfabetic, precum s'a fault atatea §i atatea pen-.tru incunabulele tiparului din Occidinte. ,

D. Odobescu, vorbind despre psaltirea diaconuhit Coresi, s'a incercatle clasifica in unnitorul mod :

cUn punct, care de§tépta mai mult curiositatea, este de a ye& ea inteacésta.«carte de la 1577, la mai multe capete de PsalinI, intilnim literele capitale orna-«mentate, pe cad le-am v4ut in cartile slavonesci tiparite, la 1507 i 1512, sub«Milinea i Négoe-vodil. Initialele B i P , formate prin impletirea unor linii albe«pe fund negru, apar tiparite pe icI i pe colea in acest volum pare-ca ar fi rama§ite«cam invechite i stricate ale frum6sei tipografie, ce se aduse din Venetia in Téra<cRomancisca la inceputul ace1uia§1 secol. cat despre cele-l'alte caractere, ele grit«de o forma mai grósa, mai nemladiita, i denotez o proveninta germana, cad se«scie cum-ca téra , care inventase imprimeria , a limas mult timp straina la pro-«gresele, ce folosit6rea arta ca§tigase In cele-l'alte pary ale Europei».1

Dlintaifl.vom defini (MO putinta ambele varietatI de ma Sus.' Initialele cele proprie periodului macarian, pe earl d. Odobescu le ca-

racterisa prin <EMI albe pe fund negrv, -se pot descri mal plastic a§a :o trestia ghimp6sa sail mat bine un 'emu cioturos, impletit astfel Incanu numal forméza scheletul literel, dar imple prin suciturele sale lacuneledintre margint, buna-6ra golul semi-cercurilor din fi sati p, treunghialdin etc.; total executat intr'un mod fórte ingenios i. ea multa gratia,iar caracteral intreg parénd alb din causa conturnulul i a micelor inter-valuri dintre indoiturile lemnuluf , earl sint in genere negre sail eke odata . ,

0 idea destul de completa despre conflguratiunea acestor frum6se ini-tiale se póte face cut ajutorul literel fl facsimilate in Revista

Revista Românii, t. 2, p. 113.(') T. 1, p. 816.

Iv

a

BCmânei.2

ro0e.

si

www.dacoromanica.ro

204 . .HASDE I

' "."

Originea lor sit fie ea ire din Venetia, dupn cum presupune d. Odobescu?

indoese , gasindu-le intocinal astfel , inainte de tipariturele luiMihnea t;i a hiT Négoe , In cele don, evangeliare manuscrise, executate inMoldova din ordinea lui Stefan cel Mare In 1492 i 1502, afiatóreasta-41 : cel d'intain la Biblioteca Regia dela Munic1, cel-alt la aceaImperiala dela Viena2, de uncle, intr'o calatoria intreprinsa ad-hoe, ml-am prOcurat fotografiele colorate cele maT exacte In milrime naturaladupa t6te paginele Ruminate , pe cari le-am cedat apol Museului . din

BucurescT.

Prin urmare, chiar presupunêndu-se ca aceste litere s'ar fi turnat satsapat in Venetia pentru trebninta tiparulut roman , tot 'Inca r6mane con-statat ca desemnul primitiv era mat romnnesc, luat de prin manuscrisele.muntene i moldovene din secolul precedinte.

Atka despre 'capitalele figurate din periodul macarian.Initialele cele-l'alte, niai moderne i cu totul straine tipariturelor luT

Milmea i Nigoe , se forméza dintr'un patrat cu o bordura impregiur,av8nd In Intru Ingo litera, executata cu liniele cele ordinare ale slovelorcirilice, dar incuugiurat i Intortochiata prin erpuirea until lemn ea no-dun sag a unel trestie cu spini i chiar cu floricele : bordura, literaproprin is i lemnul sa trestia sînt albe, restul este negru san rop,Tar aspectul general pare uricios, find pri-incarcat. *

Aci noi iarag nu ne Impacam pe deplin cu opiniunea d-lui Odobescucum-ca aceste initiale ar fi (de o proveninta germana», ele Sint strips in-rudite cu capitalele figurate de maT sus din periodul macarian : acelea-Vlemne san trestie, cu nodurT, cu doturi, cu ghimpl, cu pinI, cu floricele ;maT pe scurt, aceial idea originalit, desnaturata óre-cum prin o pri-marecomplicatiune de elemente.

Vom vedé mal la vale nesce viniete analóge, carT vor servi a confirma§i mM mutt proveninta romanisca>, ir nu .nemtisca-, a acesto'r initiale,pe carT d. Odobescu le-a germanisat , negre0t, numal din causa formelor patrate, intrebuintate de asemenea In Occidinte, de unde chiar inFrancia literele capitale se nninian alta-data : (lettres carries». ,

In Pentecostarul nostru ne Intalnesc ambele varietatI.Din periodul macarian, vedem aci initiala B in don, lour! i intr'un loc H.

(') Cod. slay. Nr. 1.(!) Cod. slay. Nr. 7.

MO

www.dacoromanica.ro

TIPARUL LA ROMÂNI IN SECOLUL XVI. 205

Acesta din urmit este mat ea deosebire remarcabil.Supra-punendu'l geometricesce peste.acetast litera din evangeliarul

Négoe-vodit, not am constatat o identitate absoluta. -

Din periodul posterior, adeca din initialele cele inchise .intr'un pritrat,gitsim pe ict pe colea in Pentecostar : r, G, g, p, A; dar mat cusenia bine executate sint B, T 1K

Conclusiunea este, ca capitalele figurate de prin tipaiiturele muntenedin secolul XVI s'all nascut pe la 1507-1512 din imitatiuhea super-belor manuscrise romane ilustrate mat veal, Tar apot catra anul 1550ele mat modificat prin nesce complicatiunt fall gust, desi in fond ailconservat caracterul primitiv esential de lenme sag de trestie impletite,.ce-va atat de conform cu natura materiaht a Romaine!, acoperite pe atunade pildurile cele mai nestrabatute, de, uncle i pasiunea poetica a 'Ron Inn-lut pentru frurnja verde7.

Sub numele de vinieta not intelegem im poligon, generalmenle un pit-trat cu o has mat lunga decat inaltimea, implut cu felurite arabescurisag chtar figure si ocupand partea de sus, citte odata intréga jumatatesuperióra a pagineT la inceputul unlit noel libru sag capitol.

Acest gen de ornamentatiune ne intampina de asemenea in manuscri-sele sail incunabulele bizantine, serbe, rusesci, orientale i occidentale deprin evul-medig, ping la anul 1500 si mat jos; insa vinietele române di-fell de cele-l'alte prin un ce proprig ,. original , national fitra sem6n pe-

alurr. ,Un exempla ne va explica.Englesul Charles Boner, inainic declarat al nationalitatit aestre, nu se

póte opri totust de a nu admira ea entusiasm, in urmatorul mod, varieta-tea si gustul feluritelor tesitture, esite din malnile cele grosolane ale sit-.tenilor romant : .

«Covórele, lucrate in unele pil.rtl ale Transilvanie de cAta muierile cele mat«de rand , slut atIt de frumóse, Inca ar puté servi drept pedal pentru off--ce

(') Despre originea 'frontlet vertlY, in poesia nóstrit poporantI, Te4I opiniunea mea in Isto-ia eriticd a .Romdnilor, t. 2, p. 70 §i urm., adoptatil apoI de Schnehardt, 'Women und

Terrine, Halle, 1874, in-4, p. 65 -66.

, -

n

s'ad

V

luI

§i

,

www.dacoromanica.ro

206 HASDÉU

«salon din Paris sari din Londra1. Gustul , cu care Orancele aleg i distribuesc«culorile, este admirabil; desemnurile, de0 orientale In fond, slut totti§T absoluta-«mente proprie Romilnilor 2. Combinatdunea vapselelor §i a linielor este de o varie-«tate newrirginitri; inventiunea lor se pare a fi tot atAt de u0SrA pentru trance ea40 executiunea acestor mosaicurT....» 3

Apot 4ice mat departe : .; i .,

<<Romiinit se ocupri, de asemenea, cu impletirea panera§elor din trestie. Detti.. «simple, ele slat tottist drAgAlap. CAte-o datA acésta fabricatiune atat de vulgarA

«capAtl un aer de elegantA numat din causa deosebitulut gust al acestor ómeni, «pentru arabescurt. . . 4.»

De aci ort-cine lesne va intelege 4romitnismul» vinietelor de prin car-tile scrise sat tiparite in terile nóstre sint acum tret saa patru secoll :inventiunea si executiunea arabescurilor celor mat extraordinare, -repe-Mad Inca o data observatiunea calittorulut britanic, este in natura in-thug a Romanulut.

Am spus deja, cit cela-ce not numim vinietit, se compune dintr'un po-ligon ; d'asupral se Inaltit o cruce , tar la cóstelel, ca dot stAlpi sail catin fel de .(suportt» din eraldica., ate o rainurit unit': la rOditeinit cu_citte un unghia dela basa poligonulut ,.una mat naafi i cea-l'altA matscurta, ambele mat mult saa mat putin sucite, alit de cart, cele mai demulte ort, mat figured ate o rOmurea la cele dol unghiurf de sus alevinietet, intr'o linit cam paralelA cu cele-l'alte.

Acésta este o caracteristicit generalt, dela care lust abaterile nu sintrare : une-orl lipsesce crucea , fiind Inlocuitit prin dot aripe sat o altOfigurt; une-orT 'rainurele i rImurelele slut de acela0 initrinie, sat in lo-cul lor vedem abta citte o frunit, ort cbiar,nimica., dupit capriciul sail in-,.spiratiunea artistulut. '

Cele dot viniete, in «Revista Romana», una duPit evange-liarnl lut Thigoe §i cea-l'altO dap molitvenicul lut Petru-vodit, pot servica nesce modelurl in actista privinti1.5

(1) . . . so handsome that they would be prized as an ornament in any London 'or Parisdrawing-room. "

.

(') . . . entirely their own. .

(3) . . . this invention seems' as easy to them as the execution of the mosaic web .

(4) . . . that taste for arabesques, which these people seem to have. . : Tran-sylvania, its products and its people, London, 1865, p. 241-252.

(5) Veçl'1 de asemenea vinieta de pe ovangeliarul hit Bares dela Viona, in Silvestre,iographic universelle.

fac-similate

-

,

».-Ve0

Pa-

-

www.dacoromanica.ro

TIPARUL LA ROMANI IN SECOLUL XVI ' 207'

'In Pentecustarul nostril aflam patru felurT de viniete.- Dolt din ele sint nesce Invederate resturT din periodul macarian, avéndin mijloc sterna Terel Romanescl, dar diferind prin desemn.

Vinieta eu vulturul mare stand 'nitre dol arborT s'a fac-similat dejadupg evangeliarul lnI Negoe-voda In dtevista.Romanit).

Vinieta cu vulturul mic, fr arborT, cu coróna pe cap, ar merita de a-semenea cu atat mal mult de a fi reprodusit , cu cat arabescurile sale slutmal corecte, mal artistice , mal ingenióse , Tar poligonul presinta un pa-trat nu lunguret, ci rectangular.

A.Ite doa viniete se deosebese de cele mat de sus, avônd bite un sin-gur detalig comun, anume o once in culme d'asupra poligonului, Imple- -

tita din linie intenn mod mal-mai uniform si incungiurata de cunoscuta

inscrigiune lo.. XC. NH. KA.Una din ele este remarcabila din puuctul de vedere al impletiril sale

dintr'un lemn clotoros, intocinaT in felul initialelor celor figurate descrisemai sus, adeca inteun gust ronignesc a§a qicônd stereotip : ping, si crtIcea;are doa nodurl, earl lipsesc in cele-l'alte viniete.

'Executiunea desemnuluT este posterióra periodului macarian, find dis-gratiósa in combinare, ca i literele cele capitale incadrate, pe earl noTle-am referit deja, mal mult sag mal putin, cttr jumatatea secoluluT XVI,pe cand ornamentatiunea din timpul luT Négoe-voda se distinge tot-d'a-una,din contra, prin o eleganta extrema.

In fine, mal este o vinieta.,

Acésta se compune dintr'un pgtrat obicInuit, in intrul carulá sInt pa- -

'tin cercan marl, intrelegate ca verigele mliii lant i incrucisate apof prino multime de linie, totul dispus inteun mod f6rte estetic.

La c6ste se inaltil nu patru, ci .numal doa ramie , dintre earl cea dinstanga, cu mult mal man:), incep6nd la ungbitil inferior al patratulul, seradica in sus , se unesce cu unghiul superior si slob6de de acolocrénga, care plecandu-se, ajunge maT ping la erne; doa cordne ducale .

impodobesc acésta ramura.Inyentiunea desenmulul este fórte vecbia, cpntirnpran i anterióra

oMar periodului macarian.Printre sculpturele dela Curtea de Argg ne intimpina arabescuri ana-

16ge,1 Tar o vinieta , nu nuniaT asemanata, :dar putem 4ice identica, se

(') Reissenberger, L'eglise de Curtea d'Argef, Vienne, 1876, p. 19, 22,

:

o

www.dacoromanica.ro

208 H A DE

af16, In Manuscrisul hi Stefan cel Mare dela Munic la .Inceputul evange-liulul luI Joan.

Vom conchide prin observatiunea, calúte aceste ornamentatiunl con-. stitua until din elementele cele mal pretióse pentru istoria,artistica a Ro-

'

De s'ar publica In fac-simile macar vinietele, si tot Inca ce immensviei nu numal pentru pictura istorick, ci &far pentru architectura, caren'ar mal ti silita a scauta modelurl decorative peste no6 t6rI i no6 man,-'av6ndu-le national!, strabune, mat romanesd ...

VI -

In starea, in care gasim noI catea, adeca deja fórte necompletit, lip-o multime de foI la Inceput §i mi se mal scie cate la fine, ea tot

mal conserva, ca prin minune, opt pretióse icóne xilografice, In marimeapaginet intregi, unicele monumente de adsta natura In Romania din se-colul XVI, si anume :

1. Patima MantuitoruluI, fara niel o inscriptiune.2. InmormIntarea, cu inscriptiunea : norpigEtliE xplicToso.

S. Invierea, .cu inscriptiunea : !DIME CE H E XPHcT0B0.

4. Aparitiunea postuma a MantuitoruluI de'naintea Pr6-curateI Fecióre,cu inseriptiunea : xpticroc rifeknip,E

5. Vindecarea celuI paralitic, Cu inscriptiunea : wicroc Hdivkim,pacus..

AE.1,1A CM' Ali vkT. ,

6. Mantuitorul in sinagoga, cu:inscriptiunea : xpacroc 8`1111 1111 CEI'kTkl

Align i0VM IICKOE.

7. Inaltarea, cu inscriptiunea : IfligHECE HiE rocnomo.'

S. Epizoul Samaritenel, en inscriptiunea xrroc 11(lOCHT BOA/fi CDT

MENU CAMApti1lil.111

D'intititt despre artist.Cum-ca el a fost Roman, lar nu Slav, §i niel ca sciea bine slavonesce, .

se constata din unele inscriptiuntAstfel nptinAE Mawr, constitua un*romanism, cu totul contrar hm-

hei slavice eclesiastice i tuturor dialectelor moderne..Slavil Intrebuintéza riptmAE numal In sensul timpulul : inainte vreme,-

prius.

Ill Ill i Is I

U

ser-

sindul

Mapin.

:

maniel.

c

;mist

www.dacoromanica.ro

* TIPARUL LA ROMANI. IN SECOLUL %VI 209

In sells de positiunó, want, adecit inaintea cui-va sail a ce-va, el pun: rip,*

Frasa din inscriptiunea de Mal sus : «Se area in aintea MarieT» tre-bula cu njekA, Tar nu cu nptmAE

Numal romanesce «inaintek, ca i latinesce ante, se Tea In ambele in-

telesurl. .

Este nu 'mat putin romanésca forma gramaticala din inscriptiunea :

8411T Eh CATHM1111E i0VAEFICKOE.

La Slav! , adjectival cata sa fie in áblativ.: Bb, arkTruaujrk i0VAEHCKOMK.

,Artistul hog, fiind-ca RomAnil n'aii o desininta caSualA propria pen-tru ablativ; .ci 4ic ca si in casul. direct : «in sinagoga jidoirésca», a pus

'slavonesce. nominativul.

Modefurile, dupa cari s'all executat icónele, all fost de asemenea ro-

mane, i anume manuScrisele cele iluminate din secolul XV.In (Inmormintare» , in gInviere» , In «Aparitiunea postuma» 0 in «E-

piz'odul Samaritenel» , muntil sint desemnati intocmal cum le vedem iniinaginea apostolulul Ión din evangeliarul luT Stefan cel Mare dela Mu-nic, care, precum am maT spuso, a fost scris i ilustrat pe la 1492; nunumal in monastirea Némtului, dar Meg de Writ un pictor néo§ Roman :diaconul.Teodor Mari§escu I.

,In .«Inmormintare» 0 in cEpizodul Samaritenel» scaunele sint abso-lutamente identice-cu acele din ilustratiunile ambelor evangeliare moldo-vene stefaniane, dela Viena si dela Manic.

Tot acésta,trebue s spunem despre turnurile din aindecarea celuiparalitic» i din alltintuitorul In, sinago0».

In fine, atitudinea figurelor §i draperiele provóca-aceia§i observatiune:Este remaitabil, cat- gardul din cAparitiunea postumit». i putul din

¡Epizodul SamariteneT» slut pare-c6, fotografite dupa gardurile cAnipene§i dupg puturile Wesel; ce ne Intimping ping, asta-4I in 'unele sate din-Muntenia....

Dupa ce constataram originea romana a attistuluT i a modelurilor sale,sa trecem la arta. *

Prin conturn 0' prin.' perspectiva, muntil din icónele frentecostarulgsint eu mult maT natural cleat, bunit-óra, stauca din tabloul luT JohannGossaert dintre 1470-1532, afiator In Museul National Bavarez 1, sad

0 Salon 2, nr. 99.14

.. .

tot-d'aTuna .

...

.

.

.

'

.

..:*. , '

.

'

.

si

. ..

.

-

,,

'

... ,

.,

.

4,

.

,

'

,

www.dacoromanica.ro

210 ' H 'AsrtEu

cleat mat multe 'make anal6ge tot de pe atuncl, coitservate in avuta co-lectiune a Luvrulul.

Figure le i draperiele se asém6ng, cu cele cinct ic6ne de mile italiangde Bartolomeo Vivarini, pictor dintre 1449-1499, In galeria Belvede-rulut dela Viena, sat( cu mat multe tablourI de sc6la germang din acelak4Iepocg. in Museul National Bavarez, de exemplu al lut Schuhlein .dintre1468-15022; al luT Wagner dintre 1490 -1524.3, 'ale luT Holbein etc.

Capetele personagelor slut In genere Tar corpurile svelte : semndistinctly al duel arte perfectionate.

Compositiunea, adica idefa ce predomnesce i distribuirea elementgorplanulul, este de.un gust atat de Modern, incat aceste ic6ne ar pit-Le serviclear ast6,-41 drept cartóne pentru un pictor eclesiastic.

Astfel, maniera artistulut nostru sati, mat, bine .4icênd, a modelurilorsale romane mat uncle, nu este niel decum bizantina, silita , immobile,

%carat& , ci originala, romgnéscg, apropiandu-se de acea occidentalgadeca naturala, animata, simple.

Reproducem aci, Inteun fac-shile nu tocmat perfect, fiindu-ne impo-.

sibil de a gasi In Bucurescl un senator destul de abil spre a surprinde pelemn cu exactitatea dorita t6ta fineta vechel xilografie romaner cEpizo-dul Samaritenet».

() Salon I, nr. IS.(8) Salon 1, nr 40,

. . ' .

'

'

.

-

.

:

"

4

.

:.

,

.

. .-

:, .

miel,

'

I.

3.

,

,

..

,

,

. ) .

'

.

www.dacoromanica.ro

.71)

.TIPARITL LI ROMANI IN SECOLUL XVI

Iniamicatuniumeste

CS 40 'fro

CROCNIK.04CoMEsnimqr+filimi

211

aarscw.,-;taaaraons=zasmoirq.

7.41-241- 1;ir " ':6,,

.

......1{1-0I1.13/1.11101.6.111....

4001iimuoi0OILJ"

www.dacoromanica.ro

212, HASDUJ

F4

. - ,.;recapitulam. ' ' , .

Tiparul muntén din secolul.'XVI Pregiiitit trei peri6de' separate : cel.. .

macarian de pe la 1500-1520; cel mircia.n pe la 1540-1560., celcoresian de pe la 1570-1580

.

Periodul intermediar a fost ping acmn eel maT putin cunoscut.Semnaland cind diferite monumente tipografice ostensibile din acest

interval, noT ne-am oprit cu preferintg, asupra Pentecostarului slavic, 'blicat aproximativamente pe la 1550 fi3 i din care unicul exemplar seatilt astil-41 in biblioteca Seminariulul din. Bucurescl, dupit ce apartinusemal mult timp, in secoliT XVII §i XVIII, modestel biseriCute din satulFurduescl.

.

. Prin num6ru1 paginelor, acestit carte este cea maT voluminósit .

.

töte

'productiunile téscurilór niuntene intre 1500-1600..Tiparul e diform, afarg, mum! de initialele cele figurate. . -

Acestea din uring consistg pe de o parte din Miele superbe Mere capi-tale ornamentate, remase din periodul macarian, Tar pe de alb, din nisce '

, car.actere posterióre, de un gust degenerat.. .

Ambele varietgti sint de o potrivit de o origine romlnescit, distingendu-se pfin impletirea unor butnci sag nuiele..

De acela0 natura, aa çlicend ttrunchiatg,» sag' <lenin6stt», este una din :vinietele, puse ca ImPodobire in fruntea wior capete ale WO, 'dupg, obi, .ceiul stereotip al scripturelor romane celor vechl. * . , .

Alte doit viniete sint mo0enite d'a-dreptul din periodul macarian.0 a patra se pare a fi i mal anticit, intimpinitndu-ne.in manuscrisele -

din .epoca WI Stefan eel Mare.Demonstrand oiginea romuísc a ingenióselor arabescurI din t6te a-

*.ceste viniete, noT am atras atentimiea asupra intimel lor inrudirl cu. ele-mentul decorativ al sublimului templu dela Curtea de Arge§.

In fine, trecuram la ultima cea'mal curiósit parte a Pentecostarulul.iconografia.

Observatiunile.n6stre in acéstg, pivintg, sint pré-pr6spete flu m emoria, lectorilor, pentru ca. sa. fie nevoe de le maT repaint:

. .

pu-

VII

Iin

i' . '.

a. . .

'

Sa

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE PERDUE DESPRE DACIA. 213

Vom repeti insg Inca o data, : Romanif.avuseserg In bite nesce incepu-tUri proprie ale lor, pe urmele Mrorairébul sa pit§éseg, desvoltandn-se, flit

nepotil, in loc de a ulta Tema sangelul pentru memEl strging.In viéta moralg a'popórélór, imitatiunea este ca somnul in viéta fisicg

a individulul : seurt i moderatg, ea intgresce; prelungindu-se trecend

peste ingsurg, ea uplift 0. aide; in ambele caSurt, o natiune ce se de0éptgdin some jare-br îI aduce aminte, inai mult numal ea sg rî cu despret,

fantasmagoriele unel.activitgt1 fart',Heerlen.

.DESPRESCRIERILE VECHI PERDUTE ATINGETOARE

DE

CI A.*.§ 18

DEiETRIIT DELI Census.

Acest autor (Dlpivtos '087c1fxls) era din vestitul crap de pe Mamanégrg, Odes& ts, vecin Daciel i In dese relatiuni de cdmercl 0 de .1uptecu ea. El a Kris istoria .patriei sale Odessus (Rapt vilq na7piho Oanaao6).

Acéstg scrim, cu totul perdutg, era de o mare importantg pentru istorialitoraluluT maritim, comerciul, relatiunile i excursiunile Dacilor in In-mea dela, Marea négrg .0 de peste ea cu luntrile lor,resbelnice :

Conjurato descendens Dacus ab

Crept Odessus, astg0 Varna, colonig de MilesienT, s'a fundat la 515inainte de Crist , o data cu PantiCapea , Teodosia Fanagoria. Strabonea§é4g acest orq, descriind vecingatile Getilor, intre Apolionia. §i Calla-tis.2 Comercial §i relatiunile sale cu Getil i cu Darn eran fóte consi-derabile.3

(*) Veg Coltonlza lui Traian, 1876, No. 3, 4.(') Georgicot II, 497 et not. Eugen. Rulgaris, peg. 65, edit. Petropoli 1786.(2) Strab. VII, 319.

(') Diodor. Sicul. )tX, 112. XIX,' 73. Appian. Illyr. 30. Stephan. Byant. V-o '08vicsa6q.Muller, Fragm.. Historic. 'Graecorum , tom. 'IV, 382. Ovid. Trist. I, XL 9, Ptolem. HI, 10.Phn, IV, 11. Scylax, in TraCia, numesce acésra colon*" OaesOpolis.

'

§i

:

,:

.

'

,

'

'-1

1 ' i

. . ,

-. .

. -.

.

1

'

*

.

,.

-

i

, * -

.*

.

.**

.

e.

I)

Virgil

_Wm..'

www.dacoromanica.ro

.

PAPADOPpL-CALIMAH .,

{ .6 I

§ 19

a

.

. t

AA: . '

. LExA/111.1 MMUS., ; .'

....-. ..z .

.

Lychnus,. .. . . ' -

' ACest istoric; Alexandru Supranmit nascut in Efes, a trait pela inceputul secolului I dupa Cr., de vreme ce Strabone (an:50 dupaPr.) ,

il .'mentioriza nurnindu'l scriitor mocid;n (r6iy vecoripcov 6 '.N.Xvapog 6 My:

voq Irpocinopsualk). 'Alexandru a scrig o Istorici Universa?d ti o _Devriptiune:

geograficd cletailatd, in versuri, a EUropei, Asia. .2i libiei, pentru fie-.care in carti deosebite..El a mai scris o astrOnomia, in Versuri, §i in prozaistoria resbelului Marsic. Töte aceste sint perdute.5 ' '. .

. ,

2, ' § 20..

.. - . f' .

. ;1/4_.

. . ... ' .r ' NICEFOR BLE111.31YDAS.

. ,

Acest eruditisim .archipastor al Bisericei Rgsaritene a trait i a kris -pe la 1255'. dupa Pr. El era eguinen al inuntelui Atos. Imparatul Teo-..dor Lascaris T1 numise Patriare Ecumenic; insa el refusa tronul patriarcal

petrecu viata la Muntele-sant, Wand .dupa dinsul multe serial im:-portante, bisericesc10.profane.5Nicefor Blemmida a scris, intre.altele, i o

Geografia (ewypcapícc), .care ni s'a pastrat-fórte presciirtga de un ahr,evia7.. ,

tor Bizantin. ;.

e..

Din acEista prescurtare se vede ct NicefOr trata in geografia sa despre-Istru, Get!, Dad, Alani, TaurT, deSpre marea Meotida, PanonT, Traci §Jalte némurT 0 te-ri. El ne çlice inteun fragment, ca in Europa, dela ,Du-nitre la nord, cea mai mare parte a continentului .este a Dacilor : rpòçPoOcxv to6 Iarpou 70,-11717 Giv Damilv."

'§ 21-22.

,. NICOMACHUS.' CALLICRATES TYRICS:-

.-a

Acesti autori, despre earl pomenesce Flavin Yopisc, an sells faptele'data Imparatului Aurelian. Scrierea lui Nicomach avea. De rebus

.' (11 Strati. XIV, 642. Steph. Bysant. pag. 715. 634. 615. Pinlo CoMmentarioi. in Stdph;Bysant. pag. 754, Amstelodami,.1678. - Cicero in Epistol. ad Atticum.Ii, 22. Aurelius Vic-

' tor, de Origin. gent. Roman. pag. 9, edit. Lugdun. 1670.Catalogul scrierilor lui Blemmida. ITO in Fabricius,,Biblioth. Graeca, tom., VI. .

*(7) Muller, Geographi Graeci.Minores, tom.' II, pag.'458 -470: ,

L.214

titlu

.(6)

.

§i.

si

i)

'

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE PERDUTE DESPRE DACIA 215

. gestis Aureliani, ér a lui Callicrates 'De: vita. rebusque Aureliani.cetitI autorT trebue'sa fi trait inainte de Secolul IV dupa Cr., de vreme ceVopisc fl citéza.9

. Aurelian era din Dacia i principalele sale fapte all foSt relative laDacia (anno 271-4-.276 dupa Cr.)9. Scrierile lui Callicrates Nicomach

coprindean decl o epoca, interesanta a istoriei Dácief, epoca despre carene Trpsesclipses.0 multe lanmrirl.

§ 23

'ARISTOCRAT

Nu mini in ce epoca a trait acest autor, dar el este fórte vechin, devreme ce'l citéza Plinin, care a scris pe la 23 dupa Cr., 0 mal alesParteniti dela Nicea, poet grec Care, cu un secol Mainte de Crist, a scrisElegie erotice, Metamorfose §i. o carte Despre afeqiuda.

AriStocrit a scris despre Dacia 0 prile vecine. Clemens Alexandrinul,autor din secolul II dupa Cr., citéza din scrierile luI Aristocrit o epistola,pre-cat de scurta 'pre-atat de cdprinytóre," a regeluf Scitilor Atia WitBizantini, in urniatbrea coprindere «Atia, regele Scitilor, catra poporulBizantin, sanatate!'Nu y6 legati de comerciul men, ca nu cum-va cava;tleria mea se bea apele Véstre» ...9...AristoCrit wise istoria resbelului dintre BizantinI i Atia regele

conduc'étor al Scitilor, GetT, Taut, Calatianf i Istrien1.19' Acest rege te- .

ribil i resbelnic, Atia, c4u mort cu 'armele in mana, batendu-se la Du-.narea nóstra, in vrasta de 95 de anT, contra luT Filip, rege 1 Macedo-'nie1.1'

§,24

TYRANiI.ON

Acest celebru gramatic i geograf al anticitatil, Topeovi.ov, nascut la

(8) Muller, Fragm. Historicorum Graecorum, tom. III, Pag. 664. -

(9) Fotino, Istor. Daciel, I. 158-162. Cantemir, Chronic. I, 294-305. Laurian,.Istor. Ro-man. I, 157-160. Since); Chron. I, pag. 24-31.

(9) Clemens 'Alexandrin. Stromat. V, pag. 239, 51. Muller, Fragm. histor. Graecorum,tom. IV, pag. 336.

(") Strab. VII, 307.. edit. Coray. - phot. Cod. XXII.(") Lucian. in Macrob. Op. tom. I, pag. 406. edit. Halae Magdeburg. 1801. Frontin, Stra-

tegemat. II, 4,.20.

;..

t.

.

:

.

.

'

'

. . .

.

.

.

§i. :

. .

,

.

"1"

.'

. . %

I.

; .

.

.

_

*

'

..

'.

; .1i

..

. s

- ,

. .

.

A- .

pi

.

www.dacoromanica.ro

.1'1. . . '

' 1.216 .P.ApADOPUL-CALIMAII.. 1"-

Amisa, a.fost profesorul geogrguluT Strabone. El a trait- pe la 1.00 in-,:ainte de Cist.12 Tyrannion d.scris multe carti geografice f6rte,nate, §i Cicero II pune ,cti mare ]audí i admiratiune .intre §i

intemeietoril geografiem.13 Hesychid Milesi, autor din 4ilele Anastar..sid I (anno 490), ne ice ca Tyrannion se man% mam 'nainte Teofrast,§i fu poreclit Tyrannion pentru cg, nacitpa; tirannisa, pe condiscipolitsel. Tyrannion, pins rob de Lucullus, se a§eda in Roma, unde devenind

. apoT f6rte bogat, s'a dedat sciintelor geografice §i filologiet Biblioteca lu. Tyrannion era una din cele mai vestite in lume: El poseda peste '30,000

de volument : (Tyrannión Amisenus, prius Theophrastus, posterius Ty-- frannion mutato uomine dictus est, quod condiscipulos exagitaret. Captus

quit a Lucullo, Romaeque in magis divitiis vivens possedit supra tres. .

.1 tlibrorum myriadesi .14 '

.

.; .

Straboue s'a folosit 'malt in Geografia sa de studiele geOgrafice alé lulTyrannion. El ne descrie biblioteca acestuia. Ea se compunea, precum am4is, din mai bine de 30,000 de volumeni, §i Tyrannion o alcatuise, cu chel-.tuell isacriicie enorme, din cumpararea i adunarea bibliotecelor vestite.::1. a lui Teofrast, celebru filoscif, istoric, matematic, moralist 0 botanic gree'(anno37i luainte de Cr.), care a* U'a seris special despre geografia;Îns cartea sa Istoria plantelor (Hapi cpouin.Earop(tg) in' 10 carp, din earl ni.S'at pastrat numal 9, 0 alte tratate fisice, dovedesc, ca s'a ocupatde conditiunile topografice §i despre multe 00;15 2. a luI Aristotele;,13 a lul Nelet, filosof grec, care trtii pe la 320 inainte de Cr.; 4. a hilApelicon, filosof peripatetic (86, inainte de Cr.); §i 5. a lid Sylla, cuceri-

, torul Ateng.16.

s- . § 25 1 .EUSTObIlitt ..

,

.

Acest 'Eno:73x*, nascut in Cappadocia, 'despre care mentionéziE Suidas..

(") Strab. XII. 548. .

.

. '. . . .

. (") Epistol. ad Atticum, II, 6. Vivien, Histoire de la Géographie; pag. 163. 161. .

(") Muller, Fragrn. historicornm Graecoruin, fiesychii fragm. LXVI, tom. IV,,pag. 176.(") Despre Teofrast yelp Diogen: Laert.V, 302-316.--Plin. 111, 9 pag. 152 Hard.-Vivien . -

- de Saint Martin, Hist. de la Géograph. pag. 126 - In scrierile le Teofrast, editio DaniilEinsius, Lugdun. 1613, kii editio Henr. Laurent. Amstelodam., 1644, se gAsesc .inulte notiimi.despre botanica alte earl* se ating de regiunile nóstre.

' '71 Strab. libr. XIII. cap. 609, edit. Coray,.

L.

pgrintif

malt

.

insem-

.

qi.

.11.11

.

.

www.dacoromanica.ro

' %; .,^ SCRIERILE PERDIITE DESPRE DACIA - ' : 217

. i Stefan Biz-intinul, a trait pe la 330 slily ImparitulConstans. Despre dinsul scim nuii1 ca, a scris. Istoria i faptele domniei

imp&ratului, Constans ('rc ;tag& Kdwa 'cam T60) 'filchaaicc) epoctt in care

(2922-306 dupa Cr.) afacerile DacieT tin i ele un loc .inseinnat..17 El "

a ina1 Kris o carte importanta.: Arcleologia Cappadociei a celio-l'altenbnuri CARcuoXpyi.x Kivarlaox( l x.i Äotirdv.) i4v6iv). -'

Un singur iragment.nl-areMas din töte aceste scrierT.

.,§ 26

PHYLARCHUS .

Acest antor, 'care a trait inainte de Crist, de vreme ce'l mentionéza: Pp-cu 200'anT inainte de Cr. 20, a scris o Istorid Universald in.

...mail bine de 28 carp. Putine fragmente ate se pastaiza, dovedese ca el .

s'a ocupat §i de Dacia, de expeditiunea lam Dariù in Scitia,21, de Tract,GetT; CrtibizT 22 §i regele lor Isant, care low% la Dunarea de jos (no-tum Istri), de Bitinia, Galatia, Macedonia, Iliria i altele.

Fragmentele luT Phylarchus ne 'spun t romfea (fxwitcc) este o armet, tied, imprumutatti de Greci dela Sciti. 23 , pe de alta parte,

' (lice cg, roniphaea , rhomphaea saî rumpia este arma nationa,la a Traci-numele de Trad intelegendu-se neaperat i Getil. 24 .

Phylarchus a scris Inca despre obiceiurile . Un fragment ne spuneSciti1 avean Ode bune §i (file rele. ilele bune le insemnati punend in

tolba lor un semn alb, ör pe cele rele punend un semn negru. Phylarchusne maT 4ice ca locuitoril de pe litoralul MniT negre In partea de dincolode nol nu era plugarT, ör margina0I de dincóce, adica ,din Dacia nóstra,.

.

eyail dedatT agrieulturel. 25-

1., ..

(17) VedT §incaT, I,- 35:36.Polyb. II. 61.

' (") Conf. Herodot. IV, 131.,(") Conf. Strab. VII. 318. Stephan 1Sysant. in KpápoCot.(") Scholia S. Maximi ad S. Dionysium Areopag. tom. II, pag. 156 edit. Antverp. 1634.

. (") Aul. Gél. x, 25. Tit. Liv. XXXI, 291. Valer. Place. VI, F. - Genealogia linguistia 'acuvintulul romfea, ve41 In Ha§ded, Istoria cri.ticit, t. 2, p.43 qi urm. g

(25) Muller, Fragm. Hiptor. Graecorum, tom. I. pag. 334-,359, LXX, r. ' 2

Sci-

(20)

.

. lybin

Placid Julia

§i

Aulu-Gellin

lor, 'stib

ell

www.dacoromanica.ro

218 . , PAPADOP UL-CAL IifAH .

§ 27.

CALLEiLICHUS

KM1,,,axos, nascut in Libia la Cirena, anno 270 inainte de poetliterator grec, a scriS nu numal poemele ate le cunöscem astaqi, adeca, '

Epigrame, Irnnur i oda la prul Berenice sotia lum Ptolemeil Ever:geta; care se pastréza, numal in traducerea latina de Catullus (De coma

.Berenices) :

Invita, o regina, tno de vertice cessi,' Invita : adjuro teque tuumque caput...

LXVI.), dar a mal scris i .alte. SuidaS calculéza, .la '800 scrie7rile sale. Intre cele didactice in prosa, era o carte clesprelegile i obicau-.rile barbarilor (irepi papPaprmiiv vopipmv) i o carte iinportanta geografica..sub tithi : EllYa7(07/1 TC410 irotcy.6v, adeca Catalogul fluviekr, ce 6oprindea

despre Dunaréa nóstra, i litoralul el,.pe care Strabone a avut'o in .te:. dere. 26. _

Calimach c.alatorise. prin multe. term 0 era bine cunoscut pfn6, §i deregil- EgiptuluT.27 Strabofie Il citéza fórte adesea in .cusul Geografiel'sale. 28'

,.

§ 28

DICEARCH MESSENIII

A

Dicearch dela Messina , filosof,. istoric , geograf 0. geometru grec , atrait pe la 320 inainte de Crist 0 a fost elev al him Aristotele. Varrone..MI numesce .: Dicaearchits doctissimus homo 30; Plinia :.vir imprimis erti-'

ditus 31; Cicero : arokmbramos ,adicii, istoric consurnat.32, deliciae lame' Bi-. . .. . . .

(26) Strabo., IX, 397 0 trad. Tardieu, tom. II, pag. 211 paris 1873. --r Scholiast. Apollon.Rhod. ad. libr. IV, 'vers. 264.

- .(") Strab, XVII, 838. . *

,

.'(i!) Cap. 44, 46, 216, 299, 347, 354, 397, 437, 479; 484, 638, 659, 81.5, 837, 838 edit. Coray

Paris 1819. '.

(30) De.re ;m t. 1-.1, '

(") Hist. nat. II, 6;5.. '

(") Ad Atticum II, 6. I1 I

. I

lic

Cr.;

(Catul.

'

pi

pi

www.dacoromanica.ro

"* ../ * SCRIERILE PERDUTE DESPRk DACIA' 219

eaearehus 33, peripateticus magnus et eopiosus 34, mirabilis vir... o, mag-num hoinineM, !...35

Anticitatea a avut putinT erudip ca Dicearch. Scrierile sale sint nenu-m6rate. Cartea. sa IlatTeEa. .7rapttcaCtív (republica Spartiatilor) se citia laLaced.einoniani o data pe an In Adunarea Eforilor. 0 lege care s'a obser-.vat mult timp ordona acésta, obligand pe toti tinerii Spartiap a veni §i.a sta la cetire. Atat de mare era .creditul acestni autor !

Nu ne vom ocupa de mulpmea scrierilor sale. .Vom acele

cad avehri raport la Dacia' antica. Si unele allele sint perdute. Dupafragmente §i marturia lui Porfiriri, Dicearch In cartea sa f3fot cpaocórov

',(vietele filosofilor) a scris biografia lui Pitagora §i despre relatiunile saleZainolxe.al Getilor. .

.

Scrierea sa pE0a0; (Desciiptiunea lumii) era n descriere a.atunci cunoscuté. El alcatuise pentru acésta carte i.table sail charp geo-grafice. El descriea ate terile dela Nord de Dunare §i de Den. 36 .

cf tr§ 29

. NYMPHODOR SIRACUSANIII;. . . '. ,

Acesta a trait in qilele luT Alexandra eel mare. Scrierile sale (raptraotn---ßaptkpczet vó/irlia), earl trataii §i despre. Dacia, era un Periplu i o carte :Despre institutjunile barbarilor in mal bine .de trei-spre-4ece carp. Infraginentele remase vedem pornenindu-se fluviul Tyras (T6pc5, 'A'aúpa;)

. adeca Nistru, Sauromap, Scitia, Triballi, IllirienL37

.. s § 30 '

.4

&RAT.ON.

Straton .din'Amasia (CappadoCia). a trait sub Tiberiti Cesar (an. 4 -

inainte de Cr.). Dupa, marturia lui Suidas, et a scris o Geografiet (I'stowavav)

in VII carp. Straton era sontimporan lui Strabone., .dar a scris mal

''(") Tuseulan2I, 34, 18. o ...-(") de Offie. II, 5. . ' " : , - . . , .,

(3) Ad Attic. If, %NM, 4, de fin. IV,' 28.. . .. . ..

(36) Muller, Fragm. hi$toric. graecor. tom. II, pag, 225 -253.-Vivien, Histoire.de hi, géo-graph: pag. 126, 127. , . 0.4,0 .

, , ,

(7) Muller, Fragm. histor. gr. tom. II, pag. 375-381. v .11 .4,,, ni -,

-. . . ..t . .

aminti pe, .§i

; lumiI

cu.

www.dacoromanica.ro

. ".=

226 . . . P.APADOPUL-CALIMAHN..

inainte, dot acesta II mentionkg,. Din multe pg,sage'ale hiT Strabone. 'se dovedesce 2 c Straton in geografia sa a scris despre Pont (Mare& ne-

grit); despre Stete la gurele Dungrit , despre Istru , despre pustietateaSeitilor' sail Getilor,, pin urmare despre Dacia. 3,8

.a.:

§ 31.1'

,PLUTARCH

Plutarch, pun'oscutul §i atat de plitent autor, trait pe la 100'dupg, Cr. Bitphat de stat, erudit i soldat, Plutarch intrunta tustreletile cerUte antic!, i cu drept cuvint, pentru a completa:educa-.tiunea until om distins. Traian Il onora cu demnitatea de Consul i de

. aabernator ál flirief i ElaeT; Adrian id numi Procurator al Elade1; .

Traian, intemietorul Daciel, a profitat mult 'de consiliele i lectiunile luT

Plutarch. .

Pe %D O scrierile cunoseute ale lui Plutarch, cgte pgstrat ping, lanoT, multe slut perdute, car! ail tratat §i despre Dacia. Itegretam Biogra-fia l& Traian (TpciCcoph. zectaelcc Traiani institutio), cu totul per-

* dutit39, i cartea fispi Itoraplo xal 6p(iiv %at raw 6 (Despre

fiuviele i muntiT universului §i tot Ce se gitsesce ele).

Plutarch a mat scris 0017.& (Istoria ScitieT), @puma (Isteria TracieT) .alte, precum dovedesc fragmentele i poligrafil." . :

§ 32-33 ,*

PosIDonti NASICA.',

_ Acest Posidonitt a serfs' in 4ilele*lul Persell , ultim rege al Macedonief,

(anno 179 inainte de Cr.). Patria sa. a tost Olbia, celebrul ora§ Milesiande pe -Boristene (Nipru) §i Marea négra , vecin Daciet nóstrel i in rela-tiunT dese de comerciti, de pace §i de resbel eu.ea.4'.: '

Acest Posidonig Olbiopolitul a scris Istoria l. Pori* ping in ulti-

: (38) Strab. Geograph. Uhr. 1, 48, 56, 52. ! .

(") Vincent de Bauvais, in Speculum maius historicum, edit. Strasburg 1473 in 10' vol. infol., tom. X, pag.47-48.-Ionsius, De scriptorib. histor. philosoph. libr. Ill, cap. 6. -Vossius,De historic. Graecis, II, 10.-otCtib EXÄrp. f3t.f3Xtotri, T, 357. .

(40) Dauer, Plutrch. tom. V, edit. Didotiana.(") Herodot. IV, 18, 53, 74, 78. .

di a

calita-timpii

-

:

.

toti

in

s'ag

aim% ei)ptaxillivaw

in

.

* -

www.dacoromanica.ro

. SCRIERILE PERDETE. DESPRE DACIA . ' 221.t

mele sale 4ile de domnig,,cand fu bgtut i robit de Paul EmiliA in bt-lia infricoptg de pe ctimpia Pydna (168 inainte de Cr.), in care rin ca4ut , '

morti 25,500 de osta0 -numai'dih 'partea Macedonenilor 0*a aliatilorTesalieni, Ilirieni, Traci, Odrisi i GeV sub comauda lui CotiS , Bastarni*

0 Gall sail Galati, earl (lase luI Persefl 20,000 de osta0 aliati. -Personprins, Men önörile triumîhu1 invingdoruld Paul Emiliii, insg 'nu snforimull viata de invins 0 se ltisti sg mórg, de Mille in inChisórea dela Alba.'

Acéstg istorig era interesant i pentru Dacia, din causa partil ce.` idat nail din locuitoril el la luptele crtincene dintre Romani ,cu Persefi.

1. 0 aseinenea istoriti.Mai scrisese, dupg mgrturia lut Plutarch , Sci-.pione Nasica (Publius Cornelius Scipio Nasica Corculum), unul din gene-ralit lu,I Paul EmiliiVilustrat in lupta dela Pydna §i care in uring a fost -

Consul (anno 155 inainte de Crist) 0 a batut pe Dalmati. .

Ambele aceste scrierl, a lui Posidoniti §i a luI Nasica, sint din nenoro,dire perdute. Dar Posidonifi a mai scris o carte i maI imporiahtg pentruDacia.: Istoria terd TyrigeticeOlepi r714 Tupv/Aq- Toptyerviis i.ocXovr,ç

X420, adecg istoria regiunii care se numia Tyrigetia dupg fiuviul Tyras(Nistru) i dupg Tyri-Geti, san Tyras-Geti locuitoril el,, adecg Getil .delaTyras. Aceistit istorid a Getilor (Ida Nistru, earl formati un stat neatgr-.hat .de GeV i renumit pentru pmercia cu coloniele grecedela- gurele Xistrului numite Tyrite, supuse Getilor ca. §i Grecii _Moride lgngg garde Meotidei", ar fi fost pentru no! un mare isvol: de sciinteistorice pentru Dacia. 44,

. (Va urma) .

:

a'

*.

, A. Papatlopul Calimah.

16

..

(s) Herodot. IV, 51. Stmt. II, 118-129. VII, 289. 29$. 306, edit. Coray. Xenophon, .

Memor. Socrat. lihr. II, cap. I, tom. I. pag. 33, traduct. Talbot Paris 1859. .

(") Plutarch. in Paul Emil. cap. 19 3.-Eichwald, in Annal. Dorpat.111, L pag. 6.-Sui-.Fragm. historic. Graecor. tom. III, pag. 172-173. , .

. . .*:. .

lor

cei-Falt!

-

ati

.das.-Muller, .

1i

il

www.dacoromanica.ro

222 ESARCtf

DOCUMENTE INEDITE DIN ARCHIVELE VENETIEI

EXTRA CTE DIN RAPORTURILE LUI GIOVANNI MORO', VENETIANIN CONSTANTINOPOLE, RELATIVE LA

1) 1E] a:" 1R, TJ (:: 1E] 1=2, (:) T-J

1518-1590

Comunicate de C. ESARCII.

I.PERA, 2 2 MARTIO 1588.

Despre fneerdrile lúl Petra Cercel, idApostit in Polonia, de a redobandi tronultenesc prin tav6r6a

Costantinopoli-Dispacei filza nr. 27.

Sereniss° Principe.... Quel Pietro Vaivoda che fu .gb), pochi anni ri-messo nel Principato di Valachia et poco dapoi se nefuggl in Polonia orapare: che tenti di esser da novo rimesso e il Maggior impedimento che ha6 che si trova pevero. di denari, con li quali, quando ne aVesse potria su-perare a questo tempo ogni difficola, favorendolo assai ,al presente ilPrimo Bassa et' come intendo da chi tratta il suo 'negotio doveva ritro-varsi tra, yochi giorni in cotesta citta.

Dalle Vigne di Pera li 22 marzo 1588.Gio. Moro City. Bailo.

PERA, 22 SEPTEMBRE 1588.

Despre un diamant de o mg:rime extraordinarl, prin care, mg adgagAnd banT phila sunia de 200,000 cedio; Petru Cercel, .refugit acum la Venetia, negotiaA,a recg§tiga dela Sultan, tronul muntenesc.Cost.-Disp. f. nr. 28

Sereniss° Principe.- Ibraim Bassa che ha tolto la protetione di quelPietro gia Vaivoda di Valachia scacciato gli anni passati, che hora si dicetratteneri. costi, tratta di far veder a questo 'Signore un grandissimo dia-manta piirtate qi ultimamente: bicculo essere di ragione Rucelai.divaluta di .molté dozzene di migliara di scudi per offerirlo .a Stia MaestA,

'

muse-

viziruluT.

. -

'

'.

i

;

.

`r

'

.

.

a I,

: .

.

-

11

www.dacoromanica.ro

'.

.1DOCUMENTE INEDITE 223 .

con altretta:uti contanti fino alla sommadi 200 mila, ceöchini se si con-teilta di restituirlo in quel Principato senza the abbia a pas.sar didubitaiidó Iliraim die venendovi il Beglierfiei gli farrft leva la vita .cer-tamente. . - '

1.. Dalle Vigne di gera, li 22 Sett. 1588. ' Gio. Moro Bai1ó4

*

PERI, 1. OCT9BRE 1588.

Despre dispbsitiunile 'esfile ale beglerbeIuluï" pentru Petru Cercel'si pentru delneri fray de origine domnéscii.din Muntenia, earl s'ail lost adIpostit sub pro-- 'tectiunea filului Sultanului.Ibidem.

. ,

. .

Valachia

Serenissirno Principe.... DO giovani fratelli discesi dalli principi. discacciati coMe occorre, per le niutazioni che vengano fatte di

quando in quando di quel Principato si ritirorono giü certo poco temposotto la protetione del Principe figliuolo di questo Signor con speranza dipoter .un giorno essere rimessi in statcr da lui, ma informato di ci6 il Beg-lierbei che ha la sopraintendentia di quei luoghi et da chi . dipende iiprincipal() di Valachia, ha operate si die questi figliuoli gli son stab -mandati dal PrinciPe et si crede che potriano finir malamente la loro vita,et' siccome ha voluto questi nelle sue mani, cosl.avendo inteso che si trat-tava con .il *mezzo di Ibraim.Bassft di rimettere in istato quel Pietro chegift fuggi, ha' impedito ánco questa pratica in mode, che sebbene il dia- .

mante, del quale sciissi colle precedenti . mie alla Serenita Vostra 6 'grail-demente piacciuto al Signore, per6 si tratta ora che alcun altro ne facci

' ora il trattamento per ettenere qualche gratia da Sua Maestk non: vo-. ' lendo ella in queste cose metter fuori denari del suo casna.

Dalle Vigne di Pent, I po..1588. Gio. Moro Cay. Bailo'.

IV

PER t,. 16 3imu 1589. ,

' '.

4

Despre rugarnintea marelur admiral al PorteT de .a. se' idlesni luI Petra Cercel ve-- iiirea din Venetia la Constantinopole, Uncle '1 mtépt5, reiategrarea pe tronul mun- . '

tenesc. _ . ., ..

. .Cóstan.-Di4). f. nr. 29. ,

. ..

. ,

' . ..-.: .

. .Sereniss° Principe.... Il Capitano del mare. mi Mama altr'ieri a .ri- .. ..

.

pi,

Cay.

ti-

.

,

Principe:-

_

. _

.

www.dacoromanica.ro

224 ESARCU

cercare che gli mandassi il mio secretario, al quale disse .que avendo egliavuto ordine di far venir di.qUA Pietro Vaivoda Che si trova çoSti per essere

rimesso al Suo principato della Valachia desiderava che ,Scrivessi' alla

Serenita Vostra, pregandola a dare gli ordini.necessarii perché questo Prin-cipe potesse Venire di qua sicuro et secretamente. Al quaL fine detto Ca-pitano manda suoi uomeni per levarlo .et condurlo a questa porta , m66)-

mandando questo negocio Con ogni affetto maggiore. Ilo*scritio auto al cla-rissimo di Cataro cosi ricercato da lui perch conceda a questi una fregatabene armata, che sara pagata da essi accié possum, condnrsi -costi. siCura-Mente et quanto più presto. Grazie etc.

Dalle Vigne di Pera, 16 maggio 1589. . Clio. Moro Cavalier Ballo.

V

PERA, 6 111NRI

Despre aceTa cA Petru Cercel, la sosirea sa in. Constantinopole, pate t merlin-:tat de mórte.; find condamnat, duNt stlruintele agentilor actnalulul domn man-.tenesc, prin dog, sentinte ale muftiuliff, una pentru c fugise isn.strlingate Cubad' i stégul Su1tanu1u1, alta pentru c corupsese nesce feme twee, botezân-du-le .§i mIritându-le cuIbidem.

Sereniss° Principe.... Li dependenti del Principe di Valachia hannointeso che Pietro Vaivoda era stato mandato a chiamar, avendo ottenutodal Mufti doi fetfa, che sono come due sententie che egli sia.degno dimorte, l'uno perch .sia fuggito in Cristianita, con il danaro et Con il sten-dardo del Re et l'altro perchè abbia avuto commercio con alcune Turcheche poi fatte cristiane le ha maritate a cristiani et con questi in mano de'quali io l'ho veduti vanno publicamente dicendo che. venendo qui lo farannodecapitare.

Dalle Vigne di Pera, li 6 Giugno 1589. Giovanni Moro Cal,. Bailo.

PERA, 4 AUGUST 1589.

bespre o intrevedere in casa ambasadorulul frances din Constantinopole cu PetraCercel, care nu perde speranta de a recAstiga tidául muntenesc, dat de curânduntil principe juneIbidem.

Sereniss. .Arrivb qui a 25 del passato Pietro Vaivoda et

.

io

.

..

VI

bolnitvidos..

'

'

..

1-

*

1

cresjtiif.-

;

*

, .

,;

6.

§i:

1;1

,

. *

Principe,....

I

www.dacoromanica.ro

'

DOCUkEkiTE INilDITE 225- '

essendoini io ritrovato li giorni passati con l'ambasciator.di Franza incasa del quale bench6 egli alloggi quasi incognito volse pert, ritrovdrsi

1. meco et mi disse di restarcon lto obbligo alla Serenith Yostra per le .

cortesie.et favori ricevuti.da lei et dai suoi ministri in questo suo viaggio..Moströ di aier intorno alle cuse sue buona speranza , non solo Per i mezzi

. potenti che mi disse avere dentro al.sei:raglio , ma, ancora perch H nuovo.principe 6 gióvine et_malissimo disposto, onde spera di poter .facilmente

. far capare il gran Signor che egli non sia atto a qnel govern°. et con la-Offerta di grossissimi donativi aprirsi la via per Weiler l'intento suo. Con..tutto ci6 quello ha baciato e, mani a Sna MaestA, et avato-il-stendardo'et si ragiona:che,tosto sia pei partite per il suo principato.

Dalle Yigne di Pera, 4 agoito 1589. .

; : .

Gio. Moro Cal,. Ba ilo.

VII_ . ,.

PERA, 19. AUGUST "1589.

' 15espre mórtea junelig principe, numit de curând pentru pra-Românéscil, i resta-.-bilirea pe tron a WI Mihnea celta destronat, pe când In acela.§1 timp Palm Cer-cel, contra sperantelor sale, este aruncat cu toy al 80 'in inChis6e, de uncle napot sal sciStil stâruintele cele maT energico din partea ambasadoruluI frances.

Ibidem.

Serenissim°. Principe.... novo principe di Valachia che era indi- -.sposto-da..molto tempo , come scrissi con altre mie alla Serenità, Vostra

.,,mori la settimana passata et la mattinA, immediate susseguente mand6Magnifico Bass& per .tre Chiaus lillo dopo l'altro a dimandar Pietro Vai-voda che si trovava in casa dell'ambasciator di Franza, il quale per labuona intentione avuta da Sua Magnificenza, con la quale si era eglitrovato secietissimamente le notii precedenti, benissimo veduto et .ac-.carezzato da lui sperava certamente. di .essere chiamato: perch() volesse :

dargli il Principato , ma per ladiligenza delli ministri di Miauto prima'deposto, fu egli mandato prigione nelle Sette Torri con sette de? suoi, iiquali fuiono poi il giorno seguente separati da NI et posti nelle PrigionidiTostantinopoli, luogo assai tristo, siccome quello delle Sette Torri 6 o-norato et coMmodo et per ordine del Re fa ritornato il stato ad esso Mi- '

chao, il. quale essendo.capitato gal quattra giorni sow?, dove-veniva chia-mato..come privatos ha avato subito il stendardo et domani deve baciar la

- . 15 .

.

Il

il

.

www.dacoromanica.ro

226 ESARCU

maim al.gran Signor et partir& come si crede poco dopo. Intanto l'Am-basciator di Francia non manca di far ogni offició per vedere che Pietrosia ritornato in casa sua , et perchè il Bassa lo trattiene con parole sirisolse di Rlar egli stesso ultimamente un arz al gran Signore pregandoloa restituirgli. Pietro venuto qui con . la intentione del suo Re et con co-mandamento della Maesta sua , non sia violata et la fededata da lei. Ni finora s'intende alcuna cosa ,in suo - favore, anzi quantopill l'Ambasciator si mostra ardente, tanto più grinimici del prigione ten-

Jane ogni via possibile con donativi et, Promesse larghissime per farglilevar la vita, ace% non possa fargli fortuna in altro .tempo....

Dalle Vigne di Peta, 19 agosto 1589.Gio. Moro Cay. BaHo..

VIII

PERA, 18 SEPTEMBRE 1589.

Despre plecarea din Constantinopole a tiff Mihnea i despre intrikele in contra 'Idin partea Petru Cercel, care hind inca inchis promite Sultanultil 1,000,000cechini pentru tronul muntenesc, facênd deja pentru acest scop imprumuturI pesocotéla Térel RombescI, avuta Mai ales in vite i calla credited! î vor da a-poi jaf. -

Costant.-Disp. f. nr. 30.

Sereniss° Principe Micno Principe di Yalachia parti la settimanapassata con Mustafa Capigi Bassi del Gran. Signore , nepote del Magni-fico Bass& che gli porto il stendardo et avera perciô di presente circa 40

,mila cechini. Di la, si condurrA poi al Principe di Transilvania per vederedi ricuperar quel denaro, che dicono essere stato altre voile portato inquel luoco da Pietro Vaivoda,, che ora si trova nelle Sette Torri , con ilqual avendo parlato di ordine del Bassa li homeni del Transilvano chescrissi con. altre mie esser stati posti prigioni, viené detto che Pietro par-lasse sempre onoratamente della persona del Principe 'che allora era gio-vanetto , ma caria la mano sopra alcuni particolari che avevano in queltempo molta autorita nél governo. Con che il Bass& non pure rimesse inliberta li huomeni venuti qui a portare il suo ordinario tributo, macent?) ancora donandogli ad ogniuno di essi una veste di oro, della qualefntono publicamente vestiti in Divano. Frattanto Pietro prigione nonmanca di procurare ion pure la sua liberatione ma di esser anco rimesso

.

lui

- aeciù ainieitia

,

'-

.

, '

1

*,

.

1.6

li'li-

.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE 227

in state. Et ultimamente feee offerta al Gran Signore di un milion di ce-chini se gli desse il Principato et autorita d'inquerire Contro quattro prin-cipali Ministri del Mich* che sariano poi nominati da lui, obbligandosidi darne 400 mila al presente et li atri 600 mila in anni tre. Et perquanto intendo pare che il Re abbia posto orecchie all'offerta. Non 6 pelt-finora venuto fuori alcuna risolutione, ma solameute parole di promissione.Appresso questi denari offerti al Gran Signore ha dato polizza di promessaa diversi per aver ajuto loro in questo bisogno per più di altri centomilacecchini, li quail tutti bisognerA, che cavi dal paese con gran danno diquei populi, l'aver de' quali principalmente consiste in anemali.

Dalle Vigne di Pera, 18 Sett. 1589. Gio. Moro City. Bailo.

PERA, 28 SEPTEMBRE 1589.

Despre pedecele pe caff le 'MUD:Tina Petra Cercel pentru a redobändi tronul mun-tenesc.

Ibidem.

Sereniss° Principe La offerta fatta da Pietro Vaivoda prigione cheio scrissi cope passate mie bench6 gliene fosse data buona intentione,non 6 finora stata accettata dal Gran Signore avendo il BassA et CapiAg contrarii, quali per favorire Micno ultimamente partito di quk hannoposto in animo di Sua Máesta, che se si trova danari bisogna levarglieliper conto di quanto deve, et se non ne ha non 6 ragionevole dargli ilPrincip'ato perch saria constretto per mantener la promessa Cavarli dallisudditi colla total ruina di quel paese

Dalle Vigne di Pera, alli 29 Sett. 1589.

X

Gio. Moro Cay. Bailo.

PERA, 28 OCTOBRE 1589.

Dap/ stiiruinta lui Mihnea-vodl, Petru Cercel, in4is in Wte-turnuri, s'a pus inIantarl.

Ibidem.

Pietro Naivoda che si trovava nelle Sette Torri in stanza assai com-moda stato, a satisfatione del presente. Principe di Valachia, per officiifatti qui dalli suoi agenti posto in una di quelle torri con catena al colo

.

.

.

,

:

.

.'

. '

;

.

-

-

6

:'

lx

www.dacoromanica.ro

228 ESARCIT

et per essere il Bassa fautore di quel Principe si dubita che questo nongli possa far bene.

Da lle Vigne di Pera, alli 28 di Ott le 1589. Gio. Moro Cay. Bailo.

XI

PERA, 25 NM .1589EMBRE

SeirY primite dela beglerbeiul Rumelia, care fusese cu o§tirea in Moldova con-tra cancelarulul polon, cumcl acesta a anuntat luT Brutti, ce i se trimisesedin partea domnulul moldovenesc, curânda mergere a unul ambasador polon la

ceia-ce se lug pare a fi nutria! o strata gernä, Inca beglerbelul, avêndMing armatA i nidi o artileriA , cere permisiunea . de a intrebuinta atmata §iartileria Moldova.

Ibidem.

Sereniss. Principe.... Il Beglierbei della Grecia con Ia liberth cheebbe di invernar dove stimasse meglio ha preso risolutione di ripassar ilDanubio et ora si trattiene in Silistria terra grossa 'una giornata di qua,di dove ha scritto che il cancelliere diyolonia quale si trova alli con-fini della Bogdania abbia fatto saper a quel Principe, per nome del qualeandö, come scrissi,1 il Brutti a trattare con lui, che il suo Re manderiapresto ambasciatore al Gran Signore. Ma perch detto Cancelliere 6 ac-compagnato da molte genti da cavallo et da piedi benissimo armate etegli all'incontro poche forze et particolarmente senza artellierie che aquesti tempi non si possono condurre, ricerca'antorita venendo il bisognodi potersi valere di quelle del Bogdano et di tutta la sua militia ancora.Di che 6 stato compiaciuto stimando che .che ha detto il Cancellierdella venuta dell'Ambasciator sia con artificio per levar di sospetto li.Turchi et tratanto provveder alli suoi bisogni per, far quanto gli tornassebene......

Dalle Vigne di Pera, 25 Nov. 1589. Gio. Moro Cay. Bailo.

XII

PERA, 17 FEBRUARIu 1590

Planul, conceput la P6rtg, de a numi pe Petra Cercel domn peste Gnu!.Ibidem.

....Mi 6 stato detto in somma conftdentia esesi ragionato che siScrisórea, mentionatit aci, lipsesce in colectiunea raporturilor.

'

Pórta,

, .

.

ci6. ;

.

.

'

(i) . .

.

.

",

-

'

*

.. .

.

.

-

k ,1-,

'

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE 229

potrebbe mandare Pietro Vaivoda al Beglierbei della Grecia per dargliin governo qUel regno, riducendolo in quel stato che ora si troia la Bog-dania e Valachia, sperando con tal mezzo di ridurre quei populi più fa-eilmente all'obbedienza, li quali per fuggire gl' incomodi della guerra nonsi renderiano tanto difficili a sottomettersi essendogli offerto per capo unprincipe cristiano. Il che ho voluto scrivere alla Serenita Vostra perch6intenda quali eonsiderazioni passino per la mente di questi....

Dalle Vigne di Pera, 17 febb. 1590.Giov. Moro Cal% Bailo.

PERA, 17 HARM 1590.

Vizirul fiind plgtit de Mihnea-vodg cu 60 mil galbeni, Petru Cercel a fost eilala Rodos §i se bgnues6e cl pe drum va fi aruncat in mare, sail cel putin otrgvit.

Coetan.-Disp. 1590, f. nr. 31.

Sereniss° Principe.... Pietro Vaivoda che pretendeva il Principato diValachia et si trovava prigione nelle sette torri, per li grandi ufficii fattidal presente Principe che perci6 viene detto aver donato 60 mila ducat-al Bassk fu mandato la settimana passata a-Rodi et nonmancano chi ere-de che sia stato dato ordine di farlo gettar nel mare; ma tutti tengono percerto che difficilmente potra campare, che non sia avvelenato, attenden-do li suoi adversarii con ogni sollecitudine a fargli torre in ogni modo lavita.

Dalle Vigne di Pera, 17 di Marzo 1590.Giov. Moro Cal,. Bailo.

XIV

PERA, 28 APRILE 1590.

Stgruintele Portel de a se implca cu Polonia, prin intermediul domnulul moldove-nesc sari alt-fel, i vestea c Petru Cercel a fost sugrumat i aruncat in mare,pentru a multumi pe Mihnea-vodg, care trimisese' cu acest scop vizirulu50,000 cechint

Ibidem

Sereniss° Principe.... Il desiderio di questi grandi si fa sempre mag-giore di accomodarsi con Polacchi e perch6 non abbiano occasione di molversi 6 stato ultimamente comandato al Beglierbei delta Grecia non purche stia quieto ma ehe proeuri con il mezzo del Bogdano o per Ultra via

'

.

.

: .

' '

.

:.

.'

:

. . " . , - ,

,

..

.

*.

.

.

.

*

'

XIII

-

www.dacoromanica.ro

: ,

. 230 . ' llHASDE.

cote a lui parerk perch6 con dignith del Grim Signore si venghi a (presto,* ' accomodameato..... Pietro Vaivoda venuto gill con raccomandationi del.

Re di Franciá morto per oftener. il Principato di Valachia a richiesta delpiesente Principe, che perciö ha . donato al Rasa cecchini 50. mila 6 fi-nalmente stato fatto.sofocare et poi gettare in mare. Et so che ie scrissi

Serenita Vóstra quando egii fu levato .dalle sette torri dove eraprigione per condurlo in Rodi, che non averebbe potuto:campar la vita..

Dalle Vigne.di Para, 28 aprile 1590. .

Gio. Moro Cal'. Bail(x

-.6A-F-EVA.ACTE ROMI1NE

DIN BIBLIOTE.CA BATTHIANIANA. DIN ALBA-JULIA

I.

'I1631-1633

'

Comunicate de p..P. Raider,.

, 1631. -Fr loc i lung.

Mateid agl BfiincoVéiml i alti mg multi «boiariI,TIrdi Boniinesci mari i mi-fugarT in Transilvania, promit «jupd,nultfl Cristep 2000 galbenI unguresci

<Taintru care bine sd au fAgAduitu sd ne facd cale sd mérge,m in tara n6stril i va<fi pre yob, nostrd sit ne luom tara i sd scam Grecif §i du§manii.no§tri. cafil<cad spart casele n6stre.» . .

,Code authenticorm n, t. I, p. 67. '

Scrisarn nol boiaril Taal Rumtine§tI mal §i micil Insit nume. Aslan,

.vornicul §i Gorgan.spittarlul §i Mitteru aga §i Dumitru Preda posttanul §i Mihal clucerlul §i.Barbul ph i Mihalcea post peste vittr (?):

Dumitra§co post §i Iona§co post §i Zacharila banal §i.Stroe post Adambanal §i altl boiarr totT §i mid §i manI acesta Zapis al nostra ca sit ,fiede mare creditutit la mana jupanalut Criste§ cum sit avem ai dare ug,

000 paintra care. bine sit au. agitduitu sit ne fag cale sit inérgem intara nostra §i ya fi'pre vola nöstrit sg, ne luom tara ji sit scotem Grecil

dumanil no§tri caril aü spart casele nostre, 0 sit va . da D-4ei1 sit ne

alla

INEDITE

capi-

I.

gia

pi

pi

www.dacoromanica.ro

ACTE ROMINE INEDITE 231

tea acestu bine ca :sit fie pre vola nostril; ér nol sa averu .al dare ré (sic)ace01 2000 ug fitrg niel un cuvgint, ér sa nu ne Ta face acest bine nolgg avem pace de Writ .dumnilalui, i pMntru crediinta pusunéam (sic)pecetile, lét 7139:

Nota. - Pe Mali. Jos intipkite 13 peceti afumate. Pecetea hiT Mate la re-presing un orn §eOnd in profil'pe tron cu sabia in mana , pe vrful tronului ocruce, ér d'asupra : MATEfo.

Bucuresci, 11 august 1631.

Scris6rea prin care boeril, remni in Téra Romrtnésca, intrébil ea spaIma pe Cristo-for Hirschel, capul rnunicipeit'Atil din Brapv, dad este adev6rat i cu volaregimulul transilvan, el din boieril fugarl « va sit pngóre Teodosie spittar cu.«6ste pre la tArgul Jiiului, ér Matel va sit pugke pre la Ruck<cit 6ste, Gorgan pre Teléjnu cu alte (la» etc.

Ibidem, t. I, p. 72.

La al nostru cinStit i pré iubit i bun priéten i yecin de aprópe ja-pan Hritjlu CritOov sudtu grad Brasevskomu, pohtim dela milostivul Dum-

buna via i sanittate sit (lamina dumnetale , st verl cerca dum-.néta 0 de a n6strit.sitngtate har milostivuluI DUmne4eil pan pre acumsantem sangto0, alta dam Oire dumnetale cand au fost eri veneri avg 10AH venitunkl cuyAnt dela 6menil noOri den sus, 4icand curdva sit pugéreTeodosie spat et 6ste pre la targul Jilulal, dr cela-l'altl pribégl bidet vasa pugórg pre la Ruck cu 6ste, Gorgan.pre Teldjim cu .alte o0i, de care'lucru numal ce stain de ne mirittu 0 nu Oim acesta luau péte sit fie cmOirea mach sale .cral.au.nu éste, derep acéla pohtim pre dumnéta ca preun priéten bun §i ea pre un vecin bun , cit dumnéta Oil cit am fost veci-natate bung cu dumnét i saracil ski hrgnit unit cu alaltl en yeehigtate

cu bunit pace , acum Vedem ca se amésticg luau ca acesta, Oildumnéta cit de va fi aceOil blitstitmate de tail vre o nevoe i noun §i deva fi ucesta: lucru cu voia marit sale lu cral, Oim ea si dumnéyóstritnu o put& fi nici un bine, cit flinch aid Schimnicéq carele u prinsuscaunul, i déca .au vg(jUt un lucru ca acesta nu l'arn mal putut tine niell'am mal putut ce numal deck ail trimis &moil luir la Cantemir laTittari 0 la macula sa Vezikul 0 la alp pa0 sale dea Oire i Sit 'I por-néscit asupra lor,ce tim cit niel un luern'bun nu va fi ea 0 de alte rAn-

.

ceIa-altlpribégi

.

.

'un

0

. rt. .

. .

-

'

neefl-

Inca

1

,

.

-

pi

www.dacoromanica.ro

232 HASDEtt

dud cand ski facia ni§te lucrurf ca.a0sta; ce pohtim pre dumnéta ca preun bun priéten,- ca pre' un vecin bun carele n'e§tt §i néT fost pan

acute , sit ne dal tire dumnéta de bite lUcrurile 0 de tóte ve§tile ce vorfi denteacila sit vedem acesta ltiCru.ce va fi , ca sa pUtem §ti dela dum-,neta most ritspunsu sit §tim de bite, poi Inca vom sluji dumnétale cu .dragoste, apésta pohtim pre dumnéta H Nor te veselésca o romppis u Bennett avg 11 AHH vl. 7139.

t buni printout at duinnetale i. mille de aprópe toti bolaril Oral marl§i

(Din do) : La al cinstit i pre iubit 0 bun priéten i vécin de -...aprópe japan ilrajal Cra0ov judetul de 'Tarn cinstita Cetatea Brapvului

ocnomi pAAOHATHCE.

lat§i, 18 august 1632.

'Deanna moldovenesc Alexandra Ilia§ scrie lui Mateiti aga Brancovénul §iboeri, trimi§1 in Ardél casa obtina dela Georgia Rakotzi perinisinnia de a

stramuta in Moldova pe atop loranil de in tara Ardélulul», cape cap' Romanivor voi sit se stramut, «WI trécey muntele in tara, ér ce atI tocmit cucu Rumanil pre voe le va hi».

Ibidem, t. 1, p. 63.

Than, AlexandrU Ilia voevala etc. 1111111EM rocnommAnu 60Atp0w roc-

HO"CTMH Almon nano TOAOCiE CflZT H ApSrrinn aoArkponn HtE ECT

ApA'kACKAA ZEMAN. miler MHBOT H Apodiit KSnum C A106013iE EZAHAMM

Maim, Here.Catch acésta dam §tire dumilorvóstre ca am inteles domnia mea cum

ati scos o carte dela maria sa dela craiu ca sa sceteti toti rumanil dein tam' ArdeluluT sit margit in tara, pentru 'ace de vréme yeti vedécartea domniel méle, ér dumnévóstrit s aveti fórte a nevoi tare salt tré-ceti muntele In tara, er ce ati" tocmit ci fleapit cu rumanif pre voe le vahi, 0 dumnévestra- &AO deosebi yeti avé mila i socotintit dela domnia,mea, pentru slujba céti fecal; ilia decal yeti tréde pre daikif ér dum-névóstra sit MI tréceti muutele pre acolo, ci s5 veniti pre aicé pre la dom-nia plea, _cum v'ain §i. mid dat invatatura cu kriserea domniel méle. To-

/HMO. KM EMMET H AApARCTEHHTE AMIN OV Ias .lét 7140 ay. 18.

'

.

.

. :

;

color- .

aly

1'

,

.

amin.. -

.

0.

. . , . .

.

7 44 n

' '

'

...

;

ci

I

mice.

B

IlL

www.dacoromanica.ro

.,

ACTE ROMANE INEDITE' 233

(Subscris) Ion -Alexiadra Voevoda..Din dos signal doinnesc mic, fórte artiStic, §i adresa : rAAA .pom. ITAMH

1 MA1.110 BpAHKOHAHSA AA II TOACICiE crizTep. H HHHHX E0ApH. BA4H H CST .I

B ApA*ACKAA AEMAH macwo 4ApiaBiE. .

.... . , .

. . -..

piti.70o 20 maig 1633.,

spatar din Téra RomlnéscA Aga pe Georgih Rakotzi a nu'l secuestra nesce1;ite pentru banil ce aü .fost fgghduit boerii and se aflati refUgiti in Transilva-

.- nia, trimiténdu'T tot-o-datä in dar tin cal, cici «inteles'am den gura lu Cada.<KMibilu mind ai tremes m5ria ta pre Pltru Mihalcea aicé in tail OE cunpere -cal pre sérna Ingrid tale,. ér noi viind dela Moldova ne-am ttimpinat cu dinsul

Foc§anT, ce ah Opt §i.la noT .un cal §i ail is ell place srl cunpere .pte<<sérna mAriei tale.»

Ibidem t. I, p. 79.

Cinstitul i préluminatul cre§tin í cral a tóta tara -Ardélulul i o .

. parte din tara de sus i §pan mare Sacuilor. , - ,

Pré mifostive ?.i laminate oral, mull inchinacTune §i sanatate sitifie§tT Maria ta delft :o mal niCa sluga a mariel tale, alta milostive dóinne,-intelesam den gura lu Cada§ Mihalu chid al tremes maria ta pre Patru ,

Mihalcea aicé in tara sa, cunpere cal pre séma mariel tale, ér noTdela Moldova nem (sic) tampinat cu dinsul la .Fo4anT, ce all vdut i (la): 'noT un cal 0 aa dis place sal cunpere pre séma marieT tale, ér ea:alt cuvant-n'am graft numal am grait catra el de va placé mariel taleacest cal mie nu'ini trebuqte valid, volu treméte ea insumi lamaria ta, alb, am grait, ér el sa. va fi gait alte cuvinte catra maria ta, .

den caPtil luT gait far .de hicra, cl, ell siut ca o slaga mat mica a mar,: .

riel tale,. ce cap q ave el sit graesc alte cuvinte, cé.efl min am tremes "

calal la: maria ta, cenu tifl place-va mariel.tale at ba, pre locurele mi-stre fórte ail fost. cal bun, alta am inteles ér den gura lu Cada§ Mihalucum al scris maria ta carp la Pap §i la domnu nostru pantru noT, cemultemim mariel tale ca unni .domn-milostiv ace al aratat maria taspre capetele nóstre,_ alto, milostive dómnò audind.noT din batranT §i §tiund

noT de cand nem pomenit 'cine avut nevoe in césta, tail a nóStra,scapat in tara mariel tale; totl. ail avut pace §i odihna, bung, intr'a-

céa, Oiund0 noT 111611 ca acela, deca néa.ajuns yréme de, neyoe treme7.,

16

, I

IV.

..«la

viind

aa

Milos

pri-

mill

0 at

el 'I

sal ccfl

ei

www.dacoromanica.ro

234 ,HASDit . .

. sunein fameile §i coconif cu marha en tot sit scap'am supt pea mariel.tale, §i eram §i mot vietorl, deci marhas sail oprit pentru cel zapis al boe-

.. rilor de datorie .ce este la maria ta, ee m rog mariel tale ca until domnumilostivu sa nu te indurl maria ta nicI de sariteia mea sa hia numal eu pig-dat pantru acel barn, ce tremke maria ta un omal *Ingrid tale eu zapi-.sul sa ne apuce pre .tottboeril catI santem In zaPis sa platim acef ban!,mie Inca catumi va face partea mea o vol da, sa nu saracese numal etí Inzilele mariel tale, ca en far porunca Inariel tale i far omul mariel tale nusant harnic a apucarci pre nimene, acésta clan in .tire mariel tale, sit lI

maria ta sanatos. pis mat 20 Alm 7141:' '. Eft mal mica sluga dumitale Miho spat:

(Din dos) : Cinstitul préluniinatul erestin .cral a Ma tam .Ardélu-'1u1.0 o parte den tara de sus 0 paii mare Sacuilor. ,

Nota : Dela acelafi Militi spatar, t. 1, p. 74, din 9 ianuaria 1633, . se' afla oalta epistola elk% Racoti, tot in cestiullea «marMi» secuestrate «pantru baniT care!<ralfost flgIduit boerii sand am fost in tara mAriei tale», plangndu-se tot o dat5, cä,alalte ate ani-avut 1aü luat. ómeiiii mid tót i laü dus la Mathei voda, numalbaine §i argint mal mult de 5000 de galbeni». '

-

Coustantinopole, 17 aprile 1633.

Pretendintae Négu-voda, petrednd-in Constantinoliole §i dand0-§I titlul de 4dis.ial reposatului Basarab voda», atesta el a primit Ma. Ungurul Paul .Biristis1000 galbenT, pe earl se indatoréz4 a'i Inapoia va da Dumnedeil sit iadomnia in tara Moldova.»

Ibidem.t. 1, p. 77.'

Ion Négul voevoda cat+ noKOttliarò Basarab voevoda, Scrisam acest:al men zapis le manu (sic) jupanulul Kiri§t4 Pal, cum sa se c'am luat

s dela dumnólui haul gata o mie de galbeni de iht-Aa fost de cheltuéla aicein Tarigrad, ci de'mI va da buinne4eil sa laü domnia In tara Moldovel saalbu a-I da fang, niel un cuvantu, acésta Marturisescu cu acest zapis al men

0 de credinta pusam i pecetea mea, pis u ConstantinoPoli pis mta ap 17.v1t 7141.

Ion Négul voevoda.

Nota. Autograf p hartia. Pecetea cu vulturul munienesc §i cu inscriptiunea :

1C3 Ihrs.A. 606 .C116. EZCARAKIk 1106.'.

V

§tie

.

i

«demi

.

www.dacoromanica.ro

RECENSIUNI 235

In aceigi colectiune, t. 1, p. 71, se afla un alt autograf .dela acelai Négu-voda,.din Constantinopole, fArt an, septembre 15, in care scrie lui Racoti ea : «intelesam«cum at avut Mateit voevod Cérta §i vrajba, cu Lupul voevod, deci a§a s §tie

«ria dumitale di cum va veni imparatul prentru cérta kr pre amendoi vor sa'i ma-: «ialésca, deci dupa acéla ma rog "aria tale cu fata pan la verdele pamantu sa nu

. sing de 'maria dumnitale, ce scrie dumnéta» etc.-Tót acolo, p. 73, a treia epi-stoll dela acelgi: din Constantihopole, Mai an, 29 septembre, catra Racoti, rugandu-se «érgi eu fata pan la verdele pamantu» in aceigi afacere.

1=R= 1\si"s1-C..TI\TI_

A. :

Despre eate-+a cuvinte din Rabelais, in Convorbiri literare, 1876, 1 a-prile, pag. 26-32.

Provoeat de un articol al d-lui V. Alexandri, pnblicat in Convorbill pe Februa-rid, in care ilustrul poet se incercase a face linguistic/ inteun mod Mite stall--gaciti , d . Cihac compara in töte limbile romanice un §ir de cuvinte din Rabelais,Sulfate astag in Francia, dar usitate la nol cu propriul lor inteles.»

Cu Diez, cu. Littré, cu Scheler, cu Grandgagnage i alti cati-va o ase-menea comparatiune era tot ce pote fi mai u§or.

D. Cihac cade frig in grave retaciri, de cate ori ese din sfera cea comoda a filo-logiei. comparative curat romanice, azardand cate o excnrsiune pe alte terenuri lin-guistice, pentru earl' nu posed/ d'o cam data Mai o preparatiune sciintifica.

Astfel la pag. 29 d-sa ne asigura, c. «cuvintul roman a se sclefa, a se sclefai«(a se despica), scléfa (o despicatura de lemn dupl Lexiconul de Buda), Vine dela sla-

.«vul stipati, stepati (a despica):»Ar, fi trebuit mai întiÚ s probeze, macar prin o singura analog* posibilitatea

trecerii grupului slavic st in scl la Romani pan in vre-o alta limb/.La pag. 30 d. ihae declara , crt verbal nostra mormCii n'are a face-cu. vechlul

frances marmoner, ci «vine dela slavul mermigati».De ce insä 'n'are a face Cu unul? de ce vine dela cel-l'alt ? d-sa nu ni-o spune.La pag. 31 d. Cihac confunda pe latinul vitricus, al nostra vitreg , cu albane-

sul stater contras eierr «socru»...Albanesul Ocher «socru» este de aceia§I proveninta ca grecul btu* «socru»,.

slavicul svelora «socru», sanscritul pagura etc., cuvinte identice cu latinul Socer§i alci o umbra de legatura cii latinul vitricus.

de asta data vom repeta dart consiliul, pe cafe l'am mai dat Cihac cao alta odasinne : ori de a se margini strictamente îii cereal limbilor neo-latine;unde din çlece casuri va puté sa nemetésca.opt, ori sa se familiariseze mai intititicu fonologia celor-l'alte limbi, cad altmintrca se expune , ca pint acum, a colindadin eresia in eresil.

'

.

CIIIAC

.

'mant,

,.

.

..

. . . .

-

in

.

d-lui

-

ma-.

H.

Si

www.dacoromanica.ro

236 HASDEU

ALFRED 'LUDWIG :

. Die Nachrichten deS lug uud Atharvaveda fiber Geographie; Gesthichie;Terfassung des alten Jodie". Prag, 1875, in-4, pag. 58, IL

Die philosophisehen uud religiöseu Ansehaungen des Veda, in-ihrerEutwicklung. Prag, 1875, in-8, pag. IV, 58.

Imnurile vedice Ant cel mai antic monument literar al familid ario-europee.Scrise ointo' limba sanscrita de tot archaid, a trebuit s tréc a. timp 0111

ce, gratin muncei succesive a celor mai ilustri indianisti, Rosen, Aufrecht, Weber,Regnier, Max Miller, Benfey, Muir etc., incepénd abia de pe la 1830; ele aa de-venit din ce in ce mai intelese.

Lucrând la o traductiune germana a Rig-vedel, care se considera ca partea ceamai veche din colectiunea vedica, profesorul Ludwig dela Praga publica d'o camdata, ca un fel de prolegomene, dog, tractate f6rte interesante.

Cel d'intala extrage din Veda tot ce se pare a arum, o raft de lumina asuprageografieT, istoriei i organisatiunii primitive a India' ; cel-l'alt - tot ce se refer!la ideile filosofice i religióse.

&item 'Meant* ca d. Ludwig nu este stapanit de acea predilectiune exclusivapentru Rig-veda, care se observa la generalitatea indianistilor, ci acórdä, nu Mai pu-

un loc de on6re Atharva-vedel, acest pretios acod de descântece» al umanitatiiin copiläria.

De§i Roth a constatat de-mult marea importanta a Atharva-vedel 1 i desi Whit-ney nu se sfiesce a o numi «cea mai insemnata din cele patru Vede» 2i panlastä-41tutus/ ea a Anus mai tot-d'auna in c6da §i, publicata numai in text, nu s'a in-vrednicit d'o cam data ca cineva s'o traduca.

in acest mod, ori-ce not' extract din Atharva-veda are un interes special pentrutoy acei ce n'o pot consulta in original.

Generalmente d. Ludwig se marginbsce a expune asupra fie-carii cestiuni un §irde fapte in modul cel mai sobru, tragênd apol din gruparea lor conclusiunea ceaimmediata, astfel ca polemica nu se póte acata cleat numai d6ra, de interpretatiu-nea cuvintelor; dar tocrnai acésta este sarcina cea mai de capetenia in priviatannuidocument atat de obscur i adesea atat de ecuivoc ca Veda.

Pentru a inlesni verificarea, autorul ar fi facut bine de a da pretutindeni textulsanscrit alaturf cu traducerea.

In primul din cele dog, opuscule, d. Ludwig desbate : epoca and s'a compusVeda; numirile oraselor i fluvielor vedice; popkele Mentionate acolo §i relatiunileintre ele, inainte §i dupa stabilirea Indilor in patria lor actual; poporatiunea pri-

(t) Roth, Ueber den Atharva Veda, Programm, Tübingen, 1856, in-4.(') Whitney, Oriental and linguistic studies, New York, 1873, in-8, p. 3.

.. .

.

malt

.

.

. . .

.

. .

.

, .

..

. -

'

',

;

, .

- .

LL

L ` ,

L'

'

. .

L

' , . ,

:" .,

- tin

-

.

-

www.dacoromanica.ro

RECENSIUNI 237

mordiald ne-arica a Indiel; divisiunea in caste; ierarchia sacerdotala; intruniriloreligi6Se §i politice etc.

Ultimul capitol compara in dol-trei cuvinte statul elenic din Omer cu statulindic din Veda. '

Cel-l'alt opuscol, dupa ce ne d o caracteristica generalä a literature vedice in.fond §i 'n forma, definesce apoi lumea, umanitatea, adevrul, existinIa, destinul,creatiunea etc. §i terming prin analisa mitologiei indiane in fasal cea mal depar-tata, trimitênd mod in acésta priVinta pe lecterul cel setos de mai multe amaruntela remarcabila scriere a profesorului Angelo de Gubernatis : Letture sopra la mi-tologia vedica, despre care noi ne reservam dreptul de a vorbi cand-va mal pe larg.

Numal in pre-patine locuri, d. Ludwig ese din planul se strictamente mono-grafic, cautand cate o comparatiune doh din lumea vedica.

A§a, de exemplu, vorbind despre existinta ateilor in epoca cea mai immemdrialadin istoria Indiei, observa un fenomen identic la vechil Normanft cad de ase-menea aveah gudlausir mom, Omen! filra Dumnel¡leil».

D. Ludwig resuma astfel lucrarile tuturor predecesorilor sei asupra diverselorelemente politice §i filosofice ale Vedei, le coordonéza cu niult tact, une-orl le rec-tifica §i le completéza.

Pentru a masura tag distanta, pe care a percurs'o exegesa vedica de dad sciin-ta europel §1-a apropriat tesaurele literare ale anted' Indie, n'are cine-va decat apune aceste tractate fata 'n fata cu monografiele analoge ale nemuritorului Co-lebrooke de pe la inceputul secolului.

Atunci geniul in intunerec; astkli lumina permite ori-cui de a vedé fm-pregiur atat de multe; incAt se terne cine-va de a nu se zapaci din causa: bogatid.impresiunilor. It.

JOHN BEAMS :

A comparative grammar of the modern aryan languages of India :-towit' hindi, paujabi, sindhi, gujarati, marathi, oriya and bangali.

Vol. I : On sounds, London, 1872, in-8, pag. XVI, 360.Vol. The noun and pronoun, London, 1875, in-8, pag. XII, 348.

laturi eu studiele asupra Veda, acest punct de plecare in linguistica indica, e-ste fórte instructiv de a urmari lucrarile orientali§tilor contimporani asupra dia-lectelor Moderne ale India, carl formez ultima verigl A unui lant ce se incepeinteo epoca de peste doit mil de ani inainte de Crist.

Beames, profesor la Universitatea din Calcutta, a intreptins o vasta grama-tea comparativa a color §épte principale limb! ario-europee ce se vorbese actual-mente in India : hindi, panjabi, sindhi, gujarati, marathi, oriya §i bangali, pe

.

.

'

. -. .

.

'

.

.

. . . .

.

piplia

.

,

.

H :

. 'D.

r

.

.

_

clod

S

:

- .

' ';

-

,

. . -

, , , .

'

-

www.dacoromanica.ro

238 'HASDEII.

car! le comparase deja unele cu'altele, dar numai in trécitt-, profesorul viene Erie-drich Müller. 1 ,

T6te aceste dialecte se refera intro ele catra forma cea vorbita a sanscritel'intocnial*ca. cele romanice de astkII intre eie i aka forma cea vorbita a latinel; OiC* «catril,. forma cea vorbita», cad clasica sanscrit i clasica latina - cata sa n'oo data-Sint doa. limb! literare, ér nu poporane: '

* D. Beames observa cu malt spirit (I, 26),' ca pana i eel' . scriitorl vul-gaff. indianI i romanicI a fost doI poet! apr6pe din ace14 timp :C'and-Bard'ai0 Dante, ambit din secolul XIII. . . .

. Din cele Opte limb! de maI sus, nurnaT cea sindhi, 'Mtn' cane aducem a-minte,a fost supusa pIna acum line! analise adeVerat sciint'ifice in !ha, exeelente studie'aleprnfesoruluI Trunipp.2' ,

Meritul prime lucrall. .analte pentru totalitatea dialectelor indice, apartineBeames, care.poseda avantagiul de a clunisce nu nuniaI filologicesce, ci chiar

de a vorbi patru din ele : panjabi, hindi, bangfilt i oriya, . inqtate prili o §edere. de peste doI-spre-tlece an! in India.

Opera sa va cuprinde patru tomurI, din carI lug ai apilrut la lumina, d'o dam datanumal dog, separate unul de altul prin interval de treI anI. ; . .

. Primal volum contine «Fonetica»;.cel-l'alt «Numele i pronmele».Este de regretat, d. Beames pune pretutinden1 cu caractare avanagari nn nu-

maI cuVintele sanscrite, dar §i pe cele dialectice; fit% a insoti acestea din urma deo transcriptiune latin, ceia-ce incurca f6rte mult pe lector.. In adevèr, precnni o spune el insue (I, 68), o. vorbá scrisá in acela0 mod se ci-.tesce în sanscrita Leila §i in hindi bâl in sanscrita kara i in bangali koro etc., ast-fel el cititorul, deprins cu sanscrita, cu care trebul' sa fie familiar ori-ce lingnist, sevede la tot pasul tentat, din causa identitatiI de ortografia, a inlocui pronuncia-tiunea vulgará prin cea claSica, pe cand interesul sciintific este, din contra, toeingde a cunósce pe cea de'ntaiti. - . . .

. . .

D. Beames incepe printeo lungá introducere (I, 1-123), unde caraeterisézá pe .fie-care din cele Opte limb!, desbate elementele lor constitutive .arice 0 ne-arice,.intra in ma! multe amärunte asupra alfabetelor 0 literaturelor respective, töte a-cestea insotite de obsertatiuni fine 0 ingeni6se. . .

.

In partea fonologica gilt analisate schimbárile voca, lelor, schiMbárile consenelor- -. ti schimbarile grupurilor consonantice, justificandu-se fie-care transitiune prin maI

multi° exempla. ... .

- D. Beam es este insä departe de a fi constatat t6te schimbarile..Lacunele vor trebui completate de acum inainte. ..

.

: Astfel, de pilda, 'd. Beames- iPce (I, 209), ca guturalele;* afará de trecerea

(') Reise der österreichischen Fregatte Novara. Linguistischer Theil. Wiell, 1865, in-8,p.. 109 §i nrm.-D. Beanies se pare 4 nu cumiece.acéstg lucrare. ' .

(') .Das'Sindhi im Vergleich zum .Prdkrit und den andern neueren Dialecten Sanskriti-r. sehen Ursprungs,In Zeitschr. d..deut.morgenländ. Gesellschaft, t. 15,p. 690-752,. t. 16, p.

. 127-214. '. '

ultam nici

de'ntaiä

§i

'

d-lui

cä

www.dacoromanica.ro

.RECENSIUNI 239

lor in palatale corespondiny, nu sint expuSe la schimbari *cleat in grupul conso-. .

nantic k§.ET bine, sanscritul,yugala <pareche». devine in m'arathi juvalla «gemen».Ore acesta nu este schimbarea lui g intre vocale in v ? p6te insä, cel putin in *

. casnl, de MIA, prin acoModatiime cu vocala labial u, care prefera, pe consóna lalAala v..* OrI-cum O. fie, asemeni transitiuni merita a fi notate..Un fapt Mae pretios sub raportul vocalisrnuluT, pe'care a:km acum pentru

prima órg, este trecerea- la Ind)" a lui a in a, adeca in vocala obscura, prin perdereaaccentului, in tocmai ca in limba 1.9mana. .

. Din nenorocire, d. Beames tece cit pré-inulta uprinta, asupra acestuT a a mo- '. bib> al Indilor, care constitua'un fenomen vecalie demn de a fi cercetat cat se póte .

mai de aprópe.. ' Etimologiele autorului sint gentralmente fórte corecte.

Una din, ele a atras o deosebita atentiune din pate-ne din causa mid 'curiósé .

ceincidinte: . . . .

In dialectul hindi hotul se chiama deikt2. ' .

D. Beames de.riva acest cuvint din 'verbul (land «a striga», (»and ca (II, 36):tot-d'a-una chiuesc navalind asupra mini sat pe care voeSe prada».

Tot lip noi ne-m incercat alta data, fang a cnósce analogia indicg, a demon-stra ca vorba n6stra hot este o simpla form'atiune onomatopoetica din exclamatiu- .

nea «ho ! ho!» 2 . '

volumul II, prin care se incep'e inorfologia indice, d. Beames stu-diazä tema, genul, declinatiunea i pronumele. '

Inteunul din ultimii paragrati (II, 344-46), el naming pronumele la Tigani,regretand insä cit nu cunósce dialectul lor decIt dupg lucrarile lui Paspati i Mi- .

klosich.

. Cestiunea su.fixelor este. tractata maiestresce; mai cu deosebire sufixul ka, unuldin cele mai caracteristice in t6te limbile de ramura indo-persica.

linguistul nu p6te dead 81 a§tepte .cu cea mai viug nerabdare cele-alte dog to-muff din opera d-lui Beames. :..Ori-cifie se ocupg de studie filologice coMparative, trebui s'o aibg pe mesa. '

Crescut in scóla lui Bopp , d. Beames imesce eu metodismul german acea ori-ginalitate de vederi, acea independint4 de cugetare, prin care se distinge atA deeminamente natiunea englesg.

Ar fi de dorit insä ca autorul, care este férte in curentul sciintei in sfera limbi-lor indice, sa se familiarisee pe im alt teren ou admirabilele lucrari ale Ili( Corssen§i Johannes Schmidt, ceia-ce i-ar permite, prin aplicarea aceleia0 procedure, a a-precia ou mai multi patrundere influinta cons6neler asupra vocalismului , singuraparté de tot slaba, in cartea &NY Beames.

. ,

(I) Beamis,. t. I, p. 147 : «Long a becomes short a, primarily in unaccented syllables...»..r.. Ibid., p. 167 : «Short a... having always the same value as our English u in but.,

(') Hasdeil, Istorid criticci, ed. 2, t. I, p. 294-96.

'1

1

In limbilor.

4hotil al

-

www.dacoromanica.ro

240 HASDEU

Astfel, Nina óra, el nu ren§esce a explica in dialectele moderne ale Indiei apa-:ritiunea neorgania, a vocal:el intre do cons6ne (I, § 45), de exemplu in tiri «fe-.meil.» gaud cu sanscritul stri, mUâna «vé§ted» lng Inking etc.

AfinRatea electiva vocalo-consonanticl. este portiunea cea mai grea, fiind cea malnona, dar tot-o-data i cea mai importantä in patologia foneticl.

H.

N OT1T

D. A. Xenopolu din Iaf ne trimite mai multe crisóve veal ale Dom-,

nilor 'Wove; In limba slavick pe earl le vom'utilisa chiar in num6rulviitor.

AVISNumerul de fata este cel din urma ce se da In compensati-

une d-lor abonatt la «Principie de filologia comparativa».

Acel dintre d-lor carl.vor dori a primi fóla i pe viitor, slutrugatt a trimite pretul abonamentulut, socotit de la Aprile 1876pana la Ianuaria 1877, anume 15 Lei nout.

Cu ammo ocasiune li.se vor da, la cea de'ntait cerere, nu-merit din trecut, pe cart nu vor fi primit din vina administra-tiunit sail a postel. Redactiunea.

Mai multi domni ne adreség reclamatinni in privinta «Revistei literare §i sci-intifice.»

Ne credem datori a declara ó data pentru tot-d'a-una, ca «Revista Memel*. isciintificl» nu este proprietatea n6stril. §i nu ne privesce in partea ei materiel.

Vom primi insa tine yom Obi' a satisface ori-ci réclainatimie relatiyl la «Co-lumna lui Traian».

LIO003

SECTIA

Ocf, r- R. ?

.

:

-

. . . . .. ..

..

.

..

.. . .,

,

r

;

: ,*

'. ..

,' .. ..,.

IStOR'It-

i.rmsou-

t

,°,-A

www.dacoromanica.ro