AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA BRAN

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate in vederea

amenajării unor complexe turistice

1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara noastră.

1.2. Turismul Rural Românesc-subiect al managementului de proiect

1.3. Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Capitolul 2. Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare – FNDR necesar

realizării investiţiei

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială– Componenta de

Investiţii

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitaţia Deschisă

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică

Capitolul 3. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica

3.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces

3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a zonei

3.4. Metodologia amenajarii turistice a teritoriului in mediul rural

Capitolul 4. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajării unei pensiuni

turistice în zona Bran

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

4.2. Analiza mediului concurenţial

4.3. Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finanţare

4.4. Analiza rentabilităţii investiţiei

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Turismul rural a cunoscut în ultimul deceniu o evoluţie spectaculoasă, atât în planul

ofertei cât şi al cererii, sub influenţa a numeroşi factori. Considerată pe bună dreptate „piatra

de temelie” a turismului rural românesc, Zona Branului prin cadrul natural deosebit este

gazda turiştilor veniţi aici să petreacă câteva zile de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi

stresul marilor oraşe.

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu privind amplasarea şi amenajarea unei pensiuni

turistice de cinci margarete (nivel maxim de clasificare ce poate fi obţinut pe pensiunile

rurale) în Zona Bran, cu sprijinul unei Finanţări Nerambursabile Phare, a cărei metodologie

de obţinere este tratată pe larg în capitolul doi al prezentei lucrări.

Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari, manifestată de către

turişti pentru servicii turistice de calitate superioară, în unităţi de cazare situate în mediul

rural.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, prin intermediul cărora se va încerca

demonstrarea oportunităţii construcţiei unei pensiuni turistice de cinci margarete în această

zonă..

Mai întâi sunt prezentate câteva aspecte teoretice privind turismul rural ca subiect al

managementului de proiect şi aspectele teoretice necesare întocmirii studiilor de fezabilitate

necesare fundamentării investiţiilor. Urmează apoi prezentarea pe larg a zonei ce va găzdui

amplasarea proiectului de amenajare, pentru ca apoi să se treacă la evaluarea necesarului

pentru investiţie în condiţiile obţinerii unui credit nerambursabil pentru parte din investiţiile

ce urmează a fi realizate.

Prezenta investiţie îşi propune umplerea unui gol în oferta turistică, în scopul satisfacerii

cerinţelor şi celor mai pretenţioşi clienţi.

1

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate în vederea amenajării unor

complexe turistice

1.1 Turismul in zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara noastră

La început de neînţeles, apoi greu acceptat datorită lipsei sale de prestigiu, turismul

rural s-a impus încet dar consecvent, în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate

economic, ţări puternic industrializate si cu grad de urbanizare ridicat. Turismul în spaţiul

rural este din ce în ce mai apreciat de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii tot mai

stresante.

Prezentarea sintetică a obiectivelor acestor turişti ar arăta astfel:

Satisfacerea curiozităţii si dorinţa petrecerii vacantelor in cu totul alte condiţii de

viata si civilizaţie decât cele obişnuite;

Manifestarea interesului pentru noi destinaţii;

Fragmentarea timpului alocat vacantelor in 3-4 minivacanţe;

Turism cultural si de cunoaştere;

Alegerea ţărilor învecinate ca destinaţii de vacantă;

Urmare a acestor tendinţe, s-au conturat o serie de avantaje pentru zonele rurale:

Valorificarea bogatului potenţial turistic rural

Efectuarea de investiţii in capacitaţi noi de cazare, alimentaţie publica si agrement

Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate

Îmbunătăţirea nivelului de trai pentru zonele utilizate ca bază materială a turismului

Stabilirea populaţiei rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice

Înviorarea tradiţiilor populare, dorinţa de perpetuare a unor meşteşuguri tradiţionale

În Romania, turismul rural se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic,

întâmplător şi mai ales neorganizat.Scurta perioadă de oficializare a turismului rural nu a

făcut posibilă organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor

turistice.

Marea parte a ofertei turistice rurale este reprezentată de gospodării ce oferă prestaţii

turistice primare. Astfel sfera activităţilor turistice prestate în mediul rural românesc trebuie

lărgită de la simpla oferire de cazare la:

Etalarea produselor gastronomice populare2

Agrement şi animaţie specifică zonelor săteşti

Transport cu mijloace tradiţionale

Pelerinaje către locaşuri de cult consacrate

Vizitarea atelierelor meşteşugăreşti

Pentru turism calitatea produsului este deosebit de importantă, cunoscut fiind faptul că

introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează servicii de proastă calitate

poate compromite pe termen lung un produs sau o destinaţie. Practica demonstrează că o dată

un produs turistic compromis, refacerea acestuia implică eforturi materiale şi umane mari

pentru o perioadă mai lungă de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii

de calitate. Se subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces şi mijloace de

comunicaţie moderne, o dotare sanitară modernă, de condiţii de confort atât pentru cazare cât

şi pentru alimentaţia publică.

1.2. Turismul rural românesc-subiect al managementului de proiect

Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de planificare şi

administrare a sarcinilor şi resurselor, în vederea atingerii unor obiective şi de comunicare a

rezultatelor înregistrate.

În această lumină un proiect este neapărat o activitate cu scop şi finalitate. Cu alte

cuvinte are un început şi un sfârşit, este planificat şi controlat, iar la sfârşit conduce la

concluzii clare. În altă ordine de idei, proiectul fiind supus unui proces de validare şi

verificare a fezabilităţii, va crea schimbare în domeniul respectiv.

Particularizând, putem spune că satul românesc, pentru a putea deveni produs turistic,

trebuie să îndeplinească următoarele exigente:

Să-şi clarifice obiectivele, să-şi pună în valoare atuurile şi să remedieze deficienţele

pentru a deveni o reală atracţie;

Să-şi dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitând utilizarea ineficientă a

resurselor de orice natură;

Să comunice intern ( toate persoanele interesate şi implicate în devenirea satului) şi

extern (cu mediul, dar mai ales cu turiştii);

Să planifice, monitorizeze şi să controleze resursele umane, materiale şi băneşti

necesare pentru ducerea la bun sfârşit al proiectului;

3

Să menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii pentru a reduce

zonele de risc şi a lucra eficient la detalii;

Să aprecieze ce trebuie făcut sau nu înainte de execuţie şi să implementeze un

standard de calitate adecvat;

Să micşoreze costurile prin maximizarea eficienţei lucrului şi a alocării resurselor;

În construirea practică a proiectului de transformare a satului în produs turistic, se

parcurg următorii paşi:

1.Definirea clienţilor/turiştilor şi stabilirea modului de satisfacere a solicitărilor

acestora (nevoile şi dorinţele lor)

2.Realizarea unei liste de sarcini ce revin fiecărei activităţi (serviciile de bază-cazare

şi alimentaţie publică ; serviciile complementare-transport, agrement, comerţ, informaţii,

pază, marcaje, etc.)

3.Estimarea resurselor necesare şi calculul bugetelor minime necesare îmbunătăţirii

dotărilor, modernizărilor, îmbunătăţirii alimentării cu apă, energie, combustibil

4.Verificarea fezabilităţii

5.Luarea în considerare a riscurilor

6.Managementul activ al proiectului

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a unor astfel de proiecte, sugerăm urmărirea

concordanţei dintre sarcini, resurse şi timp prin intermediul unei diagrame GANTT.

Având în vedere că prezentul proiect de amenajare a unei pensiuni turistice rurale,

prin intermediul unei finanţări din Fondurile Phare-FNDR1 trebuie dus la sfârşit în termen de

12 luni de la aprobarea Dosarului de Finanţare de către Autoritatea Contractanta ( furnizorul

fondurilor), diagrama GANTT poate lua următoarea formă grafică:

Nr.

Crt.

Sarcina Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep

1 Cercetarea

pieţei

2 Analiza

1 FNDR-Fondul National de Dezvoltare Regionala

4

Fezabilităţii

3 Proiectarea

Produsului

4 Testarea

Produsului

5 Stagiu preliminar de

lansare

6 Primirea Feed-back-

ului

7 Revizuirea

8 Stagiul Final de

lansare

9 Analizarea

10 Concluzii

Fig. 1.1. Model de implementarea produsului turistic - Diagrama GANTT

Diagrama GANTT prezintă modul de realizare a sarcinilor în funcţie de data de

începere şi durata acestora, precum şi imaginea grafică a modului de suprapunere şi corelare

a diverselor activităţi

Ceea ce proiectul realizează în cadrul comunităţii rurale este o noua porţiune de piaţă

care va permite extinderea procesului vânzării-cumpărării produselor turistice. Produsul

turistic pe care ne propunem să-l realizăm şi să-l comercializăm poate face obiectul unor

investigaţii pe trei nivele, prin care vom urmări identificarea unor aspecte esenţiale care au

relevanţă în ochii turiştilor şi cărora ofertantul / producătorul trebuie să le acorde mare

atenţie.

Specialiştii consideră că analiza pe trei nivele a oricărui produs pune în evidenţă

existenţa următoarelor aspecte esenţiale ce caracterizează respectivul produs:

1.Esenţa produsului - reprezintă necesitatea căreia îi corespunde produsul / serviciul

turistic oferit, necesitate care conduce la decizia de cumpărare. Turistul sosit în mediul rural

caută satisfacerea unei necesităţi (linişte, culoare locală, odihnă, recreere, etc.) a unei dorinţe

(trăirea unei vacanţe liniştite, practicarea de hobby-uri) sau găsirea unei soluţii pentru

problemele sale (inspiraţie, relaxare, meditaţie, etc.)

2.Produsul sau serviciul ca atare - înfăţişează caracteristicile proprii produsului

(servicii de bază-cazare şi masă; sejur de scurtă sau lungă durată; odihnă, etc.).Elementul

major îl reprezintă imaginea produsului în ochii turistului. Imaginea produsului turistic rural

este formată din informaţiile pe care le are turistul despre produs ca şi experienţă interactivă

legată de consumarea vacanţelor sale în mediul rural

5

3.Produsul sau serviciul completat - include tot ceea ce se oferă turiştilor pe lângă

produsul de bază. Surprize, materiale promoţionale (brelocuri, hărţi, pliante, cataloage)

muzee, servicii suplimentare (închiriere sănii, căruţe, cai, etc.) cu alte cuvinte tot ceea ce este

oferit suplimentar, sporind valoarea produsului turistic.

Prezentarea sub diverse aspecte a produsului turistic rural românesc scoate în evidenţă

existenţa atât a unei concurenţe interne (între produsele turistice din diverse zone ale ţării

noastre) cât şi a uneia externe (faţă de produsele rurale europene).

Pentru a putea atrage şi mai ales pentru a putea vinde cu succes produsele noastre

turistice, acestea trebuie să fie cunoscute de către potenţialii clienţi.

Comunicarea calităţilor produsului turistic propriu , implică răspunsuri la întrebări de

genul:

-Oferim prestaţii turistice de cea mai bună calitate?

-Preţurile noastre reflectă un just raport al calităţii?

-Răspundem cu receptivitate necesităţilor turiştilor

-Unitatea/echipamentul nostru este mai bine plasat în raport cu concurenţa?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări satisfac aşteptările noastre (atât prin prisma

prestatorului cât şi al utilizatorului) atunci rămâne doar să declanşăm o posibilă întrecere cu

cei mai buni în domeniu.

Analiza mediului de marketing al turismului rural românesc

Organizaţiile de orice fel operează într-un climat intern şi în altul extern, care au

influenţe diverse asupra rezultatelor.

Investigarea mediului intern şi extern impune realizarea a două tipuri de analiză:

1.Analiza SWOT

2.Analiza factorilor mediului extern

1.Analiza SWOT presupune luarea în calcul a următoarelor elemente :Puncte tari

(Strengths) , Puncte slabe (Weaknesses) , Oportunităţi (Opportunities) , Ameninţări (Threats).

În cazul studiat de către noi vom prezenta fiecare dintre aspectele enunţate, dorind a

pune în evidenţă elementele relevante pentru analiza mediului de marketing.

Punctele tari sunt determinate de către factorii interni. Nu sunt greu de identificat,

deoarece turismul rural românesc poate oferi o mare varietate de produse şi servicii. Situată

în centrul continentului European, România include un patrimoniu turistic natural şi antropic

deosebit de valoros, în care un rol important îl joacă relieful deosebit de pitoresc şi variat,

obiectivele turistice şi activităţile recreatorii (drumeţii, pescuit, vânătoare, peşteri, schi şi

6

multe altele).Alte oportunităţi includ stilul de viaţă tradiţional şi existenţa satelor vechi unde

turistul poate experimenta „o călătorie în timp”.

Nu lipsite de importanţă sunt următoarele elemente:

Existenţa unor rute internaţionale-şosele şi cale ferată

Prezenţa a 17 aeroporturi din care 5 internaţionale

Interesul şi preocuparea comunităţilor rurale în domeniul turismului rural

Accesul la produse şi influenţe occidentale

Tarife accesibile(cazare, masă, transport)

Fructe şi legume proaspete în sezon

Vinuri foarte bune

Punctele slabe-sunt determinate tot de factorii interni. Ele rezultă din neajunsurile

organizatorice şi se materializează în:

Informaţii turistice puţine atât în ţară cât şi în străinătate

Lipsa legăturilor aeriene directe cu ţări interesate de produsul rural românesc

Transporturi inconvenabile sau chiar puţin dezvoltate în zonele montane

Număr extrem de redus al agenţiilor rent-a-car în teritoriu

Materiale promoţionale puţine şi de proastă calitate

Puţine unităţi de alimentaţie publică şi o varietate limitată de mâncăruri specifice

bucătăriei româneşti

Servicii hoteliere de calitate şi standarde îndoielnice

Greutatea găsirii unor ghizi specializaţi

Lipsa curăţeniei în locurile publice (comparativ cu standardele occidentale)

Lipsa înţelegerii nivelului aşteptării clienţilor străini

Posibilităţi limitate de folosire a cardurilor bancare şi a cecurilor de călătorie.

Oportunităţile-sunt determinate de evoluţia factorilor externi organizaţiei, însă care

influenţează favorabil prin cadrul general pozitiv.Din rândul acestora putem enumera:

Imaginea romantică, puritatea şi arhaicul satului românesc

Creşterea numărului străinilor ce călătoresc în România pentru afaceri

Creşterea numărului străinilor care muncesc şi trăiesc în România

Creşterea posibilităţilor de acces la produsele occidentale

Existenţa ambasadelor străine şi a comunităţilor de străini

Intensul schimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între culturi şi

înlătură dezinformarea

7

Apariţia tot mai multor site-uri pe Internet, ce prezintă serviciile oferite de către

prestatorii în domeniu

Stabilizarea monedei naţionale

Ameninţările-sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui într-o frână într-

un cadru general defavorabil:

Imaginea nu tocmai favorabilă în exterior

Degradarea mediului natural, poluarea

Posibilităţi limitate de cazare

Insuficiente informaţii necesare pentru călătorii

Infrastructură săracă

Instabilitatea monedei naţionale

Servicii medicale de urgenţă

Costuri ridicate sau lipsa posibilităţilor de închiriere a unui mijloc de transport

Costul relativ ridicat al vizelor pentru România

Analiza factorilor mediului extern-a fost realizată prin intermediul noţiunilor de

Oportunitati şi Ameninţări a căror examinare ne va permite depistarea influenţei acestora

asupra evoluţiei turismului rural românesc. Oportunităţile şi ameninţările turismului rural

românesc, sunt bine a fi studiate prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici,

economici şi politici) ca şi prin viziunea factorilor mediului concurenţial (piaţă, putere de

negociere, concurentă, costuri).

Aceste studii interdisciplinare pot scoate în evidenţă, pe de o parte noi valenţe ale

produsului turistic, iar pe de altă parte aspecte care fac ca produsul turistic rural românesc să

nu fie receptat conform aşteptărilor.

Turismul rural românesc-o nişă de piaţă

În cadrul analizei SWOT am depistat o serie de puncte unde este necesar a acţiona în

vederea îmbunătăţirii cadrului general sau a produselor în sine pentru realizarea dezideratului

final, satisfacerea necesităţilor clienţilor.

În prezent, durerosul adevăr este că pentru vizitatorii străini, România nu prezintă

prea mult interes . Turistul străin plăteşte pentru majoritatea serviciilor turistice o rată

comparabilă cu preţurile vestice, primind în schimb un produs de o calitate mai scazută

(comparativ cu standardele europene).În mod logic se naşte următoarea întrebare: De ce ar

vizita România în timp ce la aproape aceeaşi bani ar putea vizita Franţa, Germania sau Italia,

primind în schimbul banilor săi un produs de calitate superioară? Pentru a putea formula un

răspuns, ne propunem o succinta argumentare.8

Studiind produsul turistic al mediului rural concertat cu factorii determinanţi ai

deciziei de cumpărare în condiţiile pieţei turistice şi coroborând cu punctele tari respectiv

slabe constatăm că minimalizând slăbiciunile şi maximizând punctele forte vom crea o nişă

de piaţă profitabilă. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac România să fie diferită.

Ce are ţara noastră de oferit şi nu intră în competiţie directa cu alte destinaţii turistice?Cât de

puternice sunt aceste pieţe potenţiale?

Dacă vom încerca o diagnosticare sumară a motivatiei în alegerea destinaţiei de

vacanţă vom constata că un turist alege:

Franţa pentru plajă sau pentru a vizita Parisul

Austria pentru schi

Germania pentru drumeţii

Grecia pentru istorie

Spania pentru insule

Ţara noastră oferă o mare varietate turistică, dar turistul nu poate să o parcurgă în

întregime într-o vacanta, ca în cazul Belgiei, Olandei sau Luxemburgului.

Nişa de piaţă poate fi realizată din multitudinea de alternative de una din următoarele

variante:

Produsul în sine: satul românesc, festivaluri româneşti, sărbătorile la români

(Paştele, Craciunul), mâncarea românească, mănăstirile pictate, mitul lui Dracula, cetăţile

ţaraneşti, Delta Dunării, etc.

Preţul: existenţa unui raport calitate preţ corect trebuie înţeles de către toată

lumea

Accesul convenabil: se ştie că localizarea este un avantaj în orice afacere, iar în

turism este unul major

Odată cu descoperirea nişei munca nu s-a încheiat. Urmează găsirea pieţelor, a

segmentelor de piaţă interesate şi motivarea lor. Nu este suficient să oferi un produs turistic,

trebuie să oferi motivul cumpărării şi mai ales să faci cunoscută oferta ta pe pieţele potenţiale.

1.3 Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

Este in general admis că atunci când abordam fenomenul turistic trebuie să avem în

vedere că este vorba despre o “producţie de servicii”.Gama largă şi eterogenă a serviciilor ce 9

dau conţinut activităţilor de turism, trăsăturile comune cu celelalte componente ale terţiarului,

modificarea sub impactul aceloraşi grupe de factori confirmă apartenenţa la sfera sectorului

tertiar.

Un alt argument în favoarea includerii turismului în categoria activităţilor prestatoare

de servicii rezidă în chiar definirea produsului turistic, a ofertei turistice.Astfel produsul

turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependeţelor dintre resurse (patrimoniu)

şi servicii. Resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul

prestării de servicii specifice.

Conţinutul particular al produsului turistic, modul său de determinare, argumentează

nu numai recunoaşterea turismului ca activitate de prestări servicii, ci şi nota sa de

specificitate.Nu ne vom referi aici la toate elementele ce particularizează turismul, ci vom

insista asupra faptului că realizarea unor investiţii sau executarea unor lucrări în acest

domeniu, vizează atât populaţia ţărilor emiţătoare, cât şi pe cea a ţărilor receptoare de turişti.

Prima categorie este interesată în special de problema preţurilor şi a calităţii serviciilor ce vor

fi prestate, în timp ce a doua categorie urmăreşte efectele ecologice, socio-economice,

culturale induse de dezvoltarea turismului.

Pentru a evalua efectele unei dezvoltări a activităţii turistice, producătorii/distribuitorii

încearcă să găsească răspunsuri la o serie de întrebări referitoare la modul cum va evolua

piaţa turistică, la modul de finanţare a lucrărilor şi la rentabilitatea acestora.

Toate acestea constituie fezabilitatea unei operaţii, şi vizează toate funcţiile care

compun orice actiune în domeniul turistic.

Se poate vorbi astfel despre Fezabilitatea:

Amenajării turistice a teritoriului

Produsului turistic

Comercializării (valorificării) produsului turistic

Exploatării

Principalele etape şi în acelaşi timp obiective de urmărit în realizarea unui studiu de

fezabilitate în turism sunt:

1.Clarificarea diferiţilor participanţi în ceea ce priveşte amenajarea turistică a

teritoriului

2.Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi gestiunii să facă alegerea

între diferitele tipuri de operaţiuni: „punctuale”, „complexe” sau de valorificare a

patrimoniului.

3.Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei10

4.Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de fezabilitate.

Clarificarea diferiţilor participanţi asupra alternativelor în domeniul amenajării

turistice a teritoriului.

Amenajarea unui spaţiu sau a unei zone poate fi considerată preocuparea cea mai

importantă în cadrul unui studiu de fezabilitate. Şi aceasta, nu deoarece este faza iniţială ci

mai ales datorită mizelor şi efectelor pe care le induce. În cadrul acestei etape a studiului de

fezabilitate putem distinge 5 faze distincte, în cazul elaborării unui Program Multianual de

Dezvoltare Turistica.

Faza 1: Analiza situaţiei actuale

a.) Datele generale referitoare la zonă din punct de vedere geografic

b.) Inventarierea ofertei/cererii (pe plan local dar şi la nivelul unei zone mai mari)

c.) Politica, obiectivele dar şi priorităţile colectivităţilor locale.

În cadrul acestei faze, ni se pare foarte importantă evaluarea cel puţin a următorilor

trei indicatori: capacitatea de primire a zonei, situaţia concurenţială faţă de zonele apropriate

şi interesul factorilor de decizie şi influenţă locali.

Capacitatea de primire a zonei depinde de rezultatele obţinute in cadrul studiilor de

impact .Create in Statele Unite ale Americii şi preluate apoi de celelalte ţări dezvoltate,

studiile de impact asupra mediului cuprind:

-o analiză a stării iniţiale a zonei şi a mediului ambiant

-studierea modificărilor pe care le va aduce un nou proiect, studiile de impact făcând

astfel diferenţa între „viitorul” mediu, modificat odată cu realizarea proiectului şi mediul aşa

cum ar fi evaluat el în mod normal în lipsa proiectului.

- măsurile ce pot fi întreprinse pentru a suprima, reduce şi eventual compensa

consecinţele defavorabile pentru mediu.

Situaţia concurenţială faţă de zonele apropriate este consecinţa unei analize de tip

produs-piaţă, efectuată ţinând cont de faptul că zona ce va fi amenajată nu are încă

notorietate, dar ca ea va trebui să se afirme cât mai curând posibil.

În fine interesul factorilor de decizie şi influenţă locali, trebuie să evidenţieze voinţa

colectivităţilor locale pentru favorizarea amenajării turistice a zonei.

Faza 2: Elaborarea unui program în mai multe scenarii

a.) Principiile urbanistice şi arhitecturale

b.) Stabilirea elementelor de infrastructură

c.) Cumpărările de terenuri

11

d.) Identificarea potenţialelor produse turistice, precum şi a celor care le vor expoata

şi promova.

Aceasta este faza pe parcursul căreia se va „pre-negocia” gradul de participare

financiară a colectivităţii locale, a investitorilor, eventual a statului la realizarea

infrastructurii şi echipamentelor structurale ale zonei. Prin echipamente structurale se înţeleg

acele echipamente care vor ajuta la realizarea unei imagini favorabile a zonei şi vor determina

investitorii din domeniul imobiliar (în reşedinţe secundare, hoteluri, sate de vacanţă) să vină

în zonă.

Rezultă astfel, necesitatea evaluării în prealabil, prin intermediul unor scenarii a

importanţei spaţiilor de cazare şi echipamentelor turistice, în cadrul acestei faze de

preprogramare.

Faza 3: Evaluarea programului

În ceea ce priveşte această fază, trebuie menţionat că pentru evaluarea costurilor,

putem sau nu să facem previziuni.

Astfel în cazul unui proiect de investiţii ne putem limita la măsurarea rentabilităţii

probabile a acesteia, sau putem verifica dacă această rentabilitate este acceptabilă comparând-

o cu cea pe care am fi obţinut-o dacă am fi utilizat altfel resursele disponibile.

Pentru rezolvarea acestor probleme putem utiliza metoda „Cash Flow Actualizat”.

Cash Flow-ul Actualizat poate fi determinat potrivit relatiei :

Cash Flow Actualizat=

unde:

a= factorul de actualizare, care poate fi costul mediu al capitalului sau rata de

profitabilitate cerută de investitori pe piaţă

t= perioada de timp

Pentru o evaluare cât mai corectă este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii:

-estimarea cât mai realistă a veniturilor

-determinarea cât mai corectă a costurilor

-utilizarea unui cost real al capitalului

-fixarea unei perioade optime de timp

Pentru aceasta trebuie realizat un prim bilanţ previzional al încasărilor şi cheltuielilor.

Într-o operaţiune de amenajare există cel puţin trei tipuri de acţiuni care necesită mai întâi o

evaluare a cheltuielilor:12

Cash Flow

(1-a)t

a.) achiziţionarea şi pregătirea solului şi amenajarea şi echiparea terenurilor

destinate vânzării

b.) echipamentul primar şi lucrările de infrastructură

c.) echipamentele de suprastructură (structurale) care însoţesc amenajarea

terenurilor.

Faza 4: Analiza fiscalităţii locale şi a surselor posibile pentru finanţarea

investiţiilor în infrastructură şi echipamente

Faza 5: Schiţarea proiectelor juridice şi financiare privind amenajarea şi

dezvoltarea viitoare a zonei

Această fază cuprinde, pe de o parte, determinarea celor care vor reprezenta structura

concesionară a amenajării, şi pe de altă parte, stabilirea strategiei de finanţare a amenajării.

În acest stadiu nu mai este posibilă disocierea funcţiilor de amenajare de cele de

realizare, gestionare şi comercializare. Aceste funcţii sunt interdependente, astfel încât numai

asocierea diferiţilor parteneri poate fi recomandabilă.

Ajutarea „actorilor” din domeniul producţiei, distribuţiei şi gestiunii să facă

alegerea între diferitele tipuri de operaţiuni: „punctuale”, „complexe” sau de

valorificare a patrimoniului.

Indiferent care este natura participanţilor la funcţia de producţie (întreprinzători de

stat sau particulari) pentru ei este indispensabil ca înainte de a lua decizia de a realiza o

anumită operaţiune, să realizeze o serie de operaţiuni care se vor integra fie într-un

DIAGNOSTIC DE FEZABILITATE, fie într-un STUDIU DE FEZABILITATE complet.

În ceea ce priveşte natura operaţiunilor, se pot remarca trei cazuri posibile care vor

conduce la acţiuni al căror conţinut poate fi diferit:

operaţiunile “punctuale” , de tipul amenajării unui hotel, pensiuni, sat de vacanţă,

camping

operaţiunile “complexe” care asociază cazarea cu alte echipamente (fără să aibă

importanţa unei staţiuni turistice)- de exemplu un parc de distracţii.

Valorificarea patrimoniului (fără sau cu modificarea tipului de produs turistic).

A. Diagnosticul de Fezabilitate

Este o “intervenţie lejeră” destinată să “evalueze” avantajele şi inconvenientele unei

intervenţii. Aceasta necesită un prim inventar al situaţiei economico-sociale existente, a

posibilităţilor locale. Lista cu primele idei ale unui program de acţiune permite, în principiu

schiţarea costului operaţiunii.

13

O astfel de intervenţie necesită între 10 şi 15 zile de lucru efectiv. La sfârşitul unei

acţiuni de diagnosticare se poate adopta, eventual decizia de a abandona proiectul.

Un astfel de diagnostic poate constitui prima fază a unui studiu de fezabilitate

complex.

B. Studiul de Fezabilitate

Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de amenajare, elaborării

programului de acţiune, proiectelor juridice şi financiare, gestionării unei viitoare operaţiuni.

Cu alte cuvinte este vorba de a verifica, în prealabil, obiectivele de AMENAJARE,

REALIZARE, GESTIONARE, etc.

În cazul unei operaţiuni “punctuale”, aferente şi în cazul amenajării prezentei pensiuni

turistice, studiul de fezabilitate poate cuprinde:

►prima fază:

Analiza situaţiei existente (contextul socio economic local, cunoaşterea

investitorilor locali şi a posibilităţilor acestora, inventarierea ofertei şi cererii turistice.)

Elaborarea unui pre-program (stabilit în funcţie de experienţa anterioară) şi care să

cuprindă determinarea capacităţii de cazare şi a tipurilor de unităţi de cazare, a principalelor

echipamente colective, stabilirea unei prime imagini spaţiale şi o evaluare sumară a

programului

Cu ajutorul unei broşuri realizate pe baza punctului 2, efectuarea unor teste de

precomercializare în rândul clienţilor potenţiali.

Dacă aceste trei operaţii sunt realizate în formă redusă, este vorba despre un studiu

diagnostic de fezabilitate

►a doua fază operaţională

Elaborarea programului

Simulare de gestiune -gradul de utilizare

- planul de finanţare

- evaluarea costului operaţiei

Enunţarea principiului relaţiilor contractuale (stabilirea şefului de proiect, a

adjunctului acestuia, a responsabilului, a gestionarului, etc)

Stabilirea planului de comunicare

Stabilirea planului de formare

Masurarea impactului socio economic şi fizic “a priori”

14

Impactul din punct de vedere social al realizării investiţiei (impactul economic

apriori şi posteriori)

Este vorba de aportul adus de turism în cadrul economiei locale. Măsurarea

impactului socio-economic al unui proiect poate fi obţinută pe baza realizării unei serii de

previziuni şi anume:

1.O previzionare a ofertei turistice (spaţii de primire a turiştilor, echipamente colective,

activităţi turistice, etc.)

2.O previzionare a cererii (obţinută prin studiile de piaţă) şi a gradului de frecventare a

zonei (coeficientul de utilizare a capacităţii)

3.O previzionare a aportului direct al turismului în domeniul comerţului şi serviciilor (şi

eventual al veniturilor agricultorilor în cadrul turismului rural)

4.O previzionare a aportului indirect (în construcţii, industria alimentară, etc.)

5.O previzionare a cererii şi ofertei de locuri de muncă

6.O previzionare a încasărilor din domeniul fiscalităţii (taxe financiare, taxe de sejur, etc.)

Însă pentru a putea realiza unele dintre aceste previziuni (3,4,5) este necesară utilizarea

rezultatelor de la studiile a posteriori. Pentru aceasta este necesară evaluarea cu regularitate a

cheltuielilor efectuate de clientela care a beneficiat de diferitele tipuri de servicii turistice.

Se pune însă problema, destul de grea, a modului de repartizare a acestor cheltuieli (pentru

alimentaţie, pentru distracţie, pentru cumpărături, etc.), în funcţie de natura clienţilor (tineri, familii,

populaţia de vârsta a treia, sportivi, etc.) urmărind modul de efectuare a cheltuielilor.

Din păcate aceste studii de impact a posteriori sunt foarte rar efectuate.

Analizele de piaţă şi testele de pre-comercializare în studiile de fezabilitate

A. Inventarul şi analiza ofertei existente

Oferta existentă în localitate (staţiune):

Inventarierea acestei oferte se va realiza prin evidenţierea următoarelor aspecte:

a.) Studiilor existente referitoare la ofertă (din punct de vedere al potenţialului natural,

economic, uman);

b.) Ofertei din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţie şi de transport (feroviar,

rutier, aerian, maritim);

c.) Ofertei de spaţii de cazare pe tipuri: hoteluri, moteluri,camping, sate de vacanţă, case

familiale de vacanţă, baze de loisir cu camping sau adăposturi, refugii, reşedinţe secundare, etc.

d.) Ofertei de unităţi de alimentaţie publică

e.) Ofertei de echipamente colective (turistice, sportive, culturale)

15

f.) Ofertei de produse turistice. Exemplu : produse turistice cu tema: sport, circuite,

plimbări, drumeţii cu oferirea de informaţii referitoare la programe (durată, preţul practicat,

serviciile incluse/neincluse în pachet)

g.) Oferta în domeniul comerţului şi serviciilor

h.) Oferta în cea ce priveşte divertismentul, animarea, evenimentele şi manifestările din

zona turistică.

Oferta în cadrul zonei turistice (regiunii)

Grila de analiza este identică cu cea de la punctul precedent.

Oferta în curs de realizare, aflată în studiu sau în pregătire, adică viitorii exponenţi ai

concurentei

Analiza ofertei se realizează în ceea ce priveşte mai ales capacităţile de primire turistică

(număr locuri, număr unităţi, tipuri de unităţi)

B. Analiza cererii

Analiza cantitativă

Cunoaşterea datelor statistice (naţionale, regionale, locale) referitoare la circulaţia

turistică)

Numărul de turişti si numărul de zile turist în turismul internaţional (date furnizate

de Organizaţia Mondială a Turismului precum şi alte instituţii internaţionale cu preocupări în

domeniul statisticilor turistice)

Circulaţia turistică structurată pe tipuri de unităţi de cazare (hoteluri, campinguri,

vile, reşedinţe secundare), pe turism de tranzit respectiv turism de sejur, şi chiar mai în detaliu pe

“sejur scurt” (mai puţin de patru nopţi) şi “sejur lung” (mai mult de patru nopţi de şedere). Aceste

informaţii se pot obţine de la întreprinderile de turism care urmăresc statistic circulaţia turistică sau

de la asociaţiile profesionale din domeniul turismului.

Rezultatele obţinute în urma anchetelor realizate în vederea cunoaşterii structurii

clientelei unităţilor de turism (structura pe zone geografice de provenienţă, pe categorii socio-

profesionale, în funcţie de forma de turism practicată-turism pe cont propriu sau turism organizat,

etc.). Aceste informaţii se pot obţine de la întreprinderile de turism, de la asociaţiile profesionale, de

la Camerele de Comerţ şi Industrie, dar şi din toate studiile de fezabilitate realizate anterior şi care

cuprind date referitoare la cererea turistică. Uneori este necesară realizarea unei anchete particulare

mai ales în cazul unei clientele specifice pentru o ţară sau o regiune dată sau în raport cu o ofertă

particulară

Utilizatorii echipamentelor colective

Gradul de ocupare al echipamentelor turistice16

Analiza calitativă

În analiza cererii turistice trebuie luate în considerare şi aspectele calitative. Acestea se

referă mai ales la identificarea prin intermediul unor anchete specifice, a stilurilor de viaţă ale

turiştilor, a comportamentului în consum al acestora, etc. Este vorba de altfel de încercarea de

segmentare a pieţei turistice aferentă regiunii studiate, în funcţie de o serie de criterii psihologice.

C. Analiza cererii turistice potenţiale

Clienţii potenţiali sau cererea potenţială ar trebui analizate într-o primă etapă, prin

intermediul ( cu ajutorul ) documentelor de tipul “Perspectivele turismului pe diferite pieţe”. Aceste

documente ar trebui să existe şi să fie disponibile fie la nivelul serviciilor administrative centrale

(din cadrul Ministerului Turismului) fie la nivel regional sau chiar la nivelul unor staţiuni turistice

care au încercat poziţionarea produselor lor în raport cu pieţele emiţătoare.

Este vorba despre definirea (sau redefinirea) unei imagini de marcă originale la nivelul unei

staţiuni sau al unei zone turistice sau chiar al unui echipament turistic, apoi de testarea acesteia în

rândul viitorilor clienţi, precum şi de realizarea unor scenarii de pre-program care să includă

descrierea mediului natural, schiţa de amenajare turistică a teritoriului şi a spaţiului construibil, o

reflexie asupra modului cum va fi petrecut timpul într-un astfel de cadru, etc.

Aceste elemente trebuie, în principiu, să figureze într-un document care să servească drept

suport pentru realizarea testelor de pre-comercializare.

ss

17

Bilanţul situaţiei existente

Pregătirea viitoarei operaţiuni

Reuniunea Comisieide conducere a

studiului

Discutarea şi aprobareapre-programului

Broşura de prezentare a preprogramului şi evaluarea acestuia

Consultaţii locale

Consultarea organizaţiilor regionale şi a administraţieiAnchete în rândul viitorilor utilizatori şi ai investitorilor potenţiali

Fig 1.1. Etapele desfăşurării Studiului de Fezabilitate

CAPITOLUL 2

Metodologia de obţinere a unui împrumut Phare –FNDR

necesar realizării investiţiei

2.1. Programul PHARE Coeziune Economică şi Socială– Componenta de Investiţii

18

Noi ipoteze de program.Propuneri pentru proiectele juridice şi financiare.Condiţiile de punere în aplicare (gestiune, promovare, precomercializare)

Propunerea dosarului pre-operational comisiei de conducere

Decizia de angajare în faza pre-operaţională

Programul de finanţare “Coeziune Economică şi Socială”

din cadrul Programului National Phare 2001, asigură asistenţa

financiară şi de consultanţă pentru susţinerea proiectelor de

investiţii ce vor fi implementate de către micro–întreprinderi şi

întreprinderile recent înfiinţate pentru a pune bazele şi sau a

extinde capacităţile productive şi pentru crearea de noi locuri de

munca.

Prezentul program de finanţare nerambursabilă se va implementa în cele 11 “zone

prioritare ” , identificate în România2 .Zonele prioritare au două caracteristici importante: au

fost afectate în urma impactului negativ al restructurării industriale pe de o parte, iar pe de

altă parte,au potenţial de creştere economică. Acesta este motivul pentru care au fost

intitulate “zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică”.

Finanţările nerambursabile se adreseaza proiectelor de investiţii din zonele ţintă prin

acordarea de sprijin financiar pentru întreprinzătorii care au înfiinţat întreprinderi noi sau

pentru întreprinderile recent înfiinţate. Finanţările nerambursabile vor fi de asemenea folosite

şi pentru asistarea întreprinderilor recent înfiinţate şi micro-întreprinderilor, care

intenţionează să îşi dezvolte afacerea în concordanţă cu standardele de siguranţă şi de

protecţie a mediului, precum şi pentru investiţii pentru obţinerea standardelor de calitate

relevante, în scopul asigurării menţinerii locurilor de muncă existente.

De asemenea, asistenţa financiară se va acorda pentru investiţiile necesare pentru

obţinerea certificatelor de calitate în concordanţă cu standardele internaţionale tehnice şi de

calitate sau pentru obţinerea certificatelor de mediu , precum şi pentru promovarea de

tehnologii „curate”, în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

Asistenţa financiară se va acorda de asemenea pentru investiţii, inovaţii, transfer

tehnologic, tehnologie IT.

Cadrul instituţional:

Reprezintă organismele oficiale prin intermediul cărora se realizează derularea

programului de acordare a finanţărilor nerambursabile.Aceste organisme sunt :

• Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP) care este Autoritatea Contractantă ce

încheie contractele cu Beneficiarii finanţărilor;

2 zone identificate si aprobate prin HG nr.399/2001

19

Fig 2.1Logo program Phare

pentru Romania

• Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) sunt Autorităţile de Implementare, care

vor fi responsabile pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor contractate în regiunile

în care prezentul Program Phare se implementează.

Obiectivul principal al programului este sprijinirea dezvoltării regionale a

zonelor afectate de restructurare industrială.

Un mod concret de atingere a acestui obiectiv este sprijinirea dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul productiv.

Priorităţile programului “Asistenţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii – Schema de

finanţare nerambursabilă” sunt următoarele:

-Sprijinirea investiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor noi, deja existente,

microintreprinderilor şi a întreprinderilor recent înfiinţate, pentru creşterea contribuţiei

generale a IMM-urilor la crearea de noi locuri de munca şi a unei creşteri economice durabile

în zonele tintă.

-Susţinerea investiţiilor în IMM-urile existente în scopul creării de noi locuri de

muncă în zonele ţintă, precum şi dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii şi

cantităţii produselor şi a serviciilor oferite.

-Sprijinirea IMM-urilor în vederea accesării serviciilor de consultanţă în vederea

indeplinirii standardelor internaţionale de calitate, consultanţă în realizarea transferului

tehnologic şi cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piaţă şi a

măsurilor de promovare a exporturilor pentru specificul întreprinderilor.

Suma disponibilă pentru sprijin financiar acordat de Autoritatea Contractantă

Suma totală indicativă disponibilă în prezenta Licitaţie Deschisă este de 16.870.000

Euro, din care 12.650.000 din fondurile Phare şi 4.220.000 din co-finanţarea de la Bugetul de

Stat. Bugetul este repartizat la nivel regional proporţional cu numărul locuitorilor din zonele

ţintă, după cum urmează:

Tabelul 2.1 Repartizarea pe regiuni a bugetului alocat proiectelor de finanţare

RegiuneSuma indicativa în

EURO1 Nord Est 3.341.9002 Sud Est 3.078.8003 Sud Muntenia 1.466.0004 Sud Vest Oltenia 2.471.5005 Vest 1.725.8006 Nord Vest 1.759.5007 Centru 3.026.500

20

Total 16.870.000

Mărimea finanţării nerambursabile:

Sumele minime şi maxime ale finanţării nerambursabile pentru un proiect individual

finantat în cadrul programului (alocatia publică totală: Fond Phare + cofinanţare de la

Bugetul de Stat) sunt următoarele:

• Suma minimă: 10.000 EURO

• Suma maximă: 250.000 EURO

Mai mult, finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 60% din costurile totale ale

proiectului . Diferenţa trebuie finanţată din resursele proprii ale solicitantului, sau din alte

surse decât bugetul Comunitatii Europene. Fiecare solicitant de finanţare nerambursabilă

trebuie să contribuie cu cel puţin 40% din bugetul proiectului, în numerar, aporturile în natură

nefiind luate în considerare.

2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitatia Deschisă

Criterii de eligibilitate

Există trei categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se referă la:

întreprinderile care pot solicita o finanţare nerambursabilă;

proiectele care pot primi o finanţare nerambursabilă;

tipurile de costuri care pot fi luate în considerare în cadrul sumei

reprezentând finantarea nerambursabilă.

Eligibilitatea solicitantilor

Cuprinde totalitatea condiţiilor necesare a fi îndeplinite de către solicitanţi (persoane

juridice) pentru a fi eligibili pentru o finanţare nerambursabilă.Înşirate sintetic aceste condiţii

sunt următoarele :

a.) Solicitanţii pot acţiona numai individual, parteneriatele sau consorţiile nefiind

eligibile în cadrul prezentului program de finanţare.

b. ) Să fie o întreprindere cu scop profitabil

c.) Să fie o întreprindere nouă, operatională, constituită în perioada 01.01.2001-

31.12.2002 cu maxim 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală sub 8 mil.Euro;

d.) Să fie micro-întreprindere operaţională înfiinţată până la 31.12.2002 cu maxim 9

angajaţi şi o cifră de afaceri sub 8 milioane Euro;

21

e.) Să fie întreprindere privată, cu cel puţin 20% din capitalul social deţinut de

acţionari

privati români, şi restul capitalului în proprietatea acţionarilor din Uniunea Europeană

(UE)3 şi/sau din ţările beneficiare Phare4;

f.) Să aibă sediul legal sau capacităţile de producţie în Romania, într-una din

localităţile incluse în cele 11 Zone de Restructurare Industrială . Proiectul trebuie să fie

localizat într-una din aceste localitati;

g.) Să demonstreze că nu au înregistrat pierderi operaţionale, în anul fiscal precedent

datei la care se solicită finanţarea nerambursabilă conform bilanţului contabil la 31.12.2002,

înregistrat la Administraţia Financiară;

h.) Să nu deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot într-o

întreprindere cu mai mult de 50 de angajaţi;

i.) Să nu aibă printre acţionari o întreprindere cu mai mult de 50 de angajaţi şi care să

deţină mai mult de 25% din acţiunile sau drepturile de vot ale întreprinderii;

j.) Să aibă experienţa şi să poata demonstra capacitatea sa de a conduce activităţi de

amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea nerambursabilă.;

k.) Să aibă experienţa şi să poată demonstra capacitatea sa de a conduce acitivităţi de

amploarea proiectului pentru care este cerută finanţarea nerambursabilă.

l.) Să fie direct responsabil pentru pregătirea şi managementul proiectului, să nu

acţioneze ca intermediar

Potenţialii solicitanţi nu sunt în drept să participe la licitaţia deschisă sau să

primească finanţare nerambursabilă dacă:

a.) Sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile administrate de către

tribunal, au început proceduri de aranjamente cu creditorii sau au activitatea suspendată

b.) Sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare, de litigii, de

acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevăzute de legislatia şi reglementările

în vigoare.Au suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale împotriva

legii printr-o sentinţă împotriva căreia nu se poate face apel

c.) Sunt vinovaţi de grave greşeli profesionale pe care Autoritatea Contractantă le

poate dovedi prin orice mijloace;

3 Tarile UE sunt: Italia, Spania, Franta, Austria, Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca4 Tarile beneficare Phare: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia,Slovenia, Turcia, Malta, Cipru

22

d.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurări sociale, conform

prevederilor legale ale României;

e.) Nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a taxelor şi impozitelor conform

prevederilor legale ale României;

f.) Sunt vinovaţi de furnizarea eronată a informaţiilor ce constituie condiţii de

participare la o licitaţie sau contract, cerute de către Autoritatea Contractantă ;

g.) Sunt declaraţi a fi într-o situaţie gravă de încălcare contractuală pentru

neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-un alt contract finanţat din fondurile Comisiei

Europene sau Bugetului României;

h.) Au încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze comisia de

evaluare în timpul procesului de evaluare a licitaţiilor prezente sau anterioare.

i.) Acţionarii solicitanţilor sunt membri ai Consiliilor de Dezvoltare Regională,

angajaţi ai MDP, Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, ADR

(rudele acestora până la gradul II).

Eligibilitatea proiectelor: proiecte pentru care poate fi depusă o cerere de finanţare

nerambursabilă

Mărimea proiectelor : nu există nici o restricţie referitoare la costul total al

proiectului. Totuşi, solicitarea de finanţare nerambursabilă trebuie să respecte valorile

minime şi maxime prevăzute mai sus .Durata unui proiect nu poate să depăşească 12 luni.

Sectoare sau domenii de activitate: proiectele trebuie să urmarească realizarea de

activităţi în următoarele sectoare:

Industria prelucrătoare – cu excepţia industriei tutunului şi a producţiei de băuturi

alcoolice cu un conţinut de alcool de peste 15%, precum şi a armelor şi muniţiei;

Sectorul construcţiilor

Serviciile de turism (hoteluri şi restaurante , operatori de turism );

Producţia de software şi servicii de IT

Activitati de investitii:

Investiţii directe în echipamente şi know-how pentru dezvoltarea afacerii sau pentru

alinierea la standardele de sigurantă şi la reglementările privind protecţia mediului;

Investiţii pentru dezvoltarea producţiei şi / sau a serviciilor;

Investiţii în cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer de noi tehnologii, IT

Investiţii efectuate în vederea certificării calităţii şi adoptarea de tehnologii

nepoluante;

23

Serviciile de turism (cazare, aprovizionare, operatori de turism, etc);

Reabilitarea clădirilor industriale, direct legate de proiect.

Consultanţă pentru IMM-uri prin sprijin pentru transfer tehnologic şi cercetare-

dezvoltare

Elaborarea de planuri de marketing, studii de piată şi măsuri de promovare a

exporturilor specifice întreprinderii ;

Sprijin pentru obţinerea certificatelor de calitate sau mediu conform standardelor

internaţionale tehnice şi de calitate (ex : certificarea ISO 9001)

Următoarele tipuri de activităţi sunt ne-eligibile:

Sponsorizări individuale pentru participarea la workshop-uri, seminarii, conferinţe,

congrese;

Burse individuale de studii sau cursuri de instruire;

Activităţi deja finanţate sau în curs de finanţare de la Bugetul de Stat sau din alte

surse. În legatură cu aceasta, solicitanţii de finanţare nerambursabilă trebuie să declare în

scris că au luat cunoştinţă de faptul că dubla finanţare a aceluiasi proiect nu este permisă;

Reamplasarea unei afaceri dintr-o ţară membră UE în România.

Numărul cererilor de finanţare depuse de un solicitant:

Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanţare pentru proiecte diferite,

respectând plafonul Regulii Cumulative. Conform acestei reguli finanţările nerambursabile

directe din fonduri publice (Phare plus cofinanţarea natională) date unei anumite întreprinderi

mici şi mijlocii sau micro-întreprinderi vor fi alocate până la un plafon de 250.000 EURO.

Costuri eligibile: costuri ce pot fi luate în considerare pentru o finanţare nerambursabilă

Doar “costurile eligibile“ pot fi luate în considerare pentru o finanţare nerambursabilă.

Aceste costuri sunt specificate în detaliu, în cele ce urmezã. Prin urmare, bugetul este atât o

estimare a costurilor, cât şi un plafon maxim al “costurilor eligibile”. Aceste costuri eligibile

trebuie să fie costuri reale .

Costuri directe eligibile:

Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii generale:

Să fie necesare pentru realizarea proiectului, să fie prevăzute în Contractul de

Finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid, respectiv

utilizarea eficientă a banilor şi raport optim cost/beneficiu;

24

Să fi fost efectuate în perioada de execuţie a proiectului şi după semnarea

contractului

Să fi fost efectiv realizate, înregistrate în contabilitatea beneficiarului, să fie

identificabile şi verificabile, să fie dovedite prin documente originale.

Următoarele costuri directe sunt eligibile :

a.) Costurile de achiziţie pentru echipamente (noi sau la mâna a doua), şi costurile

aferente livrării (costul tranportului, costurile de asigurare a livrării, costuri de instalare), dacă

acestea corespund preţurilor pieţei .

b.) Costurile serviciilor de consultanţă:

-costuri pentru obţinerea certificatelor de calitate sau de mediu, conform standardelor

internaţionale tehnice şi de calitate 

-costuri pentru consultanţa oferită beneficiarilor IMM pentru transfer tehnologic şi

cercetare-dezvoltare

-costuri pentru elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piaţăi de promovare

a exporturilor specifice întreprinderii

c.) Costuri de reabilitare şi amenajare a clădirilor, în legatură directă şi strict

indispensabile pentru implementarea proiectului, caz în care solicitantul trebuie să facă

dovada proprietăţii clădirilor şi a terenurilor aferente

d.) Costuri pentru materii prime

e.) Costuri derivând direct din cerinţele Contractului: evaluarea specifică a

proiectului, audit, traducere, copiere, asigurări, costurile serviciilor financiare

f.) Alte costuri legate direct de investiţie, cum ar fi: investiţii intangibile- software,

licenţe, costuri de certificare

2.3. Zonele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică

Activităţile de finanţare trebuie să se desfaşoare într-una din localităţile incluse în cele

11 zone prioritare care au fost identificate în acord cu prevederile Planului National de

Dezvoltare . Proiectul trebuie să fie localizat într-una din aceste localităţi.

Zonarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu probleme economice şi

sociale cărora să se adreseze măsurile de politici regionale specifice, astfel încât să poată fi

diminuate discrepanţele inter şi intraregionale.

25

Existenţa unui mare număr de zone cu probleme de restructurare economică face

dificilă zonarea tării. Totuşi, ea a trebuit să fie realizată pentru a soluţiona cu prioritate o parte

din problemele urgente cu care se confruntă anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici,

fluxuri importante de emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepanţele teritoriale.

Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identificarea a 11 Zone de

Restructurare Industrială care au şi potenţial de creştere economică.

Un alt tip de zonare s-a realizat, în principal, pentru zonele miniere, cele mai multe

dintre acestea având situaţii economice şi sociale foarte grele. Acest tip de zone au fost

denumite „zone defavorizate” evidenţiindu-se şi prin titlu capacitatea mai mică a acestor

zone, comparativ cu zonele de restructurare industrială, de a-şi redresa economia.

În funcţie de specificul celor două tipuri de zone şi tipul de ajutor financiar este

diferenţiat:

Sprijin financiar pentru investiţii acordat zonelor de restructurare industrială cu

potenţial de creştere economică

Facilităţi fiscale acordate investitorilor în aceste zone care sprijină revigorarea

economică în aceste zone defavorizate.

În zonele de restructurare industrială cu potenţial de creştere urmează, conform şi

întelegerii cu comisia UE, să fie concentrate fondurile PHARE începând cu 2001 pe o

perioadă de cel puţin trei ani. Guvernul va continua să sprijine „zonele defavorizate”. De

asemenea, începând din acest an sunt lansate mai multe programe pilot într-un număr de

regiuni şi judeţe care provizoriu (până la consolidarea concepţiei teoretice au fost numite

„zone asistate”.Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme concrete

printr-o mai bună orientare a ajutoarelor regionale, dar în acelaşi timp urmăresc îmbunătăţirea

capacităţii administrative şi experienţei în dezvoltarea regională.

Zone de restucturare industrială cu potenţial de creştere economică

Probleme economice şi sociale

complexe, care necesită soluţii urgente,

se întâlnesc în toate regiunile. Pentru a

concentra resursele financiare din

asistenţa acordata de UE, Guvernul

împreuna cu Consiliile de

DezvoltareRegională au identificat

unsprezece zone prioritare, pe teritoriul 26

Fig. 2.2

a şapte din cele opt Regiuni de

Dezvoltare, care au fost denumite Zone

de Restructurare Industrială.

Identificarea acestor zone a avut la bază două seturi de criterii: primul se refera la

problemele grave de restructurare industrială cu care ele se confruntă, iar al doilea set de

criterii are în vedere potenţialul acestor zone de creştere economică. Aceste unsprezece zone

deţin 25% din populaţia tării.

Criteriile de selecţie a zonelor de restructurare industrială cu potenţial de

creştere economică :

Fiecare zonă selectată trebuie să cuprindă concentrări urbane bine delimitate care

au probleme grave de restructurare industrială ca o consecinţă a concentrării masive a

activităţilor industriale şi a forţei de muncă în întreprinderi mari neprofitabile (cele care au

peste 1000 de salariaţi)

Zona să aibă probleme de poluare care afectează calitatea vieţii locuitorilor

acesteia şi totodată imaginea zonei şi chiar a ţării

Zona să aibă areale cu caracter monoindustrial, lipsite în prezent de posibilitatea

de a-şi diversifica activitatea, astfel încît să facă paşi spre oprirea declinului economic

Fiecare zonă selectată să beneficieze de infrastructura de transport (rutieră şi

feroviară) şi să fie traversată de culoare de transport european sau să se afle în

proximitatea acestora

Localităţile urbane componente ale zonei să fie tradiţional legate prin relaţii de

cooperare, fie ca urmare a aceloraşi tipuri de activităţi pe care le realizează, fie ca urmare a

complementarităţii activitaţii lor

Zona să aibă condiţii de comunicare la standarde europene, absolut obligatorii

pentru atragerea investitorilor români sau străini; majoritatea localităţilor componente să

dispună de reţele digitale de telefonie

Zona să aibă resurse care să poată susţine realizarea priorităţilor naţionale de

dezvoltare regională identificate în Planul Naţional de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea

turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, susţinerea populaţiei tinere

în integrarea acesteia în societatea informatională, etc)

Colectivităţile locale să se fi remarcat prin dinamism şi preocupare pentru

dezvoltarea propriilor localităţi şi îmbunătăţirea calităţii vieţii prin implementarea cu succes a

unor programe sau proiecte de dezvoltare

27

Zonele prioritare selectate au două importante caracteristici: suportă impactul negativ

al restructurării industriale, dar în acelaşi timp au şi potenţial de creştere economică. De

aceea ele au fost denumite "zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere

economică".

Cele 11 zone de restructurare industrială sunt urmatoarele:

Tabelul 2.2 Zonele de Restructurare Industrială stabilite în cadrul proiectului

Nr.Crt.

Zone de restructurare industrială Regiunea de dezvoltare din care fac parte

1 Moldovei de Nord – Est Nord – Est2 Moldovei central – vestice Nord – Est3 Subcarpaţilor de curbură Sud -Est4 Dunării de Jos Sud - Est.5 Subcarpaţilor Munteniei Sud Muntenia6 Olteniei centrale Sud –Vest7 Podişului Mehedinţi Sud-Vest8 Banatului de Sud şi a Bazinului Petroşani Vest9 Munţilor Apuseni Centru si Nord-Vest10 Maramureşului si de industrie predominant

usoară a Transilvaniei de NordNord-Vest

11 Transilvaniei centrale Centru

Deoarece zona alesă pentru implementarea acestei investiţii (Zona Bran-Tohanu Nou-

Zarnesti) şi localităţile limitrofe se situează în Zona de Restructurare Industrială a

Transilvaniei Centrale, ne vom îndrepta atenţia numai asupra studiului acestei zone, restul

rămânând doar la stadiul de enumerare precedent.

Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Caracteristici generale

Zona se situează în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru. Are o populaţie de 802.244

locuitori şi cuprinde 24 oraşe; principalele centre – Braşov (311.000 loc.), Mediaş (62.000

loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) şi Făgăraş (44.000 loc). Celelalte oraşe au o populaţie

între 5.000 şi 40.000 de locuitori .

Reţelele de transport rutier şi feroviar sunt bine dezvoltate , Braşovul fiind punctul de

intersecţie a principalelor axe de transport. Zona este deservită de aeroporturile din Sibiu,

Tg. Mureş şi Cluj.

Probleme economice şi sociale

Zona se caracterizează printr-o concentrare a activităţilor industriale în peste 25 de

întreprinderi mari (situaţie înregistrată în anul 1999), cele mai multe fiind situate în Braşov

(6), Mediaş (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu Secuiesc (3), Târnăveni (3) şi Copşa Mică (2).

Zona Copşa Mică, unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de poluare al aerului şi

solului din Europa – este monitorizată prin programe ale Băncii Mondiale.Chiar dacă

28

fenomenul poluării nu are efecte la fel de grave ca la Copşa Mică, şi în alte localităţi cum ar fi

Braşov, Făgăraş, Victoria, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Mediaş, Târnăveni s-au

înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise.

Densitatea ridicată a industriei militare, lipsită de comenzi şi programe de privatizare

(Zărneşti-Tohan, Cugir, Braşov)

Potenţial de dezvoltare

Potenţialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat şi se bazează

atât pe elemente naturale (resurse, potenţial turistic) cât şi pe structura şi nivelul de calificare,

respectiv mentalitatea atât a forţei de muncă dispnibile cât şi a populaţiei locale în general.

Astfel resursele ce pot fi exploatate sunt compuse din : gaz metan, lemn, ape minerale

(Zizin), materiale de construcţii (Vlăhiţa, Racoş, Râsnov, Braşov, Făgăraş) argile refractare,

creşterea animalelor, plante industriale, viticultură.

Gradul de cultură al regiunii este ridicat – şcoli de tradiţie (Braşov, Sighişoara,

Miercurea-Ciuc) şi centre universitare în apropiere (Sibiu, Târgu Mures, Cluj Napoca etc.).

Se înregsitrează relaţii de secole cu Europa Centrală şi cu populaţia germană emigrată

(Sighişoara este centrul de întâlnire anuală a emigranţilor din zonă).

Meşteşuguri tradiţionale dezvoltate (prelucrarea artizanală a sticlei, metalului,

lemnului, ceramicii).

Capacitatea de dezvoltare a turismului este foarte ridicată, valorificând atât aspectul

medieval şi originalitatea cultural-arhitectonică a unor localităţi (Braşov, Râşnov, Sighişoara,

Făgăraş, Rupea), cât şi a cetăţilor ţărăneşti. Potenţial turistic montan în Carpaţii de Curbură

(climat, ape minerale, bogăţii cinegetice, alpinism, sporturi de iarnă drumeţie etc.) mai ales în

oraşul Brasov şi zonele turistice din împrejurimi , Poiana Braşov, Bran, Râşnov etc.

Fig.4.3. Zona de industrie complexă a Transilvaniei centrale

Localităţi urbane Populaţie urbanăla 01.06.2001 Judeţe

Braşov 309.671 BraşovMediaş 61.786 Sibiu

29

Miercurea Ciuc 46.021 HarghitaFăgăraş 43.938 BraşovOdorheiu Secuiesc 38.939 HarghitaSighişoara 36.112 MureşSăcele 30.205 BraşovTârnăveni 29.624 MureşZărneşti 26.650 BraşovCodlea 24.918 BraşovLuduş 18.556 MureşRâşnov 16.108 BraşovAvrig 16.191 SibiuCovasna 12.301 CovasnaAgnita 12.215 SibiuCristuru Secuiesc 11.092 HarghitaVictoria 10.745 BraşovBaraolt 10.502 CovasnaIernut 9.835 MureşÎntorsura Buzăului 9.105 CovasnaDumbrăveni 8.751 SibiuVlăhiţa 7.444 HarghitaRupea 6.317 BraşovCopşa Mică 5.189 Sibiu

Total populaţie urbană - număr total de persoane - 802.244

Procent în populaţia totală a României 3,6 %

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Analiza SWOT a zonei Transilvaniei Centrale

Puncte tari Puncte slabe

Reţele de transport rutiere şi feroviare

bine dezvoltate. Aeroporturi- Sibiu, Tg.

Restructurare dificilă a industriei

constructoare de maşini (Braşov, Făgăraş,

30

Mureş şi Cluj Napoca;

Reţea de localităţi bine structurată,

dominată de Braşov cu peste 300.000 loc.

Numeroase facilităţi urbane, alimentare cu

gaze naturale şi la sate, servicii terţiare, şi

bancare complexe

Activitate turistică foarte complexa,

de-a lungul întregului an – legată de oraşe

(Braşov -Kronstadt, Sighişoara-

Schassburg) şi monumente (Bran) şi

potenţial natural bine cunoscut în Europa

Influenţa germană puternica în

urbanism, arhitectură, organizarea vieţii,

tradiţia meşteşugurilor de calitate ridicată

Rupea, Râşnov, Miercurea Ciuc), chimice

(Făgăraş) şi militare (Zărneşti)

Puternic impact social al şomajului în

oraşele mono-industriale (Copşa Mică,

Râşnov, Făgăraş, Victoria, Întorsura

Buzăului)

Concentrare mare a activităţilor

industriale în peste 25 de întreprinderi,

fiecare cu peste 1.000 de salariaţi

Emigraţia populaţiei germane

Oportunităţi Riscuri

Patrimoniul natural şi urbanistic

(medieval) reprezintă o bază de plecare

pentru diversificarea turismului

internaţional

Potenţial turistic ridicat prin

valorificarea originalităţii cultural-

arhitectonice a unor localităţi (Braşov,

Râşnov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea) şi

reliefului montan (Braşov, Râsnov, Bran,

Întorsura Buzăului)

Poziţia geografică favorabilă ;

infrastructură diversificată

Numeroase societăţi în pragul

lichidării

Eşuarea eforturilor de restructurare şi

privatizare a marilor uzine constructoare

de maşini poate conduce la probleme

sociale majore

Sporirea numărului privatizărilor

ineficient efectuate poate afecta renumele

regiunii

Densitate ridicată a industriei militare

CAPITOLUL 3

Analiza zonei în care va fi amenajată pensiunea turistică

Configuraţia variată a teritoriului şi istoria multimilenară a poporului român conferă

ţarii noastre un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică, recunoscute pe

plan mondial.31

Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în

structura peisagistică şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţării:

Munţii Carpaţi, Fluviul Dunărea şi Marea Neagra cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România asigurând legătura între

ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul

Apropriat şi Mijlociu.

Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii sale geologice, teritoriul României este

unitar constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de

relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei. Cadrul

natural al României, ca o combinare a acestor elemente fizico-geografice este o componentă

de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează direcţiile,

mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional şi local.5

3.1 Delimitarea zonei Bran. Localizare şi căi de acces.

Branul este poarta naturală situată la graniţa dintre Transilvania şi Muntenia, ce se

deschide în capătul nordic al culoarului Rucăr - Bran, străjuit la stânga şi la dreapta de

Munţii Bucegi respectiv Munţii Piatra Craiului. Zona Branului se învecinează cu Ţara Bârsei

în nord şi nord-est, la sud şi sud-est cu Dâmboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de vedere al

cadrului natural, zona se prezintă ca o depresiune înaltă între 800 – 1.000 m cu orientare NE-

SV ce este delimitată de valea râului Bârsa, Munţii Piatra Craiului (cu vârfuri de peste 2.000

m ).

Localitatea Bran se află în partea

de SV a judeţului Braşov, la intrarea în

culoarul Rucăr-Bran şi are altitudini

cuprinse între 700-900 m. Branul se află

la o distanţă de 27 km de Braşov pe DN

73; 109 km de Piteşti; 57 km de

Câmpulung; 179 km de Bucureşti pe

drumul european E60. Accesul pe cale

ferată se face folosind reţeaua Bucureşti-

5 Vasile Glăvan - Turismul în România, Ed.Economică- Bucureşti-2000

32

Fig 3.1 Locatia Branului. Caile de acces

rutier

Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca.

30 km).

Accesul pe calea aerului (îndeosebi pentru turiştii străini) se poate face pe

Aeroporturile Internaţionale Bucureşti-Otopeni şi Sibiu (situat la 175 km de Bran), urmând ca

de aici să se aleagă între celelalte două modalităţi de transport, rutier şi feroviar, deja

amintite.

3.2. Prezentarea potenţialului turistic natural şi antropic

Potenţialul turistic natural şi antropic, este format din ansamblul atracţiilor turistice

care pot motiva vizitarea acestora, reprezentând elementul fundamental în crearea produselor

turistice, respectiv a ofertei turistice. Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni)

cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru

stimularea cererii turistice.

Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se împarte în primară,

care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale şi secundară , ce include ansamblul

resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice, etc.), în

literatura de specialitate numite şi resurse turistice antropice.

Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie oferta turistică potenţială a unui

teritoriu, care va deveni oferta reală (efectivă) numai atunci când se vor dezvolta condiţiile

necesare de primire a turiştilor şi de petrecere a sejurului lor în ambianţa caracteristică a

resurselor naturale şi antropice, ca rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului şi a

infrastructurii sale tehnice.

Oferta turistică naturală nu are valoare intrinsecă: ea se distinge de oferta turistică

secundară (produsă de mâna omului) prin faptul că resursele naturale nu pot fi reproduse

artificial, ele fiind create de natură atât în spaţiu cât şi în timp.

Oferta turistică naturală şi antropică, constituie deci „materia primă” pentru industria

turismului.

Cererea şi oferta turistică se găsesc în relaţii de cauzalitate, atât oferta cât şi cererea

putându-se situa una faţă de cealaltă pe poziţie de factor determinant de evoluţie sau pe

poziţie de rezultantă a acestei evoluţii.

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează

circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale

populaţiei pentru serviciile turistice. 33

A. Potenţialul turistic natural al Zonei Bran

În zonă se remarcă un contrast între plaiurile prelungi şi văile puternic adâncite de

forme carstice: chei (Valea Rudăriţei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala,

Fundăţica), ponoare, izbucuri (Rudăriţa, Fundăţica), doline (Fundata), polii (Obarsia vaii

Izvorului), peşteri (peştera Liliecilor), etc6.

Comuna Bran, atestată pentru prima dată în 1367, este specifică satului montan

românesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol, Şimon, având centrul comunal

în satul omonim.

Această regiune are o climă temperată de

depresiune intramontană cu veri răcoroase şi ierni

reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în

zonele vecine se înregistrează valori cuprinse între

4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câmpulung). În luna

iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura

ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura

variază între -10 şi -15°C.

Zona Bran este bogată în precipitaţii, numărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120

zile/an. În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea

stratului de zăpadă este de 40-50 cm (propice practicării sporturilor de iarnă). Vânturile, pre-

dominante în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află în cadrul pădurilor de fag ce

se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea superioară cu coniferele. Pădurile

compacte de molid sau amestec de fag şi brad apar în Munţii Piatra Craiului, Leaota şi

Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înalte există jnepeni,

ienuperi, floră subalpină şi alpină. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ,

garofiţa Pietrei Craiului, bulbucii de pădure, sângele voinicului7.

Fauna este reprezentată în special în Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de exemplare ca:

lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, râsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentată

de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocănitoarea, cinteza, piţigoiul etc. În apele

de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean, boiştean.

6 “Munţii Piatra Craiului”- Ionescu Dunăreanu Ion: Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

7“Munţii noştri”- N. Popescu:, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

34

Fig. 3.2 Pensiune in zona

Toate aceste elemente pot reprezenta motivaţii pentru practicarea diferitelor forme de

turism: în rezervaţii, speologic, ştiinţific, etc.

B. Potenţialul turistic antropic

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte ca fiind un sat

agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor în creşterea animalelor.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru sunt creşterea animalelor,

lucrul la pădure, atât în munţi cât şi prin pendularea între munte şi câmpie. Predominantă a

fost creşterea vitelor în propria gospodărie cu “văratul” la munte, la stânele aparţinând obştii

satului şi iernatul în gospodărie şi la “hodăi”.

Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab productiv şi a cli-

mei reci, iar lucrul la pădure a fost şi rămâne ocupaţia de bază a celor din zonă. Un loc

important în economia acestui sat îl ocupă meşteşugurile şi industriile ţărăneşti legate mai

ales de prelucrarea lânii. Ţesutul este practicat în fiecare gospodărie, iarna, la război,

realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanţă cromatică alb-negru, “săricile” sau

straiele din lână ţurcană cu firul lung, etc. În cadrul meşteşugurilor se mai remarcă şi

prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu îl constituie târgurile de ţară bianuale (la 9

august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde participă alături

de brăneni şi locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

Zona Branului deţine o atracţie turistică antropică extrem de cunoscută atât pe plan

naţional cât şi internaţional , şi anume Castelul Bran, cunoscut şi sub denumirea destul de

nefericită şi “improprie” de Castelul lui Dracula.

Despre construirea cetăţii Bran există o ştire precisă, un document ce datează din 19

noiembrie 1377: o scrisoare privilegială a regelui Ungariei - Ludovic I d'Anjou - către oraşul

Braşov. Regele confirmă oraşului stăpânirea a 13 sate din Ţara Bârsei, îl scutea de impozitul

crăiesc şi îi stabilea taxe vamale reduse, drept recompensă pentru că orăşenii "de bunăvoie şi

nesiliţi de nimeni" s-au oferit să ridice "cu propriile lor cheltuieli şi osteneli" noua cetate

regală a Branului, dând pentru aceasta meşteşugari, materiale şi bani.

Un alt moment deosebit în istoria cetăţii este în timpul când Iancu de Hunedoara

devine voievod al Transilvaniei (1441-1456). Înţ0elegând importanţa strategică, Iancu a

reparat-o şi întărit-o, supraveghind personal lucrările, şi a sporit efectivul garnizoanei.

Între anii 1920-1927 Castelul Bran a fost

restaurat sub conducerea arhitectului Curţii Regale,

Carol Liman, care îl transformă într-o frumoasă 35

Fig 3.2 Curtea interioara aCastelului Bran

reşedinţă de vară, înconjurată de parc, cu alei de

promenadă, lac, fântâni, terase de popas, construind şi

Casa de Ceai. În anul 1938 Regina Maria lăsa prin

testament Castelul Bran, cu întreg domeniul, fiicei

sale Principesa Ileana, care-l stăpâneşte până în 1948.

Biserica din Bran

A fost construită în 1820 şi pictată în 1836 şi poartă hramul Adormirea Maicii Dom-

nului. Planul său are un naos cu patru travee, flancat în extremitatea estică de două abside

semicirculare în interior şi poligonale în exterior. În vest, deasupra unui vestibul, se află

turnul clopotniţei. Absida altarului este, de asemenea, semicirculară în interior şi poligonală

în exterior. Faţadele sunt tencuite şi văruite, iar ferestrele sunt înalte, fără ancadramente.

Cornişa este subliniată de un profil din tencuială. Turnul decorat pe toată înălţimea cu pilaştri

neoclasici conferă o notă originală, construcţia păstrând structura originală.

Vama veche din Bran

Construcţia datează din secolul al XVIII-lea, aici funcţionând în trecut vama din tre-

cătoarea Bran – Rucăr. Astăzi este muzeu.

Case memoriale in zona Bran

Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric, membru al Academiei Ro-

mâne

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din

Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al loca-

lităţii Bran.

Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de

renume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) - membru al unui număr

de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin origine

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din

Bucureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.

Muzeul etnografic în aer liber din Bran

Este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse

şi reconstituite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pentru

public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii tehnice.

Monumentele au fost selecţionate şi grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.36

Portul popular în zona Bran

Portul popular brănean a evoluat lent, păstrându-şi specificitatea, unitatea stilistică şi

armonia, dar fiind în acelaşi timp influenţat de portul din Muscel. Din piesele costumului

femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână sau bumbac în tonuri de roşu şi negru cu

fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane în vărgi, încreţită în spate, ştergarul de cap din

bumbac sau borangic, lăibărica de catifea neagră.

Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămaşa largă din pânză de in

sau bumbac, coarecii şi lăibăricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, căciulile şi gluga

definesc structura portului păstoresc deosebit de bine păstrat în toată zona.

2.3. Determinarea gradului de atractivitate al zonei Bran

Deşi nu are titulatura de staţiune turistică, pentru a ne fi mai uşor în determinarea

gradului de atractivitate pentru zona Branului, vom considera aceasta ca fiind o staţiune

turistică „cu acte în regulă” (statut de care din punctul multora de vedere nu se află departe,

mai ales dacă nivelul investiţiilor în elemente de infrastructură şi echipamente turistice îşi

păstrează ritmul actual şi popularitatea zonei nu va scădea).

Astfel, elementele ce determină atractivitatea din punct de vedere turistic al unei zone,

în mare sunt reprezentate de : configuraţia geografică, condiţiile meteorologice (climat cald

sau rece, umed sau uscat, nivelul şi frecventa ploilor, luminozitatea soarelui, etc.) patrimoniul

cultural şi istoric, accesibilitatea, infrastructura generală, precum şi la aspecte sociale sau

politice.

Condiţiile naturale au cea mai mare importanţă, asigurând calitatea de integrare a

amplasamentului în cadrul reliefului montan, şi oferind condiţiile prielnice pentru relaxare şi

odihnă, motivaţiile principale ale clientelei pensiunilor din zonă.

Succesul Zonei Branului este dat de componentele principale ale produsului turistic,

acestea fiind:

Serviciile de cazare si alimentaţie;

Serviciile suplimentare;

Protecţia mediului;

Evaluarea atractivităţii unei staţiuni se poate face utilizând diferite modele. Unul

dintre acestea este propus de I.Berbecaru şi M. Botez şi constă în următoarele etape.

-Selectarea factorilor de marketing aferenţi staţiunii/zonei (aceştia sunt constituiţi de

toate elementele care constituie un motiv pentru venirea turistilor)37

-Stabilirea importanţei relative a fiecărui factor, prin acordarea de note (de la 10

pentru cel mai important factor în jos)

- Determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi cuantificarea acestuia, astfel:

foarte bine –10, bine -8, acceptabil -5, slab –2

-Stabilirea contribuţiei fiecărui factor, prin multiplicarea importanţei relative a

fiecărui factor cu nivelul său calitativ

-Însumarea contribuţiilor tuturor factorilor, obţinând o valoare sub 500 puncte

(maximum)

Cu cât valoarea obţinută se va apropria mai mult de 500, cu atât atractivitatea staţiunii

va fi mai mare. Modelul poate fi folosit şi pentru compararea a două sau mai multe staţiuni.

Un alt model care încearcă să surprindă influenţa fiecărui element al ofertei este

determinarea gradului (indicelui) de atractivitate după formula:

I = q * c

unde:

i= 1,2,3,....,n reprezintă numărul componentelor resurselor turistice

q= ponderea (la unitate a fiecărui element)

C= nivelul calitativ al fiecărui element

Elementele componente ale resurselor turistice, ponderea şi valoarea lor se stabilesc

pentru fiecare zonă în parte, cu ajutorul unor modele şi pe baza experienţei specialiştilor.

Apoi se stabileşte de către o echipă de specialişti, ponderea fiecărui factor, în funcţie

de zona de discuţie şi se evaluează fiecare factor pe o scara de la 1 la 3 (1-nivel calitativ

scăzut, 3-nivel calitativ înalt), sau de la 1 la 5.

Valoarea astfel obţinută a indicelui de atractivitate se va situa în aceleaşi intervale şi

va fi apreciată conform scalelor amintite.

Alte modele, mai complexe, încearcă să determine atractivitatea unei staţiuni pornind

de la cercetările sociologice în rândul turiştilor şi au în vedere atât atractivitatea constatată

cât şi pe cea potenţială..

Atractivitatea unei staţiuni este privită şi sub aspectul relaţiilor dintre acestea şi

zonele de origine ale turiştilor, implicând şi legăturile (accesul) dintre acestea.Modelele

gravitaţionale pornesc astfel de la ipoteza existenţei unei „atracţii” între perechile de „zone

emiţătoare” şi „zone receptoare” de turişti şi a posibilităţii exprimării acestei atracţii printr-o

formulă de tip determinist: fluxul de turişti este deci funcţie directă de atracţia menţionată.

38

n

i=1i i

Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) în domeniul comercial şi

adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date două destinaţii turistice A şi B şi o localitate

emiţătoare X, raportul între cererea pentru destinaţia A şi cererea pentru destinaţia B este

direct proporţional cu raportul capacităţilor de cazare din staţiunile A şi B şi invers

proporţional cu raportul pătratelor distanţelor între localităţile X şi A respectiv X şi B:

= *

Dacă raportul este supraunitar rezulta că destinaţia A este mai atractivă decât

destinaţia B şi invers.

Utilizând acest din urmă model ne propunem să comparăm atractivitatea Branului cu

cea a zonei Şirnea, folosind ca localitate emiţătoare de turişti oraşul Bucureşti. Deşi în jurul

Braşovului sunt multe alte staţiuni turistice cu care puteam să facem comparaţia, aceasta nu

ar fi fost elocventă deoarece, după cum am mai precizat Branul nu este o staţiune turistică,

recunoscută în acest sens de către organele administrative locale şi naţionale ci doar o zonă

deschisă practicării turismului rural, ca şi zona Şirnea de altfel.

Pentru determinarea capacităţii de cazare am folosit Catalogul National al Pensiunilor

Turistice şi Agroturistice editat de către ANTREC8 în anul 2002.

Fără a avea pretenţia că numărul pensiunilor prezente în acest catalog corespunde cu

numărul total de pensiuni de pe teren (calitatea de membru ANTREC fiind atât la latitudinea

proprietarului pensiunii cât şi condiţionată de plata unei cotizaţii anuale) vom lua totuşi în

calcul informaţiile furnizate de acesta , deoarece presupunem că procentul pensiunilor

prezente în catalog se păstrează aproximativ constant pentru fiecare din localităţi, Bran sau

Şirnea .Cu atât mai mult vom calcula un raport, deci o mărime relativa şi nu una absolută.

Astfel:

NA= 424 locuri -capacitatea de cazare a Branului ( A-destinaţia Bran)

NB= 54 locuri – capacitatea de cazare a Şirnei (B-destinaţia Şirnea)

DA=170 km – distanţa de la Bucureşti la Bran

DB=190 km – distanţa de la Bucureşti la Şirnea

CA=0,84 ; CB=0,14

8 ANTREC-Asociaţia Natională a Turismului Rural şi Ecologic

39

CA

C B

NA

BN

D

DA

B2

2

Raportul fiind supra-unitar, rezultă faptul că pentru turistii din Bucureşti, Branul este

o destinaţie turistica mai atractivă decât Şirnea.

O abordare mai realistă a legăturii dintre atractivitate şi distanţă duce la următoarea

formă de reprezentare9:

Astfel în locul unei varietăţi monoton descrescătoare între cele două elemente, apar

trei zone de atracţie : una în care atracţia creşte odată cu distanţa, una în care variaţia

atractivităţii faţă de distanţă este minimă şi care include „distanţa optimă” pe care turistul este

dispus să o parcurgă şi o zonă în care atractivitatea scade,atunci când distanţa devine prea

mare.

În ultimul timp se înregistrează ca fiind tot mai pregnantă tendinţa de împărţire a

timpului alocat pentru vacanţe în sejururi scurte şi relativ dese.Astfel, relaţia atractivitate

distanţă poate fi privită şi din prisma duratei sejurului.Cu cât acesta este mai scurt, cu atât

creşterea distanţei influenţează mai mult, în sens negativ, atractivitatea unei destinaţii.

3.4. Metodologia amenajării turistice rurale

Implicaţiile dezvoltării unei zone turistice asupra evoluţiei turismului în general şi

asupra economiei unui teritoriu considerat, argumentează necesitatea abordării acestui proces

într-o concepţie globală, integrată strategiei turistice de ansamblu şi în corelaţie cu dinamica

celorlalte ramuri şi sectoare de activitate.Aceasta presupune o atentă evaluare a tururor

categoriilor de resurse şi definirea direcţiilor şi priorităţilor în creşterea economică, precum şi

9 Turismul Montan –Gabriela Tigu ; Editura Uranus-Bucuresti 2001

40

Fig. 2.4 Variatia atractivitatii in functie de distanta

a posibilităţilor şi limitelor dezvoltării turistice. În consecinţă, amenajarea turistică a unei

zone-prin obiective şi modalităţi de desfăşurare se interferează frecvent cu planificarea

turistică (uneori şi cu cea economică), ceea ce a determinat în literatura de specialitate o

tratare unitară10.

Amenajarea turistică este, prin conţinutul său un proces complex.Ea acoperă o arie

problematică vastă, cuprinzând, pe de o parte, soluţii de stimulare a circulaţiei turistice şi de

asigurare a integrării turismului în economia zonei, tehnologii şi etape de elaborare şi de

realizare a noilor proiecte.

CAPITOLUL 4

Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajănarii unei pensiuni turistice în zona

Bran

4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala

Alegerea amplasamentului este o decizie de maximă importanţă, care nu poate face

abstracţie de potenţialul zonei sau al respectivului amplasament. Pe lângă acestea, în decizia

de amplasare a prezentei pensiuni turistice mai suntem condiţionaţi de un criteriu esenţial :

având în vedere că pensiunea se va construi în parte cu ajutorul unei finanţări nerambursabile

din fondurile Phare-FNDR11, prin proiectul intitulat „Coeziune Economică şi Sociala” ca

acest proiect să fie eligibil, adică să se încadreze în condiţiile impuse, pensiunea va trebui

amplasată în conformitate cu arealele geografice şi localităţile pentru care se vor acorda

finanţările.

10 Amenajarea turistică a teritoriului – Rodica Minciu, Ed.Sylvi-Bucureşti 199511 FNDR-Fondul Naţional de Dezvolatre Regională

41

După cum am vazut în capitolul anterior („Metodologia de obţinere a unui împrumut

Phare-FNDR, necesar realizării investiţiei”), proiectele cu localizare în oraşul Zărneşti se

numără printre cele eligibile spre a obţine finanţarea.

Teoretic, aici apare o problema, deoarece noi doream să facem pensiunea în Zona

Branului, nicidecum in Zărneşti. Însă cum localitatea Tohanu Nou, situată pe Drumul

Naţional 73, la intrarea în Bran venind dinspre Braşov - Râşnov (practic cele două localităţi

Bran şi Tohanu Nou sunt „lipite” una de alta) este atât din punct de vedere administrativ, cât

şi juridic cartier al Zărneştiului, proiectul de construcţie al pensiunii turistice în aceasta

localitate este eligibil pentru obţinerea finanţării, beneficiind totodată de frumuseţea

amplasamentului şi farmecul zonei care au făcut Branul atât de cunoscut.

De fapt, având în vedere considerentele istorice si geografice, satul Tohanu Nou a

făcut parte din comuna Bran, însă în anii ’60, pentru a putea face din Zărneşti municipiu

conducerea comunistă de atunci a anexat Tohanu Nou Zărneştiului pentru a obţine numărul

minim de populaţie necesar acestui demers.

Pensiunea turistică ce urmează a fi amenajată va fi amplasată în imediata apropriere a

drumul naţional (aproximativ 250 m), pe partea stângă a drumului pe sensul de mers Braşov-

Bran , într-un cadru natural deosebit de pitoresc specific zonei. Parcela de teren aleasă pentru

efectuarea construcţiei, este situată pe coasta unui deal, deasupra drumului, oferind o

privelişte foarte frumoasă atât asupra formelor dominante de relief (Munţii Piatra Craiului în

faţă şi Munţii Bucegi în spate) cât mai ales asupra Castelului Bran (situat la aproximativ 1,5

km distanţă ) care în urma lucrărilor de instalare a reţelei de iluminat, pe timpul nopţii arată

superb, acest factor fiind considerat unul dintre punctele forte ale viitoarei pensiuni. De altfel

proiectul va fi de aşa manieră conceput încât majoritatea camerelor să aibă vedere spre acest

obiectiv.

Acest amplasament a fost considerat potrivit şi datorită următoarelor avantaje :

Accesul la pensiune se va face uşor, datorită proximităţii de drumul naţional,

principala cale de acces în zonă;

Vegetaţia existentă în zonă împiedică propagarea zgomotelor dinspre şosea,

amplasamentul fiind liniştit;

Cei mai apropriaţi vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri distanţă, acest

lucru asigurând un cadru intim, fără factori antropici ce pot deranja şederea clienţilor;

Parcela de teren este destul de întinsă (aproximativ 2500 m2 ) pentru a permite

construirea facilităţilor necesare clasificării dorite (teren sport, piscină, gradină, etc.);

42

Se pot organiza excursii şi plimbări montane pe timp de vară, iar iarna plimbări

cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, având în vedere spaţiul întins (fără drumuri

amenajate) din jurul pensiunii;

Prezenţa tuturor utilitaţilor (curent, apă, gaz) la marginea parcelei, contribuie atât

la scăderea costurilor de construcţie cât şi a viitoarelor costuri de exploatare;

Având în vedere avantajele menţionate mai sus şi faptul că zona nu prezintă nici un

inconvenient major care ar putea împiedica realizarea proiectului, se poate spune că este un

amplasament ideal amenajării acestei pensiuni turistice.

Pe lângă delimitarea şi prezentarea zonei în care se va amenaja pensiunea turistică

urmează prezentarea în detaliu a caracteristicilor şi facilităţilor ce vor fi oferite de această

structură de primire turistică.

Baza tehnico-materială a complexului şi serviciile oferite trebuie să se identifice cu

nevoile şi exigenţele turiştilor veniţi aici. Acest lucru trebuie să se reflecte atât în confortul

spaţiilor de cazare, în facilităţile şi dotările oferite cât şi în amabilitatea şi profesionalismul

personalului, deoarece în perceptia clienţilor,de multe ori, personalul face diferenţa între o

şedere banală şi una cu adevarat specială, care sa motiveze reîntoarcerea acestora.

Suprafaţa teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea şi spaţiile verzi este

de aproximativ 2500 m2 .În continuare se vor prezenta pe rând facilităţile şi dotările de care

vor beneficia clienţii noii pensiunii turistice.

Pensiunea turistică va fi clasificată la 5 margarete, nivel maxim de clasificare posibil

pentru pensiunile turistice rurale.Construcţia propiu-zisă va avea o suprafaţă desfasurată de

1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de conferinţe, sala de fitness, sauna, piscina

acoperită).Restul suprafeţei terenului disponibil va fi ocupat de către spaţiile verzi, terenul de

sport (baschet, tenis) şi de parcarea cu 25 de locuri.

Fiind o pensiune de 5 margarete vor trebui respectate toate criteriile aferente acestei

clasificări, începând cu numarul de zile la care se schimbă aşternuturile si prosoapele,

dimensiunile camerelor, dotările din fiecare cameră şi terminând cu numarul minim de

servicii ce trebuie oferite contra cost sau gratuite.

Serviciul de bază pe care îl va oferi pensiunea clientilor sai este cazarea şi micul dejun

(inclus în preţul de cazare) , însă la solicitare se pot asigura şi restul meselor (prânzul şi

cina).Sala de mese va fi disponibilă doar clienţilor pensiunii, aceasta fiind cu circuit înschis.

Pensiunea va avea 30 de locuri de cazare care vor fi repartizate după cum

urmează (tabelul 3.1):

Tabelul 4.1 Structura capacităţii de cazare43

Tip cameră Număr de

camere

Nr. de paturi în

cameră

Număr locuri

Single 2 1 2

Dublă 12 2 24

Apartament 2 2 4

Total 16 30

Pensiunea va avea demisol, parter, doua etaje si mansarda. La demisol se vor situa

centrul de sănătate (piscina, sauna, sala de fitness şi masaj) oficiul pentru cameriste, o

magazie pentru depozitarea lenjeriei şi a materialelor de întreţinere.

La parter se vor găsi recepţia, sala de mese, sala de conferinte (cu 30 de locuri,

retroproiector, flip-chart). La etajul 1 se vor situa 7 camere duble si o camera single. Etajul 2

va gazdui restul de 5 camere duble, in timp ce la mansarda

se vor situa cele doua apartamente spatioase si cealalta

camera single.

Mobilarea camerelor se va face cu bun gust,

fiecare cameră având altă paletă cromatică în care se

vor încadra mobilierul, parchetul lamelar ce va acoperi

pardoseala, draperiile şi coverturile de pat, mocheta,

tablourile precum şi gresia şi faianţa din baie. Dotările

fiecarei camere vor fi dupa cum urmează :

Mobilier din lemn: paturi, noptiere, masuţa pentru televizor, masa de toaletă cu

oglindă şi scaun, cuier, dulap de haine

Baie cu duş, grupuri sanitare cu faianţă şi gresie, instalaţii sanitare din inox,

uscător de păr fixat pe perete

Balcon.

TV color cu cablu si telefon cu acces internaţional direct

Fiecare cameră va fi mochetată parţial

Cele două apartamente vor avea în plus faţă de dotările menţionate anterior

următoarele :

Cameră de zi cu canapea extensibilă şi fotolii cu masută

Bar cu frigider

Instalaţie de aer condiţionat

44

Fig 4.1. Sala de mese pensiune in Bran

În baie, cadă cu hidromasaj în loc de cabina de duş

Construcţia pensiunii va fi facută cu materiale moderne, durabile (cadre de beton

armat cu închideri din zidărie de cărămidă şi BCA, acoperiş tip şarpantă din lemn cu

învelitoare din ţiglă, tâmplărie din lemn cu geam termopan).Mansarda va fi construită în

întregime din lemn.De asemenea etajul doi al cladirii va fi placat cu lambriu de lemn pentru a

da un aspect cât mai rustic constructiei.

Pentru desfaşurarea în permanenţă în bune condiţii a activităţii în pensiune, se va

efectua un foraj de adâncime pentru o sursa proprie de apă şi se va instala un grup electrogen

care să preia automat necesarul de energie electrică al pensiunii în caz de avarie la reţeaua

locală de curent (în prezent în această regiune penele de curent sunt destul de frecvente

datorită suprasolicitării reţelei existente ).

4.2 Analiza mediului concurential

Considerată a fi “leagănul turismului rural românesc”12, zona Branului spre deosebire

de alte localităţi a avut un avantaj major în ceea ce priveste dezvoltarea acestei forme de

turism.Branul a fost una dintre puţinele localităţi rurale din ţara noastră care nu au fost

afectate de colectivizarea comunistă, o consecinţă evidentă a acestui fapt fiind puterea

economică sporită a locuitorilor, ce coroborată cu facilitaţile fiscale oferite de către statul

român pentru noile afaceri în turismul rural din această zonă, s-a concretizat în dezvoltarea

rapidă a acestui domeniu de activitate.

Branul şi localităţile învecinate, este una dintre zonele cu cea mai mare concentraţie

de pensiuni turistice rurale şi agroturistice din ţară.Pensiunile sunt pentru toate gusturile cât

mai ales pentru toate buzunarele, mergând de la unitaţi clasificate cu doua margarete până la

cele de lux, omologate la patru sau cinci margarete.

Având în vedere faptul că prezentul proiect îşi propune construirea unei pensiuni,

cunoasterea situaţiei concurenţiale în general şi mai ales inventarierea pensiunilor şi

serviciilor cu care pensiunea se va situa în concurenţă directă, este un demers deosebit de util

şi necesar.

12 “Turismul Rural-o afacere mica cu perspective mari” –Nistoreanu P, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999, pag 38

45

Astfel, din informaţiile furnizate de către Filiala Asociaţiei Turismului rural şi

Ecologic Bran reiese următoarea situaţie:

Pensiuni de 5 margarete:

În întreaga regiune a culoarului Bran-Rucăr, în prezent se găsesc un număr de patru

pensiuni ce au această clasificare, după cum urmează:

Pensiunea Bucegi- situată în localitatea Moeciu de Jos.Pensiunea dispune de zece

camere duble şi un apartament cu patru locuri.Fiecare cameră este dotată cu grup sanitar

propriu, TV color, telefon.Livingul pensiunii este dotat cu un şemineu.

Facilitaţi: saună, sală de ping-pong, sală de fitness, baie cu hidromasaj, sală de

conferinţe.

Vila Albă- situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 5 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Curte interioară cu fântână arteziană, masă de ping-pong, grătar

Pensiunea Casa Maria - situată în localitatea Bran-Predeluţ.

Dotări: 6 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu

Living-room, sală de mese, mansardă, sală de fitness, biliard, bar

Pensiunea Padina Ursului- situată în localitatea Fundata.

Facilitaţi: şase camere duble şi două apartamente fiecare dotate cu baie proprie, TV

color, cramă, salon de biliard, living

Pentru restul categoriilor de clasificare vom

face doar recensământul acestora, deoarece nu considerăm

că se află în concurenţă cu pensiunea ce urmează să o

construim.

Pensiuni de 4 margarete: 3 unităţi de cazare

Pensiuni de 3 margarete: 27 unităţi de cazare

Pensiuni de 2 margarete: 91 unităţi de cazare

În tabelul de mai jos se vor prezenta câţiva indicatori ai circulaţiei turistice

înregistrată în Zona Bran (localităţile Bran şi Moeciu) în perioada 1999-2007.

Tabelul 4.1 Indicatorii circulaţiei turistice în perioada 1999 -2007 in zona Bran

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

Nr locuri cazare 320 354 373 361 725

Total turisti 1020 1436 1879 2094 3404

Total zile turist 3468 4596 5637 7324 9871

46

Sejur mediu 3.4 3.2 3.0 3.49 2.9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Din datele prezentate rezultă că atât numărul de turişti cât şi număr înnoptări se află

într-o continuă creştere. Concluzia este că turiştii preferă din ce în ce mai mult să vină în

această zonă, să rămână aici cel puţin o noapte (s-a putut constata că durata medie a sejurului

este între trei şi patru zile).

4.3.Estimarea investiţiei si identificarea surselor de finantare

Investiţiile trebuie înţelese ca o cerinţă a progresului, a reducerii costurilor de

exploatare a sporirii eficienţei şi a înnoirii ofertei.

Investiţiile în turism sunt intensive în capital din cauza costului ridicat al

echipamentelor turistice dar şi al infrastructurii, ele generează capital pe termen lung,

amortizarea făcându-se foarte lent mai ales în cazul dotărilor cu funcţionare sezonieră şi se

materializează, în principal, în construcţii, fiind supuse într-o mai mică măsură uzurii morale.

Aceste caracteristici, alături de altele specifice domeniului (rotaţia lentă a capitalului,

rigiditatea în exploatare a mijloacelor fixe, rentabilitatea redusă), trebuie avute în vedere la

evaluarea necesarului de capital, a duratei imobilizării acestuia, a randamentului economic.

Principalele probleme care trebuiesc avute în vedere în scopul realizării unui proiect

de investiţii, şi care se constituie în criterii de adoptare a deciziei, sunt:

determinarea valorii investiţiei;

identificarea surselor de capital şi a modalităţilor de finanţare;

evaluarea cheltuielilor de exploatare şi calculul eficienţei.

Amenajarea complexului turistic necesită pe lângă stabilirea amplasamentului şi

stabilirea nivelului investiţiei necesare pentru punerea în practică a proiectului.

În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta cuprinde costul propriu-zis al

mijlocului fix şi o serie de cheltuieli angajate pe parcurs vizând pregătirea, execuţia şi

punerea în practică a proiectului. Pentru stabilirea concretă a nivelului tuturor acestor

cheltuieli se va ţine seama de experienţa anterioară, internă şi internaţională şi de structura

costurilor – teren, patrimoniu imobiliar şi mobilier, constituirea societăţii; în toate aceste

situaţii se elaborează mai multe variante alegându-se cea mai potrivită.”13

13 Minciu, R. – Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti 2001 pag 195

47

Pentru amenajarea pensiunii trebuie stabilit în cele ce urmează nivelul investiţiei

necesare realizării construcţiei şi dependinţelor acesteia. În tabelul 3.2 se va prezenta valoarea

estimată a investiţiei, exprimată in EUR.

Tabelul 4.2. Estimarea investiţiilor necesare amenajării pensiunii turisticeNr. Denumirea investitiei Cost aproximat

(EUR)

1. Cladirea pensiunii 300.000

2.Terenul de sport (tenis si baschet-suprafaţă

artificială20.000

3. Foraj apa şi instalaţii aferente 8.000

4.Lucrări de racordare la utilităţi

(apă, electricitate )2.000

6. Parcarea şi drumul de acces 25.000

7. Spaţii verzi 6.000

8. Echipament sportiv si de recreere 14.000

TOTAL 375.000

Aşadar, din tabelul prezentat mai sus reiese că valoarea totală a investiţiei este de

375.000 EUR. Prezenta investiţie s-a sistematizat pe grupări de funcţiuni: cazare, agrement,

parcare si căi de acces, spaţii verzi, foraj apa potabilă şi lucrări de racordare.

În cele ce urmează se va face o descriere a investiţiilor (ca şi valoare) pe grupările

menţionate anterior.

Valoarea investiţiei pentru clădirea pensiunii este de este de 300.000 EUR. Pentru

estimarea acestui preţ s-a considerat un cost aproximativ al fiecarui metru patrat de

constructie terminată (inclusiv dotari) la 300 EUR, suprafaţa totală fiind de 1000 m2.

Terenul de sport (tenis si baschet ) are o suprafaţă de 160 m2.Costul total estimat

pentru realizarea acestui obiectiv reiese din tabelul 3.3 de mai jos :

Tabelul 4.3. Defalcare pe componente de lucrari a terenului de sport

Tip Lucrare Cost estimat (EUR)

Fundaţii 5,000

Suprafaţă sintetică de joc 10,000

Instalaţie nocturnă şi gard

imprejmuire

5,000

48

TOTAL 20,000

Pentru estimarea costurilor forajului de adâncime necesar realizării unei alternative de

alimentare cu apă potabilă în cazul întreruperilor furnizării din reţeaua publică, am început

procedura de solicitare oferte din partea atreprenorilor de asemenea lucrări (necesară oricum

în din cauza proiectului de finanţare nerambursabilă Phare).Astfel în tabelul 3.4 de mai jos

avem costurile defalcate pe componente de lucrări :

Tabelul 4.4. Defalcare pe componente de lucrari a forajului de apa

Tip Lucrare Cost estimat (EUR)

Foraj propriuzis 3,500

Instalaţie pompare si

automatizări

4,000

Racordare la imobil 500

TOTAL 8,000

Lucrările de racordare la apă, electricitate şi gaz metan vor costa doar 2,000 EUR

deoarece, după cum am mai precizat toate utilităţile mai puţin canalizarea se află la marginea

parcelei. Pentru a compensa lipsa canalizării se va amenaja o fosă septică de 56 m3 în gradina

pensiunii.Din experienţa altor pensiuni de aceeasi dimensiune din zonă, această fosă septică

va trebui golită cam o dată la 3 luni de zile. Acest serviciu este realizat contra cost de către

serviciul de salubritate al oraşului Zărneşti.Costul de realizare al fosei septice a fost cuprins

în cel de construcţie al pensiunii.

Costul realizării drumului de acces şi al parcării se ridică la 25.000 EUR.Deşi la prima

vedere pare cam mult, cu aceşti bani vor trebui amenajate drumul de acces către pensiune din

soseaua naţională ( aproximativ 250 m) cât şi parcarea de 25 de locuri. Drumul de acces şi

parcarea vor avea ca suprafaţă de contact dale de beton ornamentale în culori diverse.

Costul amenajării spaţiilor verzi ale pensiunii se va ridica la aproximativ 6,000

EUR.Lucrările vor necesita nivelarea şi etajarea terenului (acesta fiind puţin în pantă),

plantarea florilor, gazonului, plantelor şi arborilor ornamentali, precum şi realizarea unor

zidării din piatră naturală pentru delimitarea teraselor de nivel.

Costul echipamentului sportiv şi de recreere este de aproximativ 14,000 EUR şi se

compune în principal din cele două “snow-mobile” (scutere de zăpadă) ce urmează a fi

49

cumpărate pentru distracţia turiştilor pe timpul iernii.Aproximativ 500 EUR vor fi alocaţi

cumpărării de mingi de baschet, tenis, rachete de tenis. 

Surse de finanţare

În cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de finanţare

pentru amenajarea complexului turistic .

„În privinţa surselor de finanţare a investiţiilor, literatura de specialitate consemnează

câteva soluţii consacrate şi anume:

aportul propriu;

creditul;

leasingul;

acţionariatul şi coproprietatea;

aportul statului;

pentru lucrări de mare amploare, de interes internaţional, aportul organismelor

financiare internaţionale.”1)

Dupa cum vom vedea în capitolul ce urmează, pentru amenajarea acestei pensiuni

turistice se propune ca finanţarea să se facă 60% din fonduri Phare şi 40% din surse proprii.

Obţinerea împrumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se va face prin

intermediul programului « Coeziune Economică şi Socială » derulat în prezent în ţara noastră

de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, ce are rolul de Autoritate Contractantă în cadrul

acestui program de finanţare. Aşa cum am mai precizat, finanţarea nerambursabilă din

fonduri Phare va acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentând

maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valorică, în cazul acestei investiţii,

procentul de 60% reprezintă 225.000 EUR, cealaltă parte de 40%, adică 150.000, va trebui

acoperită din fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic

şi care va deveni totodată şi proprietarul acesteia, va trebui să fie puternică din punct de

vedere financiar, să poată acoperi diferenţa de investiţie din fonduri proprii, sau să poată lua

credite din bancă fiind în acest fel recunoscută ca o firmă credibilă şi solvabilă.

4.4 Analiza rentabilitatii investitiei

Pentru a decide oportunitatea unei investiţii într-un domeniul turistic, caracterizat prin

rotaţie lentă a capitalului, rigiditate în exploatare, rentabilitate relativ redusă, este necesară în

prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare şi rentabilitate.

1) Minciu, Rodica.-op.cit, pag 195

50

Contul de exploatare previzională este compus din mai mulţi indicatori agregaţi, care

exprimă rezultatele ce se pot obţine şi a căror analiză va permite justificarea deciziei de a

investi. Aceşti indicatori sunt: marja brută, marja netă, marja de activitate, marja de

exploatare şi rezultatul net.

Marja brută este formată din încasările totale obţinute prin exploatarea unui obiectiv

turistic. Mărimea încasărilor obţinute prin exploatarea obiectivului (pensiunea turistică în

cazul acesta) depinde de tarifele şi preţurile practicate şi de utilizarea previzibilă a

obiectivului. Preţurile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a încasărilor.

Tarifele şi preţurile pentru cazare, alimentaţie şi agrement se calculează pornind de la

baremurile practicate în obiective similare pentru servicii de aceeaşi clasă calitativă.

Marja netă se obţine prin scăderea din marja brută a cheltuielilor cu forţa de muncă.

Cheltuielile cu forţa de muncă cuprind: plata salariului, cotizaţii sociale, prime etc.

Marja de activitate se constituie după scăderea din marja netă a cheltuielilor de

funcţionare a complexului turistic (cheltuieli curente: întreţinere, reparaţii) şi a cheltuielilor

administrative (telefon, corespondenţă, documentare).

Marja de activitate este importantă deoarece reprezintă primul indiciu cu privire la

rentabilitatea potenţială a întreprinderii de turism.

Marja de exploatare se constituie prin scăderea din marja de activitate a cheltuielilor

cu publicitatea şi a altor cheltuieli de comercializare (ex :comisioane, onorarii).

Rezultatul net se obţine prin scăderea impozitului pe profit din beneficiul brut.

Pentru construirea scenariilor de evoluţie în următorii patru ani (durata minimă de

viaţă a principalelor dotări) s-au avut în vedere următoarele ipoteze generale:

exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunzătoare preţurilor şi tarifelor din

luna mai 2007 de la unităţile similare , în acest fel evoluţiile exprimând o tendinţă reală

raportată la o monedă constantă.

s-au estimat date referitoare la structura turiştilor, structura costurilor, rata de

rentabilitate a activităţii pe baza proporţiilor normale realizate şi realizabile în domeniul

turismului.

veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a principalilor

indicatori specifici pentru circulaţia turistică, gradul de ocupare şi tariful mediu estimat, care

vor fi prezentaţi ulterior.

baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat în analiza previzională a

fluxurilor realizate într-o exploatare normală şi analiza consumurilor materiale, ore de muncă,

utilităţi pentru principalele servicii.51

realizarea echilibrului financiar prin trezoreria netă pozitivă, respectiv construirea

unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri proprii, la nivelul necesarului mediu

estimat

cota de impozitare a profitului este de 25%.

Pentru a previziona cifra de afaceri totală s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi

obţinute din activitatea de cazare şi la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecărei

activităţi în veniturile totale.

Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza formulei:

CAcazare = T x N x Gpx 365 unde,

T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an:

N = numărul locurilor disponibile;

Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an;

Durata de funcţionare a hotelului este permanentă, de aceea în formula de mai sus s-a

înmulţit cu 365 zile.

Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie să previzionăm tariful şi

gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza în tabelul de mai jos.

În tabelul 4.5 se vor prezenta indicatorii gradului de ocupare, număr turişti şi număr

zile turişti, estimaţi pentru perioada 2006 – 2009.

Tabelul 4.5 Gradul de ocupare, Număr turişti şi Număr zile turişti estimaţi pentru

hotel în perioada 2006 –2009

Ani

Indicatori2006 2007 2008 2009

Grad de ocupare (Gr) % 58 62 69 74

Număr turişti (NT) 6351 6789 7555 8103

Număr zile-turişti (NTZ) 22228 23761 26442 28360

În estimarea indicatorilor de mai sus s-a ţinut seama şi de faptul că pensiunea are 30

de locuri, că funcţionează permanent şi că durata medie a sejurului va fi în jur de 3,5 zile

având în vedere că mulţi turişti vor veni aici mai ales în week-end şi în tranzit, mai puţini

fiind aceia care vor sta câte o săptămână sau mai mult.

Se estimează un număr al zilelor-turist în creştere în fiecare an, de la 22.228 în 2006

la 28.360 în 2009, de asemenea o creştere a numărului de turişti de la 6351 în 2006 la 8103 în

2009 şi a gradului de ocupare a locurilor de la 58% in 2006 la 74% în 2009.

52

În următorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioadă de 4 ani, între

2006 şi 2009.

Tabelul 4.6 : Tarifele de cazare în perioada 2006 – 2009

Tarife în EUR/camera/noapte

Ani

Tip cameră2006 2007 2008 2009

Cameră single 29 29 33 33

Cameră double 35 35 39 39

Apartament 55 55 60 60

In primii doi ani se vor păstra tarifele valabile la deschiderea pensiunii, iar începând

cu anul al treilea, după formarea unei clientele şi a unui renume tarifele vor creşte cu câte 4

EUR/noapte în cazul camerelor single şi duble şi cu 5 EUR/noapte în cazul celor două

apartamente.Tarifele de cazare stabilite vor conţine şi micul-dejun în regim de bufet suedez..

Preţul mediu al unei mese principale (prânz sau cină) este calculat la 8

EUR/persoană.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele cuprinzând felurile

1 şi 2, desertul şi o apă minerala sau plată.

Tariful pentru închirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fără antrenor şi 12

EUR/oră cu antrenor.Echipamentul de joc (rachetă + mingi) va fi furnizat contra a 2

EUR/persoană/oră.Tariful de închiriere a unui snow-mobil va fi de 25 EUR/oră.

Sala de conferinte a pensiunii va putea fi închiriată contra a 50 EUR/zi.

Sauna va putea fi folosită pentru 6 EUR/persoană/oră,capacitatea acesteia fiind de 5

persoane, în timp ce o sedinţă de masaj va costa 8 EUR/persoană. Accesul la sala de fitness şi

la piscină este gratuit pentru clienţii pensiunii.

Având în vedere faptul că pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble,

apartamente) fiecare dintre acestea având un alt tarif de cazare, pentru calcularea cifrei de

afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui să calculăm un preţ mediu al tarifului

de cazare, în condiţiile în care gradul de ocupare previzionat se păstrează pentru toate tipurile

de camere.Astfel formula de calcul pentru determinarea tarifului mediu de cazare, este media

armonică, cu următoarea expresie :

53

unde: Tm-tarif mediu cazare

În urma efectuării calculului a rezultat un tarif mediu de 34,5 EUR/camera/noapte

valabil pentru primii doi ani de funcţionare şi un tarif mediu de 38,5 EUR/cameră/noapte

valabil pentru anii 2008 şi 2009.

Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentaţie (în cazul nostru al

veniturilor obţinute din servirea prânului şi al cinei) am considerat că 27 % din clienţii

pensiunii vor servi aceste mese în restaurantul pensiunii, din cauza existenţei altor unităţi de

alimentaţie publică în zonă (vezi Bran, Moeciu, Poiana Braşov, Braşov), accesul la acestea

fiind comod şi rapid, mai ales în condiţiile în care majoritatea clienţilor pensiunii vor călători

cu autoturismul personal.

Pentru calcularea nivelului mediu al veniturilor ce pot fi obţinute din valorificarea

serviciilor suplimentare oferite de către pensiune, va trebui mai întâi să facem separarea

acestora în funcţie de anotimp, deoarece, spre exemplu terenul de tenis nu va putea fi folosit

în lunile de iarnă şi toamnă târzie, în timp ce snow-mobilurile vor putea fi folosite cel mult

patru luni pe an, cât avem un strat de zăpadă destul de gros.

De asemenea o alta sursă de venituri va fi constituită din organizarea de excursii

opţionale cu vizitarea obiectivelor turistice din împrejurimi şi nu numai (ex: Braşovul vechi,

Castelele din Sinaia şi Bran, Cetatea Medievala a Sighişoarei, plimbări cu trăsura sau sania

trase de cai, excursii cu joc de golf pe terenul „Lac de Verde” din Breaza, transferuri de la /

aeroport).

Astfel pentru terenul de tenis, avem un tarif de 4,5 EUR/oră/persoană (media celor

două categorii de tarife-cu şi fără antrenor) la un grad de solicitare de 30% din partea

clienţilor pensiunii şi o durată de folosinţă de 210 zile/an.

În cazul scuterelor de zăpadă estimăm un grad de solicitare din partea clienţilor de

10%.Acestea vor putea fi utilizate apoximativ 100 zile/an la tariful de 25 EUR/oră/persoană.

Restul facilităţilor (sauna, masajul,sala de conferinţe, excursiile opţionale) vor putea fi

folosite pe tot parcursul anului. Considerăm că sauna şi masajul vor fi solicitate de 10% din

clienţi la un tarif mediu de 7 EUR/persoană, deoarece nu toţi clienţii care vor face masaj vor

face şi saună şi invers.Sala de conferinţe va fi solicitată la un procentaj de 15% din zilele unui

an, ce se păstrează constant pe parcursul anilor,la tariful menţionat în paragraful anterior.

Nivelul estimat al veniturilor din activităţile de agrement, pentru fiecare din cei patru

ani va fi prezentat în tabelul ce urmează :

Tabelul 4.7 Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitaţi (în EURO)

Activitate 2006 2007 2008 200954

Teren sport 4932 5273 5868 6293

Snow-mobil 4536 4650 5174 5550

Sauna+masaj 4445 4752 5288 5672

Sală

conferinţe

2737 2737 2737 2737

Excursii

opţionale

2300 2500 2700 2900

Total 18.950 19.912 21.767 23.152

Rezultatele care se estimează că se vor obţine în urma serviciilor de cazare,

alimentaţie şi agrement sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.8 Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic în perioada 2006 –

2009

Ani

Venituri din

2006 2007 2008 2009

VA VR% VA VR% VA VR% VAVR

%

Cazare 109.554 70.2 117.110 70.3 145.433 72.7 155.982 72.8

Alimentaţie 27.436 17.5 29.328 17.6 32.637 16.3 35.004 16.3

Agrement 18.950 12.3 19.912 12.1 21.767 11 23.152 10.9

Venituri

totale155.940 100 166.350 100 199.837 100 214.138 100

Unde: VA-valori absolute

VR-valori relative

Din datele prezentate în tabelul 3.8 reiese că veniturile din activitatea de cazare

reprezintă cea mai mare pondere în veniturile totale , ele continuând să crească de la un an la

altul în perioada 2006 – 2009.

După ce au fost estimate veniturile în cazul pensiunii turistice, în cele ce urmează se

va face o estimare a cheltuielilor aferente activităţii pensiunii în perioada 2006 – 2009.

55

Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne,

aplicabile în industria hotelieră, în cazul nivelului de clasificare de 5 margarete.

Cheltuielile directe în activitatea de cazare includ:

salarii şi alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea fondului de

şomaj, pregătirea personalului, etc.), estimate pe baza numărului şi structurii de personal şi a

salariilor anuale;

materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor din inventar,

abonament radio-tv, uniformă personal, comisioane;

Cheltuielile directe în activitatea de alimentaţie includ:

salarii şi alte elemente similare (C.A.S., pregătirea personalului etc.) estimate pe

baza numărului şi structurii de personal şi salariilor anuale;

Materiale consumabile, consumuri de utilităţi, uzura obiectelor de inventar,

înlocuirea obiectelor de inventar, uniformă personal;

Costul mărfurilor;

Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:

salarii şi alte elemente similare;

echipament pentru desfăşurarea agrementului;

materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;

Cheltuielile indirecte includ:

administraţia generală

utilităţi, întreţinere şi reparaţii

amortismente

cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurări

cheltuieli cu publicitatea.

Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul pensiunii turistice, pe grupe

de cheltuieli care vor fi folosite în contul de exploatare previzională.

Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzională, trebuiesc specificate mai

întâi cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuielile cu întreţinerea complexului turistic, cheltuieli

cu publicitatea şi cheltuieli de amortizare a investiţiei, în perioada 2006 – 2009.

Pentru a putea determina cheltuielile cu forţa de muncă, vom avea în vedere

următoarele variabile :

-Numărul total de angajaţi : 9. Structura angajaţilor se prezintă in felul următor : 1

administrator pensiune, 1 bucătar, 1 barman-ospătar, 1 ajutor ospătar, 1 cameristă, 1 femeie

56

de servici, 1 antrenor tenis, 1 angajat pentru lucrari de administraţie, 1 agent de turism-

rezervări.

-Salariul mediu lunar brut : 85 EUR/persoană.Pe lângă costurile cu salariul brut al

fiecărui angajat, firma va mai trebui să suporte aproximativ 40 % cheltuieli asimilate

salariilor.

Tabelul 4.9 Estimarea cheltuielilor folosite în contul de exploatare previzională, în

perioada 2006 – 2009.

AniTipuri de cheltuieli

2006 2007 2008 2009

Cheltuieli cu forţa de muncă 12.852 12.852 12.852 12.852

Cheltuieli cu întreţinerea, administrative şi cheltuieli

mărfurile54.000 56.000 70.000 74.000

Cheltuieli cu publicitatea1.300 1.500 1.700 2.000

Cheltuieli de amortizare a investiţiei (7% din CA)

10.915 11.224 13.988 14.989

Având în vedere că s-au stabilit şi aceste cheltuieli se poate contura contul de

exploatare previzională în care se vor cuprinde cum s-a mai specificat: marja brută

(încasările totale obţinute din exploatarea obiectivului turistic); marja netă (marja brută

minus cheltuielile cu forţa de muncă); marja de activitate (marja netă minus cheltuieli de

funcţionare şi administrative); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu

publicitatea) şi rezultatul net (profit brut minus impozit pe profit).

În tabelul 4.10 se va prezenta contul de exploatare previzională pentru perioada 2006

– 2009.

Tabelul 4.10. Contul de exploatare previzională a complexului turistic în perioada

2006 – 2009

NR INDICATORI (EURO) 2006 2007 2008 20091. Marja brută (CA) 155.940 160.350 199.837 214.138

2.Cheltuieli cu forţa de muncă (salarii, asigurări sociale etc.)

12.852 12.852 12.852 12.852

3.Marja netă (MN)MN = (1) - (2)

143.088 147.498 186.985 201.286

4.Cheltuieli administrative, de

întreţinere, cheltuieli cu mărfurile (35% din CA)

54.000 56.000 70.000 74.000

5.Marja de activitate(MA)

MA = (3) - (4)89.088 91.498 116.985 127.286

6. Cheltuieli cu publicitatea 1.300 1.500 1.700 2.0007. Marja de exploatare (ME) 87.788 90.448 115.285 125.286

57

ME = (5) – (6)

8.Cheltuieli de amortizare a

investiţiei10.915 11.224 13.988 14.989

9.Profit brut (b)Pb = (7) – (8)

76.873 79.224 101.297 110.297

10. Impozit pe profit (25%) 19.218 19.806 25.324 27.574

11.Profit net (Pn)Pn = (9) – (10)

57.355 59.418 75.972 82.722

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, după ce au fost calculaţi indicatorii

agregaţi ai contului de exploatare previzională, se poate observa că în fiecare an din cei

previzionaţi (2006, 2007, 2008, 2009), se va obţine un profit net care este în creştere. Aceasta

demonstrează faptul că noul complex turistic va fi rentabil şi că investiţia se va putea

recupera în timp fără teama că ar putea exista pierderi.

Termenul (durata) de recuperare (Tr) a investiţiei exprimă timpul în care sunt

reconstituite pe seama profitului obţinut din funcţionare, fondurile avansate şi consumate se

determină ca raport între valoarea investiţiei (I) şi profitul anual (Pa):

In cazul de faţă se va lua în calcul profitul anual mediu estimat pentru primii 4 ani de

funcţionare (vezi tabelul 3.10) şi se va obţine:

După cum observăm, banii investiţi în această pensiune vor fi recuperaţi în 5 ani şi

jumătate .

Analiza rentabilităţii previzionate

În cadrul acestui subcapitol se va face o analiză a rentabilităţii previzionate având în

vedere o serie de indicatori care vor fi prezentaţi pe larg ulterior.

Rentabilitatea previzionată (care este de fapt esenţa unui studiu de fezabilitate) este

unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentării deciziei privind realizarea

investiţiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica oportunitatea punerii în practică a proiectului

de amenajare.

Aşa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor estima pe o

perioadă de 4 ani (2006 – 2009).În evaluarea eficienţei, mai expresivi decât indicatorii

absoluţi sunt cei relativi precum rata profitului şi/sau rata rentabilităţii.

58

Rata profitului reprezintă mărimea relativă a profitului (calculată procentual) în raport

cu un termen de referinţă ce reflectă efortul depus pentru obţinerea acestuia. În funcţie de

modul de exprimare a efortului, în practica economică se delimitează mai multe forme şi

modalităţi de calcul pentru rata profitului (rata economică a profitului, rata comercială a

profitului, rata financiară a profitului).

În ceea ce urmează, pentru situaţia prezentată, se va estima Rata comercială a

profitului (Rcp) calculată ca raport procentual între masa profitului net (P) şi totalul

încasărilor (veniturilor), respectiv cifra de afaceri (CA).

În tabelul 3.11 sa va face o estimare a acestui indicator pentru perioada 2006 – 2009,

pe baza datelor cunoscute referitoare la profitul net şi cifra de afaceri.

Tabelul 4.11 Estimarea ratei comerciale a profitului în perioada 2006 – 2009

An

i

Indicatori

2005 2006 2007 2008

Profitul net (Euro) 57.355 59.418 75.972 82.722

Cifra de afaceri (Euro) 155.940 160.350 199.837 214.138

Rata comercială a

profitului (%)36,7 37 38 38,6

Din aceste date prezentate mai sus se observă o tendinţă de creştere a valorii acestui

indicator, de la un an la altul pentru perioada 2006 – 2009. Valorile acestor rate sunt destul de

mari, rezultând faptul că eficienţa care se va realiza este bună, complexul putând cu uşurinţă

să-şi acopere cheltuielile din surse proprii.

Un alt indicator important care se va previziona este rata de rentabilitate a investiţiei

care se calculează după formula:

r – rata de rentabilitate

P – profitul estimat

I – volumul investiţiei

59

Investitorii urmăresc obţinerea unei rate a rentabilităţii cât mai ridicată.

Tabelul 4. 12 Estimarea ratei de rentabilitate a investiţiei în perioada 2006 – 2009

Ani

Indicatori2006 2007 2008 2009

Volumul investiţiei (Euro) 375.000

Profitul estimat (Euro) 57.355 59.418 75.972 82.722

Rata de rentabilitate a

investiţiei (%)15,2 15,8 20,2 22

Din estimările de mai sus se poate observa o creştere a indicatorului analizat în

perioada 2006 – 2009, ceea ce înseamnă că investiţia este rentabilă, putându-se astfel realiza

obiectivul investitorilor de a obţine o rată de rentabilitate cât mai ridicată.

Un alt indicator care se poate estima, având în vedere datele economico-financiare

privitoare la complexul turistic este productivitatea investiţiei (Wi) care se poate calcula după

formula:

Estimările privitoare la acest indicator pentru perioada analizată sunt prezentate în

tabelul 4.12

Tabelul 4.12 Estimarea productivităţii investiţiei în perioada 2006 – 2009

Ani

Indicatori

2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri

(Euro)155.940 160.350 199.837 214.138

Valoarea

investiţiei (Euro)375.000

Productivitatea

investiţiei0,41 0,42 0,53 0,57

Pentru perioada 2006 – 2009, valorile estimate ale indicatorului productivitatea

investiţiei sunt pozitive şi în creştere, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că investiţia

este rentabilă.

60

Estimările tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia că realizarea unei

investiţii de amenajare a unei pensiuni turistice în zona Branului se dovedeşte a fi o iniţiativă

viabilă şi necesară în contextul inexistenţei unei unitaţi care sa asigure servicii de calitate

superioară şi a cererii constant ridicate pentru asemenea servicii în acestă zonă, la preţuri ce

nu suportă comparaţie cu unităţile de confort similare din Braşov sau Poiana Braşov.

Din analiza indicatorilor prezentaţi anterior se poate observa că proiectul de investiţie

este fezabil întrucât:

nu există riscul neonorării obligaţiilor contractuale

fluxul financiar se va derula în parametri normali;

rentabilitatea care se va realiza în fiecare din ani previzionaţi este în creştere (a se

vedea ratele de rentabilitate calculate).

Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o iniţiativă conformă cu realitatea, având

posibilităţi reale de punere în practică, deoarece acest teritoriu reprezintă un mediu favorabil

amenajării turistice, luând în considerare cadrul natural – geografic deosebit de prielnic, o

climă prielnică atât pentru practicarea sporturilor de iarnă cât şi a excursiilor.

În urma analizei realizate în cadrul acestui capitol s-a putut constata că investiţia va fi

recuperată în 5,5 ani, deoarece veniturile sunt în creştere în fiecare an. Investiţia este deci

rentabilă, deoarece veniturile sunt mari, se obţine şi un profit care să justifice realizarea

investiţiei.

Din punct de vedere al turistului, construirea pensiunii reprezintă o nouă destinaţie, un

nou produs turistic, o nouă alternativă a vacanţelor petrecute într-un cadru liniştit şi pitoresc.

61

CONCLUZII

Amenajarea turistică reprezintă un set de decizii privind conţinutul viitorului produs

turistic al unei zone, în cazul de faţă a noii pensiuni turistice din Zona Bran-Tohanu Nou

Poziţia geografică a zonei Bran, renumele de care se bucură în rândul turiştilor români

sau străini , oferă condiţii propice pentru construirea unei pensiuni turistice care să ofere

servicii de înaltă clasă pe tot parcursul anului. Acest amplasament a fost considerat potrivit

datorită avantajelor care există şi care au fost prezentate pe larg în capitolul 4.

Turiştii romani care vin în zona Branului se împart în doua mari categorii:

Cei care au ca motivaţie principală dorinţa de odihnă si relaxare, într-un cadru

natural deosebit, departe de stresul şi agitaţia marilor oraşe.

Cei care vin pentru o zi (în special grupurile) să viziteze atracţia principală a

localităţii – Castelul Bran.

O alta categorie de clienţi ai pensiunilor din zonă, sunt amatorii de schi. Datorita atât

proximităţii zonei Bran de staţiunile de schi Poiana Braşov si Predeal cât şi datorită

construcţiei recente a unei pârtii de schi în zonă, mulţi turişti aleg pe timpul iernii să se

cazeze pe timpul vacanţelor în Bran, datorită costurilor mult mai reduse faţă de cele două

staţiuni amintite mai sus.

Majoritatea covârşitoare a turiştilor străini care vizitează zona sunt atraşi de Castelul

Bran şi de Legenda Contelui Dracula, asociată acestuia (vezi Cap.3).În luna octombrie a

fiecărui an, Branul primeşte cifre însemnate de turişti (in special americani) care vin aici

pentru a adăuga o nota specială unei sărbători tradiţionale “Halloween-ul”

62

Analiza gradului de echipare turistică a zonei Bran a pus în evidenţă faptul că oferta

existentă pe segmentul de confort pe care se va situa pensiunea nu este suficient de

diversificată ,existând doar 4 pensiuni ce au primit clasificarea de 5 margarete, neoferind nici

una dintre acestea toate facilităţile proiectate pentru pensiunea ce urmează a fi construită.

În scopul de a demonstra încă odată ce reprezintă Zona Branului ca destinaţie turistică

voi prezenta o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri, subliniind faptul că

într-o zonă turistică cu potenţial deosebit trebuie să existe şi echipamente turistice de calitate,

care să vină în întâmpinarea turiştilor cu pretenţii mai ridicate.

Punctele tari pe care le posedă zona constau în frumuseţea peisajului atât în perioada

de iarnă, cât şi în perioada de vară, posibilitatea practicării drumeţiilor montane şi a

cunoaşterii obiceiurilor populare tradiţionale. Un alt punct forte îl constituie accesul facil în

zonă, precum şi faptul că Branul se află foarte aproape de cea mai cunoscută salbă de staţiuni

montane din România: Sinaia – Predeal - Poiana Braşov ; promovarea puternică a zonei

Dintre punctele slabe putem aminti: în multe pensiuni condiţiile de cazare sunt

oarecum modeste ; lipsa unei reţele de canalizare centralizate, aglomeraţia de pe drumul

principal din localitate, acesta fiind şoseaua naţionala ce leagă Braşovul de Piteşti.

Oportunităţi: cerere constant ridicată pentru cazare în această zonă. Creşterea

numărului de locuri de cazare;

Riscurile ce pot apărea se referă tendinţa de aglomerare a zonei şi binenţeles ca fenomen

asociat apariţia unor semne de poluare şi degradare a mediului înconjurător. Degradarea

stilului arhitectonic al zonei

Aşa cum vom vedea în capitolul 4 amenajarea propusă duce şi la creşterea numărului de

locuri de muncă din zonă. În mod direct pensiunea va angaja 9 persoane, iar în mod indirect,

prin activitatea sa pensiunea va atrage în circuitul aproximativ 20 gospodării, fie prin

implicarea acestora în fenomenul turistic (proprietari de cai, trăsuri şi sănii, dansatori

populari, maeştrii de călărie şi vânătoare) fie prin furnizarea de alimente tradiţionale (produse

din lapte, fructe de pădure), produse meşteşugăreşti.

După ce în capitolul 3 s-a prezentat zona în care se va amenaja pensiunea (locaţie, istoric)

în capitolul 4 s-a trecut la detalierea investiţiei ce urmează a fi realizată precum şi la

evaluarea necesarului de investiţii prin estimarea valorii totale a investiţiei, a cifrei de afaceri

şi a cheltuielilor pentru perioada 2004 – 2007.

Tot aici au fost specificate şi sursele de finanţare posibile şi a fost analizată

rentabilitatea prin prisma mai multor indicatori.

63

În urma estimării valorii totale a investiţiei de 375,000 EUR, s-a ajuns la concluzia că

aceasta va fi recuperată în 5,5 ani având la bază şi profitul anual mediu estimat pentru primii

patru ani de funcţionare.

În ceea ce priveşte finanţarea aceasta se va face 60% din fondul Phare şi 40% din

surse proprii (având în vedere că firma care se va ocupa de amenajarea complexului şi care îl

va avea în proprietate este puternică din punct de vedere financiar).Metodologia necesară

obţinerii acestui împrumut nerambursabil face obiectul capitolului 2 al lucrării de faţă.

Investiţia este rentabilă deoarece veniturile estimate pentru perioada 2004 – 2007 sunt

în creştere iar conform contului de exploatare previzională şi profitul net este în continuă

creştere.

Analiza rentabilităţii previzionate pentru perioada 2004 – 2007 s-a realizat prin

prisma unor indicatori precum: rata comercială a profitului, rata de rentabilitate a investiţiei şi

productivitatea investiţiei. Ca o concluzie de ansamblu după calculul acestor indicatori s-ar

putea spune că eficienţa care se va realiza este bună, că investiţia este rentabilă şi că o astfel

de investiţie de amenajarea unei pensiuni turistice de 5 margarete în Bran se dovedeşte a fi o

iniţiativă viabilă şi necesară în contextul actual al pieţei turistice.

Un aspect foarte important este şi modul în care se va face promovarea noii unitaţi de

primire turistică. Având in vedere categoria dorita de clasificare (5 margarete) pe care o va

obţine, credem, cu uşurinţă datorită atât respectării în tocmai a criteriilor de clasificare

impuse de către Ministerul Turismului cât şi a numeroaselor facilităţi suplimentare oferite

(saună, piscină, etc) promovarea trebuie făcută cât mai eficient astfel încât sa facă cunoscută

pensiunea clienţilor potenţiali: oameni de afaceri,firme/corporaţii care să organizeze întâlniri

şi sesiuni de „trening” pentru personalul de conducere, persoane ce doresc să-şi petreacă

vacanţa într-un mediu liniştit cu servicii înalt personalizate, de calitate superioara.

Se vor utiliza următoarele mijloacele disponibile pentru promovarea turistică:

pliante,reviste, broşuri ,cataloage ale diverselor organizaţii turistice (vezi

ANTREC);

pagina de internet (atât proprie cât şi prin încheierea de contracte de

parteneriat cu pagini de informaţii şi oferte turistice gen: www.infoturism.ro;

www.eturism.to; www.romaniaturistica.ro;

CD publicitar cu galerie foto si prezentare in detaliu a tuturor facilitaţilor;

Promovarea pensiunii şi ofertei acesteia în rândul corporaţiilor utilizând e-

mail-ul. Baza de date pentru adresele destinatarilor va fi constituită utilizând Catalogul

64

Kompass România-unul dintre cele mai importante surse de date privind societăţile

comerciale importante din România.

De asemenea oferta şi caracteristicile pensiunii vor fi făcute cunoscute celor mai

importante agenţii de turism din ţara noastră prin ofertare directă. De asemenea se vor

organiza sejururi de studiu (study-tour) pentru agenţii de turism, cu scopul ca aceştia să

cunoască, nu doar din poze, ci pe viu confortul şi facilităţile pensiunii, fiind astfel mai

motivaţi să propună clienţilor petrecerea unui sejur sau organizarea unei întruniri de afaceri în

decorul oferit de pensiune .

Ca o concluzie finală, se poate aprecia că în zona Branului este necesară şi oportună

amenajarea unei pensiuni turistice rurale de cinci margarete care să ofere o gama completă de

servicii de cea mai înaltă calitate atât turiştilor de week-end care doresc să se refugieze de

zgomotul şi poluarea marilor oraşe cât şi celor care doresc să-şi petreacă vacanţa, fie ea de

iarnă sau de vară, într-un mod cât mai plăcut cu putinţă.

65

MANUAL DE MANAGEMENT INTEGRAT

CALITATE, MEDIU, SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCĂ,

SIGURANTA ALIMENTELOR

SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT SMICerinte generaleS.C.COLT DE RAI. S.A a proiectat, documentat si implementat un SMI a carui eficacitate este îmbunatatita continuu în conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001 :2001 SR EN ISO SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999 OHSAS:2007 si SR EN ISO 22000:2005.În acest scop, organizatia: a identificat si actualizat procesele SMI si aplicarea acestora în întreaga organizatie (vezi anexa 9.3: Harta proceselor si fisa de proces), a determinat succesiunea si interactiunea acestor procese, a determinat criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si controlul acestor procese este eficace, asigura disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru a sustine operarea si monitorizarea acestor procese, monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese, implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si îmbunatatirea continua a acestor procese., sa asigure ca pericolele pentru siguranta alimentului care sunt posibile sa apara legat de produsele sale, in limitele domeniului sistemului sunt identificate, evaluate si controlate in asa fel incat produsele organizatiei sa nu dauneze, direct sau indirect, consumatorului comunica informatiile adecvate pe intreg lantul alimentar referitoare la problemele de siguranta a produselor sale, comunica informatiile despre dezvoltarea, implementarea si actualizarea unui sistem de management al sigurantei alimentului catre intreaga organizatie, pana la nivelul necesar de asigurare a sigurantei alimentului

66

evalueaza periodic si actualizeaza, daca este necesar, sistemul de management al sigurantei alimentului pentru a se asigura ca sistemul reflecta activitatea organizatiei si include cele mai noi informatii privind pericolele pentru siguranta alimentului supuse controlului

RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUIPentru elaborarea, implementarea, mentinerea si îmbunatatirea continua a SMI,

managementul organizatiei aplica principiile de management:

1. orientarea catre client, care conduce la identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor si la preocuparea de a le depasi;2. leadership, prin asigurarea unui mediu intern în care personalul se implica pentru atingerea obiectivelor;3. implicarea personalului, care constituie esenta organizatiei;4. abordarea bazata pe proces, care conduce la o eficienta îmbunatatita în obtinerea rezultatului preconizat;5. abordarea managementului ca sistem, care are ca rezultat îmbunatatirea eficacitatii si eficientei prin identificarea, întelegerea si conducerea proceselor aflate în corelatie;6. îmbunatatirea continua, care devine un obiectiv permanent al organizatiei;7. abordarea pe baza de fapte în luarea deciziilor, bazata pe analiza datelor si informatiilor;8. relatii reciproc avantajoase cu furnizorii, bazate pe întelegerea interdependentei partenerilor în vederea atingerii unui succes durabil.

Aspecte de mediu (SR EN ISO 14001:2005)Organizatia a stabilit si mentine o procedura documentata care are ca scop prezentarea procesului de identificare a aspectelor de mediu semnificative pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta care ar trebui luate în considerare cu prioritate de catre organizatie.În acest scop organizatia a efectuat o analiza initiala de mediu în care au fost luate în considerare toate aspectele de mediu generate de procesele care se desfasoara la nivelul organizatiei respectiv emisiile în aer, gestionarea deseurilor, contaminarea solului, utilizarea materiilor prime si a resurselor naturale si probleme referitoare la comunitate si mediul local.Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului (OHSAS 18001:1999)Organizatia a elaborat si mentine o procedura documentata pentru identificarea continua a pericolelor, evaluarea nivelui de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si a masurilor de tinere sub control necesare.Procedura tine cont de: activitatile de rutina si cele ocazionale, activitatile întregului personal care are acces la locul de munca, inclusiv vizitatori si/sau subcontractanti, facilitatile de la locul de munca, pentru a oferi posibilitatea ierarhizarii riscurilor si identificarea acelora care trebuie sa fie eliminate sau atunci cand nu este posibil, sa fie tinute sub control.Cerinte legale si alte cerinte (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999)Organizatia a stabilit si mentine o procedura documentata care are ca scop prezentarea procesului prin care se identifica si se permite accesul la prevederile legale si la alte ceinte pe care societatea le-a adoptat si care sunt aplicabile aspectelor de mediu si de SSM ale proceselor, produselor si serviciilor sale.Pregǎtire si rǎspuns în caz de urgentǎ (SR EN ISO 22000:2005)

67

RESA a stabilit actiuni pentru gestionarea situatiilor de urgenta si accidentelor potentiale care pot avea impact asupra sigurantei alimentului si care sunt relevante pentru pozitia organizatiei în cadrul lantului alimentar.Pentru gestionarea situatiilor de urgenta pe siguranta alimentului s-a stabilit un regristru de evidenta vizitatori in blocul alimentar

Politica in domeniul calitatii, mediului, SSM, SAManagementul de la cel mai înalt nivel trebuie sa se asigure ca prin definirea politicii de calitate/mediu/ssm/sa a organizatiei:a) este adecvata fata de scopul organizatiei,b) include un angajament explicit privind satisfacerea cerintelor SMI;c) corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului a activitatilor si/sau

serviciilor organizatiei;d) include un angajament de prevenire a poluarii;e) este adecvata naturii si dimensiunilor riscurilor profesionale ale organizatiei;f) include un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile SMI aplicabile, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat;g) este documentata, implementata, mentinuta si comunicata întregului personal;h) include un angajament explicit privind îmbunatatirea continua a eficacitatii SMIi) ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale ale SMI si a obiectivelor specifice pentru fiecare din patru trei componente ale sistemului, in parte;j) este analizata periodic si revizuita pentru a ramane relevanta si adecvata;k) este disponibila pentru partile interesate si pentru public,l) este conforma atat cu cerintele legale si de reglemetare cat si cu cerintele consumatorilor, acceptate de comun acord privind siguranta alimentelorm) instruirea corespunzatoare a întregului personal cu privire la managementul SMI;n) afisarea în locuri relevante din cadrul organizatieio) prezentarea ei noilor angajati în cadrul instruirii la angajarep) este pusa la dispozitia tuturor partilor interesate, prin afisarea in zonele unde acestea au acces.

PlanificareObiectivele calitatii, mediului si SSMObiectivele stabilite in domeniul SMI sunt masurabile si sunt împartite in doua categorii:

Obiective generale Obiective specifice

Obiectivele generale si cele specifice in domeniul SMI sunt analizate si revizuite periodic in cadrul sedintei de analiza a SMI efectuata de management.Obiectivele generale sunt declarate in politica SMI si sunt revizuite de management.Obiectivele specifice sunt stabilite de cǎtre RMSMI anual prin formular cod F 5.4.1-02 (calitate si siguranta alimentelor , mediu si sanatate si securitatea muncii) inclusiv acelea necesare pentru îndeplinirea cerintelor referitoare la produs/serviciu, pentru functii si la niveluri relevante ale organizatiei.Planificarea SMIPlanificarea include:a) procesele SMI pentru nivelul respectiv,b) resursele necesare la nivelul respectiv,c) masurarea si monitorizarea parametrilor/indicatorilor de performanta a proceselor

desfasurate,d) îmbunatatirea continua a SMI.

68

Planificarea asigura ca schimbarile organizatorice sunt efectuate într-un mod controlat si ca integritatea SMI este mentinuta în timpul acestor schimbari.Intreg personalul are responsabilitatea de a raporta problemele SMSA persoanei desemnate

Obiective, tinte si program (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999)Program( programe ) de management

Organizatia stabileste, implementeaza si mentine obiective si tinte la nivelurile si functiile relevante. Obiectivele si tintele sunt masurabile (unde este posibil) si sunt documentate, fiind specificate responsabilitatile mijloacele si termenele de realizare a acestora.

Responsabilitate, autoritate si comunicareResponsabilitate si autoritateResponsabilitatea si autoritatea personalului sunt stabilite în fisele de post, comunicate intregului personal al organizatiei. Pentru implementarea SMI si a procedurilor aferente în compartimentele subordonate si sucursale sunt delegati RMSMI si Directorii de Sucursale.Întregul personal al organizatiei are responsabilitate pentru calitatea activitatilor efectuate, asigurarea protectiei mediului, reducerea pericolelor si a riscurilor la locurile de munca, respectarea reglementarilor privind siguranta alimentelor, respectarea documentelor SMI si îmbunatatirea continua a proceselor în care sunt implicati.

Analiza efectuata de managementElemente de intrare ale analizeiDATELE DE INTRARE ale analizei efectuate de management includ informatii referitoare la:a) rezultatele auditurilor interne si evaluarile conformarii cu cerintele legale si cu alte cerinte

la care organizatia subscrie,b) feedback-ul de la client si comunicarea cu partile externe interesate,c) gradul de indeplinire al obiectivelor generale si specifice precum si a tintelor,d) functionarea proceselor si conformitatea produselor si a serviciilor,e) performanta de mediu si de SSM,f) nivelul de conformare la cerintele legale si la alte cerinte aplicabile pentru mediu si SSM,g) stadiul actiunilor corective si preventive,h) actiuni de urmarire de la analizele de management anterioare,i) schimbari care ar putea sa influenteze SMI,j) modificǎri de situatie care pot afecta siguranta alimentuluij) analiza adecvarii politicii managementului pentru calitate/mediu/ssm/SA,k) recomandari pentru îmbunatatire,m) modificari de situatie care pot afecta sa;n) situatii de urgenta, accidenteo) audituri externe sau inspectiiElemente de iesire ale analizeiDATELE DE IESIRE ale analizei efectuate de management includ orice decizii si actiuni referitoare la:a) îmbunatatirea eficacitatii SMI si a proceselor sale,b) îmbunatatirea produsului în raport cu cerintele clientului,c) îmbunǎtǎtirea eficacitǎtii SMId) decizii si actiuni referitoare la posibile schimbari in politica, obiective, tintee) nevoile de resursef) nevoile de modificari pentru îmbunatatirea performantelor de mediu si SSM,g) asigurarea SAh) revizuirea poloticii organizatiei referitoare la SMI

69

MANAGEMENTUL RESURSELORAsigurarea resurselorManagementul de varf al organizatiei determina si pune la dispozitie în timp util resursele necesare

a) pentru a implementa si mentine SMI si pentru a îmbunatati continuu eficacitatea acestuia

b) pentru a creste satisfactia clientului prin îndeplinirea cerintelor salec) pentru îmbunatatirea performantelor de mediu si SSM.

Se vor asigura resurse umane calificate si specializate corespunzator, resurse tehnologice si financiare.

Resurse umaneGeneralitatiOrganizatia selecteaza si repartizeaza personalul, astfel încat sa se asigure ca personalul ce efectueaza activitati care nu afecteaza calitatea produsului/serviciului, protectia mediului si securitatea si sanatatea, siguranta alimentului in munca este competent din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilitatilor si al experientei adecvate.Competenta, constientizare si instruireOrganizatia pentru a desfasura procese care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor, protectia mediului si un nivel cat mai ridicat al securitatii la locurile de munca:a) determina competenta necesara pentru personalul ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea produselor si a serviciilor, care poate provoca un impact semnificativ de mediu si care poate pune in pericol securitatea si sanatatea in munca, in fisele de postb) identifica necesarul de instruire cu ocazia evaluarii anuale si realizeaza instruirea personalului, sau întreprinde alte actiuni pentru a asigura necesarul de competenta conform cerintelor SMI prin intermediul programelor de instruire evalueaza eficacitatea actiunilor întreprinse se asigura ca personalul sau este constient de relevanta si importanta activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitate/mediu/SSMc) mentine înregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta.

In politica de personal, s-a stabilit ca intreg personalul societatii sa fie selectat astfel incat sa satisfaca exigentele cele mai ridicate in domeniul serviciilor oferite de societate . Pentru acest scop s-a stabilit un sistem de apreciere a personalului salariat in raport cu cerintele si particularitatile locurilor de munca si de responsabilitatile pe care le au.

InfrastructuraOrganizatia determina, pune la dispozitie si mentine infrastructura necesara pentru a realiza conformitatea cu cerintele necesare realizarii produsului/serviciului.Infrastructura include:a) spatiu de lucru si utilitati asociate;b) echipamente adecvate conform necesitatilor pentru realizarea, monitorizarea, verificarea

produselor si evaluarea proceselor (hardware) si software specializat;c) servicii suport, cum sunt cele de transport sau de comunicare.

Mediu de lucruOrganizatia se preocupa pentru asigurarea unui mediu de lucru corespunzator, conform legislatiei si reglementarilor in vigoare in scopul asigurarii securitatii si sanatatii in munca si obtinerii de produse conforme cu cerintele clientului.

70

REALIZAREA SERVICIULUIPlanificarea realizarii produsului/serviciului – Control OperationalOrganizatia a determinat, planificat si implementat procesele necesare pentru realizarea produselor si serviciilor solicitate. Succesiunea si interactiunea acestor procese sunt definite în prezentul Manual, în procedurile SMI, în reglementarile aplicabile în organizatie.Organizatia stabileste responsabilitatile pentru operarea si monitorizarea acestor procese de realizare a produselor.Organizatia asigura, ca aceste procese se desfasoara în conditii controlate, realizand elemente de iesire (rezultate) care satisfac cerintele clientului de calitate/mediu/SSM/SA, conform planificarii.Planificarea realizarii produselor/serviciilor este compatibila cu cerintele pentru celelalte procese ale SMI.La planificarea realizarii produselor si serviciilor oferite, organizatia determina, dupa caz, urmatoarele:a) Obiectivele calitate/mediu/ssm/sa si cerintele pentru produs/serviciu;b) necesitatea de a stabili procese, documente si de a aloca resurse specifice pentru toate

situatiile care ar putea conduce la abateri de la politica si obiectivele SMI;c) stabilirea si mentinerea de proceduri conexe cu riscurile de mediu si SSM identificate

prezentate de materialele, echipamentul si serviciile achizitionate si/sau folosite de catre organizatie si comunicarea procedurilor relevante catre furnizori si contractanti;

d) stabilirea si mentinerea de proceduri pentru proiectarea locului de munca, a procesului, a instalatiilor, echipamentelor, procedurilor de operare si organizare a lucrului, inclusiv adaptarea lor la capabilitatile umane, pentru a elimina sau a reduce riscurile de SSM la sursa

e) activitatile necesare de verificare, validare, monitorizare, inspectie si încercare specifice produselor si serviciilor precum si criteriile pentru acceptarea acestora;

f) înregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare a produselor si serviciilor oferite satisfac cerintele.

Organizatia trebuie sa planifice si sa dezvolte procesele necesare pentru realizarea produselor sigure.Organizatia trebuie sa implementeze si sa deruleze activitati planificate si orice modificari ale acestor activitati sa se asigure de eficacitatea lor.

Procese referitoare la relatia cu clientulDeterminarea cerintelor referitoare la produs/serviciuOrganizatia se asigura de determinarea cerintelor referitoare la produse/servicii:a) cerintele specificate de catre client,b) cerintele nespecificate de catre client, dar necesare pentru satisfacerea

asteptarilor atunci cand acestea sunt cunoscute,c) cerintele legale si de reglementare referitoare la serviciu, mediu si SSM,d) cerintele rezultate din cercetarea de piata si analiza concurentei,e) cerinte specifice legate de mediu, daca este cazul,f) cerinte specifice legate de SSM, daca este cazul,g) orice alte cerinte suplimentare determinate de organizatie.Cerintele clientului sunt transmise in organizatie si in toate sucursalel de catre DG/DS in sedinte operative.

Utilizare preconizata ( SR EN ISO 22000:2005)

71

Utilizarea intentionata si manipularea dorita a produsului finit trebuie luata in considerare si inclusa in caracteristicile produsului finit.Trebuie identificati consumatorii si utilizatorii pentru fiecare produs sau categorie de proces, si trebuie luate in considerare grupurile de consumatori cunoscute a fi vulnerabile in ce priveste pericolele pentru securitatea produselor. Trebuie identificate utilizarile neintentionate si manipularea eronata a produsului.Specificatiile trebuie mentinute la zi, inclusiv atunci cand este solicitat in concordanta cu actualizarea informatiilor preliminare, a PRP-urilor si planul HACCPProdusele alimentare, ambalate sau neambalate, sunt identificate in magazii prin etichete care descriu furnizorul, lotul produsului, data de expirare a valabilitatii. Spatiile de depozitare, inclusiv pentru produse refrigerate si congelate, sunt special amenajate, aerisite si igienizate periodic. Manipularea produselor alimentare se face cu carucioare speciale si igienizate imediat dupa intrebuintareDiagrame de flux, etape ale procesului si masuri de control( SR EN ISO 22000:2005)

Diagrame de fluxDiagramele de flux trebuie pregatite pentru produse sau categorii de procese acoperite de sistemul de management al securitatii produselor alimentare. Diagramele de flux trebuie sa furnizeze o privire de ansamblu a posibilelor aparitii de pericole, cresterea sau introducerea pericolelor pentru securitatea produselor alimentare.Diagramele de flux trebuie sa fie clare, exacte si suficient de detaliate. Diagramele de flux ale proceselor trebuie sa includa urmatoarele, acolo unde este necesar:

a) succesiunea si interactiunea tuturor etapelor in cadrul operatiei;b) orice munca din exterior sau subcontractanta;c) acolo unde materiile prime, ingredientele si produsele intermediare intra in

diagrama;d) unde are loc reprelucrarea sau reciclarea;e) unde sunt indepartate produsele finite, produsele intermediare, produse secundare

si deseurile.Echipa care se ocupa cu securitatea produselor alimentare verifica acuratetea diagramei de flux si daca aceasta este actualizata. Diagramele de flux sunt verificate de catre echipa SA si validate prin proces verbal de aprobare.Descrierea etapelor procesului si masurilor de controlMasurile de control care influenteaza securitatea produselor alimentare trebuie specificate in masura in care sa conduca la o analiza a pericolelor , indicand parametrii relevanti din proces si/sau exigenta aplicata.Cerintele externe (de exemplu care provin de la clienti sau autoritati) care ar putea avea o influenta in ce priveste alegerea sau exigenta pentru masurile de control trebuie identificate.

Specificatiile trebuie mentinute la zi in concordanta cu actualizarea informatiilor preliminare, a PRP si planul HACCP

Diagramele flux elaborate de catre Echipa de SA sunt anexate la prezentul manual, Anexa 9.4.Analiza cerintelor referitoare la produs/serviciuOrganizatia efectueaza analiza cerintelor referitoare la produs/serviciu înainte de asumarea angajamentului de a realiza/furniza produsul/serviciul respectiv (de ex. transmiterea de oferte, acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificari ale contractelor sau comenzilor).In acest scop identifica daca:

72

a) cerintele referitoare la serviciu, protectia mediului si eliminarea/reducerea riscurilor de SSM sunt definite;

b) cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt rezolvate,c) organizatia are capabilitatea sa îndeplineasca cerintele definite.Responsabilitatile pentru analiza cerintelor referitoare la serviciu sunt efectuate de DG/DS prin materializarea semnaturii pe comanda/contract.Atunci cand cerintele referitoare la realizarea produsului sunt modificate, DG/DS se asigura ca aceste asunt aduse la cunostinta personalului de executie.Pentru satisfacerea unor servicii pebtru care organizatia nu este autorizata dar care duc la imbunatatirea serviciilor prestate catre clienti, S.C.COLT DE RAI. S.A asigura colaborarea in parteneriat cu societati specializate.Comunicarea cu clientulOrganizatia asigura comunicarea cu clientul atat verbal cat si prin intermediul documentelor scrise în legatura cu:a) informatiile despre produs/serviciu,b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor, inclusiv amendamentele la

acestea,c) feedback-ul de la client, inclusiv reclamatiile acestuia.Pentru a se asigura ca sunt disponibile suficiente informatii in ce priveste securitatea produselor de-a lungul lantului alimentar, organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina aranjamente eficiente pentru comunicarea cua) furnizori si contractanti,b) clienti, in particular in relatie cu informatia despre produs (inclusiv instructiuni

referitoare la utilizarea intentionata, anumite cerinte de depozitare, si, acolo unde este necesar, termenul de valabilitate), solicitari, contracte sau altele care includ amendamente si feedback-ul clientului, inclusiv reclamatiile acestuia,

c) autoritati in domeniul alimentar sid) alte organizatii care au un impact asupra sau vor fi afectate de eficacitatea sau

imbunatatirea sistemului de management al securitatii alimentelor.

Proiectare si dezvoltarePlanificarea proiectarii si dezvoltariiPe durata planificarii proiectarii si dezvoltarii, organizatia determina: etapele proiectarii si dezvoltarii; analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare si

dezvoltare; responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si dezvoltare.Organizatia controleaza interfetele dintre structurile implicate în proiectare si dezvoltare pentru a asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor.Elementele de iesire ale planificarii sunt actualizate pe masura ce proiectarea si dezvoltarea evolueaza.Analiza pericolelor( SR EN ISO 22000:2005)

GeneralitatiEchipa de SA trebuie sa efectueze o analiza a pericolelor pentru stabili care pericole trebuie sa fie c ontrolate, gradul de control necesar pentru asigurarea sigurantei alimentului si ce combinatie de masuri de control este necesar.Identificarea pericolelor si determinarea nivelelor acceptabileToate pericolele pentru securitatea produselor alimentare care pot aparea in relatie cu tipul produsului, tipul procesului si facilitatile de procesare actuale trebuie identificate si inregistrate. Identificarea trebuie sa se bazeze pe:

73

a. informatia preliminara si colectarea datelor in conformitate cu etapele preliminare analizarii pericolelor;

b) experienta;c) informatii externe, precum si, in limita posibilitatilor, informatii epidemiologice

si istorice care au fost asociate cu tipul procesului in discutie,d) informatii din lantul alimentar referitor la pericolele pentru securitate care ar

putea avea relevanta pentru securitatea produselor finite, produselor intermediare si alimentele de la finalul lantului alimentar.

Atunci cand se identifica pericolele este necesar a se acorda o atentie sporita etapelor care preced si urmeaza operatiunii specificate, echipamentului procesului, activitatilor auxiliare si mediului inconjurator, precum si legaturilor anterioare si posterioare in lantul alimentar.Pentru fiecare pericol identificat pentru securitatea alimentelor, nivelul acceptat a pericolului in produsul finit trebuie determinat, de cate ori este posibil. Nivelul determinat trebuie sa ia in considerare cerintele de reglare stabilite, cerintele clientului in ce priveste securitatea produselor, experienta si utilizarea intentionata de catre client.Evaluarea pericoluluiTrebuie realizata o evaluare a pericolelor pentru a determina, pentru fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare identificat, daca eliminarea sau diminuarea la nivele acceptabile este esential pentru productia alimentelor sigure si daca este necesar controlul pentru a permite atingerea nivelelor acceptabile.Fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare trebuie evaluat si categorizat in functie de gravitatea efectelor adverse asupra sanatatii si probabilitatea aparitiei acestora. Se vor indica etapele la care fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare se pot introduce, aparea sau creste in nivel la materiile prime, procesare si distribuire.Selectarea si evaluarea masurilor de controlPericolele pentru produsele alimentare determinate la evaluarea pericolului trebuie controlate printr-o selectie si implementate prin combinatii potrivite care vor preveni, elimina sau reduce prezenta acestora pentru a atinge nivelele acceptabile definite.Fiecare dintre masurile de control specificate trebuie revazute cu privire la eficacitatea pentru pericolele identificate privind securitatea produselor alimentare si vor fi categorizate in functie de necesitatea de a fi supuse programelor preliminare operationale sau planului HACCP, utilizand o abordare logica ce include evaluarea privitoare laa) efectul sau asupra pericolelor pentru securitatea produselor alimentare

identificate in relatie cu intensitatea aplicata;b) posibilitatea de realizare pentru monitorizare (de exemplu abilitatea de a fi

monitorizate);c) locul sau in cadrul sistemului in relatie cu alte masuri de control,sid) gravitatea consecintelor in caz de esec in functionare.Masurile de control categorizate ca apartinand planului HACCP trebuie implementate in concordanta cu proiectarea si reproiectarea planului HACCP. Trebuie implementate alte masuri de control ca fiind PRP in conformitate cu proiectarea si reproiectarea PPO.Metodologia si parametrii utilizati pentru clasificare trebui specificata in documente, iar rezultatele evaluarii trebuie inregistrat.

74

Organizatia a elaborat planul HACCP pentru fiecare sucursala, in care se regasesc listele cu materiile prime si listele cu produselel finale. In listele cu materii prime sunt inserate: riscurilor asociate produselor care intre in prepararea meniurilor în toate stadiile

procesului tehnologic; probabilitati de aparitie a acestor riscuri si a importantei acestora; masurilor preventive necesare pentru a tine sub control aceste riscuri.In acest scop au fost elaborate PPO

Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltariiElementele de intrare legate sunt tratate in doua situatii, astfel:a) cerinte de functionare si performanta,b) cerinte legale si ale reglementarilor aplicabile,c) atunci cand este aplicabil, informatii derivate din proiecte similare anterioaresid) alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare.Elementele de intrare sunt: cerintele contractuale stabilite intre client si organizatie, standardele, regulamentele & deciziile UE, reglementarile tehnice, legile si dispozitiile

administrative ce stau la baza elaborarii proiectului/mostra de model, informatiile din proiectele asemanatoare, arhivate in banca de proiecte.

Stabilirea programelor preliminare operationale ( SR EN ISO 22000:2005)PPO trebuie documentate si trebuie sa includa urmatoarele informatii:a) pericolul(le) pentru siguranta alimentului ce urmeaza sa fie controlat(e) prin programb) masura (masurile) de controlc) procedurile de monitorizare care demonstreaza ca PRP sunt aplicabiled) corectiile si actiunile corective efectuate daca mpnitorizarea arata ca PRP nu sunt sub controle) responsabilitati si autoritatif) inregistrarea monitorizarii

Elemente de iesire ale proiectarii si dezvoltariiElementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii sunt furnizate într-o forma care permite verificarea în raport cu elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii si sunt aprobate de conducerea organizatiei înainte de a deveni aplicabile în structura de functionare.Elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii: satisfac cerintele cuprinse în elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii; furnizeaza informatii corespunzatoare pentru aprovizionare si pentru furnizarea

serviciului; contin sau fac referire la reglementari de acceptare a produsului; precizeaza caracteristicile care sunt esentiale pentru utilizarea sigura si corecta a

acestuia.Analiza proiectarii si dezvoltariiAnalizele sistematice ale proiectarii si dezvoltarii sunt efectuate în conformitate cu modalitatile planificate, în etape adecvate pentru: evaluarea capabilitatii rezultatelor proiectarii si dezvoltarii de a satisface cerintele; identificarea oricarei probleme si propunerea de actiuni necesare.

75

Analiza se efectueaza de DG/DS prin emiterea notei de analiza si verificare cod F 7.3.4-01.Evaluarea rezultatelor verificarii individuale ( SR EN ISO 22000:2005 )Echipa de SA trebuie sa evalueze sistematic rezultatele individuale ale verificarilor

planificate.Daca verificarea nu demonstreaza conformitatea cu aranjamentele planificate, organizatia trebuie sa intreprinda actiuni pentru realizarea conformitatii cerute. Astfel de actiuni trebuie sa includa, dar nu sunt limitate la analizarea:a) procedurilor si canalelor de comunicare existenteb) concluziilor analizei pericoleleor, PPO si planul HACP elaboratec) eficacitatea managementului resurselor umane si activitatilor de instruireoperatiile de decongelare, fierbere, coacere pentru care exista fisa verificare control

productieActualizare SMSA ( SR EN ISO 22000:2005 )Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure de faptul ca sistemul de management al securitatii produselor alimentare este actualizat pe masura ce apar informatii noi pentru a asigura securitatea produselor alimentare.Echipa care se ocupa de securitatea alimentelor trebuie sa evalueze, la intervale definite, feed-back-ul clientului inclusiv reclamatii privind securitatea produselor alimentare, rapoarte de audit si rezultate ale analizei activitatii de verificare. Ttrebuie avute in vedere necesitatea revizuirii analizei pericolelor, proiectul PRP operationale si planul HACCP.Intrarea pentru activitatile de evaluare a actualizarii si activitati de evaluare trebuie sa fie:a) comunicarea, externa si interna, dupa cum este mentionat;b) alte informatii, privind caracterul convenabil, adecvanta si eficacitatea

sistemului de management al securitatii produselor alimentare ;c) iesire din analiza rezultatelor activitatilor de verificared) iesire din analiza de management.Trebuie inregistrate activitati de actualizare a sistemului si raportate intr-o forma relevanta ca si intrare in analiza de management.Echipa de SA evalueazǎ SMSA la intervale planificate. În functie de constatǎrile observate stabileste daca este necesar sa se revizuiasca analiza pericolelor, PPO stabilite si respectiv planul HACCP.

Verificarea proiectarii si dezvoltariiVerificarea este efectuata în conformitate cu modalitatile planificate, în vederea asigurarii ca elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii au satisfacut cerintele cuprinse în elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii. Se mentin înregistrarile rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare.Verificarea se efectueaza de DG/DS prin emiterea notei de analiza si verificare

Planificare validare ( SR EN ISO 22000:2005 )Planificarea verificarii trebuie sa defineasca scopul, metodele, frecventele si reponsabilitatile pentru activitatile de verificare. Activitatile de verificare trebuie sa confirme ca:a) PRP sunt implementateb) Elementele de intrare ale analizei pericolelor sunt actualizate continuuc) PPO si elementele din planul HACCP sunt implementate si sunt eficiented) Nivelurile pericolelor sunt in nivelurile acceptabile identificatee) Alte proceduri solicitate de organizatie sunt implementate si eficaceOrganizatia a stabilit ca masuria) Masuri de control pentru riscurile biologice

76

verificari privind calitatea materiilor prime si auxiliare primite de la furnizori, prin verificarea a unei probe din lot;

analize microbiologice ale materiilor prime si auxiliare la receptie; control exigent la receptie privind infestarea sau atacul rozatoarelor; asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate a aerului specifice pe timpul

depozitarii pentru a se asigura mentinerea caracteristicilor calitative; prevenirea contaminarilor pe timpul depozitarii prin combaterea daunatorilor; utilizarea de materii prime si ingrediente ambalate prin metode si cu materiale

adecvate prevenirii contaminarii sau cresterii încarcaturii microbiene; practici de manipulare corespunzatoare care sa protejeze materiile prime,

ingredientele, semifabricatele si chiar produsele finite de contaminari; evitarea tansferurilor dintr-un recipient în altul;

monitorizarea temperaturilor, umiditatii aerului si a duratei la dospire finala pentru a preveni cresterea încarcaturii microbiene;

monitorizarea tratamentelor termice din punct de vedere al temperaturilor si duratelor pentru a se asigura de distrugere sau inactivare a încarcaturii microbiene de contaminare;

crearea si verificarea conditiilor pentru igiena personalului si a echipamentului de protectie si testarea starii de sanatate a personalului – periodic;

efectuarea igienei ustensilelor si a utilajelor si verificarea prin probe de sanitatie periodice;

asigurarea igienei spatiilor de productie, prevenirea infiltratiilor, a igrasiei, a condensului;

asigurarea unei bune ventilari a spatiilor de productie pentru evitarea aparitiei condensului;

instruirea personalului cu practici de operare si de comportament corecte; controlul microbiologic periodic al apei utilizate în procesul tehnologic; controlul igienei mijloacelor de transport.b) Masuri de control pentru riscurile chimice analize fizico-chimice la materii prime, ingrediente pentru acele caracteristici cu

potential toxic; examen organoleptic exigent la receptie pentru depistarea contaminarii cu

substante chimice (ex: miros de insecticide, substante petroliere etc.); controlul operatiunilor de clatire a ustensilelor si utilajelor si a suprafetelor care

vin în contact direct cu produsul dupa spalarea cu detergenti si/sau dezinfectarea cu substante specifice ale caror urme pot fi toxice;

depozitarea substantelor chimice utilizate la spalare, dezinfectare, dezinsectie si deratizare sub control strict, sub cheie si cu acces limitat si controlat;

controlul chimic al apei utilizate în proces; controlul dozarilor aditivilor care pot deveni substante cu potential de risc.c) Masuri de control pentru riscurile fizice verificari exigente la receptia loturilor de materii prime, ingrediente, ambalaje; depozitare corespunzatoare prevenirii riscurilor de contaminare cu cioburi,

tencuiala, nisip, praf, pietre, sarme etc.; asigurarea traseelor pentru eliminarea deseurilor si respectarea acestora; asigurarea cu echipamente de protectie fara nasturi sau sisteme de prindere

metalice; instruirea personalului privind regulile de comportament în timpul activitatii; controlul personalului pentru a respecta regulile de comportament;

77

interzicerea utilizarii obiectelor de sticla în zonele de fabricatie (pahare, borcane, cesti, cilindri gradati, pipete, sticle etc.) si a obiectelor personale;

asigurarea întretinerii utilajelor pentru prevenirea frecarilor cu formare de pilitura de fier si aschii metalice, contaminare cu sarme, suruburi aschii de plastic, garnituri;

combaterea rozatoarelor, insectelor, animalelor si pasarilor in spatiile de productie si depozitare.

Validarea proiectarii si dezvoltariiValidarea proiectarii si dezvoltarii se efectueaza în conformitate cu modalitatile planificate si reglementate prin ordine de linie pentru a se asigura ca produsul rezultat este capabil sa asigure satisfacerea cerintelor pentru aplicari specificate sau utilizari intentionate, atunci cand sunt cunoscute.Validarea se finalizeaza înainte de livrarea sau implementarea produsului. Se mentin înregistrarile rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare.Validarea este data de DG/DS astfel prin emiterea procesului verbal de validare cod F 7.3.6-02.Controlul modificarilor în proiectare si dezvoltareModificarile în proiectare si dezvoltare se identifica si sunt mentinute înregistrari. Modificarile se analizeaza, verifica si sunt validate, dupa caz, si aprobate înainte de implementare. Analiza modificarilor în proiectare de dezvoltare include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor componente si a produsului deja livrat.Se mentin înregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare.Modificarile sunt cerute pentru: Omisiuni sau erori de proiect Dificultati de executie Reclamatii intemeiate Eliminarea unor elemente care nu mai sunt necesare sau valabile Modificari ale legislatiei

AprovizionareProcesul de aprovizionareS.C. COLT DE RAI. S.A se asigura ca procesul de aprovizionare se desfasoare în conditii controlate asupra produsul sau serviciul aprovizionat si care poate avea impact asupra produsului/serviciului final oferit clientului. Conformarea produselor aprovizionate cu cerintele de aprovizionare specificate este asigurata prin analiza produselor ce urmeaza a fi introduse in meniurile stabilite zilnic, in serviciile de cazare, in serviciile de tratare medico-balneara.Produsele sunt însotite de declaratie de conformitate, certificate de calitate iar pentru produsele alimentare si buletine de analiza.Organizatia îsi evalueaza si selecteaza furnizorii pe baza capabilitatii acestora de a furniza produse/servicii în concordanta cu cerintele sale utilizand formulareleSunt mentinute inregistrari ale rezultatelor evaluarilor furnizorilor si ale oricaror actiuni necesare aparute in urma evaluarii .Informatii pentru aprovizionareAtunci cand este cazul se vor stabili pentru produsul/serviciul care urmeaza a fi aprovizionat:a) cerinte pentru aprobarea produsului, procedurilor, proceselor si echipamentelor,b) cerinte pentru calificarea personalului,c) cerinte pentru calitate/mediu/ssm,Cerintele de calitate pentru produsele aprovizionate sunt specificate prin contracte/comenzi care au la baza necesarele de materiale

78

Caracteristici produs ( SR EN ISO 22000:2005)Materii prime, ingrediente si materiale ce intra in contact cu produsele alimentareToate materiile prime, ingredientele si materialele care intra in contact cu produsul alimentar trebuie sa fie specificat in documente, acolo unde si cat este necesar pentru identificarea si evaluarea pericolelor privitoare la securitatea alimentelor, inclusiv urmatoarele:a) caracteristici biologice, chimice si fiziceb) compozitia ingredientelor inclusiv aditivic) origined) metoda de productiee) metode de livrare, conditii de ambalare si depozitaref) preparare si/sau manipulare inainte de utilizare si procesareg) securitatea produselor alimentare relationate de criterii acceptate sau specificatii

ale materialelor achizitionate si ingrediente potrivite cu utilizarea intentionata.Organizatia trebuie sa identifice cerintele legale referitoare la produsele alimentare in legatura cu cele mai sus mentionate.Caracteristicile produsului finitCaracteristicile produsului finit trebuie specificate in documente in masura necesara pentru analizarea pericolelor, inclusiv informatii referitoare la urmatoarele:a) nume produs sau identificare similarab) compozitiec) caracteristici biologice, chimice si fizice relevante pentru securitatea produselor

alimentared) termen de valabilitate intentionat si conditii de depozitaree) utilizare intentionataf) ambalareg) etichetare in conformitate cu securitatea produselor alimentare si/sau instructiuni

de manipulare, preparare si utilizareh) metode de distributie.Organizatia trebuie sa identifice cerintele legale referitoare la securitatea produselor alimentare relationate cu cele de mai sus.Verificarea produsului aprovizionat

Organizatia va stabili modalitati de realizare a inspectiei sau a altor activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate.Dupa receptia din cadrul organizatiei se intocmeste NIR. De efectuarea receptiei raspunde comisia de receptie, care verifica calitatea materialelor si care rezolva eventualele neconformitati.Cand este specificat în documentele de aprovizionare si contract, organizatia poate face verificarea produselor aprovizionate la sediul furnizorilor. O asemenea verificare nu exonereaza furnizorul de raspunderea pentru calitatea produselor livrate si nu lezeaza dreptul organizatiei de a respinge produsele aprovizionate, daca acestea nu satisfac cerintele de aprovizionare specificate.Atunci cand organizatia intentioneaza sa desfasoare verificarea la furnizor trebuie sa specifice, în informatiile pentru aprovizionare, întelegerile avute în vedere cu privire la verificare si metoda de eliberare a produsului.Productie & furnizarea de serviciiControlul furnizarii produsului / serviciuluiOrganizatia planifica si realizeaza furnizarea de produse/servicii în conditii controlate. Conditiile controlate includ, dupa caz:

79

a) disponibilitatea informatiilor care descriu caracteristicile produsului/serviciului,b) disponibilitatea IL, daca sunt necesare,c) utilizarea de echipamente adecvate si performante pentru realizarea de produse/servicii

in conformitate cu cerintele clientilor, functionarea instalatiilor si echipamentelor cu efect minim de impact asupra mediului si cu risc minim pentru SSM;

d) disponibilitatea si utilizarea DMM valide pentru a asigura calitatea produselor;e) implementarea monitorizarii si masurariiOrganizatia a stabilit prin fisele procesului, informatiile cu privire la utilajele folosite, caracteristicile de intrare, fluxul tehnologic si operational, responsabilii de executie, validare proces si obiective, caracteristicile de iesirie.Mentenanta utilajelor este asigurata de catre personalul specializat al organizatiei in baza unui graficu de intretinere

Plan HACCP ( SR EN ISO 22000:2005)Planul HACCP trebuie documentat si trebuie sa includa urmatoarele informatii pentru fiecare punct critic de control (CCP) identificat:a) pericolul(le) pentru siguranta alimentului care trebuie sa fie controlat(e) prin CCP;b) masura (masurile) de control;c) limita (limitele) critica (critice);d) procedura (procedurile) de monitorizare;e) corectiile si actiunile corective care trebuie inteprinse daca limitele critice sunt

depasitef) responsabilitati si autoritati;g) inregistrarea (inregistrarile) monitorizarii.

Validarea proceselor de productieValidarea proceselor pentru care elementele de iesire rezultate nu pot fi verificate prin masurare sau monitorizare ulterioara, este data de catre Sefii de proces. Validarea demonstreaza capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele planificate. Organizatia a stabilit masuri preliminare pentru aceste procese : Criterii definite pentru analiza si aprobarea proceselor; Aprobarea echipamentului si calificarea personalului; Utilizarea de metode si proceduri specifice; Cerinte referitoare la înregistrari; RevalidareaProcesele speciale sunt activitatea de cazare si tratament medico balnear validate in urma controalelor efectuate de sefii de proces prin procese verbale de control.Identificare si trasabilitateOrganizatia asigura identificarea si trasabilitatea, pentru baza de tratament si blocul alimentar, astfel: pentru materia prima, prin seria lot de fabricant si certificate de calitate atat pentru

produsele alimentare (inclusiv ingredientele introduse in meniuri) cat si pentru cele farmaceutice utilizate in baza de tratament;

pentru produsele finale prin retetele de meniuri in blocul alimentar si fisele de observatie in baza de tratament medico-balnear.

Produsele aprovizionate sunt identificate de la receptia lor si pana la utilizare. În perioada de

depozitare produsele sunt identificate de catre magazioner in magazia de materii de materii

prime în baza comenzii/contractului de aprovizionare, a procesului verbal de receptie/NIR-

80

ului, factura de aprovizionare, lista alimentelor, certificate de calitate/ declaratie de

conformitate, autorizatii sanitare, numar lot nrumar si a fisei de magazie.

In bucatarie sunt identificate toate spatiile si echipamentele in conformitate cu destinatia

acestora.

Sistem de trasabilitate( SR EN ISO 22000:2005)Organizatia trebuie sa stabileasca un sistem de trasabilitate, care permite identificarea loturilor produselor si relatia lor cu sarjele de materii prime, procesare si inregistrari de distributie.Sistemul de trasabilitate trebuie sa fie capabil sa identifice materialele intrate de la furnizorii directi si distributia produsului finit la distribuitorii directi.Inregistrarile trasabilitatii trebuie mentinute pe o perioada definita de timp, sufiecienta insa pentru evaluarea sistemului, pentru permiterea manipularii unor potentiale produse nesigure si in caz de rechemare, trebuie sa fie in concordanta cu crintele legislative si ale clientului si se poate baza pe termenul de valabilitate a produsului finit.

Procedura conexa PS 7.9-SA „Sistem de trasabilitate“Proprietatea clientului

S.C. COLT DE RAI. S.A trateaza cu grija proprietatea clientului pe toata perioada în care aceasta se afla sub controlul organizatiei sau este utilizata de organizatie.In cazul in care proprietatea clientului este pierduta sau deteriorata organizatia aduce la cunostinta clientului acest fapt si pastreaza inregistrari pentru stabilirea masurilor necesare.Pastrarea produsuluiS.C. COLT DE RAI. S.A S.C.M.. asigura conformitatea produsului pe parcursul procesarii si livrarii lui, fiind inclusa identificarea, ambalarea, depozitarea si pastrarea produsului in conditii care sa asigure pastrarea integritatii si a caracteristicilor produsului si respectarea cerintelor clientului. Masuri de bune practici si igiena pentru depozitarea produselor alimentare.Transportul produselor alimentare se face cu masini avizate de ANSVSA si care sunt prevazute cu agregate de frig necesare pastrarii lantului de frig pe tot traseul. Transportul se efectueaza cu mijloace igienizate.Masuri de bune practici si igiena pentru transport, sau daca transportul este asigurat de catre furnizor se va verifica starea de igiena a masinii.Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizareOrganizatia determina monitorizarile si masurarile care sunt facute si dispozitivele de masurare si monitorizare necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii lucrarii cu cerintele determinate.DMM utilizate in procesele de verificare sunt termometr, termohigrometru, cantare si echipamentele din baza de tratament care necesita calibrate. DMM este verificat si etalonat periodic. De asemnea, ele sunt igienizate periodic sau imediat dupa utilizare.Evidenta verificarilor se tine in lista de evidenta a DMM iar evidenta tutror calibrarilor si a intretinerii echipamentelor care necesita calibrare se face in formularMaterialele din care sunt confectionate echipamentele de masura si control în zona de contact cu produsele alimentare nu contamineaza sau sa modifica caracteristicile calitative ale acestora (nu se accepta aparate de masura din sticla sau cu mercur).

MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIREGeneralitati

Organizatia a planificat si implementat procesele necesare de masurare, monitorizare, analiza si îmbunatatire a proceselor

81

a) pentru a demonstra conformitatea serviciului,b) pentru a se asigura conformitatea SMI,c) pentru a îmbunatati continuu eficacitatea SMI.Aceasta include determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor.

Monitorizare si masurareSatisfactia clientuluiOrganizatia monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii cerintelor sale, ca una dintre modalitatile de masurare a performantei SMI.In acest scop si pentru identificarea potentialului de imbunatatire organizatia utilizeaza Chestionarele de evaluare a satisfactiei clientului.

Audit internOrganizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata prin care se asigura ca procesul de realizare al auditurilor interne se desfasoara în conditii controlate conform cerintelor standardelor SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999 si SR EN ISO 22000:2005.

Monitorizarea si masurarea proceselorOrganizatia aplica metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo unde este aplicabil, masurarea proceselor SMI. Aceste metode demonstreaza capabilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, sunt întreprinse corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura conformitatea produsului/serviciului.Procesul din blocul alimentar este monitorizat iar in urma monitorizarii se emite formularul cod F 8.2.3-SA-01proces verbal de validare a combinatiilor de masuri de control, celelalte procese sunt monitorizate prin audit intern, analiza efectuata de management, stabilirea nivelului de satisfactie a clientului si a numarului de reclamatii.

Monitorizarea si masurarea proceselor si a performantelor de mediu si SSM (SR EN ISO14001:2005, OHSAS 18001:1999)S.C. COLT DE RAI S.A mentine o procedura documentata pentru a monitoriza si masura în mod regulat caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor care pot avea impact semnificativ asupra mediului si a performantelor de SSM. Aceasta procedura trebuie sa stabileasca:- masuri calitative si cantitative, adecvate pentru nevoile organizatiei;- monitorizarea gradului în care s-au îndeplinit obiectivele de mediu si SSM ale organizatiei;- masuri proactive de performanta care sa monitorizeze conformitatea cu programul de management de SSM, criteriile operationale;- modul de evaluare periodica a conformarii cu cerintele legale aplicabile si cu alte cerinte la care organizatia subscrie;- masuri reactive de performanta pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnavirilor, incidentelor (inclusiv cele „cat pe ce”) si alte evidente statistice ale deficientelor de performanta de SSM;- înregistrarea datelor si rezultatelor monitorizarii si masuratorilor, in scopul utilizarii lor in analizele de actiuni corective si preventive.Procesul de evaluare a conformarii la cerintele legale si la alte cerinte la care organizatia subscrie se realizeaza de responsabilul de proces, de responsabilul cu

82

protectia mediului – pentru mediu si a responsabilului SSM- pentru SSM, cu ocazia auditului intern si in analiza efectuata de management.Sistem pentru monitorizarea punctelor critice de control ( SR EN ISO 22000:2005 )Sistemul de monitorizare trebuie sa includa proceduri relevante, instructiuni si inregistrari care se refera la urmatoarele:a) masuratori sau observatii care sa furnizeze rezultate intr-un interval de timp adecvat;b) dispozitivele de monitorizare utilizate;c) metodele de etalonare aplicabile;d) frecventa monitorizarii;e) reponsabilitatea si autoritatea referitoare la monitorizare si evaluare rezultate monitorizate;f) cerinte si metode de inregistrare.Metodele si frecventa de monitorizare trebuie sa fie capabile sa determine in timp util daca limitele critice au fost depasite, pentru ca produsul sa poata fi izolat inainte de a fi utilizat sau consumat.

Prin planul HACCP s-au stabilit puncte critice de control la masurarea temperaturilor pentru :Frigidere & congelatoare, pentru care exista fisa temperatura frigider.

Monitorizarea si masurarea produsului/serviciuluiFurnizarea produsului/serviciului nu se produce daca nu este asigurata satisfacerea cerintelor legale si de reglementare, conform planificarii, cu exceptia cazurilor în care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta.Monitorizarea serviciului se face prin metodele specificate în contracte/comenzi, legislatia si reglementarile specifice (daca este aplicabil) si analiza satisfactiei sau insatisfactiei clientului.Confirmarea ca performanta globala a sistemului satisface aranjamentele planificate si cerintele sistemului de management al sigurantei alimentului, finalizata prin proces verbal analizǎ a activitǎtilor de verificare a igienizǎrii si produselor cod se face pentru:- a identifica necesitatea de actualizare sau de îmbunatatire a sistemului de management al sigurantei alimentului,- a identifica tendintele care indica o incidenta crescuta a produselor potential nesigure,- a stabili informatii pentru planificarea programului de audituri interne referitoare la starea si importanta zonelor care trebuie auditate,- a furniza dovezi referitoare la eficacitatea corectiilor si actiunilor corective întreprinse.

. Evaluarea conformarii(SR EN ISO14001:2005)S.C.COLT DE RAI S.A mentine o procedura documentata pentru evaluarea conformarii cu cerintele legale aplicabile, SMI "Audit intern"

Controlul produsului neconform – a neconformitatilor de mediu si SSMOrganizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata, care defineste identificarea, tinerea sub control, analizarea si tratarea neconformitatilor calitate/mediu/ssm/sa, a accidentelor si incidentelor, precum si responsabilitatile si autoritatile aferente.

Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:2004,)

83

Organizatia a stabilit prin procedura documentata responsabilitatile si modul de transmitere a informatiilor, precum si modul de tratare a situatiilor de urgenta care pot genera sau genereaza impact asupra mediului si risc pentru SSM. Procedura stabileste planurile de urgenta pentru prevenirea/combaterea si interventia rapida in cazul situatiilor de urgenta, de diminuare a impactului negativ asupra mediului si a consecintelor asupra SSM, care le pot fi asociate.Periodic se fac simulari de situatii de urgenta la care participa intregul personal, verificandu-se astfel respectarea de catre acesta a sarcinilor stabilite în planul de interventie în situatii de urgenta.Actiuni in cazul in care rezultatele monitorizarii depasesc limitele critice ( SR EN ISO 22000:2005)In planul HACCP se specifica corectiile si actiunile corective planificate pentru a fi inteprinse atunci cand limitele critice sunt depasite. Actiunile asigura ca este identificata cauza neconformitatii, ca parametrul controlat in CCP este din nou sub control ca reaparitia sa este prevenita.

Analiza datelorOrganizatia colecteaza si analizeaza date rezultate din activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante ca una din metodele de a demonstra adecvarea si eficacitatea SMI si a identifica potentialul de îmbunatatire continua a eficacitatii SMI.Analiza datelor furnizeaza informatii referitoare la:a) satisfactia clientului;b) conformitatea cu cerintele referitoare la produs;c) caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care pot avea impact

semnificativ asupra mediului;d) masuri proactive de performanta care sa monitorizeze conformitatea cu

programul de management SSM, criteriile operationale, legislatia aplicabila si cerintele reglementate;

e) masuri reactive de performanta pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnavirilor profesionale, incidentelor si alte evidente statistice ale deficientelor de performanta SSM;

f) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive;

g) furnizori.Informatiile rezultate din analiza datelor constituie o parte a elementelor de intrare pentru analiza efectuata de management.

Validare combinatii de masuri de control ( SR EN ISO 22000:2005 )Inainte de implementarea masurilor de control ce trebuie incluse in PPO si in planul HACCP si ca urmare a oricarei modificari a lor, organizatia trebuie sa valideze:a) masurile de control selectate sunt capabile si pot, sa asigure controlul pericolului (pericolelor) pentru siguranta alimentului pentru care au fost concepute, sib) masurile de control sunt eficace si impreuna sunt capabile sa asigure controlul pericolului (pericoleleor) pentru siguranta alimentului identificat(e) pentru a obtine produse finite care satisfac nivelurile acceptabile definite.Validarea este finalizata cu proces verbal de validare a combinatiilor de masuri de

control

ÎmbunatatireÎmbunatatire continua

84

Organizatia analizeaza în permanenta si îsi îmbunatateste in mod continuu eficacitatea SMI, prin stabilirea politicii de calitate/mediu/ssm/sa, a obiectivelor SMI, prin intermediul auditurilor, a analizei datelor, a actiunilor corective si preventive si a analizei efectuate de management.

85

Actiune corectivaOrganizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata în scopul eliminarii cauzei neconformitatilor si pentru a preveni reaparitia acestora.Orice actiune corectiva propusa trebuie sa fie analizata din puct de vedere SSM, înainte de implementare, pentru determinarea riscul nou pe car l-ar introduce in proces. Rolul acestor actiuni este de a minimaliza orice consecinta care rezulta ca urmare a incidentelor, accidentelor sau neconformitatilor.

86

Actiunile corective stabilite sunt adecvate efectelor neconformitatilor aparute, sunt proportionale cu impactul produs asupra mediului si se verifica eficacitatea acestora.

Actiune preventivaOrganizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura de sistem documentata în scopul eliminarii cauzei neconformitatilor potentiale pe linie de SMI în vederea prevenirii reaparitiei acestora.Actiunile preventive stabilite sunt adecvate problemelor potentiale.Orice actiune preventiva propusa trebuie sa fie analizata din puct de vedere SSM, înainte de implementare, pentru determinarea riscul nou pe car l-ar introduce in proces.

Bibliografie

87

1. Berbecaru I., Botez M. „Teoria si practica amenajării turistice a

teritoriului”; Ed. Sport Turism, Bucureşti 1977

2. Botez M., Celac M. „Sistemele spaţiului amenajat”; Ed. Ştiinţifică si

Enciclopedica, Bucureşti 1980

3. Dumitrană M.; Negruţiu

M.

„Contabilitatea in comerţ si turism”; Ed. Maxim,

Bucureşti 1996

4. Drumea C. „Analiza economico-financiara a firmei”; Ed.

Universităţii Transilvania, Braşov 2000

5. Glavan V. „Turismul in România”; Ed. Economica,

Bucureşti 2000

6. Ispas A., Patriche D.,

7. Bratucu G.

„Marketing turistic”; Ed. Infomarket, Braşov

1999

8. Ionescu Dunareanu I. „ Munţii Piatra Craiului”; Ed. Sport Turism,

Bucureşti 1986

9. Minciu R. „Economia turismului”; Ed. Uranus, Bucuresti

2000

10. Minciu R. „Amenajarea turistica a teritoriului”; Ed. Sylvi,

Bucuresti 1995

11. Nistoreanu P. „Turismul rural - O afacere mica cu perspectiva

mari”; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1999

12. Popescu N. „Muntii nostri”; Ed. Sport Turism; Bucuresti

1986

13. Stanciulescu G. „Tehnica operatiunilor de turism”; Ed. All

Educational, Bucuresti 1998

14. Tigu G. „Turismul montan”; Ed. Uranus, Bucuresti 2001

15. ***** http://www.mdp.ro

16. *** „Castelul Bran” – Brosura – Colectia Tezaurul Romaniei, 1997

17. *** „Ghidul solicitantului” – Proiectul de Finantare Nerambursabila”

Coeziunea economica si sociala

88