AS PRINC TAMAS SIMONA BOGDANA

AS PRINC TAMAS SIMONA BOGDANA

DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

ETICA CUVANT FARA LIMITEIN PROFESIA DE ASISTENT MEDICALProfesia de asistent medical are o istorie mai veche de cel putin cteva mii de ani si care a imbracat diferite forme. Referindu-ne la medicina greaca, amintim colectia hipocratica capitolele care trateaza despre legi si care precizeaza "pentru a-ti insusi mestesugul medicinii este necesar inainte de toate o predispozitie naturala: daca aceasta lucreaza impotriva toate sunt zadarnice". Este uimitor cum mai bine de 2000 de ani, medicina din scoala hipocratica a facut aceasta remarca de inalta tinuta etica.

In medicina, etica inseamna comportarea morala a personalului medical fata de bolnav, colegi, familie, societate si fata de sine. Privita astfel etica ofera o imagine asupra vietii acestui personal.

Pornind de la realitatea ca pacientul pe care il ingrijeste indiferent de vrsta (copil, tnar sau batrn), cnd ajunge in minile tale este o fiinta fara aparare care apeleaza la stiinta si calitatea ta, trebuie sa ai in vedere ca esti obligat sa dai dovada de mult profesionalism, confidentialitate, constiinta, daruire, modestie si responsabilitate profesionala.

Tot comportament etic este si secretul profesional si relatia cu ceilalti membri ai echipei, deoarece problemele de sanatate a oricarui individ sau grupe de indivizi sunt foarte complexe si asistenta este obligata sa-si cunoasca atributiile pe care trebuie sa le indeplineasca participnd prin cunostintele sale la rezolvarea problemelor comune.

Asistenta medicala trebuie sa arate un respect deosebit fata de viata omeneasca de la conceptie pna la sfrsitul ei, sa aiba capacitatea de a face fata unui volum de munca crescut si un grad sporit de concentrare a atentiei, puterea de a-si stapni emotiile si de a-si invinge teama in situatiile critice, capacitatea de a actiona cu promptitudine si eficienta in momentul in care viata depinde de decizia luata.

Calitatile native sunt indispensabile profesiei noastre. Asistenta medicala trebuie sa aiba puterea de a iubi oamenii, si sa-si practice meseria cu pasiune si devotament, sa vada in fiecare pacient un parinte, un copil, un sot, un frate si sa-i ingrijeasca cu daruire si devotament, sa-i acorde fiecaruia un zmbet, o vorba buna, sa semene speranta, sa poata face ca fiecare pacient sa creada in el si sa-i redea demnitatea pierduta temporar.

De asemenea sa fie inzestrata cu spirit critic si de observatie pentru a-si aprecia activitatea la justa valoare si a sesiza rapid tot ce nu este bine in echipa medicala.

Ca urmare: fiecare dintre noi poate deveni un ghid, o voce, un sfatuitor precum si o persoana cu o putere considerabila in a-i ajuta pe cei suferinzi.

Pentru ca viata noastra sa fie placuta trebuie sa fii intelept si prima si cea mai de seama intelepciune este viata morala cladita din dragoste fata de lumea suferinda " Doar o viata traita pentru altii merita sa fie traita" spunea Einstein.

Trebuie de asemenea sa ne amintim ca munca noastra ca profesionisti ne defineste ca fiinte umane si mai ales sa nu ne pierdem dorinta de a veni in ajutorul celor ce au nevoie de servicii de calitate care sa le confere respect si demnitate.

Profesia de asistent medical nu este doar o tehnica, ci un proces care incorporeaza elementele sufletului, mintii si imaginatiei.

Esenta acestuia se afla in imaginatia creatoare, spiritul sensibil si intelegerea inteligenta care reprezinta temelia asistentei eficiente.

Sa ne amintim ca drumul spre succes nu are scurtaturi sau benzi rapide si sa nu consideram nici un moment ca viata plina de succes si putine recompense nu merita a fi traita. Mintea si actiunea noastra trebuie indreptate catre fapte bune "Omul traieste vesnic fericit prin faptele lui morale care sunt asa cum si le-a facut el si asa vor ramne in eternitate ; viata morala viitoare si-o creeaza omul insusi; prin felul cum traieste viata trecatoare de aici in bine si frumosul moral sau in aprobiu" (Dobrogeanu Gherea)

Colectivul in care lucram trebuie sa alcatuiasca familia, un for inalt al respectului, al demnitatii, al libertatii interioare si seninatatii constructive. Sa poti lasa problemele de familie la usa institutiei si sa-ti iei pe umeri problemele uriase ale celeilalte familii este o dovada de mare echilibru sufletesc. Asistentul medical la rndul lui, om cu trairi si sentimente, mai mult sau mai putin evidente nu poate ramne indiferent la suferintele pacientilor, nu poate sta lnga un bolnav de cancer fara sa-l consoleze, nu poate trece pe lnga un comatos fara sa se intrebe de ce are nevoie, nu poate privi un pacient muribund fara sa simta ca odata cu el dispare o speranta.

In timp ce lucram impreuna pentru atingerea telurilor comune sa nu uitam ca serviciile sunt chiria pe care o platim pentru a trai si ca serviciile sunt cele ce ne vor departaja, servicii aduse noua insine, pacientilor, familiilor noastre si comunitatii.

Echipa medicala are datoria morala si responsabilitatea sa actioneze in toate imprejurarile in interesul pacientului. Pacientii sunt unici cu propriile lor nevoi, puteri, valori si credinte. Cei ce acorda ingrijiri de sanatate trebuie sa lupte pentru a cstiga increderea si comunicarea libera cu pacientii si pentru a intelege si a apara valorile culturale psiho-sociale si spirituale ale fiecarui pacient.

Pentru promovarea drepturilor pacientului intr-o organizatie de sanatate ar trebui sa se inceapa prin definirea acestor drepturi si a personalului in spiritul acestor drepturi.

Evolutia tehnologica a medicinii cere deci competenta si constiinciozitate in cel mai inalt grad, mai ales in sectoarele practicii medicale de inalt risc, in scopul evaluarii stiintifice a riscurilor si pentru a stavili astfel riscul unei practici medicale defensive la care evolutia actuala a medicinii poate duce.

Cuplul competenta constiinta este deci calea cea mai eficienta de lupta cu riscurile practicii medicale aduse de noile tehnologii medicale.

Pentru imbunatatirea calitatii ingrijirilor, ct si imaginii asistentei medicale in societate alaturi de ceilalti profesionisti ai echipei de ingrijire necesitatea perfectionarii continue si tinerea pasului cu noile tehnici este mandatorie.

Este necesar ca modernizarea serviciilor sa fie sustinuta de societatea civila care trebuie sa detina informatii suficiente asupra dreptului la ingrijiri si sa pretinda servicii de calitate in activitatea de ingrijire.

Poate nu am reusit suficient, dar am realizat un inceput pentru introducerea ingrijirilor cerute de standardele de acreditare a spitalelor.

Indiferent de locul de munca pe lnga celelalte atributii, asistentei medicale ii revine si rolul de a educa populatia.

Educatia pentru sanatate face parte din viata culturala, a fiecarei tari. Ea trebuie facuta nu numai de catre cadrele medicale, ci si de cei care apartin altor sectoare indiferent de profesia lor: invatamntul, organizatiile civice, mass media.

Pentru ca noi ne implicam direct in deciziile ce privesc sanatatea natiunii noastre impreuna construim o forta ce trebuie recunoscuta ca profesie.

Prima lege a eticii trebuie sa inceapa cu noi.

Etic = ethos este considerat tiina comportamentului, moravurilor, studiul teoretic al principiilor care guverneaz problemele practice. Asistenta medical pe lng ngrijirile profesioniste oferite mai are un rol deosebit de important, i anume urmrirea principiilor etice i respectarea standardelor de ngrijire integrate, ntr-un mod ct se poate de responsabil i riguros. Consumatorul de servicii trebuie s primeasc o ngrijire foarte sigur i potrivit strii n care se afl. Principii etice - stabilesc dac aciunile trebuie sau nu trebuie s aib loc i au ca scop justificarea regulilor de urmat n ngrijirea pacientului. Aceste principii sunt valabile n toate rile, dar pot fi aplicate diferit, de la ar la ar, n funcie de educaie i model cultural. Se identific cteva principii i valori etice de care trebuie s in seama asistentul medical:

autonomia

binefacerea (beneficiena)

non-maleficiena

dreptatea

veracitatea

sinceritatea

confidenialitatea

Autonomia conform acestui principiu, individual trebuie s i se dea posibilitatea de a hotr singur asupra propriilor aciuni Beneficiena reprezint obligaia de a face bine i de a evita producerea de prejudicii altor persoane. A aciona conform acestui principiu nseamn a-i ajuta pe pacieni s obin ceea ce le este benefic i de a reduce riscurile. Asistentele medicale sunt obligate s promoveze sntatea, s previn mbolnvirile, s redea sntatea i s aline suferinele (I.C.N., 1973, Codul de Etic) Aceste linii de conduit profesional se materializeaz n efecte benefice pentru persoana ngrijit sntoas sau bolnav. Non-maleficiena - prin tot ceea ce facem nu trebuie s facem ru persoanei ngrijite. Dreptatea - asistentul medical trebuie s trateze cu aceeai responsabilitate i profesionalism toi pacienii indiferent de vrst, condiie social, economic, criterii religioase, etnie Veracitatea - obligaia de a spune adevrul, de a nu mini pacientul. Relaia ntre asistentul medical i pacient trebuie s se bazeze pe adevr. Sinceritatea - este considerat o dovad de respect datorat persoanei ngrijite. Asistentele medicale au obligaia s fie sincere i de bun credin, s spun adevrul despre boal, despre tratament, fr ns s-i depeasc limitele de competen. Confidenialitatea - asistenta medical este obligat s pstreze secretul profesional; toate informaiile cu privire starea pacientului nu vor fi mprtite altei persoane din afara echipei de ngrijire, dect cu consimmntul pacientului, facnd excepie cazurile prevzute n mod expres de lege.

Rspundere i responsabilitate n nursing Aceste dou atribute fr de care asistentul medical nu-i poate desfura activitatea. Rspunderea profesional concept etic important care are la baz relaia asistent medical-pacient n acordarea ngrijirilor. Asistenta medical are rspundere fa de pacient, profesia sa i societate, pentru ce a fcut sau nu a fcut n activitatea de ngrijire.Responsabilitatea profesional - este o autoangajare contient i voit ntr-o aciune. Fiind contieni de fiecare atitudine i aciune, nelegem s justificm i s lum asupra noastr toate consecinele. Asistentul medical are responsabiliti individuale, de grup precum i specificului unde lucreaz. El i desfoar activitatea n cadrul echipei de ngrijire bazndu-se pe relaii de parteneriat i solidaritate profesional, complementaritate. Activitatea n echip presupune respectarea autonomiei profesiei ct i buna colaborare pentru realizarea scopului propus ducnd astfel la satisfacia profesional.

Nursele au responsabilitatea de a propaga drepturile pacientului:

s-i asigure o ngrijire adecvat n orice condiie;

ngrijirea s fie echitabil, uman i fr discriminri privind, rasa, culoarea, naionalitatea, resursele financiare ori convingeri etice;

s informeze pacientul despre tratament, riscurile aferente, n termeni pe care ei i familia lor s-i neleag cu uurin, iar ei s-i dea consimmntul dup ce s-au informat i au neles tot;

s-i informeze i s-i fac s participe la toate deciziile legate de sntatea lor;

s li se asigure confidenialitatea n timpul discuiilor, examinrii i tratamentului;

s le respecte decizia privind refuzul tratamentelor, participarea la cercetri sau experimente, fr s recurg la aciuni primitive mpotriva lor;

pacienii au dreptul s fie educai i informai de ctre personalul care i ngrijete n aa fel nct s fie capabili s-i asigure un nivel optim de stare de bine i s neleag care le sunt nevoile de baz.

Legislativ asistenta medical are datoria de a :

promova ce e cel mai bine pentru pacient

se asigura c toate nevoile pacientului au fost rezolvate

proteja drepturile pacientului.

Standarde de ngrijire asistenta medical trebuie s respecte :

standardul de ngrijire profesional: evaluare, diagnostic, identificarea efectelor, rezultatelor, planning;

standardul de practic profesional: ngrijiri de calitate, educaie, colaborare, etic, utilizarea resurselor, cercetare, performan, evaluare.

Concluzii: 1. rezult 4 responsabiliti eseniale ale asistentului medical:

promovarea pstrrii sntii;

prevenirea mbolnvirilor;

restaurarea sntii;

inlturarea suferinei.

acestea au o semnificaie de nezdruncinat, pe care se pot structura metode i programe indiferent de definiii, strategii, opinii, metaliti i care stau la baza standerdelor peentru un comportament etic.

2. in procesul de ngrijire se impune necondiionat parteneriatul cu pacientul, echipa de ngrijire ( medic, as.med, medic, infirmier, etc)

3. persoanele ngrijite au nevoie de asisteni medicali, iar asistenii medicali au nevoie de recunoaterea importanei activitii lor de ctre pacieni, medici, ct i de societate.

Dup cum tii sistemul medical este ntr-un process de schimbare structural major. Aceast schimbare necesit timp i se confrunt cu o rezisten la nou , dei se tie c schimbarea nseamn progres, chiar dac este nsoit de imprevizibil. Trebuie s militm pentru transformarea mentalitii individualiste spre munca n echip i n acest context a rolului tradiional al asistentei medicale de asistare a medicului ntr-o profesionist respectat i considerat un partener egal n cadrul echipei de ngrijire a sntii, cu sarcini, limite de autonomie i responsabiliti bine precizateETICA NURSINGULUI

- etica nursingului se deosebeste de in sine de etica biomedicala prin aceea ca este specific orientata spre activitati profesionale de ingrijire si prin rolul si pozitia celor care indeplinesc aceste activitati

- aceasta ingrijire profesionala a dobindit o pozitie independenta alaturi de activitatile medicale ale doctorilor

- ambele tipuri de activitati servesc diferitelor scopuri si sunt indeplinite in conditii diferite

- de aceea responsabilitatiile asistentelor medicale difera de cele ale medicilor

- in nursing problemele etice se vor manifesta prin

in ingrijirea sanatatii utilizarea medicamentelor este larg raspindita si necesara

responsabilitatea etica a medicului se ocupa pe larg de comportamentul acestuia privind prescriptiile deoarece ele pot fi drastic influientate de forma buna individuala

el trebuie fa faca o alegere atenta dintr-un domeniu larg de medicamente disponibile

prin urmare responsabilitate

responsabilitatea unei asistente medicale este diferita

desi implica administrarea medicamentelor , ea se ocupa in principal de observarea efectelor medicamentelor asupra starii pacientului si de raportarea lor

de aceea cunostiintele despre tehnici de observare sunt probabil mai importante pentru asistente decit cunostiintele despre caracteristicile farmacologice ale anumitor produse1. Drepturile omului si valori n ngrijirile de sntateInstrumentele mentionate n introducere trebuiesc ntelese ca aplicndu-se n mod specific n cadrul ngrijirilor de sntate si ar trebui deci notat c valorile umane exprimate n aceste instrumente se vor reflecta n sistemul de ngrijiri de sntate. Mai trebuie de asemenea mentionat c acolo unde se impun limite exceptionale asupra drepturilor pacientilor, acestea trebuie s fie n concordant cu instrumentele drepturilor omului si s aib o baz legal n legile trii. Se mai poate observa c drepturile specificate mai jos detin o responsabilitate corespunztoare de a actiona cu grij fat de sntatea celorlalti si pentru drepturile lor.

1.1. Fiecare are dreptul la respect al persoanei sale ca fiint uman.1.2. Fiecare are dreptul la auto-determinare.1.3. Fiecare are dreptul la integritate fizic si mental si la securitatea propriei sale persoane.1.4. Fiecare are dreptul la respect pentru propria sa confidentialitate.1.5. Fiecare are dreptul de a avea propriile sale valori morale si culturale, si dreptul de a i se respecta convingerile filozofice si religioase.1.6. Fiecare are dreptul la o protectie a snttii, att ct este disponibil prin msuri adecvate de prevenire a maladiilor si ngrijiri de sntate, si la posibilitatea de a urmri atingerea celui mai nalt nivel de sntate posibil.

2. Informarea

2.1. Informatiile despre serviciile de sntate si despre cel mai bun mod de a le utiliza, trebuie s fie disponibile publicului, pentru a putea beneficia de ele toti cei interesati.2.2. Pacientii au dreptul de a fi complet informati asupra strii lor de sntate, inclusiv asupra factorilor medicali ai conditiei lor; despre procedurile medicale propuse, despre riscurile potentiale si beneficiile fiecrei proceduri; despre alternative la procedurile propuse, inclusiv efectul non-tratamentului; si despre diagnostic, prognoz si progresul tratamentului.2.3. Informatiile pot fi refuzate pacientilor n mod exceptional atunci cnd exist un motiv ntemeiat pentru a crede c aceast informatie le-ar cauza un mare ru, fr nici un fel de exceptie a unor posibile efecte pozitive.2.4. Informatiile trebuiesc comunicate pacientilor ntr-un mod adecvat cu capacitatea lor de ntelegere, minimaliznd folosirea unor termeni nefamiliari de terminologie tehnic. Dac pacientul nu vorbeste limba comun, trebuie s existe o form de interpretare disponibil.2.5. Pacientii au dreptul ca, la cererea lor expres, s nu fie informati.2.6. Pacientii au dreptul s aleag cine, dac exist cineva, s fie informat n locul lor.2.7. Pacientii ar trebui s aibe posibilitatea de a obtine o a doua prere.2.8. Atunci cnd sunt internati ntr-o institutie de ngrijiri de sntate, pacientii trebuie s fie informati despre identitatea si statutul profesional al furnizorilor de servicii de sntate care au grij de ei si de orice reguli si obiceiuri care au legtur cu sederea si ngrijirea lor.2.9. Pacientii trebuie s fie capabili s cear si s li se dea un sumar scris al diagnosticului,al tratamentului si ngrijirilor lor atunci cnd se externeaz dintr-o institutie de ngrijiri de sntate.

3. Consimtmntul3.1. Acordul informat al pacientului este un imperativ pentru orice interventie medical.3.2. Un pacient are dreptul s refuze sau s opreasc o interventie medical. Implicatiile refuzului sau opririi unei astfel de interventii trebuie explicate cu grij pacientului.3.3. Atunci cnd un pacient nu este capabil s-si exprime vointa si cnd este necesar o interventie medical urgent, acordul pacientului se poate deduce, doar dac nu este evident, dintr-o exprimare anterioar a vointei, c ntr-o astfel de situatie, consimtmntul ar fi refuzat.3.4. Atunci cnd este necesar consimtmntul unui reprezentant legal si cnd interventia este absolut urgent, aceasta se poate face, dac nu este posibil s se obtin la timp consimtmntul reprezentantului.3.5. Atunci cnd se cere consimtmntul reprezentantului legal, pacientii (fie ei minori sau adulti), trebuie oricum s fie implicati n procesul de luare a deciziei, att ct permite capacitatea lor de ntelegere.3.6. Dac un reprezentant legal refuz s-si dea consimtmntul, iar dac doctorul sau alt furnizor este de prere c interventia este n interesul pacientului, atunci hotrrea trebuie transferat unui tribunal sau unei alte forme de arbitraj.3.7. n toate celelalte situatii n care pacientul nu este capabil s-si dea consimtmntul si n care nu exist un reprezentant legal sau unul desemnat de ctre pacient n acest scop, trebuiesc luate decizii adecvate pentru a substitui procesul de luare a deciziilor, lund n considerare ceea ce se stie si, pe ct posibil, ce se poate presupune despre dorintele pacientului.3.8. Consimtmntul pacientului este cerut pentru pstrarea si folosirea tuturor substantelor corpului omenesc. Consimtmntul se poate presupune atunci cnd acestea trebuiesc folosite n cursul diagnosticului, tratamentului si ngrijirilor pacientului respectiv.3.9. Consimtmntul informat al pacientului este necesar pentru participarea la procesul de nvtmnt medical clinic.3.10. Consimtmntul informat al pacientului este imperativ pentru participarea sa la cercetarea stiintific. Toate protocoalele trebuiesc supuse unor proceduri de revizuire etic, adecvat. O astfel de cercetare nu trebuie fcut asupra celor care nu sunt capabili s-si exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtmntului unui reprezentant legal si dac cercetarea poate fi n interesul pacientului.Ca o exceptie de la cerinta ca implicarea s fie n interesul pacientului, o persoan handicapat poate fi implicat ntr-o cercetare de observatie care nu reprezint un beneficiu direct asupra snttii sale, dac acea persoan nu face obiectiuni, riscul si/sau afectarea sunt minime, iar cercetarea are o valoare semnificativ si nu sunt disponibile alte metode alternative sau alti subiecti pentru cercetare.

4. Confidentialitatea4.1. Toate informatiile despre starea de sntate a pacientului, despre conditia medical, diagnostic, prognoz si tratament si toate informatiile cu caracter personal trebuiesc pstrate confidential, chiar si dup moarte.4.2. Informatiile confidentiale pot fi divulgate doar dac pacientul si d consimtmntul explicit sau dac legea sustine acest lucru n mod expres. Consimtmntul se poate presupune atunci cnd informatiile sunt divulgate altor furnizori de ngrijiri de sntate implicati n tratamentul pacientului.4.3. Toate datele despre identitatea pacientului trebuiesc protejate. Protectia acestora trebuie s fie adecvat cu modul lor de stocare. Substantele umane din care deriv date care pot fi identificate trebuiesc protejate corespunztor. 4.4. Pacientii au drept de acces la dosarele lor medicale, la nregistrrile tehnice si la orice alte dosare care au legtur cu diagnosticul, tratamentul si ngrijirile primite sau cu prti din acestea. Un astfel de acces exclude date referitoare la terti.4.5. Pacientii au dreptul s cear corectarea, completarea, stergerea, clarificarea si/sau aducerea la zi a datelor personale si medicale referitoare la ei si care sunt incorecte, incomplete, ambigue sau depsite sau care nu sunt relevante pentru diagnostic, tratament si ngrijiri.4.6. Nu poate s existe nici un amestec n viata privat, familial a pacientului cu exceptia situatiei n care aceasta este necesar pentru diagnosticul pacientului, pentru tratament si ngrijiri, si numai dac pacientul si d consimtmntul.4.7. Interventiile medicale trebuiesc fcute doar atunci cnd exist un respect adecvat pentru viata privat a individului. Aceasta nseamn c o anume interventie se poate face doar n prezenta acelor persoane care sunt necesare pentru interventie, doar dac pacientul nu cere altceva.4.8. Pacientii internati n institutiile de sntate au dreptul s se astepte la facilitti fizice care asigur confidentialitatea, mai ales atunci cnd furnizorii de servicii de sntate le ofer ngrijiri personale sau execut examinri si tratamente.

5. ngrijiri si tratament5.1. Fiecare are dreptul s primeasc ngrijiri de sntate adecvate cu nevoile sale de sntate, inclusiv ngrijiri preventive si activitti care au ca scop promovarea snttii. Serviciile ar trebui s fie disponibile si accesibile n mod echitabil, fr discriminare si n conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile ntr-o societate dat.5.2. Pacientii au dreptul colectiv la o anumit form de reprezentare la fiecare nivel al sistemului de ngrijiri de sntate, n probleme referitoare la planificarea si evaluarea serviciilor, inclusiv limitele, calitatea si functionarea ngrijirilor acordate.5.3. Pacientii au dreptul la o calitate a ngrijirile care este marcat att de standarde tehnice ridicate ct si de o relatie uman ntre pacient si furnizorii de servicii de sntate. 5.4. Pacientii au dreptul la continuitatea ngrijirilor, inclusiv la cooperare ntre toti furnizorii de ngrijiri de sntate si/sau institutiile care pot fi implicate n diagnostic, tratament si ngrijiri.5.5. n mprejurrile n care furnizorii trebuie s aleag ntre pacientii potentiali pentru un anume tratament care exist n msur limitat, toti pacientii pentru acel tratament au dreptul la o procedur de selectie cinstit pentru tratamentul respectiv. Alegerea trebuie s se bazeze pe criterii medicale si trebuie fcut fr disriminare.5.6. Pacientii au dreptul s aleag si s schimbe doctorul sau pe ceilalti furnizori de servicii de sntate si institutia de ngrijiri de sntate, dac aceasta este compatibil cu functionarea sistemului de ngrijiri de sntate.5.7. Pacientii pentru care nu mai exist motive medicale de internare ntr-un institut de ngrijiri de sntate au dreptul la o explicatie cuprinztoare nainte de a fi transferati ntr-un alt loc sau de a fi trimisi acas. Transferul poate avea loc numai dup ce o alt institutie de ngrijiri de sntate a acceptat s primeasc pacientul. Atunci cnd acesta este externat si cnd conditiile sale o cer, serviciile comunitare si cele la domiciliu trebuie s fie disponibile.5.8. Pacientii au dreptul s fie tratati cu demnitate n legtur cu diagnosticul lor, cu tratamentul si ngrijirile, care trebuiesc acordate cu respect pentru cultura si valorile acestora.5.9. Pacientii au dreptul s se bucure de sprijin din partea familiilor, rudelor si prietenilor n timpul ngrijirilor si tratamentului si s primeasc sprijin spiritual si sfaturi tot timpul.5.10. Pacientii au dreptul de a-si usura suferintele n conformitate cu starea actual a cunostintelor.5.11. Pacientii au dreptul la ngrijiri terminale umane, pentru a putea muri cu demnitate.

6. Aplicarea6.1. Exercitarea drepturilor din acest document implic faptul c sunt stabilite mijloace adecvate n acest scop.6.2. Pacientii trebuie s se poat bucura de aceste drepturi, fr discriminare.6.3. n exercitarea acestor drepturi, pacientii trebuie s fie supusi doar la acele limite care sunt compatibile cu instrumentele drepturilor umane si n conformitate cu o procedur prevzut de lege.6.4. Dac pacientii nu pot beneficia ei nsisi de drepturile din acest document, acestea ar trebui exercitate de reprezentantul lor legal sau de o persoan desemnat de ctre pacient n acest sens; atunci cnd nici o astfel de persoan sau reprezentant legal nu a fost desemnat, ar trebui luate alte msuri pentru reprezentarea pacientilor.6.5. Pacientii trebuie s aibe acces la asemenea informatii si sfaturi care s le permit s-si exercite drepturile stabilite n acest document. Acolo unde pacientii simt c drepturile nu le-au fost respectate, atunci ar trebui ca ei s poat face o plngere. Pe lng faptul c pot recurge la tribunal, ar trebui s existe mecanisme independente, la nivel institutional si la alte nivele care s faciliteze procesul de comunicare, arbitrare si judecare a plngerilor. Aceste mecanisme ar trebui, printre altele, s asigure c informatiile n legtur cu procedurile de plngeri sunt disponibile pacientilor si c o persoan independent este accesibil si disponibil pentru ei, pentru a se consulta referitor la modul de actiune cel mai adecvat. Aceste mecanisme ar trebui s asigure mai departe c, acolo unde este necesar, exist asistent disponibil pentru pacienti. Acestia au dreptul ca plngerile lor s fie examinate si considerate n mod drept, complet, efectiv si prompt si s fie informati despre rezultatul acestor examinri.

7. Definitiin aceste Principii ale Drepturilor Pacientilor n Europa au fost folositi urmtorii termeni, avnd urmtoarele ntelesuri:

PACIENTI Utilizatori ai serviciilor de sntate, fie ei sntosi sau bolnavi.

DISCRIMINAREDistinctie ntre persoane aflate n situatii similare, pe baza rasei, sexului, religiei, optiunilor politice, originii nationale sau sociale, asociatiei cu o minoritate national sau antipatiei personale.

NGRIJIRI DE SNTATE Servicii medicale, de nursing sau servicii combinate acordate de furnizorii de servicii de sntate si de institutiile de sntate.

FURNIZORI DE NGRIJIRI DE SNTATEMedici, nurse, stomatologi sau alti profesionisti de sntate.

INTERVENTIE MEDICAL Orice examinare, tratament sau alt act care are scopuri de diagnostic preventiv, terapeutice sau de reabilitare si care sunt acordate de un medic sau de un alt furnizor de servicii de sntate.

INSTITUTIE DE NGRIJIRI DE SNTATEOrice facilitate de ngrijiri de sntate cum ar fi spitalul, institutiile pentru handicapati sau cminele de btrni.

NGRIJIRI TERMINALE ngrijiri acordate unui pacient atunci cnd nu mai este posibil s-i se mbuntteasc prognoza fatal a strii bolii sale, cu mijloacele de tratament disponibile, precum si ngrijirile acordate n apropierea mortii.

Drepturile omului

Drepturile omului reprezinta principalele conditii care permit feecarei persoane sa-si dezvolte si sa-si foloseasca cat mai eficient calitatile: fizice, intelectuale, morale, socio-afective si spirituale. Ele decurg din inspiratia-tot mai mare-a omenirii la o viata in care demnitatea si valoarea fiecaruia este respectata si protejata.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului. dreptul de a avea o viata. dreptul libertatii de sclavie. dreptul libertatii de a vorbii. dreptul de a nu fi torturat. dreptul la intimitate. dreptul de a nu fi discriminat

Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Declaratia Universala a Drepturilor Omului a avut loc in 1948. Obiectivul ei a fost si este incurajarea respectarii drepturilor omului si libertatilor acestuia. Ea promoveaza drepturile personale, civile, politice, economice, sociale si culturale ale omului. Printre drepturile mentionate in declaratie sunt: . dreptul la viata. dreptul la libertate. dreptul la securitate. dreptul la un proces corect. dreptul de a fi considerat nevinovat pana la dovada contrara. dreptul la intimitate. dreptul de a gandi liber. dreptul de a se exprima liber. dreptul la o opinie proprie. dreptul de a alege o religie. dreptul la educatie

Drepturile copilului se regasesc intr-o serie de documente internationale care definesc drepturile si principiile dezvoltarii normale a unui copil.

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla - acasa la parintii naturali, n familii substitutive, n institutii de ngrijire sau la scoala. Parintii si familiile, grupurile profesionale care lucreaza cu copiii, dar si orice cetatean responsabil ar trebui sa stie de existenta acestor drepturi.

Drepturile copilului sunt stabilite foarte clar: pentru prima data, ca principala responsabilitate de a creste un copil revine mai intai de toate parintilor naturali ai acestuia. Legea obliga de asemenea comunitatea locala sa sprijine copilul si familia.

Statul are rolul de a fi garantul acestor drepturi si de a asigura respectarea lor. Acest lucru contrazice perceptia majoritara potrivit careia statul poate nlocui parintii, din moment ce poate asigura copilului adapost si mncare. pentru a inlatura acst principiu a fost promovata ideea serviciilor alternative de tip familial, acestea fiind un real sprijin pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, spre deosebire de vechile leagane de copii.

Daca drepturile i sunt ncalcate, copilul este expus unor mari riscuri: dezvoltare fizica si mentala anormala, sanatate precara, neinscriere in sistemul de invatamant, abandon scolar, lipsa unui adapost. Este de datoria noastra, a tuturor, sa prevenim incalcarea drepturilor copilului si sa facem posibila aplicarea acestei noi legi, care isi propune sa promoveze respectarea drepturilor tuturor copiilor din Romania.

Iata cateva din drepturile copiilor ce ar trebui rspectate cu sfintenie de care noi toti si anume:Toti copii sunt egali, fara discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, nationalitate sau etnie, limba, religie, opinii politice, stare materiala sau pozitie sociala, disabilitati din nastere sau de orice alt fel.

Dreptul de a avea un nume si o nationalitateCopilul este ndreptatit sa aiba un nume de familie, un prenume si o nationalitate. Daca un copil este parasit in spital, unitatea medicala are obligatia de a raporta cazul politiei si autoritatilor locale, n scopul de a nregistra nasterea.Dreptul la educatieStatul romn garanteaza accesul obligatoriu si gratuit la educatie pentru toti copiii, fara discriminare. Parintii au obligatia de a nscrie copiii la scoala si de a se asigura ca acestia nu lipsesc de la cursuri.Libertatea de expresieCopilul este liber sa primeasca si sa dea mai departe orice informatie care corespunde interesului lui. Parintii sau persoanele care au copii n ngrijire sunt obligati sa ofere informatii, sfaturi si explicatii copiilor si sa le permita sa si exprime propriile idei si pareri. Copiii sunt liberi sa practice propria lor religie.

Dreptul la ingrijire medicalaAccesul la servicii medicale si la medicamente este garantat de catre stat. Parintii au obligatia de a solicita asistenta medicala necesara asigurarii starii de sanatate a copilului.Dreptul la ngrijire speciala pentru copii cu disabilitatiPentru a ndeparta barierele sociale si economice din calea copiilor cu disabilitati si pentru a crea un mediu n care acesti copii sunt acceptati de copiii de vrsta lor si n viata comunitatii.Dreptul de a fi protejat de orice forma de violenta, abuz sau neglijentaPersoanele care lucreaza cu copiii au obligatia de a raporta serviciilor publice orice caz suspect de abuz sau neglijenta. Legea interzice orice fel de pedeapsa fizica, acasa sau ntr-o institutie care ar trebui sa se ocupe de protejarea sau educatia copilului.Dreptul copiilor la protectie specialaCopiii au dreptul sa fie protejati si dreptul la asistenta din partea autoritatilor locale. Dreptul la asistenta pentru copiii aflati n conflict cu legea.Pna la vrsta de 14 ani, copiii nu raspund n fata legii. Dupa varsta de 14 ani daca fapta prevazuta de legea penala savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, comisia pentru protectia copilului poate decide plasamentul copilului ntr-un serviciu de tip rezidential specializat de supraveghere a copiilor care au comis infractiuni.Dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economiceCopilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca ce comporta un posibil risc sau care ii poate compromite educatia sau dauna sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale . Vrsta minima de angajare este 15 ani. Autoritatile publice trebuie sa se asigure ca nici un copil nu este angajat sub vrsta legala, n locuri periculoase sau mpotriva vointei lui.Partea superioar a macheteiPartea inferioar a macheteiIniierea copiilor n spaiul valorilor democratice i ale drepturilor omului constituie unul din fundamentele educaiei, ncepnd cu cea mai fraged vrsta. n vederea socializrii copiilor colari se pun n evidena urmtoarele idei:

- drepturile omului i valorile democratice trebuie nvate i privite n perspectiv mondial; cultivarea acestor drepturi nu va fi eficace, dac coala nu cunoate un climat democratic.

- educarea drepturilor omului se va realiza n etape, n funcie de vrst i de dezvoltarea psihologic a elevilor: la copiii avnd ntre 5 i 7 ani accesul se pune pe cooperare; de la 8 la 11 ani pe dezvoltare toleranei; ntre 11-15 ani pe achiziia cunotinelor de baz n materie de drepturile omului; ntre 11-19 ani pe promovarea unor aciuni n colectivitate.

- drepturile omului i valorile democratice trebuie promovate i cultivate prin ntregul proces de nvmnt, nu numai la activitile de educaie moral-civil.

Prin sintagma drepturile omului se nelege, general, raportarea la drepturile legale de natura noastr, fr de care nu am ti s trim ca fiine umane. Drepturile omului ne permit s dezvoltm i s folosim din plin calitile noastre umane, inteligena, talentele, contiina noastr i s rspundem nevoilor noastre spirituale i de alt natur. Ele decurg din aspiraia crescnd a umanitii la o via n care demnitatea i valoarea fiecruia s fie respectate i protejate. Refuzul drepturilor omului i al libertilor sale fundamentale nu este numai o tragedie personal, ci conine i germenii agitaiei sociale i politice.

Respectul drepturilor omului i al demnitii umane constituie fundamentul libertii, dreptii i pcii n lume.

ntreaga omenire este rspunztoare de asigurarea drepturilor omului n general i al copilului n special.

Declaraia Drepturilor Copilului adoptat cu unanimitate de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite n anul 1959 prevede:

1. Dreptul la egalitate fr deosebire sau discriminare de ras, de religie, de origine sau de sex.

2. Dreptul la ocrotire social care i permite dezvoltarea sntoas i normal pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual i social.

3. Dreptul la un nume i la o naionalitate.

4. Dreptul la o alimentaie sntoas, la o locuin i la ngrijire medical.

5. Dreptul la ngrijire special n caz de invaliditate.

6. Dreptul la dragoste, nelegere, protecie.

7. Dreptul la o educaie gratuit, la activiti recreative i de timp liber.

8. Dreptul la securitate imediata n caz de catastrofe.

9. Dreptul la protecie mpotriva oricrei forme de neglijent, cruzime i exploatare.

10. Dreptul la protecie i dreptul la o educaie n spiritul prieteniei ntre popoare, al pcii, al fraternitii.

Convenia cu privire la drepturile copilului precizeaz c:

Statele pri recunosc dreptul oricrui copil la un nivel de via adecvat dezvoltrii sale fizice, mentale, spirituale, morale i sociale.

Prinilor i oricrei alte persoane care are n grija un copil le revine n primul rnd responsabilitatea de a asigura, n limita posibilitilor i a mijloacelor financiare, condiiile de viata necesare dezvoltrii copilului.

innd seama de condiiile naionale i n limita mijloacelor lor, statele pri vor adopta masurile corespunztoare pentru a ajuta prinii i alte persoane care au n grij un copil s valorifice acest drept i vor oferi, n caz de nevoie, o asistenta material i programe de sprijin, n special n ceea ce privete alimentaia, mbrcmintea i locuina.

Statele pri recunosc dreptul copilului la educaie i n vederea asigurrii exercitrii acestui drept n mod progresiv i pe baza egalitii de anse n special:

a) vor face nvmntul primar obligatoriu i gratuit pentru toi;

b) vor ncuraja diferite forme de nvmnt secundar, le vor face deschise i accesibile oricrui copil i var lua masuri corespunztoare, cum sunt instituirea gratuitii nvmntului i acordarea unui ajutor financiar n caz de nevoie ;

c) vor asigura tuturor accesul la nvmntul superior n funcie de capacitatea fiecruia, prin toate mijloacele adecvate;

d) vor face deschise i accesibile tuturor copiilor informarea i orientarea colar i profesional;

e) vor lua msuri pentru a ncuraja frecventarea colii cu regularitate i reducerea ratei de abandonare a colii.

Statele pri vor lua toate masurile corespunztoare pentru a asigura aplicarea disciplinei colare ntr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiin uman.

Vor promova i ncuraja cooperarea internaional n domeniul educaiei mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignoranei i analfabetismului n lume i de a facilita accesul la cunotine tiinifice i tehnice i la metode de nvmnt moderne.

Statele pri recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bun stare de sntate posibil i de a beneficia de serviciile medicale i de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta c nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.

Statele pri vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiv a acestui drept i, n mod deosebit, vor lua msurile corespunztoare pentru: a) reducerea mortalitii infantile i a celei n rndul copiilor; b) asigurarea asistentei medicale i a msurilor de ocrotire a sntii pentru toi copiii, cu accent pe dezvoltarea msurilor primare de ocrotire a sntii; c) combaterea maladiilor i a malnutriiei, inclusiv n cadrul msurilor primare de ocrotire a sntii, recurgnd, printre altele, la tehnologii accesibile i la aprovizionarea cu alimente nutritive i cu ap potabil, lund n considerare pericolele i riscurile de poluare a mediului natural; d) asigurarea ocrotirii sntii mamelor n perioada pre- i postnatal; e) asigurarea c toate segmentele societii, n mod deosebit prinii i copiii, sunt informate, au acces la educaie i sunt sprijinite n folosirea cunotinelor de baza despre sntatea i alimentaia copilului, despre avantajele alptrii, ale igienei i salubritii mediului nconjurtor i ale prevenirii accidentelor; f) crearea serviciilor de medicin preventiv, de ndrumare a prinilor i de planificare familial, i asigurarea educaiei n aceste domenii.

Statele pri vor lua toate msurile eficiente corespunztoare, n vederea abolirii practicilor tradiionale duntoare sntii copiilor.

Statele pri se angajeaz sa favorizeze i s ncurajeze cooperarea internaional n vederea asigurrii, n mod progresiv, a deplinei nfptuiri a dreptului recunoscut n prezentul articol. n aceast privin se va ine seama, n mod deosebit, de nevoile rilor n curs de dezvoltare.

Partea superioar a machetei

Partea inferioar a machetei

Partea superioar a machetei

Partea inferioar a machetei

CODUL DE ETIC I DEONTOLOGIEal asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din Romnia

CAPITOLUL IPrincipii generale

ART. 1Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din Romnia cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce reprezint valorile fundamentale n baza crora se exercit profesia de asistent medical generalist, profesia de moa i profesia de asistent medical pe teritoriul Romniei.ART. 2Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din Romnia are drept principal scop:a) ocrotirea drepturilor pacienilor;b) respectarea obligaiilor profesionale de ctre asistenii medicali generaliti, moae i asistenii medicali;c) aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moa i de asistent medical;d) recunoaterea profesiei, a responsabilitii i ncrederii conferite de societate, precum i a obligaiilor interne ce deriv din aceast ncredere.ART. 3Principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia de asistent medical generalist, profesia de moa i profesia de asistent medical pe teritoriul Romniei sunt urmtoarele:a) exercitarea profesiei se face exclusiv n respect fa de viaa i de persoana uman;b) n orice situaie primeaz interesul pacientului i sntatea public;c) respectarea n orice situaie a drepturilor pacientului;d) colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi factorii implicai n asigurarea strii de sntate a pacientului;e) acordarea serviciilor se va face la cele mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel nalt de competene, aptitudini practice i performane profesionale fr niciun fel de discriminare;f) n exercitarea profesiei asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de alii n orice mprejurare, s i acorde colegial ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor profesionale;g) asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali trebuie s se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu prejudicieze n niciun fel profesia sau s submineze ncrederea pacientului.

CAPITOLUL IIResponsabilitatea personal, integritatea i independena profesional a asistenilor medicali generaliti, moaelor i asistenilor medicali

ART. 4Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s evite n exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei i s evite tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea i moralitatea individual i profesional.ART. 5Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia s manifeste o conduit ireproabil fa de bolnav, respectnd ntotdeauna demnitatea acestuia.ART. 6n caz de pericol public, asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical nu au dreptul s i abandoneze bolnavii, cu excepia unui ordin formal al unei autoriti competente, conform legii.ART. 7Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt rspunztori pentru fiecare dintre actele lor profesionale.ART. 8Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesional, asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali din sistemul public sau privat ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional.ART. 9ncredinarea atribuiilor proprii unor persoane lipsite de competen constituie greeal deontologic.ART. 10Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s comunice cu pacientul ntr-o manier adecvat, folosind un limbaj respectuos, minimaliznd terminologia de specialitate pe nelesul acestora.ART. 11Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s evite orice modalitate de a cere recompense, altele dect formele legale de plat.

CAPITOLUL IIIRaporturi profesionale cu ali profesioniti din domeniul medico-sanitar i instituii

SECIUNEA 1Raporturile profesionale cu ali profesioniti din domeniul sanitar

ART. 12n baza spiritului de echip, asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali i datoreaz sprijin reciproc.ART. 13Constituie nclcri ale regulilor etice:a) jignirea i calomnierea profesional;b) blamarea i defimarea profesional;c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnitii profesionale a asistentului medical generalist, a moaei i a asistentului medical.ART. 14(1) n cazul unor nenelegeri, n considerarea calitii profesionale, conflictul n prim instan trebuie mediat de biroul consiliului judeean, la nivel judeean/municipiului Bucureti, i de Biroul executiv, la nivel naional.(2) Dac acesta persist, cei implicai se pot adresa Comisiei de etic i deontologie sau justiiei, fiind interzis perturbarea activitii profesionale din aceste cauze.(3) n cazul n care se constat nclcri ale regulilor etice, se urmeaz procedura de sancionare, conform prevederilor Statutului Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia nr. 1/2009.ART. 15n cazul colaborrii mai multor asisteni medicali generaliti, moae i asisteni medicali pentru examinarea, tratamentul sau ngrijirea aceluiai pacient, fiecare practician i asum responsabilitatea individual prin aplicarea parafei profesionale n dreptul fiecrei manevre sau tehnici executate personal.ART. 16n interesul pacienilor, asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali vor avea relaii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea demnitii i onoarei profesionale.

SECIUNEA a 2-aRaporturile profesionale cu instituiile

ART. 17Angajatorul trebuie s asigure condiii optime asistentului medical generalist, moaei i asistentului medical n exercitarea profesiei.ART. 18Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical aduc la cunotina persoanelor competente i autoritilor competente orice circumstan care poate prejudicia ngrijirea sau calitatea tratamentelor, n special n ceea ce privete efectele asupra persoanei sau care limiteaz exerciiul profesional.ART. 19Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical, n concordan cu diferitele niveluri de responsabilitate pe care le ndeplinesc, contribuie la orientarea politicilor i dezvoltarea sistemului de sntate.

CAPITOLUL IVEducaia medical continu

ART. 20n vederea creterii gradului de pregtire profesional, asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali au obligaia s efectueze cursuri i alte forme de educaie continu creditate de Ordinul Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, denumit n continuare OAMGMAMR, precum i alte forme de educaie continu prevzute de lege pentru ndeplinirea numrului minim de credite anual necesar reautorizrii exercitrii profesiei.

CAPITOLUL VObligaii etice i deontologice

SECIUNEA 1Obligaia acordrii ngrijirilor medicale

ART. 21Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical, n exercitarea profesiei, nu pot face discriminri pe baza rasei, sexului, vrstei, apartenenei etnice, originii naionale sau sociale, religiei, opiunilor politice sau antipatiei personale, a condiiei sociale fa de pacieni.ART. 22Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia de a lua msuri de acordare a primului ajutor.ART. 23Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia s acorde asisten medical i ngrijirile necesare n limita competenei lor profesionale.ART. 24n caz de calamiti naturale (cutremure, inundaii, epidemii, incendii) sau accidentri n mas (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare etc.), asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt obligai s rspund la chemare, s i ofere de bunvoie serviciile de ngrijire, imediat ce au luat cunotin despre eveniment.ART. 25(1) Voina pacientului n alegerea asistentului medical generalist, a moaei i a asistentului medical trebuie ntotdeauna respectat, indiferent care ar fi sensul acesteia.(2) Dac pacientul se afl ntr-o stare fizic sau psihic ce nu i permite exprimarea lucid a voinei, aparintorii sau apropiaii celui suferind trebuie prevenii i informai corect, pentru a hotr n numele acestuia, cu excepia imposibilitii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.) sau a urgenelor.ART. 26Dac n urma examinrii sau n cursul ngrijirilor asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical consider c nu au suficiente cunotine sau experien pentru a asigura o asisten corespunztoare, se vor consulta cu ali colegi sau vor ndruma bolnavul ctre ali specialiti.ART. 27Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical vor pstra o atitudine de strict neutralitate i neamestec n problemele familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimndu-i prerea numai dac intervenia este motivat de interesul sntii pacientului, cu consimmntul prealabil al acestuia.ART. 28Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical pot refuza acordarea unor ngrijiri ctre pacient atunci cnd refuzul este justificat de interesul sntii pacientului, cu excepia situaiilor de urgen.

SECIUNEA a 2-aRespectarea drepturilor pacientului

ART. 29Pacientul are urmtoarele drepturi: dreptul la informaia medical, dreptul la consimmnt, dreptul la confidenialitatea informaiilor i viaa privat, drepturi n domeniul reproducerii, drepturi la tratament i ngrijiri medicale.

SECIUNEA a 3-aConsimmntul

ART. 30O intervenie medical nu se poate efectua dect dup ce pacientul sau reprezentantul legal al acestuia, n cunotin de cauz, i-a dat consimmntul. Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical, asumndu-i n scris rspunderea pentru decizia sa; consecinele refuzului su, al opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.ART. 31Consimmntul pacientului sau, dup caz, al reprezentantului legal al acestuia este obligatoriu:a) pentru recoltarea, pstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul su, n vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;b) n cazul supunerii la orice fel de intervenie medical;c) n cazul participrii sale la nvmntul medical clinic i la cercetarea tiinific;d) n cazul fotografierii sau filmrii sale ntr-o unitate medical;e) n cazul donrii de snge n condiiile prevzute de lege.ART. 32Consimmntul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia, dup caz, nu este obligatoriu n urmtoarele situaii:a) cnd pacientul nu i poate exprima voina, dar este necesar o intervenie medical de urgen;b) n cazul n care furnizorii de servicii medicale consider c intervenia este n interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuz s i dea consimmntul, asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt obligai s anune medicul curant/de gard (decizia fiind declinat unei comisii de arbitraj de specialitate).

SECIUNEA a 4-aSecretul profesional

ART. 33(1) Secretul profesional este obligatoriu.(2) Secretul profesional exist i fa de aparintori, colegi sau alte persoane din sistemul sanitar, neinteresate n tratament, chiar i dup terminarea tratamentului i decesul pacientului.ART. 34Obiectul secretului profesional l constituie tot ceea ce asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical, n calitatea lor de profesionist, au aflat direct sau indirect n legtur cu viaa intim a pacientului, a familiei, a aparintorilor, precum i problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstane n legtur cu boala i alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei.ART. 35Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical rspund disciplinar pentru destinuirea secretului profesional, excepie fcnd situaia n care pacientul i-a dat consimmntul expres pentru divulgarea acestor informaii, n tot sau n parte.ART. 36Interesul general al societii (prevenirea i combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a bolilor cu extindere n mas i altele asemenea prevzute de lege) primeaz fa de interesul personal al pacientului.ART. 37n comunicrile tiinifice, cazurile vor fi astfel prezentate nct identitatea pacientului s nu poat fi recunoscut.ART. 38Informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate de ctre asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical numai n cazul n care pacientul i d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod expres.

CAPITOLUL VISituaii speciale n practicarea profesiunii n sistem instituionalizat

SECIUNEA 1Situaia bolnavului psihic

ART. 39Persoanele cu tulburri psihice beneficiaz de asisten medical i de ngrijiri de sntate de aceeai calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi i adaptate cerinelor lor de sntate.ART. 40Orice persoan cu tulburri psihice trebuie aprat de daunele pe care ar putea s i le produc administrarea nejustificat a unui medicament, tehnic sau manevr de ngrijire i tratament, de maltratrile din partea altor pacieni sau persoane ori de alte acte de natur s antreneze o suferin fizic sau psihic.ART. 41(1) Pacientul cu tulburri psihice trebuie s fie implicat n procesul de luare a deciziei att ct permite capacitatea lui de nelegere. n cazul n care pacientul cu tulburri psihice nu i poate exprima liber voina, consimmntul n scris trebuie luat de la reprezentantul legal al acestuia.(2) Nu este necesar obinerea consimmntului n condiiile prevzute la alin. (1) atunci cnd este necesar intervenia de urgen.(3) Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical, dup caz, asumndu-i n scris rspunderea pentru decizia sa; consecinele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului, cu informarea medicului, dac ntreruperea tratamentului sau a ngrijirilor are drept consecin punerea n pericol a vieii pacientului.ART. 42Orice persoan care sufer de tulburri psihice trebuie tratat cu omenie i respectul demnitii umane i trebuie s fie aprat mpotriva oricror forme de exploatare economic, sexual sau de alt natur, mpotriva tratamentelor vtmtoare i degradante. Nu este admis nicio discriminare bazat pe o tulburare psihic.

SECIUNEA a 2-aPrescrierea, eliberarea pe baza unei reete medicale i administrarea drogurilor

ART. 43Prescrierea, eliberarea pe baza unei reete medicale i administrarea drogurilor, n alte condiii dect cele prevzute de lege, constituie infraciune.

SECIUNEA a 3-aPacientul privat de libertate

ART. 44Asistentului medical generalist, moaei i asistentului medical care ngrijesc un pacient privat de libertate le este interzis s aduc atingere integritii fizice, psihice sau demnitii acestuia.ART. 45Dac asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical constat c pacientul privat de libertate a suportat maltratri, acetia au obligaia s informeze organele competente.

SECIUNEA a 4-aSituaia pacienilor infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA

ART. 46(1) Pacienii infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA au dreptul la ngrijire i tratament medical n mod nediscriminatoriu, asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical fiind obligai s asigure ngrijirile de sntate i tratamentele prescrise acestor pacieni.(2) Pstrarea confidenialitii asupra datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical care au n ngrijire, supraveghere i/sau tratament astfel de persoane.(3) ntre specialitii medico-sanitari, informaiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie s fie comunicate.

CAPITOLUL VIIPracticarea profesiunii n sistem privat. ngrijirile la domiciliu

ART. 47Asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali exercit profesia n regim salarial i/sau independent.ART. 48Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical care i desfoar activitatea n calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practic medical pot furniza ngrijiri medicale la domiciliu, dac sunt autorizai n acest sens, n conformitate cu prevederile legale privind organizarea i funcionarea ngrijirilor la domiciliu.ART. 49Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt obligai s comunice medicului care a recomandat aceste servicii situaia evoluiei strii de sntate a pacientului ngrijit.ART. 50Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical chemai ntr-o familie ori colectivitate trebuie s respecte regulile de igien i de profilaxie, n exercitarea profesiei.

CAPITOLUL VIIIProbleme ale ngrijirii minorilor

ART. 51Dac asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical apreciaz c minorul este victima unei agresiuni sau privaiuni, trebuie s ncerce s l protejeze, uznd de prudene, i s alerteze autoritatea competent.ART. 52Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s fie aprtorul copilului bolnav, dac apreciaz c starea de sntate nu este bine neleas sau nu este suficient de bine protejat.ART. 53n vederea efecturii tehnicilor i/sau a manevrelor de ngrijire i/sau de tratament asupra unui minor, consimmntul trebuie obinut de la reprezentantul legal al minorului, cu excepia situaiilor de urgen.

CAPITOLUL IXProbleme ale experimentrii pe om

ART. 54(1) Se interzice provocarea de mbolnviri artificiale unor oameni sntoi, din raiuni experimentale.(2) Dispoziiile prezentului articol se completeaz cu celelalte prevederi legale incidente n materie.ART. 55Impunerea, cu fora sau prin inducere n eroare, a experimentului pe om reprezint o abatere grav pentru orice asistent medical generalist, moa i asistent medical care particip n mod voluntar i contient la asemenea fapte.

CAPITOLUL XDispoziii speciale

ART. 56La primirea n OAMGMAMR, asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical vor depune urmtorul jurmnt:"n numele Vieii i al Onoarei,jur s mi exercit profesia cu demnitate, s respect fiina uman i drepturile sale i s pstrez secretul profesional.Jur c nu voi ngdui s se interpun ntre datoria mea i pacient consideraii de naionalitate, ras, religie, apartenen politic sau stare social.Voi pstra respectul deplin pentru viaa uman chiar sub ameninare i nu voi utiliza cunotinele mele medicale contrar legilor umanitii.Fac acest jurmnt n mod solemn i liber!"ART. 57Dovedirea calitii de membru al OAMGMAMR se face cu certificatul de membru, eliberat de OAMGMAMR.ART. 58Actele medicale i de ngrijire efectuate de asisteni medicali generaliti, moae i asisteni medicali vor purta parafa i semntura acestora, pentru asumarea rspunderii individuale i probarea responsabilitii profesionale.ART. 59Modelul certificatului de membru i al parafei profesionale sunt adoptate de Consiliul Naional al OAMGMAMR, ca anexe ale Statutului Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia nr. 1/2009 i fac parte integrant din acesta.

CAPITOLUL XIDispoziii finale

ART. 60Nerespectarea prevederilor prezentului cod de etic i deontologie constituie abatere i atrage rspunderea disciplinar.ART. 61Rspunderea disciplinar a membrilor OAMGMAMR nu exclude rspunderea civil, penal, administrativ sau material.ART. 62Procedura de sesizare i soluionare a cauzelor este prevzut n Statutul OAMGMAMR.ART. 63Toi asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali au obligaia de a informa consiliul judeean al OAMGMAMR, respectiv al municipiului Bucureti despre modificrile survenite n situaia lor profesional.ART. 64Consiliul judeean al OAMGMAMR, respectiv al municipiului Bucureti va informa Consiliul naional al OAMGMAMR cu privire la aceste modificri.ART. 65Prevederile prezentului cod de etic i deontologie se completeaz corespunztor cu dispoziiile Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moa i a profesiei de asistent medical, precum i organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, ale Statutului Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia nr. 1/2009, ale Regulamentului de organizare i funcionare al Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia nr. 3/2009, precum i cu normele legale n materie pe specialiti, cu modificrile ulterioare.ART. 66Completarea sau modificarea prezentului cod de etic i deontologie se va face de ctre Adunarea general naional, la propunerea Consiliului naional al OAMGMAMR.ART. 67La data intrrii n vigoare a prezentului cod de etic i deontologie se abrog Codul de etic i deontologie profesional al asistentului medical i al moaei din Romnia, adoptat de Adunarea general naional a Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia.ART. 68Prezentul cod de etic i deontologie a fost adoptat de Adunarea general naional a OAMGMAMR n data de 9 iulie 2009 i intr n vigoare la data publicrii sale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului

profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai

vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa

insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a

obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul

profesional nu poate fi asigurat .

Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar

elaborate de Masci si anume :

1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar

sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare

care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si

caritatea ta.

2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In

dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta

nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.

3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa

nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu

specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .

Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie

obisnuita .

4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci

cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta

sa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,

stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel

suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si

ingrijirea ta.

5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala

lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa

nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi

vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul

6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce

priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau

destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu

trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii

7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.

Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa

cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva

cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de

odihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor

sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav

8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita

tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa

nu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singur

e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie

sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,

amarat , disperat.

9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea

bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea

suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele

si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le

mereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.

10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in

fata bolnavului .Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi

speranta in vindecare

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate

ulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor

medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta in:

Promovarea / pastrarea sanatatii

Restabilirea sanatatii

Inlaturarea suferintei

Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si

colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a

celorlalti profesionisti din sanatate .

Consimmntul informat

Din punct de vedere juridic, consimmntul este un acord de voin expres sau tacit dat de o persoan cu discernmnt, care s nu fie viciat prin nelciune i reprezentnd concordan ntre voina intern i cea declarat a pacientului.

n prezent se accept dou sensuri ale consimmntului informat. n primul sens, el este analizabil prin prisma unei alegeri autonome. Dup Beachamp and Childress, el reprezint o autorizare autonom a unui individ pentru o intervenie medical sau pentru participarea sa la o cercetare. Din acest prim sens reiese c unei persoane i se cere mai mult dect s-i exprime acordul i compliana la o anumit procedur. Persoana respectiv trebuie s autorizeze ceva printr-un act de consimire, informat i voluntar. Consimmntul nu poate fi niciodat presupus, chiar dac exist situaii ce ne ndreptesc astfel.

De exemplu, dac un minor matur nu i poate da consimmntul din punct de vedere legal, totui el poate permite o anumit procedur. Astfel un pacient sau subiect de cercetare ar putea s accepte o intervenie, n virtutea autonomiei sale, i astfel s dea un consimmnt informat n primul sens, fr s poat autoriza efectiv intervenia i astfel fr un consimmnt valid n al doilea sens.

Iniial consimmntul era perceput univalent, ca un act de ncunotiinare.

Ulterior, diveri autori au ncercat s defineasc consimmntul informat prin specificarea elementelor acestui concept, adic prin identificarea componentelor de informaie i a celor de consimire. Componenta informaional se refer la relatarea informaiilor i la nelegerea a ceea ce s-a comunicat. Componenta de consimire cuprinde att decizia voluntar ct i acceptarea procedural.Combinnd viziunea medical, legal, filozofic sau psihologic se pot recunoate cinci segmente ale consimmntului: (1) competen mental (discernmnt), (2) informare, (3) nelegere, (4) voluntarism, (5) consimire.

Astfel sintetiznd toate aceste elemente, scheletul unui consimmnt ar fi urmtorul:

I. Elemente de baz (precondiii)

1. Competena mental (de a nelege i decide)

2. Voluntarism (n procesul de decizie)

II. Elemente informaionale

3. Comunicarea (informaiilor relevante)

4. Recomandarea (unui plan)

5. nelegerea (punctelor 3 i 4)

III. Elemente de consimire

6. Decizia (planului)

7. Autorizarea (planului/opiunii alese)

Varianta negativ a consimmntului informat o reprezint refuzul informat, n care punctul III menionat anterior se refer la elemente de refuz, cuprinznd decizia mpotriva opiunii propuse.

Cerina de baz a unui sistem n care consimmntul informat este un concept viabil, realistic i respectat, nu doar un formular, este ca pacienii s doreasc s primeasc informaii, s le neleag i s le in minte, s analizeze adecvat aspectele medicale, s doreasc i evident s fie capabili s ia decizii, iar medicii s poat i s doreasc s ofere informaiile necesare. Adevratul consimmnt este un exerciiu informat asupra unei alegeri implicnd oportunitatea de a evalua n deplin cunotin de cauz opiunile disponibile i riscurile aferente.Confidenialitatea

Confidenialitatea i are rdcinile n tradiia uman de mprtire i pstrare a unui secret. Dorina de inere a unui secret este prima manifestare a identitii unui copil i o practic social complex a adulilor. Dorina de mprti un secret provine din nevoia de a stabili sau ntri o relaie cu ceilali, relatarea presupunnd o ncredere implicit i o promisiune explicit de respectare.

Oamenii obin cunotine, i formeaz

opinii i i apreciaz pe alii tocmai n baza unui schimb informaional. Astfel, cu ct restricionm ceea ce alii tiu despre noi, cu att vom fi mai capabili s controlm imaginea pe care o au despre noi, dei n acest mod nu va fi niciodat complet, ci doar obinut prin extrapolarea a ceea ce noi dm de neles.

Dei respectul confidenialitii i al autonomiei n prezent constitue baza relaiei medic pacient, exist i situaii n care acestea sunt neglijate pe considerente morale.

Dac alegerea implic un risc public, o potenial vtmare pentru ceilali, sau necesit resurse speciale care nu pot fi alocate, este justificabil restricionat exercitarea autonomiei. Respectul autonomiei, dei obligator fa de oricine nu este real exercitat n cazul persoanelor care nu pot aciona ntr-o manier suficient de autonom, pentru c sunt fie imaturi, incompeteni mental, ignorani, constrni sau exploatai (ex: sugarii, indivizii cu ideaie suicidal, dependenii de droguri etc).

n domeniul medical confidenialitatea a fost articulat nc din jurmntul lui Hippocrate: Orice voi vedea sau auzi n timpul activitii profesionale sau nafara ei n legtur cu viaa oamenilor, lucruri care nu trebuie discutate n afar, nu le voi divulga, acceptnd c toate acestea trebuie inute secret!. Ulterior, declaraia de la Geneva a Asociaiei medicale mondiale stipuleaz o obligaie de secret absolut i include

urmtorul legmnt: Voi respecta secretele care mi se ncredineaz, chiar i dup ce pacientul a murit.EUTANASIA

Termenul de eutanasie a fost introdus de Francis Bacon (1561-1626), care i-a acordat un sens pur filozofic. n accepiunea sa, eutanasia semnific o moarte bun, linitit, fericit. Acesta este, de altfel, sensul care este atribuit acestui termen prin prisma originii sale etimologice, cuvintul eutanasie fiind format prin alipirea a doi termeni din greaca veche: eu - bun, armonios i thanatos - moarte.

O definiie mai complex aflat n circulaie este:

Uciderea din mil a unei persoane, pentru a-i suprima n mod radical suferine extreme, sau pentru a-i crua pe copii anormali, pe bolnavii incurabili sau pe bolnavii psihici lipsii de angrenarea n realitate, de prelungirea unei viei de suferin (uneori pentru muli ani), care reprezint pe de asupra o povar grea pentru familie i societate.

Eutanasia implic un ansamblu de aciuni sau inaciuni medicale, avnd suport etico-juridic i fiind n interesul bolnavului, n sensul n care duce la scurtarea suferinelor unui bolnav care n momentul actual, din punct de vedere al tiinei medicale nu beneficiaz de un tratament etiologic, ci dimpotriv, prognosticul este un sfrit apropiat i inevitabil.

Clasificarea eutanasiei

Pentru clasificare se iau n considerare dou criterii eseniale:

- criteriul voinei personale a bolnavului;

- criteriul aciunii medicului.

Dup criteriului voinei bolnavului, a consimmntului i a capacitii de integrare a acestuia n sfera socialului, dar i a nivelului de informare asupra realitii diagnosticului i prognosticului bolii sale, eutanasia poate fi:

- voluntar atunci cnd bolnavul aflat n stadiu terminal, este competent, avnd discernmntul neafectat de boal, fr s sufere de o depresie tratabil, solicit n mod repetat medicului curant scurtarea suferinelor, din cauza durerilor insuportabile, i/sau a pierderii demnitii, fiind contient c nu mai exist nici un fel de soluie terapeutic.

Toate referinele permanente n privina legalizrii s-au fcut i se fac numai la aceast categorie de eutanasie.

- involuntar atunci cnd pacientul, dei are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului aductor de moarte sau a declarat anterior c nu dorete s i se fac eutanasie. n acest caz, acordul subiectului ar fi putut fi obinut, dar acest lucru nu sa ntmplat. Practic, persoana creia i se face eutanasie ar fi fost n msur s-i dea sau s se abin s-i dea consimmntul s moar, dar nu i l-a dat, fie pentru c nu a fost ntrebat, fie pentru c a fost ntrebat dar s-a abinut s i-l dea fiindc dorea s continue s triasc.

- non-voluntar atunci cnd se pune capt vieii unui bolnav care nu poate alege el nsui ntre a tri i a muri, acordul subiectului neputnd fi obinut datorit strii lui mintale sau fizice.Ea se ntlnete n cazurile de fetui, nou nscui pluri-malformai, a bolnavilor incontieni, a celor aflai n stare vegetativ persistent, n cazurile pacienilor cu boli mintale severe sau care datorit unor boli sau unor accidente nu sunt autonomi (au pierdut capacitatea de aciona n mod responsabil), fr ns ca nainte de boal sau accident s fi menionat dac ntr-o asemenea situaie ar dori sau nu eutanasia.

Cazurile n care pentru ntreruperea vieii consimmntul este acordat de familie sau este obinut printr-o hotrre judectoreasc sunt asimilate eutanasiei non-voluntare.

Dup criteriul aciunii medicului se disting dou tipuri de eutanasie:

- Eutanasia activ (mercy killing, omorul din mil) apare cnd moartea este produs n mod deliberat i activ, prin mijloace pozitive.

Acest tip de eutanasie presupune deci intervenia unei persoane (care nu este n mod necesar medicul curant) n producerea morii prin utilizarea unui mijloc tanatogen (supradozri medicamentoase, inhalare de monoxid de carbon sau anestezice, injecii intravenoase cu aer, insulin sau clorur de potasiu).

- Eutanasia pasiv (letting die, mercy dying, lsarea s moar, lsarea n mila lui Dumnezeu, lsatul n plata Domnului) apare cnd moartea este produs n mod deliberat prin neinstituirea sau ntreruperea unor msuri obinuite de nutriie sau tratament.

Ea presupune grbirea morii unei persoane, de ctre medic, prin: ndeprtarea echipamentului de susinere a vieii (suport respirator, cardiac); ntreruperea oricrui tratament intensiv (proceduri i medicaie); ntreruperea administrrii de ap i hran; acordarea doar a unor ngrijiri minime, de confort, muribundului.

Procedurile de acest gen snt aplicate n cazul: bolnavilor incurabili aflai n stadii terminale, n care oricum moartea natural va surveni curnd; persoanelor cu stare vegetativ persistent - indivizi cu leziuni cerebrale importante, care se afl ntr-o com din care nu-i vor mai reveni niciodat.

Eutanasia pasiv const deci, n lipsa aplicrii sau ntreruperea unui tratament care ar putea prelungi viaa.Forme speciale de eutanasie

- Cripto-thanasia este o form de eutanasie subtil, de limit cu moartea natural, insesizabil ca un act de violen, aa cum ar fi moartea provocat printr-o supradoz terapeutic de morfin la un bolnav cu insuficien respiratorie.

- Medicothanasia sau automat-thanasia este un fel de eutanasie pasiv, produs prin suprimarea aparaturii de meninere a vieii sau a unor "reziduuri de via". Este similar cu decizia de a nu resuscita. Responsabilitatea ntreruperii unei reanimri este admis n condiiile ncetrii ireversibile a funciilor creierului stare de com depit,

cu traseu EEG plat, pentru o durat de 20-60 ore (n funcie de legislaii), cu excepia copiilor, gravidelor, refrigerailor, sau atunci cnd se solicit donare de organe (n condiiile legii).

- Dis-thanasia este neleas ca o moarte penibil, chinuit ce ar putea s orienteze, n final, fie spre eutanasia activ, fie spre cea pasiv. Ea apare n situaiile n care se abuzeaz de sistemele de susinere a vieii, n mod nejustificat, n mediul spitalicesc, n general. Exist cazuri i mai penibile n care oameni foarte bogai cheltuiesc averi enorme pentru meninerea n via prin mijloace eroice a unor persoane dragi, chiar acas la ei.

- Cryo-thanasia - metod de eutanasie voluntar activ, presupune congelarea la minus 200 grade Celsius (temperatura azotului lichid) a bolnavilor comatoi, sau n primele secunde dup oprirea inimii unui muribund.

Cryo-thanasia poate fi considerat o form de eutanasie atta vreme ct nu exist dect sperana c progresele viitoare ale medicinii vor fi capabile s opreasc procesul morii biologice, s asigure reluarea funciilor vitale i s vindece boala de care suferea pacientul.

- Eutanasia economic apare ca un refuz de tratament al celor n vrst din raiuni economice.

Analiznd datele statistice se poate concluziona c supravieuirea btrnilor bolnavi cere cheltuieli enorme (42 miliarde de dolari pe an n 1990 fa de 12 miliarde n SUA, n 1985).

- Eutanasia eugenic reprezint un adevrat genocid ce presupune eliminarea prin eutanasie a handicapailor genetic sau a celor cu diverse tare patologice.

Sanatatea populatiei constituie una dintre valorile fundamentale, definitorii pentru insasi existenta fiintei umane. Pentru realizarea acestei valori, prin multiplele acte normative care reglementeaza activitatea din domeniul sanitar, sunt consacrate drepturi si obligatii corelative atat pentru beneficiarii ingrijirilor de sanatate cat si pentru personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare. In cadrul raportului contractual avand ca obiect furnizarea de servicii medicale, servicii comunitare precum si servicii conexe actului medical, este necesara delimitarea, cunoasterea si respectarea acestor doua categorii de drepturi si obligatii. Pentru pacient se creeaza cadrul institutional care sa-i permita sa beneficieze de ingrijiri medicale de cea mai buna calitate, iar pentru corpul medical, garantia prestarii serviciilor medicale cu respectarea normelor de deontologie si etica medicala, a normelor legale in vigoare, la adapost de consecintele nedorite ale oricarei forme de raspundere juridica.Pentru aplicarea principiilor Drepturilor Pacientilor din Europa, a fost adoptata o lege speciala, Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, prin care sunt consacrate in principal urmatoarele drepturi: a) la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate; b) de a fi respectat ca persoana umana; c) la informatia medicala; d) consimtamantul asupra interventiei medicale; e) confidentialitatea informatiilor.

Prin prevederile art. 37 se prevede ca "nerespectarea de catre personalul medicosanitar a confidentialitatii datelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte drepturi ale pacientului prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale". In consecinta, garantia respectarii drepturilor pacientului o constituie norma generala, in baza careia poate fi antrenata oricare dintre formele raspunderii juridice.

Confidentialitatea informatiilor

Atunci cand se refera la responsabilitatea juridica, legiuitorul trece pe primul plan confidentialitatea datelor despre pacient si actul medical, dupa care face trimitere la toate celelalte drepturi enumerate in lege. Aceasta optiune a legiuitorului poate avea la baza gravitatea faptei, frecventa sporita in raport cu celelalte incalcari sau poate aspectele procedurale, in sensul ca poate fi dovedita mai usor. Dreptul la confidentialitatea informatiilor reprezinta, in acelasi timp, una din-tre formele de protectie a vietii private a pacientului si este garantat prin obligatia furnizorilor de servicii medicale de a pastra secretul profesional. Sediul materiei il reprezinta dispozitiile art. 196 C.p., potrivit carora, constituie infractiunea de divulgare a secretului profesional si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, fapta constand in "divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost incredintate, sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane". Faptele de aceasta natura sunt rare, insa exista o abundenta de reglementari similare, in sensul ca, in forme aparent diferite, printro norma de trimitere, fiecare act normativ reia si continutul textului de incriminare. Astfel, acelasi drept la confidentialitate, cu obligatia corelativa a pastrarii secretului profesional, sub sanctiunea normelor de drept penal, este consacrat si in: - art. 78 alin. 1 din Legea nr. 3/1978, in sensul ca "actele, datele si informatiile medicale obtinute de personalul sanitar in exercitarea atributiilor de serviciu, constituie secret profesional, divulgarea lor fiind interzisa"; - art. 30 alin. 2 din Legea nr. 100/ 1998, privind asistenta de sanatate publica prin care se prevede ca "pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care au acces la acestea, prin activi-tatea pe care o desfasoara, in mod direct sau indirect"; - art. 17 din Legea nr. 461/2001, privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si func-tionarea Ordinului Asistentilor Medicali din Romania, prin aceea ca "asistentul medical este obligat sa pastreze secretul profesional, iar informatiile referitoare la pacienti, obtinute in urma sau in legatura cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi impartasite altei persoane din afara echipei medicale, cu exceptia cazurilor prevazute in mod expres de lege".

Consimtamantul asupra interventiei medicale

Necesitatea consimtamantului, liber si neviciat, obtinut de la pacient, anterior prestarii serviciului medical, reprezinta o forma de exprimare a libertatii oricarei persoane de a dispune in legatura cu limitele si formele de existenta, in acord cu normele de interes general. Consimtamantul este implicit, atunci cand pacientul solicita serviciul medical. Uneori, datorita imprejurarilor speciale in care pacientul se afla, este necesar consimtamantul scris din partea pacientului sau a membrilor de familie, situatii pe care diferitele acte normative le reglementeaza amanuntit. Astfel, potrivit art. 124 din Legea nr. 3/1978, "ingrijirile medicale se efectueaza cu consimtamantul bolnavului sau al persoanelor care, potrivit legii sunt indreptatite a-si da acordul". Legea cu privire la prelevarea si transplantul de organe, consacra libertatea consimtamantului atat pentru donator cat si pentru primitor. Potrivit prevederilor art. 5, este necesar "consimtamantul scris, liber, prealabil si expres obtinut de la donator", consimtamant asupra caruia poate reveni, iar potrivit art. 11, transplantul de tesuturi si organe umane poate fi efectuat numai cu consimtamantul scris al primitorului.

Dreptul la informatia medicala

Dreptul la informatia medicala, drept consacrat de catre legiuitor, in favoarea pacientului, constituie, in acelasi timp o obligatie a furnizorilor de servicii de sanatate. Informatia corecta, completa si accesibila pacientului, raportata la nivelul acestuia de intelegere a starii de sanatate precum si a consecintelor acordarii sau neacordarii serviciului medical, constituie premiza unui consimtamant valabil exprimat, solicitarii si a altei opinii medicale, sau dimpotriva a refuzului de a primi respectivele servicii. Acest drept si totodata obligatie corelativa rezulta din prevederile art. 70 - 76 din Legea nr. 3/1978, precum si din unele reglementari speciale. Astfel, potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 2/1998, privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane este obligatorie "informarea donatorului asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultate din faptul prelevarii".

Dreptul de a fi respectat ca persoana umana

Relatia dintre medic si pacient se particularizeaza si prin dimensiunea coordonatelor umane, antrenate pe parcursul actului medical. Fiind mai vulnerabila, personalitatea pacientului trebuie sa se bucure de un plus de protectie si respect din partea corpului medical. Din aceasta perspectiva, legiuitorul a consacrat, in mod expres, si dreptul pacientului de a fi respectat ca persoana umana, obligatie care rezulta in principal din Codul de deontologie profesionala precum si din normele legale generale. Astfel, potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 74/1995, privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, in exercitarea profesiunii, medicul trebuie sa dovedeasca "disponibilitate, corectitudine, devotament si respect fata de fiinta umana", iar potrivit art. 15 din Legea nr. 461/2001, "in exercitarea profesiunii, asistentul medical respecta demnitatea fiintei umane si principiile eticii, dand dovada de responsabilitate profesionala si morala, actionand intotdeauna in interesul pacientului, familiei pacientului si al comunitatii." In acelasi sens, potrivit art. 3 din Legea nr. 46/2003, pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare. Chiar si in lipsa unor consacrari exprese, in legea cu privire la drepturile pacientului, prin prevederile Codului penal, alaturi de celalalte atribute fundamentale, este protejata onoarea si demnitatea persoanei.

Dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate

Dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate este consacrat printr-o multitudine de acte normative. In acest sens, potrivit prevederilor art. 117 din Legea nr. 3/1978, "toti cetatenii au dreptul la asistenta medicala generala si de urgenta", potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 100/1998, "asistenta de sanatate publica este garantata de stat", iar potrivit art. 2 din Legea nr. 46/2003, "pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate..."

Problema este daca, si in ce masura, pacientii isi pot valorifica integral si eficient acest drept consacrat intr-o forma atat de generoasa. Calitatea actului medical este diminuata uneori prin incalcarea normelor de etica profesionala, insa in cele mai frecvente cazuri, prin lipsa resurselor financiare si materiale necesare, cu consecinta neantrenarii intregului potential de care dispune corpul medical. Rezulta ca, in mod inevitabil se pune problema in ce masura statul isi indeplineste obligatiile specifice tinand de asigurarea sanatatii populatiei si, prin aceasta, a calitatii vietii. Legea cu privire la drepturile pacientilor va fi urmata si de o lege cu privire la drepturile furnizorilor de servicii medicale? Probabil ca raspunsul este negativ. Astfel stand lucrurile, rezulta ca in cadrul acestui raport contractual cu drepturi si obligatii corelative, legiuitorul a inteles sa instituie mai multe drepturi in favoarea pacientilor si mai multe obligatii in favoarea corpului medical. Aceasta deoarece, apeland la serviciile de sanatate, pacientii isi valorifica un drept, in timp ce prestand aceste servicii, furnizorii isi indeplinesc o obligatie profesionala, etica si morala. Din perspectiva celor expuse, consideram ca fiind necesare: - valorificarea de catre pacienti a dreptului la educatie pentru sanatate, drept care este consacrat in mod expres, si care reprezinta o componenta a dreptului la invatatura; sub acest aspect este necesara o mai buna derulare a programelor nationale coordonate de catre ministerul de resort. - codificarea normelor juridice din domeniul sanitar; un asemenea demers este de natura sa elimine multiplele reglementari cu acelasi continut, neconcordantele si lacunele legislative, constituind totodata un ghid legislativ accesibil si celor care nu au pregatire juridica.

Studiu de caz

Ion si Ana sunt 2 pensionari dementi ingrijiti in acelasi grup, intr-un centru de ingrijire psiho-geriatric.

Ion este vaduv si are 2 doi copii care il viziteaza rar.Ana nu a fost niciodata castorita si a avut o viata foarte activa ca asistenta sociala.In timpul zilei Ion si Ana isi vorbesc cu regularitate, ajungind de obicei sa se atinga si sa se mingiie unul pe celalalt, exprimarea afectiunii lor ii tulbura pe ceilalti pacienti internati si cauzeaza probleme in salon, din ce in ce mai multi pacienti internati incep sa se mingiie si sa se imbratiseze.Citeva cadre medicale gasesc ca este suparator si prezinta cazul comitetului executiv.

Acesta din urma decide sa-i plaseze pe Ion si Ana in doua grupuri diferite

Totusi ei continua sa se intilneasca in timpul tera