Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

1

Click here to load reader

description

Octavian Sava - Meteoritul de aur

Transcript of Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

Page 1: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1
Page 2: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

COLECŢIA NOASTRĂ Succesul pe care l-a avut concursul de schiţe şi nuvele

*3 ştiinţifico-fantastice organizat de revista „Ştiinţă şi Tehnică" şi cererile mereu crescînde ale citito­rilor au arătat necesitatea unei colecţii în care să se tipărească astfel dea lucrări.

In cadrul acestei colecţii, al cărui prim număr a apărut, vor fi editate nuvele, povestiri sau ro­mane cu caracter ştiinţifico-fantastic.

Urmărind întîmplările extraordinare ale eroilor care, învingînd mii de dificultăţi cuceresc culmile inaccesibile, pătrund în adîncul vulcanilor, plutesc pe munţi de gheaţă sau zboară pe nave inter astrale, cititorii noştri vor trăi alături de ei, vor cunoaşte, măreţia ideilor creatoare şi puterea gîndirii umane.

Colecţia are drept scop să cultive la cititorii săi dragostea faţă de ştiinţă, curajul şi perseverenţa necesară oricăror mari înfăptuiri.

Rugăm pe cititorii noştri să ne scrie impresiile lor despre lucrările care vor apare în cadrul „Co­lecţiei povestiri ştiinţifico-fantasticeu. De asemenea îi rugăm să ne trimită sugestiile lor şi preferinţele pe care le au.

Adresa noastră este: B u c u r e ş t i , R a i o n u l I . V . S t a l i n , Casa S c î n t e i i , P i a ţ a S c î n t e i i N r . 1 . R e d a c ­ţ i a R e v i s t e i „ Ş t i i n ţ ă ş i T e h n i c ă " . •

Page 3: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

M E T E O R I T U L DE A U R Pooestire ştiinţifico-fantastică de Octavian SAVA

Capitolul I

PROFESORUL DE GEOGRAFIE

Nu prea înalt, cu un păr bogat, alb strălucitor, contrastînd cu p ie lea a r ă m i e a feţei , p ro fesoru l m e u î ş i d e z m i n ţ e a v î r s t a p r in m i ş ­că r i l e s a l e sup le şi neob i şnu i t de vii . Avea u n c a p f rumos , cu t r ă ­s ă t u r i r e g u l a t e , s c u l p t a t e p a r c ă î n p i a t r ă de u n m e ş t e r i scusi t . G î tu l s ă u p u t e r n i c şi m u s c u l o s n u s u p o r t a n i c ioda t ă s t r î n s o a r e a g u l e r u l u i , p u r t a t î n t o t d e a u n a des făcu t . Ochi i , de o cu loa re nede f in i t ă î n t r e că­p ru i şi ve rde , îi e r a u l u m i n a ţ i a d e s e a de o sc în te ie v ioa ie de i ron ie c a r e î l î n t i n e r e a şi m a i mu l t . I n t r - u n cuv în t , n imic n u t e făcea să- i da i cei 67 de ani pe c a r e îi a v e a î n ' r e a l i t a t e .

S t u d e n t e l e anu lu i I I I e r a u în bloc î n d r ă g o s t i t e de el, sp re nefe­r ic i rea n o a s t r ă , a co leg i lor lor m a i t iner i d a r m a i pu ţ i n i n t e r e s a n ţ i .

De fapt şi noi s t u d e n ţ i i îl a d m i r a m mul t . Ne p lăcea felul co lora t , v iu , c a p t i v a n t in c a r e îşi p r e d a lecţ i i le . I m a g i n i l e pe ca re ie folosea e r a u t o t d e a u n a p i ine de poezie . La c u r s u l lui c ă p ă t ă m n o s t a l g i a ţ ă r ­mur i l o r î n d e p ă r t a t e şi necunoscu t e . S t r ă b ă t e a m e m o ţ i o n a ţ i m i s t e r i oa ­se le p ă d u r i n e u m b l a t e , m ă r i l e î n s p u m a t e de fur tuni , t ăce rea d e s e r t u ­r i lor fără m a r g i n i . A u z e a m vu ie tu l m a r i l o r o r a ş e i n d u s t r i a l e , r e sp i ­r a ţ i a r e g u l a t ă şi r a p i d ă a t r enu r i l o r ca r e g o n e s c neobos i t e de-a l u n g u l şi de-a l a tu l p l ane t e i .

C o b o r a m , a l ă t u r i de miner i i obosiţ i şi pa l iz i , în a d î n c u l t a in ic al m ine lo r şi u r c a m în bi rour i le s o m p t u o a s e a le mar i l o r t r u s t u r i i m p e ­r ia l i s t e , u n d e a s i s t a m i n d i g n a ţ i cum, în jocu l a m e ţ i t o r al d e v i d e n d e -lor, se i n s t a l e a z ă sau se r ă s t o a r n ă g u v e r n e , se s t ab i l e sc b u g e t e de r ăzbo i şi se î n c e a r c ă a se ho t ă r î des t ine le con t inen te lo r .

I n î n s u ş i felul c u m ne î m b r ă c a m c ă u t a m să-1 i m i t ă m pe profe­sor. Nici u n u l d in t r e s t u d e n ţ i nu m a i p u r t a c r a v a t ă şi ch ia r i a r n a pe g e r u l cel m a i cumpl i t u m b l a m cu g u l e r e l e l a r g des făcu te .

D e s p r e Ion S p i n e a n u c i r cu lau o m u l ţ i m e de l e g e n d e -— A u m b l a t pr in t o a t ă l u m e a I s p u n e a u un i i . î n c a s ă a r e o m u l ­

ţ i m e de t rofee de a n i m a l e exot ice . El cu m î n a lui le-a î m p u ş c a t , a d ă u g a u a l ţ i i .

Se î n t î m p l a , Ia cu r s , a t u n c i c înd profesorul descr ia v r e u n colţ î n ­d e p ă r t a t al lumii , c î te o s t u d e n t ă m a i î n d r ă z n e a ţ ă să se r id ice î n pi ­c ioa re şi să î n l r e b e cu g l a s u l p u ţ i n t r e m u r a t :

— Aţi ios t ch ia r d u m n e a v o a s t r ă acolo , t o v a r ă ş e profesor ?

i

Page 4: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

Spfneanu z îmbea a p r o a p e vizibil şi r ă s p u n d e a pe un ton uşo c a u s t i c .

— Asta n -a re nici o l e g ă t u r ă cu lecţia n o a s t r ă ! D u p ă c e . veţ i î n v ă ţ a tot ce v -am p r e d a t o să -mi cereţ i şi a m ă n u n t e s u p l i m e n t a r e .

S t u d e n t a se roşea p înă în a lbu l ochilor, se a şeza t r î n t i n d banca şi îşi p u n e a în g î n d să nu-1 mai i ubească pe omul ace s t a a t î t de u r îc ios şi î r ig îmfat .

Mă s i m ţ e a m bucuros că-1 î n ţ e l e g . î n a u s t e r i t a t e a cu ca re vorbea d e s p r e el î n suş i , eu nu v e d e a m d i sp re ţ faţă de s t u d e n ţ i , ci un s emn al modes t ie i . Şi pen t ru a s t a mi-era d r a g .

î n d a t ă după e x a m e n u l de s ta t , am a v u t s u r p r i z a să fiu numi t a s i s t e n t la c a t e d r a profesoru lu i S p i n e a n u . De bucur ie , nici nu-mi ve ­nea să cred. Mai t î rz iu am aflat că el î n s u ş i mă c e r u s e şi m - a m s imţ i t foar te m î n d r u de a c e a s t ă dovadă de înc rede re .

C înd m - a m p r e z e n t a t e m o ţ i o n a t la c ab ine tu l său de lucru ca să-i m u l ţ u m e s c , profesorul mă pr imi foar te vesel :

— Acum îţi v ine u ş o r să-mi m u l ţ u m e ş t i ! Să v e d e m dacă n-o să - ţ i pa ră r ău a tunc i c înd o să te pun să s ta i c î te o n o a p t e î n t r e a g ă şi să desenez i hăr ţ i .

— Vă s t a u ia d i spoz i ţ i e 1 făcui eu z î m b i n d . — F o a r t e b ine ! Atunci să începem chiar din cl ipa a s t a . Ars i o n g a ,

v i t a brevis — s p u n e a H ipoc ra t . Ar ta e l u n g ă , v i a ţ a e s c u r t ă . — Vă f ă g ă d u i e s c că a l ă t u r i de d u m n e a v o a s t r ă o să -mi î n s u ş e s c

„ d e omni re scibiîi , et q u i b u s d a m a l i i s " 1. S p i n e a n u mă privi m i r a t :

— Cunoş t i l a t ina ? î n t r ebă el. — O a r e c u m . Din l iceu. — Cur ios ! î n l iceu se î n v a ţ ă l a t ina 5 ani ca s-o uiţ i a doua zi

clupă b a c a l a u r e a t . Eu am î n v ă ţ a t - o abia după ce am t e r m i n a t u n i v e r ­s i t a t e a . E un exerci ţ iu m i n t a l foar te i n t e r e s a n t şi folositor. î ţ i p r o p u n î n s ă să nu mai folosim n ic ioda tă c i t a t e l a t ineş t i . E o t r e abă de snobi 1 C î n d s înt in t e l igen te mer i t ă să le t r a d u c e m în r o m î n e ş t e , iar c înd nu s înt , nu mer i tă să le ros t im nici în l imba lor de b a ş t i n ă .

— Şi a cum, spuse el Să t recem la t r e a b ă I Vei fi deci unu l din as i s t en ţ i i mei .

Ch ia r din ziua aceea îmi d ă d u de făcut zeci de t r e b u r i : hăr ţ i de c o n s u l t a t , cu r su r i şi c o m u n i c ă r i de p r e g ă t i t , s cheme de d e s e n a t . R ă m î -n e a m de obicei pes te ore le o b i ş n u i t e a le p r o g r a m u l u i , dar a v e a m bucu­r ia că el se afla mereu l î ngă mine . Se apleca pes te u m ă r u l meu şi p r ivea î n c r u n t a t ceea ce f ăceam. C înd era m u l ţ u m i t nu-mi s p u n e a n imic , t ăcea şi pe buze îi înf lorea su r î su l lui abia vizibi l .

Dacă nu-i p lăcea , începea să s t r i g e de se c u t r e m u r a u g e a m u r i l e . O m u l ca re la cu r su r i şi s emina r i i pă r ea cel mai ca lm din lume ,

în in t imi t a t e se dovedea mai teribil decît un vu l can în e rup ţ ie . î n pr imul m o m e n t , a ţ î ţ a t de tăcerea m e a , căci nu-i r ă s p u n d e a m -

nic ioda tă , i se umf lau v ine le g r iu lu i iar vocea îi d evenea t u n ă t o a r e : — Nu r ă spunz i ! Nu te î nv redn i ce ş t i m ă c a r să- ţ i r ecunoş t i g r e ­

şea la I D u p ă c î teva m i n u t e în să v u l c a n u l se poto lea iar din f lăcăr i le ,

sc în te i l e şi lava erupţ ie i nu mai r ă m î n e a decît fumul sub ţ i r e al ţ i -

1 Toa te lucrur i le cîte se pot ş t ie şt chiar mai mul t . F a i m o a s ă deviză a lui Pic de l a Atirnndole. vest i t s a v a n t i t a l i an (1463—1491) c a r e p re t indea că a r e o me­mor i e n e î n t r e c u t ă .

2

Page 5: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

g a r e t e i pe ca re şi-o a p r i n d e a ca lm ca şi c u m nimic nu s-ar fi î n -ţ rn ip t a t . Comple t îmbl înz i t , începea să-mi explice pe înde le t e de ce c r e d e a el că g r e ş i s e m şi ce t r ebu ia să î nd rep t :

î nce t , încet , s-a ob i şnu i t cu m i n e . S t r i g a tot m a i r a r i a r c î te -o d ă t ă , ca din î n t î m p l a r e , îmi s p u n e a ;

— D u m n e a t a ai stofă de s a v a n t ! N u m a i vezi să n u se mo­to to l ească prea r ap id !

D u p ă un a n de zile mi se p ă r e a că lucrez de c înd lumea cu profesorul S p i n e a n u . A junsesem să ne î n ţ e l e g e m din ochi, fără să ne s p u n e m un c u v î n t . D e s p r e I recu tu l s ă u î n s ă nu -mi vorb ise nic i ­o d a t ă . Nu-mi s p u s e s e nici pe u n d e că lă to r i se , nici ce ţă r i v ă z u s e . Aces t subiect p ă r e a că-i î n g r o p a s e , p e n t r u t o t d e a u n a , u n d e v a î n t r - u n colţ a s c u n s al amin t i r i l o r pe c a r e n u m a i vo ia să le a d u c ă n i c ioda t ă !a l u m i n ă .

I n t r - o s e a r ă de t o a m n ă t i m p u r i e se p o r n i s e o p loa ie cu s t r o p i mici şi deşi . U n frig p ă t r u n z ă t o r p reves t ea o i a r n ă l u n g ă şi g r e a . C u m ven i sem de d i m i n e a ţ ă sub ţ i r e î m b r ă c a t , a m r ă m a s la f acu l t a t e să a ş t e p t opr i rea ploii .

Nici S p i n e a n u nu p lecase . A u z i n d u - m i paş i i p e cor idor deschise uşa cab ine tu lu i s ă u şi m ă - c h e m ă î n ă u n t r u . A r ă t a foar te obos i t . Och i i roşi i de n e s o m n i se î n f u n d a s e r ă în o rb i t e . Mî in i l e îi t r e m u r a u .

Se t r în t i g e m î n d î n t r - u n fotol iu. — Am î m b ă t r î n i t , m u r m u r ă el î n ă b u ş i t . ;—• D u m n e a v o a s t r ă ? S în t e ţ i m a i t î n ă r decî t mu l ţ i o a m e n i la 20

de an i . P o a t e vă s imţ i ţ i p ros t din c a u z a v remi i a s t e a p ă c ă t o a s e . P o a t e r e u m a t i s m u l . . .

— Nu, nu, m ă î n t r e r u p s e el. E u n - a m r e u m a t i s m . T m b ă t r î n e s c . O să s f î rşesc c u r î n d .

— Goni ţ i p res imţ i r i l e a s tea n e g r e ! p r o t e s t a i eu . Nu-şi au nici un ros t .

— Nu, c r e d e - m ă ! Inii cunosc b ine t r u p u l ! Ş t iu exact cî te p a r a l e face. E u nu s în t d in t r e cei c a r e se p r ă b u ş e s c cu înce tu l . La mine , e d e a j u n s o d a t ă să sc î r ţ î i e ceva ca să se ş t i e că mi se ap rop i e so rocu l . De altfel s în t p r e g ă t i t . î m i p a r e d o a r r ău că n-o să m a i pot m u n c i . Şi s în t încă a t î t e a de f ă c u t !

î n f ă ţ i ş a r e a lui p o s o m o r i t ă m ă sper ie . Ochii lui , a t î t de l u m i n o ş i de obicei, e r au a c u m t r i ş t i . C i t e a m în ei u n chin fă ră m a r g i n i . î n ­cercai să-1 î n c u r a j e z .

— D a r ve ţ i munc i î ncă mu l ţ i ani ! Cu v i g o a r e a d u m n e a v o a s t r ă , cu v io ic iunea de c a r e da ţ i d o v a d ă , es te cu n e p u t i n ţ ă să m ă conv in ­geţ i că aţ i î m b ă t r î n i t . U n om ca d u m n e a v o a s t r ă nu î m b ă t r î n e ş t e n i c ioda t ă .

— I a r t ă - m ă , da r n u s în t o excepţ ie , înce rcă S p i n e a n u să g l u ­m e a s c ă . Nu c o n t r a z i c cu n imic .d ia lec t i ca n a t u r i i . î m b ă t r î n i r e a m e a e cît se p o a t e de n o r m a l ă .

î n c e p u să z î m b e a s c ă . Z î m b e t u l e ra cel ob i şnu i t . D a r acum p ă r e a î n d u r e r a t , ch inu i t . P i e l ea a r ă m i e a o b r a z u l u i se î nc re ţ i s e pa rcă din-t r -o da t ă şi îşi p i e rduse luciul .

— î m i p a r e m a i a les r ău de p r ima m e a l u c r a r e î ncepu tă încă în ani i s t u d e n ţ i e i . N u m i - a u fost de a j u n s cei 67 de an i ai vieţii ca s-o pot duce la bun s î î r ş i t . P ă c a t ! N-a ş fi v r u t să închid ochii î n a i n t e de a-i fi l ă m u r i t t o a t e t a ine l e . A m începu t -o cu 40 de ani în u r m ă . E r a m foar te t î n ă r pe a tunc i . I a t ă , a c u m s în t b ă t r î n şi m a i a m încă a t î t e a p r o b l e m e de l ă m u r i t în l e g ă t u r ă cu ea. 3

Page 6: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

Pro fe so ru l îşi ş t e r s e cu b a t i s t a f runtea î m b r o b o n a t ă de s u d o a r e ţ i apoi c o n t i n u ă .

— Eşt i a s i s t e n t u l meu cel m a i a p r o p i a t . D u p ă m o a r t e a mea vei p u n e o rd ine în h î r t i i ie pe ca re le voi l ă sa . Ţ i - a ş fi r e c u n o s c ă t o r d a c ă o să duci d u m n e a t a m a i d e p a r t e ce rce tă r i l e m e l e a s u p r a m e ­t eo r i tu lu i de aur .

— D a r nu ş t iu n imic de sp re un as t fe l de meteor i t , bolborosi i eu. — Ai să afli ch i a r în n o a p t e a a s t a . E o poves t e l u n g ă şi des tu l

d e înc î lc i t ă . Dacă nu eşt i p rea obosi t ca să ascu l ţ i , o pot î ncepe ch ia r a c u m .

— S în t n e r ă b d ă t o r să vă a s c u l t ! i -am r ă s p u n s eu . Cît d e s p r e obosea l ă , mi-a t recut , fiţi s i gu r .

P ro fe so ru l se g h e m u i m a i a d i n e în fotoliul s ă u . î m i ceru o h a r t ă veche a Africii c a r e se afla pe biroul său , o ne tez i p e ge­n u n c h i .şi a r ă t î n d u - m i un punc t din a p r o p i e r e a ecua to r u lu i , m ă î n t r e b ă ;

— Ai a u z i t v r e o d a t ă de pus t i u l E i s s t u n g ? A m s t a t o cl ipă pe g î n d u r i . ş i apoi am r ă s p u n s s i g u r pe m i n e : — Da , e un pus t iu c i u d a t din C o n g o be lg ian . — D e ce ţi se p a r e c iuda t ? Nu e .un pus t iu ca o r i ca re a l t u l ? — Nu 1 N u c u n o s c nici un aii pustiu în regiunea e c u a t o r i a l ă .

D e s e r t u r i l e n u fac b u n ă t o v ă r ă ş i e cu v î n t u r i l e a l izee şi nici cu ploile co t id iene .

— Da , ai d r e p t a t e , m u r m u r ă p rofesoru l . Nu m a i există n icăier i p e g lob u n loc ca B i s s t u n g . I n j u r u l aces tu i pus t iu mis t e r ios se în­t i n d e fără m a r g i n i , j u n g l a n e s t r ă b ă t u t ă , p ă d u r i n e a t i n s e , o l u m e c a r e f r e a m ă t ă de v i a ţ ă . Animaie mari şi mici m i ş u n ă , se zbat , se lup tă , se u r m ă r e s c pr in tuf i şur i ; copaci i secu la r i îşi d e s f ă ş o a r ă m î n d r i şi n e s u p u ş i c o r o a n e l e g i g a n t i c e ca n i ş t e r u o o l e de c a t e d r a l ă ;

Page 7: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

l i ane le u rcă m l ă d i o a s e p î n ă a p r o a p e d e ce r şî la n u m a î cr ţ iva paşî de a c e a s t ă l ume a g i t a t ă , c locot i toare , m o a r t e a şi-a î n t i n s a r ipa p e s t e . s u t e de k i lomet r i p ă t r a ţ i . D e ce ? C u m ? N i m e n i n-a p u t u t r ă s p u n d e !

— P o a t e u n v u l c a n ? O e r u p ţ i e pu te rn i că a acoper i t t o tu l cu l a v ă , încerca i eu să g ă s e s c o expl ica ţ ie .

P ro feso ru l m ă pr ivi în t ă c e r e . C l ă t i n ă d in cap ş i r ă s p u n s e : — Nu, l a n ţ u l m u n ţ i l o r vu lcan ic i se î n t i n d e m u l t m a i la ves t . — Şi a tunc i ca r e p o a t e fi c a u z a ? î n t r e b a i eu. — D a c ă a ş pu tea fi s i g u r că ipoteza m e a e j u s t ă , s p u s e pro­

fesorul cu u n z îmbe t t r is t , a tunc i ch ia r că a ş m u r i l iniş t i t . Acum 40 de ani , c înd am fost în Africa e c u a t o r i a l ă , pus t i u l B i s s t u n g n u ex i s t a . î n locul lui se î n t i n d e a j u n g l a . D a r o j u n g l ă neob i şnu i t ă c u m n u m a i î n t î l n i s e m nică ier i şi c u m probab i l n i m e n i nu va m a i vedea v r e o d a t ă . A c e a s t ă j u n g l ă a p ier i t î n t r - o s i n g u r ă n o a p t e , deşi n-a a v u t loc nici o e r u p ţ i e v u l c a n i c ă , nici u n c u t r e m u r , nici o su r ­p a r e de t e r en .

—• M i r a c o l e nu exis tă , exc l ama i eu. C u m se p o a t e să d i s p a r ă o j u n g l ă î n t r - o s i n g u r ă n o a p t e ?

Cu ochii a ţ in t i ţ i a f a r ă pe f e r eas t r ă c ă u t î n d p a r c ă să r e v a d ă , acolo în î n t u n e r i c , n i ş t e î n t î m p l ă r i p e t r e c u t e cu mu l ţ i a n i în u r m ă , p rofesoru l s p u s e r a r ca şi c u m ş i -a r fi m ă s u r a t f iecare c u v î n t .

— A m a s i s t a t la n a ş t e r e a pus t i u lu i B i s s t u n g . O n a ş t e r e î ncon ­j u r a t ă de n e l ă m u r i t e s e m n e de î n t r e b a r e , o n a ş t e r e d r a m a t i c ă c a r e a l ă s a t t imp î n d e l u n g a t o r a n ă n e v i n d e c a t ă p e t r u p u l v e r d e al j u n g l e i e c u a t o r i a l e . M u l t e v ie ţ i s -au c u r m a t a t u n c i , m u l t e p a t i m i f ierbinţ i a u fost po to l i t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a în s f î ş i e toa rea t r a g e d i e ca re a avu t d r ep t decor p ă d u r i l e din in ima Africii. D in cî ţ i m a r t o r i a u fost acolo, în v r e m e a aceea , eu s î n t s i n g u r u l c a r e i -am p ă t r u n s î n t r u -c î tva t a i n a c u m p l i t ă . 40 d e ani de f r ă m î n t ă r i , de m u n c ă n e c u r m a t ă , de c ă u t ă r i , de s p e r a n ţ ă şi de d e z n ă d e j d e , au fost p re ţu l cu ca re a m p lă t i t s m u l g e r e a t a ine i . In n o a p t e a a s t a îţi vo i î m p ă r t ă ş i şi ţ ie tot ceea ce a m af ia t . S î n t s i n g u r u l o m de pe l ume ca re c u n o a ş t e o p a r t e din sec re tu l me teo r i t u lu i de a u r . î n n o a p t e a a s t a tu vei de ­ven i al doilea. . .

Capitolul II

LEGENDA ARABĂ

— Nisipurile fierbinţi aie Africii, îşi începu profesorul Spineanu poves t i r ea , a u fost l e a g ă n u l m u l t o r l e g e n d e . D u p ă p e r e g r i n ă r i l e f ă ră de sf î rş i t p r i n t r e d u n e l e î n c i n s e de soa re , bedu in i i î n s e t a ţ i , cu ochi i în roş i ţ i de sc în te ie r i le o r b i t o a r e a le n i s ipu lu i , descă leca cu u n s t r i ­g ă t de bucur ie la u m b r a r ă c o r o a s ă a oaze lo r . D u p ă ce-şi po to lesc se tea şi m u l ţ u m e s c lui Al lah că i-a t r ecu t cu bine pr in t o a t e p r i ­mejd i i l e pus t iu lu i , încep să-ş i p o v e s t e a s c ă l e g e n d e p l ine de f a r m e c . î n ele v i a ţ a se a r a t ă mai u ş o a r ă , p u s t i u l , deşi b în tu i t de d u h u r i r e le , n u m a i e s te a t î t d e t r i s t , oaze l e se î n m u l ţ e s c , p a l a t e l e a lbe cu g r ă d i n i r ă c o r o a s e r ă s a r la tot p a s u l .

î n t r e aces te l e g e n d e , la u m b r a oaze lo r cu a p ă l impede şi c u r m a l i , se poves t e ş t e şi de i s tor ia m i n u n a t ă a unei ' p i e t r e de a u r , pe c a r e Al lah a a r u n c a t - o î n mi j locul Africii. N e n u m ă r a ţ i t ine r i

5

Page 8: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

neînf r ica ţ i , pr in ţ i de n e a m şi şcici pu t e rn i c i au porn i t s-o c a u t e d a r nici u n u l nu s-a m a i î n t o r s v iu .

— Nu e c u m v a vorba de K a a b a ? a m î n t r e b a t eu. — O, nu ! r î se S p i n e a n u . K a a b a nu es te o l e g e n d ă , ci u n me­

teor i t a d e v ă r a t , c ă z u t la Mecca , în Arab ia . M a h o m e d a n i i îl soco­tesc sf înt . Din a lb ca lap te le , s p u n ei, s-a făcut n e g r u , căci l-au î n n e g r i t p ă c a t e l e oamen i lo r . Visu l o r ică ru i m a h o m e d a n cucern ic este să a j u n g ă m ă c a r o d a t ă la Mecca , să î n c o n j o a r e de 7 ori cubul de z idă r i e î n ă u n t r u l că re ia se află me teo r i t u l şi să a t i n g ă de fiecare d a t ă p i a t r a s f în tă . De altfel c red că le ştii t o a t e a s t e a ?

— . Da , le ş t iu 1 P ro fe so ru l î n c e p u să t u ş e a s c ă . — Desch ide te r o g fe reas t ra , mă î n ă b u ş în ae ru l a s t a înch i s . Deschise i de î n d a t ă g e a m u r i l e î n a l t e ale c a b i n e t u l u i . O boare

rece n ă v ă l i în î ncăpe re , r ă s c o l i n d h î r t i i l e de pe birou. P ro fe so ru l t r a s e a d î n c ae ru l rece în p l ă m î n i şi îşi con t inuă

poves t i r ea . — K a a b a a c ă z u t la Mecca . Cî t de sp re me teo r i t u l de aur , le­

g e n d a poves t e ş t e că s-ar fi p r ă b u ş i t u n d e v a pr in cen t ru l Africii. — Şi ex is tă v r e u n miez de a d e v ă r în poves t i rea a s t a ? — P î n ă în zorii zilei, vei afla to tu l ! In orice caz t r ebu ie să

ştii d e la începu t că mu l ţ i eu ropen i au c rezu t în a d e v ă r u l acestei l e g e n d e . U n me teor i t u r i a ş , cu to tu l şi cu to tu l din au r , nu este u n lucru de l e p ă d a t . V a l o a r e a de nepre ţu i t a comori i a t r ă g e a pe mul ţ i exp lora to r i şi a v e n t u r i e r i că t r e ad încu r i l e n e u m b l a t e a le j un ­gle lor ecua to r i a l e .

La u r m a u r m e l o r nu era pen t ru în t î i a oa ră c î n d ! un e u r o p e a n se î m b o g ă ţ e a pe n e a ş t e p t a t e în Africa. De p i ldă , la Li ider i tz , pe c o a s t a sud -ves t i c ă a c o n t i n e n t u l u i n e g r u , t r ă i s e un şef de g a r ă , pe n u m e S t a u c h , un om s implu , a că ru i m i s i u n e era să con t ro l eze dacă ş ine le de ca l e fe ra tă de c u r î n d i n s t a l a t e de c ă t r e o c o m p a n i e ger ­m a n ă se af lau în b u n ă s t a r e .

I n t r - o zi, la aces t şef de g a r ă veni un n e g r u B a n t u cu n i ş t e p ie t re . — D o m n u l e şef, s în t d i a m a n t e , s p u s e n e g r u l . — De u n d e ştii ? •— P e n t r u că a m luc ra t în mine le de la K imber l ey în sud . P u ţ i n după a c e a s t a S t a u c h nu se m a i îngr i j i de ş ine . D e v e n i s e

a c ţ i o n a r u l p r inc ipa l al unu i u r i a ş conso r ţ iu de d i a m a n t e . Ce s-a în-t î m p l a t î n s ă cu n e g r u l ca r e i-a a r ă t a t p r ime le p ie t re p re ţ ioase , a s t a nu se m a i ş t i e !

Mul ţ i d in t r e exp lora tor i i c a r e p l eca se r ă în c ă u t a r e a meteor i tu lu i v i s a u să aibă norocu l lui S t a u c h . D a r pete le a lbe de pe hăr ţ i l e Africii c en t r a l e , c a r e ind icau locuri le încă nece rce ta t e , d i s p ă r e a u r î n d pe r î nd , fă ră să a p a r ă m ă c a r o u r m ă a me teo r i tu lu i l e g e n d a r .

Ma i r ă m ă s e s e r ă doa r c î teva locuri neexp lo ra te , în apropierea" e c u a t o r u l u i .

In anu l 1900, o expedi ţ ie c o n d u s ă de colonelu l e n g l e z Ar thur Smi th , u rcă de-a l u n g u l f luviului C o n g o , cu m i s i u n e a de a cerceta şi aces te r eg iun i . I s p i t i t o a r e a şi perf ida j u n g l ă , l ă să exped i ţ i a să îna­i n t e z e n e s t î n j e n i t ă c î teva zeci de k i lomet r i , apoi i se înch i se în u rmă p e n t r u t o t d e a u n a , la fel cum se î nch i se se în poves t ea lui A l i -Baba m u n ­te l e f e rmeca t t ă i n u i t o r de comor i . Nici un o m din exped i ţ i e nu se mai î n t o a r s e . Ar thu r S m i t h şi ai lui d i s p ă r u r ă în t a i n a p ă d u r i l o r vir­g ine . A c e a s t ă d i spa r i ţ i e s t î rn i m a r e v î lvă , Z i a r e l e ce ru ră cu vehe -6

Page 9: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

m e n ţ â o r g a n i z a r e . : u n o r . ecnipe ca re sâ-1 c a u t e pe S m i t h . Cu două decenii în u r m ă , exp lo ra to ru l L i v i n g s t o n e , d i s p ă r u t în condi ţ i i a s e ­m ă n ă t o a r e , fusese r e g ă s i t de z ia r i s tu l şi c ă l ă t o r u l eng lez S t a n l e y . P e ce n - a r fi fost posibil să fie r e g ă s i t şi Smi th ?

Z ia r i ş t i i î n să , îşi go l i ră c e r n e a l a din că l imăr i p e d e g e a b a . In ­t e re se s u p e r i o a r e d ic tau ca nici o exped i ţ i e să nu po rnească î n a ju­to ru l lui Smi th . Cel m a i î n v e r ş u n a t în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă e ra Ka i -zeru l Wilhelro II , î m p ă r a t u l G e r m a n i e i . G e r m a n i i o c u p a s e r ă m a i de mu l t Africa de sud -ves t b o g a t ă în m i n e de d i a m a n t şi n ă d ă j d u i a u să p u n ă m î n a şi pe C o n g o . De aceea nu v e d e a u cu ochi bun i pe exp lo ra to r i i eng l ez i c a r e p ă t r u n d e a u prea a d î n c în Africa e c u a t o r i a l ă .

Belg ien i i o l ua ră î n s ă şi î n a i n t e a Ka i ze ru lu i şi î n a i n t e a e n g l e ­zi lor . Leopold al I I - lea , r ege l e Belgie i , î n t e m e i e o soc i e t a t e de cer­ce tă r i geog ra f i ce a p a r e n t n u m a i cu scopur i ş t i inţ i f ice . Aceas t ă so ­c ie ta te i n s t a l a în C o n g o c o m p a n i i pu t e rn i ce ca re f ăceau c o m e r ţ cu fi ldeş, l e m n de a b a n o s , fructe, m i n e r e u r i şi cauc iuc .

C u r î n d , C o n g o fu dec re ta t r e g a t i n d e p e n d e n t , iar c o r o a n a re­g a l ă i1 se oferi lui Leopo ld al I I - lea , c a r e şi-o p u n e p e cap fă ră p r e a m u l t e n a z u r i . P ă d u r i l e p r o d u c e a u c a u c i u c din be l şug , î m b o g ă ţ i n d r e p e d e pe p rop r i e t a r i i lor. T r e a b a m e r s e d e m i n u n e , p î n ă c înd în 1908 ac ţ i un i l e cauc iucu lu i din C o n g o s c ă z u r ă v e r t i g i n o s . P e g lob a p ă r u s e o a l t ă m a r e p r o d u c ă t o a r e : M a l a y a . Leopo ld se p o m e n i pe n e a ş t e p t a t e cu v i s t e r i a g o a l ă . Şi a tunc i , în d e s p e r a r e de cauză , r e ­c u r s e la u n g e s t „p l in d e g e n e r o z i t a t e " . D ă r u i Be lg i e î t e r i to r iu l C o n g o , p î n ă a t u n c i r e g a t u l său pe r sona l . Rege le n u făcuse ast fe l o a facere p rea p r o a s t ă . D i m p o t r i v ă . P a r l a m e n t u l b e l g i a n se v ă z u nevo i t să v o t e z e n i ş t e c red i t e des tu l de u m f l a t e p e n t r u Africa, cre­di te care-1 î m b o g ă ţ i r ă din nou .

I n aces t m o d C o n g o — t r ecu t în t o a t e t f a t a t e l e i n t e r n a ţ i o ­n a l e d rep t u n s t a t „ i n d e p e n d e n t şi pe vec ie n e u t r u " — se t r a n s f o r m ă în t r -o co lon ie a r e g a t u l u i b e l g i a n , r e g a t j i n d e d o m n e a , d e s i g u r , to t Leopo ld al I I - lea .

Supuş i i a f r icani ai r ege lu i , h a b a r n u a v u r ă î n s ă de a c e a s t ă s c h i m b a r e a t î t de i m p o r t a n t ă . Nu- i î n t r e b a s e de a l t fe l n i m e n i , d a c ă s în t sau n u de acord cu ea .

Doi a n i m a i t î r z iu , în 1910, o n o u ă exped i ţ i e c o n d u s ă de m a i o ­ru l b e l g i a n Alfred R o s e c h a m p c ă p ă t ă m i s i u n e a să p lece pe u r m e l e lui S m i t h şi să exp lo reze te r i to r i i l e din p r e a j m a .ecua toru lu i a p a r -ţ i n î n d n o u l u i r e g e al Belgie i , Alber t I.

Capitolul 111

UN CONCURS CU PROBE GRELE

In vremea aceea eram student la universitatea din Bruxelles. Tntr-o zi , u n coleg , B e r n a r d Eis ler , n ă v ă l i în c ă m ă r u ţ a m e a a f l a tă su s , Ia m a n s a r d a une i c lăd i r i vechi şi î n a l t e , cu acope r i ş a scu ţ i t , c u m s în t mai t oa t e case le b ă t r î n u l u i o r a ş f l a m a n d .

— Ai auz i t ? imi s t r i g ă co legu l d in u ş ă . E x p e d i ţ i a R o s e c h a m p c a u t ă un g e o g r a f c a r e să î n t o c m e a s c ă hă r ţ i l e noi lor r e g i u n i .

— Ei şi ? r ă s p u n s e i eu f ă ră să m ă t u i b u r . Crez i c-or să a l e a g ă pe u n u l ca noi ? 6 să p lece v r e u n d o m n onorab i l , m e m b r u a l socie­tăţ i i de g e o g r a f i e .

7

Page 10: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

— Nu, că e un d r u m g reu de i ă c u t ! N-au nevo ie de u n r a ­mol i t . Vor .un om t î n ă r . S-a ins t i tu i t şi un c o n c u r s .

— Şi ca re s înt p robe le ? — A, n u - s g r e l e i . î n p r imul r î n d î n t o c m i r e a de hă r ţ i t opogra f i ce . — Asta ş t im să facem ! Al tceva ce vor ? — M ă rog , să cunoş t i tot ce t rebuie să cunoască un geogra f . — Şi aci s t ă m bine. Alte p robe mai s in i ? — Da. U n e x a m e n med ica l , o probă de că lă r i e şi una de t ir

cu puşca şi cu r evo lve ru l . Aci co legul meu se opri cu un ae r t r i s t da r foar te comic. — Ce fac ? m u r m u r ă el. C u m par t ic ip eu la p roba de (ir ? Miop

c u m sînt , pot c o n f u n d a o zebră cu un om în p i jama. . . Am începu t să rîd. De e x a m e n u l medica l nu -mi era t e a m ă . E r a m

des tu l de voin ic . A v e a m muşch i pu te rn ic i , a n t r e n a ţ i i n spor t . î n ţ a r ă , m e r s e s e m a d e s e a cu t a t a şi cu pr ie ten i i lui la v î n ă t o a r e şi deven i ­s e m un ţ i n t a ş înce rca t . Ş t i a m să îno t b ine şi c ă l ă r e a m pe de şe l a i e ca indieni i .

— Alte p robe se m a i cer ? î n t r e b a i eu. — Da , r ă s p u n s e co legu l meu ofcînd din a d î n c u t p iep tu lu i . P e s t e

t o a t e a s t e a m a i vor şi c u n o ş t i n ţ e de d ia lec t banUi . De uncie na iba să cunoş t i l imba aces tor să lbat ic i -?

—• C înd a re loc concu r su l ? în t r eba i cu. — P e s t e o s ă p i ă m î n ă . — Ei af lă d o m n u i e , că î n t r -o s ă p i ă m î n ă o să vorbesc l imba

b a n t u ca un n e g r u . Nici n-o să m ă poţi deosebi de u n b ă ş t i n a ş a f r ican . Ai să v e z î !

I n clipa aceea u i t a s e m că pen t ru m i n e c o n c u r s u l m a i p r e z e n t a o condi ţ ie , pe ca re mi -c ra cu n e p u t i n ţ ă s-o î n d e p l i n e s c : c e t ă ţ en i a b e l g i a n ă . A u t o r i t ă ţ i l e be lg i ene a v e a u să r e s p i n g ă de la î n c e p u t pe o r i ca re s t r ă i n dor i to r să pa r t i c i pe la expedi ţ ie . De aces t lucru î n s ă a v e a m s ă - m i dau s e a m a abia p e s t e o s ă p t ă m î n ă . . .

Cele 7 z i le şi n o p ţ i c a r e m ă d e s p ă r ţ e a u d e c o n c u r s l e -am în­ch ina t s t u d i u l u i l imbii b a n t u . Ţ n t î m p i n a m g r e u t ă ţ i m a i s e r i oa se în ceea ce p r i v e ş t e p r o n u n ţ i a . In sch imb, n - a v e a m de î n v ă ţ a t nici un fel de r egu l i g r a m a t i c a l e , pen t ru s implu l m o t i v că as t fe l de r egu l i nu fuseseră s t ab i l i t e încă de n i m e n i . Cît d e s p r e sc r ie rea b a n t u , cu ea m ă d e s c u r c a m şi m a i uşor ; o astfel de scr ie re n u ex is ta . Mi ­l ioane de n e g r i v o r b e s c o l i m b ă , c a r e nu se poa te t r a n s m i t e decît pr in viu g ra i .

• D u p ă o s ă p t ă m î n ă de m u n c ă pe br înci , îmi î n s u ş i s e m un vo­c a b u l a r de a p r o a p e d o u ă mii de cuv in te , ceea ce p e n t r u o l imbă p r imi t ivă î n s e a m n ă des tu l de m u l t . î n s ch imb a r ă t a m ca o fan­t o m ă . D e v e n i s e m pa l id şi scofîlcit , cu c e a r c ă n e ad înc i în j u r u l ochi lor şi fu cît pe aci să m ă t r ezesc r e s p i n s la e x a m e n u l med ica l , u n d e m a i fuseseră t r î n t i ţ i încă 12 din cei 40 de t ine r i ci ţi c a n d i ­d a s e r ă p e n t r u locul de geogra f î n exped i ţ i a R o s e c h a m p .

In z i ua concu r su lu i , cu in ima cît u n purece , d u p ă ce pentru. ridicarea mora lu lu i , B e r n a r d Eis le r î m i d ă d u să beau o ceaşcă m a r e de cafea n e a g r ă f ierbinte , m - a m p r e z e n t a t la P a l a t u l soc ie tă ţ i i de geog ra f i e . Comis ia l u a s e loc î n s a l a de confe r in ţe . La i n t r a r e alţ i 15 c a n d i d a ţ i a ş t e p t a u ca şi m i n e să le v i n ă r îndu l să fie e x a m i n a ţ i .

In sfîrşit , b ă t r î n u l uş ie r s t r i g ă şi n u m e l e m e u . Mi s-a opr i t i n ima în Ioc. M i - a m v î r î t m a n i l e în b u z u n a r e l e ha ine i ca să nu se v a d ă că-mi t r e m u r ă şi a m i n t r a t cu paş i m a r i în s a l ă . 6

Page 11: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

Şeful comis ie i e ra R o s e c h a m p . S t ă t e a la mi j locul mese i în formă de po tcoavă acoper i tă cu cat ifea l i l iachie. î n d r e a p t a şi î n s t i n g ă lui l ua se r ă loc c î ţ iva profesor i . P e unii îi c u n o ş t e a m de la cu r su r i . Toţ i îşi l uase ră n iş te f iguri severe şi p ă r e a u foar te p reocu­pa ţ i de m i s i u n e a lor. N u m a i R o s e c h a m p avea u n ae r plict isi t şi ab sen t . S t ă t e a to lăn i t în fotoliul său . cu ochii pe j u m ă t a t e înch iş i şi cu p ic ioare le l u n g i î n t i n s e sub m a s ă F a ţ a m a r e şi g r a s ă , p r o a s p ă t bă rb i e r i t ă cu co l ţu r i l e gur i i a t î r n î n d în jos , exp r ima o n e p ă s a r e t o t a l ă .

Mai t î rz iu a v e a m să -mi dau s e a m a că î n d ă r ă t u l a ce s t e i f igur i de om leneş şi i n d o l e n t se a s c u n d e a o m a r e energie , , o vo in ţ ă fă ră m a r g i n i . C o m p l e t l ipsit de sc rupu le rea l iza tot ce îşi p u n e a î n cap , fără să ţ i nă s e a m a de piedici , înv i r rg înd or ice fel de g r e u t ă ţ i , c ă l c înd fă ră să şovă i e pes te v ie ţ i le oamen i lo r . Nimic nu pu tea s ta î n ca lea m a i o ­ru lu i R o s e c h a m p .

Mai t î r z iu , nu o d a t ă l -am auz i t a f i rmînd că şi-a î n s u ş i t p r in ­cipiul lui Niccolo M a c h i a v e l C subt i lu l d ip loma t şi filozof i t a l i a n din v r e m e a r e n a ş t e r i i : „ E m a i b ine să faci şi să te că leş t i , decî t să n u îaci şi să te că i e ş t i " !

Cu ani în u r m ă , la î ncepu tu l car ier i i mi l i t a r e î n coloni i , c î ţ iva a d v e r s a r i îl r e c l a m a s e r ă la Bruxe l l e s cum că ar fi fost a m e s t e c a t î n t r -o a facere nu tocma i c u r a t ă de „ n e g o ţ de a b a n o s " c u m fusese porecl i t c o m e r ţ u l de sc lav i . De î n d a t ă ce a f lase de a c e a s t ă r ec l a -m a ţ i e , R o s e c h a m p l u a s e în g r a b ă v a p o r u l şi se î n t o r s e s e în p a ­t r ie . Cu c ine a vorbi t , ce a r g u m e n t e a a d u s nu se va şt i , p robab i l , n i c ioda t ă . Cer t es te î n să faptul că, două luni mai t î rz iu , fu î n ă l ţ a t i a - g r a d u l d e loco tenen t şi numi t î n t r -o funcţ ie i m p o r t a n t ă to t în Afr ica .

Adversa r i i lui, ab ia a tunc i a v e a u să afle ce î n s e a m n ă r ă z b u ­n a r e a lui R o s e c h a m p . D o u ă p r e s u p u s e r ă s c o a l e a le ind ien i lor iz­bucn i ră s i m u l t a n în două local i tă ţ i difer i te din C o n g o . F u n c ţ i o n a r i i albi fură măce lă r i ţ i p î n ă ia urm!. E r a u chiar aceia ca re d e d u s e s e r ă r e c i a m a ţ i e .

La Leopoldv i i l e se vo rbea că R o s e c h a m p n-a r ii fost s t r ă i n de aces te a şa -z i s e r ă scoa l e . Cu t oa t e aces t ea , g u v e r n u l be lg i an îl în ­s ă r c i n a pe el cu c o n d u c e r e a ope ra ţ iun i lo r de r e p r e s i u n e . R o s e c h a m p se p u r t a cu o c r u z i m e î n s p ă i m î n t ă t o a r e . î n c i t eva zi le el r a s e d e pe s u p r a f a ţ a pămî i i t u lu î trei s a t e de n e g r i şi î m p u ş c ă m a i bine de . p a t r u s u t e de i n d i g e n i paşn ic i .

P e n t r u a c e a s t ă a c ţ i u n e „e ro i că" R o s e c h a m p c ă p ă t ă p a n g l i c a a l b a s t r ă cu d u n g ă n e a g r ă la mij loc a o rd inu lu i Leopold al I I - iea .

„ E s t e m a i b ine să faci şi să te că leş t i , decî t să nu faci şi să t e că ieş t i " . . .

I n r ă s t i m p u r i l e c î n d nu i se cerea o ac t i v i t a t e deosebi tă , Aifred R o s e c h a m p se a r u n c a pl in de v o l u p t a t e în b ra ţ e l e lenei . P u t e a şă s tea o re î n t r e g i n e m i ş c a t , cu p leoape le pe j u m ă t a t e închise , î n t r - o s t a r e de s e m i - s o m n o l e n ţ ă , p ă r î n d cu to tu l n e p ă s ă t o r la ce se pe­t r ecea în j u r u l lui.

La fel se î n t î m p l a şi în z iua e x a m e n u l u i m e u . V ă z î n d u - 1 pe ma io r ai fi p u t u t p a r i a o mie c o n t r a u n u că d o a r m e d u s . De fapt el a scu l t a cu m a r e a t e n ţ i e r ă s p u n s u r i l e c a n d i d a ţ i l o r , c ă u t î n d un geo­graf cît m a i i scus i t p e n t r u expedi ţ i e . De al t fel , cei m a i mu l ţ i d in t r e cei p r e z e n t a ţ i la e x a m e n fură r e sp inş i de Ia p r i m e l e î n t r e b ă r i . Nu­m e l e m e u î n c e p î n d cu l i te ra S, a m fost a s c u l t a t p r i n t r e u l t imi i .

— N u m e l e dv . ? m ă î n t r e b ă cu un g l a s g u t u r a l s ec r e t a ru l co­m i s i e i . ... .

9

Page 12: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

— Ion S p i n c a n u . — C u m ? făcu s ec re t a ru l , c ă ru i a i se p ă r u s e p robab i l că n u - m i

a u z i s e b ine n u m e l e . — Ion S p i n e a n u . S p r î n c e n e l e sub ţ i r i şi r o ş c o v a n e a le sec re t a ru lu i se a r cu i r ă mi ­

r a t e , f o rmînd două s e m n e de î n t r e b a r e a ş e z a t e f a ţ ă î n fa ţă . — D a r ce n a ţ i o n a l i t a t e ai d u m n e a t a ? — S î n t r o m î n . Cred că nici dacă a ş fi s p u s că a m cobor î t d in M a r t e , to t n u

s-ar fi p r o d u s a t î t a n e d u m e r i r e şi f r e a m ă t p r i n t r e on or m e m b r i i co­mis ie i . Buze l e se ţ u g u i r ă , cape te l e p l e şuve se a p l e c a r ă u n e l e c ă t r e a l te le , u rech i l e se l u n g i r ă p e n t r u a p r i n d e m a i b ine ş o a p t e l e vec in i ­lor . T o a t ă l u m e a v o r b e a , g e s t i c u l a , s e a g i t a , se î n c r u n t a , se c o n t r a z i c e a .

D u p ă ce s ch imbă c î teva pă re r i cu cei la l ţ i m e m b r i ai comisiei , s ec r e t a ru l se ap rop ie de m a i o r şi-i şopt i la u reche des tu l de t a r e î n s ă ca să-1 t r e z e a s c ă din to ropea lă , fap tu l e x t r a o r d i n a r că e r a m de a l t ă n a ţ i o n a l i t a t e decî t cea b e l g i a n ă .

— E r o m î n , d o m n u l e ma io r . U n s t r ă i n . Ce facem ? îl m a i a s ­c u l t ă m ?

F ă r ă să -ş i desch idă p leoape le m a i o r u l binevoi să r ă s p u n d ă s c u r t : — A s c u l t a ţ i - 1 ! Tot o să c a d ă ! î n c e p u r ă î n t r ebă r i l e . P l o u a u d in t o a t e pă r ţ i l e , i zbucn i t e p a r c ă

din n e n u m ă r a t e mi t r a l i e re , î m p r e s u r î n d u - m ă , s t r i v i n d u - m ă , c ă u t î n d să m ă doboare .

D u p ă o oră şi j u m ă t a t e de a s a l t n e î n t r e r u p t , obos i t şi eu, obo­s i t ă şi comis ia , a m înche ia t a rmis t i ţ i u . Ambele t a b e r e a r ă t a u ca d u p ă o lup tă g rea şi s î n g e r o a s ă . P e f run ţ i l e c o m b a t a n ţ i l o r , broboa­ne l e de s u d o a r e a l u n e c a u de-a d u r a ca p e u n t o b o g a n .

R ă s p u n s e s e m perfect la t o a t e î n t r ebă r i l e , ch ia r şi la cele rnai n ă s t r u ş n i c e , puse d i n a d i n s ca să m ă încurce . A c u m z î m b e a m t r i um­fă tor şi os ten i t . S e m n a l u l de î nce t a r ea focului îl d ă d u s e ch ia r R o s e c h a m p .

— D e a j u n s cu în t r ebă r i l e , domni lo r , s p u s e s e el. Apoi mi se a d r e s ă mie , desch iz înd p e n t r u p r i m a d a t ă de la î n c e p u t u l e x a m e n u ­lui p l eoape le gă lbu i şi p r i v i n d u - m ă d rep t î n ochi. Spe r ca la p ro­bele spor t ive o să t e compor ţ i m a i s l ab , s p u s e el r ă s p i c a t . N - a m nici u n chef s ă p lec în c ă u t a r e a me teo r i t u lu i de au r î n so ţ i t d e u n b a r b a r . S î n t des tu i în Africa !

„ M ă g u l i t o a r e l e " c u v i n t e la a d r e s a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i me le n u m - a u p u t u t l ă sa rece. C ă u t î n d to tuş i să m ă s t ă p î n e s c , i -am r ă s p u n s cu o p re făcu tă p o l i t e ţ e :

—: D a c ă nu m ă înşe l „ b a r b a r u l " din fa ţa dv. e s te u n u l d in t r e aceia ca re a t r ecu t e x a m e n u l teore t ic , sp re deosebi re de cei m a i mu l ţ i d in t r e „c iv i l i za ţ i i " săi co leg i . N ă d ă j d u i e s c că nici la proba-spor t ivă să n u r ă m î n m a i prejos , deşi se p a r e că aces t lucru nu v - a r p rocu ra nici o p l ăce re . ^ R o s e c h a m p n u ca t ad ix i s ă -mi r ă spundă . . . . r A doua zi, comis ia şi c a n d i d a ţ i i se î n t î l n i r ă din nou, de a s t ă d a t ă 'po" ^hipodrom, u n d e u r m a u să a ibă loc p robe l e de că l ă r i e şi d e t i r . E r a o zi n o r o a s ă . Soa re l e se z b ă t e a z a d a r n i c să-ş i facă loc ip r in t r e n e g u r i l e care-1 î m p r e s u r a u . F a ţ a lui r o t u n d ă şi p a l i d ă se­m ă n a cu capu l u n u i om c a r e se î n e a c ă şi c a r e î n c e a r c ă cu d e s p e r a r e să se r id ice la s u p r a f a ţ a apei , d a r nu i zbu te ş t e . 10

Page 13: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

Nep l ăcu t ă zi pen t ru e x a m e n . D e • d i m i n e a ţ ă p louase . Lipsit de c ă l d u r a soare lu i , p ă m î n t u l n u

se zbic ise î n c ă . H i p o d r o m u l răscol i t de s t ropi i gre i de p loaie e ra n u m a i noroi şi gropi p l ine cu apă . Nu era g l u m ă să că l ă re ş t i p r in as t fe l de h î r t o a p e .

E e r n a r d Eis ler ven i se să as i s te şi el la e x a m e n . Bie tul om, miop c u m era , nici nu se g î n d i s e să pa r t i c ipe la c o n c u r s .

— Ce zici, m ă î n t r e b ă el. Au r ă m a s n u m a i cinci c a n d i d a ţ i . M a i ai s p e r a n ţ e ?

— Te cred ! Altfel nu m - a ş afla a c u m aici . — Eş t i o p t i m i s t ! Se vede că nu ştii c ine se n u m ă r ă p r i n t r e cei

cinci a leşi . î l vezi pe t î n ă r u l acela b lond ? Ei bine, af lă că e fiul m i n i s t r u l u i m a r i n e i şi pe d e a s u p r a şi u n c ă l ă r e ţ n e î n t r e c u t . Cu o astfel de c o n c u r e n ţ ă , e des tu l de dificil să- ţ i m a i păs t r ez i s p e r a n ţ e l e i n t ac t e .

î n t r - a d e v ă r , în cl ipa aceea un t î r tăr blond, îna l t , cu t r u p u l zvel t , î m b r ă c a t î n t r - u n impecabi l co s tum de că l ă r i e cu c i zme luc i ­t o a r e de lac se ap rop ie cu paşi e last ic i de t r i b u n a u n d e l ua se loc comis ia . Sco ţ îndu- ş i jobenul cu u n ges t pl in de g r a ţ i e , se î nc l ină r e s p e c t u o s s a l u t î n d pe dis t inşi i profesor i . Apoi a p u c î n d c ă p ă s t r u l a r m ă s a r u l u i pur s î n g e pe ca re i-1 a d u s e s e u n servi tor , săr i uşor în şea . U n p in t en înfipt în coapsă şi nobi lul a n i m a l îşi plecă şi el în s emn de s a lu t capul f rumos cu coama , s t r ă luc i t oa re t u n s ă scur t .

Domni i g r a v i din t r i b u n ă i zbucn i ră în a p l a u z e z g o m o t o a s e : — B r a v o , m o n s i e u r Guy. — Eş t i u n că l ă r e ţ de sâv î r ş i t 1 — Şi t a t ă l d u m i t a l e c înd era t î n ă r c ă l ă r e a la fel d e î n e î n t ă t o r .

Bravo . . . B r a v o ! — Ei ce zici ? m ă î n t r e b ă din nou Eis le r . Am a v u t d r e p t a t e ?

Crezi ! că m a i ai v reo ş a n s ă ? — Da, c red , m u r m u r a i eu. P î n ă a c u m a m v ă z u t n u m a i o fi­

g u r ă pe ca re or ice ca l bine d re sa t o poa te executa cu u ş u r i n ţ ă . Să v e d e m ce face mai d e p a r t e !

M o n s i e u r G u y a t i n se uşor cu c r a v a ş a cu m î n e r de a r g i n t c r u p a p u r s înge lu i şi-1 a ş t e r n u la t r a p . Glezne le fine şi n e r v o a s e a le a r ­m ă s a r u l u i , î nve l i t e în j a m b i e r e a lbe de piele, desc r iau a rcu r i e l e g a n t e pr in ae r cu o r e g u l a r i t a t e a p r o a p e m a t e m a t i c ă . Drep t , ţ i n înd cu o raînă s i g u r ă frîul, m o n s i e u r G u y z îmbea rn îndru de mă ie s t r i a lui.

Noi a p l a u z e îi r ă s p l ă t i r ă pe că l ă re ţ . D e o d a t ă , ap !ec îndu-se pes te coarna a r m ă s a r u l u i , îi şopt i ceva la

u reche . An ima lu l îşi î n t i n s e botul şi r i d i e îndu- se pe p ic ioare le d i n a ­poi făcu o s ă r i t u r ă l u n g ă în aer şi o porni î n t r -un g a l o p n e b u n e s c , zv î r i i nd în ju r n e n u m ă r a ţ i s tropi de noroi . F ă r ă să î nce t i nea scă o cl ipă ga lopu l , se apropie v e r t i g i n o s de obs taco lu l îna l t af la t în pa r ­tea opusă t r ibune i şi cu muşchi i î nco rda ţ i , cal şi c ă l ă r e ţ , f o r m î n d pa rcă un s i n g u r t rup se a v î n t a r ă d e a s u p r a lui. P ic ioa re le fine şi l ung i a le sp l end idu lu i a n i m a l t rdeură cu u ş u r i n ţ ă pes te obs t aco l , fără să-1 a t i n g ă . Apoi, î n d r e p l î n d u - s e cu aceeaş i v i teză că t r e t r i ­bună , G u y îşi opri b rusc calul şi s ă r i n d jos din şea î n l e m n i l î ngă bolul f rumosu lu i a n i m a l , a ş t e p t î n d ca membr i i comisiei să se a r a t e m u l ţ u m i ţ i de d e m c n s l r a ţ i a sa.

î n t r - a d e v ă r ap l auze l e şi ova ţ i i le nu î n t î r z i a r ă : — Bravo. . . Magnif ic . . . Ex t r ao rd ina r . . . O d o a m n ă corpo len tă , cu o u r i a ş ă pă l ă r i e împodob i t ă cu p e n a

Ii

Page 14: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

d e s t ru ţ , făcea n e n u m ă r a t e bezele c ă t r e t î n ă r u l şi î n d e m î n a t e c u î c ă ­lă re ţ , t r i m i ţ î n d u - i n e n u m ă r a t e s ă r u t ă r i . E r a so ţ i a m i n i s t r u l u i m a r i ­nei , m a m a ferici tului G u y . A c e a s t ă d o a m n ă a v e a s ă -mi facă u n m a r e servic iu , d e c a r e voi pomen i î n s ă m a i t î r z iu .

' C î n d ven i şi r î n d u l meu , spre s t u p o a r e a m e a şi a lui E i s l e r r î n d a ş i i a d u s e r ă cu m a r e g r e u t a t e de la g r a j d u r i o iapă i î n ă r ă , n e a g r ă ca t ăc iune le , c a r e a r ă t a o p u t e r n i c ă s t a r e de i r i t a ţ i e . S ă l b a ­t ică , ea d ă d e a din copi te , s foră ia , m u ş c a z ă b a l a ab ia p u t î n d fi ţ i ­n u t ă locului .

Cu ea t r ebu ia să -mi fac d e m o n s t r a ţ i a de că l ă r i e . Să înca lec i u n a n i m a l n e î m b l î n z i t c a r e n u m a i fusese că lă r i t n i c ioda t ă — ve­se lă p e r s p e c t i v ă ! T r e m u r î n d t o a t ă , c u p r i n s ă p a r c ă d e f r igur i , i apa c ă u t a să-şi zv î r lc din s p a t e ş a u a . E r a de a ş t e p t a t că va s u p o r t a c u a t î t m a i p u ţ i n u n c ă l ă r e ţ î n s p i n a r e . D in c î t eva sa l tu r i cei c a r e ar fi î n d r ă z n i t să i se u r c e în şa a r fi fost p ro iec ta t în aer cu m a r e v i t eză şi a r fi c ă z u t nu t o c m a i pe m o a l e .

— Spe r să r e n u n ţ i la concu r s , îmi şopt i E i s l e r î n s p ă i m â n t a t . — Ba n u ! s u n ă laconic r ă s p u n s u l m e u . Din t r i b u n ă , R o s e c h a m p îmi făcu s e m n cu m î n a î n m ă n u ş a t ă să

î nca l ec . M ă a p r o p i a i de i apa n ă r ă v a ş ă , c a r e îşi u m p l u s e z ă b a l a de

s p u m e şi cerui r î n d a ş i l o r s ă -mi î n t i n d ă fr îul şi s-o ia r e p e d e d in loc. Abia s imţ i i pielea sub ţ i r e d a r t r a in i că a fr îului în m î n ă , că fă-c î n d u - m i v î n t săr i i în scă r i şi îmi înf ipsei a m b e l e mî in i în c o a m a l u n g ă şi m ă t ă s o a s ă a n e î m b l î n z i t u l u i a n i m a i .

S i m ţ i n d u - m ă î n spa t e , i apa î n n e b u n i t ă zv î r l i fu lge ră to r copi­t e l e d i n d ă r ă t î n a e r ca s ă m ă dea pes t e c a p . D a r s t r î n g î n d v î r t o s coapse le , a m izbu t i t să m ă ţ in î n ş a . I a p a m a i , î n c e r c ă de d o u ă ori a ceea ş i m i ş c a r e d a r v ă z î n d că n u i z b u t e ş t e să m ă a r u n c e jos , în cepu să facă s ă r i t u r i n e r e g u l a t e , s ă se ap lece în l ă tu r i , s ă dea d in copi te , doar , doa r se va pu t ea desco toros i de p r e z e n ţ a m e a n e d o r i t ă . D in p r i c ina a t î t o r z g u d u i t u r i s imţ i i u n go l c u m p l i t în s t o m a c şi mi se făcu t e a m ă

Page 15: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

c ă - m i va ven i r ău . T împ le l e mi s e z b ă t e a u , u rechi le îmi ţ iu iau , m u ş c h i i coapse lo r m ă d u r e a u î n g r o z i t o r şi a m e ţ i t c u m e r a m , a p r o a p e că n u mai v e d e a m n imic î n a i n t e a m e a . H i p o d r o m , t r i b u n e , comis ie se în -v î r t e a u î n t r - u n cerc n e b u n e s c în j u r u l meu .

D a c ă n u m a i o cl ipă a ş fi s l ăb i t s t r î n s o a r e a d e g e t e l o r în f ip te în c o a m a a n i m a l u l u i , e r a m p ie rdu t '

D a r ch ia r în clipa c înd s imţ i i că nu m a i po t l up ta şi e r a m g a t a s ă m ă las în voia soa r t e i , avu i d e o d a t ă s e n z a ţ i a că m i ş c ă r i l e iepei s e domolesc . I n bă t ă l i a ce se î n c i n s e s e î n t r e m ine şi ea, î n v i n g ă t o r i e ş i s em eu.

De a c u m avea să facă tot ce voi dori eu . C o n ş t i i n ţ a i zb înz i i îmi r e d o b î n d i t oa t e puter i le .

M î - a m ş t e r s g r ă b i t s u d o a r e a d e pe f runte cu mîneca ha ine i şi î n f i g î n d u - m i p in ten i i în coapse l e sens ib i l e a l e iepei o î n d e m n a i la g a l o p . Avui n u m a i t impul să-1 a u d pe E i s l e r s t r i g î n d :

— B r a v o Sp inear iu parc-a i fi un ind ian f P r o b a b i l că onorabi l i i m e m b r i ăi comisie i nu o b s e r v a r ă g r o ­

z a v a m e a a s e m ă n a r e cu pieile roş i i , p e n t r u că nici u n u l nu binevoi s ă -mi a r u n c e nici cel m a i inofens iv c u v î n t de î n c u r a j a r e . Lup ta mea cu iapa n ă r ă v a ş ă îi l ă s a s e c o m p l e t nes imţ i to r i .

F ă r ă să m ă s imt deloc r ă n i t în a m o r u l meu propr iu , m ă p re ­g ă t e a m de c e a de a doua î n c e r c a r e — s ă r i t u r a pe s t e obs t aco l .

D a r î m b l î n z i t ă , s u p o r t î n d u - ş i cu r e s e m n a r e c ă l ă r e ţ u l din şa , i a p a dovedi î n s ch imb că-ş i p i e r d u s e cu ra ju l . A junsă l î n g ă obs taco l , deşi îi s î n g e r a s e m coapse le , ca s-o obl ig să s a r ă , se opri brusc si î nce rcă să se î n t o a r c ă din d r u m . Am l ă s a t - o în voie c î ţ iva p a ş . , apoi o mina i d in nou c ă t r e obs taco l . E r a m s i g u r că de a s t ă da t ă v a s ă r i . E r o a r e ! U r m a ş a lui Duc ipa l , ce lebrul t o v a r ă ş al t u t u r o r pe r i ­peţ i i lor lui A l e x a n d r u cel M a r e , se dovedi m a i î n c ă p ă ţ î n a t ă decî t î n suş i ca t î ru l iui S a n c h o P â n z a . E x a c t în ace laş i loc u n d e se opr i se p r i m a da t ă s topa şi a c u m .

S i m ţ e a m că -mi ies din s ă r i t e . M - a m a p l e c a t pes te c o a m ă şi a m raîngîiat-o pe g î i u l i u n g , a s u d a t , i-am ş t e r s botul plin de s p u m ă şi i-am da t să m ă n î n e e c î t eva bucă ţ i de z a h ă r pe c a r e le a v e a m i n b u z u n a r , apoi ne -am î n d e p ă r t a t c a m o s u t ă de me t r i de obs t aco l .

De aci am porn i t i a r în g a l o p că t re g a r d u l de f runz i ş m ă r g i ­nit cu apă .

A juns l î n g ă obs taco l , a m s imţ i t că i apa a r e de g î n d să se o p r e a s c ă . D a r d e r î n d u l aces t a p in t en i i şi c r a v a ş a a c ţ i o n a r ă f ă ră mi t ă .

N e c h e z î n d cu d e s p e r a r e , a n i m a l u l făcu un sal t l ung , mai p u ţ i n e l e g a n t d e s i g u r decî t ca lu l a n t r e n a t pe care-1 că l ă r i s e fiul mi» n i s t ru lu i , d a r t recu pe d e a s u p r a obs taco lu lu i fără să c l a t i n e . m ă ­c a r o f runză .

S p e r i a t ă ea î n să ş i de p rop r i a ei î n d r ă z n e a l ă , i apa m a i g a l o p ă c î ţ iva zeci de me t r i după ca re , b l inda , s u p u s ă , obos i tă şi a s u d a t ă o porn i în t r a p c ă t r e t r i b u n ă .

E is le r fu s i n g u r u l ca r e a p l a u d ă c înd a junse i în d rep tu l comi ­siei şi a c a n d i d a ţ i l o r . Cei la l ţ i m ă pr iv i ră reci, a p r o a p e d u ş m ă n o ş i .

R o s e c h a m p mi se ad re să cu o voce t ă r ă g ă n a t ă , pl ic t is i tă . — V r e a u să - i i atr2g a t e n ţ i a că ai î nce rca t de două ori să sar i

pes te obs taco l şi n-ai izbut i t . — Am a v u t un cal n e î m b l î n z i t , d o m n u l e maior . N-a m a i fost

că lă r i t n i c ioda t ă . A r m ă s a r u l d o m n u l u i G u y de G o e z d a c k a re î n a l t a 13

Page 16: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

ş c o a l ă d e d r e s u r ă şi s e v e d e cît colo că d o m n u l G o s d z a c k 1-a m a î c ă l ă r i t de m u l t e or i . Ba c red că n u m ă înşe l a tunc i c înd af i rm c ă e s t e ch ia r p r o p r i e t a t e a d u m n e a l u i .

— A s t a n u e t r e a b a d u m i t a l e , d o m n u l e S p i n e a n u , să r i u n u l d in profesor i , u n om g r ă s u l i u , cu obraj i i roşi i şi cu o scăfîr l ie m a i p l e ş u v ă decî t o bilă de bi l iard. Cum. îţi pe rmi ţ i să p o n e g r e ş t i pe u n u l din co legi i d u m i t a l e . Ţi s-au oferit ş a n s e ega l e , deş i d u m n e a t a eş t i u n s t r ă i n .

R o s e c h a m p a d ă u g ă : —• D a c ă - ţ i pe rmi ţ i î ncă o s i n g u r ă ob răzn ic i e de aces t fel, vei fi

exc lus din e x a m e n ! î n c e p u şi p roba de t i r . G u y d e G o e z d a c k se doved i nu n u m a i u n c ă l ă r e ţ d e s ă v î r ş i t ,

clar şi un ochi tor perfec t . Atît la pistol cît şi la a r m a de v î n ă t o a r e d o b î n d i un n u m ă r m a x i m de . p u n c t e .

T u r b a m ! N u m a i a v e a m nici o s p e r a n ţ ă să c î ş t i g c o n c u r s u l . D e o d a t ă ' v ă z î n d u - 1 p e R o s e c h a m p s t înd c a m la o s u t ă de p a ş i de ­p ă r t a r e de m i n e şi a p r i n z î n d u - ş i o ţ i g a r ă , îm i ven i în m i n i e o i dee n ă s t r u ş n i c ă . A m r id ica t p is to lu l şi och ind r e p e d e , îi s m u l s e i cu u n g l o n t e , t re i s fer tur i d in ţ i g a r ă .

U n u l din profesor i i c a r e se g ă s e a u în ap rop i e r ea lui se î n g ă l ­ben i şi fu cît pe aoi să c a d ă j o s l e ş ina t . M - a m a ş t e p t a t ca R o s e ­c h a m p să s a r ă cel p u ţ i n spe r i a t î napo i . D a r m a i o r u l , d e p a r t e de a se a r ă t a î n s p ă i m î n t a t , la fel de n e p ă s ă t o r şi de p l ic t i s i t ca d e obicei, îş i s coase cu două d e g e t e î n g ă l b e n i t e de t u t u n , m u c u l sfîr-t eca t d i n t r e buze , îl pr iv i c î t eva c l ipe cu a t e n ţ i e şi apo i ven i la m i n e .

Atunc i i -am v ă z u t p e n t r u p r i m a o a r ă ochii . D e s c h i s e s e î n sf î rş i t p l eoape le în î n t r e g i m e şi f u l g e r î n d u - m ă cu pr iv i rea îm i spuse p r in ­tre d i n ţ i :

Page 17: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

— î m i p lac bunii ochi tor i , da r nu-i pot suferi pe cei p rea îî î-d r ă z n e ţ i .

A doua zi, la Soc i e t a t ea de g e o g r a f i e se a f i ş ează r e z u l t a t e l e c o n c u r s u l u i . Un s i n g u r n u m e f igura pe h î r t i a a lbă p r i n să în două p i o n e z e : G u y de G o e d z a c k .

M - a m î n t o r s a c a s ă a b ă t u t şi m - a m t r î n t i t î n p a t î m b r ă c a t . M ă s i m ţ e a m r u p t de o b o sea l ă . T o a t e i dea lu r i l e me le de exp lo ra to r se s p u l b e r a s e r ă .

Nu ş t iu cît t imp a m dormi t . D a r dacă ar fi să-1 c red pe E i s l e r a m sforă i t c a m două zile şi o n o a p t e .

Tocma i v i s a m că p lu t e sc în t r -o p i rogă pe f luviul C o n g o . D e o d a t ă mica m e a a m b a r c a ţ i u n e se î m p o t m o l i în t r -o i n su l i ţ ă . Lă -s î n d luc rur i l e în ba rcă , am cobor î t pe p ă m î n t . D a r „ p ă m î n t u l " s e doved i c a m c iuda t . P e n e a ş t e p t a t e începu să se m i ş t e , se r id ică şi o luă din loc c l ă t i n î n d u - s e . N i m e r i s e m p e s p i n a r e a u n u i h i p o p o t a m . C î n d zg î l ţ î i t u r i l e d e v e n i s e r ă to t m a i p u t e r n i c e şi se î n s o ţ i r ă d e r ă g e t e l e m o n s t r u l u i m ă t rez i i .

E i s le r s t ă t ea ap leca t a s u p r a m e a şi m ă zg î l ţ î i a de zor s c o ţ î n d s t r i g ă t e s ă lba t i ce pe c a r e eu le l u a s e m drep t r ă g e t e l e h i p o p o t a m u l u i :

— Ce faci d o m n u l e ? D o r m i ? Şi Soc ie t a t ea de geog ra f i e t e c a u t ă în to t o r a ş u l ! zb ie ră co legu l m e u .

— D a r ce t r e a b ă a re cu m i n e ? — C u m ce t r e a b ă ? Auzi v o r b ă ! P e s t e două zi le pleci cu Rose­

c h a m p în Africa, să cau ţ i me teo r i tu l de au r . — Fii ser ios d o m n u l e , nu -mi a r d e de g l u m ă 1 M a i b ine l a s ă - m ă

să d o r m . Şi î n t o r c î n d u - i s p a t e l e înce rca i s ă -mi con t inu i v i su l cu h ipopo­

t a m u l t r a n s f o r m a t în i n s u l ă . D a r Eis ler nu m ă l ă s ă . M ă ră suc i din nou cu fa ţa la el şi s t r i g ă :

— Nu g l u m e s c d e l o c ! î m b r a c ă - t e iute şi p r e z i n t ă - t e la Soc ie t a t e . Lui G u y de G o e d z a c k i-au in t e rz i s pă r in ţ i i să plece. Exce l en ţ a sa m i n i s t r u l m a r i n e i şi m a i a l e s so ţ ia sa , deşi î n c î n t a ţ i că o d r a s l a lor a izbut i t la e x a m e n şi că e un c ă l ă r e ţ a t î t de desăv î r ş i t , n -au nici o poftă să-1 l a se să fie p ă p a t de v r e u n crocodil n e o b r ă z a t c a r e h a ­bar nu a r e de bune le m a n i e r e , de respec t şi de i e ra rh ie . Aşa ca cei a les să pa r t i c ipe la expedi ţ ie eş t i tu .

Am să r i t d in pa t , m i - a m t u r n a t o c a n ă d e a p ă rece în cap şi apuc îndu-1 pe E i s l e r d e r eve re l e ha ine i i -am po runc i t :

— Mai spune -mi o d a t ă ! D a r m a i r a r şi mai l i m p e d e ! E is le r îmi r epe tă to tu l de la începu t . C u m fusesem c ă u t a t de'

la Soc ie t a t e , cum af lase de la un amic al lui G u y de G o e d z a c k că pă r in ţ i i Iui îi i n t e r z i s e se ră să plece în Africa. P e m ă s u r ă ce-1 a scu l ­t a m , u r c a m în al nouă l ea cer...

î m b r ă c î n d u - m ă la iu ţea lă , ne d u s e r ă m a m î n d o i la S o c i e t a t e u n d e spuse l e bunu lu i meu co leg fură c o n f i r m a t e î n t o c m a i . D e v e n i ­sem cel de al p a t r u l e a m e m b r u al expedi ţ ie i Alfred R o s e c h a m p .

. S e a r a , în t imp ce d e la f e r ea s t r a mea se z ă r e a u scl ipind p înă d e p a r t e l umin i l e vech iu lu i o r a ş be lg i an , a m luat o foaie de h î r t ie ca să-i scr iu t a t ă l u i m e u . Nu-i m a i t r i m i s e s e m de mu l t c î teva r î n d u r i .

Am scr is p î n ă n o a p t e a t î rz iu .

Page 18: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

C î n d d u p ă c î ţ iva a n i m - a m î n t o r s în pa t r i e , a m g ă s i t p r i n t r e h î r t i i i e t a t â i u i meu şi s c r i soa rea t r i m i s ă de m i n e .

P ro feso ru l se r idică din fotol iu şi desch iz înd u n u l din s e r t a ­re le b i rou lu i s ă u , răscol i p r i n t r e h î r t i i ş i -mi î n t i n s e î n s î î r ş i t o scr i ­s o a r e î n g ă l b e n i t ă de v r e m e .

Dragă tală.

Se împlinesc curînd trei ani de cind nu ne-am văzut. Am un simţămînt de vinovăţie pentru că nu am ascultat de chemările tale şi în nici o vacanţă nu m-am reîntors în ţară. Mi-e foarte dor de tine, dar ce să fac? Am moştenit firea ta. Mă mină dorinţa de a cunoaşte, de a vedea cît mai mult. Dorinţa asta mă arde, nu-mi dă linişte, mă foxe uneori uşuratic şi nestatornic. Simt în mine puteri nebănuite; cîteodată cred că aş putea într-adevăr să dezleg toate tainele naturii, să cunosc tot ce a adunat ştiinţa omenească şi chiar mai mult decît atli.

Acum plec în Africa să caut un meteorit de aur care poate nici nu există.

Cei mai mulţi dintre cei care au mai încercat să-l găsească au fost minaţi de dorul de îmbogăţire. Nu ştiu de ce, dar nici nu mă gîndesc la un astfel de scop, deşi, slavă domnului, nu sînt bogat.

Pe mine mă mină în Africa acea dorinţă tulburătoare de care-ţi vorbeam. . Vreau să lămuresc misterul meteoritului, să colind pă-mlnturi necunoscute, să văd munţi, ape şi păduri nevăzute de nimeni. Să întocmesc hărţi, să cercetez fauna, să-mi bucur privirile cu coloritul florei sălbatice a ecuatorului, să îmbogăţesc ştiinţa cu noi descoperiri. Aiîtea taine nedezlegate mă aşteaptă şi mă cheamă în desişul junglei seculare, unde vreau să fac să răsune pasul omu­lui biruitor, care nu se teme nici de gheţurile polilor, nici de hă­ţişurile pădurilor virgine, ci pătrunde curajos pretutindeni pe glob, unde hărţile mai indică petele albe ale necunoscutului.

Şi mai e ceva! Sînt mândru că din a'îţia belgieni a fost ales să participe la expediţie un romîn (ce e drept rn-au ales cu oare­care Intlrziere, clar nu face nimic). Ştiu că ecuatorul e departe de patrie, dar şi acolo, în pădurile virgine din Congo, o să mă simt din toi sufletul romîn şi o să ţiu minării că un om. din neamul meu pătrunde pentru prima oară pe aceste meleaguri neumblate şi că el nu vine nici ca să se îmbogăţească, nici ca să-i robească pe indigeni; că numai dragostea de ştiinţă l-a adus in inima Africii tainice.

Şi acum închei. Trebuie să mă pregătesc de plecare. Te sărută pe amînâoi obrajii,

Ion Capitolul IV

SĂGEATA OTRĂVITĂ

La 12 septembrie, însoţită de stolurile nenumărate de alba­t roş i , t r i ş t i şi d e m n i , , ,Le V a i l l a n t " micul v a s cu abu r i al c o m p a ­niei be lg iene de n a v i g a ţ i e O s t e n d - M a t a d i t r ecu l inia ecua to ru lu i . C u o n o a p t e î n a i n t e încă s c h i m b a r e a boi ţ i i cereş t i n e a m i n t e a ap ro ­p ie rea even imentu lu i 1 . S u s pe cer în locul s te le i p o l a r e a p ă r u s e c u s t r ă luc i r i de n e s t e m a t e c rucea s u d u l u i : i n t r a m în emis fe ra a u s t r a l ă .

Page 19: Colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice nr.1

P e n t r u cei c a r e a c u m p ă ş e a u în t î i a o a r ă pe s t e a c e a l inie în ­ch ipu i t ă c a r e î n c i n g e mi j locul p ă m î n t u l u i , m a r i n a r i i p r e g ă t i s e r ă t r a d i ţ i o n a l a s ă r b ă t o a r e î n c h i n a t ă lui N e p t u n , pu t e rn i cu l zeu al m ă r i i . E u şi cu î ncă doi că lă to r i a m fost u d a ţ i din b e l ş u g cu a n ă d e m a r e , în t i m p ce u n m a r i n a r cu un t r i d e n t şi cu o c o r o a n ă pe cap , i m a g i n e fidelă a m a r e l u i N e p t u n , bo lbo rosea n i ş t e b i n e c u v î n t ă r i p l i n e de h a z .

M a r i n a r i i şi cei la l ţ i p a s a g e r i se p r ă p ă d e a u de r îs pr iv indu-ne . . N u m a i R o s e c h a m p îşi l ua se veşn icu l s ă u aer de om posomor i t şi pl ict is i t şi p ă r e a că n u v e d e şi n u a u d e n imic d in ce se p e t r e c e pe p u n t e .

In t i m p u l că lă to r ie i , am, înce rca t de c î teva ori să m ă apropi i d e el şi să- i vorbesc . î m i r ă s p u n d e a t o t d e a u n a monos i l ab i c şi se g r ă ­bea să plece în a l t ă p a r t e a v a p o r u l u i .

N ă d ă j d u i a m că cei la l ţ i doi m e m b r i ai expedi ţ ie i , l oco t enen tu l Le ieher şi s e r g e n t u l M a r s s a c k , c a r e n e a ş t e p t a u la L e o p o l d v i l l e v

a v e a u să fie o a m e n i m a i p r i e t enoş i . La 13 s e p t e m b r i e , „ L e V a i l l a n t " p ă t r u n s e în e s tua ru l - de v ă r s a r e

ai f luviului C o n g o . V a s u l t r ecu fără să se o p r e a s c ă pe d i n a i n t e a micului por t Borna, vechea c a p i t a l ă a coloniei şi u rcă în s u s u l flu­v iu lu i , c ă t r e o r ă ş e l u l M a t a d i .

U n peisa j m i n u n a t ni se desch idea î n a i n t e a ochi lor . De o p a r t e şi de a l t a a f luviului s e r id i cau c r e s t e s t r ă l u c i t o a r e de m u n ţ i . Mi­lenii de-a r î ndu l C o n g o se l u p t a s e cu s t înc i l e şi le b i ru i se , c r o i n d u - ş i u n defi leu des tu l de l a r g p r in c a r e p u t e a u n a v i g a v a p o a r e l e . M u n ­ţii d a t î n d d in p r ime le epoci geo log ice a v e a u o c u l o a r e a lb i c ioasă l uc i t oa r e care- i făceau să p a r ă s t r ăvez i i , d e u n d e şi n u m e l e poet ic pe care-1 c ă p ă t a s e r ă : „Mun ţ i i de c r i s t a l " .

De c u m t r e c u r ă m defi leul , pe i sa ju l se s c h i m b ă cu desăv î r ş i re . . De o p a r t e şi de a l ta , în f ip te î n t r - u n p ă m î n t moci r los , se î n t i n d e a u nes f î r ş i t e p ă d u r i de m a n g l i e r i r ă s p î n d i n d un m i r o s î m b ă t ă t o r de ră ­ş ină . R ă d ă c i n i l e m a n g i i e r i l o r , n u m e r o a s e şi ad ine i , m u s t i n d de s evă se a m e s t e c a u une le cu a l te le , se î nco l ăceau î n t r - u n t a l m e ş - b a l m e ş de n e d e s c u r c a t , r ă sco l ind p ă m î n t , p ă t r u n z î n d p î n ă în v a l u r i l e m a r e ­lui f luviu af r ican .

C ă l d u r a c o n s t a n t ă ziua şi n o a p t e a , c a r e pe m a r e era domol i t ă de b r iza r ă c o r i t o a r e , a c u m se făcea tot mai s i m ţ i t ă . N u ş t i a m în ce fel s ă ne m a i fer im de ea . N e a s c u n d e a m în fundul cab ine lo r c ă u ­t î nd z a d a r n i c să g ă s i m p u ţ i n ă u m b r ă ca re să a l u n g e zădu fu l î n ă ­buş i to r . A ş t e p t a m cu n e r ă b d a r e să cobor în sf îrş i t pe p ă m î n t . M ă p l ic t i s i sem cumpl i t de v i a ţ a m o n o t o n ă de pe - bo rdu l v a s u l u i .

La 14 s ep t embr i e , în zori , „Le V a i l l a n t " a r u n c ă în s î î r s i t a n c o r a la M a t a d i .

De aci p înă la Leopoldvi l le , d in c a u z a v î r t e ju r i lo r e x t r e m d e r ap ide , n a v i g a ţ i a pe C o n g o dev ine impos ib i l ă . Ex i s t ă în . s ch imb o ca le fe ra tă c a r e u rcă de-a l u n g u l f luviului . F ă r ă să în t î rz iern , n e g r ă ­b i r ă m să a p u c ă m un t r en . Acum ce e d rep t n u m e l e de t r e n e s t e p u ţ i n c a m e x a g e r a t p e n t r u acele cut i i l ips i te de capace , c a r e s c î r ţ î i nd şi of t înd a l u n e c a u şon t î c - şon t î c , sp re est . To tuş i c u m n u a v e a m nici u n al t mi j loc de locomoţ ie a t r ebu i t să n e m u l ţ u m i m şi cu el. D r u m u l ni se p ă r u l u n g şi ch inu i to r . î n c e p u s e m să r e g r e t cab ine le s t r i m t e de pe vapor . C înd t r enu l se opr i , se sf î rş ise şi l in ia . A j u n s e s e m la Leopoldv i l l e , c a p ă t u l liniei fe ra te .

2 .17