CODUL FISCAL-forma Senatului - cdep.ro · ACCIZE CAPITOLUL I Accize armonizate art.162-207...

CODUL FISCAL

TABLA DE MATERII

TITLUL I Prevederi Generale

CAPITOLUL I Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal art. 1-2Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal art. 1Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal art. 2

CAPITOLUL II Interpretarea şi modificarea Codului fiscal art. 3-6Principiile fiscalităţii art. 3Modificarea şi completarea Codului fiscal art. 4Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine art. 5Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale art. 6

CAPITOLUL III Definiţii art. 7-8Definiţii ale termenilor comuni art. 7Definiţia sediului permanent art. 8

CAPITOLUL IV Reguli de aplicare generală art. 9-12Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor art. 9Venituri în natură art. 10Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal art. 11Venituri obţinute din România art. 12

TITLUL IIImpozitul pe profit

CAPITOLUL I Dispoziţii generale art. 13-18Contribuabili art. 13Sfera de cuprindere a impozitului art. 14Scutiri art. 15Anul fiscal art. 16Cotele de impozitare art. 17Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte,discoteci, cazinouri şi pariuri sportive art. 18

CAPITOLUL II Calculul profitului impozabil art. 19-28Reguli generale art. 19Venituri neimpozabile art. 20Cheltuieli art. 21Provizioane şi rezerve art. 22Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs art. 23Amortizarea fiscală art. 24

2

Contracte de leasing art. 25Pierderi fiscale art. 26Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluride participare art. 27Asocieri fără personalitate juridică art. 28

CAPITOLUL III Aspecte fiscale internaţionale art. 29-32Veniturile unui sediu permanent art. 29Venituri obţinute de persoanele juridice străine dinproprietăţi imobiliare şi din vânzarea/cesionarea titlurilorde participare art. 30Credit fiscal art. 31Pierderi fiscale externe art. 32

CAPITOLUL IV Reguli speciale aplicabile vânzării / cesionăriiproprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare art. 33Reguli speciale aplicabile vânzării/cesionării proprietăţilorimobiliare şi titlurilor de participare art. 33

CAPITOLUL V Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale art. 34-35Plata impozitului art. 34Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit art. 35

CAPITOLUL VI Reţinerea impozitului pe dividende art. 36Reţinerea impozitului pe dividende art. 36

CAPITOLUL VII Dispoziţii finale pentru impozitul pe profit art. 37-38Pierderi fiscale din perioadele de scutire art. 37Dispoziţii tranzitorii art. 38

TITLUL IIIImpozitul pe venit

CAPITOLUL I Dispoziţii generale art. 39-46Contribuabili art. 39Sfera de cuprindere a impozitului art. 40Categorii de venituri supuse impozitului pe venit art. 41Venituri neimpozabile art. 42Barem de impunere art. 43Perioada impozabilă art. 44Deduceri personale art. 45Actualizarea deducerilor personale şi a sumelor fixe art. 46

CAPITOLUL II Venituri din activităţi independente art. 47-55Definirea veniturilor din activităţi independente art. 47Venituri neimpozabile art. 48Reguli generale de stabilire a venitului net din activităţiindependente determinat pe baza contabilităţii în partidăsimplă art. 49Stabilirea venitului net din activităţi independente, pe bazanormelor de venit art. 50

3

Stabilirea venitului net din drepturile de proprietateintelectuală art. 51Opţiunea de a stabili venitul net utilizând datele dincontabilitatea în partidă simplă art. 52Reţinerea la sursă a impozitului pentru unele venituri dinactivităţi independente art. 53Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţiindependente art. 54Includerea venitului net din activităţi independente învenitul anual global art. 55

CAPITOLUL III Venituri din salarii art. 56-64Definirea veniturilor din salarii art. 56Stabilirea venitului net anual din salarii art. 57Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salarii art. 58Venituri salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti art. 59Termen de plată a impozitului art. 60Regularizarea anuală a impozitului reţinut pentru anumitevenituri de natură salarială art. 61Includerea veniturilor salariale anuale în venitul anualglobal art. 62Fişe fiscale art. 63Plăţi anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale art. 64

CAPITOLUL IV Venituri din cedarea folosinţei bunurilor art. 65-68Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţeibunurilor art. 65Stabilirea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor art. 66Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedareafolosinţei bunurilor art. 67Includerea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor învenitul anual global art. 68

CAPITOLUL V Venituri din investiţii art. 69-71Definirea veniturilor din investiţii art. 69Stabilirea venitului din investiţii art. 70Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii art. 71

CAPITOLUL VI Venituri din pensii art. 72-74Definirea veniturilor din pensii art. 72Stabilirea venitului impozabil din pensii art. 73Reţinerea impozitului din venitul din pensii art. 74

CAPITOLUL VII Venituri din activităţi agricole art. 75-78Definirea veniturilor din activităţi agricole art. 75Stabilirea venitului net din activităţi agricole pe bază denorme de venit art. 76Opţiunea de a determina venitul net prin utilizarea datelordin contabilitatea în partidă simplă art. 77Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor dinactivităţi agricole art. 78

4

CAPITOLUL VIII Venituri din premii şi din jocuri de noroc art. 79-82Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc art. 79Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc art. 80Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi dinjocuri de noroc art. 81Neincluderea în venitul anual global a venitului net dinpremii şi din jocuri de noroc art. 82

CAPITOLUL IX Venituri din alte surse art. 83-85Definirea veniturilor din alte surse art. 83Calculul impozitului şi termenul de plată art. 84Neincluderea în venitul anual global a veniturilor din altesurse

art. 85

CAPITOLUL X Venitul anual global art. 86-90Stabilirea venitului anual global art. 86Declaraţii de venit estimat art. 87Stabilirea plăţilor anticipate de impozit art. 88Declaraţia de venit global şi declaraţii speciale art. 89Stabilirea şi plata impozitului pe venitul anual global art. 90

CAPITOLUL XI Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitatejuridică art. 91-92Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute încomun art. 91Reguli privind asocierile fără personalitate juridică art. 92

CAPITOLUL XII Aspecte fiscale internaţionale art. 93-98Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţiindependente art. 93Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţidependente art. 94Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente art. 95Venituri obţinute din străinătate a căror impunere înRomânia este finală art. 96Creditul fiscal extern art. 97Pierderi fiscale externe art. 98

CAPITOLUL XIII Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cureţinere la sursă art. 99Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinerela sursă art. 99

CAPITOLUL XIV Dispoziţii finale cu privire la impozitul pe venit art. 100-102Dispoziţii tranzitorii art. 100Definitivarea impunerii pe anul 2003 art. 101Dispoziţii finale art. 102

TITLUL IVImpozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definiţia microîntreprinderii art. 103Opţiunea de a plăti impozit pe veniturilemicroîntreprinderii art. 104

5

Aria de cuprindere a impozitului art. 105Anul fiscal art. 106Cota de impozitare art. 107Baza impozabilă art. 108Procedura de declarare a opţiunii art. 109Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale art. 110Impozitarea persoanelor fizice asociate cu omicroîntreprindere art. 111Prevederi fiscale referitoare la amortizare art. 112

TITLUL VImpozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe

reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

CAPITOLUL I Impozitul pe veniturile obţinute din România denerezidenţi art.113-121Contribuabili art. 113Sfera de cuprindere a impozitului art. 114Venituri impozabile obţinute din România art. 115Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinutedin România de nerezidenţi art. 116Scutiri de la impozitul prevăzut la acest capitol art. 117Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele aleconvenţiilor de evitare a dublei impuneri art. 118Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă art. 119Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi art. 120Dispoziţii tranzitorii art. 121

CAPITOLUL II Impozitul pe reprezentanţe art.122-124Contribuabili art. 122Stabilirea impozitului art. 123Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale art. 124

TITLUL VITaxa pe valoarea adăugată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale art. 125Definiţia taxei pe valoarea adăugată art. 125

CAPITOLUL II Sfera de aplicare art. 126Sfera de aplicare art. 126

CAPITOLUL III Persoane impozabile art. 127Persoane impozabile şi activitatea economică art. 127

CAPITOLUL IV Operaţiuni impozabile art.128-131Livrarea de bunuri art. 128Prestarea de servicii art. 129Schimbul de bunuri sau servicii art. 130Importul de bunuri art. 131

6

CAPITOLUL V Locul operaţiunilor impozabile art.132-133Locul livrării de bunuri art. 132Locul prestării de servicii art. 133

CAPITOLUL VI Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoareaadăugată art.134-136Faptul generator şi exigibilitatea – reguli generale art. 134Faptul generator şi exigibilitatea – cazuri speciale art. 135Exigibilitatea pentru importul de bunuri art. 136

CAPITOLUL VII Baza de impozitare art.137-139Baza de impozitare pentru operaţiuni din interiorul ţării art. 137Ajustarea bazei de impozitare art. 138Baza de impozitare pentru import art. 139

CAPITOLUL VIII Cotele de taxă pe valoarea adăugată art. 140Cota standard şi cota redusă art. 140

CAPITOLUL IX Operaţiuni scutite art.141-144Scutiri pentru operaţiunile din interiorul ţării art. 141Scutiri la import art. 142Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şipentru transportul internaţional art. 143Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri art. 144

CAPITOLUL X Regimul deducerilor art.145-149Dreptul de deducere art. 145Perioada fiscală art. 146Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regimmixt

art. 147

Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă art. 148Regularizarea şi rambursarea taxei art. 149

CAPITOLUL XI Plătitorii taxei art.150-151Plătitorii taxei pe valoarea adăugată art. 150Reguli aplicabile în cazul persoanelor impozabile stabiliteîn străinătate art. 151

CAPITOLUL XII Regimul special de scutire art. 152Sfera de aplicare şi regulile pentru regimul special descutire art. 152

CAPITOLUL XIII Obligaţiile plătitorilor art.153-158Înregistrarea plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată art. 153Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pevaloarea adăugată

art. 154

Facturile fiscale art. 155Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului art. 156Plata taxei pe valoarea adăugată la buget art. 157Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale art. 158

7

CAPITOLUL XIV Dispoziţii comune art.159-160Documentele fiscale art. 159Corectarea documentelor art. 160

CAPITOLUL XV Dispoziţii tranzitorii art. 161

TITLUL VIIACCIZE

CAPITOLUL I Accize armonizate art.162-207

Secţiunea 1Dispoziţii generale art.162-168

Sfera de aplicare art. 162Definiţii art. 163Faptul generator art. 164Exigibilitatea art. 165Eliberare pentru consum art. 166Import art. 167Producerea şi deţinerea în regim suspensiv art. 168

Secţiunea a 2-aProduse accizabile art.169-175

Bere art. 169Vinuri art. 170Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri art. 171Produse intermediare art. 172Alcool etilic art. 173Produse din tutun art. 174Uleiuri minerale art. 175

Secţiunea a 3-aNivelul accizelor art.176-177

Nivelul accizelor art. 176Calculul accizei pentru ţigarete art. 177

Secţiunea a 4-aRegimul de antrepozitare

art.178-185

Reguli generale art. 178Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal art. 179Condiţii de autorizare art. 180Autorizarea ca antrepozit fiscal art. 181Respingerea cererii de autorizare art. 182Obligaţiile antrepozitarului autorizat art. 183Regimul de transfer al autorizaţiei art. 184Revocarea şi anularea autorizaţiei art. 185

Secţiunea a 5-aDeplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în

regim suspensivart.186-192

Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv art. 186Documentul administrativ de însoţire art. 187Primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv art. 188Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării art. 189

8

Deplasarea uleiurilor minerale prin conducte fixe art. 190Deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit fiscalşi un birou vamal art. 191Momentul exigibilităţii accizelor art. 192

Secţiunea a 6-aObligaţiile plătitorilor de accize art.193-198

Plata accizelor la bugetul de stat art. 193Depunerea declaraţiilor de accize art. 194Documente fiscale art. 195Evidenţe contabile art. 196Responsabilităţile antrepozitarilor autorizaţi şi aleautorităţilor fiscale competente art. 197Garanţii art. 198

Secţiunea a 7-aScutiri la plata accizelor art.199-201

Scutiri generale art. 199Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice art. 200Scutiri pentru uleiuri minerale art. 201

Secţiunea a 8-aMarcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutun art.202-206

Reguli generale art. 202Responsabilitatea marcării art. 203Proceduri de marcare art. 204Confiscarea produselor din tutun art. 205Eliberarea marcajelor art. 206

CAPITOLUL II Alte produse accizabile art.207-214Sfera de aplicare art. 207Nivelul şi calculul accizei art. 208Plătitori de accize art. 209Scutiri art. 210Exigibilitatea art. 211Plata accizelor la bugetul de stat art. 212Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse saudeteriorate art. 213Declaraţiile de accize art. 214

CAPITOLUL III Impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţiainternă art.215-217Dispoziţii generale art. 215Scutiri art. 216Declaraţiile de impozit art. 217

CAPITOLUL IV Dispoziţii comune art.218-220Conversia în lei a sumelor exprimate în euro art. 218Obligaţiile plătitorilor art. 219Decontările între agenţii economici art. 220

9

CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii art. 221Derogări art. 221

TITLUL VIIIMĂSURI SPECIALE PRIVIND SUPRAVEGHEREA PRODUCŢIEI, IMPORTULUI ŞI

CIRCULAŢIEI UNOR PRODUSE ACCIZABILE

Capitolul I Sistemul de supraveghere a producţiei de alcool etilic art.222-229Sfera de aplicare art. 222Supraveghetorii fiscali art. 223Mijloacele de măsurare a producţiei de alcool art. 224Certificate de calibrare art. 225Sigilii art. 226Recepţia materiilor prime art. 227Obligaţiile supraveghetorilor fiscali art. 228Desigilarea instalaţiilor art. 229

CAPITOLUL II Sistemul de supraveghere a circulaţiei alcoolului etilic şia distilatelor în vrac din producţia internă sau dinimport

art.230-232

Condiţii de calitate art. 230Transportul în vrac art. 231Condiţii de livrare art. 232

CAPITOLUL III Sistemul de supraveghere pentru ţuică şi rachiuri defructe

art.233-234

Mijloace de măsurare art. 233Sigilarea şi desigilarea instalaţiilor art. 234

CAPITOLUL IV Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, dedistilate şi de băuturi spirtoase în vrac art.235-236Condiţii de import art. 235Procedura de supraveghere art. 236

CAPITOLUL V Dispoziţii comune de supraveghere aplicate producţiei şiimportului de alcool, distilate şi băuturi spirtoase art.237-238Situaţii privind modul de aplicare art. 237Preţuri minime art. 238

CAPITOLUL VI Măsuri speciale privind producţia, importul şicirculaţia uleiurilor minerale art.239-242Restricţii art. 239Condiţii de comercializare art. 240Condiţii de calitate art. 241Procedura de import art. 242

CAPITOLUL VII Alte măsuri speciale art.243-244Condiţii de cesionare şi înstrăinare art. 243Întârzieri la plata accizelor art. 244

CAPITOLUL VIII Sancţiuni art.245-246Infracţiuni art. 245Contravenţii şi sancţiuni art. 246

10

TITLUL IXImpozite şi taxe locale

CAPITOLUL I Dispoziţii generale art.247-248Definiţii art. 247Impozite şi taxe locale art. 248

CAPITOLUL II Impozitul pe clădiri art.249-255Reguli generale art. 249Scutiri art. 250Calculul impozitului pentru persoane fizice art. 251Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţinmai multe clădiri art. 252Calculul impozitului datorat de persoanele juridice art. 253Dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor art. 254Plata impozitului art. 255

CAPITOLUL III Impozitul pe teren art.256-260Reguli generale art. 256Scutiri art. 257Calculul impozitului art. 258Dobândiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificăriaduse terenului art. 259Plata impozitului art. 260

CAPITOLUL IV Taxa asupra mijloacelor de transport art.261-265Reguli generale art. 261Scutiri art. 262Calculul taxei art. 263Dobândiri şi transferuri ale mijloacelor de transport art. 264Plata taxei art. 265

CAPITOLUL V Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi aautorizaţiilor art.266-269Reguli generale art. 266Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, aautorizaţiilor de construcţie şi a altor avize asemănătoare art. 267Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura oactivitate economică şi a altor autorizaţii similare art. 268Scutiri art. 269

CAPITOLUL VI Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şipublicitate art.270-272Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate art. 270Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate art. 271Scutiri art. 272

CAPITOLUL VII Impozitul pe spectacole art.273-277Reguli generale art. 273Calculul impozitului art. 274Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci art. 275

11

Scutiri art. 276Plata impozitului art. 277

CAPITOLUL VIII Taxa hotelieră art.278-281Reguli generale art. 278Calculul taxei art. 279Scutiri art. 280Plata taxei art. 281

CAPITOLUL IX Taxe speciale art. 282Taxe speciale art. 282

CAPITOLUL X Alte taxe locale art. 283Alte taxe locale art. 283

CAPITOLUL XI Scutiri şi facilităţi comune art.284-286Scutiri şi facilităţi pentru persoanele fizice art. 284Scutiri şi facilităţi pentru persoanele juridice art. 285Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale art. 286

CAPITOLUL XII Alte dispoziţii comune art.287-293Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile localesau consiliile judeţene

art. 287

Deciziile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şitaxele locale art. 288Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele locale art. 289Depunerea declaraţiilor de persoanele juridice art. 290Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale art. 291Indexarea impozitelor şi taxelor locale art. 292Elaborarea normelor art. 293

CAPITOLUL XIII Sancţiuni art. 294

CAPITOLUL XIV Dispoziţii finale art.295-296Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale art. 295Dispoziţii tranzitorii art. 296

TITLUL XDispoziţii finale

Data intrării în vigoare a codului fiscal art. 297Abrogarea actelor normative art. 298

L E G E privind

CODUL FISCAL

Senatul adoptă prezentul proiect de lege

TITLUL IDISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL ISCOPUL ŞI SFERA DE CUPRINDERE A CODULUI FISCAL

Scopul şi sferade cuprinderea Codului fiscal

Art.1.- (1) Prezentul cod asigură cadrul legal pentruimpozitele şi taxele prevăzute la art.2, care sunt venituri labugetul de stat şi bugetele locale, precizând contribuabiliicare trebuie să plătească aceste impozite şi taxe, precum şimodul de calcul şi de plată a acestora. Prezentul codcuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe.De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice săelaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine înaplicarea prezentului cod şi al Convenţiilor de evitare adublei impuneri .

(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor şitaxelor reglementate de prezentul cod este cuprins înlegislaţia privind procedurile fiscale.

(3) În materie fiscală, dispoziţiile prezentului codprevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative,în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiileCodului fiscal.

13

(4) Dacă orice prevedere a prezentului codcontravine unei prevederi a unui tratat la care România esteparte, se aplică prevederea acelui tratat.

(5) Orice măsură de natură fiscală care constituieajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor Legiinr.143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şicompletările ulterioare.

Impozitele şitaxelereglementatede Codul fiscal

Art.2.-Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul codsunt următoarele:

a) impozitul pe profit;b) impozitul pe venit;c) impozitul pe venituri ale microîntreprinderilor;d) impozitul pe veniturile obţinute din România de

nerezidenţi;e) impozitul pe reprezentanţe;f) taxa pe valoare adăugată;g) accizele;h) impozitele şi taxele locale.

CAPITOLUL IIINTERPRETAREA ŞI MODIFICAREA CODULUI FISCAL

Principiilefiscalităţii

Art.3.- Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod sebazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitelecategorii de investitori şi capitaluri, asigurând condiţii egaleinvestitorilor, capitalului român şi străin;

b) certitudinea impunerii, prin cuprinderea de normejuridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iartermenele, modalitatea şi sumele de plată să fie clare pentrufiecare plătitor, respectiv aceştia sa poată urmări şi înţelegesarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată analiza uşorinfluenţa deciziilor lor de management financiar asuprasarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prinimpunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimeaacestora, în aşa fel ca sarcina fiscală să fie egală;

14

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii petermen lung a prevederilor codului fiscal, astfel încât acesteprevederi sa nu conducă la efecte retroactive defavorabilepentru societăţi, în raport cu impozitarea în vigoare la dataadoptării de către aceştia a unor decizii investiţionalemajore.

Modificarea şicompletareaCodului fiscal

Art.4.- (1) Prezentul cod se modifică şi se completeazănumai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte dedata intrării în vigoare a acesteia.

(2) Orice modificare sau completare la prezentul codintră în vigoare cu începere din prima zi a anului următorcelui în care a fost adoptată prin lege.

Normemetodologice,instrucţiuni şiordine

Art.5.- (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţiaelaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară aprezentului cod.

(2) În înţelesul prezentului cod, prin norme seînţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate deGuvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficialal României.

(4) Ordinele şi instrucţiunile se emit de ministrulfinanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

(5) Instituţiile publice din subordinea Guvernului,altele decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şiemite norme care sa aibă legătură cu prevederile prezentuluicod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colecteazăşi sistematizează toate normele în vigoare având legătură cuprevederile prezentului cod şi pune această colecţie oficialăla dispoziţia altor persoane, spre publicare.

Înfiinţarea şifuncţionareaComisiei fiscalecentrale

Art.6.-(1) Ministerul Finanţelor Publice înfiinţează ocomisie fiscală centrală, care are responsabilităţi deelaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară aprezentului cod.

15

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare aComisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministruluifinanţelor publice.

(3) Comisia fiscală centrală este coordonată desecretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice carerăspunde de politicile şi legislaţia fiscală.

(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prinordin al ministrului finanţelor publice.

CAPITOLUL IIIDEFINIŢII

Definiţii aletermenilorcomuni

Art.7.- În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile demai jos au următoarea semnificaţie:

1. activitate - orice activitate desfăşurată de către opersoană în scopul obţinerii de venit.

2. activitate dependentă - orice activitate desfăşuratăde o persoană fizică într-o relaţie de angajare.

3. activitate dependentă la funcţia de bază - activitateadependentă care este declarată astfel de persoana fizică, înconformitate cu prevederile legii.

4. activitate independentă - orice activitate desfăşuratăcu regularitate de către o persoană fizică, alta decât oactivitate dependentă.

5. asociere fără personalitate juridică - orice asociereîn participaţiune, grup de interes economic, societate civilăsau altă entitate care nu este o persoană impozabilă distinctăîn înţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conformprevederilor normelor.

6. autoritate fiscală competentă - organul fiscal dincadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile despecialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale,după caz, care au responsabilităţi fiscale, identificate astfelîn norme.

7. contract de leasing financiar - orice contract deleasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarelecondiţii:

a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietateasupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate

16

utilizatorului la momentul la care contractul de leasingproduce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferuldreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectulleasingului către utilizator la momentul expirăriicontractului; sau c) perioada de leasing depăşeşte 75% din duratanormală de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului.În înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing includeorice perioadă pentru care contractul de leasing poate fiprelungit.

8. contract de leasing operaţional - orice contract deleasing încheiat între locator şi locatar, care nu îndeplineştecondiţiile contractului de leasing financiar.

9. comision - orice plată în bani sau în natură efectuatăcătre un broker, agent comisionar general sau către oricepersoană asimilată unui broker sau agent comisionar generalpentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu ooperaţiune comercială.

10. contribuţii sociale obligatorii - contribuţii caretrebuie plătite în conformitate cu legislaţia în vigoare pentruprotecţia şomerilor, asigurări de sănătate sau asigurărisociale.

11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venitsau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat înstrăinătate, conform convenţiilor de evitare a dubleiimpuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod.

12. dividend - o distribuire în bani sau în naturăefectuată de o persoană juridică unui participant la persoanajuridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri departicipare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimentarecare nu modifică procentul de deţinere a titlurilor departicipare ale oricărui participant la persoana juridică;

b) o distribuire în bani sau în natură, efectuată înlegătură cu răscumpărarea titlurilor de participare lapersoana juridică, alta decât răscumpărarea care face partedintr-un plan de răscumpărare, ce nu modifică procentul dedeţinere a titlurilor de participare al nici unui participant la

17

persoana juridică;c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în

legătură cu lichidarea unei persoane juridice;d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu

ocazia reducerii capitalului social, constituit efectiv de cătreparticipanţi. Dacă suma plătită de o persoană juridică pentrubunurile sau serviciile furnizate către un participant lapersoana juridică depăşeşte preţul pieţii pentru astfel debunuri sau servicii, atunci diferenţa se tratează dreptdividend.

13. dobânda - orice sumă ce trebuie plătită sau primităpentru utilizarea banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătităsau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit,sau în conformitate cu un contract de leasing financiar,vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânată.

14. franciza - sistem de comercializare bazat pe ocolaborare continuă între persoane fizice sau juridice,independente din punct de vedere financiar, prin care opersoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane,denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvoltao afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

15. know-how - orice informaţie cu privire la oexperienţă industrială, comercială sau ştiinţifică care estenecesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicareaunui proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoanenu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizataceasta informaţie. În măsura în care provine din experienţă,know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate ştidin simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere aprogresului tehnicii.

16. mijloc fix - orice imobilizare corporală, care estedeţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea debunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriatăterţilor, sau în scopuri administrative, dacă are o duratănormală de utilizare mai mare de un an şi o valoare maimare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului.

17. nerezident - orice persoană juridică străină şi oricepersoană fizică nerezidentă.

18

18. organizaţie non profit - orice asociaţie, fundaţie saufederaţie înfiinţată în România în conformitate cu legislaţiaîn vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele asociaţiei,fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate deinteres general, comunitar sau non-patrimonial.

19. participant - orice persoană care este proprietarulunui titlu de participare.

20. persoană - orice persoană fizică sau juridică.21.persoane afiliate - o persoană este afiliată cu altă

persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unuldintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică,dacă acestea sunt rude până la gradul al III-lea, inclusiv; b) o persoană este afiliată cu o persoană juridică, dacăpersoana deţine, în mod direct sau indirect, inclusivdeţinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoareasau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de votdeţinute la persoana juridică, ori dacă controlează în modefectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoanăjuridică, dacă orice altă persoană deţine direct sau indirect,inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 33% dinvaloarea sau numărul titlurilor de participare sau drepturilorde vot deţinute la fiecare persoană juridică ori controleazăefectiv fiecare persoană juridică.În înţelesul acestei definiţii, o asociere fără personalitatejuridică se consideră persoană juridică.

22. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizicăcare nu este persoană fizică rezidentă.

23. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ceîndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) persoana are domiciliul în România;b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat

în România; c) persoana este prezentă în România pentru o perioadăsau perioade ce depăşesc în total 183 de zile pe parcursuloricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie înanul calendaristic vizat; sau

19

d) persoana este cetăţean român care lucrează înstrăinătate ca funcţionar sau angajat al României într-un statstrăin.Prin excepţie de la lit.a)-d), nu este persoană fizică rezidentăun cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular înRomânia, un cetăţean străin care este funcţionar sau angajatal unui organism internaţional şi interguvernamentalînregistrat în România, un cetăţean străin care estefuncţionar sau angajat al unui stat străin în România şi nicimembrii familiilor acestora.

24. persoană juridică română - orice persoană juridicăcare a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia Românieisau care are locul de exercitare a conducerii efective înRomânia.

25. persoană juridică străină - orice persoană juridicăcare nu este persoană juridică română.

26. preţ de piaţă - suma care ar fi plătită de un clientindependent unui furnizor independent în acelaşi moment şiloc pentru acelaşi bun sau serviciu sau pentru unul similar, încondiţii de concurenţă loială.

27. proprietate imobiliară - oricare din următoarele: a) orice teren; b) orice clădire sau alta construcţie ridicată ori

încorporată într-un teren; c) orice recoltă, material lemnos, depozit mineralsau altă resursă naturală ataşată terenului; d) orice proprietate accesorie proprietăţii prevăzuteîn literele a) - c), inclusiv orice şeptel şi orice echipamentutilizat în agricultură sau silvicultură; e) orice drept de proprietate descris în literele a)-d),inclusiv dreptul de folosinţă sau dreptul de a obţine venitdintr-o astfel de proprietate.

28. redevenţă - orice sumă ce trebuie plătită în bani sauîn natură pentru folosirea sau dreptul de folosinţă a oricăruiadin următoarele: a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artisticesau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentruemisiunile de radio sau televiziune, precum şi efectuarea deînregistrări audio, video;

20

b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă decomerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan,schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie sausoftware.Nu se consideră redevenţă, în sensul prezentei legi,remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiile desoftware destinate exclusiv operării respectivului software,fără alte modificări decât cele determinate de instalarea,implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. Deasemenea, nu va fi considerată redevenţă, în sensul prezenteilegi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiaîn întregime a drepturilor de autor asupra unui programpentru calculator;

c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sauindirecte prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologiisimilare; d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific,orice bun mobil, mijloc de transport sau container;

e) orice know-how;f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte

drepturi similare referitoare la o persoană fizică;În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită înbani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmitesub orice formă spectacole, emisiuni, evenimente sportivesau alte activităţi similare.

29. rezident - orice persoană juridică română şi oricepersoană fizică rezidentă.

30. România - teritoriul de stat al României, inclusivmarea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriuluişi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercităsuveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şizona economică exclusivă, asupra cărora România îşiexercită, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelorşi principiilor dreptului internaţional, drepturi suverane şijurisdicţia.

31. titlu de participare - orice acţiune sau altă partesocială într-o societate în nume colectiv, societate încomandită simplă, societate pe acţiuni, societate încomandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau

21

într-o altă persoană juridică sau la un fond deschis deinvestiţii.

32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrăinare adreptului de proprietate, precum şi schimbul unui drept deproprietate cu servicii sau cu un alt drept de proprietate. (2) Criteriile care stabilesc dacă o activitate desfăşuratăde o persoană fizică reprezintă o activitate dependentă sauindependentă sunt prevăzute în norme.

Definiţiasediuluipermanent

Art.8.-(1) În înţelesul prezentului cod, un sediu permanenteste un loc prin care se desfăşoară integral sau parţialactivitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agentdependent.

(2) Un sediu permanent presupune un loc deconducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier,precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, carieră sau altelocuri de extracţie a resurselor naturale.

(3) Un sediu permanent presupune un şantier deconstrucţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montajsau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacăşantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6luni.

(4) Prin derogare de la alin.(1)-(3), un sediupermanent nu presupune următoarele:

a) folosirea unei instalaţii numai în scopuldepozitării sau expunerii produselor sau bunurilor ce aparţinnerezidentului;

b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ceaparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitatesau expuse;

c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ceaparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate decătre o altă persoană;

d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unuinerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sautârguri fără caracter permanent sau ocazionale, dacăprodusele sau bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lunădupă încheierea târgului sau expoziţiei;

e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul

22

achiziţionării de produse sau bunuri sau culegerii deinformaţii pentru un nerezident;

f) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopuldesfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar decătre un nerezident;

g) păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru ocombinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţiaca întreaga activitate desfăşurată în locul fix al activităţii săfie de natură preparatorie sau auxiliară.

(5) Prin derogare de la alin.(1) şi (2), un nerezidenteste considerat a avea un sediu permanent în România înceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât unagent cu statut independent, le întreprinde în numelenerezidentului, dacă persoana acţionează în România înnumele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dinurmătoarele condiţii:

a) persoana este autorizată şi exercită în Româniaautoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului,cu excepţia cazurilor când activităţile respective sunt limitatela cele prevăzute la alin.(4) lit.a) - f): sau

b) persoana menţine în România un stoc de produsesau bunuri din care persoana livrează produse sau bunuri înnumele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediupermanent în România dacă doar desfăşoară activitate înRomânia prin intermediul unui broker, agent, comisionargeneral sau alt agent intermediar având un statutindependent, în cazul când această activitate este activitateaobişnuită a agentului, conform descrierii din documenteleconstitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent suntdesfăşurate integral sau aproape integral în numelenerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintrenerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care arexista între persoane independente, atunci agentul nu seconsideră ca fiind agent cu statut independent.

(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediupermanent în România numai dacă acesta controlează saueste controlat de un rezident sau de o persoană ce desfăşoarăo activitate în România prin intermediul unui sediu

23

permanent sau altfel.(8) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al

unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.CAPITOLUL IV

REGULI DE APLICARE GENERALĂ

Moneda deplată şi decalcul aimpozitelor şitaxelor

Art.9.- (1) Impozitele şi taxele se plătesc în monedanaţională a României.

(2) Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală seexprimă în moneda naţională a României.

(3) Sumele exprimate într-o monedă străină seconvertesc în moneda naţională a României, după cumurmează:

a) în cazul unei persoane care desfăşoară oactivitate într-un stat străin şi îşi tine contabilitatea acesteiactivităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sauvenitul net din activităţi independente şi impozitul plătitstatului străin se convertesc în moneda naţională a Românieiprin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutarpentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sauvenitul net;

b) în oricare alt caz, sumele se convertesc înmoneda naţională a României, prin utilizarea cursului deschimb valutar la data la care se primesc sau se plătescsumele respective sau din altă dată prevăzută în norme.

(4) În înţelesul alin.(3), cursul de schimb valutar,folosit pentru a converti în moneda naţională a Românieisumele exprimate în moneda străină, este cursul de schimbcomunicat de Banca Naţională a României, exceptândcazurile prevăzute expres în norme.

Venituri înnatură

Art.10.- (1) În înţelesul prezentului cod, veniturileimpozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură.

(2) În cazul venitului în natură, suma venituluieste egală cu preţul de piaţă pentru bunul sau serviciulrespectiv.

Prevederispeciale pentruaplicareaCodului fiscal

Art.11.-(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxeîn înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia înconsiderare o tranzacţie care nu are un scop economic sau

24

pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflectaconţinutul economic al tranzacţiei.

(2) În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate,autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuieliioricăreia dintre persoane, după cum este necesar pentru areflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizateîn cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă altranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea maiadecvată dintre următoarele metode:

a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul depiaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoanecare vând bunuri sau servicii comparabile către persoaneindependente;

b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă sestabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asiguratprin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;

c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul depiaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunuluisau serviciului vândut unei persoane independente, diminuatcu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabiluluişi o marja de profit;

d) orice altă metodă recunoscută în liniiledirectoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţiapentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Venituriobţinute dinRomânia

Art.12.-Următoarele venituri sunt considerate ca fiindobţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primiteîn România sau în străinătate, sub formă de:

a) venituri atribuibile unui sediu permanent înRomânia;

b) venituri din activităţi dependente desfăşurate înRomânia;

c) dividendele de la o persoană juridică română;d) dobânzile de la un rezident;e) dobânzile de la un nerezident care are un sediu

permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială asediului permanent;

f) redevenţele de la un rezident;g) redevenţele de la un nerezident care are un sediu

25

permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială asediului permanent;

h) venituri din proprietăţi imobiliare situate înRomânia, inclusiv veniturile din exploatarea resurselornaturale situate în România, venituri din folosireaproprietăţii imobiliare situate în România şi venituri dintransferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilorimobiliare situate în România;

i) venituri din transferul titlurilor de participare la opersoană juridică, dacă persoană juridică este o persoanăjuridică română sau dacă cea mai mare parte a valoriimijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin unasau mai multe persoane juridice, reprezintă proprietăţiimobiliare situate în România;

j) venituri din pensii primite de la bugetulasigurărilor sociale sau de la bugetul de stat;

k) venituri din servicii prestate în România;l) venituri din prestarea de servicii de management,

de intermediere, sau de consultanţă în orice domeniu, dacăaceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacăveniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanentîn România;

m) venituri reprezentând remuneraţii primite denerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator saumembru al consiliului de administraţie al unei persoanejuridice române;

n) comisioanele de la un rezident;o) comisioanele de la un nerezident care are un

sediu permanent în România, dacă comisionul este ocheltuială a sediului permanent;

p) venituri din activităţi sportive şi de divertismentdesfăşurate în România, indiferent dacă veniturile suntprimite de către persoanele care participă efectiv laasemenea activităţi sau de către alte persoane;

q) venituri din transportul internaţional aerian,naval, feroviar sau rutier, care se desfăşoară între Româniaşi un stat străin;

r) venituri din premii acordate la concursuriorganizate în România;

26

s) venituri obţinute la jocurile de noroc practicateîn România;

t) orice alte venituri obţinute dintr-o activitatedesfăşurată în România.

TITLUL IIIMPOZITUL PE PROFIT

CAPITOLUL IDISPOZIŢII GENERALE

Contribuabili Art.13.- Sunt obligate la plata impozitului pe profit, înconformitate cu prevederile acestui Titlu, următoarelepersoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară

activitate prin intermediul unui sediu permanent înRomânia;

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizicenerezidente care desfăşoară activitate în România într-oasociere fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizeazăvenituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situateîn România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor departicipare deţinute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoanejuridice române, pentru veniturile realizate atât în Româniacât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică. Înacest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează,se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

Sfera decuprindere aimpozitului

Art.14.- Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) în cazul persoanelor juridice române, asupra

profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât dinRomânia, cât şi din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care îşidesfăşoară activitatea prin intermediul unui sediu permanentîn România, asupra profitului impozabil atribuibil sediuluipermanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi alpersoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în

27

România într-o asociere fără personalitate juridică, asuprapărţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecăreipersoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine carerealizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţiimobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionareatitlurilor de participare deţinute la o persoană juridicăromână, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cupersoane juridice române care realizează venituri atât înRomânia cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitatejuridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocieriiatribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri Art.15.- (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profiturmătorii contribuabili:

a) trezoreria statului;b) instituţiile publice, pentru fondurile publice,

inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizateşi utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finanţelepublice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale,dacă legea nu prevede altfel;

c) persoanele juridice române care plătescimpozitul pe veniturile microîntreprinderilor în conformitatecu prevederile Titlului IV;

d) fundaţiile române constituite ca urmare a unuilegat;

e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute dinactivităţi economice care sunt utilizate pentru susţinereaactivităţilor cu scop caritabil;

f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute dinproducerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesareactivităţii de cult, potrivit Legii nr.103/1992 privind dreptulexclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelorde cult, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentruveniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumelerespective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori,pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru

28

lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare alăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentruînvăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase,inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească,obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute delegile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) instituţiile de învăţământ particular acreditate,precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anulcurent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământuluinr.84/1995, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţireafinanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoanejuridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii deproprietari potrivit Legii locuinţei nr.114/1996, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturileobţinute din activităţile economice şi care sunt sau urmeazăa fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţeiclădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.

i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemulbancar, constituit potrivit Ordonanţei Guvernului nr.39/1996privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare adepozitelor în sistemul bancar, republicată;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţatpotrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiareşi pieţele reglementate, cu modificările şi completărileulterioare.

(2) Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicaleşi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozituluipe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor

şi simpatizanţilor;c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei

în vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi

sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii

29

sportive;e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin

sponsorizare;f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din

vânzarea/cesionarea titlurilor de participare, obţinute dinplasarea veniturilor scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pespectacole;

h) resursele obţinute din fonduri publice sau dinfinanţări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acţiuni ocazionaleprecum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă departicipare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scopsocial sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepţionale rezultate din cedareaactivelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor non-profit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-oactivitate economica;

k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitaterealizate de organizaţiile non-profit de utilitate publică,potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniulculturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului,sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie,organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.

(3) Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicaleşi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozituluipe profit şi pentru veniturile din activităţi economicerealizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 Euro,realizat într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% dinveniturile totale scutite de la plata impozitului pe profitprevăzută la alin.(2).

Organizaţiile prevăzute la alin.(3) datoreazăimpozit pe profit pentru partea din profitul impozabil cecorespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin.(2)sau (3), impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute laart.17 alin.(1) sau art.18, după caz.

30

Anul fiscal Art.16.- (1) Anul fiscal este anul calendaristic.(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau

încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioadaimpozabilă este perioada din anul calendaristic pentru carecontribuabilul a existat.

Cotele deimpozitare

Art.17.- (1) Cota de impozit pe profit, care se aplică asupraprofitului impozabil, este de 25%, cu excepţiile prevăzute laalin.(2), la art.33 şi art.38 din prezentul Titlu.

(2) În cazul Băncii Naţionale a României, cota deimpozit pe profit este de 80%.

Impozit minimpentru baruride noapte,cluburi denoapte,discoteci,cazinouri şipariurisportive

Art.18.-Contribuabilii care desfăşoară activităţi de naturabarurilor de noapte, a cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul peprofit aferent acestor activităţi este mai mic decât 5% dinveniturile realizate din aceste activităţi, datorează unimpozit pe profit rezultat în urma aplicării cotei de 5%asupra veniturilor rezultate din aceste activităţi.

CAPITOLUL IICALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL

Reguli generale Art.19.- (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţaîntre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielileefectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal,din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugăcheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabilse iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şicheltuielilor.

(2) Metodele contabile stabilite prin reglementărilegale în vigoare privind ieşirea din gestiune a stocurilor,sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţiacazului prevăzut la alin.(3). Metodele contabile de evaluare astocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.

(3) În cazul contribuabililor care produc bunurimobile şi imobile, valorificate pe baza unui contract cu plataîn rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fieluate în calcul la determinarea profitului impozabil, pemăsură ce ratele devin scadente, conform contractului.

31

Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibilela aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea rateiînregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea seexercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă.

(4) În cazul contribuabililor care desfăşoarăactivităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor lacare România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate înscopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinareaprofitului impozabil potrivit unor norme speciale, stabiliteîn conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

Veniturineimpozabile

Art.20.-Următoarele venituri sunt neimpozabile la calcululprofitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridicăromână. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderăriiRomâniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de lao persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene,dacă persoană juridică română deţine minimum 25% dintitlurile de participare la persoana juridică străină, pe operioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie ladata plăţii dividendului;

b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor departicipare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor,beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridicela care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele deevaluare ale investiţiilor financiare pe termen lung. Acesteasunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit,cesionării, retragerii titlurilor de participare, precum şi ladata retragerii capitalului social la persoana juridică la carese deţin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoanejuridice, dacă obligaţiile se anulează în schimbul titlurilor departicipare la respectiva persoană juridică;

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru carenu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sauanularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilornedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în

32

acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.Cheltuieli Art.21.- (1) Pentru determinarea profitului impozabil, sunt

considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielileefectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusivcele reglementate prin acte normative în vigoare.

(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării devenituri şi:

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor pedurata de viaţă stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentruprotecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenireaaccidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) cheltuielile cu primele de asigurare pentruasigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sauriscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate înscopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, înbaza unui contract scris, precum şi costurile asociateproducerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelorpublicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şipublicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campaniipublicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şidemonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şiservicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şistrăinătate efectuate de către administratori. De asemenea,sunt deductibile cheltuielile de transport şi cazare în ţară şistrăinătate efectuate de alţi prestatori de servicii potrivitclauzelor contractuale, dacă sunt efectuate în interesulactivităţii pentru care contribuabilul este autorizat;

f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare acasei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile,obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare,precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocieriicontractului colectiv de muncă;

h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionareaprofesională a personalului angajat;

33

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei,promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târgurişi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materialeinformative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, de dezvoltare;k) cheltuielile pentru perfecţionarea

managementului, a sistemelor informatice, introducerea,întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management alcalităţii, obţinerea atestării conform cu standardele decalitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului şiconservarea resurselor;

m) cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor dedrept public, în scopul construcţiei de localuri, dotărilor,achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documentespecifice, finanţării programelor de formare continuă abibliotecarilor, schimburilor de specialişti, burse despecializare, participarea la congrese internaţionale;

n) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiiledatorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiilesindicale şi organizaţiile patronale;

o) pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie2007, la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, caurmare a închiderii procedurii de faliment, pe baza hotărâriijudecătoreşti prin care se atestă această situaţie.

(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitatelimitată:

a) cheltuielile de protocol în limita de 2% aplicatăasupra diferenţei dintre totalul veniturilor impozabile şitotalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, alteledecât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul peprofit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasareacordată salariaţilor pentru deplasări în România şi înstrăinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentruinstituţiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la2% aplicată asupra fondului de salarii realizat. Intră subincidenţa acestei limite cheltuielile pentru funcţionarea

34

corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate înadministrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii desănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi aleaccidentelor de muncă până la internarea într-o unitatesanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le ausub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şicheltuielile reprezentând transportul la şi de la locul demuncă al salariaţilor, cadouri în bani sau în natură oferitecopiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în naturăacordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şiodihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familieai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentruînmormântare, ajutoare pentru naştere, ajutoare pentrusalariaţii care au suferit pierderi în gospodărie, ajutoarepentru boli grave sau incurabile, proteze, şi contribuţia lafondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale aminerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre deplasament;

d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organelede specialitate ale administraţiei centrale, împreună cuinstituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului FinanţelorPublice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masăacordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale abugetului de stat;

f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile cătreorganizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale,în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decâtcele prevăzute la alin.2 lit.g) şi n);

g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limitaprevăzută la art.22;

h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de cursvalutar, în limita prevăzuta în art.23;

i) amortizarea, în limita prevăzută în art.24;j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat la

schemele facultative de pensii ocupaţionale, în limitastabilită potrivit legii;

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de

35

sănătate, în limita stabilită potrivit legii.(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu

impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentânddiferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şiimpozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Suntnedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursăîn numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentruveniturile realizate din România;

b) amenzile, confiscările, majorările de întârziereşi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române,potrivit prevederilor legale.

Amenzile, penalităţile sau majorările datorate cătreautorităţi străine ori în cadrul contractelor economiceîncheiate cu persoane nerezidente în România şi/sauautorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţiamajorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiilede evitare a dublei impuneri.

Amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile deîntârziere datorate ca urmare a clauzelor prevăzute încontractele comerciale, altele decât cele încheiate cuautorităţile, nu intră sub incidenţa prevederilor lit.b);

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilorsau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune oridegradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiatecontracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugatăaferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilorTitlului VI;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentăbunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje înnatură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prinreţinere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea participanţilor,altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sauserviciile prestate contribuabilului la preţul de piaţă pentruaceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu aula bază un document justificativ, potrivit Legii contabilităţiinr.82/1991, republicată, prin care să se facă dovada

36

efectuării operaţiunii;g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole,

constituite în baza Legii nr.36/1991 privind societăţileagricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentrudreptul de folosinţă a terenului agricol adus de membriiasociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată dinfolosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sauasociere;

h) cheltuielile determinate de diferenţelenefavorabile de valoare a titlurilor de participare lapersoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi adiferenţelor nefavorabile de valoare aferente obligaţiuniloremise pe termen lung, cu excepţia celor determinate devânzarea/cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabileprevăzute la art.20, cu excepţia celor prevăzute la art.20,lit.d);

j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitelestabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite deangajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse înveniturile salariale ale angajatului, în conformitate cuprevederile Titlului III;

l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora,care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilordin Titlul III;

m) cheltuielile cu serviciile de management,consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru carebeneficiarii nu pot justifica necesitatea prestării acestora înscopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu suntîncheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nuprivesc activele contribuabilului, precum şi cele care nusunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor careprivesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentrucreditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care esteautorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contractede închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a

37

creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru parteaneacoperită de provizion, potrivit art.22 alin.(1) lit.c). Înaceasta situaţie, contribuabilii, care scot din evidenţă clienţiineîncasaţi, sunt obligaţi să comunice în scris acestorascoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederearecalculării profitului impozabil la persoana debitoare, dupăcaz.

p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenatefectuate potrivit Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, cumodificările şi completările ulterioare.

Provizioane şirezerve

Art.22.-(1) Contribuabilul are dreptul la deducerearezervelor şi provizioanelor numai în conformitate cu acestarticol, astfel:

a) rezerva legală este deductibilă în limita a 5%aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinareaimpozitului pe profit, din care se scad veniturileneimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestorvenituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cinceaparte din capitalul social subscris şi vărsat sau dinpatrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şifuncţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentruacoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă lacalculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezervaconstituită de persoanele juridice care furnizează utilităţisocietăţilor comerciale care se restructurează, sereorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentruacoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuniobţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iarsumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia suntdeductibile la calculul profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţieacordate clienţilor;

c) provizioanele constituite în limita unui procentde 20% - începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25%-începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% -începând cu datade 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor,înregistrate de către contribuabili, alţii decât cei prevăzuţi la

38

alin.(1), lit.d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulaturmătoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270

de zile de la data scadenţei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană

afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale

contribuabilului.d) provizioanele specifice, potrivit legilor de

organizare şi funcţionare, în cazul unei societăţi comercialebancare sau al unei alte instituţii de credit autorizate, precumşi pentru societăţile de credit ipotecar şi societăţile deservicii financiare;

e) rezervele constituite de societăţile comercialebancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi desocietăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şifuncţionare;

f) provizioanele constituite de fondurile degarantare potrivit normelor Băncii Naţionale a României;

g) rezervele legale şi provizioanele constituite deBanca Naţională a României în conformitate cu legislaţia învigoare;

h) rezervele tehnice constituite de societăţile deasigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale deorganizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurarecedate în reasigurare, rezervele se diminuează prinînregistrarea lor la venituri, astfel încât nivelul acestora săacopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului,după deducerea reasigurării;

i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pepieţele financiare, constituite potrivit reglementărilorComisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite în limita unui procent de100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistratede către contribuabili, alţii decât cei prevăzuţi la alin.(1),lit.d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulat următoarelecondiţii:

39

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2. creanţa este deţinută la o persoană juridică

asupra căreia este declarată procedura de deschidere afalimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care seatestă această situaţie;

3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană

afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale

contribuabilului.(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate

în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţisa înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioanepentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redareaacestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limitaunei cote de 1%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturileşi cheltuielile din exploatare, pe toata durata de funcţionare aexploatării zăcămintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, caredesfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ceinclud zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cotaprovizionului constituit pentru dezafectarea sondelor,demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor,precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10% aplicatăasupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate,pe toată perioada exploatării petroliere.

(4) Regia "ROMATSA" constituie trimestrial unprovizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţadintre veniturile din exploatare, realizate efectiv dinactivitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţiide rută aeriană, care este utilizat pentru acoperireacheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabiliteanual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion saurezerva care a fost anterior dedusă se include în veniturileimpozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea estedatorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei,distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi suborice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau

40

oricărui alt motiv. Prevederile acestui alineat nu se aplicădacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă înlegătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestuiarticol aplicându-se în continuare acelui provizion saurezervă.

(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legaleşi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizatepentru majorarea capitalului social sau pentru acoperireapierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederileacestui alineat, asupra acestor sume se recalculeazăimpozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi deîntârziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivitlegii. Nu se supun impozitării rezervele din influenţe de cursvalutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută,constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comercialebancare - persoane juridice române şi sucursalele băncilorstrăine, care îşi desfăşoară activitatea în România.

(7) În înţelesul prezentului articol, prin constituireaunui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorareaunui provizion sau a unei rezerve.

Cheltuieli cudobânzile şidiferenţe decurs valutar

Art.23.- (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integraldeductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitaluluieste mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului sedetermină ca raport între capitalul împrumutat cu termen derambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie avalorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadeipentru care se determină impozitul pe profit. Prin capitalîmprumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilorcu termen de rambursare peste un an potrivit clauzelorcontractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006,cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul încare gradul de îndatorare a capitatului este mai mic decâttrei.

(2) În cazul în care gradul de îndatorare acapitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzileşi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar suntdeductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânziplus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.

41

Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţelede curs valutar rămase nedeductibile se reportează înperioada următoare, în aceleaşi condiţii, până ladeductibilitatea integrală a acestora.

(3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele decurs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile dindiferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca ocheltuială cu dobânda, în sensul alin.(1) şi (2),deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitărilorprevăzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferenţele decurs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat,sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul ladeterminarea gradului de îndatorare a capitalului.

(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de cursvalutar în legătură cu împrumuturile obţinute direct sauindirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţiisimilare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate destat nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

(5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alteentităţi, cu excepţia societăţilor comerciale bancare românesau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor decredit, a societăţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing,a societăţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice careacordă credite potrivit legii, dobânzile deductibile suntlimitate la:

a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a BănciiNaţionale a României, corespunzătoare ultimei luni dintrimestru, pentru împrumuturile în lei, şi

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentruîmprumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii seaplică la determinarea profitului impozabil aferent anuluifiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile învalută se va actualiza prin hotărâre a Guvernului.

(6) Limita prevăzută la alin.(5) se aplică separatpentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederiloralin.(1) şi (2).

(7) Prevederile alin.(1)-(3) nu se aplică societăţilorcomerciale bancare - persoane juridice române, sucursalelorbăncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România,

42

societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing,societăţilor de credit ipotecar, precum şi instituţiilor decredit.

(8) În cazul unei persoane juridice străine care îşidesfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România,prevederile prezentului articol se aplică prin luarea înconsiderare a capitalului propriu.

Amortizareafiscală

Art.24.- (1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii,construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţiriimijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct devedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilorprezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizarecorporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea debunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriatterţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decât limitastabilită prin hotărâre a Guvernului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de unan.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite înloturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, ladeterminarea amortizării se are în vedere valoarea întreguluicorp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structuraunui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferăde cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentrufiecare componentă în parte.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixeamortizabile:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care facobiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie degestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentrucare nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizarecorporală. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a seînregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilorefective ocazionate de realizarea lor;

43

c) investiţiile efectuate pentru descopertă, învederea valorificării de substanţe minerale utile, cu cărbunişi zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă, precum şi pentrurealizarea lucrărilor miniere subterane de deschidere azăcămintelor;

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente,sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopulîmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc laobţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorareavalorii mijlocului fix;

e) investiţiile efectuate din surse proprii,concretizate în bunuri noi de natura celor aparţinânddomeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări alebunurilor aflate în proprietatea publică;

f) amenajările de terenuri.(4) Nu reprezintă active amortizabile:a) terenurile, inclusiv cele împădurite;b) tablourile şi operele de artă;c) fondul comercial;d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul

unei investiţii;e) bunurile din domeniul public finanţate din surse

bugetare;f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în

timp datorită folosirii, potrivit normelor.(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se

înţelege:a) costul de achiziţie pentru mijloacele fixe

procurate cu titlu oneros;b) costul de producţie pentru mijloacele fixe

construite sau produse de către contribuabil;c) valoarea de piaţă pentru mijloacele fixe

dobândite cu titlu gratuit.(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix

amortizabil se determină conform următoarelor reguli:a) în cazul construcţiilor se aplică metoda de

amortizare liniară;b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv a

maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru

44

computere şi echipamentele periferice ale acestora,contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizareliniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil,contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizareliniară sau degresivă.

(7) În cazul metodei de amortizare liniară,amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizareliniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.

(8) În cazul metodei de amortizare degresivă,amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor deamortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:

a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijloculuifix amortizabil este între 2 şi 5 ani;

b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijloculuifix amortizabil este între 5 şi 10 ani;

c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijloculuifix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9) În cazul metodei de amortizare accelerată,amortizarea se calculează după cum urmează:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nupoate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea secalculează prin raportarea valorii rămase de amortizare amijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă aacestuia.

(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete,drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau de fabrică şialte valori similare se recuperează prin intermediuldeducerilor de amortizare liniară pe perioada contractuluisau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferenteachiziţionării sau producerii programelor informatice serecuperează prin intermediul deducerilor de amortizareliniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie sepoate utiliza metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

(11) Amortizarea fiscală se calculează după cumurmează:

45

a) începând cu luna următoare celei în caremijlocul fix amortizabil se pune in funcţiune;

b) pentru cheltuielile cu investiţiile, efectuate dinsurse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pedurata normală de utilizare, pe durata normală de utilizarerămasă sau pe perioada contractului de concesionare sauînchiriere, după caz;

c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate lamijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţiede gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioadacontractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;

d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuatepentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10ani;

e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor,salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor,exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi celedin industria extractivă de petrol, a căror durată de folosireeste limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alteutilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilorpentru descopertă se calculează pe unitate de produs, înfuncţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:

1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţie petrolierăprecum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;

2. din 10 în 10 ani la saline;f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în

funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de zbor,prevăzute în cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate dupădata de 1 ianuarie 2004.

(12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixeamortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile,destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi şicare nu aplică regimul de amortizare accelerată, pot deducecheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea deintrare a acestora la data punerii în funcţiune a mijlocului fixsau a brevetului de invenţie. Valoarea rămasă de recuperatpe durata normală de utilizare se determină după scădereadin valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

46

Pentru achiziţiile de animale şi plantaţii, deducerea de 20%se acordă astfel:

a) pentru animale, la data achiziţiei;b) pentru plantaţii, la data recepţiei finale de

înfiinţare a plantaţiei.Intră sub incidenţa acestui alineat şi mijloacele fixe

achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cuclauză definitivă de transfer al dreptului de proprietateasupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute laacest alineat au obligaţia să păstreze în patrimoniu acestemijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cujumătate din durata lor normală de utilizare.

(13) Pentru investiţiile realizate în parcurileindustriale până la data de 31 decembrie 2006 se acordă odeducere suplimentară din profitul impozabil în cotă de 20%din valoarea investiţiilor în construcţii sau a reabilitărilor deconstrucţii, infrastructura internă şi de conexiune la reţeauapublică de utilităţi, ţinând seama de prevederile legale învigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare amijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiazăde facilităţile prevăzute la alin.(12) nu pot beneficia defacilităţile prevăzute în prezentul alineat.

(14) Cheltuielile aferente localizării, explorării,dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentruexploatarea resurselor naturale se recuperează în rate egalepe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care suntefectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionăriioricărui drept de exploatare a resurselor naturale serecuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate,proporţional cu valoarea recuperată raportată la valoareatotală estimată a resurselor.

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerilede amortizare se determină fără a lua în calcul amortizareacontabilă şi orice reevaluare contabilă a acestora. Câştigurilesau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea dinfuncţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe bazavalorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală deintrare a mijloacelor fixe diminuată cu amortizarea fiscală.

47

Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată însold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează în bazavalorii rămase neamortizate, folosind metodele deamortizare aplicate până la această dată.

(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixedestinate prevenirii accidentelor de munca şi a bolilorprofesionale, precum şi pentru înfiinţarea şi funcţionareacabinetelor medicale pot deduce integral valoarea acestora,la calculul profitului impozabil, la data punerii în funcţiunesau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri deamortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(17) În cazul unei imobilizări corporale cu ovaloare de intrare mai mică decât limita stabilită prinhotărâre a Guvernului, contribuabilul poate opta să deducăcheltuielile aferente imobilizării sau să recupereze acestecheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilorprezentului articol.

(18) Cheltuielile aferente achiziţionării sauproducerii de containere sau ambalaje, care circulă întrecontribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri deamortizare, liniar, pe durata normală de utilizare stabilită decontribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupracontainerelor sau a ambalajelor.

(19) Ministerul Finanţelor Publice elaboreazănormele privind clasificaţia şi duratele normale defuncţionare a mijloacelor fixe.

(20) Regia Autonoma "ROMATSA" efectueazăanual actualizarea valorii rămase neamortizate a mijloacelorfixe şi a imobilizărilor necorporale înscrise în bilanţulanului fiscal, cu indicele de inflaţie al anului precedent,comunicat de Institutul Naţional pentru Statistică. Valoareaactivelor corporale şi necorporale, achiziţionate în cursulanului fiscal, va fi actualizată în funcţie de modificareaindicelui de inflaţie din perioada cuprinsă între luna în careacestea au fost achiziţionate şi sfârşitul anului fiscal.Valoarea activelor şi a patrimoniului propriu ale ROMATSAse majorează cu diferenţele rezultate din reevaluarea anuală.Amortizarea capitalului ROMATSA, angajat şi imobilizat înactive corporale şi necorporale, se stabileşte prin metoda

48

liniară. Valoarea rămasă neamortizată, aferentă mijloacelorfixe ale ROMATSA scoase din funcţiune înainte deîmplinirea duratei normale de utilizare, diminuata cu sumelerezultate din valorificare, se înregistrează în cheltuielile deexploatare şi este deductibilă din punct de vedere fiscal.

(21) Pentru titularii de acorduri petroliere şisubcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiunipetroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime deapă de peste 100 metri, se calculează amortizareaimobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilorpetroliere, a căror durată de folosire este limitată de duratarezervelor, pe unitatea de produs cu un grad de utilizare de100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţăminerală utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielileaferente investiţiilor în curs, imobilizărilor corporale şinecorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fireflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în euro; acestecheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluatela sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilorînregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimbeuro/lei comunicat de Banca Naţională a României pentruultima zi a fiecărui exerciţiu financiar.

(22) Prevederile Legii nr.15/1994 privindamortizarea capitalului imobilizat in active corporale şinecorporale, republicată, cu modificările ulterioare, nu seaplică la calculul profitului impozabil, cu excepţiaprevederilor art.3 alin.(2) lit.a) şi ale art.8 din lege.

Contracte deleasing

Art.25.- (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul estetratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce încazul leasingului operaţional locatorul are această calitate.Amortizarea bunului care face obiectul unui contract deleasing se face de către utilizator în cazul leasinguluifinanciar şi de către locator în cazul leasingului operaţional,cheltuielile fiind deductibile potrivit prevederilor art.24.

(2) În cazul leasingului financiar, utilizatoruldeduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional,locatarul deduce chiria (rata de leasing).

49

Pierderi fiscale Art.26.- (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia deimpozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabileobţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperareapierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, lafiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivitprevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabiliicare îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu serecuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de cătrecei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.

(3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederilealin.(1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şicheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

(4) Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unuiimpozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscalăintră sub incidenţa prevederilor alin.(1) de la data la care aurevenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentulTitlu. Aceasta pierdere se recuperează pe perioada cuprinsăîntre data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.

Reorganizări,lichidări şi altetransferuri deactive şi titluride participare

Art.27.- (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul uneipersoane juridice în schimbul unor titluri de participare laaceastă persoană juridică, se aplică următoarele reguli:

a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile înînţelesul prevederilor prezentului Titlu şi al prevederilorTitlului III;

b) valoarea fiscală a activelor primite de persoanajuridică este egală cu valoarea fiscală a acelor active lapersoana care contribuie cu activul;

c) valoarea fiscală a titlurilor de participare primitede persoana care contribuie cu activele este egală cuvaloarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de cătrepersoana respectivă.

(2) Distribuirea de active de către o persoanăjuridică română către participanţii săi, fie sub formă dedividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se trateazăca transfer impozabil, exceptând cazurile prevăzute laalin.(3).

50

(3) Prevederile prezentului articol se aplicăurmătoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu auca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţiiimpozitelor:

a) fuziunii între două sau mai multe persoanejuridice române, în cazul în care participanţii la oricarepersoană juridică care fuzionează primesc titluri departicipare la persoana juridică succesoare;

b) divizării unei persoane juridice române în douăsau mai multe persoane juridice române, în cazul în careparticipanţii la persoana juridică iniţială beneficiază de odistribuire proporţională a titlurilor de participare lapersoanele juridice succesoare;

c) achiziţionării de către o persoană juridică românăa tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau maimultor activităţi economice ale altei persoane juridiceromâne, numai în schimbul unor titluri de participare;

d) achiziţionarea de către o persoană juridicăromână a minimum 50% din titlurile de participare la altăpersoană juridică română, în schimbul unor titluri departicipare la persoana juridică achizitoare şi, dacă estecazul, a unei plăţi în numerar care nu depăşeşte 10% dinvaloarea nominală a titlurilor de participare emise în schimb.

(4) În cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzutela alineatul precedent se aplică următoarele reguli:

a) transferul activelor şi pasivelor nu se tratează caun transfer impozabil în înţelesul acestui Titlu;

b) schimbul unor titluri de participare deţinute la opersoană juridică română cu titluri de participare la o altăpersoană juridică română nu se tratează ca transferimpozabil în înţelesul acestui Titlu şi al Titlului III;

c) distribuirea de titluri de participare în legătură cudivizarea unei persoane juridice române nu se tratează cadividend;

d) valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, aşa cumeste prevăzut la lit.a), este egală pentru persoana careprimeşte un astfel de activ cu valoarea fiscală pe carerespectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;

51

e) amortizarea fiscală pentru orice activ prevăzut lalit.a) se determină, în continuare, în conformitate cu regulileprevăzute la art.24, care s-ar fi aplicat de persoana care atransferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc;

f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nuse consideră o reducere sau anulare a provizionului saurezervei, în înţelesul art.22 alin.(5), dacă un alt contribuabille preia şi le menţine la valoarea dinainte de transfer;

g) valoarea fiscală a titlurilor de participareprevăzute la lit.b) care sunt primite de o persoană trebuie săfie egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare caresunt transferate de către această persoană;

h) valoarea fiscală a titlurilor de participareprevăzute la lit.c), care au fost deţinute înainte de a fidistribuite se alocă între aceste titluri de participare şititlurile de participare distribuite proporţional cu preţul depiaţă al titlurilor de participare imediat după distribuire.

(5) Dacă o persoană juridică română deţine peste25% din titlurile de participare la o altă persoană juridicăromână care transferă active şi pasive către prima persoanăjuridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin.(3), anulareaacestor titluri de participare nu se consideră transferimpozabil.

(6) După data la care România aderă la UniuneaEuropeană, prevederile prezentului articol se aplicăpersoanelor juridice străine care sunt rezidente în oricare statmembru al Uniunii Europeane. În acest caz, transferul deactive şi pasive nu se consideră a fi transfer impozabil, dacăsunt îndeplinite oricare din următoarele condiţii:

a) activele şi pasivele sunt legate efectiv de unsediu permanent în România şi continuă să fie utilizatepentru a genera profit impozabil în România;

b) activele şi pasivele sunt legate efectiv de unsediu permanent al persoanei care transferă activele şipasivele, situat în afara României.Prin derogare de la prevederile alin.(4) lit.f), transferul unuiprovizion sau unei rezerve se consideră a fi o reducereimpozabilă a provizionului sau rezervei respective, dacăprovizionul sau rezerva provin de la un sediu permanent

52

situat în afara României. (7) În înţelesul prezentului articol, valoarea fiscală aunui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare estevaloarea utilizată pentru calculul amortizării şi al câştiguluisau pierderii în înţelesul impozitului pe venit sau alimpozitului pe profit.

Asocieri fărăpersonalitatejuridică

Art.28.- (1) În cazul unei asocieri fără personalitate juridică,veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecăruiasociat, corespunzător cotei de participare în asociere.

(2) Orice asociere fără personalitate juridică dintrepersoane juridice străine, care-şi desfăşoară activitatea înRomânia, trebuie să desemneze una din părţi care săîndeplinească obligaţiile ce-i revin fiecărui asociat potrivitprezentului Titlu.

Persoana desemnată este responsabilă pentruurmătoarele:

a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscalăcompetentă, înainte ca aceasta să înceapă să desfăşoareactivitate;

b) conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;c) plata impozitului în numele asociaţilor în

conformitate cu prevederile art.34 alin.(1);d) depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la

autoritatea fiscală competentă, care să conţină informaţii cuprivire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii careeste atribuibilă fiecărui asociat, precum şi impozitul care afost plătit la buget în numele fiecărui asociat;

e) furnizarea de informaţii în scris către fiecareasociat cu privire la partea din veniturile şi cheltuielileasocierii care îi este atribuibilă acestuia, precum şi impozitulcare a fost plătit la buget în numele acestui asociat.

(3) Într-o asociere fără personalitate juridică cu opersoană juridică română, persoană juridică română trebuiesă îndeplinească obligaţiile ce-i revin fiecărui asociat potrivitprezentului Titlu.

53

CAPITOLUL IIIASPECTE FISCALE INTERNAŢIONALE

Veniturile unuisediupermanent

Art.29.- (1) Persoanele juridice străine care desfăşoarăactivitate prin intermediul unui sediu permanent în Româniaau obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitulimpozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2) Profitul impozabil se determină în conformitatecu regulile stabilite în Capitolul II al prezentului Titlu, înurmătoarele condiţii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediuluipermanent se includ în veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate în scopul obţineriiacestor venituri se includ în cheltuielile deductibile;

c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generalede administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat,decontate de persoana juridică străină şi înregistrate desediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% dinveniturile salariale ale angajaţilor sediului permanent.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent sedetermină prin tratarea sediului permanent ca persoanăseparată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer lastabilirea preţului de piaţă al unui transfer făcut întrepersoana juridică străină şi sediul său permanent.

(4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediupermanent în România, reprezentantul legal al acestuiatrebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscalăcompetentă.

Venituriobţinute depersoanelejuridice străinedin proprietăţiimobiliare şidin vânzarea/cesionareatitlurilor departicipare

Art.30.- (1) Persoanele juridice străine, care obţin venituridin proprietăţi imobiliare situate în România, sau dinvânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la opersoană juridică română au obligaţia de a plăti impozit peprofit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietăţile imobiliare situate înRomânia includ următoarele:

a) veniturile din închirierea sau cedarea folosinţeiproprietăţii imobiliare situate în România;

54

b) câştigul din vânzarea/cesionarea drepturilor deproprietate sau orice drepturi legate de proprietateaimobiliară situată în România;

c) câştigul din vânzarea/cesionarea titlurilor departicipare deţinute la o persoană juridică, dacă minimum50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridicesunt, fie direct sau prin intermediul mai multor persoanejuridice, proprietăţi imobiliare situate în România;

d) veniturile obţinute din exploatarea resurselornaturale situate în România, inclusiv câştigul dinvânzarea/cesionarea oricărui drept aferent acestor resursenaturale.

(3) Orice persoană juridică străină, care obţinevenituri dintr-o proprietate imobiliară situată în România saudin vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la opersoană juridică română, are obligaţia de a plăti impozit peprofit potrivit prevederilor art.34 şi de a depune declaraţii deimpozit pe profit potrivit prevederilor art.35. Orice persoanăjuridică străină poate desemna un reprezentant fiscal pentrua îndeplini aceste obligaţii.

(4) Orice persoană juridică română sau persoanăjuridică străină cu sediul permanent în România, careplăteşte veniturile prevăzute la alin.(1) către o persoanăjuridică străină, are obligaţia de a reţine impozitul calculatdin veniturile plătite şi de a vira impozitul reţinut la bugetulde stat.

(5) În cazul câştigurilor menţionate la art.33,rezultate din vânzarea/cesionarea proprietăţilor imobiliaresau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie reţinutse stabileşte prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% lacâştigul rezultat din această vănzare/cesionare. Prevederileprezentului alineat se aplică numai în cazul în care plătitorulde venituri obţine de la contribuabil justificareacorespunzătoare privind aplicarea prevederilor art.33.

(6) Prevederile art.119 din Titlul V se aplicăoricărei persoane care are obligaţia să reţină impozit înconformitate cu prezentul articol.

55

Credit fiscal Art.31- (1) Dacă o persoană juridică română obţine venituridintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanentsau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şiveniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statulstrăin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie că a fostplătit direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altăpersoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determinăpotrivit prevederilor prezentului Titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un statstrăin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profitcalculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute laalin.(1) al art.17 la profitul impozabil obţinut în statul străin,determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentulTitlu sau la venitul obţinut din statul străin.

(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedusnumai dacă persoana juridică română prezintă documentaţiacorespunzătoare, în conformitate cu prevederile legale, dincare să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

(4) Contribuabilii care efectuează sponsorizărişi/sau acte de mecenat potrivit prevederilor Legii nr.32/1994privind sponsorizarea, cu modificările şi completărileulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumeleaferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarelecondiţii:

a) sunt în limita a 3 ‰ din cifra de afaceri;b) nu depăşeşte mai mult de 30% din impozitul pe

profit datorat. În cazul în care valoarea sponsorizărilor şi/saumecenatului este în limita de 3‰ din cifra de afaceri dardepăşeşte 30% din impozitul pe profit datorat, sumelerespective se reportează în următorii 5 ani consecutivi, curespectarea limitei de la lit.b), de la data înregistrării.

Pierderi fiscaleexterne

Art.32- (1) Orice pierdere realizată printr-un sediupermanent din străinătate este deductibilă doar din veniturileobţinute din străinătate. (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanentdin străinătate se deduc numai din aceste venituri, separat pefiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şise recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

56

CAPITOLUL IVREGULI SPECIALE APLICABILE VÂNZĂRII / CESIONARII

PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE ŞI TITLURILOR DE PARTICIPARE

Reguli specialeaplicabilevânzării /cesionariiproprietăţilorimobiliare şititlurilor departicipare

Art.33- (1) Prevederile prezentului articol se aplicăpersoanelor juridice române şi străine care vând/cesioneazăproprietăţi imobiliare situate în România sau titluri departicipare deţinute la o persoană juridică română.

(2) Dacă câştigurile rezultate din vânzarea/cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi atitlurilor de participare deţinute la o persoană juridicăromână depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel devânzare/cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşteprin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultată.

(3) Pierderea rezultată din vânzarea/cesionareaproprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor departicipare deţinute la o persoană juridică română serecuperează din profiturile impozabile rezultate dinoperaţiuni de aceeaşi natură în următorii 5 ani fiscaliconsecutivi.

(4) Câştigul rezultat din vânzarea/cesionareaproprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare estediferenţa pozitivă între:

a) valoarea realizată din vânzarea/cesionarea unorasemenea proprietăţi imobiliare sau titlurilor de participare şi

b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţiimobiliare sau titluri de participare.

(5) Pierderea rezultată dintr-o vânzare/cesionare aproprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare estediferenţa negativă între:

a) valoarea realizata din vânzare/cesionare a unorasemenea proprietăţi imobiliare sau titlurilor de participare şi

b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţiimobiliare sau titluri de participare.

(6) În înţelesul alin.(4) şi (5), valoarea realizată dinvânzare/cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau altesume plătite aferente vânzării/cesionării.

57

(7) Valoarea fiscală pentru proprietăţile imobiliaresau pentru titlurile de participare se stabileşte după cumurmează:

a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscalăeste costul de cumpărare, construire sau îmbunătăţire aproprietăţii redus cu amortizarea fiscală aferentă unei astfelde proprietăţi

b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscalăeste costul de achiziţie al titlurilor de participare, inclusivorice comisioane, taxe sau alte sume plătite aferenteachiziţionării unor astfel de titluri de participare.

(8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilorimobiliare sau titlurilor de participare numai dacă suntîndeplinite următoarele condiţii:

a) contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliarăsau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de doi ani;

b) persoana care achiziţionează proprietateaimobiliară sau titlurile de participare nu este persoanaafiliată contribuabilului;

c) contribuabilul a achiziţionat proprietateaimobiliară sau titlurile de participare după 31 decembrie2003.

CAPITOLUL VPLATA IMPOZITULUI ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIILOR FISCALE

Plataimpozitului

Art.34 - (1) Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitulpe profit trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primeiluni următoare trimestrului pentru care se calculeazăimpozitul, dacă în prezentul articol nu este prevăzut altfel.

(2) Banca Naţională a României, societăţilecomerciale bancare - persoane juridice române şi sucursaleledin România ale băncilor, persoane juridice străine - auobligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de25, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se calculeazăimpozitul, dacă în prezentul articol nu este prevăzut altfel.

(3) Organizaţiile non-profit au obligaţia de a plătiimpozitul pe profit anual, până la data de 10 februarie,inclusiv, a anului următor celui pentru care se calculeazăimpozitul.

58

(4) Contribuabilii care obţin venituri majoritare dincultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şiviticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual,până la data de 10 februarie, inclusiv, a anului următor celuipentru care se calculează impozitul.

(5) În înţelesul alin.(1) şi (2), profitul impozabil şiimpozitul pe profit sunt calculate şi înregistrate trimestrial,lunar în cazul Băncii Naţionale a României, societăţilorcomerciale bancare - persoane juridice române şisucursalelor din România ale băncilor persoane juridicestrăine, cumulat de la începutul anului fiscal.

(6) Contribuabilii care efectuează plăţi trimestrialeşi lunare plătesc pentru ultimul trimestru sau pentru lunadecembrie în cazul Băncii Naţionale a României, societăţilorcomerciale bancare - persoane juridice române şi în cazulsucursalelor din România ale băncilor persoane juridicestrăine, o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiatpentru trimestrul trei al aceluiaşi an fiscal, respectiv o sumăegală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru lunanoiembrie a aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală aimpozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până ladata stabilită ca termen limită pentru depunerea situaţiilorfinanciare ale contribuabilului.

(7) Contribuabilii care au definitivat până la 10februarie închiderea exerciţiului financiar anterior depundeclaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul peprofit aferent anului fiscal încheiat, până la 10 februarieinclusiv a anului următor.

(8) Persoanele juridice care încetează să existe auobligaţia să depună declaraţia de impunere şi să plăteascăimpozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrăriiîncetării existentei persoanei juridice la registrul comerţului.

(9) Prevederile alin.(3), (4) şi (7) se aplică pentruimpozitul pe profit datorat începând cu anul fiscal 2004.Regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal2003 se realizează potrivit legislaţiei în vigoare până la 31decembrie 2003.

(10) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentulTitlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca excepţie,

59

impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere şiamenzile datorate de regiile autonome din subordineaconsiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi celedatorate de societăţile comerciale în care consiliile localeşi/sau judeţene sunt acţionari majoritari sunt venituri alebugetelor locale respective.

Depunereadeclaraţiilor deimpozit peprofit

Art.35- (1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţieanuală de impozit pe profit până la termenul prevăzut pentrudepunerea situaţiilor financiare, cu excepţia contribuabililorprevăzuţi la art.34 alin.(3), (4 ) şi (7), care depun declaraţiaanuală de impozit pe profit până la 10 februarie, inclusiv, aanului următor. În cursul anului fiscal, contribuabilii auobligaţia de a depune declaraţia de impunere până latermenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv.

(2) O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală,contribuabilii au obligaţia să depună şi o declaraţie privindplăţile şi angajamentele de plată către persoanelenerezidente, care cuprinde scopul, suma fiecărei plăţi şinumele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în aceastădeclaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurileimportate sau pentru transportul internaţional.

(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calcululimpozitului pe profit.

CAPITOLUL VIREŢINEREA IMPOZITULUI PE DIVIDENDE

Reţinereaimpozitului pedividende

Art.36.- (1) O persoană juridică română care plăteştedividende către o persoană juridică română are obligaţia săreţină şi să verse impozitul pe dividende reţinut către bugetulde stat, aşa cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividend se stabileşte prinaplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividenduluibrut plătit către o persoană juridică română.

(3) Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte labugetul de stat până la data de 20, inclusiv, a lunii următoarecelei în care se plăteşte dividendul. În cazul în caredividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul

60

anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale,impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31decembrie a anului respectiv.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică încazul dividendelor plătite de o persoană juridică română uneialte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelordeţine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuiala data plăţii dividendelor, pe o perioadă de doi ani împliniţipână la data plăţii acestora. Prevederile prezentului alineat seaplică după data aderării României la Uniunea Europeană.

(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică încazul dividendelor care sunt plătite unui nerezident şi carefac obiectul prevederilor Titlului V.

CAPITOLUL VIIDISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Pierderi fiscaledin perioadelede scutire

Art.37.- Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada încare contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poatefi recuperată din profiturile impozabile viitoare, potrivitprevederilor art.26. Pierderea fiscală netă este diferenţadintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şiprofitul impozabil total în aceeaşi perioadă.

Dispoziţiitranzitorii

Art.38.- (1) În cazul persoanelor juridice, care au obţinutînainte de 1 iulie 2002 certificatul permanent de investitor înzona defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferentinvestiţiilor noi se aplică în continuare pe perioadaexistenţei zonei defavorizate.

(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cuinvestiţii înainte de 1 iulie 2002, potrivit OrdonanţeiGuvernului nr.27/1996 privind acordarea de facilităţipersoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţidin Munţii Apuseni şi în Rezervaţia "Delta Dunării",republicată, cu modificările ulterioare, beneficiază încontinuare de deducerea din profitul impozabil acheltuielilor distinct evidenţiate, făcute cu investiţiilerespective, pentru o perioadă care nu poate depăşi 5 ani dela începerea investiţiilor, iar în cazul celor din oraşul Sulina,

61

pentru o perioadă care nu poate depăşi 10 ani.(3) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în

zona liberă, pe bază de licenţă şi care, până la data de 1 iulie2002 au realizat investiţii în zona liberă, în active corporaleamortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în valoare decel puţin 1.000.000 dolari, beneficiază de scutire de la plataimpozitului pe profit în continuare, până la data de 30 iunie2007. Dispoziţiile prezentului alineat nu se mai aplică însituaţia în care survin modificări în structura acţionariatuluicontribuabilului. În înţelesul prezentului alineat, modificarede acţionariat în cazul societăţilor cotate se consideră a fi omodificare a acţionariatului în proporţie de mai mult de25% din acţiuni, pe parcursul unui an calendaristic.

(4) Cu excepţia prevederilor alin.(3), contribuabiliicare obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază delicenţă într-o zonă liberă au obligaţia de a plăti impozit peprofit în cotă de 5% pentru profitul impozabil ce corespundeacestor venituri până la data de 31 decembrie 2004.

(5) Contribuabilii care beneficiază de facilităţileprevăzute la alin.(1) - (4) nu pot beneficia de amortizareaaccelerată sau de deducerea de la art.24 alin.(12).

(6) Unităţile protejate destinate persoanelor cuhandicap, definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea înmuncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificăriprin Legea nr.519/2002, cu modificările ulterioare, suntscutite de la plata impozitului pe profit, dacă minimum 75%din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc în vedereaachiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje, instalaţiişi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate.Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică până ladata de 31 decembrie 2006.

(7) Contribuabilii direct implicaţi în producţia defilme cinematografice, înscrişi ca atare în Registrulcinematografic, beneficiază, până la data de 31 decembrie2006, de:

a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;

62

b) reducerea impozitului pe profit în proporţie de20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă şi seasigură creşterea numărului scriptic de angajaţi cu cel puţin10% faţă de anul financiar precedent.

(8) Societatea naţională "Nuclearelectrica" S.Abeneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit pânăla data de 31 decembrie 2010, în condiţiile în care profituleste utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrărilor de investiţiila obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă –Unitatea 2, potrivit legii.

(9) Societatea Comercială "Automobile Dacia"S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profitpână la data de 1 octombrie 2007.

(10) Societatea Comercială Combinatul Siderurgic"Sidex" S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului peprofit până la data de 31 decembrie 2006.

(11) Compania Naţională Aeroportul InternaţionalBucureşti – Otopeni S.A. beneficiază de scutire de la plataimpozitului pe profitul realizat până la data de 31 decembrie2012.

(12) La calculul profitului impozabil, următoarelevenituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie2006:

a) veniturile realizate din activităţile desfăşuratepentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă –Unitatea 2, până la punerea în funcţiune a acestuia;

b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţiibrevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sauaplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la primaaplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi înperioada de valabilitate a brevetului, potrivit Legiinr.64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cumodificările şi completările ulterioare;

c) veniturile realizate din practicarea apiculturii;(13) Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ

în economie, realizate până la data de 31 decembrie 2006,potrivit Legii nr.332/2001 privind promovarea investiţiilordirecte cu impact semnificativ în economie, cu modificărileulterioare, contribuabilii pot deduce o cotă suplimentară de

63

20% din valoarea acestora. Deducerea se calculează în lunaîn care se realizează investiţia. În situaţia în care serealizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivitdispoziţiilor art.26. Pentru investiţiile realizate se poatecalcula amortizare accelerată, cu excepţia investiţiilor înclădiri. Contribuabilii care beneficiază de facilităţileprevăzute la acest alineat nu pot aplica prevederile art.24alin.(12).

(14) Facilităţile fiscale privind impozitul pe profit dinactele normative menţionate în prezentul articol, precum şicele care decurg din alte acte normative date în aplicareaacestora rămân în vigoare până la termenele şi în condiţiilestipulate de acestea.

TITLUL IIIIMPOZITUL PE VENIT


Contribuabili Art.39.- Următoarele persoane datorează plata impozituluiîn conformitate cu prevederile prezentului Titlu şi suntnumite în continuare contribuabili :

a) persoanele fizice rezidente;b) persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o

activitate independentă prin intermediul unui sediupermanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente, care desfăşoarăactivităţi dependente în România;

d) persoanele fizice nerezidente, care obţin veniturispecificate la art.95.


Art.40.- (1) Impozitul din prezentul Titlu, denumit încontinuare impozit pe venit se aplică următoarelor venituri:

a) în cazul persoanelor fizice rezidente române cudomiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă,atât din România, cât şi din afara României;

b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decâtcele prevăzute la lit.a), numai veniturilor obţinute dinRomânia, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din

64

categoriile de venituri menţionate la art.41;c) în cazul persoanelor fizice nerezidente care

desfăşoară activitate independentă prin intermediul unuisediu permanent în România, venitului net atribuibil sediuluipermanent;

d) în cazul persoanelor fizice nerezidente caredesfăşoară activitate dependentă în România, venituluisalarial net din această activitate dependentă;

e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, careobţin veniturile descrise la art.39 lit.d), venitului determinatconform regulilor prevăzute în prezentul Titlu, ce corespundcategoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice, care îndeplinesc condiţiile derezidenţă prevăzute la art.7 alin.(1) punctul 23 lit.b) sau c)din Titlul I timp de trei ani consecutiv, vor fi supuseimpozitului pe venit pentru veniturile obţinute din oricesursă, atât din România cât şi din afara României, începândcu al patrulea an fiscal.

Categorii devenituri supuseimpozitului pevenit

Art.41.- Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit,potrivit prevederilor prezentului Titlu, sunt următoarele:

a) venituri din activităţi independente, definiteconform art.47;

b) venituri din salarii, definite conform art.56;c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite

conform art.65;d) venituri din investiţii, definite conform art.69;e) venituri din pensii, definite conform art.72;f) venituri din activităţi agricole, definite conform

art.75;g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc,

definite conform art.79;h) venituri din alte surse, definite conform art.83.


Art.42.- În înţelesul impozitului pe venit, următoarelevenituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme desprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat,din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele

65

fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduripublice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentrucreşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natură primitede la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentruincapacitate temporară de muncă;

b) sumele încasate din asigurări de orice felreprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi oricealte drepturi cu excepţia câştigurilor primite de la societăţilede asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiatîntre părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare.

Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în banisau în natură primite de către o persoană fizică, ca urmare aunui prejudiciu material suferit de acesta, inclusivdespăgubirile reprezentând daunele morale.

c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagubesuportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şipentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii,văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijireapensionarilor care au fost încadraţi în gradul I deinvaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătitedin fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la unsistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemefacultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de labugetul statului;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuride valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice,conform dispoziţiilor legale în vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub formă desponsorizare sau mecenat;

g) venituri primite ca urmare a transferuluidreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobilecorporale din patrimoniul personal, altele decât câştiguriledin transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile în bani şi în natură primite de militariiîn termen, militarii cu termen redus, studenţii şi eleviiunităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională,ordine publică şi siguranţă naţională şi civile, precum şi celeale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;

66

i) bursele primite de persoanele care urmează oriceformă de şcolarizare sau perfecţionare în cadruinstituţionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenireşi donaţie;

k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cuexcepţia celor prevăzute la art.75;

l) veniturile primite de membrii misiunilordiplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţiledesfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii dereciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptuluiinternaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale lacare România este parte;

m) veniturile nete în valută primite de membriimisiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelorculturale ale României amplasate în străinătate, înconformitate cu legislaţia în vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor şiorganizaţiilor internaţionale, din activităţile desfăşurate înRomânia în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţiaacestora de oficial să fie confirmată de Ministerul AfacerilorExterne;

o) veniturile primite de cetăţeni străini pentruactivitatea de consultanţă desfăşurată în România, înconformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilăîncheiate de România cu alte state, cu organismeinternaţionale şi organizaţii neguvernamentale;

p) venituri primite de cetăţeni străini din activităţidesfăşurate în România în calitate de corespondenţi de presă,cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentruvenituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţiaacestor persoane să fie confirmată de către MinisterulAfacerilor Externe;

q) sume reprezentând diferenţa de dobândăsubvenţionată pentru creditele primite în conformitate culegislaţia în vigoare;

r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea debunuri dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate culegislaţia în vigoare;

67

s) veniturile reprezentând avantajele în bani şi/sauîn natură primite de persoanele cu handicap, veterani derăzboi, invalizi şi văduve de război, accidentaţii de război înafara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motivepolitice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie1945, celor deportate în străinătate ori constituite înprizonieri, urmaşilor eroilor martiri, răniţilor, luptătorilorpentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şipersoanelor persecutate din motive etnice de regimurileinstaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940până la 6 martie 1945;

t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi lacampionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice;

Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şiindemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia înmaterie, în vederea realizării obiectivelor de înaltăperformanţă:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionateleeuropene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;

- calificarea şi participarea la turneele finale alecampionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorică,precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.

Nu sunt venituri impozabile primele şiindemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi de legislaţia înmaterie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiileinternaţionale oficiale ale loturilor reprezentative aleRomâniei.

u) premii şi alte drepturi sub formă de cazare, masă,transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi studenţi încadrul competiţiilor interne şi internaţionale inclusiv elevi şistudenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate înRomânia.

v) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cumsunt precizate la fiecare categorie de venit.

Barem deimpunere

Art.43.- (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal2004, pentru calculul plăţilor anticipate este următorul:

68

Venitul anual impozabil (lei) Impozitul anual (lei)până la 28.800.000 18%28.800.001 - 69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce

depăşeşte suma de 28.800.000 lei69.600.001 - 111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce

depăşeşte suma de 69.600.000 lei111.600.001 - 156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce

depăşeşte suma de 111.600.000 leipeste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce

depăşeşte suma de 156.000.000 lei

Baremul lunar pentru determinarea impozituluilunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileşte prin ordinal ministrului finanţelor publice, având ca bază de calculbaremul anual de mai sus.

(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeazăprin aplicarea asupra venitului anual global impozabil abaremului anual prevăzut la alin.(1) corectat, prin ordin alministrului finanţelor publice, cu rata inflaţiei realizate peanul 2004, diminuata cu ½ din rata inflaţiei prognozate peacest an.

(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual,respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu deimpozit, se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţieiprognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul deimpunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate peperioada ianuarie - octombrie şi a prognozei pe lunilenoiembrie - decembrie ale anului precedent.

Aceste baremuri se aprobă prin ordin al ministruluifinanţelor publice.

(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anualpentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabilse stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pebaza baremului anual prevăzut la alin.(3), corectat cuvariaţia ratei inflaţiei realizate faţă de cea prognozată peperioada impozabilă.

Perioadaimpozabilă

Art.44.- (1) Perioada impozabilă este anul fiscal carecorespunde anului calendaristic.

69

(2) Prin excepţie de la alin.(1), perioada impozabilăeste inferioară anului calendaristic în situaţia în care decesulcontribuabilului survine în cursul anului.

Deduceripersonale

Art.45.-(1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1)lit.a) şi alin.(2) au dreptul la deducerea din venitul anualglobal a unor sume sub formă de deducere personală de bazăşi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecarelună a perioadei impozabile.

(2) Deducerea personală de bază, începând cu lunaianuarie 2004, este fixată la suma de 2.000.000 lei pe lună.

(3) Deducerea personală suplimentară pentrusoţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi înîntreţinere, este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală debază.

(4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceripersonale suplimentare în funcţie de situaţia proprie sau apersoanelor aflate în întreţinere, în afara sumelor rezultatedin calculul prevăzut la alin.(2) şi (3), astfel:

a) 1,0 înmulţit cu deducerea personală de bazăpentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bazăpentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicapaccentuat.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinereacele persoane ale căror venituri, impozabile şineimpozabile, depăşesc sumele reprezentând deduceripersonale conform alin.(3) şi (4). În cazul în care o persoanăeste întreţinută de mai mulţi contribuabili, sumareprezentând deducerea personală a acesteia se împarte înpărţi egale între contribuabili, exceptând cazul în care aceştiase înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiiiminori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, aicontribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi, iar sumareprezentând deducerea personală suplimentară se acordăpentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabiluluipentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în careacestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luniîntregi în favoarea contribuabilului.

70

(6) Nu sunt considerate persoane aflate înîntreţinere:

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şisilvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şide şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;

b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivareaşi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor însere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau însistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor,plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatareapepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanelefizice aflate în întreţinere, potrivit alin.(5), se va avea învedere şi venitul determinat potrivit legislaţiei privindvenitul minim garantat.

(8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivitalin.(3), rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuiapână la gradul al doilea inclusiv.

(9) Deducerile personale prevăzute la alin.(2), (3) şi(4) se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentrucalculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducereapersonală de bază şi se acordă în limita venitului realizat.

(10) Deducerile personale determinate potrivitprezentului articol nu se acordă personalului trimis înmisiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Actualizareadeducerilorpersonale şi asumelor fixe

Art.46.- (1) Deducerea personală de bază lunară, precum şicelelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivitprocedurii prevăzute la art.43.

(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixeexprimate în lei, altele decât deducerea personală de bază, sestabilesc potrivit procedurii prevăzute la art.43 alin.(3).

(3) Sumele fixe se aprobă prin ordin al ministruluifinanţelor publice.

(4) Sumele şi tranşele de venituri impozabile suntcalculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul căfracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.

71

CAPITOLUL IIVENITURI DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE

Definireaveniturilor dinactivităţiindependente

Art.47.- (1) Veniturile din activităţi independente cuprindveniturile comerciale, veniturile din profesii libere şiveniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate înmod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv dinactivităţi adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale venituriledin fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări deservicii, altele decât cele prevăzute la alin.(3), precum şi dinpracticarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturileobţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat,notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant deplasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesiiasemănătoare, desfăşurate în mod independent, în condiţiilelegii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă adrepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete deinvenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi decomerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şidrepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.


Art.48.- (1) Nu sunt venituri impozabile:a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţară

de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia aunei invenţii brevetate în România, incluzând fabricareaprodusului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începeriiaplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obţinut de titularul brevetului princesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin.(1) beneficiază persoanelefizice care exploatează invenţia, respectiv titularul brevetuluiaplicat.

72

Reguli generalede stabilire avenitului netdin activităţiindependentedeterminat pebazacontabilităţii înpartidă simplă

Art.49.- (1) Venitul net din activităţi independente sedetermină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielileaferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor dincontabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor dela art.50 şi 51.

(2) Venitul brut cuprinde:a) sumele încasate şi echivalentul în lei al

veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;b) venituri sub formă de dobânzi din creanţe

comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu oactivitate independentă;

c) câştiguri din transferul activelor din patrimoniulafacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusivcontravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă aactivităţii;

d) venituri din angajamentul de a nu desfăşura oactivitate independentă sau de a nu concura cu o altăpersoană;

e) venituri din anularea sau scutirea unor datorii deplată apărute în legătură cu o activitate independentă.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al

aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau încursul desfăşurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare saude împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;d) sumele sau bunurile primite sub formă de

sponsorizări, mecenat sau donaţii.(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le

îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a puteafi deduse sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurateîn scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiuluifinanciar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea,prevăzute în Titlul II;

d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie

73

efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul

afacerii;2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru

creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care esteautorizat contribuabilul;

3. boli profesionale, risc profesional şi împotrivaaccidentelor de muncă;

4. persoane care obţin venituri din salarii potrivitprevederilor Capitolului III, cu condiţia impozitării sumeireprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, lamomentul plăţii de către suportator.

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate

conform legii, în limita a 5% din baza de calcul determinatăconform prevederilor alin.(6);

b) cheltuielile de protocol în limita de 2% din bazade calcul determinată conform prevederilor alin.(6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită peperioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi înstrăinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 orinivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

d) cheltuielile sociale în limita sumei obţinute prinaplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizatanual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, în limiteleprevăzute de actele normative in materie;

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masăacordate de angajatori, potrivit legii;

g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor lascheme facultative de pensii ocupaţionale, în conformitatecu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200euro anual pentru o persoană;

h) prima de asigurare pentru asigurările private desănătate, în limita stabilită potrivit legii;

i) cheltuielile efectuate pentru activitateaindependentă cât şi în scop personal al contribuabilului sauasociaţilor, sunt deductibile numai pentru partea decheltuială care este aferentă activităţii independente;

74

j) cheltuielile reprezentând contribuţii socialeobligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoanefizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe bazacontractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânziide referinţă a Băncii Naţionale a României;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentândchiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasingoperaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şidobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite înconformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şisocietăţile de leasing.

(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă dintrevenitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decâtcheltuielile de sponsorizare, mecenat şi cheltuielile deprotocol.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil

pentru uzul personal sau al familiei sale;b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor

neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul Românieisau în străinătate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentuluiTitlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decâtcele prevăzute la alin.(4) lit.d) şi la alin.(5) lit.h);

e) donaţii de orice fel;f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de

întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şistrăine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătiteconform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru

achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelorfixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea deintrare a imobilizării corporale potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare abunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

75

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă dingestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nueste acoperit de o poliţă de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate caurmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venituluiîn contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi

independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducăevidenţa contabilă în partidă simplă cu respectareareglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă şi săcompleteze Registrul - jurnal de încasări şi plăţi, Registrulinventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţiaîn materie.

(9) În Registrul inventar se trec toate bunurile şidrepturile aferente desfăşurării activităţii.

Stabilireavenitului netdin activităţiindependente,pe bazanormelor devenit

Art.50.- (1) Venitul net dintr-o activitate independentă, careeste desemnată în conformitate cu alin.(2) şi care estedesfăşurată de către contribuabil individual, fără salariaţi, sedetermină pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finanţelor Publice elaboreazănormele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru carevenitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şiprecizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestornorme de venit.

(3) Direcţiile generale ale finanţelor publiceteritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normelede venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în careurmează a se aplica normele respective.

(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară oactivitate independentă pe perioade mai mici decât anulcalendaristic, atunci norma de venit aferentă acelei activităţise corectează astfel încât să reflecte perioada de ancalendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.

(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau maimulte activităţi desemnate, atunci venitul net din acesteactivităţi se stabileşte pe baza normei de venit cea mai

76

ridicată pentru respectivele activităţi.(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o

activitate din cele prevăzute la alin.(1) şi o altă activitatecare nu este prevăzută la alin.(1), atunci venitul net dinactivităţile independente desfăşurate de contribuabil sedetermină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conformprevederilor art.49.

(7) Venitul net din activitatea de transport depersoane şi de bunuri în regim de taxi se determină pe bazanormelor de venit

(8) Dacă un contribuabil desfăşoară activitatea detransport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şidesfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitulnet din activităţile independente desfăşurate de contribuabilse determină pe baza datelor din contabilitatea în partidăsimplă, conform prevederilor art.49. În acest caz, venitul netdin aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilitpe baza normei de venit pentru activitatea de transport depersoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.

(9) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentrucare venitul net se determină pe bază de norme de venit nuau obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilăîn partidă simplă pentru activitatea respectivă.

Stabilireavenitului netdin drepturilede proprietateintelectuală

Art.51.- (1) Venitul net din drepturile de proprietateintelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut aurmătoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă de 60% din venitul brut;b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.

(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unorlucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prindeducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 70% din venitulbrut;

b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.(3) În cazul exploatării de către moştenitori a

drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazulremuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţieicompensatorii pentru copia privată, venitul net se determină

77

prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revinorganismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori deasemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea coteiforfetare de cheltuieli prevăzute la alin.(1) şi (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturide proprietate intelectuală, contribuabilii vor completanumai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţireferitoare la încasări. Această reglementare este opţionalăpentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiiledeclarative direct pe baza documentelor emise de plătitorulde venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi săpăstreze documentele justificative cel puţin în limitatermenului de prescripţie prevăzut de lege.

Opţiunea de astabili venitulnet, utilizânddatele dincontabilitateaîn partidăsimplă

Art.52.- (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţiindependente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şicei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectualăau dreptul să opteze pentru determinarea venitului net însistem real, potrivit prevederilor art.49.

(2) Opţiunea de a determina venitul net pe bazadatelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatoriepentru contribuabil pe perioada a 2 ani fiscali consecutivi şise consideră reînnoită pentru o nouă perioadă, dacă nu sedepune o cerere de renunţare de către contribuabil.

(3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venituluinet în sistem real se depune la organul fiscal competent pânăla data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor careau desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv întermen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazulcontribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Reţinerea lasursă aimpozituluipentru unelevenituri dinactivităţiindependente

Art.53.- (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de acalcula, reţine şi vira impozit prin reţinere la sursă,reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de

consignaţie;c) venituri din activităţi desfăşurate în baza

contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

78

d) venituri din activităţi desfăşurate în bazacontractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit coduluicivil;

e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şitehnică, judiciară şi extrajudiciară.

f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-oasociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit TitluluiII, care nu generează o persoană juridică;

g) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-oasociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit TitluluiIV, care nu generează o persoană juridică.

(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte dupăcum urmează:

a) în cazul veniturilor descrise la alin.(1) lit.a),aplicând o cotă de impunere de 15% la venitul brut;

b) în cazul veniturilor descrise la alin.(1) lit.f),aplicând cotele de impunere prevăzute pentru impozitul peprofit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;

c) în cazul veniturilor menţionate la alin.(1) lit.g),aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul peveniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revinpersoanei fizice din asociere;

d) în cazul celorlalte venituri descrise la alin.(1),aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut.

(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetulde stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei încare a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferentveniturilor menţionate la alin.(1) lit.f) şi g), pentru caretermenul de virare este reglementat potrivit prevederilorTitlului II şi Titlului IV.

Plăţi anticipateale impozituluipe venituriledin activităţiindependente

Art.54.- Un contribuabil care desfăşoară o activitateindependentă are obligaţia să efectueze plăţi anticipate încontul impozitului anual datorat la bugetul de stat potrivitprevederilor art.88, cu excepţia veniturilor prevăzute laart.53, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinerela sursă.

79

Includereavenitului netdin activităţiindependenteîn venitul anualglobal

Art.55.-Venitul net din activităţi independente se include învenitul anual global şi se impozitează potrivit prevederilorCapitolului X.

CAPITOLUL IIIVENITURI DIN SALARII

Definireaveniturilor dinsalarii

Art.56.-(1) Sunt considerate venituri din salarii toateveniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o persoanăfizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contractindividual de muncă sau a unui statut special prevăzut delege, indiferent de perioada la care se referă, de denumireaveniturilor sau de formă sub care ele se acordă, inclusivindemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca

urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivitlegii;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate caurmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fărăscop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile,primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personaluluimilitar, acordate potrivit legii;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma dinprofitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţinaţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritatea administraţiei publice locale este acţionar majoritar,precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori aisocietăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunareagenerală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi încomisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organismetripartite, potrivit legii;

80

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelulvalorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i) sumele acordate de persoanele juridice fără scoppatrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit peprofit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentruindemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altălocalitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) orice alte sume sau avantaje de natură salarialăsau asimilate salariilor.

(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute laalin.(4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ,însă nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul deorice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cuexcepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu lalocul de muncă;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentrumunci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferitegratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţii;

c) împrumuturi nerambursabile şi diferenţafavorabilă dintre dobânda preferenţială şi dobânda dereferinţă a Băncii Naţionale a României, pentru depozite şicredite;

d) anularea unei creanţe a angajatorului asupraangajatului;

e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice,inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace detransport, folosite în scop personal;

g) primele de asigurare plătite de către suportatorpentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri dinsalarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât celeobligatorii.

(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturilesalariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pevenit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentrupierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a

81

calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şiincurabile, ajutoarele pentru naştere, venituri reprezentândcadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadouri oferitesalariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul demuncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şiodihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şimembrii de familie ai acestora, acordate în următoarelecondiţii îndeplinite cumulativ:

1. acordate de angajator pentru salariaţii proprii saualte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul demuncă;

2. în limita unei sume stabilită prin aplicarea uneicote de până la 2% asupra fondului de salarii anual. Însituaţia în care plafonul stabilit este depăşit, veniturilerealizate de persoanele fizice sunt impozabile pentru parteacare depăşeşte acest plafon.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiulcopiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1iunie, Crăciun şi a sărbătorilor similare ale altor cultereligioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocaziazilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în carevaloarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocaziedintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu suntimpozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus,realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primiteîn baza unor legi speciale şi finanţate din buget.

b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordatede angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia învigoare;

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciusau locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei deserviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţiiprin cadrul normativ specific domeniului de activitate,compensarea chiriei pentru personalul din sectorul deapărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate depersoana fizică, conform legilor speciale;

82

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentrulocuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, aangajaţilor consulari şi diplomatici lucrând în afara ţării, înconformitate cu legislaţia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice,echipamentului individual de protecţie şi de lucru,alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelorigienico-sanitare, alte drepturi de protecţie a muncii, precumşi uniformele obligatorii şi drepturile de echipament, ce seacordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentrutransportul intre localitatea în care angajaţii îşi au domiciliulşi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, lanivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu seasigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei,conform legii;

g) sumele primite de angajaţi pentru acoperireacheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizaţiei primitepe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şiîn străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de laaceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fărăscop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit peprofit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordatăsalariaţilor din instituţiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale,pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesulserviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singurădată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitatedecât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupăabsolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază laangajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutareacordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiilepublice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi dinzone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au loculde muncă;

j) sumele reprezentând plăţile compensatorii,calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite depersoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost

83

desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şisumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe bazasalariului mediu net pe economie, primite de personalul civildin sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţănaţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciuca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordatepotrivit legii;

k) sumele reprezentând plăţile compensatorii,calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personaluluimilitar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează caurmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şiajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordateacestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu dreptde pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie,precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite depoliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum sedetermină în raport cu salariul de bază lunar net, acordatepotrivit legislaţiei în materie;

l) veniturile din salarii ca urmare a activităţii decreare de programe pentru calculator; încadrarea înactivitatea de creaţie de programe pentru calculator se faceprin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii socialeşi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologieiinformaţiei şi al ministrului finanţelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizicedin activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin,indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Facexcepţie veniturile salariale plătite de către sau în numeleunui angajator care este rezident în România sau are sediulpermanent în România, care se supun procedurii deglobalizare indiferent de perioada de desfăşurare a activităţiiîn străinătate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentrupregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legatăde activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice şi alconvorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

84

p) avantajele sub forma dreptului la stock optionsplan, la momentul angajării şi implicit la momentulacordării.

(5) Avantajele primite în bani şi în natură şiimputate salariatului în cauză nu se impozitează.

(6) Impozitul calculat pe veniturile menţionate laalin.(2) lit.g) este final în situaţia în care contribuabilul carele-a realizat justifică cu documente virarea veniturilor laentitatea pe care a reprezentat-o.

Stabilireavenitului netanual dinsalarii

Art.57.- Venitul net anual din salarii al unui contribuabil sestabileşte prin deducerea din venitul salarial brut aurmătoarelor cheltuieli:

a) contribuţiile obligatorii datorate de contribuabil,după caz;

b) o cota de 15% din deducerea personală de bazăaferentă fiecărei luni acordată odată cu deducerea personalăde bază, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncăunde se află funcţia de bază.

Determinarealunară aimpozitului pevenitul dinsalarii

Art.58.- (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează unimpozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care secalculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin.(1) se determină astfel:a) la locul unde se află funcţia de bază, prin

aplicarea baremului lunar prevăzut la art.43 alin.(1),respectiv alin.(3) asupra bazei de calcul determinate cadiferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni,calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilorobligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerilepersonale acordate pentru luna respectivă;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prinaplicarea baremului lunar prevăzut la art.43 asupra bazei decalcul determinate ca diferenţă între venitul brut şicontribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Veniturisalarialestabilite prinhotărârijudecătoreşti

Art.59.- În cazul salariilor sau diferenţelor de salarii stabiliteîn baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şiirevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează unimpozit final care se calculează şi se reţine la sursă de către

85

plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asuprabazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şicontribuţiile obligatorii prevăzute de lege, şi nu secumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care seplătesc.

Termen deplată aimpozitului

Art.60.- Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilorau obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferentveniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestorvenituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la datade 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătescaceste venituri.

Regularizareaanuală aimpozituluireţinut pentruanumitevenituri denaturăsalarială

Art.61.- (1) Plătitorii de venituri de natură salarială auurmătoarele obligaţii:

a) să determine venitul net anual impozabil dinsalarii ca diferenţă între venitul net anual din salarii şiurmătoarele:

1. deducerile personale stabilite conform art.45;2. cotizaţia de sindicat plătită conform legii.b) să stabilească diferenţa dintre impozitul calculat

la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar sub formaplăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zilucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor;

c) să efectueze regularizarea acestor diferenţe deimpozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut lalit.b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesccumulativ următoarele condiţii:

1. au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului încursul anului, cu funcţie de bază;

2. nu au alte surse de venit care se cuprind învenitul anual global impozabil;

3. nu solicită alte deduceri potrivit art.86 alin.(1),cu excepţia deducerilor personale şi cotizaţiei de sindicatplătită, potrivit legii.

(2) Diferentele de impozit rezultate din operaţiunilede regularizare modifică obligaţia de plată pentru bugetul destat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului,pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitulde virat pentru luna respectivă.

86

(3) Sumele reprezentând deduceri personalecuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de cătreangajatori, precum şi deduceri personale acordate, darnecuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozituluianual pe venit.

(4) La calculul venitului anual impozabil din salariise au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art.86alin.(1) lit.c)-f), situaţie în care operaţiunea de regularizarese efectuează de către organul fiscal de domiciliu. În acestcaz, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor,contribuabilul va comunica angajatorului să nu efectuezeaceastă operaţiune.

(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat secalculează prin aplicarea baremului anual de impunereprevăzut la art.43 alin.(2), respectiv alin.(4), asupra venituluinet anual impozabil realizat din salarii.

Includereaveniturilorsalariale anualeîn venitul anualglobal

Art.62.- (1) Dacă impozitul reţinut din veniturile salarialeale contribuabilului este regularizat potrivit art.61, atunciimpozitul reţinut este impozit final pe venit alcontribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale. (2) Dacă impozitul reţinut din veniturile salarialeale unui contribuabil nu este regularizat în conformitate cuart.61, atunci venitul salarial net al contribuabilului seinclude în venitul anual global şi se impozitează potrivitprevederilor Capitolului X.

Fişe fiscale Art.63.- (1) Informaţiile referitoare la calculul impozituluipe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.

(2) Plătitorul de venituri are obligaţia să completezeformularele prevăzute la alin.(1) pe întreaga durată deefectuare a plăţii salariilor şi, după caz, să recalculeze şi săregularizeze anual impozitul pe salarii.

Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale peîntreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscalcompetent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentrufiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curentpentru anul fiscal expirat.

87

Plăţi anticipatede impozitpentru anumiteveniturisalariale

Art.64.- (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea înRomânia şi care obţin venituri sub formă de salarii dinstrăinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţinvenituri din salarii, ca urmare activităţii desfăşurate lamisiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate înRomânia, le sunt aplicabile prevederile acestui articol.

(2) Orice contribuabil menţionat la alin.(1) areobligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul destat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celeipentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-unreprezentant fiscal. Impozitul sub forma plăţilor anticipateaferent unei luni se stabileşte potrivit art.58.

(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulareacreditate în România, precum şi reprezentanţeleorganismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilorcomerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizatepotrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, potopta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri dinsalarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiileprivind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe venituriledin salarii. Prevederile alin.(2) nu se aplică contribuabililorîn cazul în care opţiunea de mai sus este formulată.

(4) Persoana juridică, fizică sau orice altă entitate lacare contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin.(1)este obligată să ofere informaţii organului fiscal competentreferitoare la data începerii desfăşurării activităţii de cătrecontribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de15 zile de la data producerii evenimentului.

CAPITOLUL IVVENITURI DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR

Definireaveniturilorimpozabile dincedareafolosinţeibunurilor

Art.65.- Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor suntveniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedareafolosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de cătreproprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decâtveniturile din activităţi independente.

88

Stabilireavenitului netdin cedareafolosinţeibunurilor

Art.66.- (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor înbani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi sestabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute încontractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal,indiferent de momentul încasării chiriei sau a arendei.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor cecad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului,uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă suntefectuate de cealaltă parte contractantă.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluareaîn lei se va face pe baza preţurilor medii ale produseloragricole stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi,respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, caurmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate aleMinisterului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului,hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal.Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termendirecţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi amunicipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilorfiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor sestabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelorcheltuieli:

a) în cazul construcţiilor, o cotă de cheltuielideductibile aferente venitului, în sumă de 50% din venitulbrut; sau

b) în celelalte cazuri, o cotă de cheltuieli deductibileaferente venitului, în sumă de 30% din venitul brut.

3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2),contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net dincedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelordin contabilitatea în partidă simplă.

(4) Prevederile privind opţiunea prevăzută la alin.(2)şi (3) ale art.52 se aplică şi în cazul contribuabililormenţionaţi la alin.(3).

89

Plăţi anticipatede impozit peveniturile dincedareafolosinţeibunurilor

Art.67.- Un contribuabil care realizează venituri din cedareafolosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţiaveniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contulimpozitului pe venit, către bugetul de stat, în conformitate cuprevederile art.88.

Includereavenitului netdin cedareafolosinţeibunurilor învenitul anualglobal

Art.68.- Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor seinclude în venitul anual global şi se impune potrivitprevederilor din Capitolul X.

CAPITOLUL VVENITURI DIN INVESTIŢII

Definireaveniturilor dininvestiţii

Art.69.- (1)Veniturile din investiţii cuprind:a) dividende;b) venituri impozabile din dobânzi;c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare;d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de

valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alteoperaţiuni similare.

Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare,titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau altinstrument financiar calificat astfel de către ComisiaNaţională de Valori Mobiliare, precum şi părţile sociale.

(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toateveniturile sub formă de dobânzi, altele decât:

a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi ladepuneri la casele de ajutor reciproc;

b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat,precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionalepentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiunicare vizează construcţia de locuinţe.

90

Stabilireavenitului dininvestiţii

Art.70.- (1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare,altele decât titlurile de participare la fondurile deschise deinvestiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivădintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri detitluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioaneledatorate intermediarilor. În cazul tranzacţiilor cu acţiuniprimite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrulProgramului de privatizare în masă, preţul de cumpărare laprima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală aacestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţpreferenţial în cadrul sistemului stock options plan câştigulse determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul decumpărare preferenţial, diminuat cu comisioanele datorateintermediarilor.

(2) În cazul transferului dreptului de proprietateasupra titlurilor de participare la fondurile deschise deinvestiţii, câştigul se determină ca diferenţă pozitivă dintrepreţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere.Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvineinvestitorului la retragerea din fond. Preţul decumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorulpersoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietateasupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilorsociale se determină ca diferenţă pozitivă între preţul devânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începândcu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cupreţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privindcomisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuielisimilare justificate cu documente.

(4) Determinarea câştigului potrivit prevederiloralin.(1) - (3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pebaza contractului încheiat între părţi.

(5) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor dinoperaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe

91

bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acestgen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate dinaceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şievidenţierii în contul clientului.

Reţinereaimpozitului dinveniturile dininvestiţii

Art.71.- (1) Veniturile sub formă de dividende, inclusivsume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare lafondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 5% dinsuma acestora.

Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului peveniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridiceo dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi.Termenul de virare a impozitului este până la data de 25inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazuldividendelor distribuite, dar care nu au fost plătiteacţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-aaprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pedividende este până la data de 31 decembrie a anuluirespectiv.

(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu ocotă de 1% din suma acestora.

Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul secalculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de veniturila momentul înregistrării în contul curent sau în contul dedepozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate,respectiv momentul răscumpărării în cazul unor instrumentede economisire. În situaţia sumelor primite sub formă dedobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelorcivile, calculul impozitului datorat se efectuează lamomentul plăţii dobânzii.

Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi seface lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoareînregistrării/răscumpărării în cazul unor instrumente deeconomisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii pentruvenituri de această natură pe baza contractelor civile.

92

(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului peveniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin.(1)şi (2), se efectuează astfel:

a) în cazul câştigului din transferul dreptului deproprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurilede participare la fondurile deschise de investiţi şi părţilesociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozituluirevine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz;În cazul câştigului din operaţiuni de vânzare-cumpărare devalută la termen, pe bază de contract, precum şi din oricealte operaţiuni de acest gen, obligaţia calculării, reţinerii şivirării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitoride venit, după caz;

b) în cazul câştigului din răscumpărarea titlurilor departicipare la un fond deschis de investiţii, obligaţiacalculării, reţinerii şi virării impozitului revine societăţii deadministrare a investiţiilor.

c) în cazul câştigului din transferul dreptului deproprietate asupra părţilor sociale şi valorilor mobiliare încazul societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţineriiimpozitului revine dobânditorului de părţi sociale sau devalori mobiliare în momentul încheierii tranzacţiei, pe bazacontractului încheiat între părţi.

Când dobânditorul de titluri de valoare nu este opersoană fizică română cu domiciliul în România, obligaţiade calcul şi virare a impozitului revine persoanei fiziceromâne cu domiciliul în România, care realizează venitul,dacă dobânditorul nu îşi desemnează un reprezentant fiscalîn România.

Termenul de virare a impozitului pentru plătitorii deastfel de venituri este până la data la care se depundocumentele pentru transcrierea dreptului de proprietateasupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrulcomerţului sau în registrul acţionarilor, după caz, operaţiunecare nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului

93

la bugetul de stat.d) impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de

1% asupra câştigului din transferul titlurilor de valoare,precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută latermen pe baza de contract şi orice alte operaţiuni similare;

e) impozitul calculat şi reţinut la sursă, potrivitprevederilor lit.d), se virează la bugetul de stat până la datade 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut, cuexcepţia prevederilor lit.c);

f) cursul de schimb necesar pentru transformarea înlei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferuluidreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, estecursul de schimb al pieţei valutare comunicat de BancaNaţională a României pentru ziua anterioară efectuării plăţiivenitului.

În situaţia în care părţile contractante convin ca platasă se facă eşalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este celal pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a Românieipentru ziua anterioară efectuării fiecărei plăţi.

(4) Impozitul reţinut, în conformitate cu alin.(1)-(3),reprezintă impozit final pe venit, pentru venitul prevăzut laaliniatul respectiv.

(5) Pierderile înregistrate din transferul dreptului deproprietate asupra titlurilor de valoare, precum şi dinoperaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pebază de contract, şi orice alte operaţiuni similare nu suntrecunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează,reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol seutilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virareaimpozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor devaloare obţinut de persoanele fizice, care se emit de ComisiaNaţională a Valorilor Mobiliare, cu avizul MinisteruluiFinanţelor Publice.

94

CAPITOLUL VIVENITURI DIN PENSII

Definireaveniturilor dinpensii

Art.72.-Veniturile din pensii reprezintă sume primite capensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile socialeobligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale,inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale,şi cele finanţate de la bugetul statului.

Stabilireavenituluiimpozabil dinpensii

Art.73.- Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prinscăderea unei sume neimpozabile lunare de 6.400.000 lei dinvenitul din pensii.

Reţinereaimpozitului dinvenitul dinpensii

Art.74.- (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţiade a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-lreţine şi vira la bugetul de stat, potrivit prevederilorprezentului articol.

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea baremuluilunar de impunere prevăzut la art.43 alin.(1), respectivalin.(3) asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuăriiplăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face platapensiei.

(4) Impozitul reţinut este impozit final alcontribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar,impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţireapensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentăpensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunilela care se referă, în vederea calculării impozitului datorat,reţinerii şi virării acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fiindividualizate în funcţie de numărul acestora, iar

95

impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenitefiecărui urmaş.

CAPITOLUL VIIVENITURI DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE

Definireaveniturilor dinactivităţiagricole

Art.75.- Veniturile din activităţi agricole sunt venituri dinurmătoarele activităţi:

a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şizarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestorscopuri şi/sau în sistem irigat;

b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelordecorative şi ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şialtele asemenea.

Stabilireavenitului netdin activităţiagricole pebază de normede venit

Art.76.- (1) Venitul net dintr-o activitate agricolă sestabileşte pe bază de norme de venit.

Normele de venit se stabilesc de către direcţiileteritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii,Pădurilor, Apelor şi Mediului şi se aprobă de către direcţiilegenerale ale finanţelor publice teritoriale ale MinisteruluiFinanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, seavizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai aanului pentru care se aplică aceste norme de venit.

(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea desuprafaţă.

(3) Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de uncontribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare şi altefracţii de an - decât anul calendaristic, atunci norma de venitaferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecteperioada de an calendaristic pe parcursul căreia sedesfăşoară activitatea.

(4) Dacă o activitate agricolă a unui contribuabilînregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale,atunci norma de venit aferentă activităţii se reduce astfelîncât să reflecte această pierdere.

96

(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentrucare venitul net se determină pe bază de norme de venit nuau obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilăîn partidă simplă pentru activitatea respectivă.

Opţiunea de adeterminavenitul net prinutilizareadatelor dincontabilitateaîn partidăsimplă

Art.77.- (1) Un contribuabil care desfăşoară o activitateagricolă prevăzută la art.75 poate opta pentru determinareavenitului net din acea activitate pe baza datelor dincontabilitatea în partidă simplă, potrivit art.49.

(2) Prevederile privind opţiunea prevăzută la alin.(2)şi (3) ale art.52 se aplică şi în cazul contribuabililormenţionaţi la alin.(1).

Calculul şiplataimpozituluiaferentveniturilor dinactivităţiagricole

Art.78.- (1) Impozitul pe venitul net din activităţi agricole secalculează prin aplicarea unei cote de 15% asupra venituluinet, determinat pe bază de norme de venit, cât şi în sistemreal, impozitul fiind final.

(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitateagricolă menţionată la art.75, pentru care venitul sedetermină pe bază de normă de venit, are obligaţia de adepune anual o declaraţie de venit la organul fiscalcompetent, până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscalpentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe carecontribuabilul începe să o desfăşoare după data de 30 iunie,declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv dela data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.

(3) În cazul unui contribuabil care determină venitulnet din activităţi agricole, pe baza datelor din contabilitateaîn partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăţianticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, latermenele prevăzute la art.88 alin.(3). Până la data de 31 maia anului următor, plăţile anticipate vor fi regularizate deorganul fiscal competent.

97

CAPITOLUL VIIIVENITURI DIN PREMII ŞI DIN JOCURI DE NOROC

Definireaveniturilor dinpremii şi dinjocuri de noroc

Art.79.- În înţelesul prezentului Titlu, veniturile din premiişi din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri şijocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare aparticipării la jocuri de tip cazino, maşini electronice cucâştiguri şi altele decât cele prevăzute la art.42.

Stabilireavenitului netdin premii şidin jocuri denoroc

Art.80.- (1) Venitul net este diferenţa dintre venitul dinpremii, respectiv din jocuri de noroc, şi suma reprezentândvenit neimpozabil.

(2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu suntrecunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează,reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Reţinereaimpozituluiaferentveniturilor dinpremii şi dinjocuri de noroc

Art.81.- (1) Venitul sub formă de premii dintr-un singurconcurs se impune prin reţinere la sursă cu o cotă de 10%aplicată asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prinreţinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venituluinet.

(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virăriiimpozitului revine plătitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute dinpremii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, subvaloarea sumei neimpozabile stabilită în suma de 7.600.000lei pentru fiecare câştig realizat de la acelaşi organizator sauplătitor, într-o singură zi.

(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţiivenitului se virează la bugetul de stat până la data de 25inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

98

Neincludereaîn venitul anualglobal avenitului netdin premii şidin jocuri denoroc

Art.82.- Venitul net din premii şi din jocuri de noroc nu secuprinde în venitul anual global, impozitul fiind final.

CAPITOLUL IXVENITURI DIN ALTE SURSE

Definireaveniturilor dinalte surse

Art.83.-(1) În această categorie se includ, însă nu suntlimitate, următoarele venituri:

a) prime de asigurări suportate de o persoană fizicăindependentă sau orice altă entitate, în cadrul unei activităţipentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nuare o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivitprevederilor Capitolului III;

b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, caurmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cuocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari,sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri,servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelorcontractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentândonorarii din activitatea de arbitraj comercial.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituriidentificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate deMinisterul Finanţelor Publice, altele decât veniturile caresunt neimpozabile în conformitate cu prezentul Titlu.

Calcululimpozitului şitermenul deplată

Art.84.- Impozitul pe venit se calculează prin reţinere lasursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cotede 10% asupra venitului brut şi se virează la bugetul de statpână la data de 25 inclusiv a lunii următoare realizăriiacestuia.

99

Neincludereaîn venitul anualglobal aveniturilor dinalte surse

Art.85.-Impozitul calculat potrivit art.84 reprezintă impozitfinal.

CAPITOLUL XVENITUL ANUAL GLOBAL

Stabilireavenitului anualglobal

Art.86- (1) Venitul anual global impozabil se stabileşte prindeducerea din venitul anual global, în ordine, aurmătoarelor:

a) pierderi fiscale reportate;b) deducerile personale determinate în conformitate

cu prevederile art.45;c) deducerile pentru reabilitarea locuinţei de

domiciliu, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conformprocedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativaMinisterului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

d) prime de asigurare pentru locuinţa de domiciliu,în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

e) contribuţii la schemele facultative de pensiiocupaţionale în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

f) contribuţii pentru asigurările private de sănătate,în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;

g) cotizaţia de sindicat plătită potrivit legislaţiei înmaterie.

(2) Venitul anual global cuprinde, după cumurmează:

a) venitul net din activităţi independente;b) venitul net din salarii;c) venitul net din cedarea folosinţei bunurilor.(3) Venitul impozabil ce se realizează într-o

fracţiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintăfracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual impozabil.

100

(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţiindependente se poate compensa cu rezultatele pozitive alecelorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual,altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute încursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămânenecompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierderereportată.

Pierderile provenind din străinătate ale persoanelorfizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşinatură, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursulaceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 aniasupra veniturilor realizate din ţara respectivă.

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunturmătoarele:

a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie devechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;c) pierderea reportată, necompensată după expirarea

perioadei prevăzute la lit.a), reprezintă pierdere definitivă acontribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectueazănumai din veniturile prevăzute la alin.2 lit.a) şi c).

Declaraţii devenit estimat

Art.87.- (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fărăpersonalitate juridică, care încep o activitate în cursul anuluifiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent odeclaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a serealiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la dataproducerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederileacestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentrucare impozitul se percepe prin reţinere la sursă.

(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedareafolosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia sădepună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15zile de la încheierea contractului între părţi.

101

Declaraţia privind venitul estimat se depune odatăcu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat întrepărţi.

(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizatpierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai micidecât anul fiscal, precum şi cei care ,din motive obiectiveestimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20%faţă de anul fiscal anterior, depun, odată cu declaraţiaspecială, şi declaraţia estimativă de venit.

(4) Contribuabilii care determină venitul net pebază de norme de venit, precum şi cei pentru carecheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat pentrudeterminarea venitului net în sistem real depun, odată cucererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.

Stabilireaplăţiloranticipate deimpozit

Art.88.- (1) Contribuabilii care realizează venituri dinactivităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor cuexcepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri dinactivităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anuluiplăti anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazulveniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prinreţinere la sursă.

(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscalcompetent, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare,luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitulnet realizat în anul precedent, după caz. La impunerileefectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute laalin.(3), sumele datorate se stabilesc la nivelul sumeidatorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent.Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului netrealizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţianticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior serepartizează pe termenele de plată următoare din cadrulanului fiscal.

102

Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în lunadecembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul netaferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supusimpozitării pe baza deciziei emise pentru declaraţia de venitglobal. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedareafolosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, sestabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului încheiat între părţi sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor dincontabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii.

În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venituldin cedarea folosinţei reprezintă echivalentul în lei al uneivalute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pebaza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat deBanca Naţională a României, din ziua precedentă celei încare se efectuează impunerea.

(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, pânăla data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cuexcepţia impozitului pe veniturile din arendare pentru careplata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pebaza declaraţiei de venit global.

Contribuabilii care determină venitul net din activităţiagricole, potrivit art.76 şi 77, datorează plăţi anticipate cătrebugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit în douărate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15noiembrie inclusiv.

(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor deplăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministruluifinanţelor.

(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscalva lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toatesituaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitulestimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială

103

pentru anul fiscal precedent, după caz.La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează baremul

anual de impunere, prevăzut la art.43 alin.(1) şi (3), cuexcepţia impozitului pe venitul din activităţi agricole, pentrucare plăţile anticipate se determină prin aplicarea cotei de15% asupra venitului net estimat.

Declaraţia devenit global şideclaraţiispeciale

Art.89.- (1) Contribuabilii prevăzuţi la art.40 alin.(1) lit.a)şi cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.40 alin.(2),cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin.(4) dinprezentul articol, au obligaţia de a depune o declaraţie devenit global la organul fiscal competent, pentru fiecare anfiscal. Declaraţia de venit global se depune odată cudeclaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin.(1),depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până ladata de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare avenitului. În cazul veniturilor din salarii, fişele fiscale sedepun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale.

(3) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecarecategorie şi loc de realizare a venitului. Declaraţiile specialese depun de toţi contribuabilii care realizează, individual saudintr-o formă de asociere, venituri din activităţiindependente, precum şi venituri din cedarea folosinţeibunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricoledeterminate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cuexcepţia celor menţionate la alin.(4) lit.a), realizate decontribuabilii, alţii decât persoanele fizice române cudomiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiileprevăzute la art.40 alin.(2), fişele fiscale se depun pentrufiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşitermen, ca şi declaraţiile speciale.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere,venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită dinasociere.

104

Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarelecategorii de venituri:

a) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilatesalariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişelefiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe, sau îndeclaraţii lunare depuse de contribuabilii prevăzuţi la art.64;

b) venituri din investiţii, precum şi venituri din premiişi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;

c) venituri din pensii;d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit;

e) venituri din alte surse.(4) Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie

de venit global la organul fiscal competent, dacă:a) obţin numai venituri dintr-o singură sursă, sub formă

de salarii de la funcţia de bază, pe întregul an fiscal, pentruactivităţi desfăşurate în România, în situaţia în careangajatorul a efectuat operaţiunea de regularizare prevăzutăla art.61;

b) obţin numai venituri din investiţii, pensii, venituridin activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri denoroc, venituri din alte surse a căror impunere este finală;

c) contribuabilii care obţin venituri potrivit art.40alin.(1) lit.b) - e), coroborat cu alin.(2).

Stabilirea şiplataimpozitului pevenitul anualglobal

Art.90.-(1) Impozitul pe venitul anual global datorat estecalculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei devenit global, prin aplicarea baremului anual de impunereprevăzut la art.43 alin.(2), respectiv alin.(4), asupra venituluianual global impozabil din anul fiscal respectiv.

(2) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datoratpentru anul precedent şi emite o decizie de impunere înintervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministruluifinanţelor publice.

(3) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conformdeciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere,

105

perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datoreazăsumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privindcolectarea creanţelor bugetare.

CAPITOLUL XIPROPRIETATEA COMUNĂ ŞI ASOCIAŢIILE FĂRĂ

PERSONALITATE JURIDICĂ

Venituri dinbunuri saudrepturi caresunt deţinute încomun

Art.91.- Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şidrepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat cafiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinătorilegali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuieproporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în aceaproprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu secunosc.

Reguli privindasocierile fărăpersonalitatejuridică

Art.92.- (1) Pentru asocierile fără personalitate juridică,altele decât cele prevăzute la art.28 de la Titlul II, se aplicăprevederile prezentului articol.

(2) Prevederile prezentului articol nu se aplicăfondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fărăpersonalitate juridică.

(3) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridicăconstituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheiecontracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii,care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a) părţile contractante;b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la

veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoarecontribuţiei fiecăruia;

e) desemnarea asociatului care să răspundă pentruîndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţilepublice;

f) condiţiile de încetare a asocierii.

106

Contribuţiile asociaţilor conform contractului deasociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.

Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscalteritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal aredreptul să refuze înregistrarea contractelor în cazul în careacestea nu cuprind date solicitate conform alin.(1).

(4) În cazul în care între membrii asociaţi existălegături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţilesunt obligate să facă dovadă că participă la realizareavenitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept deproprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice careau dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.

(5) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscalcompetent, până la data de 15 martie a anului următor,declaraţii anuale de venit conform modelului stabilit deMinisterul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şidistribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.

(6) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrulasocierii, se distribuie asociaţilor proporţional cu cotaprocentuală de participare corespunzătoare contribuţiei,conform contractului de asociere.

(7) Tratamentul fiscal al venitului din asociere, în altecazuri decât asociere cu persoană juridică, va fi stabilit înaceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care esteîncadrat.

(8) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice dintr-oasociere cu o persoană juridică română, plătitoare de impozitpe profit sau microîntreprindere, care nu generează opersoană juridică, determinat cu respectarea regulilorstabilite în Titlul II sau, respectiv, Titlul IV, este asimilat, învederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului dinactivităţi independente, din care se deduc contribuţiileobligatorii în vederea obţinerii venitului net.

107

(9) Impozitul reţinut de persoana juridică în contulpersoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asocierecu o persoană juridică română, care nu generează o persoanăjuridică, reprezintă plata anticipată în contul impozituluianual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virăriiimpozitului determinat conform metodologiei stabilite înlegislaţia privind impozitul pe profit sau pe venitulmicroîntreprinderii revine persoanei juridice române.

CAPITOLUL XIIASPECTE FISCALE INTERNAŢIONALE

Venituri alepersoanelorfizicenerezidente dinactivităţiindependente

Art.93.- (1) Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară oactivitate independentă, prin intermediul unui sediupermanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentuluiTitlu, la venitul net din activitatea independentă ce esteatribuibil sediului permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce esteatribuibil unui sediu permanent, se determină înconformitate cu prevederile art.49, în următoarele condiţii:

a) în veniturile impozabile se includ numai veniturilece sunt atribuibile sediului permanent;

b) în cheltuielile deductibile se includ numaicheltuielile aferente realizării acestor venituri.

Venituri alepersoanelorfizicenerezidente dinactivităţidependente

Art.94.- Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoarăactivităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivitprevederilor prezentului Titlu, Capitolul III-Venituri dinsalarii-, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintreurmătoarele condiţii:

a) persoana nerezidentă este prezentă în România timpde una sau mai multe perioade de timp care ,în total,depăşesc 183 de zile din oricare perioadă de 12 luniconsecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauză;

108

b) veniturile salariale sunt plătite de către sau înnumele unui angajator care este rezident;

c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă aunui sediu permanent în România.

Alte venituriale persoanelorfizicenerezidente

Art.95.- (1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin altevenituri decât cele prevăzute la art.93, 94 şi la Titlul V,datorează impozit potrivit reglementărilor prevăzute înTitlul III.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriilemenţionate la alin.(1), se determină pe fiecare sursă, potrivitregulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiindfinal.

(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prinreţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente,care realizează venituri din România, potrivit prezentuluiTitlu, au obligaţia de declarare şi de plată a impozituluicorespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-unreprezentant fiscal.

Venituriobţinute dinstrăinătate acăror impunereîn Româniaeste finală

Art.96.- (1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1)lit.a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art.40 alin.(2)datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătatede natura celor a căror impunere în România este finală.

(2) Veniturile realizate din străinătate se supunimpozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei decalcul determinată după regulile proprii fiecărei categorii devenit, în funcţie de natura acestuia.

(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate auobligaţia să le declare potrivit declaraţiei specifice până la 15mai a anului următor celui de realizare a venitului.

(4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şiemite o decizie de impunere în intervalul şi în forma stabiliteprin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conformdeciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult

109

60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere,perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datoreazăsumele stabilite potrivit reglementarilor în materie privindcolectarea creanţelor bugetare.

Creditul fiscalextern

Art.97.-(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care,pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioadeimpozabile sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriulRomâniei, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea dinimpozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit înstrăinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, înlimitele prevăzute în prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acordă, dacă suntîndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitulobţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct depersoana fizică sau de reprezentantul sau legal ori prinreţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plataimpozitului în străinătate se dovedeşte printr-un documentjustificativ eliberat de:

1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de

venituri;b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face

parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute laart.41.

(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelulimpozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursadin străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea deimpozit pe venit datorat în România, aferentă venitului dinstrăinătate.

În situaţia în care contribuabilul în cauză obţinevenituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscalextern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se

110

va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţarăşi pe fiecare natură de venit.

(4) Veniturile realizate din străinătate de persoanelefizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi cele careîndeplinesc condiţia de la art.40 alin.(2), a căror impunere înRomânia este finală, se supun impozitării în România,recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub formacreditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similardatorat în România.

(5) În vederea calculului creditului fiscal extern,sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediuanual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională aRomâniei din anul de realizare a venitului.

Veniturile din străinătate realizate de persoanelefizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate înunităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu suntcotate de Banca Naţională a României, se vor transformaastfel:

a) din moneda statului de sursă, într-o valută decirculaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro,folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;

b) din valuta de circulaţie internaţionala în lei,folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia,comunicat de Banca Naţională a României, din anul derealizare a venitului respectiv.

Pierderi fiscaleexterne

Art.98.- (1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabiliipersoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compenseazănumai cu veniturile de aceeaşi natură din străinătate, pefiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.

(2) Pierderea care nu este acoperită în temeiulalin.(1) se reportează pentru o perioada de 5 ani fiscaliconsecutivi şi se compensează numai cu veniturile deaceeaşi natură din statul respectiv.

111

CAPITOLUL XIIIOBLIGAŢII DECLARATIVE ALE PLĂTITORILOR DE VENITURI

CU REŢINERE LA SURSĂ

Obligaţiideclarative aleplătitorilor devenituri cureţinere lasursă

Art.99.- (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere lasursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, reţină şivireze impozitul reţinut la sursă şi să depună o declaraţieprivind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecarebeneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la datade 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.

(2) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin.(1)plătitorii de venituri din activităţi independente, menţionatela art.53, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă,pentru care depunerea declaraţiei se efectuează până înultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentruanul fiscal expirat.

CAPITOLUL XIVDISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE


Art.100.-(1) Scutirile de la plata impozitului pe venitprevăzute în actele normative privind unele măsuri deprotecţie ca urmare a concedierilor colective, pentrupersonalul disponibilizat, rămân valabile până la dataexpirării lor.

(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazulserviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii,rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2004.

(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire decontribuabilii care beneficiază de prevederile alin.(1) şi (2)nu se compensează cu veniturile obţinute din celelaltecategorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează,reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

(4) Prevederile privind îndeplinirea condiţieiformulate la art.40 alin.(2) se aplică începând cu data de1 ianuarie 2004.

112

Definitivareaimpunerii peanul 2003

Art.101.- Pentru determinarea impozitului pe venitul anualglobal impozabil realizat în anul fiscal 2003, prin ordin alministrului finanţelor publice se va stabili baremul deimpunere obţinut pe baza baremului anual pentru plăţianticipate din anul 2003, respectiv deducerea personală debază, corectate cu variaţia ratei inflaţiei realizate, diminuatcu 1/2 din rata inflaţiei prognozate în acest an, conform,legislaţiei în vigoare în anul 2003.

Dispoziţii finale Art.102.- Începând cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplicaun sistem de impunere a veniturilor persoanelor fizice,potrivit legii de modificare şi completare a prezentului CodFiscal.

TITLUL IV IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Definiţiamicro-întreprinderii

Art.103.- În sensul acestui Titlu, o microîntreprindere este opersoană juridică română care îndeplineşte cumulativurmătoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscalprecedent:

a) are înscris în obiectul de activitate producţia debunuri materiale, prestarea de servicii şi/sau comerţul;

b) are de la 1 până la 9 salariaţi, inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în

lei a 100.000 euro;d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de

persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiilepublice.

Opţiunea de aplăti impozit peveniturilemicroîntre-prinderii

Art.104.-(1) Impozitul reglementat de prezentul Titlu esteopţional.

(2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit peprofit pot opta pentru plata impozitului reglementat deprezentul Titlu, începând cu anul fiscal următor, dacăîndeplinesc condiţiile prevăzute la art.103 şi dacă nu au mai

113

fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. (3) O persoană juridică română, care este nou

înfiinţată, poate opta să plătească impozit pe venitulmicroîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacăcerinţele de la lit.a) şi d) ale art.103 sunt îndeplinite la dataînregistrării la registrul comerţului şi dacă condiţia prevăzutăla lit.b) a art.103 este îndeplinită în termen de 60 zileinclusiv de la data înregistrării.

(4) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pevenitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem deimpunere începând cu anul fiscal următor anului în care numai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art.103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunerereglementat de prezentul Titlu persoanele juridice românecare: a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şireasigurărilor, pieţei de capital, cu excepţia persoanelorjuridice care desfăşoară activităţi de intermediere în acestedomenii; c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor denoroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social deţinut de un acţionar sauasociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

Aria decuprindere aimpozitului

Art.105.- Impozitul stabilit prin prezentul Titlu, denumitimpozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupraveniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă, cuexcepţia celor prevăzute la art.108.

Anul fiscal Art.106.-(1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anulcalendaristic.

(2) În cazul unei persoane juridice, care seînfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal esteperioada din anul calendaristic în care persoana juridică aexistat.

114

Cota deimpozitare

Art.107.- Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderiloreste de 1,5%.

Bazaimpozabilă

Art.108.-(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturilemicroîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă,din care se scad:

a) veniturile din variaţia stocurilor;b) veniturile din producţia de imobilizări corporale

şi necorporale;c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-

parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentrufinanţarea investiţiilor;

d) veniturile din provizioane;e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a

majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fostcheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,conform reglementărilor legale.

f) veniturile realizate din despăgubiri de lasocietăţile de asigurare pentru pagubele produse la activelecorporale proprii.

(2) În cazul în care o microîntreprindereachiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie aacestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cudocumentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse înfuncţiune, potrivit legii.

Procedura dedeclarare aopţiunii

Art.109.-(1) Persoanele juridice plătitoare de impozit peprofit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale laînceputul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei demenţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şiasociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursulunui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare laregistrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anulfiscal respectiv şi pentru anii fiscali următori, cât timp sunt

115

îndeplinite condiţiile prevăzute la art.103. (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre

condiţiile impuse nu mai este îndeplinită,microîntreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anulfiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat,fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoarede prevederile prezentului Titlu, chiar dacă ulteriorîndeplineşte condiţiile menţionate la art.103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat deprezentul Titlu şi microîntreprinderile care desfăşoarăactivităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.

Plataimpozitului şidepunereadeclaraţiilorfiscale

Art.110.-(1) Calculul şi plata impozitului pe venitulmicroîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la datade 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care secalculează impozitul.

(2) Microîntreprinderile au obligaţia de a depunepână la termenul de plată a impozitului declaraţia de impozitpe venit.

Impozitareapersoanelorfizice asociatecu omicroîntreprindere

Art.111.- În cazul unei asocieri fără personalitate juridicădintre o microîntreprindere plătitoare de impozit, înconformitate cu prevederile prezentului Titlu, şi o persoanăfizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea areobligaţia de a calcula, reţine şi de a varsa la bugetul de statimpozitul datorat de persoana fizică, impozit calculat prinaplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia dinasociere.

Prevederifiscalereferitoare laamortizare

Art.112.- Persoanele juridice plătitoare de impozit pe venitsunt obligate să evidenţieze contabil cheltuielile deamortizare, în conformitate cu prevederile art.24 din TitlulII, aplicabile plătitorilor de impozit pe profit.

116

TITLUL VIMPOZITUL PE VENITURILE OBŢINUTE DIN ROMÂNIA DE

NEREZIDENŢI ŞI IMPOZITUL PE REPREZENTANTELE FIRMELORSTRĂINE ÎNFIINŢATE ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL IIMPOZITUL PE VENITURILE OBŢINUTE DIN ROMÂNIA DE

NEREZIDENŢI

Contribuabili Art.113.- Nerezidenţii care obţin venituri impozabile dinRomânia au obligaţia de a plăti impozit în conformitate cuprevederile acestui Capitol şi sunt denumiţi în continuare“contribuabili”.


Art.114.- Impozitul stabilit prin acest Capitol, denumit încontinuare impozit pe veniturile obţinute din România denerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabileobţinute din România.

Venituriimpozabileobţinute dinRomânia

Art.115.- (1) Veniturile impozabile obţinute din România,indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau înstrăinătate, sunt următoarele:

a) dividende de la o persoană juridică română;b) dobânzi de la un rezident;c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu

permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială asediului permanent;

d) redevenţe de la un rezident;e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu

permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială asediului permanent;

f) comisioane de la un rezident;g) comisioane de la un nerezident care are un

sediu permanent în România, dacă comisionul este ocheltuială a sediului permanent;

h) venituri din activităţi sportive şi de divertismentdesfăşurate în România, indiferent dacă veniturile suntprimite de către persoanele care participă efectiv laasemenea activităţi sau de către alte persoane;

117

i) venituri din prestarea de servicii demanagement, de intermediere sau de consultanţă din oricedomeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezidentsau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediupermanent în România;

j) venituri reprezentând remuneraţii primite denerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator saumembru al consiliului de administraţie al unei persoanejuridice române;

k) venituri din servicii prestate în România;l) venituri din profesii independente desfăşurate în

România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şialte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în altecondiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sauîntr-o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 dezile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutivecare se încheie în anul calendaristic vizat;

m) venituri din pensii primite de la bugetulasigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura încare pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la Titlul III,art.73;

n) venituri din transportul internaţional aerian,naval, feroviar sau rutier, ce se desfăşoară între România şiun stat străin;

o) veniturile din premii acordate la concursuriorganizate în România;

p) veniturile obţinute la jocurile de noroc,practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute dela acelaşi organizator într-o singură zi de joc;

(2) Următoarele venituri impozabile obţinute dinRomânia nu sunt impozitate potrivit prezentului Capitol şi seimpozitează conform prevederilor Titlului II sau III, dupăcaz:

a) veniturile unui nerezident care sunt atribuibileunui sediu permanent în România;

b) veniturile unei persoane juridice străine,obţinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau dintransferul titlurilor de participare deţinute într-o persoanăjuridică română;

118

c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente,dintr-o activitate dependentă desfăşurată în România;

d) veniturile unei persoane fizice nerezidenteobţinute din închirierea sau altă formă de cedare a dreptuluide folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în Româniasau din transferul titlurilor de participare deţinute într-opersoană juridică română.

Reţinereaimpozitului dinveniturileimpozabileobţinute dinRomânia denerezidenţi

Art.116.-(1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentruveniturile impozabile obţinute din România se calculează, sereţine şi se varsă la bugetul de stat de către plătitorii devenituri.

(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicareaurmătoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) 5% pentru veniturile din dobânzile la depozitelela termen, certificatele de depozit şi alte instrumente deeconomisire la bănci şi alte instituţii de credit autorizate şisituate în România;

b) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri denoroc, prevăzute la art.115 alin.(1) lit.p);

c) 15% în cazul oricăror alte venituri impozabileobţinute din România, aşa cum sunt enumerate la art.115.

(3) În înţelesul alin.(2), venitul brut este venitulcare ar fi fost plătit unui nerezident, dacă impozitul nu ar fifost reţinut din venitul plătit nerezidentului.

(4) Prin derogare de la alin.(2), impozitul ce trebuiereţinut se calculează după cum urmează:

a) pentru veniturile ce reprezintă remuneraţiiprimite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator,fondator sau membru al consiliului de administraţie al uneipersoane juridice române, potrivit prevederilor art.58 dinTitlul III;

b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetulasigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivitprevederilor art.74 din Titlul III.

(5) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetulde stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei încare s-a plătit venitul la cursul de schimb al pieţei valutarecomunicat de Banca Naţională a României din ziua

119

precedentă celei în care se efectuează plata către bugetul destat.

(6) Pentru orice venit, impozitul ce trebuie reţinutîn conformitate cu prezentul Capitol este impozit final.

Scutiri de laimpozitulprevăzut laacest capitol

Art.117.- Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute dinRomânia de nerezidenţi următoarele venituri:

a) dobânda pentru depunerile la vedere în contcurent de la bănci sau alte instituţii de credit din România;

b) dobânda la instrumente/titluri de creanţă emiseşi/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale,Banca Naţionala a României, precum şi de bănci sau alteinstituţii financiare care acţionează în calitate de agent alguvernului roman;

c) dobânda la instrumente/titluri de creanţă emisede o persoană juridică română, dacă instrumentele/titlurilede creanţă sunt tranzacţionate pe o piaţă de valori mobiliarerecunoscută şi dobânda este plătită unei persoane care nueste o persoană afiliată a emiţătoruluiinstrumentelor/titlurilor de creanţă.

d) premiile unei persoane fizice nerezidenteobţinute din România, ca urmare a participării la festivalurilenaţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportivefinanţate din fonduri publice;

e) premiile acordate elevilor şi studenţilornerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice;

f) veniturile obţinute de nerezidenţi din România,care prestează servicii de consultanţă, asistenţă tehnică şialte servicii similare în orice domeniu, în cadrul contractelorfinanţate prin împrumut, credit sau alt acord financiarîncheiat între organisme financiare internaţionale şi statulromân sau persoane juridice române, inclusiv autorităţipublice, având garanţia statului român, precum şi în cadrulcontractelor finanţate prin acorduri de împrumut încheiate destatul român cu alte organisme financiare, în cazul în caredobânda percepută pentru aceste împrumuturi se situeazăsub nivelul de 3% pe an;

g) veniturile persoanelor juridice străine caredesfăşoară în România activităţi de consultanţă în cadrul

120

unor acorduri de finanţare gratuită încheiate de GuvernulRomâniei cu alte guverne sau organizaţii internaţionaleguvernamentale sau neguvernamentale;

h) după data aderării României la UniuneaEuropeană, dividendele plătite de o persoană juridicăromână unei persoane juridice din statele membre aleComunităţii Europene sunt scutite de impozit, dacăbeneficiarul dividendelor deţine minimum 25% din titlurilede participare la persoana juridică română, pe o perioadaneîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţiidividendului.

CoroborareaprevederilorCodului Fiscalcu cele aleconvenţiilor deevitare a dubleiimpuneri

Art.118.-(1) În înţelesul art.116 din prezentul Titlu, dacă uncontribuabil este rezident al unei ţări cu care România aîncheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cuprivire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit carese aplică venitului impozabil obţinut de către acelcontribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit,prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venitpotrivit prevederilor alin.(2). În situaţia în care cotele deimpozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decâtcele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplicăcotele de impozitare mai favorabile.

(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei deevitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de aprezenta plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală.

(3) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală şitermenul de depunere a acestuia de către nerezident sestabilesc prin norme.

Declaraţiianuale privindreţinerea lasursă

Art.119.-(1) Plătitorii de venituri, care au obligaţia să reţinăla sursă impozitul pentru veniturile obţinute de contribuabilidin România, trebuie să depună o declaraţie la autoritateafiscală competentă până la data de 28 (29) februarie inclusiva anului următor celui pentru care s-a plătit impozitul. (2) Plătitorii de venituri, care au obligaţia să reţinăimpozit din veniturile obţinute de contribuabili din România,trebuie să furnizeze contribuabilului informaţii în scrisdespre natură şi suma veniturilor impozabile, precum şi

121

impozitul reţinut în numele contribuabilului. Informaţiile setransmit fiecărui contribuabil până la data de 28 (29)februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-aplătit impozitul.

Certificatele deatestare aimpozituluiplătit denerezidenţi

Art.120.-(1) Orice nerezident poate depune o cerere laautoritatea fiscală competentă prin care va solicita eliberareacertificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul destat de el însuşi sau de o altă persoană, în numele său.

(2) Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de aelibera certificatul de atestare a impozitului plătit denerezidenţi.

(3) Forma cererii şi a certificatului de atestare aimpozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile dedepunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.


Art.121.- Veniturile obţinute de partenerii contractualiexterni, persoane fizice şi juridice nerezidente şi de angajaţiişi contractorii independenţi ai acestora, din activităţidesfăşurate de aceştia pentru realizarea obiectivului deinvestiţii Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2,sunt scutite de impozitul prevăzut în prezentul Capitol, pânăla punerea în funcţiune a obiectivului de mai sus.

CAPITOLUL IIIMPOZITUL PE REPREZENTANTE

Contribuabili Art.122.- Orice persoană juridică străină, care are oreprezentanţă autorizată să funcţioneze în România, potrivitDecretului-lege nr.122/1990 privind autorizarea şifuncţionarea în România a reprezentanţelor societăţilorcomerciale şi organizaţiilor economice străine, cumodificările ulterioare, are obligaţia de a plăti un impozitanual, în conformitate cu prevederile acestui capitol.

Stabilireaimpozitului

Art.123.-(1) Impozitul pe reprezentanţă pentru un an fiscaleste egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro,stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţeivalutare, comunicat de Banca Naţională a României, din

122

ziua precedentă celei în care se efectuează plata impozituluicătre bugetul de stat. (2) În cazul unei persoane juridice străine, care încursul unui an fiscal înfiinţează sau desfiinţează oreprezentanţă în România, impozitul datorat pentru acest anse calculează proporţional cu numărul de luni de existenţă areprezentanţei în anul fiscal respectiv.

Plataimpozitului sidepunereadeclaraţieifiscale

Art.124.- (1) Orice persoană juridică străină are obligaţia dea plăti impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat în douătranşe egale, până la datele de 20 iunie şi 20 decembrie.

(2) Orice persoană juridică străină, care datoreazăimpozitul pe reprezentanţă are obligaţia de a depune odeclaraţie anuală la autoritatea fiscală competentă până ladata de 28 (29) februarie a anului de impunere.

(3) Orice persoană juridică străină, care înfiinţeazăsau desfiinţează o reprezentanţă în cursul anului fiscal, areobligaţia de a depune o declaraţie fiscală la autoritateafiscală competentă, în termen de 30 de zile de la data la carereprezentanţa a fost înfiinţată sau desfiinţată.

(4) Reprezentanţele sunt obligate să conducăevidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare dinRomânia.

TITLUL VITAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

CAPITOLUL IDISPOPZIŢII GENERALE

Definiţia taxeipe valoareaadăugată

Art.125.- Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirectcare se datorează bugetului de stat.

CAPITOLUL IISFERA DE APLICARE

Sfera deaplicare

Art.126.-(1) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăse cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativurmătoarele condiţii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de

123

servicii, efectuate cu plată;b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a

serviciilor este considerat a fi în România;c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este

realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definităla art.127 alin.(1);

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sărezulte din una dintre activităţile economice prevăzute laart.127 alin.(2).

(2) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăse cuprinde şi importul de bunuri.

(3) Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicarea taxei pe valoarea adăugată sunt denumite în continuareoperaţiuni impozabile.

(4) Operaţiunile impozabile pot fi:a) operaţiuni taxabile pentru care se aplică cotele

prevăzute la art.140;b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru

care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar estepermisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorată sauplătită pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. Înprezentul Titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art.143 şiart.144;

c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentrucare nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu estepermisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorată sauplătită pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. Înprezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art.141;

d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoareaadăugată, prevăzute în prezentul Titlu la art.142, pentru carenu se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.

CAPITOLUL IIIPERSOANE IMPOZABILE

Persoaneimpozabile şiactivitateaeconomică

Art.127.-(1) Este considerată persoană impozabilă oricepersoană care desfăşoară, de o manieră independentă şiindiferent de loc, activităţi economice de natura celorprevăzute la alin.(2), oricare ar fi scopul sau rezultatul

124

acestei activităţi.(2) În sensul prezentului Titlu, activităţile

economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilorsau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive,agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilateacestora. De asemenea, constituie activitate economicăexploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopulobţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

(3) Nu acţionează de o manieră independentăangajaţii sau orice alte persoane legate de angajatorprintr-un contract individual de muncă sau prin orice alteinstrumente juridice care creează un raport angajator/angajatîn ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alteobligaţii ale angajatorului.

(4) Cu excepţia celor prevăzute la alin.(5) şi (6),instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentruactivităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţipublice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi sepercep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi.

(5) Instituţiile publice sunt persoane impozabilepentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice,dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar producedistorsiuni concurenţiale.

(6) Instituţiile publice sunt persoane impozabilepentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şicele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă suntprestate în calitate de autoritate publică, precum şi pentruactivităţile următoare:

a) telecomunicaţii;b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie

termică, agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;c) transport de bunuri şi de persoane;d) servicii prestate de porturi şi aeroporturi;e) livrarea de bunuri noi produse pentru vânzare;f) activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;g) depozitarea;h) activităţile organelor de publicitate comercială;i) activităţile agenţiilor de călătorie;j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine,

125

restaurante şi alte localuri asemănătoare.(7) Sunt asimilate instituţiilor publice, în ce priveşte

regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoareaadăugată, orice entităţi a căror înfiinţare este reglementatăprin legi sau hotărâri ale guvernului pentru activităţileprevăzute prin actul normativ de înfiinţare, care nu creeazădistorsiuni concurenţiale, nefiind desfăşurate şi de altepersoane impozabile.

CAPITOLUL IVOPERAŢIUNI IMPOZABILE

Livrarea debunuri

Art.128.- (1) Prin livrare de bunuri se înţelege orice transferal dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietarcătre o altă persoană, direct sau prin persoane careacţionează în numele acestora. (2) În înţelesul prezentului Titlu, prin bunuri seînţelege bunuri corporale mobile şi imobile prin natura lorsau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazelenaturale, agentul frigorific şi altele de aceeaşi natură suntconsiderate bunuri mobile corporale. (3) Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuriefectuate cu plată, în sensul alin.(1) :

a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană încadrul unui contract care prevede că plata se efectuează înrate sau orice alt tip de contract ce prevede că proprietateaeste atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimeiscadenţe, cu excepţia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilorîn urma executării silite; c) trecerea în domeniul public a unor bunuri dinpatrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzutede legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimuljuridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

d) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unuicontract de comision la cumpărare sau la vânzare, atuncicând comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contulcomitentului;

126

e) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţiacelor prevăzute la alin.(9) lit.a) şi lit.c). (4) Preluarea de către persoane impozabile a bunurilorachiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fiutilizate în scopuri care nu au legătură cu activitateaeconomică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altorpersoane în mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuatăcu plată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilorrespective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sauparţial. (5) Orice distribuire de bunuri din activele uneisocietăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi, inclusivo distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvareafără lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuriefectuată cu plată. (6) În cazul a două sau mai multe transferuri succesiveale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfereste considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă acestaeste transferat direct beneficiarului final. (7) Transferul de bunuri efectuat cu ocaziaoperaţiunilor de transfer total sau parţial de active şi pasive,ca urmare a fuziunii şi divizării, nu constituie livrare debunuri, indiferent dacă e făcută cu plată sau nu. (8) Aportul în natură la capitalul social al unei societăţicomerciale nu constituie livrare de bunuri, dacă primitoruluibunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a taxei pevaloarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferuluirespectiv. În situaţia în care primitorul bunurilor este opersoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere a taxeipe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parţial,operaţiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pevaloarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilorlor componente a fost dedusă total sau parţial.

(9) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin.(1),următoarele:

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţinaturale sau a altor cauze de forţă majoră;

b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, carenu mai pot fi valorificate în condiţiile stabilite prin norme;

127

c) perisabilităţile în limitele prevăzute prin lege;d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca

ajutoare umanitare externe sau interne;e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în

cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselorsau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuriacordate în scopul stimulării vânzărilor;

f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrulacţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precumşi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prinnorme.

Prestarea deservicii

Art.129.- (1) Se consideră prestare de servicii oriceoperaţiune care nu constituie livrare de bunuri. (2) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţeibunurilor, în cadrul unui contract de leasing;

b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilorde autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altordrepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfăşura o activitateeconomică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolerao acţiune ori o situaţie;

d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordinemis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivitlegii;

e) intermedierea efectuată de comisionari, careacţionează în numele şi în contul comitentului, atunci cândintervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

(3) Se consideră prestări de servicii cu platăurmătoarele:

a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte dinactivele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu aulegătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse ladispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane,dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective afost dedusă total sau parţial;

b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit decătre o persoană impozabilă , în scopuri care nu au legătură

128

cu activitatea sa economică, pentru uzul personal alangajaţilor săi sau al altor persoane. (4) Nu se consideră prestare de serviciu efectuată cuplată utilizarea bunurilor şi prestările de servicii prevăzute laalin.(3), efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilorprevăzute prin lege, precum şi prestările de servicii efectuateîn scopuri publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor. (5) Persoana impozabilă care acţionează în numepropriu, dar în contul unei alte persoane în legătură cu oprestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat eaînsăşi acele servicii. (6) În cazul prestării unui serviciu de către mai multepersoane impozabile, prin tranzacţii succesive, fiecaretranzacţie se consideră o prestare separată şi se impoziteazădistinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat directcătre beneficiarul final.

Schimburi debunuri sauservicii

Art.130.- În cazul unei operaţiuni care implică o livrare debunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrăride bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoanăimpozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunurişi/sau o prestare de servicii cu plată.

Importul debunuri

Art.131.- (1) În înţelesul prezentului Titlu, se considerăimport de bunuri intrarea de bunuri în România proveninddintr-un alt stat. (2) Prin derogare de la alin.(1), atunci cândbunurile sunt plasate, după intrarea lor în ţară, în regimurivamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera deaplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuşi, acestea suntsupuse reglementărilor vamale în ce priveşte plata sau, dupăcaz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se aflăîn regim vamal suspensiv. (3) Importul bunurilor plasate în regimuri vamalesuspensive este efectuat în statul pe teritoriul căruia bunurileies din aceste regimuri. (4) Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pevaloarea adăugată livrarea bunurilor aflate în regimurivamale suspensive.

129

CAPITOLUL VLOCUL OPERAŢIUNILOR IMPOZABILE

Locul livrăriide bunuri

Art.132.- (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri:a) locul unde se găsesc bunurile în momentul

când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilorcare sunt expediate sau transportate de furnizor, debeneficiar sau de un terţ;

b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul,în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau montaj,indiferent dacă punerea în funcţiune este efectuată de cătrefurnizor sau de altă persoană în contul sau;

c) locul unde se găsesc bunurile în momentul în careare loc livrarea, în cazul bunurilor care nu sunt expediatesau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, încazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unuivapor sau avion;

e) locul de plecare al transportului de pasageri, încazul în care livrările de bunuri sunt efectuate într-un autocarsau tren, şi pe partea din parcursul transportului de pasageriefectuat în interiorul ţării.

(2) În aplicarea prevederilor alin.(1) lit.e), seînţelege:

a) prin partea din parcursul transportului de pasageriefectuat în interiorul ţării, parcursul efectuat între locul deplecare şi locul de sosire al transportului de pasageri, fărăoprire în afara ţării;

b) prin locul de plecare a transportului de pasageri,primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorulţării, dacă este cazul după oprire în afara ţării;

c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri,ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul ţării, pentrupasagerii care s-au îmbarcat în interiorul ţării, dacă estecazul înainte de oprirea efectuată în afara ţării.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1). lit.a) şib), atunci când locul de plecare sau de expediere ori detransport al bunurilor se află în afara României, acestea fiindimportate în România, locul livrării efectuate de importator

130

în sensul art.150 alin.(2) este considerat a fi în România.

Locul prestăriide servicii

Art.133.-(1) Locul prestării de servicii este considerat a filocul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţiieconomice sau un sediu permanent de la care serviciile suntefectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa saobişnuită.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), pentruurmătoarele prestări de servicii locul prestării esteconsiderat a fi:

a) locul unde bunul imobil este situat pentru prestărilede servicii efectuate în legătură directă cu un bun imobil,inclusiv prestaţiile agenţiilor imobiliare şi de expertiză, ca şiprestările privind pregătirea sau coordonarea executăriilucrărilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestaţiilefurnizate de arhitecţi şi serviciile de supervizare; b) locul unde se efectuează transportul în funcţie dedistanţele parcurse, în cazul transportului de bunuri şi depersoane;

c) sediul activităţii economice sau sediul permanent albeneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, înabsenţa acestora, domiciliul sau reşedinţa obişnuită abeneficiarului în cazul următoarelor servicii:

1. închirierea de bunuri mobile corporale;2. operaţiuni de leasing, având ca obiect utilizarea

bunurilor mobile corporale;3. transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor

de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi alaltor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate şi marketing;5. serviciile de consultanţă, de inginerie, juridice şi de

avocatură, serviciile contabililor şi experţilor contabili, alebirourilor de studii şi alte servicii similare;

6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări,

inclusiv reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri;8. punerea la dispoziţie de personal;

9. telecomunicaţiile. Sunt considerate servicii detelecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea,

131

emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunetesau informaţii de orice natură prin cablu, radio, mijloaceoptice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedareadreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel detransmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţiicuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeauamondială de informaţii; 10. serviciile de radiodifuziune şi de televiziune;

11. serviciile furnizate pe cale electronică. Suntconsiderate servicii furnizate pe cale electronică: furnizareaşi conceperea de site-uri informatice, mentenanţă la distanţăa programelor şi echipamentelor, furnizarea de programeinformatice –software- şi actualizarea acestora, furnizarea deimagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie debaze de date, furnizarea de muzică, de filme şi de jocuri,inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea deemisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive,ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii deînvăţământ la distanţă. Atunci când furnizorul de servicii şiclientul său comunică prin curier electronic, serviciulfurnizat nu reprezintă un serviciu electronic;

12. obligaţia de a se abţine de la realizarea sauexercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice saua unui drept menţionat în prezenta literă;

13. prestările de servicii efectuate de intermediari careintervin în furnizarea prestărilor prevăzute în prezenta literă.

d) locul unde sunt prestate serviciile, în cazulurmătoarelor servicii:

1. culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, dedivertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi celeale organizatorilor de astfel de activităţi; 2. prestările accesorii transportului, cum sunt:încărcarea, descărcarea, manipularea, paza şi/sau depozitareabunurilor şi alte servicii similare; 3. expertize privind bunurile mobile corporale;

4. prestările efectuate asupra bunurilor mobilecorporale.

132

CAPITOLUL VIFAPTUL GENERATOR ŞI EXIGIBILITATEA TAXEI

PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Faptulgenerator şiexigibilitatea -reguli generale

Art.134.-(1) Faptul generator al taxei reprezintă faptul princare sunt realizate condiţiile legale, necesare pentruexigibilitatea taxei.

(2) Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atuncicând autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, laun moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de laplătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prinlege la o altă dată.

(3) Faptul generator al taxei intervine şi taxa devineexigibilă la data livrării de bunuri sau la data prestării deservicii, cu excepţiile prevăzute în prezentul Titlu.

(4) Livrările de bunuri şi prestările de servicii, alteledecât cele prevăzute la art.128 alin.(3) lit.a) şi art.129alin.(2) lit.a), care se efectuează continuu, dând loc ladecontări sau plăţi succesive, cum sunt gazele naturale, apa,serviciile telefonice, energia electrică şi altele asemenea,sunt considerate că sunt efectuate în momentul expirăriiperioadelor la care se referă aceste decontări sau plăţi.

(5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată esteanticipată faptului generator şi intervine:

a) la data la care este emisă o factură fiscală, înaintealivrării de bunuri sau a prestării de servicii;

b) la data încasării avansului, în cazul în care seîncasează avansuri înaintea livrării de bunuri sau a prestăriide servicii. Se exceptează de la aceasta prevedere avansurileîncasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamalestabilite potrivit legii şi orice avansuri încasate pentruoperaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nusunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se înţelegeîncasarea parţială sau integrală a contravalorii bunurilor saua serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării.

(6) Prin derogare de la prevederile alin.(5), în cazulconstruirii unui bun imobil, antreprenorul general poate optapentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată săintervină la data livrării bunului imobil, în condiţii stabiliteprin norme.

133

Faptulgenerator şiexigibilitatea -cazuri speciale

Art.135.-(1) Prin derogare de la prevederile art.134 alin.(3),exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la dateleprevăzute în prezentul articol.

(2) Pentru serviciile efectuate de prestatori stabiliţiîn străinătate, astfel cum sunt definiţi la art.151 alin.(2),pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoareaadăugată, exigibilitatea taxei intervine la data primiriifacturii prestatorului sau la data achitării parţiale sau totale aserviciului, în cazul în care nu s-a primit facturaprestatorului până la această dată. Pentru operaţiunile deînchiriere de bunuri mobile şi operaţiunile de leasingcontractate cu un prestator stabilit în străinătate, denumite încontinuare operaţiuni de leasing extern, taxa pe valoareaadăugată devine exigibilă la fiecare din datele specificate încontract pentru plata ratelor. Daca se efectuează plăţi înavans, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine ladata efectuării plăţii.

(3) În cazul livrării de bunuri cu plata în rate întrepersoane stabilite în ţară, a operaţiunilor de leasing intern, deînchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxape valoarea adăugată devine exigibilă la fiecare din datelespecificate în contract pentru plata ratelor, respectiv achiriei, redevenţei sau arendei. În cazul încasării de avansurifaţă de data prevăzută în contract, taxa pe valoarea adăugatădevine exigibilă la data încasării avansului.

(4) Pentru livrările de bunuri şi prestările de serviciicare se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plăţisuccesive - energie electrică şi termică, gaze naturale, apa,servicii telefonice şi altele similare -, exigibilitatea taxei pevaloarea adăugată intervine la data întocmirii documentelorprin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantităţile livrate şiserviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoarecelei în care s-a efectuat livrarea/prestarea.

(5) În cazul livrării de bunuri sau prestării de serviciirealizate prin intermediul unor maşini automate de vânzaresau de jocuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă ladata când se extrage numerar din automatul de vânzare saude jocuri.

134

(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentăsumelor constituite drept garanţie pentru acoperireaeventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor deconstrucţii-montaj ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitiva sau, după caz, la data încasăriisumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

Exigibilitateapentruimportul debunuri

Art.136.- În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoareaadăugată devine exigibilă la data când se generează drepturide import pentru bunurile respective, conform legislaţieivamale în vigoare.

CAPITOLUL VIIBAZA DE IMPOZITARE

Baza deimpozitarepentruoperaţiuni îninteriorul ţării

Art.137.- (1) Baza de impozitare a taxei pe valoareaadăugată este constituită din:

a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, alteledecât cele prevăzute la lit.b) şi c), din tot ceea ce constituiecontrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută defurnizor ori prestator din partea cumpărătorului,beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile directlegate de preţul acestor operaţiuni;

b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul decost, determinat la momentul livrării pentru operaţiunileprevăzute la art.128 alin.(3) lit.e), alin.(4) şi alin.(5). Dacăbunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziţie sau preţul decost se ajustează astfel cum se prevede în norme.

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilăpentru executarea prestărilor de servicii pentru operaţiunileprevăzute la art.129 alin.(3).

(2) Se cuprind în baza de impozitare a taxei pevaloarea adăugată:

a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevedealtfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontatecumpărătorului sau clientului.

135

(3) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pevaloarea adăugată următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi altereduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor;

b) sumele reprezentând daune - interese stabilite prinhotărâre judecătorească definitivă, penalizările şi orice altesume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială aobligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurileşi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza deimpozitare orice sume care, în fapt, reprezintăcontravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;

c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere,livrări cu plata în rate, operaţiuni de leasing;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii demarfă şi clienţi prin schimb, fără facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contulclientului şi care apoi se decontează acestuia; f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră caresunt percepute de către autorităţile publice locale prinintermediul prestatorilor.

Ajustarea bazeide impozitare

Art.138.- Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată seajustează în următoarele situaţii:

a) dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior,operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrareabunurilor sau prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privindcantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau aserviciilor prestate;

c) în situaţia în care reducerile de preţ prevăzute laart.137 alin.(3) lit.a) sunt acordate după livrarea bunurilorsau prestarea serviciilor, precum şi în cazul majorăriipreţului ulterior livrării sau prestării;

d) contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilorprestate nu se poate încasa din cauza falimentuluibeneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data de lacare se declară falimentul;

136

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajeleîn care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulăprin facturare.

Baza deimpozitarepentru import

Art.139.-(1) Baza de impozitare pentru un import de bunurieste constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilităconform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugătaxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe,exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importulde bunuri.

(2) Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitarecheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile deambalare, transport şi asigurare care intervin până la primulloc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în careaceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitarestabilită conform alin.(1). Primul loc de destinaţie abunurilor îl reprezintă destinaţia stipulată în documentul detransport sau orice alt document însoţitor al bunurilor, cândacestea intră în România.

(3) Baza de impozitare pentru importul de bunurinu cuprinde elementele prevăzute la art.137 alin.(3).

(4) Baza de impozitare pentru nave şi aeronave nuinclude:

1. valoarea serviciilor de reparare sau transformare,pentru navele şi aeronavele care au fost reparate sautransformate în străinătate;

2. carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate dinstrăinătate, destinate utilizării pe nave şi/sau aeronave.

(5) Dacă suma folosită la stabilirea bazei deimpozitare pentru un import de bunuri este exprimată învalută, aceasta se converteşte în moneda naţională aRomâniei, în conformitate cu metodologia folosită, pentru astabili valoarea în vamă a bunurilor importate.

CAPITOLUL VIIICOTELE DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Cota standardşi cota redusă

Art.140.- (1) Cota standard a taxei pe valoarea adăugatăeste de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentruorice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe

137

valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse ataxei pe valoarea adăugată.

(2) Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată estede 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentruurmătoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, casememoriale, monumente istorice, monumente de arhitecturăşi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,expoziţii;

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şireviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;

c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriileacestora, cu excepţia protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;e) medicamente de uz uman şi veterinar;f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al

sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închiriereaterenurilor amenajate pentru camping.

(3) Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilăeste cea în vigoare la data la care intervine faptul generatoral taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia operaţiunilorprevăzute la art.134 alin.(5) şi art.135 alin.(2)-(5), pentrucare se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.

(4) În cazul schimbărilor de cote, pentruoperaţiunile prevăzute la art.134 alin.(5), se va proceda laregularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la datalivrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepţiaoperaţiunilor prevăzute la art.135 alin.(4), pentru careregularizarea se efectuează aplicând cota în vigoare la dataexigibilităţii taxei.

(5) Cota aplicabilă pentru un import de bunuri estecea aplicată în interiorul ţării pentru livrarea aceluiaşi bun.

CAPITOLUL IXOPERAŢIUNI SCUTITE

Scutiri pentruoperaţiuniledin interiorulţării

Art.141.-(1) Următoarele operaţiuni de interes general suntscutite de taxa pe valoarea adăugată:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare,şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi

138

autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma deorganizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătaterurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoaremedicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, bazede tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţiautorizate să desfăşoare astfel de activităţi, cantineleorganizate pe lângă aceste unităţi, serviciile funerare prestatede unităţile sanitare;

b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiuniilor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şilivrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi şi detehnicienii dentari;

c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate depersonal medical şi paramedical;

d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate,în vehicule special amenajate în acest scop;

e) livrările de organe, de sânge şi de lapte, deprovenienţă umană;

f) activitatea de învăţământ prevăzută prin Legeaînvăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificărileulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate, inclusivactivitatea căminelor şi cantinelor organizate pe lângă acesteunităţi, formarea profesională a adulţilor, precum şiprestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate deacestea, efectuate de către instituţiile publice sau de cătrealte entităţi recunoscute, care au aceste obiective;

g) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strânslegate de asistenţă şi/sau protecţia socială, efectuate deinstituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca avândcaracter social; serviciile de cazare, masă şi tratament,prestate de persoane impozabile care îşi desfăşoarăactivitatea în staţiuni balneoclimaterice, dacă au încheiatcontracte cu Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi deAsigurări Sociale şi contravaloarea acestora este decontatăpe bază de bilete de tratament;

h) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strânslegate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate deinstituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca avândcaracter social;

139

i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunurifurnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbulunei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fărăscop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală,religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală,profesionala sau civică, precum si obiective de reprezentarea intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceastăscutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

j) prestările de servicii strâns legate de practicareasportului sau a educaţiei fizice efectuate de organizaţii fărăscop patrimonial pentru persoanele care practică sportul saueducaţia fizică;

k) prestările de servicii culturale şi/sau livrările debunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiilepublice, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicarea impozitului pe spectacole;

l) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuriefectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite,potrivit lit.a) şi lit.f) - k), cu ocazia manifestărilor destinatesă le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lorexclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producădistorsiuni concurenţiale;

m) realizarea, difuzarea şi/sau retransmisiaprogramelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celorde publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/saudifuzează programele audiovizuale, precum şi de unităţilecare au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu aprogramelor audiovizuale;

n) vânzarea de licenţe de filme sau de programe,drepturi de difuzare, abonamente la agenţiile internaţionalede ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinateactivităţii de radio şi televiziune, cu excepţia celor depublicitate;

(2) Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoareaadăugată:

a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentrurealizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor,precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional decercetare-dezvoltare şi inovare în programele nucleu şi în

140

planurile sectoriale, prevăzute de Ordonanţa Guvernuluinr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltareatehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr.324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţilede cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriatinternaţional, regional şi bilateral;

b) livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuatede producătorii agricoli individuali şi asociaţiile fărăpersonalitate juridică ale acestora;

c) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare:1. acordarea şi negocierea de credite şi administrarea

creditului de către persoana care îl acordă;2. acordarea, negocierea şi preluarea garanţiilor de

credit sau a garanţiilor colaterale pentru credite, precum şiadministrarea garanţiilor de credit de către persoana careacordă creditul;

3. orice operaţiune legată de depozite şi conturifinanciare, inclusiv orice operaţiuni cu ordine de plată,transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de creditsau de debit, cecuri sau alte instrumente de plată, precum şioperaţiuni de factoring;

4. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cumoneda naţională sau străină, cu excepţia monedelor sau abancnotelor care sunt obiecte de colecţie;

5. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cutitluri de participare, titluri de creanţe, cu excepţia executăriiacestora, obligaţiuni, certificate, cambii, alte instrumentefinanciare sau alte valori mobiliare;

6. gestiunea fondurilor comune de plasament şi/sau afondurilor comune de garantare a creanţelor efectuate deorice entităţi constituite în acest scop;

d) operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare, precumşi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile deasigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele careintermediază astfel de operaţiuni;

e) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizateconform legii să desfăşoare astfel de activităţi;

f) livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuatede unităţile din sistemul de penitenciare, utilizând munca

141

deţinuţilor;g) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi

întreţinere la monumentele care comemorează combatanţi,eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din decembrie1989;

h) transportul fluvial de persoane în Delta Dunării şi perutele Orşova-Moldova Nouă, Brăila-Hârşova şi Galaţi-Grindu;

i) livrarea obiectelor şi veşmintelor de cult religios,tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu conţinut bisericescşi care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum şifurnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, înconformitate cu art.1 din Legea nr.103/1992 privind dreptulexclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelorde cult, cu modificările ulterioare;

j) livrarea de bunuri către Agenţia de Valorificare aActivelor Bancare, ca efect al dării în plată sau bunurileadjudecate de către Agenţia de Valorificare a ActivelorBancare, cu stingerea totală sau parţială a obligaţiilor deplată ale unui debitor;

k) arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuriimobile, cu următoarele excepţii:

1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrulsectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. serviciile de parcare a vehiculelor;3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate în bunurile

imobile;4. închirierea seifurilor.l) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi

scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoareaadăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă,precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectulexcluderii dreptului de deducere conform art.145 alin.(7)lit.b).

(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentrutaxarea operaţiunilor prevăzute la alin.(2) lit.k), în condiţiilestabilite prin norme.

142

Scutiri laimport

Art.142. - Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:a) importul de bunuri a căror livrare în România este

scutită de taxa pe valoarea adăugată;b) bunurile introduse în ţară de călători sau de alte

persoane fizice cu domiciliul în ţară ori în străinătate, încondiţiile şi în limitele stabilite potrivit reglementarilorlegale în vigoare pentru regimul vamal aplicabil persoanelorfizice;

c) bunurile importate destinate comercializării în regimduty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea înexclusivitate a reprezentantelor diplomatice şi a personaluluiacestora;

d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şibirourile consulare, precum şi de către cetăţenii străini custatut diplomatic sau consular în România, în condiţii dereciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentanţeleorganismelor internaţionale şi interguvernamentaleacreditate în România, precum şi de către cetăţenii străiniangajaţi ai acestor organizaţii, în limitele şi în conformitatecu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestororganizaţii, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f) importul de bunuri de către forţele armate alestatelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau alpersonalului civil însoţitor sau pentru aprovizionareapopotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forţe suntdestinate efortului comun de apărare;

g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule,benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sauprograme destinate activităţii de radio şi televiziune, cuexcepţia celor de publicitate; h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu deajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracterreligios, de apărare a sănătăţii, de apărare a ţării sausiguranţei naţionale, artistic, sportiv, de protecţie şiameliorare a mediului, de protecţie şi conservare amonumentelor istorice şi de arhitectură, în condiţiile stabiliteprin norme;

143

i) importul de bunuri finanţate din împrumuturinerambursabile acordate de guverne străine, organismeinternaţionale şi/sau organizaţii non-profit din străinătate şidin ţară, în condiţiile stabilite prin norme;

j) importul următoarelor bunuri: bunurile de origineromână, bunurile străine care, potrivit legii, devinproprietatea statului, bunurile reparate în străinătate saubunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoarecalitativ, returnate partenerilor externi în perioada degaranţie, bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a uneiexpedieri eronate, echipamentele pentru protecţia mediuluistabilite prin hotărâre a Guvernului.

Scutiri pentruexporturi saualte operaţiunisimilare şipentrutransportulinternaţional

Art.143.- (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara

ţării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său;b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara

ţării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul ţării,sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilortransportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echipareasau aprovizionarea ambarcaţiunilor de agrement şiavioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de uzprivat. c) prestările de servicii, inclusiv transportul şiprestările de servicii accesorii transportului, legate direct deexportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimurivamale suspensive, cu excepţia prestărilor de servicii scutiteîn baza art.141;

d) transportul, prestările de servicii accesoriitransportului, alte servicii direct legate de importulbunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza deimpozitare a bunurilor importate, potrivit prevederilorart.139;

e) transportul internaţional de persoane şi serviciiledirect legate de acest transport, inclusiv livrările de bunuridestinate a fi acordate ca trataţie pasagerilor la bordul unuivapor, avion, autocar sau tren;

f) în cazul navelor utilizate pentru transportulinternaţional de persoane şi/sau de mărfuri, pentru pescuit

144

sau altă activitate economică sau pentru salvare sau asistenţăpe mare, a navelor de război, următoarele operaţiuni:

1. livrarea de carburanţi, echipamente şi alte bunuridestinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu excepţianavelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastă;

2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directeale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

g) în cazul aeronavelor care prestează transporturiinternaţionale de persoane şi/sau de mărfuri, următoareleoperaţiuni:

1. livrările de carburanţi, echipamente şi alte bunuridestinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave;

2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directeale aeronavelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

h) prestările de servicii pentru navele aflate înproprietatea companiilor de navigaţie care îşi desfăşoarăactivitatea în regimul special maritim sau operate de acestea,precum şi livrările de nave în întregul lor către acestecompanii.

i) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoareamisiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personaluluiacestora, precum şi a oricăror cetăţeni străini având statutdiplomatic sau consular în România, în condiţii dereciprocitate;

j) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoareareprezentantelor organismelor internaţionale şiinterguvernamentale acreditate în România, precum şi acetăţenilor străini angajaţi ai acestora, în limitele şi înconformitate cu condiţiile precizate în convenţiile deînfiinţare a acestor organizaţii;

k) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii cătreforţele armate ale statelor străine membre NATO, pentruuzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşteforţele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacăforţele iau parte la efortul de apărare comun. În cazul în carebunurile nu sunt expediate sau transportate în afara ţării şipentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit uneiproceduri de restituire a taxei stabilite prin ordin alministrului finanţelor publice;

145

l) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţatedin ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate decătre guverne străine, de organisme internaţionale şi deorganizaţii non-profit şi de caritate din străinătate şi din ţară,inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice;

m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea şireabilitarea lăcaşurilor de cult religios sau a altor clădiriutilizate în acest scop;

n) prestările de servicii poştale efectuate pe teritoriulRomâniei de operatorii prevăzuţi de Ordonanţa Guvernuluinr.70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de CongresulUniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobatăprin Legea nr.670/2001, constând în preluarea şi distribuireatrimiterilor poştale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poştale;

o) servicii prestate de persoane din România în contulbeneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentrubunurile din import aflate în perioada de garanţie;

p) prestările de servicii efectuate de intermediari careacţionează în numele sau în contul unei alte persoane, atuncicând intervin în operaţiuni prevăzute de prezentul articol.

(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul,documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pevaloarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin.(1) şi,după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinitepentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

Scutiri specialelegate detraficulinternaţionalde bunuri

Art.144.-(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:a) livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de

antrepozit vamal;b) livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele

duty-free şi în alte magazine situate în aeroporturileinternaţionale, prevăzute la Secţiunea I din OrdonanţaGuvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri înmaterie financiar-fiscală, precum şi livrările de bunuriefectuate prin aceste magazine;

c) următoarele operaţiuni desfăşurate într-o zonă liberăsau într-un port liber:

146

1. introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sauport liber, direct din străinătate, în vederea simpleidepozitări, fără întocmirea de formalităţi vamale; 2. operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare amărfurilor străine între diverşi operatori din zona liberă sauportul liber sau între aceştia şi alte persoane din afara zoneilibere sau a portului liber; 3. scoaterea de bunuri străine din zona liberă, sauportul liber, în afara ţării, fără întocmirea de declaraţiivamale de export, bunurile fiind în aceeaşi stare ca înmomentul introducerii lor în zona liberă sau portul liber;

d) prestările de servicii legate direct de operaţiunileprevăzute la lit.a)-c).

(2) Scutirile prevăzute la alin.(1) nu se aplică bunurilorcare sunt livrate pentru utilizare sau consum în România,inclusiv în antrepozitul vamal, zona libera sau în portul liber,sau care rămân în România la încetarea situaţiilor prevăzutela alin.(1).

(3) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul,documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pevaloarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin.(1) şi,după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinitepentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

CAPITOLUL XREGIMUL DEDUCERILOR

Dreptul dededucere

Art.145.-(1) Dreptul de deducere ia naştere în momentul încare taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă. (2) Pentru bunurile importate până la data de 31decembrie 2003, în baza certificatelor de suspendare a taxeipe valoarea adăugată, eliberate în baza Legii nr.345/2002privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, pentru caretermenul de plată intervine după data de 1 ianuarie 2004inclusiv, taxa pe valoarea adăugată devine deductibilă la dataplăţii efective. (3) Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate suntdestinate utilizării în folosul operaţiunilor sale taxabile, oricepersoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pevaloarea adăugată are dreptul să deducă:

147

a) taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată,aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fielivrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestateori urmează să îi fie prestate de o alta persoană impozabilă;

b) taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurileimportate;

(4) De asemenea, se acordă oricărei persoaneimpozabile, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoareaadăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe valoareaadăugată prevăzută la alin.(3) lit.a) şi b), dacă bunurile şiserviciile achiziţionate sunt destinate utilizării pentrurealizarea următoarelor operaţiuni:

a) livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite detaxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.143 alin.(1) şi laart.144 alin.(1);

b) operaţiuni rezultând din activităţi economice pentrucare locul livrării/prestării sunt considerate a fi în străinătate,dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă, în cazul încare operaţiunea s-ar desfăşura în ţară.

(5) Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitorde taxă pe valoarea adăugată are dreptul de deducere a taxeipe valoarea adăugată pentru:

a) operaţiunile prevăzute la art.128 alin.(9) lit.e) şi lit.f)şi art.129 alin.(4), dacă acestea sunt afectate realizăriioperaţiunilor prevăzute la alin.(3) şi (4);

b) operaţiunile prevăzute la art.128 alin.(7) şi (8), dacătaxa pe valoarea adăugată ar fi aplicabilă transferuluirespectiv;

c) operaţiunile prevăzute la art.128 alin.(9) lit.a)-c), înmăsura în care acestea rezultă din operaţiunile prevăzute laalin.(3) şi (4);

d) operaţiunile prevăzute la art.128 alin.(9) lit.d).(6) În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul

de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru achiziţiilede bunuri şi/sau servicii destinate realizării operaţiunilorprevăzute la alin.(3)-(5), efectuate de persoane impozabileînainte de înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoareaadăugată, care nu aplică regimul special de scutire prevăzutla art.152.

148

(7) Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugatăpentru:

a) bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatoriîn contul clienţilor şi care apoi se decontează acestora;

b) băuturi alcoolice şi produse din tutun destinateacţiunilor de protocol.

(8) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pevaloarea adăugată orice persoană impozabilă trebuie săjustifice dreptul de deducere, în funcţie de felul operaţiunii,cu unul din următoarele documente:

a) pentru taxa pe valoarea adăugată datorată sauachitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmeazăsă îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fostprestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoanăimpozabilă, cu factură fiscală care îndeplineşte cerinţeleprevăzute la art.155 alin.(8) şi este emisă pe numelepersoanei de către o persoană impozabilă înregistrată caplătitor de taxă pe valoarea adăugată. Beneficiarii serviciilorprevăzute la art.150 alin(1) lit.b) şi art.151 alin.(1) lit.b), caresunt înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,justifică taxa dedusă cu factura fiscală întocmită potrivitprevederilor art.155 alin.(4).

b) pentru importuri de bunuri, cu declaraţia vamală deimport sau un act constatator emis de autorităţile vamale.Pentru importurile care mai beneficiază de amânarea plăţiitaxei în vamă, conform alin.(2), se va prezenta şidocumentul care confirmă achitarea taxei pe valoareaadăugată. (9) Prin normele de aplicare a prezentului Titlu seprevăd situaţiile în care se poate folosi un alt document decâtcele prevăzute la alin.(8) pentru a justifica dreptul dededucere a taxei pe valoarea adăugată.

(10) În situaţiile prevăzute la art.138, precum şi în altecazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adăugatădedusă poate fi ajustată. Procedura de ajustare se stabileşteprin norme.

(11) Orice persoană impozabilă, care a aplicat regimulspecial de scutire prevăzut la art.152, şi ulterior trece laaplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, are

149

dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată la dataînregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dacăsunt îndeplinite cerinţele de la alin.(12), pentru următoarele: a) bunuri de natura stocurilor, conform reglementărilorcontabile, care se află în stoc la data la care persoanarespectivă a fost înregistrată ca plătitor de taxă pe valoareaadăugată;

b) bunuri de natura mijloacelor fixe care au fostachiziţionate cu cel mult 90 de zile anterior datei deînregistrare ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

(12) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzutla alin.(11) trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:

a) bunurile respective urmează a fi folosite pentruoperaţiuni cu drept de deducere ;

b) persoana impozabilă trebuie să deţină o facturăfiscală sau un alt document legal aprobat care justifică sumataxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor achiziţionate.

(13) Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şiserviciilor achiziţionate, destinate realizării obiectivelorproprii de investiţii, stocurilor de produse cu destinaţiespecială, finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetelelocale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pevaloarea adăugată dedusă pentru realizarea obiectivelorproprii de investiţii se vor reîntregi obligatoriudisponibilităţile de investiţii. Sumele deduse în cursul anuluifiscal pentru obiectivele proprii de investiţii pot fi utilizatenumai pentru plăţi aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii.La încheierea exerciţiului financiar, sumele deduse şineutilizate se virează la bugetul de stat sau bugetele locale înconturile şi la termenele stabilite prin normele metodologiceanuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şifinanciar-contabil, emise de Ministerul Finanţelor Publice.

Perioadafiscală

Art.146.-(1) Perioada fiscală pentru taxa pe valoareaadăugată este luna calendaristică. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentrupersoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anuluiprecedent o cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sauscutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la

150

cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anuluiprecedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic. (3) Persoanele impozabile care se încadrează înprevederile alin.(2) au obligaţia de a depune la organelefiscale teritoriale, până la data de 25 ianuarie, o declaraţie încare să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent. (4) Persoanele impozabile care iau fiinţă în cursulanului trebuie să declare, cu ocazia înregistrării fiscale, cifrade afaceri pe care preconizează să o realizeze în cursulanului, iar dacă aceasta nu depăşeşte 100.000 euro inclusiv,au obligaţia de a depune deconturi trimestriale în anulînfiinţării. Dacă cifra de afaceri obţinută în anul înfiinţăriieste mai mare de 100.000 euro, în anul următor perioadafiscală va fi luna calendaristică, conform alin.(1), iar dacăcifra de afaceri obţinută nu depăşeşte 100.000 euro inclusiv,perioada fiscală va fi trimestrul, urmând ca persoanaimpozabilă să se conformeze prevederilor de la alin.(3).

Deducereataxei pentrupersoaneleimpozabile curegim mixt

Art.147.-(1) Orice persoană impozabilă, înregistrată caplătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează sauurmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept dededucere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere,este denumită în continuare plătitor de taxă pe valoareaadăugată cu regim mixt. (2) Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugatăaferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate de orice plătitorde taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt se determină înconformitate cu prevederile prezentului articol. (3) Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusivrealizării de operaţiuni care dau drept de deducere, inclusivde investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, seînscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmeşteseparat pentru aceste operaţiuni, şi taxa pe valoareaadăugată aferentă acestora se deduce integral. (4) Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusivrealizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere,precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfelde operaţiuni, se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care seîntocmeşte separat pentru aceste operaţiuni, iar taxa pe

151

valoarea adăugată aferentă acestora nu se deduce. (5) Bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaştedestinaţia în momentul achiziţiei, respectiv dacă vor fiutilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept dededucere, sau operaţiuni care nu dau drept de deducere, oripentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sauvor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducereşi operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiazăîntr-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat. Taxa pevaloarea adăugată aferentă acestor achiziţii se deduce pebază de pro-rată. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinaterealizării de investiţii care se prevăd că vor fi utilizate atâtpentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere,cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere, estepermisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată peparcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă săfie ajustată în conformitate cu procedura stabilită prinnorme. (6) În cursul unui an fiscal este permisă rectificareataxei deduse aferente achiziţiilor de bunuri/servicii care seconstată că ulterior au fost utilizate pentru altă destinaţiedecât cea prevăzută la data achiziţiei. Rectificările seevidenţiază pe rândurile de regularizare din decontul de taxăpe valoarea adăugată. (7) Pro-rata se determină ca raport între: veniturileobţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, inclusivsubvenţiile legate direct de preţul acestora, la numărător, iarla numitor veniturile de la numărător plus veniturile obţinutedin operaţiuni care nu dau drept de deducere. În calcululpro-rata, la numitor se adăugă alocaţiile, subvenţiile sau altesume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, înscopul finanţării de activităţi scutite fără drept de deduceresau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoareaadăugată. Se exclud din calculul pro-rata veniturilefinanciare, dacă acestea sunt accesorii activităţii principale.Nu se includ în calculul pro-rata serviciile efectuate deprestatori stabiliţi în străinătate, astfel cum sunt definiţi laart.151 alin.(2), pentru care beneficiarii au obligaţia plăţiitaxei pe valoarea adăugată. Pro-rata se determină anual,

152

situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numărătorsunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepţie,aceasta poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz,conform prevederilor alin.(13), situaţie în care elementeleprevăzute la numitor şi numărător sunt cele efectiv realizateîn cursul fiecărei luni, respectiv trimestru.

(8) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este oripro rata definitivă determinată pentru anul precedent ori opro rată estimată în funcţie de operaţiunile prevăzute a firealizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie săcomunice organului fiscal teritorial, la începutul fiecărui anfiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie, nivelulpro-rata provizorie aplicată, precum şi modul de determinarea acesteia. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determinăprin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoareaadăugată deductibile, aferente achiziţiilor destinate atâtrealizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şicelor care nu dau drept de deducere, determinată potrivitprevederilor alin.(5).

(9) Persoanele impozabile care nu au determinatpro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizauşi nici nu prevedeau realizarea de operaţiuni fără drept dededucere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel deoperaţiuni, nu au obligaţia să calculeze şi să utilizezepro-rata provizorie. În cursul anului este permisă deducereaintegrală a taxei pe valoarea adăugată. La finele anului voraplica următoarele reguli: a) dacă pot efectua separarea achiziţiilor debunuri/servicii pe destinaţiile prevăzute la alin.(3) - (5), vorregulariza astfel: din taxa dedusă în cursul anului se scadetaxa de dedus rezultată prin aplicarea pro-rata definitivăpentru achiziţiile destinate atât realizării de operaţiuni cudrept de deducere, cât şi pentru operaţiuni fără drept dededucere, determinate conform alin.(5), şi/sau taxa aferentăbunurilor/serviciilor destinate exclusiv operaţiunilor cu dreptde deducere, determinate conform alin.(3), iar diferenţarezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultimaperioadă fiscală a anului, ca taxă de plată la bugetul de stat; sau

153

b) dacă nu se poate efectua separarea pe destinaţiipotrivit lit.a), se aplică pro-rata definitivă asupra tuturorachiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în cursul anului, iardiferenţa rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontuldin ultima perioadă fiscală a anului.

(10) Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie,în funcţie de realizările efective din cursul anului, potrivitformulei de calcul prevăzute la alin.(7).

(11) Regularizarea deducerilor operate după pro-rataprovizorie se realizează prin aplicarea pro rată definitivăasupra sumei taxei pe valoarea adăugată deductibile aferenteachiziţiilor prevăzute la alin.(5). Diferenţa în plus sau înminus faţă de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie, seînscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioadefiscale.

(12) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivitprevederilor prezentului articol nu asigură determinareacorectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prindirecţia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rataspeciale, la solicitarea persoanelor impozabile în cauză, pebaza justificării prezentate. Dacă aprobarea a fost acordată întimpul anului, persoanele impozabile au obligaţia sărecalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutulanului pe bază pro-rata specială, aprobată. Plătitorii de taxăpe valoarea adăugată cu regim mixt pot renunţa la aplicareapro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şisunt obligate să anunţe organele fiscale.

(13) La cererea justificată a persoanelor impozabile,organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plătitoride taxă pe valoarea adăugată, pot aproba ca pro-rata să fiedeterminată lunar sau trimestrial, după caz. În anul în care afost acordată aprobarea, persoanele impozabile au obligaţiasă recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de laînceputul anului pe bază pro-rata lunară sau trimestrială.Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt potrenunţa la aplicarea pro-rata lunară sau trimestrială numai laînceputul unui an fiscal şi sunt obligate să anunţe organelefiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizatesunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.

154

Determinareataxei de platăsau a sumeinegative detaxă

Art.148.-(1) În situaţia în care taxa pe valoarea adăugatăaferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o persoanăimpozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este maimare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentăoperaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada deraportare, numit în continuare sumă negativă a taxei pevaloarea adăugată.

(2) În situaţia în care taxa pe valoarea adăugatăaferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadăfiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pevaloarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilorachiziţionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă odiferenţă denumită taxă pe valoarea adăugată de platăpentru perioada fiscală de raportare.

Regularizareaşi rambursareataxei

Art.149.- (1) După determinarea taxei de plată sau a sumeinegative a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile dinperioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuiesă efectueze regularizările prevăzute de prezentul articol prindecontul de taxă pe valoarea adăugată. (2) Se determină suma negativă a taxei pe valoareaadăugată cumulată prin adăugarea la suma negativă a taxeipe valoarea adăugată rezultată în perioada fiscală deraportare a soldului sumei negative a taxei pe valoareaadăugată reportat din decontul perioadei fiscale precedente,dacă nu a fost solicitat a fi rambursat. (3) Se determină taxa pe valoarea adăugată deplata cumulată în perioada fiscală de raportare prinadăugarea la taxa pe valoarea adăugată de plată din perioadafiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de statpână la data depunerii decontului de taxă pe valoareaadăugată din soldul taxei pe valoarea adăugată de plată alperioadei fiscale anterioare. (4) Prin decontul de taxă pe valoarea adăugatăpersoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintresumele prevăzute la alin.(2) şi (3), care reprezintăregularizările de taxă şi stabilirea soldului taxei pe valoareaadăugată de plată sau a soldului sumei negative a taxei pevaloarea adăugată. Dacă taxa pe valoarea adăugată de plată

155

cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei pevaloarea adăugată cumulată, rezultă un sold de taxă pevaloarea adăugată de plată în perioada fiscală de raportare.Dacă suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată,este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată de platăcumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei pevaloarea adăugată în perioada fiscală de raportare. (5) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor detaxă pe valoarea adăugată pot solicita rambursarea solduluisumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioadafiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare dindecontul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală deraportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau potreporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscaleurmătoare. Dacă o persoană impozabilă solicită rambursareasoldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, aceastanu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fisolicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei pevaloarea adăugată din perioada fiscală de raportare mai micde 50 milioane lei, inclusiv, aceasta fiind reportatăobligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. (6) În cazul persoanelor juridice care se divizeazăsau sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumeinegative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-asolicitat rambursarea este preluat în decontul persoanei carea preluat activitatea. (7) În situaţia în care două sau mai multe persoanejuridice impozabile fuzionează, persoana impozabilă carepreia activitatea va prelua şi soldul taxei pe valoareaadăugată de plată către bugetul de stat, cât şi soldul sumeinegative a taxei pe valoarea adăugată, pentru care nu s-asolicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-aulichidat cu ocazia fuziunii. (8) Rambursarea soldului sumei negative a taxei pevaloarea adăugată se efectuează de organele fiscale încondiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normeleprocedurale în vigoare. (9) Pentru operaţiuni scutite de taxă pe valoareaadăugată cu drept de deducere, prevăzute la art.143 lit.b), e)

156

şi lit.i)-m), persoanele neînregistrare ca plătitori de taxă pevaloarea adăugată pot beneficia de rambursarea taxei pevaloarea adăugată potrivit procedurii prevăzute prin norme.

CAPITOLUL XIPLĂTITORII TAXEI

Plătitorii taxeipe valoareaadăugată

Art.150.-(1) Pentru operaţiunile din interiorul ţării, plătitoriitaxei pe valoarea adăugată sunt:

a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori detaxă pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile taxabilerealizate;

b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuatede persoane impozabile stabilite în străinătate, prevăzute laart.133 alin.(2) lit.c), indiferent dacă beneficiarii sunt sau nuînregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. (2) La importul de bunuri plătitorii taxei pe valoareaadăugată sunt persoanele care importă bunuri în România.Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea adăugatăpentru bunurile introduse în ţară, potrivit regulamentuluivamal aplicabil acestora.

Reguliaplicabile încazulpersoanelorimpozabilestabilite înstrăinătate

Art.151.-(1) Dacă o persoană impozabilă stabilită înstrăinătate realizează prestări de servicii taxabile pentru carelocul prestării este considerat a fi în România, altele decâtcele prevăzute la art.150 alin.(1) lit.b), va proceda astfel:

a) prestatorul îşi poate desemna un reprezentant fiscalîn România, care are obligaţia de a îndeplini, în numelepersoanei stabilite în străinătate, toate obligaţiile prevăzuteîn prezentul Titlu, inclusiv obligaţia de a solicitaînregistrarea fiscală în scopul taxei pe valoarea adăugată, înnumele persoanei stabilite în străinătate;

b) în cazul în care persoana stabilită în străinătate nu îşidesemnează un reprezentant fiscal în România, beneficiarulserviciilor datorează taxa pe valoarea adăugată, în numeleprestatorului.

(2) Prin persoană impozabilă stabilită în străinătate seînţelege orice persoană care realizează activităţi economicede natura celor prevăzute la art.127 alin.(2) şi care nu are în

157

România sediul activităţii economice, domiciliul stabil sauun sediu permanent de la care serviciile sunt prestate saulivrările sunt efectuate. (3) În cazul livrărilor de bunuri taxabile pentru carelocul livrării este considerat a fi în România, efectuate depersoane stabilite în străinătate, acestea au obligaţia sădesemneze un reprezentant fiscal în România. (4) Persoanele impozabile stabilite în străinătate, caredesfăşoară operaţiuni scutite cu drept de deducere înRomânia, au dreptul să-şi desemneze un reprezentant fiscalpentru aceste operaţiuni. (5) Procedura desemnării reprezentantului fiscalpentru taxa pe valoarea adăugată se stabileşte prin norme.

CAPITOLUL XIIREGIMUL SPECIAL DE SCUTIRE

Sfera deaplicare şiregulile pentruregimul specialde scutire

Art.152.-(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugatăpersoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală,declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 2miliarde lei, denumit în continuare plafon de scutire, daracestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxăpe valoarea adăugată.

(2) Persoanele impozabile nou înfiinţate potbeneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacădeclară că vor realiza anual o cifra de afaceri estimată depână la 2 miliarde lei inclusiv şi nu optează pentru aplicarearegimului normal de taxa pe valoarea adăugată. Persoaneleimpozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizeazăoperaţiuni sub plafonul de scutire prevăzut la alin.(1), seconsideră că sunt în regimul special de scutire, dacă nuoptează pentru aplicarea regimului normal de taxă pevaloarea adăugată.

(3) Persoanele impozabile, care depăşesc în cursulunui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate să soliciteînregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată înregim normal, în termen de 10 zile de la data constatăriidepăşirii. Pentru persoanele nou înfiinţate, anul fiscalreprezintă perioada din anul calendaristic, reprezentată prin

158

luni calendaristice scurse de la data înregistrării până lafinele anului. Fracţiunile de lună vor fi considerate o lunăcalendaristică întreagă. Persoanele care se află în regimspecial de scutire trebuie să ţină evidenţa livrărilor de bunurişi a prestărilor de servicii, care intră sub incidenţaprezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzări.Data depăşirii plafonului este considerată sfârşitul luniicalendaristice în care a avut loc depăşirea de plafon. Până ladata înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată înregim normal se va aplica regimul de scutire de taxă pevaloarea adăugată. În situaţia în care se constată că persoanaîn cauză a solicitat cu întârziere atribuirea calităţii de plătitorde taxă pe valoarea adăugată în regim normal, autoritateafiscală este îndreptăţită să solicite plata taxei pe valoareaadăugată pe perioada scursă între data la care persoana încauză avea obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitor detaxă pe valoarea adăugată în regim normal şi data de la careînregistrarea a devenit efectivă, conform proceduriiprevăzute prin norme.

(4) După depăşirea plafonului de scutire,persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarearegimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre deafaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut delege.

(5) Scutirea prevăzută de prezentul articol se aplicălivrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii efectuate depersoanele impozabile prevăzute la alin.(1).

(6) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă laaplicarea alin.(1) este constituită din suma, fără taxa pevaloarea adăugată, a livrărilor de bunuri şi prestărilor deservicii taxabile, incluzând şi operaţiunile scutite cu dreptde deducere, potrivit prevederilor art.143 şi 144.

(7) Persoanele impozabile scutite potrivitdispoziţiilor prezentului articol nu au dreptul de deducere înconformitate cu art.145 şi nici nu pot să înscrie taxa pefacturile lor. În cazul în care sunt beneficiari ai prestărilor deservicii prevăzute la art.150 alin.(1) lit.b) şi art.151 alin.(1)lit.b), persoanele impozabile sunt obligate să îndeplineascăobligaţiile prevăzute la art.155 alin.(4), art.156 şi art.157.

159

CAPITOLUL XIIIOBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR

Înregistrareaplătitorilor detaxă pevaloareaadăugată

Art.153.-(1) Orice persoană impozabilă trebuie să declareînceperea, schimbarea şi încetarea activităţii sale ca persoanăimpozabilă. Condiţiile în care persoanele impozabile seînregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată suntprevăzute de legislaţia privind înregistrarea fiscală aplătitorilor de impozite şi taxe.

(2) Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitorde taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusivoperaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicitescoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoareaadăugată.

(3) Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitorde taxa pe valoarea adăugată, trebuie să solicite scoatereadin evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în cazde încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la dataactului în care se consemnează situaţia respectivă. Taxa pevaloarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitatăînainte de scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pevaloarea adăugată, cu excepţia situaţiei în care activitateaacesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilăînregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Definireaasocierilor dinpunct devedere al taxeipe valoareaadăugată

Art.154.-În înţelesul taxei pe valoarea adăugată, o asocieresau altă organizaţie care nu are personalitate juridică seconsideră a fi o persoană impozabilă separată pentru aceleactivităţi economice desfăşurate de asociaţi sau parteneri înnumele asociaţiei sau organizaţiei respective, cu excepţiaasociaţiilor în participaţiune.

Facturilefiscale

Art.155.-(1) Orice persoană impozabilă înregistrată caplătitor de taxă pe valoarea adăugată are obligaţia să emităfactură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările deservicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoaneleimpozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pevaloarea adăugată, nu au dreptul să emită facturi fiscale şinici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de

160

bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate către altăpersoană, în documentele emise. Prin norme se stabilescsituaţiile în care factura fiscală poate fi emisă şi de altăpersoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri.

(2) Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite ladata livrării de bunuri, iar pentru prestări de servicii cel maitârziu până la data de 15 a lunii următoare celei în careprestarea a fost efectuată.

(3) Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, facturafiscală trebuie emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare,de la data livrării, fără a depăşi finele lunii în care a avut loclivrarea.

(4) Pentru prestările de servicii efectuate de prestatoristabiliţi în străinătate, pentru care beneficiarii au obligaţiaplăţii taxei pe valoarea adăugată, aceştia din urmă, dacă suntînregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, trebuiesă autofactureze operaţiunile respective, prin emiterea uneifacturi fiscale la data primirii facturii prestatorului sau ladata efectuării plăţii către prestator, în cazul în care nu s-aprimit factura prestatorului până la această dată. Operaţiunilede leasing extern se autofacturează de către beneficiarii dinRomânia, înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoareaadăugată, la data stabilită prin contract pentru plata ratelorde leasing şi/sau la data plăţii de sume în avans. Persoanelecare nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoareaadăugată vor urma procedura prevăzută la art.156 alin.(3).Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofactuare sestabileşte prin norme.

(5) Pentru livrările de bunuri şi prestările de serviciicare se efectuează continuu, cum sunt energia electrică,energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice şialtele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la careintervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cuexcepţiile prevăzute în alte acte normative.

(6) În cazul operaţiunilor de leasing intern, aoperaţiunilor de închiriere, concesionare sau arendare debunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare dindatele specificate în contract pentru plata ratelor, chiriei,redevenţei sau arendei, după caz. În cazul încasării de

161

avansuri faţă de data prevăzută în contract, se emite facturăfiscală la data încasării avansului.

(7) Dacă plata pentru operaţiuni taxabile este încasatăînainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizăriiprestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă întermen de cel mult 5 zile lucrătoare de la fiecare dată cândeste încasat un avans, fără a depăşi finele lunii în care a avutloc încasarea.

(8) Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriuurmătoarele informaţii:

a) seria şi numărul facturii;b) data emiterii facturii;c) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală al

persoanei care emite factura;d) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală, după

caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;e) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea

serviciilor prestate;f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe

valoarea adăugată;g) cota de taxă pe valoarea adăugată sau menţiunea

scutit cu drept de deducere, scutit fără drept de deducere,neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare, după caz;

h) valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentruoperaţiunile taxabile.

(9) Prin derogare de la alin.(1), persoanele impozabileînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu auobligaţia să emită factură fiscală pentru următoareleoperaţiuni, cu excepţia cazurilor când beneficiarul solicităfactură fiscală:

a) transportul persoanelor cu taximetre, precum şitransportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau aabonamentelor;

b) livrări de bunuri prin magazinele de comerţ cuamănuntul şi prestări de servicii către populaţie, consemnateîn documente fără nominalizarea cumpărătorului;

c) livrări de bunuri şi prestări de servicii consemnate îndocumente specifice aprobate prin lege.

162

Evidenţaoperaţiunilorimpozabile şidepunereadecontului

Art.156.-(1) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitoride taxa pe valoarea adăugată au următoarele obligaţii dinpunct de vedere al evidenţei operaţiunilor impozabile:

a) să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încâtsă poată determina baza de impozitare şi taxa pe valoareaadăugată colectată pentru livrările de bunuri şi/sau prestărilede servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentăachiziţiilor;

b) să asigure condiţiile necesare pentru emitereadocumentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducereaevidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pevaloarea adăugată;

c) să furnizeze organelor fiscale toate justificărilenecesare în vederea stabilirii operaţiunilor realizate atât lasediul principal, cât şi la subunităţi;

d) să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielilerezultate din operaţiunile asocierilor în participaţiune.Drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoareaadăugată revin asociatului care contabilizează veniturile şicheltuielile potrivit contractului încheiat între părţi. Lasfârşitul perioadei de raportare, veniturile şi cheltuielile,înregistrate pe naturi, se transmit pe bază de decont fiecăruiasociat în vederea înregistrării acestora în contabilitateaproprie. Sumele decontate între părţi fără respectarea acestorprevederi se supun taxei pe valoarea adăugată în coteleprevăzute de lege.

(2) Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pevaloarea adăugată trebuie să întocmească şi să depună laorganul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală,până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscaleinclusiv, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivitmodelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.Operaţiunile prevăzute la art.150 alin.(1) lit.b) şi art.151alin.(1) lit.b) vor fi evidenţiate în decontul de taxă pevaloarea adăugată atât ca taxă colectată, cât şi ca taxădeductibilă. Pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată înregim mixt se aplică prevederile art.147 pentru determinareataxei de dedus.

163

(3) Persoanele neînregistrate ca plătitori de taxă pevaloarea adăugată, care sunt beneficiari ai operaţiunilorprevăzute la art.150 alin.(1) lit.b) şi art.151 alin.(1) lit.b),trebuie să întocmească un decont de taxă pe valoareaadăugată special, potrivit modelului stabilit de MinisterulFinanţelor Publice, pe care îl depun la organul fiscalcompetent numai atunci când realizează astfel de operaţiuni.Decontul se depune până la data de 25 a lunii următoarecelei în care a fost primită factura prestatorului sau a fostefectuată plata către prestator, în cazul plăţilor fără factură.Pentru operaţiunile de leasing extern, decontul special sedepune până la data de 25 a lunii următoare celei stabiliteprin contract pentru plata ratelor de leasing şi/sau celei încare au fost efectuate plăţi în avans.

Plata taxei pevaloareaadăugată labuget

Art.157.-(1) Persoanele obligate la plata taxei trebuie săachite taxa pe valoarea adăugată datorată stabilită prindecontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prindecontul special, până la data la care au obligaţia depuneriiacestora potrivit prevederilor art.156 alin.(2) şi (3).

(2) Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri debunuri, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoareaadăugată, se plăteşte la organul vamal în conformitate curegulile în vigoare privind plata drepturilor de import.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), nu se faceplata efectivă la organele vamale de către persoaneleînregistrare ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care auobţinut certificate de exonerare prevăzute la alin.(4), pentruurmătoarele:

a) importul de maşini industriale, utilaje tehnologice,instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control,automatizări, destinate realizării de investiţii, precum şiimportul de maşini agricole şi mijloace de transport destinaterealizării de activităţii productive;

b) importul de materii prime şi materiale consumabilecare nu produc sau sunt deficitare în ţară, stabilite prinnorme şi sunt destinate utilizării în cadrul activităţiieconomice a persoanei care realizează importul.

164

(4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori detaxă pe valoarea adăugată, care efectuează importuri denatura celor prevăzute la alin.(3), trebuie să soliciteeliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vamă ataxei pe valoarea adăugată, emis de către organele fiscalecompetente. Pot solicita eliberarea unui astfel de certificatnumai persoanele care nu au obligaţii bugetare restantereprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusivcontribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituribugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau reeşalonate laplată. Pe baza certificatelor prezentate de importatori,organele vamale au obligaţia să acorde liberul de vamăpentru bunurile importate. Procedura de acordare acertificatelor de exonerare de la plata în vamă a taxei pevaloarea adăugată se stabileşte prin norme. (5) Importatorii care au obţinut certificatele deexonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugatăevidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilorimportate în decontul de taxă pe valoarea adăugată atât cataxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă. Pentru plătitorii detaxă pe valoarea adăugată în regim mixt se aplică prevederileart.147 pentru determinarea taxei de dedus.

Responsabili-tateaplătitorilor şi aorganelorfiscale

Art.158.-(1) Orice persoană obligată la plata taxei pevaloarea adăugată poartă răspunderea pentru calculareacorectă şi plata la termenul legal a taxei pe valoareaadăugată către bugetul de stat şi pentru depunerea latermenul legal a deconturilor de taxă pe valoarea adăugatăprevăzute la art.156 alin.(2) şi (3) la organul fiscalcompetent, în conformitate cu prevederile prezentului Titluşi cu legislaţia vamală în vigoare.

(2) Taxa pe valoarea adăugată se administrează decătre organele fiscale şi de autorităţile vamale pe bazacompetenţelor lor, aşa cum sunt precizate în prezentul Titlu,în normele procedurale în vigoare şi în legislaţia vamală învigoare.

165

CAPITOLUL XIVDISPOZIŢII COMUNE

Documentelefiscale

Art.159.- Modelul şi conţinutul formularelor de facturifiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentrucumpărări, jurnale pentru vânzări, borderouri zilnice devânzare/încasare şi alte documente necesare în vedereaaplicării prevederilor prezentului Titlu se stabilesc de cătreMinisterul Finanţelor Publice şi sunt obligatorii pentruplătitorii de taxă pe valoarea adăugată.

Corectareadocumentelor

Art.160.-(1) Corectarea informaţiilor înscrise în facturifiscale sau alte documente legal aprobate se va efectuaastfel:

a) în cazul în care documentul nu a fost transmis cătrebeneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;

b) în cazul în care documentul a fost transmisbeneficiarului, se emite un nou document care trebuie săcuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial,numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnulminus, iar, pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte.Documentele respective se vor înregistra în jurnalul devânzări, respectiv de cumpărări, şi vor fi preluate îndeconturile întocmite de furnizor şi, respectiv, de beneficiar,pentru perioada în care a avut loc corectarea.

(2) În situaţiile prevăzute la art.138, furnizorii debunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturifiscale, sau alte documente legal aprobate, cu valorileînscrise cu semnul minus când baza de impozitare sediminuează sau după caz, fără semnul minus, dacă baza deimpozitare se majorează, care vor fi transmise şibeneficiarului. Documentele respective se vor înregistra înjurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, şi vor fi preluateîn deconturile întocmite de furnizor şi, respectiv, debeneficiar pentru perioada fiscală în care s-a efectuatajustarea.

166

CAPITOLUL XVDISPOZIŢII TRANZITORII


Art.161.-(1) Operaţiunile efectuate după data intrării învigoare a prezentului Titlu în baza unor contracte înderulare, vor fi supuse prevederilor din actualul Titlu, cuexcepţiile prevăzute de prezentul articol. Ordonatorii decredite, în cazul instituţiilor publice, au obligaţia să asigurefondurile necesare plăţii taxei pe valoarea adăugată însituaţia în care operaţiunile respective nu mai sunt scutite detaxa pe valoarea adăugată sau în cazul modificării de cotă.

(2) Certificatele pentru amânarea exigibilităţii taxei pevaloarea adăugată, eliberate în baza art.17 din Legeanr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată,rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru careau fost acordate. (3) Certificatele de suspendare a plăţii taxei pevaloarea adăugată în vamă, eliberate în baza art.29 D lit.c)din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată,republicată, nu îşi menţin valabilitatea pentru importuriefectuate după data de 1 ianuarie 2004 inclusiv. Importurileefectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, pebază de certificate de suspendare a plăţii taxei în vamă, îşimenţin regimul fiscal de la data efectuării importuluirespectiv, plata taxei pe valoarea adăugată urmând a seefectua la organele fiscale până la termenele pentru care afost acordată suspendarea.

(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentruoperaţiunile de intermediere în turism, vânzările de bunurisecond-hand, operaţiunile realizate de casele de amanet.

(5) În cazul oricărui act normativ care este în vigoare ladata intrării în vigoare a prezentului Cod şi prevede aplicareacotei zero a taxei pe valoarea adăugată aferente uneioperaţiuni, în înţelesul prezentului Cod operaţiunearespectivă se consideră scutită cu drept de deducere.

(6) Construcţiile de locuinţe realizate prin AgenţiaNaţională pentru Locuinţe, pe bază de contracte fermeîncheiate cu societăţi de construcţii până la data de 31 mai2002 inclusiv, beneficiază de scutire cu drept de deducere a

167

taxei pe valoarea adăugată până la finalizarea construcţiei,potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introduşi prinacte adiţionale impuse de situaţii tehnice justificate.

(7) Referirile la taxa pe valoarea adăugată din actelenormative prevăzute la lit.a) -q) rămân în vigoare până ladata de 31 decembrie 2006, cu excepţia cazurilor în careactul normativ prevede aplicarea, pe o perioadă limitată detimp a acestor prevederi, şi care se vor aplica pe perioadaprevăzută în actul normativ prin care au fost acordate, cucondiţia să nu depăşească data de 31 decembrie 2006:

a) art.6 lit.b) şi c) din Ordonanţa Guvernuluinr.116/1998 privind instituirea regimului special pentruactivitatea de transport maritim internaţional, cu modificărileulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr.326 din 29 august 1998;

b) lit.a), b) şi f) ale Anexei I a Hotărârii Guvernuluinr.445/1999 privind acordarea de facilităţi şi condiţiile derealizare a investiţiei la Societatea Comercială AutomobileDacia-S.A., cu modificările ulterioare, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 7 iunie1999;

c) art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr.67/1999 privind unele măsuri pentrudezvoltarea activităţii economice, aprobată prin Legeanr.302/2001, cu modificările ulterioare, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.208 din 12 mai2000;

d) art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.131/2000 privindinstituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatăriiporturilor, republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.750 din 15 octombrie 2002;

e) Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului depescuit la Marea Neagră, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.406 din 23 iulie 2001;

f) art.2 şi art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale aimporturilor necesare pentru Reparaţia capitală cumodernizare pentru creşterea siguranţei şi a capacităţii

168

Centralei Hidroelectrice Porţile de Fier I, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.636 din 7decembrie 2000, aprobată prin Legea nr.251/2001, cucompletările ulterioare;

g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2001privind unele măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitarea Grupului nr.1 de 210 MW din Centrala TermoelectricăMintia - Deva, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 659 din 19 octombrie 2001, aprobată prin Legeanr.119/2002;

h) art.12, 13 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentruprivatizarea Societăţii Comerciale Combinatul SiderurgicSidex - S.A. Galaţi, cu modificările şi completările ulterioare,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.627din 5 octombrie 2001;

i) art.41 alin.(2) şi art.70 alin.(7) din Legeabibliotecilor nr.334/2002, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.422 din 18 iunie 2002;

j) art.1 din Legea nr.192/2002 privind scutirea de laplata drepturilor de import a bunurilor provenite saufinanţate direct din fonduri nerambursabile NATO, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.273 din 23aprilie 2002;

k) art.38 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şiîncadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.310 din 30 iunie1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr.519/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2002privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugatăaferentă importurilor de bunuri efectuate de firmaBombardier Transportation Sweden AB, precum şi amânareaexigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor debunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de persoanejuridice române către această firmă pentru asamblarea a 18trenuri noi de metrou, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.60 din 28 ianuarie 2002, aprobată prin

169

Legea nr.250/2002;m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.52/2002

privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugatăaferente importurilor de bunuri efectuate de SocietateaNaţională de Transport Feroviar de Călători C.F.R.Călători - S.A., precum şi amânarea exigibilităţii taxei pevaloarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sauprestării de servicii efectuate de persoane juridice românepentru realizarea Proiectului de modernizare şi reparaţiegenerală a 100 vagoane de călători de către firma Alstom -De Dietrich Feroviaire din Franţa, finanţat din credit de laBanca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şiBanca Paribas - Franţa, contractat cu garanţia statului,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.299din 7 mai 2002, aprobată prin Legea nr.441/2002;

n) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2003privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată laorganele vamale pentru echipamente din import destinateînzestrării Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului deTelecomunicaţii Speciale, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.266 din 16 aprilie 2003, aprobată prinLegea nr.317/2003;

o) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.47/2003pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată laorganele vamale pentru echipamente din import destinateînzestrării Ministerului de Interne, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.433 din 19 iunie 2003;

p) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2003privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată laorganele vamale pentru echipamente de import destinateînzestrării Ministerului Afacerilor Externe, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 23 iunie2003;

q) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2003privind suspendarea taxei pe valoarea adăugată la organelevamale pentru echipamentele din import destinate înzestrăriiServiciului de Protecţie şi Pază, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.666 din 19 septembrie 2003.

170

TITLUL VIIACCIZE

CAPITOLUL IACCIZE ARMONIZATE

Secţiunea 1Dispoziţii generale

Sfera deaplicare

Art.162.- Accizele armonizate sunt taxe speciale de consumcare se datorează bugetului de stat pentru următoareleproduse provenite din producţia internă sau din import:

a) bere;b) vinuri;c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;d) produse intermediare;e) alcool etilic;f) produse din tutun;g) uleiuri minerale.

Definiţii Art.163.- În înţelesul prezentului Titlu se vor folosiurmătoarele definiţii:

a) produsele accizabile - sunt produsele prevăzutela art.162;

b) producţia de produse accizabile - reprezintăorice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate,procesate sau modificate sub orice formă;

c) antrepozitul fiscal - este locul, aflat subcontrolul autorităţii fiscale competente, unde produseleaccizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sauexpediate în regim suspensiv, de către antrepozitarulautorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţiiprevăzute de prezentul Titlu şi de norme;

d) antrepozitul vamal - este locul aprobat deautoritatea vamală conform Codului vamal al României;

e) antrepozitarul autorizat - este persoana fizicăsau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în

171

exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, sădeţină, să primească şi să expedieze produse accizabile,într-un antrepozit fiscal;

f) regimul suspensiv - este regimul fiscalconform căruia plata accizelor este suspendată pe perioadaproducerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;

g) documentul administrativ de însoţire a mărfii -DAI – este documentul care trebuie folosit la mişcareaproduselor accizabile în regim suspensiv;

h) "Codul NC" reprezintă poziţia tarifară,subpoziţia tarifară sau codul tarifar, conform NomenclaturiiCombinate din Tariful Vamal de Import al României valabilîn anul 2003.

Faptulgenerator

Art.164.- Produsele menţionate la art.162 sunt supuseaccizelor în momentul producerii lor în România sau lamomentul importului lor în acest teritoriu.

Exigibilitatea Art.165.-Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentruconsum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produseaccizabile.

Eliberareapentru consum

Art.166.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, eliberarea pentruconsum reprezintă:

a) orice ieşire a produselor accizabile din regimulsuspensiv;

b) orice producţie de produse accizabile în afararegimului suspensiv;

c) orice import de produse accizabile, dacăprodusele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;

d) utilizarea de produse accizabile în interiorulantrepozitului fiscal, altfel decât ca materie primă;

e) orice deţinere în afara regimului suspensiv aproduselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul deaccizare în conformitate cu prezentul Titlu.

(2) Nu se consideră eliberare pentru consummişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal încondiţiile prevăzute la Secţiunea a 5-a din prezentul Titlu şi

172

în conformitate cu prevederile din norme, către:a) un alt antrepozit fiscal în România, autorizat

pentru respectivele produse accizabile;b) o altă ţară.

Importul Art.167.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, import reprezintăorice intrare de produse accizabile în România cu excepţia:

a) plasării produselor accizabile importate sub unregim vamal suspensiv în România;

b) distrugerii sub supravegherea autorităţiivamale a produselor accizabile;

c) plasării produselor accizabile în zone libere, încondiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

(2) Se consideră, de asemenea, import:a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim

vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne înRomânia;

b) utilizarea în scop personal în România a unorproduse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;

c) apariţia oricărui alt eveniment care genereazăobligaţia plăţii drepturilor vamale de import. (3) Pentru importurile de produse accizabile se aplicăprevederile legislaţiei vamale.

Producerea şideţinerea înregimsuspensiv

Art.168.-(1) Este interzisă producerea de produse accizabileîn afara antrepozitului fiscal.

(2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil înafara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nua fost plătită.

(3) Prevederile alin.(1) şi alin.(2) nu se aplicăpentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decâtbere şi vinuri -, produse în gospodăriile individuale pentruconsumul propriu.

Secţiunea a 2-aProduse accizabile

173

Bere Art.169.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, bere reprezintăorice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produscare conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice,încadrat la codul NC 2206 00, având şi într-un caz şi în altul,o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.

(2) Pentru berea produsă de micii producătoriindependenţi care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitatenominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl., se aplicăaccize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentruberea importată de la micii producători independenţi, cu ocapacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.

(3) Fiecare agent economic producător de bere areobligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care esteînregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundereprivind capacităţile de producţie pe care le deţine.

(4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţiagenţii economici mici producători care îndeplinesccumulativ următoarele condiţii: sunt agenţi economiciproducători de bere care, din punct de vedere juridic şieconomic, sunt independenţi faţă de orice alt agenteconomic producător de bere; utilizează instalaţii fizicedistincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii deproducţie diferite de cele ale oricărui alt agent economicproducător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produsa altui agent economic producător de bere. (5) În situaţia în care un agent economic producător debere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, îşimăreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noicapacităţi sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţaîn scris organul fiscal la care este înregistrat ca antrepozitarautorizat despre modificările produse, va calcula şi va vărsala bugetul de stat accizele în cuantumul corespunzător noiicapacităţi de producţie, începând cu luna imediat următoarecelei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia.

(6) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricatăde persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membriifamiliei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

174

Vinuri Art.170.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, vinurile sunt:a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele

încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinuluispumos, aşa cum este definit la lit.b) şi care:

1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% învolum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la carealcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime dinfermentare; sau

2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% învolum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, care au fostobţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut înprodusul finit rezultă în întregime din fermentare.

b) vinuri spumoase, care cuprind toate produseleîncadrate la codurile:

NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şicare:

1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tipciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt subpresiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală saumai mare de 3 bari şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2%în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la carealcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime dinfermentare.

(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricatde persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membriifamiliei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Băuturifermentate,altele decâtbere şi vinuri

Art.171.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, băuturilefermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:

a) "alte băuturi fermentate liniştite" care seîncadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu suntmenţionate la art.170, ca şi toate produsele încadrate lacodurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentatespumoase, aşa cum sunt definite la lit.b), şi a oricărui produsprevăzut la art.169, având:

175

1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% învolum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau

2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% învolum, dar nu depăşeşte 15 % în volum, şi la care alcoolulconţinut în produsul finit rezultă în întregime dinfermentare.

b) alte băuturi fermentate spumoase care seîncadrează la codurile:

NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10;2204 29 10 şi 2205, care nu sunt acoperite de art.170 şi caresunt prezentate în sticle închise cu un dop ciupercă, fixat cuajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datoratădioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari,şi care:

1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2%în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% învolum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolulconţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2) Sunt exceptate de la plata accizelor băuturilefermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoanafizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale,cu condiţia să nu fie vândute.

Produseintermediare

Art.172.-(1) În înţelesul prezentului Titlu, produseleintermediare reprezintă toate produsele care au oconcentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum, dar nudepăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurileNC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu sunt acoperite deprevederile art.169 – 171.

(2) Se consideră produse intermediare şi oricebăutură fermentată liniştită, menţionată la art.171 alin.(1)lit.a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% învolum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi oricebăutură fermentată spumoasă, menţionată la art.171 alin.(1)lit.b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% învolum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.

176

Alcool etilic Art.173.- În înţelesul prezentului Titlu, alcool etilicreprezintă:

a) toate produsele care au o concentraţie alcoolicăce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurileNC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac partedintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturiicombinate;

b) produsele care au o concentraţie alcoolică cedepăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204,2205 şi 2206 00;

c) ţuică şi rachiuri de fructe;d) orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine

băuturi spirtoase potabile.

Produse dintutun

Art.174.- (1) În înţelesul prezentului Titlu, produse din tutunsunt:

a) ţigarete;b) ţigări şi ţigări de foi;c) tutun de fumat:1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în

ţigarete;2. alte tutunuri de fumat.(2) Se consideră ţigarete:a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare

şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi în sensul alin.(3);b) rulourile de tutun care se pot introduce intr-un

tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;c) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie

de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;d) orice produs care conţine parţial alte substanţe

decât tutunul, dar care respecta criteriile de la lit.a), b) sauc).

(3) Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă sepot fuma ca atare, după cum urmează:

a) rulourile de tutun care conţin tutun natural;b) rulourile de tutun care au un înveliş exterior

din tutun natural;c) rulourile de tutun care au o umplutură din

177

amestec tăiat fin, înveliş exterior, de culoarea normală a uneiţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, darexclusiv muştiucul, dacă este cazul, şi un liant, cu condiţiaca:

1. învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit2. masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul

sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame şi

3. învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu ununghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de axalongitudinală a ţigării.

d) rulourile de tutun, care au o umplutură dinamestec tăiat fin, înveliş exterior, de culoarea normală a uneiţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul,inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cucondiţia ca:

1. masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şimuştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame şi

2. circumferinţa ruloului de tutun de minimum otreime din lungimea ţigării să nu fie sub 34 mm.

e) orice produs care conţine parţial alte substanţedecât tutunul, dar care respectă criteriile de la lit.a), b), c)sau d) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantuldin tutun reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.

(4) Se consideră tutun de fumat:a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod,

răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi fumat fărăprelucrare industrială;

b) deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cuamănuntul, care nu sunt menţionate la alin.(2) şi (3);

c) orice produs care conţine parţial alte substanţedecât tutunul, dacă produsul respectă criteriile de la lit.a) saub).

(5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinatrulării în ţigarete:

a) tutunul de fumat, aşa cum este definit laalin.(4) pentru care mai mult de 25% din greutate oreprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm.;

178

b) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25%din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţimemai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut saudestinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.

(6) Se consideră alt tutun de fumat, orice tutun defumat care nu este tutun de fumat tăiat fin.

(7) Un rulou de tutun menţionat la alin.(2) esteconsiderat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete - atuncicând are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai marede 9 cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când areo lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.

Uleiuriminerale

Art.175.- (1) În înţelesul prezentului Titlu, uleiuri mineralesunt:

a) produsele cu codul NC 2706 00 00;b) produsele cu codurile NC 2707 10; 2707 20;

2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19;c) produsele cu codul NC 2709 00;d) produsele cu codul NC 2710;e) produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul

şi propanul pure din punct de vedere chimic, dar fără gazulnatural;

f) produsele cu codurile NC 2712 10; 2712 20;2712 90; (fără produsele de la 2712 90 11 şi 2712 90 19)

g) produsele cu codul NC 2715 00 00;h) produsele cu codul NC 2901;i) produsele cu codurile NC 2902 11 00;

2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00;2902 42 00; 2902 43 00 şi 2902 44 00;

j) produsele cu codurile NC 3403 11 00 şi3403 19;

k) produsele cu codul NC 3811;l) produsele cu codul NC 3817 00.(2) Uleiurile minerale pentru care se datorează

accize sunt:a) benzină cu plumb cu codurile NC 2710 11 31;

2710 11 51 şi 2710 11 59;b) benzină fără plumb cu codurile NC 2710 11 41;

179

2710 11 45 şi 2710 11 49;c) motorină cu codurile NC 2710 19 41;

2710 19 45 şi 2710 19 49;d) păcură cu codurile NC 2710 19 61; 2710 19 63;

2710 19 65 şi 2710 19 69;e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC 2711

12 11 până la 2711 19 00;f) gazul metan cu codul NC 2711 29 00;g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 şi

2710 19 25.(3) Uleiurile minerale, altele decât cele de la

alin.(2), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fiutilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil saucarburant. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie,la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzit saucarburantului echivalent.

(4) Pe lângă produsele accizabile menţionate laalin.(1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sauutilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a creştevolumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant.Nivelul accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb.

(5) Orice hidrocarbură, cu excepţia cărbunelui,lignitului, turbei sau a oricărei alte hidrocarburi solidesimilare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă învânzare sau utilizată pentru încălzire este accizată, cu accizaaplicabilă uleiului mineral echivalent.

(6) Consumul de uleiuri minerale în incinta unuiloc de producţie de uleiuri minerale nu este considerat faptgenerator de accize atunci când se efectuează în scopuri deproducţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuridecât cel de producţie şi, în special, pentru propulsiavehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.

Secţiunea a 3-aNivelul accizelor

Nivelul Art.176.- Nivelul accizelor pentru următoarele produse este:

180

accizelorNr.crt.

Denumirea produsului sau a grupeide produse U.M.

Acciza(echivalenteuro/UM)

0 1 2 31. Bere

din care:1.1 Bere - produsă de producătoriiindependenţi cu o capacitate de producţieanuală ce nu depăşeşte 200 mii hl

hl/1 grad Plato1) 0,55

0,472. Vinuri

2.1. Vinuri liniştite2.2. Vinuri spumoase

hl de produs0,00

42,003. Băuturi fermentate, altele decât bere şi

vinuri3.1. liniştite3.2. spumoase

hl de produs

0,0042, 00

4. Produse intermediare hl de produs 45,005. Alcool etilic hl alcool pur2) 150,00

Produse din tutun6. Ţigarete 1.000 ţigarete 4,47+ 32%7. Ţigări şi ţigări de foi 1.000 bucăţi 8, 008. Tutun destinat fumatului

din care:8.1 Tutun destinat rulării în ţigarete

kg

kg

16, 00

11, 00Uleiuri minerale

9. Benzine cu plumb tona1000 litri

404,00 311, 00

10. Benzine fără plumb tona1000 litri

347,00267, 00

11. Motorine11.1. Motorine. exclusiv tipul EURO(EN590)11.2. Motorine EURO (EN590)

tona

1000 litri1000 litri

221,00

190, 00186,00

12. Păcură tona 0,0013. Gaze petroliere lichefiate, din care:

13.1 Utilizate în consum casnic3)tonatona

100, 000,00

14. Gaz metan tona 0,0015. Petrol lampant tona 404, 001) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţiemăsurată la origine, la temperatura de 200 / 40 C.2) Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool în volum,la temperatura de 20 0 C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic.3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele petroliere lichefiate,distribuite în butelii tip aragaz.

Calculul accizeipentru ţigarete

Art.177.- (1) Pentru ţigarete acciza datorată este egală cusuma dintre acciza specifică şi acciza ad-valorem.

(2) Acciza specifică se calculează în echivalent

181

euro pe 1000 de ţigarete.(3) Acciza ad-valorem se calculează prin aplicarea

procentului legal stabilit asupra preţului maxim de vânzarecu amănuntul.

(4) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul estepreţul la care produsul este vândut altor persoane decâtcomercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.

(5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentruorice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana careproduce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şieste adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţeleprevăzute de norme.

(6) Este interzisă vânzarea de către orice persoanăa ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţurimaxime de vânzare cu amănuntul.

(7) Este interzisă vânzarea de ţigarete de cătreorice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul maxim devânzare cu amănuntul, declarat.

Secţiunea a 4-aRegimul de antrepozitare

Reguli generale Art.178.-(1) Producţia şi/sau depozitarea produseloraccizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită, poate avea locnumai într-un antrepozit fiscal.

(2) Un antrepozit fiscal poate fi folosit numaipentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile.

(3) Produsele accizabile supuse marcării, potrivitprezentului Titlu, nu pot fi depozitate în antrepozite fiscalede depozitare.

(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentruvânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.

(5) Deţinerea de produse accizabile în afaraantrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovadaplăţii accizelor, atrage plata acestora.

182

(6) Excepţie de la prevederile alin.(4) facantrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale cătreavioane şi nave sau furnizează produse accizabile dinmagazinele duty-free.

Cererea deautorizare caantrepozitfiscal

Art.179.-(1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pebaza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscalăcompetentă.

(2) În vederea obţinerii autorizaţiei pentru ca un locsă funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana careintenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loctrebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală competentăîn modul şi sub forma prevăzute în norme.

(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fieînsoţită de documente cu privire la:

a) amplasarea şi natura locului;b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile

estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;c) identitatea şi alte informaţii cu privire la

persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea caantrepozitar autorizat;

d) capacitatea persoanei care urmează a fiantrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute laart.183.

(4) Persoana care intenţionează să fie antrepozitarautorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului deadministrare sau a actelor de proprietate ale sediului undelocul este amplasat. În plus, atunci când solicitantul nu esteproprietarul locului, cererea trebuie să fie însoţită de odeclaraţie din partea proprietarului, prin care se confirmăpermisiunea de acces pentru personalul cu atribuţii decontrol.

(5) Persoana care îşi manifestă în mod expresintenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multeantrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscală

183

competentă o singură cerere. Cererea va fi însoţită dedocumentele prevăzute de prezentul Titlu, aferente fiecăreilocaţii.

Condiţii deautorizare

Art.180.- Autoritatea fiscală competentă elibereazăautorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai dacăsunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) locul urmează a fi folosit pentru producerea,îmbutelierea, ambalarea, primirea, deţinerea, depozitareaşi/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ceva fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare,cantitatea de produse accizabile depozitată trebuie să fie maimare decât cantitatea pentru care suma accizelor potenţialeeste de 50.000 euro. Conform prevederilor din norme,această cantitate poate fi diferenţiată în funcţie de grupa deproduse depozitată.

b) locul este amplasat, construit şi echipat astfelîncât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acestloc fără plata accizelor;

c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cuamănuntul a produselor accizabile;

d) în cazul unei persoane fizice, care urmează să-şidesfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nufi fost condamnată în mod definitiv pentru evaziune fiscală,abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare,mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sauîn oricare din statele străine în care aceasta a avutdomiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani;

e) în cazul unei persoane juridice, care urmeazăsă-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat,administratorii acestor persoane juridice să nu fi fostcondamnaţi în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz deîncredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturiemincinoasă, dare sau luare de mită în România sau înoricare din statele străine în care aceasta a avut domiciliul/

184

rezidenţa în ultimii 5 ani;f) persoana care urmează să-şi desfăşoare

activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească căpoate îndeplini cerinţele prevăzute la art.183.

Autorizarea caantrepozitfiscal

Art.181.- (1) Autoritatea fiscală competentă va notifica înscris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zilede la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.

(2) Autorizaţia va conţine următoarele:a) elementele de identificare ale antrepozitarului

autorizat;b) descrierea şi amplasarea locului antrepozitului

fiscal;c) tipul produselor accizabile şi natura activităţii;d) capacitatea maximă de depozitare în cazul

antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaţiuni dedepozitare;

e) nivelul garanţiei;f) perioada de valabilitate a autorizaţiei;g) orice alte informaţii relevante pentru autorizare.(3) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate

pentru depozitare, capacitatea maximă de depozitare aantrepozitului fiscal propus va fi determinată de comunacord cu autoritatea fiscală competentă. Odată determinată,aceasta nu va putea fi depăşită în condiţiile autorizăriiexistente. Dacă această capacitate de depozitare depăşeştemaximul stabilit în autorizaţie, va fi necesar ca, în termen de15 zile de la modificarea capacităţii de depozitare iniţiale, săse solicite o aprobare pentru circumstanţele schimbate.

(4) Autorizaţiile pot fi modificate de cătreautoritatea fiscală competentă.

(5) Înainte de a fi modificată autorizaţia,autoritatea fiscală competentă trebuie să-l informeze peantrepozitarul autorizat asupra modificării propuse şi a

185

motivelor acesteia.(6) Antrepozitarul autorizat poate solicita

autorităţii fiscale competente modificarea autorizaţiei.

Respingereacererii deautorizare

Art.182.- (1) Respingerea cererii de autorizare va ficomunicată în scris odată cu motivele luării acestei decizii.

(2) În cazul în care autoritatea fiscală competentăa respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal,persoana care a depus cererea poate contesta această decizie,conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Obligaţiileantrepozita-rului autorizat

Art.183.- Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de aîndeplini următoarele cerinţe:

a) să depună la autoritatea fiscală competentă,dacă se consideră necesar, o garanţie în cazul producţiei,transformării şi deţinerii de produse accizabile, precum şi ogaranţie obligatorie pentru circulaţia acestor produse, încondiţiile stabilite prin norme;

b) să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii,instrumente de măsură sau alte instrumente similareadecvate, necesare asigurării securităţii produselor accizabileamplasate în antrepozitul fiscal;

c) să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu privirela materiile prime, lucrările în derulare şi produseleaccizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscaleşi expediate din antrepozitele fiscale, şi să prezinteevidenţele corespunzătoare la cererea autorităţilor fiscale;

d) să ţină un sistem corespunzător de evidenţă astocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem deadministrare, contabil şi de securitate;

e) să asigure accesul autorităţilor fiscalecompetente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în oricemoment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi înorice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentruprimirea sau expedierea produselor;

186

f) să prezinte produsele accizabile pentru a fiinspectate de autorităţile fiscale competente, la cerereaacestora;

g) să asigure, în mod gratuit, un birou în incintaantrepozitului fiscal, la cererea autorităţilor fiscalecompetente;

h) să cerceteze şi să raporteze către autorităţilefiscale competente orice pierdere, lipsă sau neregularitate cuprivire la produsele accizabile;

i) să înştiinţeze autorităţile fiscale competente cuprivire la orice extindere sau modificare propusă a structuriiantrepozitului fiscal, precum şi a modului de operare înacesta, care poate afecta cuantumul garanţiei, constituităpotrivit dispoziţiilor lit.a);

j) să se conformeze cu alte cerinţe impuse prinnorme.

Regimul detransfer alautorizaţiei

Art.184.- (1) Autorizaţiile sunt emise numai pentruantrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu sunt transferabile.

(2) Atunci când are loc vânzarea locului sau aafacerii, autorizaţia nu va fi transferată în mod automatnoului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuiesă depună o cerere de autorizare.

Revocarea şianulareaautorizaţiei

Art.185.- (1) Autoritatea fiscală competentă revocăautorizaţia pentru un antrepozit fiscal în următoarele situaţii:

a) în cazul unui antrepozitar autorizat persoanăfizică, dacă:

1. persoana a decedat2. persoana a fost condamnată printr-o hotărâre

judecătorească definitivă în România sau într-un stat străin,pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală prevăzutăla art.180 lit.d) sau

3. activitatea desfăşurată este în situaţie defaliment sau lichidare.

187

b) în cazul unui antrepozitar autorizat care estepersoana juridică, dacă:

1. în legătură cu persoana juridică a fost iniţiată oprocedură de faliment sau de lichidare sau

2. oricare dintre administratorii persoanei juridicea fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivăîn România sau într-un stat străin, pentru evaziune fiscalăsau orice altă faptă penală prevăzută la art.180 lit.e);

c) pe durata unei perioade continue de minimumşase luni, cantitatea de produse accizabile depozitată înantrepozitul fiscal este mai mică decât cantitatea prevăzutăîn norme, în baza art.180 lit.a).

(2) Autoritatea fiscală competentă anuleazăautorizaţia pentru un antrepozit fiscal atunci când i-au fostoferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cuautorizarea antrepozitului fiscal.

(3) Autoritatea fiscală competentă revocă sauanulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, dacăantrepozitarul autorizat nu respectă oricare din cerinţeleprevăzute la art.183 sau la Secţiunea a VI-a din prezentulTitlu.

(4) Dacă autoritatea fiscală competentă hotărăştesă revoce sau să anuleze autorizaţia unui antrepozit fiscal,aceasta trebuie să trimită o notificare cu privire la aceastădecizie către antrepozitarul autorizat. Cu excepţiileprevăzute la alin.(5), revocarea autorizaţiei îşi produceefecte începând cu cea de-a 15-a zi de la data la careantrepozitarul autorizat primeşte notificarea.

(5) Antrepozitarul autorizat poate contesta odecizie de revocare sau anulare a autorizaţiei pentru unantrepozit fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare. Termenul de15 zile prevăzut la alin.(4) se suspendă până la soluţionareacontestaţiei.

(6) Antrepozitarul autorizat poate renunţa la

188

autorizaţia pentru un antrepozit fiscal prin depunerea laautoritatea fiscală competentă a unei înştiinţări în scris, cuminimum 60 de zile înaintea datei când renunţarea produceefecte.

Secţiunea a 5-aDeplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

Deplasareaproduseloraccizabileaflate în regimsuspensiv

Art.186.- Pe durata deplasării unui produs accizabil, accizase suspendă dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe:

a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale;b) produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale

unui document administrativ de însoţire, care satisfacecerinţele prevăzute în norme;

c) ambalajul în care este deplasat produsul are laexterior marcaje care identifică cu claritate tipul şi cantitateaprodusului aflat în interior;

d) containerul în care este deplasat produsul estesigilat corespunzător, conform prevederilor din norme;

e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţiapentru plata accizelor aferente produsului.

Documentuladministrativde însoţire

Art.187.- (1) Deplasarea produselor accizabile în regimsuspensiv este permisă numai atunci când sunt însoţite dedocumentul administrativ de însoţire. Modelul documentuluiadministrativ de însoţire va fi prevăzut în norme.

(2) În cazul deplasării produselor accizabile întredouă antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest documentse întocmeşte în 5 exemplare, utilizate după cum urmează:

a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscalexpeditor;

b) exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului însoţescprodusele accizabile pe parcursul mişcării până laantrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor înantrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie să fie certificatede către autoritatea fiscală competentă în raza căreia îşi

189

desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor, cuexcepţiile prevăzute în norme;La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor,exemplarul 2 se păstrează de către acesta.Exemplarul 3 este transmis de către antrepozitul fiscalprimitor la antrepozitul fiscal expeditor.Exemplarul 4 se transmite şi rămâne la autoritatea fiscalăcompetentă în raza căreia îşi desfăşoară activitateaantrepozitul fiscal primitor.

c) exemplarul 5 se transmite de către antrepozitulfiscal expeditor, la momentul expedierii produselor,autorităţii fiscale competente în raza căreia îşi desfăşoarăactivitatea.

Primireaproduseloraccizabileaflate în regimsuspensiv

Art.188.- Pentru un produs în regim suspensiv care estedeplasat, acciza continuă să fie suspendată la primireaprodusului în antrepozitul fiscal, dacă sunt satisfăcuteurmătoarele cerinţe:

a) produsul accizabil este plasat în antrepozitulfiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal, potrivitcerinţelor prevăzute la art.186;

b) antrepozitul fiscal primitor indică pe fiecarecopie a documentului administrativ de însoţire, tipul şicantitatea fiecărui produs accizabil primit, precum şi oricediscrepanţă între produsul accizabil primit şi produsulaccizabil indicat de documentele administrative de însoţire,semnând şi înscriind data pe fiecare copie a documentului;

c) antrepozitul fiscal primitor trebuie să obţină de laautoritatea fiscală competentă certificarea documentuluiadministrativ de însoţire a produselor accizabile primite, cuexcepţiile prevăzute în norme;

d) în termen de 10 zile de la primirea produselor,antrepozitul fiscal primitor returnează o copie adocumentului administrativ de însoţire, persoanei care aexpediat produsul.

190

Obligaţia deplată aaccizelor peduratadeplasării

Art.189.- (1) În cazul oricărei abateri de la cerinţeleprevăzute la art.186-188, acciza se datorează de cătrepersoana care a expediat produsul accizabil.

(2) Orice persoană care expediază un produsaccizabil aflat în regim suspensiv este exonerată de obligaţiade plată a accizelor pentru acel produs, dacă persoanaprimeşte de la antrepozitul fiscal primitor un documentadministrativ de însoţire certificat în mod corespunzător.

(3) Dacă o persoană care a expediat un produsaccizabil aflat în regim suspensiv, nu primeşte documentuladministrativ de însoţire certificat, în termen de 30 de zile dela data expedierii produsului, persoana are datoria de aînştiinţa în următoarele 3 zile autoritatea fiscală competentăcu privire la acest fapt şi de a plăti accizele pentru produsulrespectiv în termen de 5 zile de la data expirării termenuluide primire a acelui document.

Deplasareauleiurilorminerale princonducte fixe

Art.190.- În cazul uleiurilor minerale deplasate în regimsuspensiv, prin conducte fixe, pe lângă prevederile de laart.188 şi 189, antrepozitul fiscal expeditor are obligaţia de aasigura autorităţilor fiscale competente, la cererea acestora,informaţii exacte şi actuale cu privire la deplasarea uleiurilorminerale.

Deplasareaunui produsaccizabil întreun antrepozitfiscal şi unbirou vamal

Art.191.- În cazul deplasării unui produs accizabil între unantrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din România sauîntre un birou vamal de intrare în România şi un antrepozitfiscal, acciza se suspendă, dacă sunt îndeplinite condiţiileprevăzute de norme. Aceste condiţii sunt în conformitate cuprincipiile prevăzute la art.186-190 din prezentul Titlu.

Momentulexigibilităţiiaccizelor

Art.192.- (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devineexigibilă la data când produsul este eliberat pentru consumîn România.

191

(2) Un produs accizabil este eliberat pentruconsum în România în condiţiile prevăzute la art.166.

(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentruun produs accizabil devine exigibilă la data când se constatăo pierdere sau o lipsă a produsului accizabil.

(4) Prevederea de la alin.(3) nu se aplică şi nu sedatorează plata accizei, dacă pierderea sau lipsa intervine înperioada în care produsul accizabil se află într-un regimsuspensiv şi sunt satisfăcute oricare dintre următoarelecondiţii:

a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit înRomânia datorită vărsării, spargerii, incendierii, inundaţiilorsau altor cazuri de forţă majoră, dar numai în situaţia în careautorităţii fiscale competente i se prezintă dovezisatisfăcătoare cu privire la evenimentul respectiv, împreunăcu informaţia privind cantitatea de produs care nu estedisponibilă pentru a fi folosită în România;

b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit înRomânia datorită evaporării sau a altor cauze care reprezintărezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasăriiprodusului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produscare nu este disponibilă pentru a fi folosită în România nudepăşeşte limitele prevăzute în norme.

(5) În cazul unui produs accizabil, care are dreptulde a fi scutit de accize, acciza devine exigibilă la data la careprodusul este utilizat în orice scop care nu este înconformitate cu scutirea.

(6) În cazul unui ulei mineral, pentru care accizanu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data lacare uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care esteutilizat drept combustibil sau carburant.

(7) În cazul unui produs accizabil, pentru careacciza nu a fost anterior exigibilă şi care este depozitatîntr-un antrepozit fiscal pentru care se revocă sau se

192

anulează autorizaţia, acciza devine exigibilă la data revocăriisau anulării autorizaţiei.

(8) Accizele se calculează în cota şi rata de schimbîn vigoare, la momentul în care acciza devine exigibilă.

Secţiunea a 6-aObligaţiile plătitorilor de accize

Plata accizelorla bugetul destat

Art.193.-(1) Accizele se plătesc la bugetul de stat până ladata de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizadevine exigibilă.

(2) În cazul importului unui produs accizabil, carenu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de laalin.(1), momentul plăţii accizelor este momentulînregistrării declaraţiei vamale de import.

Depunereadeclaraţiilor deaccize

Art.194.- (1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de adepune la autoritatea fiscală competentă, o declaraţie deaccize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia deantrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plataaccizei pentru luna respectivă.

(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritateafiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până ladata de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referădeclaraţia.

(3) În situaţiile prevăzute la art.166 alin.(1) lit.b) şie), trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize laautoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de laprevederile art.193, acciza se plăteşte a doua zi dupădepunerea declaraţiei.

Documentefiscale

Art.195.-(1) Pentru produsele accizabile, altele decât celemarcate, care sunt transportate sau deţinute în afaraantrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, origineatrebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fistabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6

193

zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produseleaccizabile transportate sau deţinute de către alte persoanedecât comercianţii, în măsura în care aceste produse suntambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.

(2) Toate transporturile de produse accizabile suntînsoţite de un document, astfel:

a) mişcarea produselor accizabile în regimsuspensiv este însoţită de documentul administrativ deînsoţire;

b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentruconsum este însoţită de factura fiscală ce va reflectacuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;

c) transportul de produse accizabile, când acciza afost plătită, este însoţit de factură sau aviz de însoţire.

Evidenţecontabile

Art.196.-Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţineregistre contabile precise, care să conţină suficienteinformaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verificarespectarea prevederilor prezentului Titlu, conformlegislaţiei în vigoare.

Responsabili-tăţile antrepo-zitarilorautorizaţi şi aleautorităţilorfiscalecompetente

Art.197.- (1) Orice antrepozitar autorizat, obligat la plataaccizelor, poartă răspunderea pentru calcularea corectă şiplata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şipentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accizela autoritatea fiscală competentă, în conformitate cuprevederile prezentului Titlu şi cu legislaţia vamală învigoare.

(2) Accizele se administrează de autorităţile fiscalecompetente şi de autorităţile vamale pe baza competenţelorlor, aşa cum sunt precizate în prezentul Titlu şi în legislaţiavamală în vigoare.

Garanţii Art.198.- (1) După acceptarea condiţiilor de autorizare aantrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune laautoritatea fiscală competentă o garanţie, conform

194

prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor carepot deveni exigibile.

(2) Garanţiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci,garanţii reale şi personale.

(3) Modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vorfi prevăzute în norme.

(4) Valoarea garanţiei va fi analizată periodic,pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii, înactivitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accizedatorat.

Secţiunea a 7-aScutiri la plata accizelor

Scutirigenerale

Art.199.- (1) Produsele accizabile sunt scutite de plataaccizelor, atunci când sunt destinate pentru:

a) livrarea în contextul relaţiilor consulare saudiplomatice;

b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atarede către autorităţile publice ale României, în limitele şi încondiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care punbazele acestor organizaţii sau prin acorduri încheiate la nivelstatal sau guvernamental;

c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte laTratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor Armateale României;

d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, peperioada în care au acest regim.

(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare ascutirilor menţionate la alin.(1) vor fi reglementate prinnorme.

(3) Accizele nu se aplică pentru importul deproduse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi al altorpersoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate,

195

în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute delegislaţia vamală în vigoare.

Scutiri pentrualcool etilic şialte produsealcoolice

Art.200.- (1) Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic şialte produse alcoolice, atunci când sunt:

a) denaturate conform prescripţiilor legale şiutilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinateconsumului uman;

b) utilizate pentru producerea oţetului;c) utilizate pentru producerea de medicamente;

d) utilizate pentru producerea de arome alimentare,pentru alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţiece nu depăşeşte 1,2% în volum;

e) utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;f) utilizate direct sau ca element al produselor

semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fărăcremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool sănu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ceintră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur pe100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;

g) eşantioane pentru analiză sau teste de producţienecesare sau în scopuri ştiinţifice;

h) utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţiaca produsul finit să nu conţină alcool;

i) utilizate pentru producerea unui element care nueste supus accizei;

j) utilizate în industria cosmetică. (2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilormenţionate la alin.(1), precum şi produsele utilizate pentrudenaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.

Scutiri pentruuleiuriminerale

Art.201.- (1) Sunt scutite de la plata accizelor:a) uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât

drept combustibil sau carburant;

196

b) uleiurile minerale livrate în vederea utilizăriidrept carburant pentru aeronave, altele decât aviaţia turisticăîn scop privat. Prin aviaţie turistică în scop privat se înţelegeutilizarea unei aeronave, de către proprietarul său sau decătre persoana fizică sau juridică care o deţine cu titlu deînchiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât celecomerciale şi în special altele decât transportul de persoanesau de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros oripentru nevoile autorităţilor publice;

c) uleiurile minerale livrate în vederea utilizăriidrept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şipentru navigaţia pe căile navigabile interioare, altele decâtnavigaţiile de agrement în scop privat. Prin navigaţie deagrement în scop privat se înţelege utilizarea oricăreiambarcaţiuni, de către proprietarul său sau de către persoanafizică sau juridică care o deţine cu titlu de închiriere sau cuun alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi în specialaltele decât transportul de persoane sau de mărfuri oriprestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoileautorităţilor publice;

d) uleiurile minerale utilizate în cadrul producţieide electricitate şi în centralele electrocalogene;

e) uleiurile minerale utilizate în scopul testăriiaeronavelor şi vapoarelor;

f) uleiurile minerale injectate în furnale sau în alteagregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv lacocsul utilizat drept combustibil principal;

g) uleiurile minerale care intră în România înrezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinatutilizării drept combustibil pentru acel autovehicul;

h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva destat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scopde ajutor umanitar;

i) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţieconomici producători sau importatori, utilizat drept

197

combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelorde bătrâni şi a orfelinatelor;

j) orice ulei mineral utilizat de către persoanefizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor;

k) orice ulei mineral achiziţionat direct de laagenţi economici producători sau importatori, utilizat dreptcombustibil în scop tehnologic sau pentru producerea deagent termic şi apă caldă;

l) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţieconomici producători sau importatori, utilizat în scopindustrial;

m) uleiurile minerale utilizate drept combustibilneconvenţional ( bio-diesel ).

(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare ascutirilor menţionate la alin.(1) vor fi reglementate prinnorme.

Secţiunea a 8-aMarcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutun

Reguli generale Art.202.-(1) Prevederile acestui capitol se aplicăurmătoarelor produse accizabile:

a) produse intermediare şi alcool etilic, cuexcepţiile prevăzute prin norme;

b) produse din tutun.(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice

produs accizabil scutit de la plata accizelor.(3) Produsele accizabile prevăzute la alin.(1) pot fi

eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriulRomâniei numai dacă acestea sunt marcate conformprevederilor prezentei Secţiuni.

Responsabili-tatea marcării

Art.203.-(1) Responsabilitatea marcării produseloraccizabile revine antrepozitarilor autorizaţi sauimportatorilor.

198

(2) Importatorul transmite producătorului externmarcajele, sub forma şi în maniera prevăzute în norme, învederea aplicării efective a acestora pe produsele accizabilecontractate.

Proceduri demarcare

Art.204.-(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre,banderole sau etichete.

(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionatepe marcaje vor fi stabilite prin norme.

(3) Antrepozitarul autorizat sau importatorul esteobligat să aplice marcajele la loc vizibil, pe ambalajulindividual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutiesau sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deteriorezemarcajul.

(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderolesau etichete deteriorate sau marcate altfel decât s-a specificatla alin.(3) vor fi considerate ca nemarcate.

Eliberareamarcajelor

Art.205.-(1) Autoritatea fiscală competentă are obligaţia dea elibera marcajele, potrivit prevederilor din prezentul articolşi din norme.

(2) Eliberarea marcajelor se face către:a) persoanele care importă produsele accizabile

prevăzute la art.202, în baza autorizaţiei de importator.Autorizaţia de importator se acordă de către autoritateafiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme;

b) antrepozitarii autorizaţi care produc sauîmbuteliază produsele accizabile prevăzute la art.202.

(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunereaunei cereri la autoritatea fiscală competentă, sub forma şi înmaniera prevăzute în norme.

(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitateaspecializată, autorizată de autoritatea fiscală competentăpentru tipărirea acestora, în condiţiile prevăzute în norme.

199

(5) Contravaloarea timbrelor pentru marcareaţigaretelor şi a altor produse din tutun se asigură de labugetul de stat, din valoarea accizelor aferente acestorproduse, conform prevederilor din norme.

Confiscareaproduselor dintutun

Art.206.-(1) Prin derogare de la prevederile în vigoare, carereglementează modul şi condiţiile de valorificare a bunurilorlegal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietateaprivată a statului, produsele din tutun confiscate sau intrate,potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se predau decătre organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere,antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse dintutun sau importatorilor de astfel de produse, după cumurmează:

a) sortimentele care se regăsesc în nomenclatorulde fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi sau înnomenclatorul de import al importatorilor se predau întotalitate acestora;

b) sortimentele care nu se regăsesc înnomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi sauîn nomenclatorul de import al importatorilor se predau încustodie, de către organele care au procedat la confiscare,antrepozitarilor autorizaţi, pentru producţia de produse dintutun, a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%.

(2) Repartizarea fiecărui lot de produse din tutunconfiscate, preluarea acestora de către antrepozitariiautorizaţi şi importatori, precum şi procedura de distrugerese efectuează în conformitate cu prevederile din norme.

(3) Fiecare antrepozitar autorizat şi importator areobligaţia să asigure pe cheltuiala proprie, preluarea încustodie, transportul şi depozitarea cantităţilor de produsedin lotul confiscat care i-a fost repartizat.

200

CAPITOLUL IIALTE PRODUSE ACCIZABILE

Sfera deaplicare

Art.207. - Următoarele produse sunt supuse accizelor:a) cafea verde cu codurile NC 0901 11 00 şi

0901 12 00;b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu

codurile NC 0901 21 00; 0901 22 00 şi 0901 90 90;c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea

solubilă, cu codul NC 2101 11 şi 2101 12;d) confecţii din blănuri naturale cu codurile NC

4303 10 10; 4303 10 90 şi 6506 92 00, cu excepţia celor deiepure, oaie, capră;

e) articole din cristal cu codurile NC 7009 91 00;7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013 91; 7018 90;7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 şi 9405 91;

f) bijuterii din aur şi/sau din platină cu codul NC7113 19 00, cu excepţia verighetelor;

g) autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv dinimport rulate, cu codurile NC 8703 21; 8703 22; 8703 23 19;8703 23 90; 8703 24; 8703 31; 8703 32 19; 8703 32 90;8703 33 19 şi 8703 33 90;

h) produse de parfumerie cu codurileNC 3303 00 10 şi 3303 00 90;

i) aparate video de înregistrat sau de reprodus,chiar incorporând un receptor de semnale videofonice cucodul NC 8521; combine audio cu codurile NC 8519, 8520şi 8527;

j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandămagnetică sau compact disc cu codul NC 8527;

k) aparate de luat imagini fixe şi alte camere videocu înregistrare cu codul NC 8525 40; aparate fotograficenumerice cu codul NC 8525 40;

l) cuptoare cu microunde cu codul NC 8516 50 00;m) aparate pentru condiţionat aer, de perete sau de

ferestre, formând un singur corp, cu codul NC 8415 10 10;

n) arme de vânătoare şi arme de uz individual,altele decât cele de uz militar sau de sport, cu codurile NC

201

9302 00; 9303; 9304 00 00 şi 9307 00 00;o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement cu

codurile NC 8903 10; 8903 91; 8903 92 şi 8903 99.

Nivelul şicalculul accizei

Art.208.- (1) În cazul cafelei verzi, acciza este egală cuechivalentul în lei a 850 euro pe tonă.

(2) În cazul cafelei prăjite, inclusiv al cafelei cuînlocuitori, acciza este egală cu echivalentul în lei a 1250euro pe tonă.

(3) În cazul cafelei solubile, inclusiv alamestecurilor cu cafea solubilă, acciza este egală cuechivalentul în lei a 5 euro pe kilogram.

(4) Nivelul accizelor pentru alte produse:

Nr.crt. Denumirea produsului sau a grupei de produse Acciza

(%)1. Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure,

oaie, capră) 402. Articole din cristal 1) 503. Bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor 204. Produse de parfumerie

4.1 Parfumuri,din care:- ape de parfum

30

204.2. Ape de toaletă,din care:- ape de colonie

10

55. Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar

încorporând un receptor de semnale videofonice; combineaudio2)

156. Dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică

sau compact disc 157. Aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu

înregistrare; aparate fotografice numerice 258. Cuptoare cu microunde 159. Aparate pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre,

formând un singur corp 15

Nr.crt. Denumirea produsului sau a grupei de produse Acciza

(%)

202

10. Arme de vânătoare şi arme de uz individual, altele decâtcele de uz militar sau de sport 50

11. Iahturi şi bărci cu motor pentru agrement 25

1) Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumbde 24% din greutate.2) Combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeaşi carcasă sau în module)cel puţin patru aparate sau funcţiuni diferite, dintre care cel puţin trei suntfuncţiuni audio (recepţie, înregistrare pe bandă magnetică, înregistrare pecompact disc, reproducere disc patefon, reproducere compact disc, reproducerebandă magnetică etc).

(5) Nivelul accizelor pentru autoturisme sauautoturisme de teren, inclusiv din import rulate:

Tipul autoturismuluiAcciza pentru

autoturisme noi(%)

Acciza pentruautoturisme rulate

(%)1 Autoturisme echipate cu motor cu

benzină:a. Cu capacitate cilindrică sub1601 cm3 0 1,5b. Cu capacitate cilindrică între1601 şi 1800 cm3 1,5 4,5c. Cu capacitate cilindrică între1801 şi 2000 cm3 3 9d. Cu capacitate cilindrică între2001 şi 2500 cm3 6 18e. Cu capacitate cilindrică de peste2500 cm3 9 27

2. Autoturisme echipate cu motorDiesel:a. Cu capacitate cilindrică sub1601 cm3 0 1,5b. Cu capacitate cilindrică între1601 şi 2000 cm3 1,5 4,5c. Cu capacitate cilindrică între2001 şi 2500 cm3 3 9d. Cu capacitate cilindrică între2501 şi 3100 cm3 6 18e. Cu capacitate cilindrică de peste3100 cm3 9 27

(6) Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă,inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează o

203

singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe peunitatea de măsură, asupra cantităţilor importate.

(7) În cazul produselor prevăzute la alin.(4) şi (5),accizele preced taxa pe valoarea adăugată şi se calculează osingură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute delege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

a) pentru produsele din producţia internă - preţurile delivrare, mai puţin accizele, respectiv preţul producătorului,care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate deobţinerea produsului respectiv;

b) pentru produsele din import - valoarea în vamăstabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi altetaxe speciale după caz.

Plătitori deaccize

Art.209.- (1) Plătitori de accize pentru produsele prevăzutela art.207, cu excepţia celor prevăzute la lit.a), b) şi c), suntagenţii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şipersoane fizice autorizate - care produc sau importă astfel deproduse.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentruprodusele prevăzute la art.207 lit.a), b) şi c), plătitori deaccize sunt agenţii economici importatori.

(3) Plătitori de accize sunt şi persoanele fizice careintroduc în ţară autoturisme şi autoturisme de teren, inclusivrulate.

Scutiri Art.210.- (1) Sunt scutite de la plata accizelor:a) produsele exportate direct de agenţii economici

producători sau prin agenţi economici care îşi desfăşoarăactivitatea pe bază de comision. Beneficiază de regimul descutire numai produsele exportate, direct sau prin agenţieconomici comisionari, de către producătorii care deţin înproprietate utilajele şi instalaţiile de producţie necesarepentru realizarea acestor produse;

b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive,în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Pentru

204

produsele aflate în aceste regimuri, scutirea se acordă cucondiţia depunerii de către agentul economic importator aunei garanţii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceastăgaranţie va fi restituită agentului economic numai cucondiţia încheierii în termen a regimului vamal acordat. Nuintră sub incidenţa acestor prevederi bunurile ce se regăsescla art.208 alin.(5), atunci când aceste bunuri sunt plasate înbaza unor contracte de leasing ce se derulează în condiţiileprevăzute de lege, în regim vamal de tranzit, de admiteretemporară sau de import, pe durata contractului de leasing;

c) orice produs importat, provenit din donaţii saufinanţat direct din împrumuturi nerambursabile, precum şidin programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordatinstituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor,altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronaleşi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şifundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine,organisme internaţionale şi organizaţii non-profit şi decaritate;

d) produsele livrate la rezerva de stat şi larezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.

(2) Agenţii economici exportatori de cafea prăjită,obţinută din operaţiuni proprii de prăjire a cafelei verziimportată direct de aceştia, pot solicita autorităţilor fiscalecompetente, pe bază de documente justificative, restituireaaccizelor plătite în vamă, aferente numai cantităţilor de cafeaverde utilizată ca materie primă pentru cafeaua exportată.

(3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevăzutela alin.(1) şi alin.(2) este stabilită în norme.

Exigibilitatea Art.211.- Momentul exigibilităţii accizei intervine:a) pentru produsele din producţia internă, la data

efectuării livrării, la data acordării produselor ca dividendesau ca plată în natură, la data în care au fost consumatepentru reclamă şi publicitate, şi respectiv, la data înstrăinării

205

ori utilizării în oricare alt scop decât comercializarea;b) pentru produsele importate, la data înregistrării

declaraţiei vamale de import.

Plata accizelorla bugetul destat

Art.212.- (1) Accizele se plătesc la bugetul de stat până ladata de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizadevine exigibilă.

(2) Pentru alte produse accizabile, provenite dinimport, plata se face la momentul înregistrării declaraţieivamale de import.

Regimuldocumentelorfiscalepierdute,distruse saudeteriorate

Art.213.- (1) Agenţii economici plătitori de accize, care auefectuat tranzacţii cu produse supuse accizelor prindocumente fiscale care ulterior au fost pierdute, distruse saudeteriorate, au obligaţia ca, în termen de 30 de zilecalendaristice din momentul înregistrării pierderii,distrugerii sau deteriorării, să reconstituie pe bazaevidenţelor contabile accizele aferente acestor tranzacţii.

(2) În situaţia nereconstituirii obligaţiilor fiscale decătre agentul economic, autoritatea fiscală competentă vastabili suma acestora prin estimare, înmulţind număruldocumentelor pierdute, distruse sau deteriorate, cu mediaaccizelor înscrise în facturile de livrare pe ultimele 6 luni deactivitate, înainte de data constatării pierderii, distrugerii saudeteriorării documentelor fiscale.

Declaraţiile deaccize

Art.214.- (1) Orice agent economic plătitor de accize areobligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă, odeclaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă sedatorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritateafiscală competentă de către agenţii economici plătitori pânăla data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referădeclaraţia.

206

CAPITOLUL IIIIMPOZITUL LA ŢIŢEIUL ŞI LA GAZELE NATURALE

DIN PRODUCŢIA INTERNĂ

Dispoziţiigenerale

Art.215.- (1) Pentru ţiţeiul şi gazele naturale din producţiainternă, agenţii economici autorizaţi, potrivit legii, datoreazăbugetului de stat impozit în momentul livrării.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), nu sedatorează impozit pentru cantităţile de ţiţei şi gaze naturalelivrate cu titlu de redevenţă.

(3) Impozitul datorat este:a) pentru ţiţei - 4 euro/tonă;b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1000 m3.(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea

sumelor fixe prevăzute la alin.(2), asupra cantităţilor livrate.(5) Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul şi

la gazele naturale din producţia internă intervine la dataefectuării livrării.

Scutiri Art.216.-Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile deţiţei şi gaze naturale din producţia internă, exportate directde agenţii economici producători.

Declaraţiile deimpozit

Art.217.- (1) Orice agent economic, plătitor de impozit laţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă, areobligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă odeclaraţie de impozit pentru fiecare lună, indiferent dacă sedatorează sau nu plata impozitului pentru luna respectivă.

(2) Declaraţiile de impozit se depun la autoritateafiscală competentă de către agenţii economici plătitori pânăla data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referădeclaraţia.

207

CAPITOLUL IVDISPOZIŢII COMUNE

Conversia în leia sumelorexprimate îneuro

Art.218.- Valoarea în lei a accizelor şi impozitelor datoratebugetului de stat, stabilite potrivit prezentului Titlu înechivalent euro pe unitatea de măsură, se determină printransformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursulde schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Românieipentru ultima zi a lunii care precede începutul trimestruluicalendaristic. Acest curs se utilizează pe toată duratatrimestrului următor.

Obligaţiileplătitorilor

Art.219.- (1) Agenţii economici plătitori de accize şi deimpozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă,sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscalăcompetentă, conform dispoziţiilor legale în materie.

(2) Agenţii economici au obligaţia să calculezeaccizele şi impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale dinproducţia internă, după caz, să le evidenţieze distinct înfactură şi să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite,fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsareaintegrală a sumelor datorate.

(3) Plătitorii au obligaţia să ţină evidenţa accizelorşi a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţiainternă, după caz, în conformitate cu prevederile din norme.

Decontărileîntre agenţiieconomici

Art.220.- (1) Decontările între agenţii economici, furnizoride produse accizabile, şi agenţii economici, cumpărători aiacestor produse, se vor face integral prin unităţi bancare.

(2) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin.(1):a) livrările de produse supuse accizelor către

agenţii economici care comercializează astfel de produse însistem en detail;

b) livrările de produse supuse accizelor, efectuateîn cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă debugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale.

208

Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectulcompensărilor, dacă actele normative speciale nu prevădaltfel.

CAPITOLUL VDISPOZIŢII TRANZITORII

Derogări Art.221.- (1) Prin derogare de la art.178 alin.(2), până ladata de 1 ianuarie 2007 depozitarea uleiurilor minerale înregim suspensiv de accize este permisă numai într-unantrepozit fiscal de producţie.

(2) Prin derogare de la art.192 si art.193, până ladata de 1 ianuarie 2007, livrarea uleiurilor minerale dinantrepozitele fiscale de producţie se efectuează numai înmomentul în care cumpărătorul prezintă documentul de platăcare să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizeloraferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocaziadepunerii declaraţiei lunare de accize se vor regularizaeventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate labugetul de stat de către beneficiarii produselor şi valoareaaccizelor aferente cantităţilor de uleiuri minerale, efectivlivrate de agenţii economici producători, în decursul luniiprecedente.

(3) În cazul importurilor de produse supusemarcării, potrivit prezentului Titlu, până la data de 1 ianuarie2007, fiecare comandă de marcaje va fi aprobată de cătreautoritatea fiscală competentă numai dacă importatorul vaprezenta dovada plăţii în contul bugetului de stat a uneisume echivalente cu valoarea accizelor corespunzătoarecantităţilor de produse pentru care s-au solicitat marcaje.

209

TITLUL VIIIMĂSURI SPECIALE PRIVIND SUPRAVEGHEREA PRODUCŢIEI,IMPORTULUI ŞI CIRCULAŢIEI UNOR PRODUSE ACCIZABILE

CAPITOLUL ISISTEMUL DE SUPRAVEGHERE A PRODUCŢIEI

DE ALCOOL ETILIC

Sfera deaplicare

Art.222.- Sistemul de supraveghere se aplică tuturorantrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilicnedenaturat şi distilate.

Supraveghe-torii fiscali

Art.223- (1) Pentru fiecare antrepozit fiscal de producţie dealcool etilic şi de distilate vor fi desemnaţi reprezentanţipermanenţi ai autorităţii fiscale competente, denumiţi încontinuare supraveghetori fiscali. Prezenta supraveghetorilorfiscali va fi asigurată pe tot parcursul desfăşurării procesuluide producţie, respectiv pe cele trei schimburi şi în zilele desărbători legale. (2) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcooletilic şi de distilate vor întocmi şi vor depune la autoritateafiscală competentă, odată cu cererea de autorizare, unprogram de lucru defalcat pe luni, care să prevadă cantitateaestimată a se obţine într-un an, în funcţie de capacitateainstalată.

Mijloace demăsurare aproducţiei dealcool

Art.224.-(1) În vederea înregistrării corecte a întregiiproducţii de alcool etilic şi de distilate obţinute, fiecareantrepozit fiscal de producţie de alcool etilic şi de distilatetrebuie să fie dotat obligatoriu de către antrepozitarulautorizat cu mijloace de măsurare, denumite în continuarecontoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală,necesare pentru determinarea cantităţii de alcool etilic şi dedistilate, precum şi cu mijloace de măsurare legale pentrudeterminarea concentraţiei alcoolice pentru fiecare sortimentde alcool etilic şi de distilate. Mijloacele de măsurare şimăsurătorile efectuate cu acestea se supun, în modobligatoriu, controlului metrologic al statului, conform legiiîn domeniu.

210

(2) În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentruproducţia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate laieşirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, laieşirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinatşi la ieşirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfelîncât sa fie contorizate toate cantităţile de alcool rezultate. (3) În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentruproducţia de distilate, contoarele vor fi amplasate la ieşireadin coloanele de distilare sau, după caz, la ieşirea dininstalaţiile de distilare. (4) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilorelastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarearezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înainteacontoarelor a unor canele sau robinete, prin care se potextrage cantitatea de alcool sau distilate necontorizate, suntinterzise.

Certificate decalibrare

Art.225.-Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcoolşi de distilate sunt obligaţi sa prezinte supraveghetorilorfiscali certificate de calibrare, eliberate de un laborator demetrologie agreat de Biroul Român de Metrologie Legală,pentru toate rezervoarele şi recipientele in care sedepozitează alcoolul, distilatele şi materiile prime din careprovin acestea, indiferent de natura lor.

Sigilii Art.226.-(1) Pe întregul flux tehnologic de la ieşireaalcoolului brut, rafinat şi tehnic din coloanele de distilare,respectiv de rafinare, şi până la contoare, inclusiv la acestea,se vor aplica sigilii. În cazul antrepozitarilor autorizaţipentru producţia de distilate, sigiliile se vor aplica la ieşireadistilatelor din coloanele de distilare sau din instalaţiile dedistilare. În toate situaţiile, sigiliile vor fi aplicate şi pe toateelementele de asamblare-racordare ale aparatelor de măsurăşi control, pe orice orificii şi robineţi existenţi pe întregulflux tehnologic continuu sau discontinuu.

211

(2) Aparatele şi piesele de pe tot circuitul coloanelorde distilare, rafinare, precum şi de pe tot circuitulinstalaţiilor de distilare, trebuie îmbinate în aşa fel încât săpoată fi sigilate. Sigiliile aparţin autorităţii fiscalecompetente, vor fi înseriate şi vor purta, în mod obligatoriu,însemnele acestea. Operaţiunile de sigilare şi desigilare sevor efectua de către supraveghetorul fiscal desemnat, astfelîncât să nu se deterioreze aparatele şi piesele componente.Amprentele sigiliilor aplicate trebuie să fie menţinuteintacte. Sigilarea şi desigilarea vor fi consemnate într-unproces verbal.

(3) Sigiliile prevăzute la alin.(2) sunt complementaresigiliilor metrologice aplicate contoarelor, conformreglementarilor specifice stabilite de Biroul Român deMetrologie Legală.

(4) Stabilirea tipului de sigilii, prevăzut la alin. (2),şi a caracteristicilor acestora, uniformizarea şi/saupersonalizarea, precum şi coordonarea tuturor operaţiunilorce se impun revin Ministerului Finanţelor Publice, respectivdirecţiei cu atribuţii administrative.

Art.227.- (1) Recepţia cantitativă a materiilor prime intrateîn antrepozitul fiscal, precum şi introducerea lor în procesulde fabricaţie se face cu mijloace de măsurare legale.

Recepţiamateriilorprime

(2) În cazul în care, pentru producerea alcooluluietilic şi a distilatelor, se achiziţionează materii prime de lapersoane fizice, borderourile de achiziţie şi documentele derecepţie se întocmesc în 2 exemplare şi vor purta, în modobligatoriu, viza supraveghetorului fiscal. Un exemplar alacestor documente rămâne la antrepozitul fiscal care aachiziţionat materia prima, iar exemplarul 2 la persoanafizică furnizoare.

Obligaţiilesupravegheto-rilor fiscali

Art.228.-(1) Supraveghetorii fiscali au obligaţia săverifice :

a) existenţa certificatelor de calibrare pentrurezervoarele şi recipientele de depozitare a alcoolului, adistilatelor şi a materiilor prime din care provin acestea;

212

b) înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime;c) înscrierea corectă a alcoolului şi a distilatelor

obţinute, în rapoartele zilnice de producţie şi în documentelede transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau dedepozitare de produse finite, în concordanţă cuînregistrările mijloacelor de măsurare;

d) concordanţa dintre normele de consum de materiiprime, consumul energetic lunar şi producţia de alcool şidistilate obţinută;

e) realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat,alcool denaturat, tehnic şi distilate, înscrise în evidenţeleoperative ale antrepozitelor de depozitare de astfel deproduse;

f) centralizatorul lunar al documentelor de transfercătre antrepozitele de prelucrare a alcoolului şi a distilatelor;

g) concordanţa dintre cantităţile de alcool şi dedistilate eliberate din antrepozitul fiscal de producţie cu celeînscrise în documentele fiscale;

h) modul de calcul, de evidenţiere şi de virare aaccizelor datorate pentru alcool şi distilate, precum şi pentrubăuturile spirtoase realizate de către antrepozitarul autorizatde producţie, care îşi desfăşoară activitatea în sistemintegrat;

i) depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale,a declaraţiilor privind obligaţiile de plată cu titlu de accize şia decontului de accize, în conformitate cu prevederile legale;

j) orice alte documente şi operaţiuni care să conducăla determinarea exactă a obligaţiilor către bugetul de stat;

k) înregistrarea corectă a operaţiunilor de import şiexport, în situaţia în care antrepozitarul autorizat desfăşoarăastfel de operaţiuni.

(2) De asemenea, supraveghetorii fiscali au obligaţiade a înregistra, într-un registru special, toate cererileantrepozitarilor autorizaţi de producţie sau ale organelor decontrol privind sigilarea sau desigilarea instalaţiilor. (3) În vederea certificării realităţii tuturoroperaţiunilor reflectate în documentele aferente producţiei

213

de alcool şi de distilate, începând de la intrarea materieiprime până la livrarea alcoolului şi a distilatelor către secţiilede prelucrare sau către terţi, toate documentele întocmite,inclusiv documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriusupraveghetorului fiscal desemnat pentru a fi vizate deacesta.

Desigilareainstalaţiilor

Art.229.- (1) Desigilarea aparatelor şi a pieselor de pe totfluxul tehnologic se face numai în baza unei solicitări scrise,justificate, din partea antrepozitului fiscal de producţie dealcool şi de distilate sau în situaţii de avarie.

(2) Cererea de desigilare se transmitesupraveghetorului fiscal cu cel puţin trei zile înainte determenul stabilit pentru efectuarea operaţiunii propriu-zise,care va proceda la desigilare. La desigilare, supraveghetorulfiscal întocmeşte un proces verbal de desigilare. În procesul-verbal se vor consemna data şi ora desigilării, cantitatea dealcool şi de distilate - în litri şi în grade -, înregistrată decontoare la momentul desigilării, precum şi stocul de alcoolşi de distilate, pe sortimente, aflat în rezervoare şi înrecipiente.

(3) Se interzice antrepozitarilor autorizaţideteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorulfiscal. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sauîn caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat săsolicite prezenţa supraveghetorului fiscal pentru constatareacauzelor deteriorării accidentale a sigiliului sau ale avariei. (4) Dacă antrepozitarul autorizat constată un incidentsau o disfuncţie în funcţionarea unui contor, acesta trebuie săfacă imediat o declaraţie supraveghetorului fiscal, care va ficonsemnată, într-un registru special destinat acestui scop,procedându-se imediat la remedierea defecţiunii. Totodată,antrepozitarul autorizat va solicita prezenţa reprezentantuluiautorizat de către Biroul Român de Metrologie Legalăpentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare dincategoria respectivă, în vederea desigilării mijloacelor demăsurare, repunerii lor în stare de funcţionare şi a resigilării.

214

(5) Contoarele defecte pot fi înlocuite subsupraveghere metrologică cu alte contoare de rezervă, cuspecificarea, într-un proces-verbal de înlocuire, întocmit desupraveghetorul fiscal, a indicilor de la care se reiaactivitatea.

(6) Dacă timpul de remediere a contoarelordepăşeşte 24 de ore, se suspendă activitatea de producţie aalcoolului şi a distilatelor. Instalaţiile respective vor fisigilate.

(7) Suspendarea se face în baza unui proces-verbalde suspendare, încheiat în trei exemplare de cătresupraveghetorul fiscal, în prezenţa reprezentantului legal alantrepozitarului autorizat.

(8) În procesul-verbal încheiat se vor menţionacauzele accidentului sau ale avariei care au generatîntreruperea activităţii, data şi ora întreruperii acesteia,stocul de alcool şi de distilate existent la acea data şi indiciiînregistraţi de contoare în momentul suspendării activităţii.

(9) Originalul procesului-verbal de desigilare saude suspendare, după caz, se depune la autoritatea fiscalăcompetenţă, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia.Al doilea exemplar al procesului-verbal rămâne laantrepozitarul autorizat, iar exemplarul al treilea se păstreazăde către supraveghetorul fiscal.

(10) Reluarea activităţii după desigilareainstalaţiilor respective se va face în baza unei declaraţii deremediere a defecţiunii, întocmită de antrepozitarul autorizatşi vizată de supraveghetorul fiscal, însoţită de un avizeliberat de specialistul care a efectuat remedierea.Supraveghetorul fiscal va proceda la sigilarea întregului fluxtehnologic.

215

CAPITOLUL IISISTEMUL DE SUPRAVEGHERE A CIRCULAŢIEI ALCOOLULUI ETILIC

ŞI A DISTILATELOR ÎN VRAC DIN PRODUCŢIA INTERNĂSAU DIN IMPORT

Condiţii decalitate

Art.230.- Alcoolul etilic şi distilatele livrate de cătreantrepozitarii autorizaţi pentru producţie, către utilizatoriilegali, trebuie să se încadreze în prevederile standardelorlegale în vigoare. Fiecare livrare va fi însoţită de buletine deanaliză completate, conform standardelor legale în vigoare,eliberate de laboratorul propriu al producătorului, dacăacesta a fost agreat, sau emise de alte laboratoare autorizate.Buletinele de analiză vor cuprinde cel puţin 7 parametrifizico-chimici, prevăzuţi de standardele legale în vigoare.

Transportul învrac

Art.231.-(1) Toate cisternele şi recipientele, prin care sevor transporta cantităţile de alcool şi de distilate, vor purtasigiliul supraveghetorului fiscal şi vor fi însoţite dedocumentele fiscale prevăzute la Titlul VII.

(2) Supraveghetorul fiscal, care a procedat lasigilarea cisternelor sau a recipientelor de transport alalcoolului şi al distilatelor în vrac, va comunica în aceeaşi zi,la autoritatea fiscală competentă, data plecării transportuluide alcool şi de distilate, numărul de înmatriculare almijlocului de transport, cantitatea expediată şi dataaproximativă a sosirii acestuia.

(3) La sosirea efectivă a alcoolului şi a distilatelorla destinaţie, agentul economic beneficiar este obligat săsolicite autorităţii fiscale competente desemnarea unuireprezentant fiscal care, în maximum 24 de ore, va efectuaverificarea documentelor de transport şi a datelor înscrise îndocumentul de însoţire, după care va proceda la desigilareacisternelor sau a recipientelor.

Condiţii delivrare

Art.232.-(1) Livrarea alcoolului şi a distilatelor în vrac se vaface direct de la antrepozitarul autorizat pentru producţie saude la importator către utilizatorii legali.

216

(2) Livrarea în vrac a alcoolului etilic şi adistilatelor în scopul obţinerii de băuturi alcoolice, altorbeneficiari decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţiede astfel de băuturi, este interzisă.

(3) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şiimportatorii pot livra alcool în vrac, pentru consum, directspitalelor, farmaciilor şi agenţilor economici utilizatori legalide alcool, alţii decât producătorii de băuturi alcoolice.

(4) Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat poate ficomercializat numai de către antrepozitarul autorizat deproducţie de alcool etilic şi numai sub forma de alcool etilictehnic denaturat conform standardelor legale în vigoare.

(5) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materieprimă a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţiaalcoolică sub 96,0% în volum, pentru fabricarea băuturiloralcoolice, este interzisă.

(6) Producţia de alcool sanitar de către alţiproducători decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţiade alcool etilic este interzisă.

(7) Comercializarea pe piaţa internă a alcooluluisanitar vrac este interzisă.

CAPITOLUL IIISISTEMUL DE SUPRAVEGHERE PENTRU ŢUICĂ ŞI

RACHIURI DE FRUCTE

Mijloace demăsurare

Art.233.-(1) În vederea înregistrării corecte a producţiei deţuică şi rachiuri de fructe, fiecare antrepozitar autorizat esteobligat să se doteze cu mijloace de măsurare volumetrică,denumite contoare, avizate de Biroul Român de MetrologieLegală, precum şi cu mijloace legale de măsurare aconcentraţiei alcoolice a materiei prime şi a produselorrezultate din prelucrarea acestora, instalaţiile de fabricaţiefiind obligatoriu sigilate în aceleaşi condiţii ca şi în cazulantrepozitarilor autorizaţi pentru producţie de alcool etilicsau de distilate.

217

(2) Cazanele individuale ale producătorilor de ţuicăşi rachiuri de fructe vor fi litrate şi vor fi dotate cu vaselitrate de organele abilitate de Biroul Român de MetrologieLegală, precum şi cu mijloace de măsurare legală aconcentraţiei alcoolice a produselor obţinute.

Sigilarea şidesigilareainstalaţiilor

Art.234.-(1) Pentru controlul cantităţilor de ţuică şi rachiuride fructe, pe perioada de nefuncţionare, instalaţiile saucazanele de fabricaţie deţinute de antrepozitarii autorizaţivor fi sigilate suplimentar de către autoritatea fiscalăcompetentă.

(2) După primirea materiei prime în vedereadistilării, deţinătorii de astfel de instalaţii sau cazane vorsolicita, în scris, autorităţii fiscale competente desigilareaacestora. Data şi ora desigilarii, precum şi cantităţile şitipurile de materie primă ce urmează a se prelucra se vorconsemna într-un registru de fabricaţie, care va fi numerotat,vizat de autoritatea fiscală competentă şi păstrat laproducător. În acelaşi timp, autoritatea fiscală competentăva consemna aceleaşi date într-un proces verbal.

(3) Desigilarea va fi solicitată în condiţiile în caredeţinătorul de instalaţii sau cazane are in stoc materie primăpentru utilizarea capacităţilor de producţie pentru minimum10 zile, procesul de producţie fiind obligatoriu a se desfăşuraîn mod continuu până la terminarea materiei prime.

(4) În momentul desigilarii instalaţiilor sau acazanelor, reprezentantul autorităţii fiscale competente vaverifica, prin probe de producţie, timpii de fabricaţie şirandamentul în alcool pentru fiecare tip de materie primă înparte, stabilind numărul de fierberi în 24 de ore şi întocmindun proces verbal de constatare.

(5) Timpii de funcţionare ai instalaţiilor sau acazanelor şi randamentele stabilite vor fi utilizate pentruevidenţierea producţiei în registrul de fabricaţie.

218

(6) În vederea opririi instalaţiilor sau a cazanelor,antrepozitarul autorizat pentru producţie va anunţaautoritatea fiscală competentă pentru resigilarea acestora cu2 zile înaintea opririi producţiei.

(7) Dacă nu se solicită resigilarea cazanelor sau acelorlalte instalaţii în momentul opririi acestora, se considerăcă producţia a continuat pe toată perioada trecută de ladesigilare.

(8) Momentul sigilării va fi menţionat în registrul defabricaţie, întocmindu-se, de asemenea, un proces-verbal încare se va preciza cantitatea de producţie realizată de la datadesigilării.

CAPITOLUL IVSISTEMUL DE SUPRAVEGHERE A IMPORTURILOR DE ALCOOL,

DE DISTILATE ŞI DE BĂUTURI SPIRTOASE, ÎN VRAC

Condiţii deimport

Art.235.- Alcoolul, distilatele şi băuturile spirtoase pot fiimportate în vrac numai pe bază de contracte încheiate directcu producătorii externi sau cu reprezentanţii acestora şinumai în scopul prelucrării sau îmbutelierii directe de cătreantrepozitarul autorizat pentru producţie.

Procedura desupraveghere

Art.236.- (1) La intrarea în ţară a alcoolului în vrac,indiferent de natura acestuia, a distilatelor în vrac, precum şia băuturilor spirtoase în vrac, organele vamale de frontieră,după efectuarea formalităţilor de vămuire, vor aplica pefiecare cisternă şi recipient un sigiliu special, cu însemneleautorităţii vamale, desigilarea fiind interzisă până ladestinaţia finală a acestora.

(2) În momentul efectuării operaţiunii de vămuirese va preleva, în mod obligatoriu, o probă din fiecarecisternă sau recipient, în scopul verificării autenticităţiidatelor înscrise în documentele însoţitoare, respectiv facturaşi certificatele de analize fizico-chimice.

(3) Prelevarea probei se face de către delegatullaboratorului, agreat de autoritatea vamală, să efectuezeexpertize în vederea identificării produselor.

219

(4) Prelevarea probei se face în prezenţa autorităţiivamale, a delegatului permanent în vamă din parteaAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi aimportatorului. Dacă importatorul depune o declaraţie că nueste interesat să participe la prelevare, operaţiunea respectivăse poate face în lipsa acestuia.

(5) Operaţiunea de prelevare a probelor seefectuează în conformitate cu normele româneşti în vigoareprivind eşantionarea, analiza şi inspecţia unui lot de produsede către delegatul laboratorului agreat.

(6) Din proba prelevată se vor constitui 3eşantioane identice, dintre care unul este destinatlaboratorului, altul autorităţii vamale, iar al treileaimportatorului.

(7) Eşantioanele vor fi etichetate şi vor fi sigilatede către autoritatea vamală.

(8) Transmiterea eşantioanelor prelevate cătrelaboratoare se efectuează prin grija şi sub responsabilitateadelegatului laboratorului agreat.

(9) Operaţiunea de prelevare se încheie prinîntocmirea unui proces-verbal de prelevare, conformmodelului prezentat în norme.

(10) Rezultatele expertizei vor fi consemnate decătre laboratorul agreat în certificate de expertiză.

(11) Analiza produselor se face pe cheltuialaimportatorilor şi are ca scop determinarea concentraţieialcoolice şi a cantităţilor reale, comparativ cu cele înscrise îndocumentele însoţitoare, pentru corecta evaluare a accizelordatorate şi a calităţii produsului.

(12) Termenul de efectuare a analizelor va fi, dupăcaz:

a) pe loc, în cazul produselor fără conţinut dezahăr;

b) în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazulproduselor cu conţinut de zahăr.

(13) Termenul obligatoriu de păstrare aeşantioanelor este de un an.

220

(14) Prevederile alin. (2) se aplică şi cantităţilor dealcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac, aduse înregim de import temporar.

(15) Cantităţile de alcool, de distilate şi de băuturispirtoase în vrac, provenite din import, vor fi sigilate decătre organul vamal de frontieră şi în situaţia în care marfaeste tranzitată către o vamă de interior în vederea efectuăriioperaţiunii vamale de import. Marfa astfel sigilată, împreunăcu documentul de însoţire a mărfii, eliberat de autoritateavamală de frontieră, în care se menţionează cantitatea dealcool, de distilate sau de băuturi spirtoase importată, înmodul şi sub forma prevăzută în norme, are liber decirculaţie până la punctul vamal unde au loc operaţiuneavamală de import şi prelevarea de probe potrivit prevederiloralin. (2).

(16) În toate cazurile, la determinările efectuate pebaza analizelor de laborator, abaterea admisă este de ± 0, 3grade volum.

(17) Desigilarea cisternelor şi a recipientelor dealcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac provenitedin import, ajunse la destinaţia finală, se va face în prezenţaunui reprezentant al autorităţii fiscale competente, desemnatla solicitarea scrisă a importatorilor.

(18) Importatorul are obligaţia să evidenţiezeîntr-un registru special, conform modelului prezentat înnorme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial în acărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, toatecantităţile de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase învrac - în litri şi în grade - pe tipuri de produs şi pe destinaţiiale acestora.

221

CAPITOLUL VDISPOZIŢII COMUNE DE SUPRAVEGHERE APLICATE PRODUCŢIEI ŞI

IMPORTULUI DE ALCOOL, DISTILATE ŞI BĂUTURI SPIRTOASE

Situaţii privindmodul devalorificare

Art.237.- (1) Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni,pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizaţi pentruproducţie şi importatorii de alcool şi de distilate vor depunela organele fiscale teritoriale o situaţie conţinândinformaţii privind modul de valorificare a acestor produseprin vânzare sau prelucrare, şi anume: destinaţia, denumireaşi adresa beneficiarului, numărul şi data facturii, cantităţile,preţul unitar şi valoarea totală, din care, după caz, valoareaaccizei, conform modelului prezentat în norme. Aceastasituaţie va fi însoţită în mod obligatoriu de un exemplar allistelor de inventar întocmite pentru stocurile de materiiprime şi produse finite înregistrate la sfârşitul lunii. Listelede inventar se întocmesc în două exemplare şi vor fi vizatede către antrepozitarul autorizat pentru producţie sau decătre importator. În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentruproducţie, listele de inventar vor fi vizate şi de cătresupraveghetorul fiscal. Al doilea exemplar se păstrează decătre antrepozitarul autorizat de producţie şi de cătreimportator. (2) Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru lunaprecedentă, organele fiscale teritoriale vor transmiteMinisterului Finanţelor Publice - Direcţia generală atehnologiei informaţiei situaţia centralizatoare pentru fiecarejudeţ privind modul de valorificare a alcoolului şi adistilatelor, conform modelului prezentat în norme. (3) Necomercializarea de către antrepozitarii autorizaţipentru producţia de alcool etilic şi/sau distilate, pe operioada de trei luni consecutive a unei cantităţi egale cu celpuţin 20% din cantitatea estimată a se realiza pe o perioadăde un an, atrage revocarea autorizaţiei şi sigilareainstalaţiilor de producţie pe termen de 3 luni. Pentruantrepozitarii autorizaţi care lucrează în sistem integrat, lacalcularea procentului de 20% se va avea în vedere şicantitatea produselor rezultate din prelucrarea alcooluluişi/sau distilatelor.

222

Preţuri minime Art.238.- (1) Pentru alcool, distilate şi băuturi alcoolicedistilate se vor stabili preturi minime care se vor practicapentru comercializarea acestora pe piaţa internă. (2) Preţul minim va cuprinde în mod obligatoriupreţul producătorului şi acciza legală aferentă, după caz.

(3) Preţurile minime vor fi stabilite de cătreasociaţiile patronale ale producătorilor de alcool şi băuturialcoolice distilate legal înfiinţate, existente în România, şivor fi consemnate într-un protocol semnat de reprezentanţiiacestor asociaţii. O copie de pe acest protocol şi listelecuprinzând preţurile astfel stabilite vor fi comunicateMinisterului Finanţelor Publice şi vor fi publicate, prin grijacelor care le-au stabilit, în Monitorul Oficial al României,Partea I, cu minimum 5 zile înainte de data intrării în vigoarea acestor preţuri.

(4) Produsele, inclusiv cele în vrac, pentru care s-austabilit preţuri minime, nu pot fi comercializate pe piaţainternă la preţuri mai mici decât preturile minime publicateîn Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Ori de câte ori se intenţionează modificareapreţurilor minime stabilite, asociaţiile patronale aleproducătorilor de alcool şi băuturi alcoolice, au obligaţia sănotifice noile preţuri, indiferent dacă modificarea intervinela unul sau mai multe produse. Notificarea preţurilor se faceîn condiţiile prevăzute la alin.(3).

CAPITOLUL VIMĂSURI SPECIALE PRIVIND PRODUCŢIA, IMPORTUL ŞI

CIRCULAŢIA ULEIURILOR MINERALE

Restricţii Art.239.- Se interzice orice operaţiune comercială cu uleiuriminerale care nu provin din antrepozite fiscale de producţie.

223

Condiţii decomercializare

Art.240.- (1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate dinprelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care aupunctul de inflamabilitate sub 850 C, se vor comercializadirect către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse înscop industrial. În caz contrar, antrepozitarul fiscal autorizatva vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate lanivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. Încategoria utilizatorilor finali nu sunt incluşi comercianţii însistem angro. (2) Se interzice comercializarea, prin pompelestaţiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele dincategoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şimotorinelor auto care corespund standardelor naţionale decalitate.

Condiţii decalitate

Art.241. - Se interzice importul de uleiuri minerale de tipulbenzinelor şi motorinelor, care nu corespund standardelornaţionale şi prevederilor legale referitoare la calitateabenzinelor.

Procedura deimport

Art.242.-(1) Efectuarea formalităţilor vamale de import,aferente uleiurilor minerale menţionate la art.241 se faceprin birourile vamale de control şi vămuire la frontieră,stabilite prin decizia autorităţii vamale, care va fi publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Efectuarea formalităţilor vamale de import estecondiţionată de prelevarea de probe în punctul vamal învederea efectuării analizelor de laborator.

(3) Analizele de laborator menţionate la alin.(2) vorfi efectuate numai de laboratoare agreate de autoritateavamală, care vor elibera expertizele tehnice.

(4) Cheltuielile ocazionate de analizele de laboratorşi staţionarea mijloacelor de transport până la finalizareaacestora sunt în sarcina importatorului.

(5) La efectuarea formalităţilor vamale de import,importatorul sau reprezentantul legal al acestuia va prezentaobligatoriu expertizele tehnice emise pentru mostreleprelevate, în vederea identificării felului mărfurilor potrivitalin.(2) şi (3).

224

CAPITOLUL VIIALTE MĂSURI SPECIALE

Condiţii decesionare şiînstrăinare

Art.243.- (1) Cesionarea ori înstrăinarea, sub orice formă, aacţiunilor, a părţilor sociale sau a activelor fixe aleantrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a căreiautorizaţie a fost anulată sau revocată conform prevederilorTitlului VII, va fi adusă la cunoştinţa autorităţii fiscalecompetente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizareaacestei operaţiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal. (2) Cedarea sau înstrăinarea activelor imobilizate aleantrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar, a căreiautorizaţie a fost anulată sau revocată conform prevederilorTitlului VII din Codul fiscal, se va putea face numai după ces-au achitat la bugetul de stat toate obligaţiile fiscale saudupă ce persoana care urmează să preia activele respective aconfirmat posibilitatea plăţii tuturor debitelor către bugetulde stat prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară.

Întârzieri laplata accizelor

Art.244.- Întârzierea la plata a accizelor cu mai mult de 30de zile de la termenul legal atrage revocarea autorizaţieiantrepozitarului autorizat şi închiderea activităţii până laplata sumelor restante.

CAPITOLUL VIIISANCŢIUNI

Infracţiuni Art.245.-(1) Constituie infracţiuni următoarele faptesăvârşite de administratorul, directorul sau reprezentantullegal al antrepozitarului autorizat sau al societăţii:

a) cesionarea ori înstrăinarea, sub orice formă, aacţiunilor, a părţilor sociale sau a activelor fixe aleantrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar, a căreiautorizaţie a fost anulată sau revocată conform prevederilorTitlului VII, fără a fi adusă la cunoştinţa autorităţii fiscalecompetente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea

225

acestei operaţiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal;

b) achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate de laalţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţiesau importatorii autorizaţi de astfel de produse, potrivitTitlului VII;

c) utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic desinteză şi a alcoolului tehnic ca materie primă pentrufabricarea băuturilor alcoolice de orice fel;

d) achiziţionarea de uleiuri minerale rezultate dinprelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, de la alţifurnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sauimportatori autorizaţi potrivit Titlului VII;

e) livrarea de uleiuri minerale de către antrepozitariiautorizaţi pentru producţie fără prezentarea de cătrecumpărător, persoană juridică a documentului de plată, caresă ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferentecantităţii ce urmează a fi facturată;

f) comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile,rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime,care au punctul de inflamabilitate sub 850 C, altfel decâtdirect către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse înscop industrial;

g) comercializarea, prin pompele staţiilor dedistribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoriagazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor autocare corespund standardelor naţionale de calitate .

(2) Infracţiunile prevăzute la alin.(1) se pedepsescastfel:

a) cu închisoare de la 1 an la 3 ani, cele prevăzute lalit.b), c), d), f) şi g),;

b) cu închisoare de la 2 la 7 ani, cele prevăzute lalit.e);

c) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, cele prevăzute lalit.a).

226

Contravenţii şisancţiuni

Art.246.-(1) Constituie contravenţie următoarele fapte: a) producerea de produse accizabile ce intră subincidenţa sistemului de antrepozitare fiscală, în afara unuiantrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscalăcompetentă; b) deţinerea de produse accizabile în afara regimuluisuspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizareîn conformitate cu prevederile Titlului VII; c) neanunţarea autorităţii fiscale competente, întermenul legal, despre modificările aduse datelor iniţialeavute în vedere la eliberarea autorizaţiei;

d) comercializarea pe teritoriul României a produseloraccizabile supuse marcării, potrivit prevederilor Titlului VII,fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcajefalse sau contrafăcute;

e) deţinerea, în afara antrepozitelor fiscale deproducţie, a produselor supuse marcării, care suntnemarcate, sau deţinerea de astfel de produse care suntmarcate cu marcaje false ori contrafăcute;

f) practicarea, de către producători sau de cătreimportatori, de preţuri de vânzare mai mici decât costurileocazionate de producerea sau importul produselor accizabilevândute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoareaadăugată;

g) neînscrierea distinctă în facturi a valorii accizelorsau a impozitului la ţiţeiul şi gazele naturale din producţiainternă, în cazurile prevăzute la Titlul VII;

h) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute deTitlul VII;

i) neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilorîntre furnizori şi cumpărători, ca persoane juridice, deproduse accizabile;

j) amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şiconcentraţiei de alcool şi distilate, în alte locuri decât celeprevăzute expres în prezentul Titlu, sau deteriorarea sigiliiloraplicate de către supraveghetorul fiscal şi nesesizareaorganului fiscal în cazul deteriorării lor;

227

k) nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal învederea desigilării cisternelor sau recipientelor în care setransportă alcoolul şi distilatele în vrac;

l) transportul de alcool etilic şi de distilate, efectuatprin cisterne sau recipiente care nu poartă sigiliilesupraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu suntînsoţite de documentul de însoţire prevăzut la Titlul VII;

m) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoanedecât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de alcooletilic;

n) comercializarea în vrac, pe piaţa internă, aalcoolului sanitar;

o) circulaţia şi comercializarea în vrac a alcooluluietilic rafinat şi a distilatelor în alte scopuri decât cele expresprevăzute în prezentul Titlu;

p) neevidenţierea corectă în registrul special acantităţilor de alcool şi distilate importate în vrac;

q) nedepunerea la organele fiscale teritoriale asituaţiilor privind modul de valorificare a alcoolului şidistilatelor;

r) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vedereadesigilarii instalaţiilor de fabricaţie, precum şineevidenţierea în registrul destinat acestui scop ainformaţiilor privind capacităţile reale de distilare, data şiora sigilării şi desigilării cazanelor sau a celorlalte instalaţiide fabricaţie a ţuicii şi a rachiurilor de fructe;

s) practicarea de preţuri de vânzare cu amănuntul maimici decât preţurile minime stabilite pe produse, potrivitprezentului Titlu, la care se adaugă taxa pe valoareaadăugata;

t) comercializarea la preţuri mai mari decât preţurilemaxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselorpentru care s-au stabilit astfel de preţuri;

u) comercializarea produselor ce nu se regăsesc înlistele cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntuldeclarate de către agenţii economici producători şiimportatori;

228

v) refuzul agenţilor economici producători de ţigarete dea prelua şi distruge, în condiţiile prevăzute de lege,cantităţile de produse din tutun confiscate; x) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elasticesau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelornecalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor aunor canale sau robinete prin care se pot extrage cantităţi dealcool sau distilate necontorizate; y) comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primăpentru fabricarea băuturilor alcoolice a alcoolului etilic şi adistilatelor cu concentraţia alcoolică sub 96,0 % în volum.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin.(1) sesancţionează cu amendă de la 200.000.000 lei la1.000.000.000 lei, precum şi cu:

- confiscarea produselor, iar în situaţia în care acesteaau fost vândute se vor confisca sumele rezultate din aceastăvânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), d), e), l), m), n) şio);

- confiscarea cisternelor şi recipientelor, precum şi amijloacelor de transport utilizate în transportul alcooluluietilic şi al distilatelor, în cazul prevăzut la lit.l);

- retragerea autorizaţiei sau oprirea activităţii pentru operioadă de 1- 3 luni, după caz, pentru situaţiile prevăzute lalit. d), e), j), l), m), n),o) şi x).

(3) În situaţia în care amenzile aplicate sunt achitateîn termen de 48 de ore de la încheierea procesului-verbal deconstatare, cuantumul acestora va reprezenta 50% dinminimul amenzii prevăzut în prezentul Titlu pentru faptaconstatată.

(4) Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituiecontravenţie potrivit prevederilor prezentului Titlu se fac depersonalul de specialitate din cadrul Ministerului FinanţelorPublice şi al unităţilor sale teritoriale.

(5) Contravenţiilor prevăzute în prezentul Titlu, li seaplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privindregimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şicompletările ulterioare.

229

(6) Soluţionarea contestaţiilor asupra sumelorconstatate privind accizele, respectiv impozitul la ţiţeiul şila gazele naturale din producţia internă, şi a altor masuriaplicate prin actele de control sau de impunere ale organelorMinisterului Finanţelor Publice se face potrivitreglementărilor legale în materie.

TITLUL IXIMPOZITE ŞI TAXE LOCALE


Definiţii Art.247.- În înţelesul prezentului Titlu, expresiile de mai josau următoarele semnificaţii:

a) rangul unei localităţi - rangul atribuit uneilocalităţi conform Legii nr.351/2001 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiuneaa IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare;

b) zone din cadrul localităţii - zone stabilite deconsiliul local, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrullocalităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elementespecifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conformdocumentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism,registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastruluiimobiliar-edilitar sau altor evidenţe agricole sau cadastralecare pot afecta valoarea terenului.

Impozite şitaxe locale

Art.248.-Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:a) impozitul pe clădiri;b) impozitul pe teren;c) taxa asupra mijloacelor de transport;d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a

autorizaţiilor;e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi

publicitate;

230

f) impozitul pe spectacole;g) taxa hotelieră;h) taxe speciale;i) alte taxe locale.

CAPITOLUL IIIMPOZITUL PE CLĂDIRI

Reguli generale Art.249.-(1) Orice persoană care are în proprietate o clădiresituată în România datorează anual impozit pentru aceaclădire, exceptând cazul în care în prezentul Titlu se prevedediferit.

(2) Impozitul menţionat la alin.(1), care este numit încontinuare impozit pe clădiri, se datorează către bugetullocal al unităţii administrativ-teritoriale în care esteamplasată clădirea.

(3) În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sauîn folosinţa, după caz, a altei persoane, şi pentru care sedatorează chirie în baza unui contract de închiriere,impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.

(4) În cazul în care o clădire se află în proprietateacomună a două sau mai multe persoane, fiecare dintreproprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentruspaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietateaacelui proprietar. În cazul în care nu se pot stabili părţileindividuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar încomun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirearespectivă.

(5) În înţelesul prezentului Titlu, clădire este oriceconstrucţie care serveşte la adăpostirea de oameni, deanimale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şide altele asemenea.

Scutiri Art.250.-(1) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentruurmătoarele:

1. clădirile instituţiilor publice şi clădirile care facparte din domeniul public şi privat al unei unităţi

231

administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care suntfolosite pentru activităţi economice;

2. clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, suntconsiderate monumente istorice, de arhitectură sauarheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţiaincintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuride cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şipărţile lor componente locale, cu excepţia incintelor caresunt folosite pentru activităţi economice;

4. clădirile instituţiilor de învăţământ pre-universitar sau universitar, autorizate provizoriu sauacreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentruactivităţi economice;

5. clădirile unităţilor sanitare de interes naţionalcare nu au trecut în patrimoniul autorităţilor locale;

6. clădirile aflate în domeniul public al statului şi înadministrarea Regiei Autonome Administraţia PatrimoniuluiProtocolului de Stat, cu excepţia incintelor care sunt folositepentru activităţi economice;

7. clădirile aflate în domeniul privat al statului şi înadministrarea Regiei Autonome Administraţia PatrimoniuluiProtocolului de Stat, atribuite conform dispoziţiilor art.6alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.533/2002 privindorganizarea şi funcţionarea Regiei Autonome AdministraţiaPatrimoniului Protocolului de Stat, cu modificărileulterioare;

8. construcţiile şi amenajările funerare din cimitire,crematorii;

9. clădirile sau construcţiile din parcurileindustriale;

10. clădirile trecute în proprietatea statului sau aunităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitorilegali sau testamentari;

11. oricare dintre următoarele construcţii speciale:

232

a) sonde de ţiţei, gaze, sare;b) platforme de foraj marin;c) orice centrală hidroelectrică, centrală

termoelectrică, centrală nuclearoelectrică, staţie detransformare şi de conexiuni, clădire şi construcţie specialăanexă a acesteia, post de transformare, reţea aeriană detransport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţiacesteia, cablu subteran de transport, instalaţie electrică deforţă;

d) canalizaţii şi reţele de telecomunicaţii subterane şiaeriene;

e) căi de rulare, de incintă sau exterioare;f) galerii subterane, planuri înclinate subterane şi

rampe de puţ;g) puţuri de mină;h) coşuri de fum;i) turnuri de răcire;j) baraje şi construcţii accesorii;k) diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru

intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor;l) construcţii hidrometrice, oceanografice,

hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare,porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompareaferente canalelor;

m) poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri;n) reţele şi conducte pentru transportul sau

distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelorindustriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele decanalizare;

o) terasamente;p) cheiuri;q) platforme betonate;r) împrejmuiri;s) instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru

depozitare;

233

t) construcţii de natură similară stabilite prinhotărâre a consiliului local.

(2) Construcţiile de natură similară celor de laalin.(1) pct.11 lit.a) – s), avizate prin hotărâre a consiliilorlocale, sunt scutite de impozit pe clădire pe durata existenţeiconstrucţiei, până când intervin alte modificări.

(3) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentruclădirea unei persoane fizice dacă:

a) clădirea este o locuinţă nouă realizată în condiţiileLegii locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare; sau

b) clădirea este realizată pe bază de credite înconformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.19/1994 privindstimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publiceşi construcţii de locuinţe, aprobată prin Legea nr.82/1995, cumodificările şi completările ulterioare.

(4) Scutirea de impozit precizată la alin.(3) se aplicăpentru o clădire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia.În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplicănoului proprietar al clădirii.

Calcululimpozituluipentrupersoane fizice

Art.251.- (1) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădirise calculează prin aplicarea cotei de impozitare la valoareaimpozabilă a clădirii.

(2) Cota de impozitare este de 0,2% pentruclădirile situate în mediul urban şi de 0,1% pentru clădiriledin mediul rural.

(3) Valoarea impozabilă a unei clădiri sedetermină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate aclădirii, exprimată în metri pătraţi, cu valoareacorespunzătoare din tabelul următor:

234

Tipul clădirii

Clădire cu instalaţiide apă, canalizare,electrice şi încălzire

(lei/m2)[condiţii cumulative]

Clădire fără instalaţiide apă, canalizare,

electricitate sauîncălzire(lei/m2)

1 2 31. Clădiri cu pereţi sau cadre dinbeton armat, cărămidă arsă,piatră naturală sau alte materialeasemănătoare

5.300.000 3.100.000

2. Clădiri cu pereţi din lemn,cărămidă nearsă, paiantă,vălătuci, şipci sau alte materialeasemănătoare

1.400.000 900.000

3. Construcţii anexe corpuluiprincipal al unei clădiri, avândpereţii din beton, cărămidă arsă,piatră sau alte materialeasemănătoare

900.000 800.000

4. Construcţii anexe corpuluiprincipal al unei clădiri, avândpereţii din lemn, cărămidănearsă, vălătuci, şipci sau altemateriale asemănătoare

500.000 300.000

5. Subsol, demisol sau mansardăutilizată ca locuinţă

75% din suma cares-ar aplica clădirii


6. Subsol, demisol sau mansardăutilizată cu alte scopuri decât celde locuinţă



(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri sedetermină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturornivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau alecelor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor carenu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselorneacoperite.

(5) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează înfuncţie de amplasarea clădirii, prin înmulţirea sumeideterminate în conformitate cu alin.(3) cu coeficientul decorecţie corespunzător, precizat în tabelul următor:Zona în cadrul

localităţii Rangul localităţii

O I II III IV VA 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90

235

(6) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cumai mult de 3 nivele şi 8 apartamente, coeficientul decorecţie menţionat la alin.(4) se reduce cu 0,10.

(7) În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

(8) În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie1950 şi înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă sereduce cu 5%.

(9) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nupot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţaconstruită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţireasuprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de1,20.

Majorareaimpozituluidatorat depersoanelefizice ce deţinmai multeclădiri

Art.252.- (1) Dacă o persoană fizică are în proprietate douăsau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu suntînchiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri semajorează după cum urmează:

a) cu 15% pentru prima clădire în afara celei de laadresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afaracelei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afaracelei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire şiurmătoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

(2) În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiriîn afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat sedetermină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fostdobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestăcalitatea de proprietar.

(3) Persoanele fizice menţionate la alin.(1) auobligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentelede specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale

236

în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în razacărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modeluldeclaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin normemetodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Calcululimpozituluidatorat depersoanelejuridice

Art.253.- (1) În cazul persoanelor juridice, impozitul peclădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitareasupra valorii de inventar a clădirii.

(2) Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre aconsiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,5% si 1%,inclusiv.

(3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea deintrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitateaproprietarului clădirii, conform prevederilor legale învigoare.

(4) În cazul unei clădiri a cărei valoare a fostrecuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilăse reduce cu 15%.

(5) În cazul unei clădiri care a fost reevaluată înconformitate cu prevederile legale în vigoare, valoarea deinventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitateaproprietarului imediat după reevaluare.

(6) În cazul unei clădiri care a fost dobândităînainte de 1 ianuarie 1998 şi care după această dată nu a fostreevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită deconsiliul local între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea deinventar a clădirii, până la data primei reevaluări, înregistratăîn contabilitatea acestora.

(7) În cazul unei clădiri ce face obiectul unuicontract de leasing financiar se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar;b) valoarea care se ia în considerare la calculul

impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată încontractul de leasing financiar.

237

(8) Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădiredeţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervăsau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperatăintegral pe calea amortizării.

Dobândirea,înstrăinarea şimodificareaclădirilor

Art.254.-(1) În cazul unei clădiri care a fost dobândită sauconstruită de o persoană în cursul anului, impozitul peclădire se datorează de către persoana respectivă cu începerede la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea afost dobândită sau construită.

(2) În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată,demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitulpe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivăcu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în careclădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă.

(3) În cazurile menţionate la alin.(1) sau alin.(2),impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflectaperioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugeriiparţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente,impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâia lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.

(5) Orice persoană care dobândeşte sau construieşteo clădire are obligaţia de a depune o declaraţie de impunerela compartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale în termen de 30 de zile de la data dobândiriisau construirii.

(6) Orice persoană care extinde, îmbunătăţeşte,demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădireexistentă are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens lacompartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-auprodus aceste modificări.

238

Plataimpozitului

Art.255.- (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patrurate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului peclădiri datorat pentru întregul an de către persoanele fizice,până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă obonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre aconsiliului local.

CAPITOLUL IIIIMPOZITUL PE TEREN

Reguli generale Art.256.-(1) Orice persoană care are în proprietate terensituat în România datorează pentru acesta un impozit anual,exceptând cazurile în care în prezentul Titlu se prevedealtfel.

(2) Impozitul prevăzut la alin.(1), numit încontinuare impozit pe teren, se plăteşte la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situatterenul.

(3) În cazul unui teren, aflat în administrarea sau înfolosinţa, după caz, a altei persoane, şi pentru care sedatorează chirie/arendă în baza unui contract deînchiriere/arendare, impozitul pe teren se datorează de cătreproprietar.

(4) În cazul terenului care este deţinut în comun dedouă sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreazăimpozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. Încazul în care nu se pot stabili părţile individuale aleproprietarilor în comun, fiecare proprietar în comundatorează o parte egală din impozitul pentru teren.

Scutiri Art.257.- Impozitul pe teren nu se datorează pentru:a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de

teren care este acoperită de o clădire;

239

b) orice teren al unui cult religios recunoscut de legeşi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică;

c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;d) orice teren al unei instituţii de învăţământ

preuniversitar şi universitar, autorizată provizoriu sauacreditată;

e) orice teren al unei unităţi sanitare de interesnaţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale;

f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de cătreo instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentruactivităţi economice;

g) orice teren aferent unei clădiri a unei instituţiipublice sau unei clădiri care face parte din domeniul publicsau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptândsuprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;

h) orice teren degradat sau poluat, inclus înperimetrul de ameliorare, pentru perioada cât dureazăameliorarea acestuia;

i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţiadată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, oriceterenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căinavigabile, cele folosite pentru activităţile de apărareîmpotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor,hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarearesurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definiteîn Legea apelor nr.107/1996, cu modificările ulterioare,precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol,încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, înmăsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice saude navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare,canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompareaferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor deîmbunătăţiri funciare;

240

k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumurieuropene, drumuri naţionale, drumuri principale administratede Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România – S.A., zonele de siguranţă a acestora, precumşi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone desiguranţă;

l) terenurile parcurilor industriale;m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a

unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitorilegali sau testamentari;

n) terenurile aferente clădirilor prevăzute la art.250alin.(1) pct.6 şi 7, cu excepţia celor folosite pentru activităţieconomice.

Calcululimpozitului

Art.258.- (1) Impozitul pe teren se stabileşte luând în calculnumărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în careeste amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă aterenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

(2) În cazul unui teren amplasat intravilan,impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului demetri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare precizatăîn următorul tabel:

Zona dincadrullocalităţii

Rangul localităţii(lei/m2)

0 I II III IV VA 5,900 4,900 4,300 3,700 500 400B 4,900 3,700 3,000 2,500 400 300C 3,700 2,500 1,900 1,200 300 200D 2,500 1,200 1,000 700 200 100

(3) În cazul unui teren amplasat intravilan, înregistratîn registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea deterenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte dupăcum urmează:

241

a) prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de terencu suma corespunzătoare precizată la alin.(4);

b) prin înmulţirea rezultatului de la lit.a) cucoeficientul de corecţie corespunzător precizat la alin.(5).

(4) Numărul de metri pătraţi de teren se înmulţeşte cusuma corespunzătoare precizată în următorul tabel:

Zona(lei / m2)

Nr.crt. Categoria de folosinţă

I II III IV1. Teren arabil 15 12 10 82. Păşune 12 10 8 63. Fâneaţă 12 10 8 64. Vie 25 20 15 105. Livadă 30 25 20 156. Pădure sau alt teren cu vegetaţie

forestieră 15 12 10 87. Teren cu apă 8 6 4 X8. Drumuri şi căi ferate X X X X9. Teren neproductiv X X X X

(5) Suma stabilită în conformitate cu alin.(4) seînmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător precizatîn tabelul următor:

Rangul localităţii Coeficientul de corecţieO 8,00I 5,00II 4,00III 3,00IV 1,10V 1,00

(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan,indiferent de categoria de folosinţă si zona unde este situat,impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Dobândiri şitransferuri deteren, precumşi altemodificăriaduse terenului

Art.259.- (1) Pentru un teren dobândit de o persoana încursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data deîntâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.

242

(2) Pentru orice operaţiune juridică efectuată de opersoană în cursul unui an, care are ca efect transferuldreptului de proprietate asupra unui teren, persoanaîncetează a mai datora impozitul pe teren începând cu primazi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferuldreptului de proprietate asupra terenului.

(3) În cazurile menţionate la alin.(1) sau alin.(2),impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioadadin an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4) Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şicategorie de folosinţă se modifică în cursul unui an sau încursul anului intervine un eveniment care modifică impozituldatorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cudata de întâi a lunii următoare celei în care a intervenitmodificarea.

(5) Dacă în cursul anului se modifică rangul uneilocalităţi, impozitul pe teren se modifică pentru întregulteren situat în intravilan corespunzător noii încadrări alocalităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următorcelui în care a intervenit această modificare.

(6) Orice persoană care dobândeşte teren are obligaţiade a depune o declaraţie privind achiziţia terenului lacompartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, careurmează după data achiziţiei.

(7) Orice persoană care modifică folosinţa terenului areobligaţia de a depune o declaraţie privind modificareafolosinţei acestuia la compartimentul de specialitate alautorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 dezile, inclusiv, care urmează după data modificării folosinţei.

Plataimpozitului

Art.260.- (1) Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patrurate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.

243

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului peteren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice,până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă obonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre aconsiliului local.

CAPITOLUL IVTAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Reguli generale Art.261.-(1) Orice persoană care are în proprietate un mijlocde transport care trebuie înmatriculat în România datoreazăo taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţiacazurilor când în prezentul capitol se prevede diferit.

(2) Taxa prevăzută la alin.(1), numită în continuaretaxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetullocal al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi aredomiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. (3) În cazul unui mijloc de transport care faceobiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupramijlocului de transport se datorează de locator.

Scutiri Art.262.- Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplicăpentru următoarele:

a) autoturismele, motocicletele cu ataş şimototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicaplocomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrelefolosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul înDelta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula BaltaIalomiţei;

c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice

care sunt utilizate pentru servicii de transport public depasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul depasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport estestabilit în condiţii de transport public.

244

Calculul taxei Art.263.- (1) Taxa asupra mijloacelor de transport secalculează în funcţie de tipul mijlocului de transport,conform celor precizate în prezentul capitol.

(2) În cazul oricăruia din următoarele mijloace detransport cu tracţiune mecanică, taxa asupra mijlocului detransport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică aacestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau fracţiune dinaceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Mijloc de transportValoarea taxeilei/500cm3 sau

fracţiune1 2

1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2000 cm3

inclusiv 58.0002. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3 72.0003. Autobuze, autocare, microbuze 117.0004. Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximăautorizată de până la 12 tone inclusiv 126.0005. Tractoare înmatriculate 78.0006. Motociclete, motorete şi scutere 29.000

(3) În cazul unui ataş, taxa pe mijlocul de transporteste de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele şiscuterele respective.

(4) În cazul unui autovehicul de transport marfă cumasa totală autorizată de peste 12 tone, taxa pe mijlocul detransport este egală cu suma corespunzătoare din tabelulurmător:

245

Taxa (lei)

Numărul axelor şi masa totală maximăautorizată

Vehicule cu sistem desuspensie pneumatică

sau un echivalentrecunoscut

Vehicule cu altsistem desuspensie

I Vehicule cu două axe1. Masa peste 12 tone, dar nu

mai mult de 13 tone 1.000.000 1.100.0002. Masa peste 13 tone, dar nu


mai mult de 15 tone 1.200.000 1.400.0004. Masa peste 15 tone 1.400.000 2.800.000

II Vehicule cu trei axe1. Masa peste 15 tone, dar nu






III Vehicule cu patru axe1. Masa peste 23 tone, dar nu





(5) În cazul unei combinaţii de autovehicule (unautovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfă cumasa totală maximă autorizată de peste 12 tone, taxa pentrumijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare dintabelul următor:

246

Taxa (lei)Numărul axelor şi masa totală maximă

autorizatăVehicule cu sistem de

suspensie pneumatică sauun echivalent recunoscut

Vehicule cu altsistem desuspensie

I Vehicule cu 2 + 1 axe1. Masa peste 12 tone, dar nu

mai mult de 14 tone1.000.000 1.100.000

2. Masa peste 14 tone, dar numai mult de 16 tone

1.100.000 1.200.000


1.200.000 1.300.000


1.300.000 1.400.000


1.400.000 1.500.000


1.500.000 1.600.000


1.600.000 2.000.000

8. Masa peste 25 tone 2.000.000 3.400.000

II Vehicule cu 2 + 2 axe1. Masa peste 23 tone, dar nu

mai mult de 25 tone1.200.000 1.300.000


1.300.000 1.600.000


1.600.000 2.000.000


2.000.000 2.300.000


2.300.000 3.700.000


3.700.000 5.200.000


5.200.000 7.900.000

8. Masa peste 36 tone 5.200.000 7.900.000

III Vehicule cu 2 + 3 axe1. Masa peste 36 tone, dar nu

mai mult de 38 tone4.200.000 5.700.000

2. Masa peste 38 tone 5.700.000 8.000.000

IV Vehicule cu 3 + 2 axe1. Masa peste 36 tone, dar nu

mai mult de 38 tone3.500.000 5.000.000


5.000.000 7.000.000

3. Masa peste 40 tone 7.000.000 7.900.000

247

V Vehicule cu 3 + 3 axe1. Masa peste 36 tone, dar nu

mai mult de 38 tone2.800.000 3.100.000


3.100.000 3.700.000

3. Masa peste 40 tone 3.700.000 7.500.000

(6) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulotecare nu face parte dintr-o combinaţie de autovehiculedescrise la alin.(5), taxa pe mijlocul de transport este egalăcu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Masa totală maximă autorizată Taxa (lei)a. Până la 1 tonă inclusiv 59.000b. Peste 1 tonă dar nu mai mult de 3 tone 194.000c. Peste 3 tone dar nu mai mult de 5 tone 292.000d. Peste 5 tone 370.000

(7) În cazul mijloacelor de transport pe apă, taxa pemijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare dintabelul următor:

Mijlocul de transport pe apă Taxa (lei)1. Luntre, bărci fără motor, scutere de apă, folosite

pentru uz şi agrement personal100.000

2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 300.0003. Bărci cu motor 600.0004. Bacuri, poduri plutitoare 5.000.0005. Şalupe 3.000.0006. Iahturi 15.000.0007. Remorchere şi împingătoare

a) Până la 500 CP inclusiv 3.000.000b) Peste 500 CP dar nu peste 2.000 CP 5.000.000c) Peste 2.000 CP dar nu peste 4.000 CP 8.000.000d) Peste 4.000 CP 12.000.000

8. 8. Vapoare – pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiunedin acesta

1.000.000

248

9. Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale:a) Cu capacitatea de încărcare până la 1.500 toneinclusiv

1.000.000

b) Cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tonedar nu peste 3.000 tone

1.500.000

c) Cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone 2.500.000

(8) În înţelesul prezentului articol, capacitateacilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijlocde transport se stabileşte prin cartea de identitate amijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un altdocument similar.

Dobândiri şitransferuri alemijloacelor detransport

Art.264.-(1) În cazul unui mijloc de transport dobândit de opersoană în cursul unui an, taxa pe mijlocul de transport estedatorată de persoană începând cu data de întâi a luniiurmătoare celei în care a fost dobândit mijlocul de transport.

(2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinatde o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenţafiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii deadministraţie publică locală, taxa pe mijlocul de transportîncetează să se mai datoreze de acea persoană începând cudata de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul detransport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.

(3) În cazurile menţionate la alin.(1) sau alin.(2), taxaasupra mijloacelor de transport se recalculează pentru areflecta perioada din an în care impozitul se aplică aceleipersoane.

(4) Orice persoană care dobândeşte/transferă un mijlocde transport sau îşi schimbă domiciliul/sediul/punctul delucru are obligaţia de a depune o declaraţie cu privire lamijlocul de transport la compartimentul de specialitate alautorităţii administraţiei publice locale pe a cărei razăteritorială îşi au domiciliul/sediul/punctul de lucru în termende 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită.

Plata taxei Art.265.-(1) Taxa pe mijlocul de transport se plăteşte anual,în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15

249

septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.(2) Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată

pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de15 martie a anului respectiv se acordă o bonificaţie de pânăla 10% , stabilită prin hotărâre a consiliului local.

(3) În cazul unui mijloc de transport deţinut de unnerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plăteşteintegral în momentul înregistrării mijlocului de transport lacompartimentul de specialitate al autorităţii de administraţiepublică locală.

CAPITOLUL VTAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR ŞI A

AUTORIZAŢIILOR

Reguli generale Art.266.- Orice persoană care trebuie să obţină un certificat,aviz sau altă autorizaţie precizată în prezentul capitol trebuiesă plătească taxa precizată în acest capitol la compartimentulde specialitate al autorităţii administraţiei publice localeînainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţianecesară.

Art.267.-(1) Taxa pentru eliberarea certificatului deurbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită deconsiliul local în limitele precizate în tabelul următor:

Suprafaţa pentru care se obţine certificatul deurbanism

Taxa (lei)

a. Până la 150 m2 inclusiv 25.000-35.000

b. Peste150 m2 dar nu peste 250 m2 37.000-47.000

c. Peste 250 m2 dar nu peste 500 m2 48.000-60.000

d. Peste 500 m2 dar nu peste 750 m2 61.000-72.000

e. Peste 750 m2 dar nu peste 1.000 m2 73.000-85.000

f. Peste 1.000 m2 85.000 + 130 pentrufiecare m2 care

depăşeşte 1.000 m2

Taxa pentrueliberareacertificatelorde urbanism, aautorizaţiilorde construcţieşi a altor avizeasemănătoare

250

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanismpentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită înconformitate cu alin.(1).

(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construirepentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinţă sauanexă la locuinţă este egală cu 0,5% din valoarea autorizatăa lucrărilor de construcţii.

(4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sauexcavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilortopografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelorde gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări se calculeazăînmulţind numărul de metri pătraţi de teren afectat de forajsau de excavaţie cu o valoare stabilită de consiliul local depână la 50.000 lei.

(5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentrulucrările de organizare de şantier în vederea realizării uneiconstrucţii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie deconstruire, este egală cu 3% din valoarea autorizată alucrărilor de organizare de şantier.

(6) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare detabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri este egalăcu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.

(7) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construirepentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situatepe căile şi în spaţiile publice, precum şi pentru amplasareacorpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi reclameloreste de până la 50.000 lei pentru fiecare metru pătrat desuprafaţă ocupată de construcţie.

(8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construcţiepentru orice altă construcţie decât cele descrise în alt aliniatal prezentului articol este egală cu 1% din valoareaautorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalaţiileaferente.

(9) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare,totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu 0,1% din

251

valoarea impozabilă a construcţiei, stabilită pentrudeterminarea impozitului pe clădiri. În cazul desfiinţăriiparţiale a unei construcţii, taxa pentru eliberarea autorizaţieise modifică, astfel încât să reflecte porţiunea din construcţiecare urmează a fi demolată.

(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat deurbanism sau a unei autorizaţii de construire este egală cu30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului saua autorizaţiei iniţiale.

(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privindlucrările de racorduri şi branşamente la reţele publice de apă,canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şiteleviziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi estede până la 75.000 lei pentru fiecare racord.

(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism decătre comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de cătreprimari sau de structurile de specialitate din cadrulconsiliului judeţean se stabileşte de consiliul local în sumăde până la 100.000 lei.

(13) Taxa pentru eliberarea certificatului denomenclatură stradală şi adresă se stabileşte de cătreconsiliile locale în sumă de până la 60.000 lei.

(14) Pentru taxele precizate în prezentul articol stabilitepe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie se aplicăurmătoarele reguli:

a) taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilorde construcţie declarate de persoana care solicită avizul şi seplăteşte înainte de emiterea avizului;

b) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilorde construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la careexpiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinutautorizaţia trebuie să depună o situaţie finală privindvaloarea lucrărilor de construcţie la compartimentul despecialitate al autorităţii administraţiei publice locale;

252

c) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la carese depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor deconstrucţii, compartimentul de specialitate al autorităţiiadministraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxadatorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;

d) până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la carecompartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale a emis valoarea stabilită pentru taxă, trebuieplătită orice sumă suplimentară datorată de către persoanacare a primit autorizaţia sau orice sumă care trebuierambursată de autoritatea administraţiei publice locale.

(15) În cazul unei autorizaţii de construire emisă pentruo persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcţienu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădiriistabilită în conformitate cu art.251.

Taxa pentrueliberareaautorizaţiilorpentru adesfăşura oactivitateeconomică şi aaltorautorizaţiisimilare

Art.268.- (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentrudesfăşurarea unei activităţi economice este stabilită de cătreconsiliul local în sumă de până la 100.000 lei, în mediulrural şi de până la 500.000 lei, în mediul urban.

(2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare defuncţionare se stabileşte de consiliul local şi este de până la120.000 lei.

(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de peplanuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinutede consiliile locale, se stabileşte de către consiliul local sieste de pana la 200.000 lei.

(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producătorse stabileşte de către consiliile locale şi este de până la500.000 lei.

Scutiri Art.269.- Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor siautorizaţiilor nu se datorează pentru :

a) certificat de urbanism sau autorizaţie de construirepentru lăcaş de cult sau construcţie anexă;

253

b) certificat de urbanism sau autorizaţie de construirepentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitareainfrastructurilor din transporturi care aparţin domeniuluipublic al statului;

c) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire,pentru lucrările de interes public judeţean sau local;

d) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire,dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie publică;

e) autorizaţie de construire pentru autostrăzile şi căileferate atribuite prin concesionare în conformitate cuOrdonanţa Guvernului nr.30/1995 privind regimul deconcesionare a construirii şi exploatării unor tronsoane decăi de comunicaţie terestre – autostrăzi şi căi ferate, aprobatăcu modificări prin Legea nr.134/1995, cu modificărileulterioare.

CAPITOLUL VITAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMĂ ŞI

PUBLICITATE

Taxa pentruserviciile dereclamă şipublicitate

Art.270.-(1) Orice persoană care beneficiază de servicii dereclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau aunui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană datoreazăplata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţiaserviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacelede informare în masă scrise şi audiovizuale.

(2) Taxa precizată în prezentul articol, numită încontinuare taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate, seplăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale înraza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şipublicitate.

(3) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate secalculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoareaserviciilor de reclamă şi publicitate.

(4) Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiindcuprinsă între 1% şi 3%.

254

(5) Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitatecuprinde orice reprezintă o plată obţinută sau care urmează afi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cuexcepţia taxei pe valoarea adăugată.

(6) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate sevarsă la bugetul local lunar, până la data de 10 a luniiurmătoare celei în care a intrat în vigoare contractul deprestări de servicii de reclamă şi publicitate.

Taxa pentruafişajul în scopde reclamă şipublicitate

Art.271.-(1) Orice persoană care utilizează un panou, afişajsau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate într-unloc public datorează plata taxei anuale precizate în prezentularticol către bugetul local al autorităţii administraţiei publicelocale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul saustructura de afişaj respectivă.

(2) Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şipublicitate se calculează anual, prin înmulţirea numărului demetri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţeiafişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită deconsiliul local, astfel:

a) în cazul unui afişaj situat în locul în care persoanaderulează o activitate economică, suma este de până la200.000 lei;

b) în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură deafişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de până la150.000 lei.

(3) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitatese recalculează pentru a reflecta numărul de luni, saufracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care seafişează în scop de reclamă şi publicitate.

(4) Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şipublicitate se plăteşte anual, anticipat sau trimestrial, înpatru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.

255

(5) Consiliile locale pot impune persoanelor caredatorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitatesă depună o declaraţie anuală la compartimentul despecialitate al autorităţii administraţiei publice locale.

Scutiri Art.272.- (1) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitateşi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu seaplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acesteafac reclamă unor activităţi economice.

(2) Taxa menţionată în prezentul articol, numită încontinuare taxa pentru afişaj în scop de reclamă şipublicitate, nu se aplică unei persoane care închiriazăpanoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, înacest caz taxa prevăzută la art.270 fiind plătită de aceastăultimă persoană.

(3) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şipublicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau altemijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorulclădirilor.

(4) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şipublicitate nu se aplică pentru panourile de identificare ainstalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje decirculaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şieducaţionale.

(5) Nu se datorează taxa pentru folosireamijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuatpe mijloacele de transport care nu sunt destinate, princonstrucţia lor, realizării de reclamă şi publicitate.

CAPITOLUL VIIIMPOZITUL PE SPECTACOLE

Reguli generale Art.273.- (1) Orice persoană care organizează o manifestareartistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivăîn România are obligaţia de a plăti impozitul precizat înprezentul capitol, numit în continuare impozitul pespectacole.

256

(2) Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are locmanifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitatedistractivă.

Calcululimpozitului

Art.274.- (1) Cu excepţiile prevăzute la art.275, impozitulpe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit lasuma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi aabonamentelor.

(2) Cota de impozit se determină după cum urmează:a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o

piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic saualtă manifestare muzicală, prezentarea unui film lacinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţiesportivă internă sau internaţională, cota de impozit este egalăcu 2%;

b) în cazul oricărei manifestări artistice sau activităţidistractive, cota de impozit este egală cu 5%.

(3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau aabonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorulspectacolului în scopuri caritabile, conform cu un contractscris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intraresau a abonamentelor.

(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacolestabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de:

a) a înregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele lacompartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale care îşi exercită autoritatea asupra loculuiunde are loc spectacolul;

b) a anunţa tarifele pentru spectacol în locul unde esteprogramat să aibă loc spectacolul, precum şi în orice alt locîn care se vând bilete de intrare şi/sau abonamente;

257

c) a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sauabonamente şi de a se abţine de a încasa sume care depăşesctarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;

d) a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentrutoate sumele primite de la spectatori;

e) a asigura, la cererea compartimentului despecialitate al autorităţii administraţiei publice locale,documentele justificative privind calculul şi plataimpozitului pe spectacole;

f) a se conforma cu orice alte cerinţe privind tipărirea,înregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor deintrare şi a abonamentelor care sunt precizate în normeleelaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice siMinisterul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate deMinisterul Culturii şi Cultelor şi Agenţia Naţională pentruSport.

Reguli specialepentruvideoteci sidiscoteci

Art.275.- (1) În cazul unei manifestări artistice sau al uneiactivităţi distractive care are loc într-o videotecă saudiscotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe bazasuprafeţei incintei prevăzute în prezentul articol.

(2) Impozitul pe spectacole se stabileşte pentru fiecarezi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prinînmulţirea numărului de metri pătraţi ai suprafeţei incinteivideotecii sau discotecii cu o sumă stabilită de consiliullocal, astfel:

- în cazul videotecilor, suma este de până la 1000 lei;- în cazul discotecilor, suma este de până la 2000 lei. (3) Impozitul pe spectacole se ajustează prin

înmulţirea sumei stabilite în conformitate cu alin.(2) cucoeficientul de corecţie corespunzător precizat în tabelulurmător:

258

Rangul localităţii Coeficient de corecţieO 8,00I 5,00II 4,00III 3,00IV 1,10V 1,00

(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacolestabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de adepune o declaraţie la compartimentul de specialitate alautorităţii administraţiei publice locale privind spectacoleleprogramate pe durata unei luni calendaristice. Declaraţia sedepune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celeiîn care sunt programate spectacolele respective.

Scutiri Art.276.- Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelororganizate în scopuri umanitare.

Plataimpozitului

Art.277.-(1) Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar pânăla data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avutloc spectacolul.

(2) Orice persoană care datorează impozitul pespectacole are obligaţia de a depune o declaraţie lacompartimentul de specialitate al autorităţii administraţieipublice locale până la data stabilită pentru fiecare plată aimpozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizeazăîn normele elaborate în comun de Ministerul FinanţelorPublice si Ministerul Administraţiei şi Internelor.

(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacolerăspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea latimp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului.

259

CAPITOLUL VIIITAXA HOTELIERĂ

Reguli generale Art.278.-(1) Consiliul local poate institui o taxă pentruşederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupracăreia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacătaxa se aplică în conformitate cu prevederile prezentuluicapitol.

(2) Taxa pentru şederea într-o unitate de cazare, numităîn continuare taxă hotelieră, se încasează de către persoanelejuridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odatăcu luarea în evidentă a persoanelor cazate.

(3) Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxacolectată în conformitate cu alin.(2) la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situatăaceasta.

Calculul taxei Art.279.- (1) Taxa hotelieră se calculează prin aplicareacotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile decazare.

(2) Cota taxei se stabileşte de consiliul local şi estecuprinsă între 0,5% şi 5%. În cazul unităţilor de cazareamplasate într-o staţiune turistică, cota taxei poate varia înfuncţie de clasa cazării în hotel.

(3) Taxa hotelieră se datorează pentru întreagaperioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazareamplasate într-o staţiune turistică, atunci când taxa sedatorează numai pentru o singură noapte, indiferent deperioada reală de cazare.

Scutiri Art.280.- Taxa hotelieră nu se aplică pentru şederea într-ounitate de cazare în următoarele cazuri:

a) persoanele fizice în vârstă de până la 18 aniinclusiv;

b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat oripersoanele invalide de gradul I sau II;

260

c) pensionarii sau studenţii;d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii

stagiului militar;e) veteranii de război;f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de

război care nu s-au recăsătorit;g) persoanele fizice precizate la art.1 al Decretului-

lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelorpersecutate din motive politice de dictatura instaurată cuîncepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate înstrăinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cumodificările si completările ulterioare;

h) soţul sau soţia uneia dintre persoanele fizicemenţionate la lit. b) - g), care este cazat/cazată împreună cuo persoană menţionată la lit. b) - g).

Plata taxei Art.281.-(1) Unităţile de cazare au obligaţia de a vărsa taxahotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv,a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hotelieră dela persoanele care au plătit cazarea.

(2) Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar odeclaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţiiadministraţiei publice locale, până la data stabilită pentrufiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţieise precizează în normele elaborate în comun de MinisterulFinanţelor Publice si Ministerul Administraţiei şi Internelor.

CAPITOLUL IXTAXE SPECIALE

Taxe speciale Art.282.-(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale,create în interesul persoanelor fizice si juridice, consiliilelocale, judeţene şi Consiliul General al MunicipiuluiBucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale. (2) Domeniile în care consiliile locale, judeţene şi ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe

261

speciale pentru serviciile publice locale, precum şicuantumul acestora, se stabilesc în conformitate cuprevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2003privind finanţele publice locale.

CAPITOLUL XALTE TAXE LOCALE

Alte taxe locale Art.283.- (1) Consiliile locale sau consiliile judeţene potinstitui o taxă zilnică de până la 100.000 lei pentru utilizareatemporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, acaselor memoriale sau a monumentelor istorice, dearhitectură şi arheologice.

(2) Consiliul local sau consiliul judeţean pot instituitaxe zilnice, de până la 100.000 lei pentru deţinerea sauutilizarea echipamentelor destinate în scopul obţinerii devenit. Taxa se aplică claselor de echipamente precizate deconsiliul local.

(3) Consiliul local poate stabili o taxă anuală de până la300.000 lei pentru fiecare din următoarele vehicule lente:

1. autocositoare;2. autoexcavator (excavator pe autoşasiu);3. autogreder sau autogreper;4. buldozer pe pneuri;5. compactor autopropulsat6. excavator cu racleţi pentru săpat şanţuri, excavator

cu rotor pentru săpat şanţuri sau excavator pe pneuri;7. freză autopropulsată pentru canale sau pentru

pământ stabilizat;8. freză rutieră;9. încărcător cu o cupă pe pneuri;10. instalaţie autopropulsată de sortare-concasare;11. macara cu greifer;12. macara mobilă pe pneuri;13. macara turn autopropulsată;14. maşina autopropulsată pentru oricare din

262

următoarele:a) lucrări de terasamente;b) construcţia şi întreţinerea drumurilor;c) decopertarea îmbrăcăminţii asfaltice la

drumuri;d) finisarea drumurilor;e) forat;f) turnarea asfaltului;g) înlăturarea zăpezii.

15. şasiu autopropulsat cu ferăstrău pentru tăiat lemne;16. tractor pe pneuri;17. troliu autopropulsat;18. utilaj multifuncţional pentru întreţinerea

drumurilor;19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunilor

de apă;20. vehicul pentru măcinat şi compactat deşeuri;21. vehicul pentru marcarea drumurilor;22. vehicul pentru tăiat şi compactat deşeuri.(4) Taxele precizate la alin.(1), (2) şi (3) se calculează

şi se plătesc în conformitate cu procedurile elaborate deconsiliul local.

CAPITOLUL XISCUTIRI SI FACILITĂŢI COMUNE

Scutiri şifacilităţi pentrupersoanelefizice

Art.284.- (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxaasupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberareacertificatelor, avizelor si autorizaţiilor, precum şi alte taxeprecizate la art.282 si art.283 nu se aplică pentru:

a) veteranii de război;b) persoanele fizice precizate la art.1 al Decretului-lege

nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelorpersecutate din motive politice de dictatura instaurată cuîncepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în

263

străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şicompletările ulterioare.

(2) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxaasupra mijloacelor de transport nu se aplică persoanelorfizice precizate la art.6 şi art.10 alin.(1) lit.k) din Legeanr.42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unordrepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilorpentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, republicată,cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren nu seaplică văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de războicare nu s-au recăsătorit.

(4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentrueliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţieconomice şi viza anuală a acestora nu se aplică pentrupersoanele cu handicap grav sau accentuat şi persoaneleinvalide de gradul I sau II.

(5) În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unuimijloc de transport deţinut în comun de o persoană fizicăprecizată la alin.(1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplicăintegral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi.

(6) Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplicădoar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fiziceprecizate la alin.(1), (2), (3) sau (4).

(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplicădoar terenului aferent clădirii utilizate ca domiciliu depersoanele fizice precizate la alin.(1), (2), (3) sau (4).

(8) Scutirea de la plata impozitului precizată la alin.(1),(2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu prima zia lunii următoare celei în care persoana depune documentelejustificative în vederea scutirii.

(9) Persoanele fizice şi/sau juridice române carereabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pecare le deţin în proprietate, în condiţiile OrdonanţeiGuvernului nr.29/2000 privind reabilitarea termică a

264

fondului construit existent şi stimularea economisiriienergiei termice, aprobată cu modificări prin Legeanr.325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiripe perioada de rambursare a creditului obţinut pentrureabilitarea termică, precum şi de taxele pentru eliberareaautorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitaretermică.

(10) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxaasupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberareacertificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxeprecizate la art.282 şi art.283 se reduc cu 50%, înconformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.27/1996 privindacordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază saulucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi RezervaţiaBiosferei “Delta Dunării”, republicată, cu modificărileulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şitrăiesc în localităţile precizate în:

a) Hotărârea Guvernului nr.323/1996 pentru aprobareaProgramului special pentru sprijinirea dezvoltăriieconomico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni, cumodificările ulterioare; sau

b) Hotărârea Guvernului nr.395/1996 pentru aprobareaProgramului special privind unele măsuri şi acţiuni pentrusprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulceaşi Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, cu modificărileulterioare.

(11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii prevăzutăde Ordonanţa Guvernului nr.12/1998 privind taxele detimbru pentru activităţile notariale, republicată, dacăprocedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de ladata decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiază şicei care solicită dezbaterea succesiunii în termen de 1 an dela intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

265

Scutiri şifacilităţi pentrupersoanelejuridice

Art.285.- (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxaasupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberareacertificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxelocale precizate la art.282 şi art.283 nu se aplică următorilor:

a) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează subcoordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice;

b) fundaţiile testamentare constituite conform legii, cuscopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de culturănaţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracterumanitar, social şi cultural;

c) organizaţiile umanitare care au ca unică activitateîntreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni şi a caselorpentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii.

(2) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se reduccu 50% pentru acele clădiri şi terenul aferent deţinute depersoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentruprestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5luni pe durata unui an calendaristic. (3) Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentruclădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consumsau meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la dataachiziţiei clădirii.

Scutiri şifacilităţistabilite deconsiliile locale

Art.286.- (1) Consiliul local poate acorda scutire de la plataimpozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru oclădire folosită ca domiciliu de persoana fizică ce datoreazăacest impozit.

(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plataimpozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenulaferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice caredatorează acest impozit.

(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plataimpozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren sau oreducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri

266

lunare sunt mai mici decât salariul minim pe economie oriconstau în exclusivitate din ajutor de şomaj şi/sau pensie deasistenţă socială.

(4) În cazul unei calamităţi naturale, consiliul localpoate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, aimpozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberareacertificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire, sau oreducere a acestora.

(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerileacestora precizate la alin.(1), (2), (3) sau (4) se aplicăpersoanei respective cu începere de la data de întâi a luniiurmătoare celei în care persoana depune documentelejustificative în vederea scutirii sau reducerii.

(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plataimpozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenulaferent investiţiilor derulate în conformitate cu Legeanr.332/2001 privind stimularea investiţiilor directe cu impactsemnificativ în economie, pe toată perioada executăriiacestora, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3ani de la data începerii lucrărilor.

CAPITOLUL XIIALTE DISPOZIŢII COMUNE

Majorareaimpozitelor şitaxelor localede consiliilelocale sauconsiliilejudeţene

Art.287.- Consiliul local sau consiliul judeţean, după caz,poate majora anual cu maximum 20%, faţă de nivelul stabilitpentru anul 2004, în funcţie de condiţiile specifice zonei,orice impozit sau taxă locală prevăzută în prezentul Titlu, cuexcepţia taxelor prevăzute la artr.294 alin.(11) lit.b), c) şi d).

Deciziileconsiliilorlocale şijudeţeneprivindimpozitele şitaxele locale

Art.288.- (1) Consiliile locale şi judeţene adoptă deciziile cuprivire la stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru un ancalendaristic până la data de 31 mai, inclusiv, a anuluicalendaristic precedent.

(2) Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene asigurăpublicarea corespunzătoare a oricărei hotărâri a consiliului

269

CAPITOLUL XIVDISPOZIŢII FINALE

Implicaţiibugetare aleimpozitelor şitaxelor locale

Art.295.-(1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzileşi penalităţile aferente acestora sunt venituri la bugetelelocale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile şipenalităţile aferente acestuia sunt venituri la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situatăclădirea respectivă.

(3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile şipenalităţile aferente acestuia sunt venituri la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situatterenul respectiv.

(4) Cu excepţiile prevăzute la alin.(5), taxa pe mijloculde transport, precum şi amenzile şi penalităţile aferenteacesteia sunt venituri la bugetul local al unităţiiadministrativ-teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculatmijlocul de transport respectiv.

(5) Veniturile provenite din taxa pe mijlocul detransport stabilite în concordanţă cu prevederile alin.(4) şi(5) din art.263, precum şi amenzile şi penalizările aferente sepot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere,modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şijudeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi40% constituie venituri la bugetul judeţean. În cazulmunicipiului Bucureşti, taxa constituie venituri în proporţiede 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetulmunicipiului Bucureşti.

(6) Veniturile provenite de la taxele de eliberare acertificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire,precum şi amenzile şi penalizările aferente se distribuie înmod egal de către bugetele locale şi bugetele judeţene. Încazul municipiului Bucureşti, aceste venituri se împart întrebugetul primăriilor de sector şi bugetul municipiuluiBucureşti, în conformitate cu hotărârea adoptată de Consiliul

270

General al municipiului Bucureşti.(7) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate

precum şi amenzile şi penalizările aferente constituievenituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritorialeunde sunt prestate serviciile de reclamă şi publicitate. Taxapentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate, precum şiamenzile şi penalizările aferente constituie venituri labugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde estesituat afişajul, panoul sau structura pentru afişajul în scop dereclamă şi publicitate.

(8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile şipenalizările aferente constituie venituri la bugetul local alunităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestareaartistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.

(9) Taxa hotelieră, precum şi amenzile şi penalizărileaferente constituie venituri la bugetul local al unităţiiadministrativ-teritoriale unde este situat hotelul.

(10) Celelalte taxe precizate la art.283, precum şiamenzile şi penalizările aferente constituie venituri labugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde estesituat locul public sau echipamentul respectiv sau undetrebuie înmatriculat vehiculul lent.

(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenitedin:

a) dobânda pentru plata cu întârziere a impozitelor şitaxelor locale;

b) taxele judiciare de timbru prevăzute în Legeanr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cumodificările şi completările ulterioare;

c) taxele de timbru prevăzute de Ordonanţa Guvernuluinr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitateanotarială, republicată;

d) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de Legeanr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cumodificările şi completările ulterioare.

271

(12) Sumele prevăzute la alin.(11) se ajustează pentru areflecta rata inflaţiei în conformitate cu normele elaborate încomun de Ministerul Finanţelor Publice si MinisterulAdministraţiei şi Internelor.


Art.296.- (1) Până la data de 31 decembrie 2004, nivelulimpozitelor şi taxelor prevăzute în prezentul Titlu este celstabilit prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu excepţia taxelorprevăzute la art.267, 268 şi art.271.

(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute laart.267, 268 şi 271 va fi stabilit prin hotărâri pe careconsiliile locale le vor adopta în termen de 45 de zile de ladata publicării prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

(3) Prevederile art.287 se aplică începând cu datade 1 ianuarie 2005.

(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale,până la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, carecontravin prevederilor art.282 îşi încetează valabilitatea pedata intrării în vigoare a prezentului Cod.

TITLUL XDISPOZIŢII FINALE

Data intrării învigoare aCodului fiscal

Art.297.- Prezentul Cod se aplică cu începere de la data de1 ianuarie 2004, cu excepţia cazului în care în prezentul Codse prevede diferit.

Abrogareaactelornormative

Art.298.-(1) La data intrării în vigoare a prezentului Codfiscal se abrogă:1. Articolul 17 din Legea apiculturii nr.89/1998, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.170 din 30 aprilie1998, cu modificările ulterioare;

2. Articolul 73 din Legea nr.64/1991 privind brevetele deinvenţie, republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.752 din 15 octombrie 2002 ;

272

3. Articolul 13 si articolul 14 din Legea nr.332/2001 privindpromovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ îneconomie, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.356 din 3 iulie 2001, cu modificările ulterioare;

4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelornr.356/2001, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.380 din 12 iulie 2001;

5. Alineatul (2) al art.41 din Legea nr.422/2001 privindprotejarea monumentelor istorice, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.407 din 24 iulie 2001;

6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr.423/2001pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagră,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.406din 23 iulie 2001;

7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilornr.334/2002, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.422 din 18 iunie 2002;

8. Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.653 din 15 septembrie 2003;

9. Articolul 67 din Legea nr.346/2002 privind asigurareapentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.454 din 27 iunie2002, cu modificările ulterioare;

10. Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.456 din 27iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare,inclusiv actele normative date în aplicarea legii;

11. Legea nr.521/2002 privind regimul de supraveghere şiautorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produsesupuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României,

273

Partea I, nr.571 din 2 august 2002, cu modificările şicompletările ulterioare;

12. Literele b) si c) ale articolului 37 din Legeacinematografiei nr.630/2002, publicată în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr.889 din 9 decembrie 2002, cumodificările şi completările ulterioare;

13. Ordonanţa Guvernului nr.24/2001 privind impunereamicroîntreprinderilor, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.472 din 17 august 2001, aprobată cumodificări prin Legea nr.111/2003, cu modificările şicompletările ulterioare;

14. Ordonanţa Guvernului nr.22/1993 privind scutirea de laplata impozitului pe veniturile realizate de consultanţiistrăini pentru activitatea desfăşurată în România, în cadrulunor acorduri internaţionale guvernamentale sauneguvernamentale, de finanţare gratuită publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.209 din 30august 1993, aprobată prin Legea nr.102/1994;

15. Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituireasistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şibăuturi alcoolice, republicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.374 din 23 decembrie 1997, cumodificările şi completările ulterioare;

16. Ordonanţa Guvernului nr.26/1995 privind impozitul pedividende, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificăriprin Legea nr.101/1995, cu modificările ulterioare;

17. Ordonanţa Guvernului nr.24/1996 privind impozitul peveniturile reprezentanţelor din România ale societăţilorcomerciale şi organizaţiilor economice străine, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.175 din 5 august1996, aprobată cu modificări prin Legea nr.29/1997, cu

274

modificările ulterioare;

18. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47din Ordonanţa Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şifuncţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemulbancar, republicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr.141 din 25 februarie 2002;

19. Literele e) şi f) ale articolului 2 din OrdonanţaGuvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şisocietăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.9 din 12 ianuarie 2000;

20. Articolul 6, articolul 7 şi alineatul (1) al articolului 10din Ordonanţa Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unormăsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate deRomânia prin aderarea la Convenţia internaţionalăEUROCONTROL privind cooperarea pentru securitateanavigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifelede rută aeriană, republicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.44 din 26 ianuarie 2001;

21. Ordonanţa Guvernului nr.83/1998, privind impunereaunor venituri realizate din România de persoane fizice şijuridice nerezidente, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.315 din 27 august 1998, cumodificările ulterioare;

22. Prevederile referitoare la persoane juridice de la alineatul(2) al articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.568 din 1 august 2002,cu modificările ulterioare;

23. Alineatul (4) al art. 122 din Ordonanţa Guvernuluinr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciuşi în interes personal pe căile ferate române, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 31

275

august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr.210/2003;

24. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 6 şi articolul 8 dinOrdonanţa Guvernului nr.126/2000 privind continuarearealizării Unităţii 2 din cadrul obiectivului de investiţiiCentrala Nucelaroelectrică Cernavodă – 5 x 700 MWe,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.430din 2 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legeanr.335/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

25. Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pevenit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr.493/2002, cu modificările şicompletările ulterioare;

26. Literele b) şi c) ale articolului 7 din OrdonanţaGuvernului nr.65/2001 privind constituirea şi funcţionareaparcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobatăcu modificări prin Legea nr.490/2002;

27. Ordonanţa Guvernului nr.36/2002, privind impozitele şitaxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.670 din 10 septembrie 2002, cu modificările şicompletările ulterioare;

28. Articolul 162 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2003privind procedurile de administrare a creanţelor bugetarelocale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prinLegea nr.358/2003;

29. Secţiunea a-2-a de la Capitolul I din OrdonanţaGuvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri înmaterie financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;

276

30. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/1997 privindscutirea de la plată a impozitelor pe salarii şi/sau veniturirealizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurateîn România în cadrul unor acorduri de împrumut, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.294 din 29octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adăugată dinarticolul 7 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/1999pentru aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţăriiobiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizareaAeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni" şi pentruaprobarea garantării unui credit în favoarea CompanieiNaţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni"S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.232 din 25 mai 1999, aprobată prin Legea nr.21/2000;

32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanţade urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţiaspecială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.310din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr.519/2002, cu modificările ulterioare;

33. Literele b) şi c) ale articolului 1 din Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr.160/1999 privind instituirea unormăsuri de stimulare a activităţii titularilor de acorduripetroliere şi subcontractanţilor acestora, care desfăşoarăoperaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cuadâncime de apă de peste 100 metri, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.526 din 28 octombrie 1999,aprobată cu modificări prin Legea nr.399 /2001;

34. Articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr.67/1999 privind unele măsuri pentrudezvoltarea activităţii economice, cu modificările ulterioare,

277

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208din 12 mai 2000, aprobată prin Legea nr.302/2001;

35. Articolul 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.330din 14 iulie 2000, aprobata cu modificări si completări prinLegea nr.200/2002;

36. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.208/2000 privindscutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările debunuri şi/sau prestările de servicii prevăzute în anexa laHotărârea Guvernului nr.211/2000 privind garantarea decătre Ministerul Finanţelor a unor împrumuturi externepentru Ministerul Apărării Naţionale, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.594 din 22 noiembrie 2000,aprobată prin Legea nr.134/2001;

37. Alineatul (2) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr.249/2000 privind constituirea şi utilizareaFondului special pentru produse petroliere, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.647 din 12decembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legeanr.382/2002, cu modificările ulterioare;

38. Articolul 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizareaSocietăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A.Galaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificările ulterioare;

39. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privindregimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.767 din 30 noiembrie 2001, aprobatăprin Legea nr.523/2002, cu modificările şi completărileulterioare;

279

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţadin 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 76alineatul (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

Nicolae Văcăroiu

CODUL FISCAL-forma Senatului - cdep.ro · ACCIZE CAPITOLUL I Accize armonizate art.162-207...

Documents

Transcript of CODUL FISCAL-forma Senatului - cdep.ro · ACCIZE CAPITOLUL I Accize armonizate art.162-207...