Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet...

of 17 /17
Colesterolul

Embed Size (px)

Transcript of Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet...

Page 1: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

Colesterolul

Page 2: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

Colesterolul, inamicul nev`zutal vaselor de sånge

Dr. Monica H|R{UDr. Monica BENGU{

Coordonator:Prof. dr. Carmen GINGHIN~

Clinica de CardiologieInstitutul de Boli Cardiovasculare „Prof. C. C. Iliescu“

Bucure[ti

Bucure[ti, 2006

Page 3: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

5

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

HÎR{U, MONICA

Colesterolul : inamicul nev`zut al vaselor de sânge /

Monica Hîr[u, Monica Bengu[ ; coord.: prof. dr. Carmen Ginghin`. -

Bucure[ti : Editura Medical` Antaeus, 2006

ISBN (10) 973-87463-6-1 ; ISBN (13) 978-973-87463-6-1

I. Bengu[, Monica

II. Ginghin`, Carmen (coord.)

616.153.922

Monica H\r[u, Monica Bengu[

COLESTEROLUL, INAMICUL NEV~ZUT AL VASELOR DE SÅNGEColec]ia Ghidul pacientului®

Coordonator proiect: Dr. Ruxandra Jurcu]

Ilustra]ii: Dr. Ionu] {endroiu

Layout: Irina Caraivan

ISBN 973-87463-5-3

Pute]i accesa colec]ia Ghidul Pacientului® [i afla alte informa]ii utile pe site-ul:

www.ghidulpacientului.ro

© Editura Medical` Antaeus

Reproducerea integral` sau par]ial` a textului, tabelelor sau figurilor din aceast` carte este posibil`numai cu acordul prealabil al Editurii Medicale Antaeus.

Drepturile de distribu]ie \n ]ar` [i str`in`tate apar]in \n exclusivitate Editurii Medicale Antaeus.

Editura Medical` Antaeus

email: [email protected]

MOTTO: „Orice virtute se bazeaz` pe m`sur`“ Seneca

DISLIPIDEMIA reprezint` cre[terea lipidelor (gr`simi-lor) în sânge. Dintre lipidele prezente în organism re]inemsubstan]e precum: colesterolul, fosfolipidele, trigliceridele.

Ce este colesterolul [i cum poate fi el nociv?

Aten]ie! Procesul aterosclerotic începe devreme(uneori chiar în copil`rie) [i avanseaz` „t`cut“,

f`r` simptome, uneori mul]i ani, pân` la apari]iaîngust`rilor arteriale semnificative.

Page 4: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

76

Este o substan]` necesar` bunei func]ion`ri a organismului. Esteutil` în formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vita-minei D, etc.

Colesterolul are dou` surse:• O parte se formeaz` la nivelul ficatului din grasimile din ali-

menta]ie (cea mai mare parte a colesterolului); • O parte provine direct din alimentele care con]in colesterol.

Deci, este normal s` ave]i colesterol, îns` într-o anumit` limit`.Peste aceast` limit` colesterolul devine nociv.

Cre[terea cantit`]ii de colesterol în sânge, peste valorile consid-erate normale, poart` denumirea de hipercolesterolemie.

O cantitate mare de colesterol în sânge duce la ateroscleroz`, car-acterizat` prin depunerea de gr`simi [i colesterol în pere]ii arterelor,ducând la îngustarea [i chiar înfundarea acestora. Consecin]a poate fiapari]ia unui infarct de miocard sau a unui accident vascular cerebral.

CCee ssuunntt LLDDLL--ccoolleesstteerroolluull ((LLDDLL)) [[iiHHDDLL--ccoolleesstteerroolluull ((HHDDLL))??

Colesterolul (substan]` „gras`“) pentru a putea fi transportat însânge, este legat în ficat de ni[te proteine transportoare.Combina]ia care se formeaz` poart` denumirea de lipoproteine.

COLESTEROL + PROTEINE = LIPOPROTEINE

Exist` mai multe tipuri de lipoproteine. Cu importan]` practic`sunt dou` dintre ele:

• LDL, numit [i colesterolul „r`u“, transport` ceamai mare parte a colesterolului în sânge [i

reprezint` sursa pentru formarea leziuniloraterosclerotice ce duc la îngustarea vasului de sânge.

Cu cât este mai mare LDL cu atât mai mare esteriscul de boal` cardiac`!

Page 5: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

98

• HDL, numit [i colesterolul „bun“, transport`colesterolul din diverse p`r]i ale organismului

înapoi la ficat, ceea ce duce la înl`turarea lui dinorganism, deci la protejarea vasului de sânge.

Cu cât este mai mic HDL cu atât este mai mareriscul de boal` cardiac`!

Ce sunt trigliceridele (TG)?Trigliceridele sunt gr`simi ce provin din alimenta]ie sau sunt

produse în organism. De asemenea exist` categorii de persoane la care nivelul de TG

este de obicei crescut: cei cu diabet zaharat, persoanele obeze.

Dac` exist` unnivel crescut al TG

atunci cu mareprobabilitate

exist` asociate o cre[tere a LDL [i

o sc`dere a HDL.

Page 6: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

11

Înainte de menopauz` femeile au nivelul colesterolului mai micdecât b`rba]ii de aceia[i vârst`. Dup` menopauz` cre[te nivelulde LDL [i scade cel de HDL, astfel încât dup` 50 de ani femeiletind s` aib` colesterolul mai mare decât b`rba]ii de aceia[i vârst`.

Deci, dup` menopauz` femeile au risc de a faceboal` cardiovascular` cel pu]in la fel cu al

b`rba]ilor. Cu toate acestea, nu se recomand` de rutin` tratament hormon-

al pentru sc`derea nivelului colesterolului la femeile aflate la vârs-ta menopauzei (>50 ani)!

{i ereditatea (genele) influen]iaz` nivelul de colesterol din sângeprin afectarea vitezei de produc]ie [i înl`turare din circula]iei aacestuia. Astfel, exist` hipercolesterolemia familial`, caracterizat`prin nivele crescute de colesterol [i LDL, [i drept consecin]`, prinapari]ia precoce a bolii cardiovasculare. Este îns` o boal` rar`.

La ce vårst` trebuie s` \ncepe]is` v` doza]i colesterolul?To]i adul]ii în vârst` de >20 ani trebuie s`-[i determine

profilul lipidic (colesterolul total, LDL colesterolul, HDL coles-terolul, TG) cel pu]in o dat` la 5 ani.

Dac` valorile ob]inute la prima determinare sunt anormale sauexist` factori de risc cardiovasculari asocia]i, atunci doz`rile tre-buie f`cute mai des, la indica]ia [i sub controlul medicului.

Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovas-culare (p`rin]i sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli deinim` la vârste tinere, adic` sub 55 de ani) ar trebui s`-[i con-troleze nivelele de colesterol din sânge.

10

Cum [ti]i dac` ave]i colesterol crescut?

Colesterolul crescut nu produce simptome (nu d` dureri de cap,grea]`, ame]eal` sau alt disconfort). Pute]i afla dac` ave]i coles-terolul crescut numai dup` ce verifica]i valorile acestuia printr-oanaliz` de sânge.

Dac` sunte]i supraponderal (gras), sedentar (nu face]i o activi-tate fizic` regulat`), ave]i o alimenta]ie nes`n`toas` (cu multegr`simi [i pu]ine legume [i fructe), sunte]i vârstnic sau rudele desânge au valori crescute ale colesterolului, atunci [i riscul dum-neavoastr` de a avea dislipidemie este mai mare.

Aten]ie îns`! [i persoanele slabe sau tinere potavea colesterol crescut.

Page 7: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

1312

Care sunt valorile normale ale colesterolului?

Pentru adul]i s-au stabilit ni[te valori considerate optimeale colesterolului, LDL, HDL [i TG, astfel:

Colesterol total< 200 mg/dlLDL<100 mg/dlHDL>60 mg/dlTG<150 mg/dl

Pentru copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt:

Colesterol total<170mg/dlLDL<110 mg/dl.

În func]ie de factorii de risc asocia]i [i de patologia fiec`ruipacient, se stabile[te un grad de risc, c`ruia îi corespunde o anu-mit` „]int`“, sau valoare considerat` normal` a colesterolului sauLDL-ului.

Deci, nu exist` o singur` valoare normal` a coles-terolului sau LDL-ului!

De asemenea trebuie re]inut c` dintre colesterol, LDL, HDL [iTG, ]inta principal`, care trebuie urmarit` [i atins`, este reprezen-tat` de LDL.

Page 8: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

1514

În ce categorie de risc v` afla]i[i care este „]inta“ LDL

pe care trebuie s` o atinge]i?

1. Risc sc`zut = ave]i maxim un factor de risc din-tre cei men]iona]i mai sus}inta: LDL<160 mg/dl

2. Risc moderat/moderat înalt = ave]i 2 sau maimul]i factori de risc dintre cei men]iona]i mai sus}inta: LDL<130 mg/dl

3. Risc înalt = ave]i boal` cardiac` ischemic`, alt`afectare vascular` aterosclerotic`, diabet zaharatsau multipli factori de risc asocia]i care dau unrisc crescut}inta: LDL<100 mg/dl

4. Risc foarte înalt = a]i avut recent un accidentvascular cerebral, ave]i boal` cardiac` ischemic`asociat` cu diabet zaharat sau cu multipli factoride risc dintre cei mai sus men]iona]i, necontrola]i(înca fuma]i, ave]i TA mare netratat`, etc)}inta: LDL<70 mg/dl

Care sunt factorii care cresc riscul

unui pacient cu dislipidemie?

În determinarea riscului, al`turi de LDL crescut, un rol impor-tant îl au:

• Prezen]a sau absen]a bolii cardiace ischemice (infarct de mio-card, angin`, interven]ii pe vasele coronare – angioplastii, by-passuri)

• Afec]iuni ce echivaleaz` cu boala cardiac` ischemic`• Alt` form` de boal` aterosclerotic` (afectarea arterelor

membrelor inferioare – a[a numita „arterit`“, afectareaarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`)

• Diabet zaharat• Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i)

• Al]i factori de risc majori asocia]i• Fumat• Hipertensiune arterial` (TA>140/90 mmHg sau folosirea

medica]iei antihipertensive)• HDL<40 mg /dl• Istoric familial de boal` cardiac` ischemic` (BCI) pre-

coce ( BCI<55 ani la rude de sex masculin [i BCI<65 anila rude de sex feminin)

• Vârsta (b`rba]i>45 ani, femei>55 ani)

Trebuie re]inut c` dac` a]i avut infarct de miocard,accident vascular cerebral sau ave]i diabet zaharat,

riscul de boal` cardiovascular` este maxim!

Page 9: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori
Page 10: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

1918

Fumatul cre[te tendin]a sângelui de a se coagula [i de a seforma trombi (cheaguri) pe pl`cile de aterom (de grasime) dinvase, iar rezultatul este înfundarea complet` a vasului [i infarctacut de miocard sau accident vascular cerebral.

Mânca]i alimente bogate în gr`simi?

Trebuie s` înlocui]i gr`simile rele cu gr`simi bune [i s` con-suma]i cât mai multe fructe [i legume!

Gr`simile RELE din alimenta]ie, care cresc colesterolul dinsânge, sunt:

1. Gr`simile saturate de origine animal`• carne gras` de porc, miel, vit` ; pieli]a de la pui; untura de

porc/pasare; • unt, lapte sau preparate din lapte integral;• ulei de cocos; cacao.

2. Gr`simile nocive de origine vegetal`• Sunt acele gr`simi care provin din uleiuri vegetale (adica din

gr`simi bune) în urma prelucr`rii chimice; • Exemple de alimente bogate în astfel de grasimi: margarin`;

biscui]i; cartofi pr`ji]i; mâncare de fast-food; chipsuri;pr`jiturele; pâine alb`;

• În prezent se fac eforturi ca [i aceste gr`simi s` fie trecute peeticheta alimentelor (sub denumirea de TFA)

• Se recomand` folosirea de margarin` lichid`.

3. Colesterolul din alimente: • Organe (ficat, rinichi, creier);• G`lbenu[ul

Ce trebuie s` face]i dac` ave]icolesterolul crescut?

Primul lucru pe care trebuie s`-l face]i este s` v` modifica]istilul de via]`.

Ce înseamn` modificarea stilului de via]`? Înseamn` sa lua]i oserie de m`suri care s-au dovedit de-a lungul timpului c` ajut` înprevenirea bolilor cardiovasculare.

Fuma]i? L`sa]i-v` de fumat!Fumatul scade HDL colesterolul, adic` colesterolul bun.

Page 11: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

2120

Piramida alimenta]iei corectePiramida alimenta]iei corecte

Cantit`]i reduse!

La fiecaremas` principal`

Din abunden]`, pe tot parcursul

zilei

Zilnic, cu modera]ie

Cinci pe zi, de culoridiferite

Uita]i-v` pe etichet` când cump`ra]i! Alege]i pro-duse cu un con]inut sc`zut de colesterol,

gr`simi saturate sau TFA!

Gr`simile BUNE din alimenta]ie ajut` la sc`derea colesteroluluicând le folosi]i cu modera]ie în locul gr`similor rele. Gr`similebune din alimenta]ie sunt reprezentate de gr`simile mono- [i poli-nesaturate. Aici intr`: uleiurile din plante, nuci, semin]e, alune,avocado, uleiul de m`sline, pe[tele.

Pe[tele reprezint` o surs` de gr`simi polinesaturate, unelenumite acizi gra[i omega trei. Exist` studii care au ar`tat c` 1g/zide acizi gra[i omega 3 a sc`zut riscul de deces de cauz` cardio-vascular` la pacien]ii cu infarcte miocardice în antecedente. Celmai bogat în astfel de acizi gra[i omega 3 este somonul.

De cel pu]in dou` ori pe s`pt`mân` mânca]i pe[te!

Page 12: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

22

Atunci ave]i risc mai mare de boal` cardiovascular`! S-a dovedit c` exerci]iul fizic efectuat regulat cre[te HDL coles-

terolul la unele persoane (adic` colesterolul bun), ajut` în con-trolul greut`]ii, al valorilor glicemiei [i tensiunii arteriale.

Ce trebuie s` face]i ?• S` face]i aproape în fiecare zi 30-60 de minute de activitate

fizic` (minim 5 zile/s`pt`mân`).• În timpul exerci]iilor purta]i înc`l]`minte [i îmbr`c`minte

lejere; începe]i exerci]iul fizic progresiv.• Încerca]i s` face]i exerci]iul fizic cam pe la aceea[i or` (de

exemplu 12-12.30) ca s` v` intre în obi[nuin]`, ca un pro-gram;

• Be]i un pahar de ap` înainte, unul în timpul efortului [i unuldup` (dac` nu ave]i restric]ii la cantitatea de lichide pe caretrebuie s` o be]i zilnic);

• Cere]i familiei s` v` înso]easc` (ve]i petrece momente pl`cuteîmpreun`, vor face [i ei un efort bun pentru s`n`tatea lor).

Este important !

• S` [ti]i câte calorii mânca]i. Pentru asta verifica]i eticheteleproduselor pe care le cump`ra]i [i vede]i câte calorii con]in100 mg de produs.

• S` mânca]i s`rac în gr`simi rele (ele s` reprezinte sub 7% dintotalul de calorii).

• S` mânca]i cât mai multe fructe [i legume. Consuma]icereale, paste, orez [i pâine integral`. Aceste produse con]invitamine, uleiuri bune pentru organism [i fibre. Exist` fibresolubile (care ajut` la sc`derea colesterolului) care provin dinorez, maz`re, fasole, citrice, pulpa m`rului, c`p[une; [i fibreinsolubile (care nu scad colesterolul, dar ajut` la tranzitulintestinal [i previn constipa]ia): din pâine integral`, varz`,morcovi, coaj` de m`r, conopid` etc.

• S` [ti]i c` mai s`n`toase sunt fructele proaspete decât sucurilenaturale (prin prelucrare se pierd fibrele; sucurile crescglicemia mai brutal).

• S` mânca]i pe[te, pui (f`r` pieli]`), carne slab`.

• S` prepara]i mâncarea prin fierbere, la cuptor cu pu]in ulei, lamicrounde sau la gr`tar. Evita]i pr`jitul alimentelor în tigaie,cu mult ulei.

• S` mânca]i lapte degresat (1% gr`sime) [i produse din laptedegresat, iaurt în loc de smântân`.

• S` [ti]i c` pute]i s` mânca]i albu[uri, dar g`lbenu[uri cât mairar (maxim dou` g`lbenu[uri într-o s`pt`mân`). Folosi]i în locde maionez` ulei vegetal, mu[tar, iaurt.

• S` încerca]i s` sl`bi]i progresiv.

Sunte]i o persoan` sedentar`?

23

Page 13: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

24

• NU face]i exerci]ii fizice dup` mas` sau când afar` este foartecald/frig/umezeal`.

• NU face]i exerci]ii în ziua în care nu v` sim]i]i bine.• NU face]i activit`]i care sti]i c` v` produc dureri în piept, res-

pira]ie dificil` sau ame]eli.

Alcoolul [i colesterolul!

Exist` unele studii care arat` c` doze mici de b`uturi alcoolice(1-2 pahare mici la b`rba]i [i 1 pahar la femei) [i în special vinulro[u, ar cre[te HDL colesterolul (colesterolul bun).

Aten]ie! Exist` persoane cu boli de inim` la care medicul interz-ice cu des`vâr[ire consumul de alcool, [i aceast` indica]ie trebuierespectat` strict.

Pe de alt` parte consumul crescut de alcool are multiple riscuri:alcoolism, accidente vasculare cerebrale, boli hepatice grave,cancer, suicid.

Nu consumul de alcool este solu]ia pentru cre[terea HDL (a colesterolului bun)!

Cafeaua [i colesterolul!

Nu exist` eviden]e c` în cantitate moderat`, cafeaua ar aveaefecte negative asupra colesterolului [i bolilor cardiovasculare.

Exist` unele date care spun despre cafeaua decofeinizat` c` arcre[te colesterolul r`u (LDL colesterolul) probabil datorit` tipuluidiferit de cafea care se folose[te pentru cafeaua decofeinizat`,cafea cu arom` mai puternic`.

Dac` sunte]i consumator de cafea, folosi]i cafeaua natural` (numai mult de 1-2 cafele/zi).

Page 14: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

2726

Regula este: LDL colesterol cu cât mai mic cu atât mai bine!!!

{i pentru c` „bolnavul este mai recunosc`tor doctoriei care-l vindec` decât sfatului care-l fere[te de boal`.“ (Vicente Espinel),

Cånd \ncepe]i s` lua]i medicamente pentru

sc`derea colesterolului?Tratamentul medicamentos va fi întotdeauna început la

indica]ia medicului. Acesta va stabili când este momentul s`începe]i s` lua]i medicamente [i ce tip de medicamente trebuie s`lua]i.

Pentru c` fiecare pacient are anumite particularit`]i, are un anu-mit risc (dat de bolile asociate, de factorii de risc cardiovascularisuplimentari) [i tratamentul va fi individiualizat.

Re]ine]i c` nu sunte]i identic cu vecinul sau colegul de salon [ideci nici tratamentul dumneavoastr` nu va fi neap`rat identic cual acestuia!

În func]ie de categoria de risc în care v` încadra]i (mai sus detal-iat`) [i de nivelul LDL colesterolului va trebui s` urma]i diver[ipa[i de tratament.

Dupa cum am precizat deja, ]inta principal` a tratamentelor desc`dere a colesterolului este LDL colesterol (colesterolul r`u).

Categoria de risc}inta

tratamentului

Modificare stil de

via]` (MSV)

Ini]iere tratament

medicamentos

Risc foarte \nalt

DL<70 mg/dlSe aplic` la to]i

pacien]ii

Dac` LDL>100mg/dl se începeconcomitent [i

tratament cu statin`

Risc \nalt

LDL<100 mg/dlSe aplic` la to]i

pacien]ii

Dac` LDL>100mg/dl se începeconcomitent [i

tratament cu statin`

Risc moderat \nalt

LDL<130 mg/dlSe aplic` la cei cu

LDL>130 mg/dl

Dac` dup` 3 luni deMSV se men]ine

LDL>130mg/dl seva administra trata-ment cu statin` [i se

va continua dieta

Risc moderat

LDL<130 mg/dlSe aplic` la cei cu

LDL>130 mg/dl

Dac` dup` 3 luni deMSV se men]ine

LDL>160mg/dl seva administra trata-ment cu statin` [i se

va continua dieta

Risc sc`zut

LDL<160 mg/dlSe aplic` la cei cu

LDL>160mg/dl;

Dac` dup` 3 luni deMSV se men]ine

LDL >160mg/dl seva administra trata-ment cu statin` [i se

va continua dieta

Page 15: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

2928

INHIBITORII DE ABSORB}IE DE COLESTEROL

Cu reprezentantul Ezetimibe, se folosesc de asemenea înasociere cu statina în caz de valori sever crescute ale colesterolului.

Ca orice medicament [i cele aminitite mai sus se pot înso]i dereac]ii adverse, dar de obicei acestea nu sunt severe [i apar rar.Exemple de reac]ii adverse: diaree, constipa]ie, grea]`, cefalee,ame]eli, dureri musculare. Anun]a]i medicul în cazul în care aces-te reac]ii devin severe.

În loc de concluzie!

St` în puterea fiec`ruia dintre noi s` ne schimb`m obiceiurilenes`n`toase [i momentul optim de a începe este chiar ast`zi.

Ce medicamente sunt folosite\n controlul valorilor

colesterolului? Exist` mai multe clase de medicamente, dar cele mai

folosite sunt:STATINELE

Sunt medicamente care au dovezi clare c` pe de o parte ajutaîn sc`derea LDL (colesterolul r`u) din s`nge, iar pe de alt` parteau multe alte roluri benefice pentru preven]ia bolilor cardiovascu-lare (de exemplu s-a dovedit c` stabilizeaz` pl`cile de aterom [iastfel împiedic` înfundarea complet` a vaselor de sânge).

Exemple de statine: Simvastatin, Atrovastatin, Fluvastatin,Rosuvastatin.

În farmacii exist` numeroase produse de acest gen. Tipul [i dozade medicament vor fi stabilite de c`tre medic în func]ie de valorilede colesterol ale fiec`rei persoane, [i vor fi modificate periodic înfunctie de reevalu`rile care se recomand` s` fie f`cute la 3 luni.

De re]inut c` aceste medicamente se administreaz` de preferatseara [i c` odat` cu oprirea tratamentului nivelele de colesterolvor cre[te.

FIBRA}II

Reprezentantul cel mai utilizat: Fenofibratul.Aceste medicamente se administreaz` în general dac` sub trata-

ment cu statin` valorile TG r`mân crescute [i ale HDL se men]insc`zute. Aceste medicamente se folosesc al`turi de statine [i NUîn locul lor (în majoriatea cazurilor).

Page 16: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori

30

Nota]i pe aceast` pagin` \ntreb`rile pe care dori]i s` i le adresa]i medicului dumneavoastr`.

Page 17: Colesterolul - Ghidul pacientuluiarterelor cerebrale, prezen]a unui anevrism de aort`) • Diabet zaharat • Multipli factori de risc asocia]i (mai jos enumera]i) • Al]i factori