Codul Civil Rassm 1964

CODUL CIVIL

din 26.12.64

----------

CUPRINSUL CODULUI CIVIL

--------------------------------------- | Partea 1. Articolele 1 - 63 | ---------------------------------------

TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE

CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA

Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Articolul 6. Apararea drepturilor civile Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral. Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale

CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII

Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta

si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Articolul 17. Domiciliul Articolul 18. Declararea absentei fara veste Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort

B. PERSOANELE JURIDICE

Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Articolul 27. Sediul persoanei juridice Articolul 28. Satutul (regulamentul) persoanei juridice Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Articolul 30. Organele persoanei juridice Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Articolul 35. Delimitarea raspunderii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice,

de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat- cooperatiste, a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti

CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE

Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Articolul 44. Forma conventiilor Articolul 45. Conventiile verbale Articolul 46. Conventiile in scris Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu

capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie


CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA

Articolul 64. Reprezentarea Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Articolul 66. Procura Articolul 67. Forma procurii Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Articolul 69. Termenul procurii Articolul 70. Procura de substituire Articolul 71. Incetarea procurii Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Articolul 73. Efectele incetarii procurii

CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA

Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea

termenelor prescriptiei Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Articolul 88. Calcularea termenelor


TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE

CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE

Articolul 89. Drepturile proprietarului Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor

CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT

Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care

fac parte din mijloacele fixe Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Articolul 94/1. Atributiile institutiei Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului

CAPITOLUL AL OPTULEA PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR

Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al colhozurilor, al celorlalte organizatii cooperatiste si al uniunilor lor Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor Articolul 98. Exclus.

CAPITOLUL AL NOUALEA PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI

Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 101. Exclus.

CAPITOLUL AL ZECELEA PROPRIETATEA PERSONALA

Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate personala al cetatenilor Articolul 103. Dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit proprietate personala a unui cetatean Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala asupra caselor de locuit, cind proprietarul are mai mult de o casa Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra

unei case de locuit, cind persoana respectiva are o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor, a unei cooperative de locuinte Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate intr-o localitate sateasca Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al gospodariei de colhoznic Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii


CAPITOLUL AL UNSREZECELEA PROPRIETATEA COMUNA

Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile legate de bunurile comune Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti la instrainarea cotei Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor, al

organizatiilor cooperatiste, altor organizatii obstesti si cetatenilor Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau reconstruirii unei case, ce se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor gospodariei de colhoznic Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru obligatiile membrilor ei Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 131. Proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura

CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate al celui ce dobindeste bunuri in temeiul unui contract Articolul 133. Predarea lucrurilor Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor autorizatii speciale Articolul 135. Riscul peirii fortuite Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale neasigurarii integritatii monumentelor de istorie si cultura

Articolul 140. Bunurile fara stapin Articolul 141. Lucrurile gasite Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului gasit Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere Articolul 145. Comoara Articolul 146. Rechizitia si confiscarea Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei, ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, fiind demolata in legatura cu retragerea lotului de pamint Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase

CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia nelegitima a altuia Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia unui dobinditor de buna credinta Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor si a hirtiilor de valoare de la un dobinditor de buna credinta Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din posesia nelegitima Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului impotriva incalcarilor, care nu sint legate de pierderea posesiei Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu este proprietar


TITLUL AL TREILEA

DREPTURI OBLIGATIILOR A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA NASTEREA OBLIGATIILOR

Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din acte de planificare Articolul 157. Incheierea contractului Articolul 158. Forma contractului Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii facute cu aratarea termenului pentru raspuns Articolul 160. Incheierea unui contract in urma propunerii facute fara aratarea termenului pentru raspuns Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii Articolul 163. Exclus. Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane

CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR

Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor Articolul 166. Clauza penala Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala Articolul 168. Gajul Articolul 169. Partile la contractul de gaj Articolul 170. Obiectul gajului Articolul 171. Tipurile de gaj Articolul 172. Contractul de gaj Articolul 173. Aparitia gajului Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune de obiectul gajului Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor gajate libere de gaj Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj

Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii creantelor creditorilor gajisti Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si urmarirea obiectului gajului Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj Articolul 180. Fidejusiunea Articolul 181. Raspunderea fidejusorului Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul intentarii unei actiuni impotriva lui Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea obligatiei de catre debitor Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe persoane Articolul 186. Incetarea fidejusiunii Articolul 187. Arvuna Articolul 188. Garantia Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu privire la fidejusiune

CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA EXECUTAREA OBLIGATIILOR

Articolul 190. Conditiile generale ale executarii obligatiilor Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral de a executa obligatia Articolul 192. Executarea obligatiei in rate Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei asupra unei terte persoane Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei Articolul 197. Locul executarii obligatiei

Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti Articolul 199. Dobinzile Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract Articolul 201. Executarea obligatiei alternative Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de pluralitate de creditori sau de debitori Articolul 203. Obligatiile solidare Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii solidare a debitorilor Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari creditorului Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre unul din debitori Articolul 207. Creantele solidare Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti prin depunerea sumei


CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE

Articolul 209. Cesiunea de creanta Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului, care a cedat creanta Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor Articolul 213. Cesiunea de datorie Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie

CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR

Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele Articolul 216. Clauza penala si daunele Articolul 217. Reducerea clauzei penale Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii

Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit clauza penala sau a reparat daunele, de a executa obligatia in natura Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda un lucru individual determinat Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a indeplini o anumita lucrare Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru neexecutarea obligatiilor Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa ambelor parti Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele tertelor persoane Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral Articolul 226. Intirzierea debitorului Articolul 227. Intirzierea creditorului

CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA STINGEREA OBLIGATIILOR

Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si cesiune de datorie Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma modificarii planului Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a o executa Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului sau prin lichidarea persoanei juridice


B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII

CAPITOLUL AL DOUAZECELEA VINZAREA-CUMPARAREA

Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materialelor de constructie, ce se incheie intre cetateni Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului Articolul 241. Pretul Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei de a transmite lucrul Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi lucrul cumparat sau de a plati costul lui Articolul 246. Calitatea lucrului vindut Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se vinde un lucru de calitate necorespuzatoare Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile lucrului vindut Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut cu termen de garantie Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire la viciile lucrului vindut Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului i se intenteaza o actiune de evictiune Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul se vinde la licitatie publica Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA

SCHIMBUL

Articolul 255. Contractul de schimb Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor referitoare la contractul de vinzare-cumparare

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DONATIA

Articolul 257. Contractul de donatie Articolul 257/1. Donatii filantropice Articolul 258. Forma contractului de donatie

CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA FURNIZAREA

Articolul 259. Contractul de furnizare Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati de produse Articolul 261. Asortimentul produselor livrate Articolul 262. Calitatea produselor livrate Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire la viciile produselor livrate Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile produselor livrate Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si conditiile speciale de furnizare Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului de furnizare

CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA

ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI, SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII

Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de produse agricole Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul contractarilor

Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA IMPRUMUTUL

Articolul 271. Contractul de imprumut Articolul 272. Forma contractului de imprumut Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor de economii din munca ale statului Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor de creatie

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA INCHIRIEREA DE BUNURI

Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri fara aratarea termenului Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea termenului contractului Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste la reinnoirea contractului de inchiriere Articolul 284. Predarea bunului catre locatar Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea si reparatia bunului Articolul 289. Subinchirierea Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind bunul trece la un alt proprietar Articolul 291. Restituirea bunului catre locator Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatorului

Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatarului Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea starii bunului Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura cu imbunatatirea starii bunului Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA INCHIRIEREA LOCUINTELOR

Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit Articolele 301-348/1. Excluse.


CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR

Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor incheiat intre organizatiile socialiste Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in folosinta gratuita de catre o organizatie socialista Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor, transmise in folosinta gratuita Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in

folosinta catre o terta persoana Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului Articolul 355. Incetarea contractului

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA ANTREPRIZA

Articolul 356. Contractul de antrepriza Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a lucrarilor de antrepriza Articolul 358. Devizul Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul antreprenorului si cu mijloacele lui Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra bunurile care i s-au incredintat Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor si utilajelor in baza contractului de antrepriza Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul e obligat sa-l previna pe client Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a cererilor antreprenorului Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona lucrarea executata de antreprenor Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii contractului de catre antreprenor Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg din raspunderea antreprenorului Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala a contractului de deservire curenta a cetatenilor si termenul pentru prezentarea pretentiilor si intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii

Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru primirea lucrarii executate

CAPITOLUL AL TREIZECELEA ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE

Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul Articolul 379. Drepturile clientului Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a contractului de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale

CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA TRANSPORTUL

Articolul 383. Contractul de transport Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si pentru deteriorarea lor Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor si bagajelor si raspunderea pentru intirziere Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din transporturi Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi cu autovehicule Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care

se transporta cu autovehicule Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor Articolul 396. Incetarea contractului de transport la cererea calatorului Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului

CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA EXPEDITIA

Articolul 398. Contractul de expeditie Articolul 399. Partile din contractul de expeditie Articolul 400. Continutul contractului de expeditie Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul de expeditie

CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA DEPOZITUL

Articolul 402. Contractul de depozit Articolul 403. Forma contractului de depozit Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la cererea uneia din parti Articolul 405. Obligatiile depozitarului Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor Articolul 407. Raspunderea depozitarului Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor in hoteluri, camine si in alte organizatii Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de primire inapoi a bunurilor Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor

Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii

CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA MANDATUL

Articolul 413. Contractul de mandat Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate cu indicatiile mandantului Articolul 416. Executarea personala a mandatului de catre mandatar Articolul 417. Darea de seama a mandatarului Articolul 418. Obligatiile mandantului Articolul 419. Incetarea contractului de mandat Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat partial Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului


CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA COMISIONUL

Articolul 422. Contractul de comision Articolul 423. Forma contractului Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului in conventia incheiata cu o terta persoana Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului Articolul 426. Executarea mandatului de comision Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei incheiate cu o terta persoana Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor comitentului si pentru deteriorarea lor Articolul 431. Darea de sama a comisionarului Articolul 432. Socotelile dintre parti

Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate in baza mandatului Articolul 434. Remuneratia de comision Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in legatura cu executarea mandatului Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar dupa moartea comitentului sau dupa incetarea existentei persoanei juridice - comitent Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT

Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute de o persoana, care actioneaza fara mandat in interesul unei alte persoane Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in interesul alteia fara mandat Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele savirsite fara mandat

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU CONDITIA INTRETINERII PE VEATA

Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata Articolul 446. Forma contractului Articolul 447. Garantarea executarii contractului Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la cererea transmitatorului Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului Articolul 450. Efectele rezilierii contractului Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a

unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata in caz de moarte a dobinditorului

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA ACTIVITATEA COMUNA

Articolul 453. Contractul de activitate comuna Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale participantilor la contract Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de activitate comuna

CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA ASIGURARILE DE STAT

Articolul 458. Felurile de asigurare Articolul 459. Asigurarile obligatorii Articolul 460. Contractul de asigurare benevola Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile asiguratului fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata Articolul 462. Regulile de asigurare

CAPITOLUL AL PATRUZECELEA RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT

Articolul 463. Platile intre organizatii Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile organizatiilor la institutiile de credit Articolul 465. Creditarea organizatiilor Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit

Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor

---------------------------------------

| Partea 10. Articolele 469 - 505 | ---------------------------------------

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA DE A ACORDA O RECOMPENSA

Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor (premiilor) Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare si de arta premiate la concurs Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre participantii la concurs Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod public o recompensa

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA DE DAUNE

Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii pentru cauzarea de daune Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata din culpa lucrarilor ei Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor

intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean, care nu e in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un izvor de pericol sporit Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in comun de mai multe persoane Articolul 487. Modurile de reparare a daunei Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat dauna Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a cauzat dauna Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de asigurare Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de asigurare Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la asigurari sociale Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a acordat ajutor sau pensie Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari sociale de stat sau de asistenta sociala si ale colhozurilor Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanei vatamate in cazul cind se schimba capacitatea ei de munca Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor

la cererea persoanelor care au cauzat dauna Articolul 499. Plata despagubirilor Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a existentii persoanei juridice Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in actiunile pentru plata despagubirilor

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI TREILEA OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE

Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu salvarea bunurilor socialiste

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI

Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite sau retinute fara just temei Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara just temei nu pot fi revendicate


TITLUL AL PATRULEA DREPTUL DE AUTOR

Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor Articolul 507. Lucrarile aparute Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute pe teritoriul Uniunii RSS Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor publicate in strainatate Articolul 510. Drepturile autorului Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a numelui autorului in timpul vietii lui

Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa moartea autorului Articolul 514. Dreptul de coautor Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra publicatiilor perioadice si altor publicatii Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre alte persoane Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea lucrarii lui intr-o traducere in alta limba Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului, dar cu plata onorarului de autor Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea cerintelor personale Articolul 529. Durata dreptului de autor Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei lucrari colective Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine organizatiilor Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale ale autorului Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor

Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei Articolul 539. Formele contractului de autor Articolul 540. Contractele-tip de autor Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza contractului de autor Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre terte persoane a lucrarii, pentru care s-a incheiat un contract Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea contractului Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea contractului Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrarii de arta plastica, create la comanda Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat intr-o lucrare de arta plastica Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale, ingineresti si a altor planuri tehnice, executate la comanda Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei


TITLUL AL CINCICILEA DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI

Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor autorului unei descoperiri

Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile de autor asupra unei descoperiri

TITLUL AL SASELEA DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL

Titlul VI (art.554-560). Exclus.

TITLUL AL SAPTELEA DREPTUL SUCCESORAL

Articolul 561. Temeiurile succesiunii Articolul 562. Data deschiderii succesiunii Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede Articolul 566. Mostenitorii legali Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a obiectelor de uz casnic la mostenitori Articolul 568. Succesiunea testamentara Articolul 569. Substituirea mostenitorului Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor ramase netestate Articolul 572. Legatul Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a acorda folosinta pe viata a unei case Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a savirsi acte de folos obstesc Articolul 575. Forma notariala a testamentului Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate pe cale notariala Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului Articolul 579. Executarea testamentului Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar Articolul 581. Acceptarea succesiunii Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea

succesiunii Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a succesiunii Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale inainte de prezentarea altor mostenitori Articolul 585. Renuntarea la succesiune Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea. Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui ce a lasat mostenirea Articolul 590. Paza bunurilor succesorale Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse la casa de economii sau la banca


TITLUL VIII CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE. APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE

Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor fara cetatenie Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exercitiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie.

Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din conventiile de comert exterior Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului de valabilitate a procurii Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din pricinuirea unei daune Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine Articolul 603. Tratatele internationale

TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE

CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA

Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Codul civil al Republicii Sovetice Socialiste Moldovenestireglementeaza raporturile patrimoniale si raporturile personalenepatrimoniale, legate de ele, in scopul crearii bazei tehnico-materialea comunismului si satisfacerii tot mai depline a cerintelor materiale sispirituale ale cetatenilor. In cazurile prevazute de lege prezentul Codreglementeaza, de asemenea si alte raporturi personale nepatrimoniale. Baza raporturilor patrimoniale in societatea sovetica o constituiesistemul economic socialist si proprietatea socialista asupramijloacelor de productie. Viata economica a RSS Moldovenesti estedeterminata si dirijata de planurile de stat de dezvoltare economica sisociala.

[Partea 2 art.1 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Codul civil al RSS Moldovenesti reglementeaza raporturile, prevazutein articolul 1 al prezentului Cod:

ale organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatiiobstesti intre ele; ale cetatenilor cu organizatiile de stat, cooperatiste si cu alteorganizatii obstesti; ale cetatenilor intre ei. Participanti la raporturile, reglementate de prezentul Cod, incazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS, pot fi si alteorganizatii. Prevederile prezentului Cod nu se aplica raporturilor patrimoniale,bazate pe subordonarea administrativa a uneia dintre parti fata decealalta, precum si raporturilor fiscale si bugetare. Raporturile familiale, de munca, funciare, miniere, in domeniulapelor, al silviculturii, precum si raporturile din cadrul colhozurilor,decurgind din statutul lor, sint reglementate respectiv, de legislatiafamiliei, a muncii, funciara, de legislatia cu privire la subsol, aapelor, silvica si de legislatia colhoznica.


Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti In conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si arepublicilor unionale prezentul Cod si alte acte de legislatie civila aRSS Moldovenesti reglementeaza atit raporturile patrimoniale sipersonale nepatrimoniale, prevazute de Baze, cit si cele neprevazute deele. Legislatia civila a Uniunii RSS reglementeaza, in conformitate cuBazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale,raporturile dintre organizatiile socialiste din domeniul livrarilor deproductie si al constructiilor capitale, raporturile din domeniulachizitiilor de stat de produse agricole de la colhozuri, sovhozuri sialte gospodarii, raporturile organizatiilor de transport feroviar,maritim, fluvial, aerian, prin conducte, de telecomunicatii si aleinstitutiilor de credit cu clientela si raporturile lor unele cu altele,raporturile din domeniul asigurarilor de stat, raporturile care iaunastere in legatura cu descoperirile, inventiile, propunerile derationalizare, prototipurile industriale si in legatura cu alterealizari ale stiintii si tehnicii, precum si alte raporturi, a carorreglementare, este data de Constitutia Uniunii RSS, de Bazelelegislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale si alte actelegislative ale Uniunii RSS in competenta Uniunii RSS. In ceia ce

priveste aceste raporturi legislatia RSS Moldovenesti solutioneazachestiunile, date in competenta RSS Moldovenesti de legislatia UniuniiRSS.


Raporturile privind comertul exterior si alte feluri de activitateeconomica externa sint determinate de legislatia speciala a Uniunii RSS,care reglementeaza comertul exterior si alte feluri de activitateeconomica externa, si de legislatia civila generala a Uniunii RSS si aRSS Moldovenesti.


Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Drepturile si obligatiile civile iau nastere din temeiurile,prevazute de legislatia Uniaunii RSS si a RSS Moldovenesti, precum sidin actele cetatenilor si organizatiilor, care, desi nu sint prevazutede lege, genereaza, in virtutea principiilor generale si sensuluilegislatiei civile, drepturi si obligatii civile. In conformitate cu aceasta, drepturile si obligatiile civile iaunastere: 1) din conventiile prevazute de lege, precum si din conventiile,care, desi neprevazute de lege, nu sint contrare ei; 2) din acte administrative, inclusiv cele de planificare - pentruorganizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti; 3) ca urmare a unor descoperiri, inventii, propuneri derationalizare, a crearii de opere stiintifice, literare si de arta; 4) ca urmare a cauzarii de daune unei alte persoane, precum si caurmare a dobindirii sau retinerii unor bunuri, fara just temei, inpaguba unei alte persoane; 5) ca urmare a unor acte ale cetatenilor si organizatiilor; 6) ca urmare a unor evenimente, de care legea leaga survenirea unorefecte juridice civile.

Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Drepturile civile sint ocrotite de lege, cu exceptia cazurilor, cindsint exercitate contrar menirii, pe care o au in societatea socialistain perioada construirii comunismului.

In timpul exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilorcetatenii si organizatiile trebuie sa respecte legile, regulileconventuirii socialiste si principiile morale ale societatii careconstruieste comunismul.

Articolul 6. Apararea drepturilor civile Apararea drepturilor civile se infaptuieste, potrivit regulilorstabilite de instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi: prinrecunoasterea acestor drepturi; prin restabilirea situatiei existenteinainte de incalcarea dreptului si prin curmarea actelor care incalca undrept; prin obligarea persoanei respective de a executa obligatia innatura; prin incetarea sau modificarea raportului juridic; prinobligarea persoanei, care a incalcat un drept, de a plati daunelecauzate, iar in cazurile prevazute de lege sau contract - clauza penala(amenda, penalitatile de intirziere), precum si prin alte mijloaceprevazute de lege.

[Alin.1 art.6 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

Apararea drepturilor civile, in cazurile si in formele stabilite delegislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti, se infaptuieste, de asemeneade organizatiile sindicale si de alte organizatii obstesti.

[Alin.2 art.6 modificat prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]

In cazurile special prevazute de lege apararea drepturilor civile seinfaptuieste pe cale administrativa. Pina la intentarea actiunii, ce izvoraste din raporturile dintreorganizatii, urmeaza sa fie prezentata in mod obligator pretentia.Exceptia la aceasta regula se stabileste prin legislatia Uniunii RSS.

[Partea 4 art.6 introdusa prin Ucazul din 23.05.74]

Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Orice persoana fizica sau juridica este in drept sa ceara prinjudecata dezmintirea informatiilor care lezeaza onoarea si demnitateaei, daca cel care a raspindit asemenea informatii nu dovedeste ca elecorespund realitatii. In cazul in care asemenea informatii au fost raspindite prinintermediul unui mijloc de informare in masa, instanta de judecata

obliga redactia acestuia sa publice, in termen de 15 zile de la dataintrarii in vigoare a hotaririi instantei de judecata, o dezmintire laaceeasi rubrica, pe aceeasi pagina, in acelasi program sau ciclu deemisiuni. In cazul in care astfel de informatii sint expuse intr-un documentemis de o institutie, instanta de judecata obliga institutia respectivasa inlocuiasca acest document.

[Art.7 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Art.7 in redactia Legii nr.71 din 22.04.94] [Art.7 in redactia Legii nr.639 din 10.07.91] [Partea 2 art.7 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral Prejudiciul moral, cauzat unei persoane in urma raspindirii unorinformatii care nu corespund realitatii si care lezeaza onoarea sidemnitatea acesteia, se repara in folosul reclamantului de catrepersoana fizica sau juridica care a raspindit aceste informatii. Marimea compensatiei se stabileste de catre instanta de judecata, infiecare caz aparte, de la saptezeci si cinci pina la doua sute desalarii minime, in cazul in care informatiile au fost raspindite de opersoana juridica, si de la zece pina la o suta de salarii minime, incazul in care acestea au fost raspindite de o persoana fizica. Publicarea operativa a scuzelor sau a dezmintirilor pentruinformatia specificata la alineatul 1 al prezentului articol, pina lapronuntarea hotaririi instantei de judecata, constituie temei pentrumicsorarea marimii compensatiei sau pentru exonerarea de plata a ei.

[Art.7/1 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Alin.2 art.7/1 modificat prin Legea nr.71 din 22.04.94] [Art.7/1 introdus prin Legea nr.639 din 10.07.91]

Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale Legislatia civila a altor republici unionale se aplica in RSSMoldoveneasca, precum urmeaza: 1) in raporturile, izvorite din dreptul de proprietate, se aplicalegea locului de aflare a bunurilor; 2) in materie de conventii, capacitatea de folosinta si capacitateade exercitiu se stabilesc dupa legea locului de incheiere a conventiei;

3) in ce priveste forma conventiilor se aplica legea locului deincheiere a lor; aceasta lege se aplica si la obligatiile care se nascdin conventie, daca legea sau invoiala partilor nu prevede altfel; 4) in obligatiile ce iau nastere din cauzarea unei daune se aplicalegea locului de judecare a litigiului, iar la cererea partii vatamate -legea locului de cauzare a daunei; 5) in domeniul raporturilor succesorale se aplica legea locului undes-a deschis succesiunea; 6) chestiunile privind prescriptia se solutioneaza pe baza legiirepublicii unionale, a carei legislatie reglementeaza raportulrespectiv.

CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII

Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile (capacitateacivila de folosinta) este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilorRSS Moldovenesti si ai celorlalte republici unionale. Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea cetateanului siinceteaza odata cu moartea acestuia.

Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor In conformitate cu legea, cetatenii pot avea bunuri in proprietatepersonala, pot avea dreptul de folosinta asupra locuintelor si altorbunuri, pot mosteni si testa bunuri, isi pot alege ocupatia sidomiciliul, pot avea drepturi de autor asupra operelor stiintifice,literare si de arta, asupra descoperirilor, propunerilor derationalizare, prototipurilor industriale, precum si alte drepturipatrimoniale si personale nepatrimoniale.

[Art.10 modificata prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Capacitatea deplina a cetateanului de a dobindi prin actele saledrepturi civile si de a-si asuma obligatii civile (capacitatea civila deexercitiu) ia nastere din momentul majoratului, adica din momentulimplinirii virstei de optsprezece ani. Daca legea admite incheierea casatoriei inainte de implinirea

virstei de optsprezece ani, cetateanul, care n-a implinit virsta deoptsprezece ani, dobindeste capacitatea deplina de exercitiu dinmomentul incheierii casatoriei.

Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Nimeni nu poate fi limitat in capacitatea de folosinta sau incapacitatea de exercitiu decit in cazurile si in modul prevazut de lege. Conventiile, care au drept scop limitarea capacitatii de folosintasau a capacitatii de exercitiu, sint nule.

Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Minorii intre cincisprezece si optsprezece ani incheie conventii cuconsimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor. Ei au, insa, dreptul de a dispune singuri de salariul (cistigul) saude stipendia lor, de a exercuta drepturile de autor si de inventatorasupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare siprototipurilor industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheiamici conventii ce tin de viata de toate zilele.


Daca are motive suficiente, organul de tutela si curatela poate dinproprie initiativa ori la cererea parintilor, infietorilor, curatorilor,organizatiilor obstesti sau a altor persoane interesate sa-l limiteze peminorul intre cinsprezece si optsprezece ani in dreptul de a dispunesingur de salariul (cistigul) sau ori de stipendia sa sau sa-l lipseascade acest drept. Dreptul minorilor intre cinsprezece si optsprezece ani de a facedepuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele estereglementat de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Pentru minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani,conventiile le incheie in numele lor parintii, infietorii sau tutorii. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, au dreptulsa incheie singuri mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Dreptul minorilor, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani,

de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele estereglementat de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Persoana, care in urma abuzului de bauturi spirtoase sau desubstante narcotice creaza familiei sale o situatie materiala grea,poate fi limitata de instanta judecatoreasca in capacitatea de exercitiusi asupra ei se instituie o curatela.

[Alin.1 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85]

Aceasta persoana nu poate sa incheie conventii, prin care sa dispunade bunuri, precum si sa primesca salariu, pensie sau alte feluri devenituri si sa dispuna de ele decit cu consimtamintul curatorului, cuexceptia micilor conventii, ce tin de viata de toate zilele.

[Alin.2 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85]

Daca cetateanul inceteaza sa abuzeze de bauturi spirtoase sau desubstante narcotice, instanta anuleaza limitarea capacitatii deexercitiu. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti curatela instituitase desfiinteaza.

Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Cetateanul, care din cauza alienatiei mintale sau debilitatiimintale nu este in stare sa inteleaga insemnatatea actelor sale sau sale dirijeze, poate fi declarat incapabil de catre instantajudecatoreasca in modul prevazut de Codul de procedura civila al RSSMoldovenesti. In acest caz se instituie o tutela. In numele persoanei, care se afla in stare de alienatie mintala saudebilitate mintala si care a fost declarata incapabila, conventiile leincheie tutorele ei. Daca cetateanul declarat incapabil s-a insanatosit sau daca stareasanatatii sale s-a imbunatatit simtitor, instanta judecatoreasca ildeclara capabil. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti, tutelainstituita se desfiinteaza.

Articolul 17. Domiciliul

Domiciliul este locul, unde un cetatean isi are locuinta sastatornica sau principala. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, saucetatenii, aflati sub tutela, isi au domiciliul la parintii, lainfietorii sau tutorii lor.

Articolul 18. Declararea absentei fara veste Un cetatean poate fi declarat pe cale judecatoreasca absent faraveste, daca in curs de un an la domiciliul sau permanent nu s-au primitstiri despre locul unde se afla. Daca nu este cu putinta de a se stabili data primirii ultimelorstiri despre cetateanul absent, inceputul absentei fara veste seconsidera prima zi a lunii ce urmeaza aceleia, in care au fost primiteultimele stiri despre el, iar daca nu se va putea stabili aceasta luna -ziua de intii ianuarie a anului urmator. Procedura declararii absentei fara veste a unui cetatean estestabilita de capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSSMoldovenesti.

Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Asupra bunurilor cetateanului declarat absent fara veste seinstituie pe baza unei hotariri a instantei judecatoresti, o tutela. Dinaceste bunuri se acorda mijloace de intretinere celor, pe care absentulera obligat dupa lege sa-i intretina si se platesc datoriile pentrualte obligatii ale lui. La cererea persoanelor interesate organul de tutela si curatelapoate numi un tutore pentru protectia bunurilor cetateanului absent,precum si pentru administrarea bunurilor lui, chiar si inainte deexpiratea unui an de la data primirii ultimelor stiri despre locul undese afla el.

Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Daca cetateanul declarat absent fara veste se prezinta sau daca sintstiri despre locul unde se afla, instanta anuleaza hotarirea dedeclarare a absentei fara veste. Pe baza hotaririi instantei tutelabunurilor acestui cetatean se desfiinteaza.

Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Un cetatean poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca, daca la

domiciliul sau permanent in curs de trei ani lipsesc stiri despre loculunde se afla, iar daca el a disparut fara veste in imprejurari ceprezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca amurit in urma unui anumit accident, - in curs de sase luni. Militarul sau un alt cetatean, disparut fara veste in legatura cuoperatii de razboi, poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca numaidupa ce au trecut doi ani din ziua terminarii operatiilor de razboi. Drept data a mortii cetateanului declarat mort este socotita ziua,in care hotarirea instantei de declarare a mortii a ramas definitiva.Daca un cetatean, disparut fara veste in imprejurari ce prezentau oprimejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in urmaunui anumit accident, a fost declarat mort, instanta poate sa declare cadata a mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumate. Procedura declararii mortii unui cetatean este prevazuta decapitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti.

Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort Daca cetateanul declarat mort se prezinta ori sint stiri desprelocul unde se afla el, instanta judecatoreasca anuleaza hotarirearespectiva. Indiferent de timpul prezentarii sale, cetateanul poate cereoricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care autrecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa ce cetateanul a fostdeclarat mort. Persoanele, la care bunurile cetateanului declarat mort au trecut pebaza unor conventii cu titlu oneros, sint datoare sa restituie acestebunuri, iar in lipsa de bunuri sa plateasca valoarea lor in bani, dacase va face dovada, ca atunci, cind le-au dobindit, aceste persoane stiauca cetateanul declarat mort este in viata. Daca bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza dreptuluide succesiune la stat si au fost vindute, dupa anularea hotaririi dedeclarare a mortii cetateanului i se restituie suma, realizata de peurma vinzarii bunurilor.

B. PERSOANELE JURIDICE

Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Sint recunoscute ca persoane juridice organizatiile, care dispun deun patrimoniu distinct, pot dobindi in numele propriu drepturipatrimoniale si drepturi personale nepatrimoniale si pot sa-si asume

obligatii,sa figureze ca reclamanti si piriti in instanta judecatoreascacompetenta si in fata arbitrilor alesi.

[Art.23 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Persoane juridice pot fi organizatiile care au drept scop de baza alactivitatii lor obtinerea de profit (organizatii comerciale) sau care nuau drept scop principal obtinerea de profit si nu distribuie profitulobtinut intre participanti (organizatii necomerciale). Persoanele juridice care sint organizatii comerciale pot ficonstituite in forma de cooperative de productie, societati curaspundere limitata, societati pe actiuni, intreprinderi de stat simunicipale. Persoanele juridice care sint organizatii necomerciale pot ficonstituite in forma de cooperative de consum, asociatii obstesti sireligioase, fundatii, societati, uniuni, in alte forme prevazute delegislatie. Organizatiile necomerciale pot exercita activitate de intreprinzatornumai in cazurile prevazute de statutele lor.

[Art.24 in redactia Legii nr.1187-XIV din 27.07.2000] [Partea 7 art.24 completata prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Persoanele juridice se infiinteaza in modul stabilit de legislatiaUniunii RSS si a RSS Moldovenesti, iar organizatiile obstesti, al carormod de infiintare nu e reglementat de lege, - in modul prevazut destatutele (regulamentele) lor.

Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Persoana juridica isi are denumirea ei. Drepturile si obligatiile organizatiilor economice, legate defolosirea denumirii firmei, a marcii fabricii si a semnelor de marfuri,se determina de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 27. Sediul persoanei juridice Sediul persoanei juridice este sediul organului sau permanent.

Articolul 28. Statutul (regulamentul) persoanei juridice

Persoana juridica functioneaza pe baza de statut (regulament). Institutiile si alte organizatii de stat, finantate din bugetul destat, iar in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSSMoldovenesti si alte organizatii pot functiona pe baza regulamentuluigeneral privind organizatiile de categoria respectiva.

Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Persoana juridica are capacitatea civila de folosinta potrivitscopului activitatii ei. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere in momentulaprobarii statutului sau regulamentului ei, iar in cazurile, cindurmeaza sa functioneze pe baza regulamentului general privindorganizatiile de categoria respectiva, - din momentul publicarii decatre organul competent a hotaririi de infiintare a ei. Daca statutulurmeaza sa fie inregistrat, capacitatea de folosinta a persoaneijuridice ia nastere din momentul inregistrarii.

Articolul 30. Organele persoanei juridice Persoana juridica dobindeste drepturi civile si isi asuma obligatiicivile prin organele sale, care actioneaza in limitele drepturilorprevazute prin lege sau statut (regulament). Procedura numirii sau alegerii organelor persoanei juridice sestabileste prin lege, statut (regulament).

Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Persoana juridica poate sa deschida filiale si reprezentantepotrivit prevederilor legislatiei Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Conducatorul filialei sau reprezentantei actioneaza pe baza uneiprocuri, primite de la persoana juridica respectiva.

Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Persoana juridica raspunde in virtutea obligatiilor sale cu bunurilece-i apartin (ce i s-au atribuit) si care, potrivit legislatiei UniuniiRSS si prezentului Cod (articolele 95,98, 101) pot fi urmarite.

[Art.32 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Statul nu raspunde pentru obligatiile organizatiilor de stat, care

sint persoane juridice, iar aceste organizatii nu raspund pentruobligatiile statului. Conditiile si modalitatea de alocare a mijloacelor pentru acoperireadatoriei institutiilor si a altor organizatii de stat, finantate dinbugetul de stat,daca aceasta datorie nu poate fi acoperita din fondurileprevazute in planul lor financiar, se stabilesc de legislatia UniuniiRSS si a RSS Moldovenesti.

Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Ogranizatia de stat nu raspunde pentru obligatiile intreprinderiisubordonate ei, care este persoana juridica, iar aceasta intreprinderenu raspunde pentru obligatiile organizatiei, careia ii este subordonata. Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nuraspunde pentru obligatiile intreprinderii ei, care este persoanajuridica, iar aceasta intreprindere nu raspunde pentru obligatiileorganizatiei aratate mai sus. Exceptii de la aceste reguli se admit in cazurile prevazute delegislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

Articolul 35. Delimitarea raspun derii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Uniunea cooperatista nu raspunde pentru obligatiile organizatiilorcooperatiste ce fac parte dintr-insa, dupa cum nici acestea din urma nuraspund pentru obligatiile uniun cooperatiste, din care fac parte,daca raspunderea nu este prevazuta de lege sau statut.

Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nuraspunde pentru obligatiile membrilor sai. Membrii organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatiiobstesti nu raspund pentru obligatiile ei, daca pentru anumite categoriide organizatii cooperatiste legea sau statutul lor nu prevede altfel. Partea sociala a unui membru al organizatiei cooperatiste nu poatefi urmarita, cu exceptia cazurilor, cind debitorul iese din componentaorganizatiei cooperatiste.

Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice, de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Organizatiile intercolhoznice, de stat-colhoznice si alteorganizatii de stat-cooperatiste nu raspund pentru obligatiileparticipantilor lor. Colhozurile participante la o organizatie intercolhoznica, precum siparticipantii la o organizatie de stat-colhoznica sau alta organizatiede stat-cooperatista nu raspund pentru obligatiile acesteia. Pierderileorganizatiei pot fi impartite intre participantii ei in conformitate custatutul (regulamentul) respectiv.

Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Persoana juridica isi inceteaza existenta prin lichidare saureorganizare (fuziune, divizare sau absorbtie). Procedura lichidarii si reorganizarii persoanelor juridice sestabileste prin legislatia Uniunii RSS si prin hotaririle SovietuluiMinistrilor al RSS Moldovenesti.

Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice In caz de fuziune sau divizare a persoanelor juridice patrimoniul(drepturile si obligatiile) trece la noile persoane juridice care auluat nastere. Daca o persoana juridica este absorbita de o alta persoana juridica,patrimoniul ei (drepturile si obligatiile) trece la aceasta din urma. Patrimoniul (drepturile si obligatiile) trece din ziua semnariibilantului de transmitere, daca legea sau hotarirea cu privire lareorganizare nu prevede altfel.

Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice O organizatie de stat, care este persoana juridica, isi inceteazaexistenta prin actul organului, care a decis infiintarea ei.

Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat-cooperatiste,a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice

[Titlul art.41 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

Organizatiile cooperatiste, precum si organizatiile de stat-colhoznice si alte organizatii de stat-cooperatiste, care sint persoanejuridice, isi inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de legesau statutul (regulamentul) respectiv. Organizatiile obstesti, care sint persoane juridice, isi inceteazaexistenta pentru temeiurile prevazute de statutele (regulamentele) lor. Fuziunea, divizarea si absorbtia organizatiilor de stat-colhoznice,a altor organizatii de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altororganizatii obstesti, care sint persoane juridice, se admit numai pebaza hotaririi adunarilor generale ale membrilor (participantilor) lorsau a adunarilor imputernicitilor.

Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti

[Titlul art.42 modificat prin Ucazul din 05.07.84]

Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilororganizatiei cooperatiste sau ai unei alte organizatii obstestilichidate, sint folosite, daca legea nu prevede altfel, pentrurestituirea partii sociale si a altor varsaminte ce urmeaza a firestituite. Partea ramasa a bunurilor se transmite organizatieicooperatiste sau unei alte organizatii obstesti ierarhic superioare, iarin lipsa acesteia - organului de stat respectiv, pentru nevoigeneral-cooperatiste sau obstesti. Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilororganizatiei lichidate - intercolhoznice, de stat-colhoznice sau alteiorganizatii de stat-cooperatiste - se repartizeaza intre participantiiei, proportional cu varsamintele lor.

CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE

Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Se considera conventii actele savirsite de cetateni sau organizatiiin scopul de a naste, modifica sau stinge drepturi sau obligatii civile. Conventiile pot fi unilaterale si bilaterale sau multilaterale(contracte).

Articolul 44. Forma conventiilor Conventiile pot fi incheiate verbal sau in scris (in forma simplasau notariala). Conventia, pentru care legea nu stabileste o anumita forma, seconsidera incheiata si in cazul cind comportarea persoanei arata vaditvointa ei de a incheia conventia. Tacerea se considera ca o exprimare a vointei de a incheia conventiain cazurile, prevazute de legislatia Uniunii RSS sau a RSSMoldovenesti.

Articolul 45. Conventiile verbale Conventiile, care se executa chiar la incheierea lor, pot fiincheiate verbal, daca legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nuprevede altfel. Cind conventiile dintre organizatii sau dintre organizatie si uncetatean se incheie verbal, organizatia, care a platit valoareamarfurilor sau serviciilor, tebuie sa primeasca de la cealalta parte undocument, care sa ateste primirea banilor si temeiul primirii lor.

Articolul 46. Conventiile in scris Trebuie sa fie incheiate in scris: 1) conventiile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altororganizatii obstesti intre ele si cu cetateni, cu exceptia conventiilor,aratate in articolul 45 al prezentului Cod, si unor categorii deconventii, pentru care legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenestiprevede altfel; 2) conventiile dintre cetateni pe o suma mai mare de o suta de rublecu exceptia conventiilor aratate in articolul 45 din prezentul Cod, sia altor conventii, aratate in legislatia Uniunii RSS sau a RSSMoldovenesti; 3) alte conventii intre cetateni cu privire la care legea cererespectarea formei scrise. Conventiile in scris trebuie sa fie semnate de persoanele care leincheie. Daca din cauza unui defect fizic, a bolii sau din alte cauzecetateanul nu poate semna cu propria-i mina conventia, atunc, pe bazaimputernicirii lui, poate semna conventia un alt cetatean. Semnaturaacestuia trebuie sa fie certificata de organizatia, unde lucreaza sauinvata cetateanul, care incheie conventia, ori de organizatia de

exploatare a locuintelor de la locul lui de trai, ori de administratiainstitutiei curativo-profilactice stationare, unde el se afla latratament, ori de organul notarial sau de catre persoanele cu functii deraspundere, carora li s-a acordat dreptul de a incheia acte notariale,aratindu-se cauza, in virtutea careia cel care incheia conventia n-aputut s-o semneze cu propria-i mina.


Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Nerespectarea formei cerute de lege atrage nulitatea conventieinumai in cazul cind acest efect este expres prevazut de lege. Nerespectarea formei conventiilor in domeniul comertului exterior sia dispozitiilor in ce priveste semnarea lor (articolul 599 din prezentulCod) atrage nulitatea conventiei.

Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Nerespectarea cerintelor legii privind intocmirea unui simpluinscris decade partile contractante din dreptul, ca, in caz de litijiu,sa ceara, in dovedirea existentei conventiei, proba cu martori, iar incazurile, expres prevazute de lege, atrage nulitatea conventiei, cuefectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod.

Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Autentificarea notariala a conventiilor este obligatorie numai incazurile prevazute de lege. Nerespectarea in aceste cazuri a formeinotariale atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea adoua a articolului 50 din prezentul Cod. Daca una din parti a executat in intregime sau in parte conventia,pentru care se cere autentificarea notariala, iar cealalta parte sesustrage de la perfectarea notariala a acesteia, instanta are dreptul,la cererea partii care a executat conventia, s-o declare valabila, dacaea nu contine nimic contrar legii. In cazul acesta nu se cereperfectarea notariala ulterioara a conventiei.

Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Este nula conventia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv

conventia care lezeaza drepturile personale sau patrimoniale aleminorilor.

[Partea 1 art.50 in redactia Legii nr.391-XII din 05.12.90]

In cazul unei conventii nule fiecare parte este obligata sarestituie celeilalte parti tot ce a primit in baza conventiei, iar cindnu este posibil de a restitui in natura cele primite, urmeaza saplateasca valoarea lor in bani, daca legea nu prevede alte efecte alenulitatii conventiei.

Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii In cazul cind conventia a fost incheiata cu un scop vadit contrarintereselor statului socialist si ale societatii si ambele parti auactionat cu rea credinta, daca conventia a fost executata de ambeleparti, - tot ce au primit ele in baza acesteia se va face venit la stat;daca insa conventia a fost executata de o singura parte, se urmareste sise face venit la stat tot ce a primit cealalta parte si tot ce urma sadeie primei parti in schimbul celor primite; in caz daca numai una dinparti a actionat cu rea credinta, tot ce a primit ea in baza conventieitrebuie sa fie restituit celeilalte parti, iar cele primite de aceastadin urma sau ceia ce i se cuvenea in schimbul celor executate seurmaresc si se fac venit la stat.

Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Conventia incheiata de o persoana juridica contrar scopurilorprevazute de statutul sau de regulamentul ei sau in regulamentul generalprivind organizatiile de categoria respectiva este nula. Fata de aceste conventii se aplica, respectiv, regulile, prevazutede partea a doua al articolului 50 sau de articolul 51 din prezentulCod.

Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Conventia incheiata de un minor care n-a implinit virsta decincisprezece ani, cu exceptia conventiilor prevazute de partea a douasi partea a treia ale articolului 14 din prezentul Cod, este nula. Fiecare din partile care a participat la o asemenea conventie este

obligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit inbaza conventiei,iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, sa plateascain bani valoarea celor primite. Partea care are capacitatea de exercitiu este obligata, pe lingaaceasta, sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute de aceasta,sa-i compenseze daunele suferite prin pierderea sau deteriorareabunurilor, daca stia sau trebuia sa stie, ca cealalta parte nu arecapacitate de exercitiu.

Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Conventia incheiata de un cetatean, care din cauza alienatieimintale sau debilitatii mintale a fost declarat incapabil, este nula.Fata de asemenea conventii se aplica regulile, prevazute de articolul 53din prezentul Cod.

Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Conventia incheiata numai de forma, fara intentia de a produceefecte juridice (conventie fictiva), este nula. Daca o conventie a fost incheiata cu scopul de a ascunde o altaconventie (conventie simulata), ce aplica prevederile referitoare laconventia, pe care partile intentionau intr-adevar s-o incheie.

Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Conventia incheiata de un minor intre cincisprezece si optsprezeceani fara consimtamintul parintilor (infietorilor) sau al curatoruluipoate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma uneiactiuni a parintilor (infietorilor) sau a curatorului. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, se aplicadispozitiile prevazute de articolul 53 din prezentul Cod. Dispozitiile acestui articol nu se extind asupra conventiilorincheiate de minori intre cincisprezece si optsprezece ani inconformitate cu partea a doua si partea a patra ale articolului 13 dinprezentul Cod.

Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Daca un cetatean, avind capacitatea de exercitiu restrinsa din cauza

abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice, incheie oconventie, prin care dispune de bunurile sale, fara consimtamintulcuratorului, aceasta conventie poate fi declarata nula de instanta inurma unei actiuni a curatorului. In cazurile cind o asemenea conventie a fost declarata nula, seaplica dispozitiile prevazute de partea a doua a articolului 53 dinprezentul Cod. Dispozitiile articolului de fata nu se aplica conventiilor prevazutede partea a doua a articolului 15 din prezentul Cod.

Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Conventia incheiata de un cetatean care, desi are capacitatea deexercitiu, se afla in momentul incheierii ei intr-o stare ce nu-ipermite sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze,poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma uneiactiuni a acestui cetatean. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte esteobligata se restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit inbaza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - saplateasca in bani valoarea celor primite. Daca in momentul incheierii conventiei partea nu putea sa inteleagainsemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, cealalta parte esteobligata sa-i restituie cheltuielile facute de ea, sa-i repare daunelesuferite prin pierderea sau deteriorarea bunurilor, daca stia sautrebuia sa stie despre aceasta stare a cetateanului, care a incheiat cudinsa conventia.

Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Conventia incheiata datorita unei erori, care are o insemnatateesentiala, poate fi declarata nula in urma unei actiuni facute de catrepartea care a actionat sub inriurirea erorii. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte esteobligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit inbaza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - saplateasca in bani valoarea celor primite. Pe linga aceasta, partea, inurma actiunii careia conventia a fost declarata nula, are dreptul saceara celeilalte parti restituirea cheltuielilor si repararea daunelorin legatura cu perderea sau deteriorarea bunurilor sale, daca va dovedi,ca eroarea a provenit din culpa celeilalte parti; daca, insa, aceasta nu

se va dovedi, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declaratanula, este obligata sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute,precum si sa-i repare daunele suferite in legatura cu pierderea saudeteriorarea bunurilor.

Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Conventia incheiata prin inselaciune, violenta, amenuntare, in urmaunei invoeli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte,precum si conventia, pe care cetateanul a fost nevoit s-o incheie dincauza unui concurs de imprejurari grele, in conditii extrem deneavantajoase pentru el, poate fi declarata nula in urma actiunii partiivatamate, sau in urma actiunii organizatiei de stat, cooperatiste sau aunei alte organizatii obstesti. Daca conventia a fost declarata nula pentru unul din temeiurilearatate mai sus, partii vatamate i se restituie, in natura, de catrecealalta parte, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cindaceasta nu este posibil, i se plateste in bani valoarea celor primite.Bunurile primite in baza conventiei de catre partea vatamata de lacealalta parte, precum si ceia ce ea avea sa primeasca in compensareacelor predate celeilalte parti se fac venit la stat. Daca nu exista posibilitatea de a preda statului bunurile in natura,se urmareste valoarea lor in bani. Pe linga aceasta, partii vatamate i se restituie de catre cealaltaparte cheltuielile si i se repara daunele in legatura cu pierderea saudeteriorarea bunurilor.

Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Conventia declarata nula se considera nula din momentul incheieriiei. Daca insa din continutul conventiei rezulta, ca ea poate fi incetatanumai pe viitor, conventia declarata nula nu va produce efecte pentruviitor.

Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Nulitatea unei parti din conventie nu atrage nulitatea celorlalteparti ale ei, daca se poate presupune, ca conventia ar fi fost incheiatachiar daca n-ar fi cuprins partea nula a ei.

Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie Conventia este incheiata sub conditie suspensiva, daca partilestipuleaza nasterea unor drepturi si obligatii in dependenta de uneveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Conventia este considerata incheiata sub conditie rezolutorie, dacapartile stipuleaza incetarea unor drepturi si obligatii in dependenta deun eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Daca partea, careia indeplinirea conditiei nu-i este convenabila, aimpedicat cu rea credinta realizarea acesteia, conditia este considerataca indeplinita. Daca partea, careia indeplinirea conditiei ii este convinabila, acontribuit cu rea credinta la realizarea acesteia, conditia esteconsiderata ca neindeplinita. CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA

Articolul 64. Reprezentarea Conventia, incheiata de o persoana (reprezentant) in numele uneialte persoane (reprezentat) in virtutea unei imputerniciri, bazate pe oprocura, lege sau act administrativ, creaza in mod nemijlocit, modificasau face sa inceteze drepturile si obligatiile civile ale celuireprezentat. Imputernicirea poate sa rezulte de asemenea din imprejurarile, incare actioneaza reprezentantul (vinzator in comertul cu amanuntul,casier s.a.m.d.). Reprezentantul nu poate sa incheie conventii in numelereprezentantului nici cu el personal, nici cu o alta persoana, al careireprezentant este tot el. Nu se admite incheierea prin reprezentant a unei conventii, careprin caracterul sau poate fi incheiata numai personal, nici a altorconventii prevazute de lege.

Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Conventia incheiata in numele unei alte persoane de o persoana carenu are imputernicire pentru aceasta sau care si-a depasit imputernicireacreaza, modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile civilepentru reprezentat, numai daca aceasta conventie a fost ulterior

incuviintata de catre reprezentat. Incuviintarea ulterioara a conventiei de catre reprezentat face caea sa fie valabila din momentul incheierii ei.

Articolul 66. Procura Procura este o imputernicire data in scris de o persoana(reprezentat) unei alte persoane (reprezentant) pentru reprezentare infata unor terte persoane. Procura data unei persoane juridice si procura din partea uneipersoane juridice pot fi date numai pentru incheierea unor conventii,care nu sint in contradictie cu statutul (regulamentul) ei sau curegulamentul general privitor la organizatiile de aceasta categorie.

Articolul 67. Forma procurii Procura in vederea incheierii de conventii, pentru care se cereforma notariala, precum si in vederea efectuarii de acte fata deorganizatii de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti sa fieautentificata pe cale notariala, cu exceptia cazurilor prevazute deprezentul Cod, precum si a cazurilor, cind prin reguli speciale seadmite o alta forma de procura. Sint asimilate cu procuri autentificate pe cale notarialpa: procurile militarilor si altor persoane, care se afla pentrutratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curativemilitare, - certificata de sefii, loctiitorii lor in chestiunilemedicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitalemilitare, sanatorii si ai altor institutii curative militare; procurile militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor,formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamintmilitar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, careindeplinesc acte notariale, precum si procurile muncitorilor sislujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiilormilitarilor, certificate de comandantii (sefii) acestor unitati,formatii, institutii si asezaminte de invatamint; procurile persoanelor, aflate in locurile de detinere,- certificatede sefii locurilor de detinere.


Procura pentru primirea salariului sau a altor sume de bani, legatede raporturile de munca, pentru primirea onorarului de autor si de

inventator, a pensiilor, ajutoarelor si stipendiilor, a unor sume debani din casele de economii din munca ale statului, cit si pentruprimirea corespondentei, inclusiv a unei sume de bani sau a unui colet,poate fi certificata si de organizatia, in care lucreaza sau invatareprezentantul, sau de organizatia de exploatare a locuintelor la locullui de trai, sau de administratia institutiei curativo-profilacticestationare, in care se afla la tratament.


Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Procura din partea organizatiei de stat trebuie sa fie semnata deconducatorul ei si sa poarte sigiliul acestei organizatii. Procura din partea organizatiei cooperatiste sau a unei organizatiiobstesti trebuie sa fie semnata de persoanele imputernicite pentruaceasta prin statutul (regulamentul) ei, si sa poarte cigiliul acesteiorganizatii. Procura din partea organizatiei de stat, cooperatiste sau a uneialte organizatii obstesti pentru primirea sau eliberarea unor sume debani sau altor valori materiale trebuie sa fie semnata si decontabilul-sef (superior) al acestei organizatii. Conditiile eliberarii si forma procurilor pentru efectuarea unoroperatii la banca si pentru incheierea unor conventii in domeniulcomertului exterior ce determina de reguli speciale.

Articolul 69. Termenul procurii Termenul de valabilitate al procurii nu poate sa fie mai mare detrei ani. Daca in procura nu se arata termenul, ea este valabila in cursde un an din ziua cind a fost facuta. Procura in care nu se arata data cind a fost intocmita este nula. Procura autentificata de notar, destinata pentru savirsirea unoracte in strainatate, care nu cuprinde indicatii cu privire la termenulactiunii ei, isi pastreaza puterea pina la anularea ei de catre persoanacare a eliberat procura.

[Alin.3 art.69 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.69 introdusa prin Ucazul din 04.09.75]

Articolul 70. Procura de substituire

Persoana careia i s-a dat o procura trebuie sa savirseasca personalactele, pentru care a fost imputernicita. Ea poate sa deie o procura desubstituire unei alte persoane pentru savirsirea lor, daca esteimputernicita sa faca acest lucru prin procura primita sau daca estesilita de imprejurari sa faca aceasta pentru apararea intereselor celuicare a dat procura. Procura, prin care imputernicirile se transmit unei alte persoane,trebuie sa fie autentificata la notar. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate sadepaseasca termenul de valabilitate al procurii initiale, in temeiulcareia a fost data. Cel care a transmis imputernicirile sale unei alte persoane trebuiesa faca cunoscut aceasta reprezentantului si sa-i comunice datelenecesare cu privire la persoana, careia i-au fost transmiseimputernicirile. Neindeplinirea acestei obligatii pune pe seama aceluiacare a transmis imputernicirile raspunderea pentru actele persoaneicareia i-a transmis imputernicirile, ca si cum ar fi actele lui proprii.

Articolul 71. Incetarea procurii Valabilitatea procurii inceteaza prin: 1) expirarea termenului procurii; 2) anularea procurii de catre persoana care a dat-o; 3) renuntarea persoanei careia i s-a dat procura; 4) incetarea existentei persoanei juridice din partea careia a fostdata procura; 5) incetarea existentei persoanei juridice careia i-a fost dataprocura ; 6) moartea cetateanului care a dat procura sau cind acesta e declaratincapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent faraveste; 7) moartea cetateanului caruia i s-a dat procura sau cind acesta edeclarat incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absentfara veste. Persoana care a dat procura poate oricind sa anuleze procurainitiala sau procura de substituire, iar acela caruia i s-a dat procura- sa renunte la ea. Orice invoiala de renuntare la aceste drepturi estenula.

Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Persoana care a dat procura este obligata sa incunostiinteze despre

anularea ei persoana careia i s-a dat procura, precum si tertelepersoane cunoscute, fata de care urma sa fie reprezentata in bazaprocurii. Aceiasi obligatie o au succesorii in drepturi ai persoaneicare a dat procura, in cazurile cind aceasta inceteaza pentru vre-unuldin temeiurile prevazute in punctele 4 si 6 ale articolului 71 dinprezentul Cod.

Articolul 73. Efectele incetarii procurii Drepturile si obligatiile, nascute in urma actelor persoanei careiai s-a dat procura, inainte ca aceasta sa fi aflat sau sa fi trebuit saafle despre incetarea ei, sint valabile pentru cel care a dat procura sisuccesorii lui in drepturi fata de cei de-al treilea. Aceasta regula nuse aplica, daca cel de-al treilea a stiut sau trebuiea sa stie, caprocura nu mai este valabila. Dupa incetarea valabilitatii procurii persoana careia i-a fost dataprocura ori succesorii ei in drepturi sint obligati sa restituie imediatprocura. Odata cu incetarea procurii isi pierde valabilitatea transmitereaimputernicirilor in baza acestei procuri catre o alta persoana (procurade substituire).

CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA

Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Termenul general pentru apararea printr-o actiune a drepturilorincalcate ale unei persoane (prescriptia) este de trei ani, iar inlitigiile dintre organizatiile de stat, colhozuri si alte organizatiicooperatiste si celelalte organizatii obstesti - de un an.

Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Termenele de prescriptie mai scurte se stabilesc de legislatiaUniunii RSS - pentru valorificarea anumitor drepturi, nascute dinraporturi, a caror reglementare este data in competenta Uniunii RSS, deprezentul Cod - pentru valorificarea altor drepturi. Termenul de prescriptie mai scurt, avind o durata de sase luni, seaplica, in special, urmatoarele actiuni: 1) prin care se pretinde plata clauzei penale (amenzii,penalitatilor de intirziere); 2) privitoare la viciile lucrurilor vindute;

3) izvorite din livrarea unei productii de calitate necorespunzatoaresau a unor produse in garnituri necomplete; 4) privitoare la viciile lucrarii, executate in baza contractului dedeservire curenta a cetatenilor (alineatul al treilea al articolului 374din prezentul Cod). Fata de actiunile privitoare la viciile lucrarii efectuate in bazacontractului de antrepriza se aplica termenele de prescriptie, prevazutede articolul 371 din prezentul Cod. Fata de actiunile privitoare la vinzarea unei cote-parti dinpropietatea comuna, cind se incalca dreptul de cumparare preferential,se aplica termenul de prescriptie mai scurt, aratat in partea a patra aarticolului 118 al prezentului Cod. Actiunilor legate de transportul marfurilor, calatorilor sibagajelor li se aplica termenele de prescriptie mai scurte, aratate inarticolul 389 din prezentul Cod, iar actiunilor ce izvorasc dinraporturile organelor de telecomunicatii cu clientela - termenele deprescriptie mai scurte, aratate in Statutul telecomunicatiilor UniuniiRSS.

Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea termenelor prescriptiei Partile nu au voie sa schimbe printr-o invoiala termeneleprescriptiei si modul de calculare a lor.

Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi primesc spreexaminare cererea de aparare a dreptului incalcat, independent deexpirarea termenului prescriptiei.


Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi aplicaprescriptia independent de cererea partilor.


Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie

Prescriptia incepe sa curga din ziua in care s-a nascut dreptul laactiune; dreptul la actiune se naste din ziua cind persoana a aflat sautrebuia sa afle, ca i-a fost incalcat un drept. Exceptii de la aceastaregula, precum si temeiurile suspendarii si intreruperii cursuluiprescriptiei se stabilesc prin legislatia Uniunii RSS si prin prezentulCod.

Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Schimbarea persoanelor din obligatie nu atraje schimbarea termenuluide prescriptie.

Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Cursul prescriptiei se suspenda: 1) daca intentarea actiunii a fost impedicata de un evenimentextraordinar si de neinlaturat in imprejurarile date (forta majora); 2) in virtutea unei aminari a executarii obligatiilor (moratoriu),stabilita prin legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti; 3) daca reclamantul sau piritul se afla in rindurile Fortelor Armateale Uniunii RSS, trecute pe picior de razboi. Cursul prescriptiei se suspenda, daca imprejurarile aratate inarticolul de fata au aparut sau au continuat sa existe in ultimele saseluni ale termenului de prescriptie,iar daca acest termen este mai mic desase luni - inauntrul termenului de prescriptie. Termenul continua sa curga din ziua cind a incetat imprejurarea,care a servit ca temei pentru suspendarea prescriptiei. Totodata, parteace a ramas din termenul prescriptiei se prelungeste la sase luni, iardaca termenul de prescriptie a fost mai mic de sase luni - pina latermenul de prescriptie corespunzator.

Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Curgerea termenului de prescriptie se intrerupe prin intentarea uneiactiuni dupa procedura stabilita. In litigiile, in care una sau ambele parti sint cetateni, cursulprescriptiei se intrerupe si prin savirsirea de catre persoana obligataa unor acte, care sint o dovada a recunoasterii datoriei. Dupa intrerupere termenul de prescriptie incepe sa curga din nou;timpul ce s-a scurs pina la intrerupere nu se ia in seama la calculareanoului termen de prescriptie. Daca instanta n-a dat curs actiunii, termenul de prescriptie, care a

inceput sa curga inainte de intentarea actiunii, continua sa curgapotrivit regulilor generale. Daca instanta n-a dat curs actiunii intentate in cadrul unui procespenal, termenul de prescriptie, care a inceput sa curga inainte deintentarea actiunii, continua sa curga din ziua cind a ramas definitivasentinta penala, in care nu s-a dat curs actiunii civile.

Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Implinirea termenului de prescriptie inainte de intentarea actiuniiconstituie un temei pentru respingerea actiunii. Daca instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi constata,ca este intemeiat motivul, pentru care termenul de prescriptie a fostdepasit, dreptul incalcat va fi aparat.


Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Regulile privitoare la suspendarea, intreruperea termenelor deprescriptie si restabilirea lor se aplica si termenelor de prescriptiemai scurte, daca legea nu prevede altfel.

Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie In cazul executarii obligatiei de catre debitor dupa implinireatermenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoiereaprestatiei, chiar daca in momentul executarii nu stia, ca termenulprescriptiei era implinit. Efectele implinirii termenului de prescriptie in cererile ce decurgdin raporturile dintre organizatiile de stat si din raporturile lor cuorganizatiile cooperatiste (cu exceptia colhozurilor) si cu alteorganizatii obstesti sint reglementate de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Prescriptia nu se aplica: 1) cererilor ce decurg din incalcarea drepturilor personalenepatrimoniale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; 2) cererilor organizatiilor de stat privitoare la restituireabunurilor de stat, care se afla in posesiunea nelegitima a colhozurilorsi a altor organizatii cooperatiste, celorlalte organizatii obstesti sau

a catatenilor; 3) cererilor depunatorilor privitoare la eliberarea sumelor depusela casele de economii din munca ale statului si la Banca de Stat aUniunii RSS; 4) altor cereri - in cazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Odata cu implinirea termenului de prescriptie cu privire la cerereaprincipala, se considera implinit si termenul de prescriptie cu privirela cererile accesorii (clauza penala, garantia s.a.m.d.).

Articolul 88. Calcularea termenelor Calcularea termenelor de prescriptie si a altor termene, stabiliteprin prezentul Cod, se face potrivit cu regulile prevazute de capitolulal noualea din Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti.

TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE

CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE

Articolul 89. Drepturile proprietarului Proprietarul se bucura de dreptul de posesiune, de folosinta si dedispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de lege.

Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Proprietatea socialista o constituie: proprietatea de stat (aintregului popor); proprietatea cooperatist-colhoznica; proprietateaorganizatiilor sindicale si a altor organizatii obstesti. Statul ocroteste proprietatea socialista si creaza conditii pentrusporirea ei. Nimeni nu are dreptul sa foloseasca proprietatea socilaista inscopul inavutirii persoanle si in alte scopuri de acaparare. Proprietatea personala serveste drept unul din mijloacele desatisfacere a cerintelor cetatenilor.

[Art.90 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor Bunurile, date in seama organizatiilor de stat, intercolhoznice, destat-colhoznice si altor organizatii de stat-cooperatiste, se afla inadministrarea operativa a acestor organizatii, care in limitele,stabilite de lege, in conformitate cu telurile activitatii lor, cusarcinile de plan si cu destinatia bunurilor, exzercita dreptul deposesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor.

[Art.90/1 introdus prin Ucazul 05.07.84]

CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT

Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Proprietatea de stat este un bun comun al intregului popor sovieticforma de baza a proprietatii socialiste. Statul este proprietarul unic al tuturor bunurilor de stat.


Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Pamintul, subsolul, apele si padurile se afla in proprietateaexclusiva a statului si se dau numai in folosinta. Statului in apartin principalele mijloace de productie in industriein constructii si in agricultura, mijloacele de transport si detelecomunicatii, bancile, bunurile intreprinderilor comerciale, comunalesi celorlalte intreprinderi, organizate de stat, fondul principal delocuinte al oraselor, precum si alte bunuri necesare pentru indeplinireasarcinilor statului.


Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care fac parte din mijloacele fixe Modul in care cladirile, instalatiile, utilajele si alte bunuri, cefac parte din mijloacele fixe ale organizatiilor de stat, li se transmitaltor organizatii de stat, precum si colhozurilor, celorlalteorganizatii cooperatiste si altor organizatii obstesti este stabilit delegislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

[Partea 1 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84]

[Partea 2 art.93 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Partea 2 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Bunurile de stat aratate in articolul de fata nu pot fi instrainatecetatenilor, cu exceptia acelor bunuri, a caror vinzare catre cetatenieste admisa de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti.

Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Organizatiile de stat dispun de materie prima, de combustibil,materiale, semifabricate, mijloace banesti si alte mijloace circulante,precum si de productia finita, in conformitate cu destinatia acestormijloace si cu planurile aprobate.

Articolul 94/1. Atributiile institutiei Se considera institutie organizatia infiintata de catre proprietarpentru desfasurarea functiilor de administrare, socio-culturale, deinvatamint si alte functii cu caracter necomercial si finantata integralsau partial de acesta. Institutia, referitor la bunurile atribuite ei, desfasoara, inlimitele stabilite de lege, in corespundere cu scopurile activitatiisale, cu sarcinile proprietarului si cu destinatia bunurilor, drepturilede posesie, folosinta si dispunere. Proprietarul bunurilor atribuite institutiei este in drept saretraga bunurile excedente neutilizate sau folosite contrar destinatieisi sa dispuna de ele la latitudinea sa. Institutia nu este in drept sa alieneze sau sa dispuna in alt mod debunurile atribuite ei, precum si de bunurile procurate din contulmijloacelor defalcate ei conform devizului. In cazul in care, conform documentelor de constituire, institutiaare dreptul de a desfasura activitati care aduc venituri, veniturileobtinute in urma unor asemenea activitati si bunurile procurate dincontul acestor venituri se transmit la dispozitia institutiei si sesocot la balanta separata. Institutia raspunde pentru obligatiile sale cu mijloacele banestidisponibile, iar in cazul insuficientei lor, de obligatiile institutieiraspunde subventional proprietarul patrimoniului.

[Art.94/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]

Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Bunurile proprietate publica a statului din sectoarele strategiceale economiei (energetica, telecomunicatii, transporturi), care facparte componenta din procesul tehnologic continuu, precum si resurselenaturale, nu pot fi urmarite pe baza pretentiilor creditorilor.

[Modificarile introduse prin Legea nr. 1367-XIV din 10.11.2000] [se declara neconstitutionale conform Hot. Curtii] [Constitutionale nr.11 din 15.02.2001] [Art.95 introdus prin Legea nr.1367-XIV din 10.11.2000] [Art.95 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Alin.1 art.95 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98] [Partea 1 art.95 modificata prin Ucazul 05.07.84]

CAPITOLUL AL OPTULEA PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR

Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al colhozurilor, al celorlalte organizatii cooperatiste si al uniunilor lor Colhozurile, celelalte organizatii cooperatiste, uniunile lor posedase folosesc si dispun de bunurile ce le apartin in baza dreptului deproprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor. Dreptul de dispozitie asupra bunurilor ce constituie proprietate acolhozurilor, a celorlalte organizatii cooperatiste, a uniunilor lorapartine exclusiv proprietarilor acestor bunuri.

Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor Proprietatea colhozurilor si a altor organizatii cooperatiste, aasociatiilor lor o constituie mijloacele de productie si celelaltebunuri, care le sint necesare pentru indeplinirea sarcinilor lorstatutare.


[Art.98 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Partea 1 art.98 modificata prin Ucazul 05.07.84]

CAPITOLUL AL NOUALEA PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI

Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Organizatiile sindicale si celelalte organizatii obstesti poseda, sefolosesc si dispun de bunurile ce le apartin in baza dreptului deproprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor. Dreptul de dispozitie asupra bunurilor, ce constituie proprietate aorganizatiilor sindicale si a celorlalte organizatii obstesti, apartineexclusiv proprietarilor acestor bunuri.

Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Proprietatea organizatiilor sindicale si a celorlalte organizatiiobstesti o constituie bunurile, care le sint necesare pentruindeplinirea sarcinilor lor statutare.


[Art.101 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Partea 1 art.101 modificata prin Ucazul 05.07.84]

CAPITOLUL AL ZECELEA PROPRIETATEA PERSONALA

Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate personala al cetatenilor Baza proprietatii personale a cetatenilor o constituie veniturileprovenite din munca. In proprietatea personala se pot afla obiectele de intrebuintarecurenta, de consum personal, de confort si cele din gospodaria casnicaauxiliara, casa de locuit si economiile provenite din munca.

Proprietatea personala a cetatenilor si dreptul de a o mosteni sintocrotite de stat. Bunurile ce se afla in proprieteatea personala a cetatenilor nutrebuie sa serveasca pentru obtinerea de venituri neprovenite din munca,nu trebuie sa fie folosite in dauna intereselor societatii.


Articolul 103. Dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit In proprietatea personala a cetateanului se poate afla o singuracasa de locuit (sau o portiune a ei).


Sotii si copii lor minori care locuiesc impreuna pot avea numai osingura casa de locuit, ce apartine cu titlu de proprietate personalaunuia dintre ei sau se afla in proprietatea lor comuna.


Dreptul de proprietate al unuia sau al citorva dintre cetateniiaratati in partea a doua din prezentul articol asupra unei portiuni decasa, nu-i lipseste pe ceilalti de dreptul de a avea in proprietate oalta portiune (portiuni) din aceiasi casa. Dar intr-o casa cu mai multeapartamente, apartinind unui colectiv de beneficiari individuali aiconstructiei de locuinte, sotii care locuiesc impreuna si copiii lorminori nu pot avea decit un singur apartament.

Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit proprietate personala a unui cetatean Numarul de etaje si marimea maxima a suprafetei unei case de locuitsau a unei portiuni (unor portiuni) a ei, care apartine unui cetatean cutitlu de proprietate personala, se stabilesc in ordinea instituita deConsiliul de Ministri al RSS Moldovenesti.

[Art.104 in redactia Decretului nr.3314-XI din 15.06.89] [Partea 1 art.104 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala

asupra caselor de locuit, cind proprietarul are mai mult de o casa Daca se va intimpla, ca la un moment dat cetateanul sau sotii carelocuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala,in virtutea temeiurilor admise de lege, mai mult decit o casa de locuitproprietarul are dreptul sa-si lase in proprietate, la alegere, oricaredin aceste case. Cealalta casa (case) el trebuie in curs de un an s-ovinda, s-o doneze sau s-o instraineze in alt mod. Daca in curs de un an din ziua cind a luat nastere dreptul deproprietate asupra casei a doua (caselor), proprietarul nu se va foloside dreptul de a instraina sub orice forma casa de prisos, aceasta dinurma, in baza hotaririi comitetului executiv al Sovietului raional,orasenesc, raional din oras de deputati ai norodului, va fi vinduta pecale silita, in conformitate cu regulile stabilite de Codul de proceduracivila al RSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti.Sumele realizate din vinzare, dupa acoperirea cheltuielilor legate devinzarea silita, se predau fostului proprietar. In cazurile, cind vinzarea silita a casei n-a avut loc din cauzalipsei de cumparatori, casa, in baza hotaririi comitetului executiv alSovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati ai noroduluitrece cu titlu gratuit in proprietatea statului. Prevederile acestui articol se aplica, corespunzator, si in cazurilecind se va intimpla, ca la un moment dat cetateanul sau sotii carelocuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala,in virtutea temeiurilor admise de lege: 1) pe linga o casa, o portiune (portiuni) a unei alte case; 2) o portiune (portiuni) de casa, care va depasi marimea prevazutade articolul 104 din prezentul Cod; 3) portiuni de diferite case; 4) mai mult de un apartament intr-o casa cu mai multe apartamente,apartinind unui colectiv de beneficiari individuali ai constructiei delocuinte.

Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra unei case de locuit, cind persoana respectiva are o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor, a unei cooperative de locuinte Daca cetateanului, care are cu titlu de proprietate personala o casa

de locuit (o parte de casa), i s-a acordat o incapere de locuit intr-ocasa a fondului de stat sau obstesc de locuinte (cu exceptia cazurilorde acordare a locuintelor de serviciu sau a caminelor) ori intr-o casa aunei cooperative de construire a locuintelor a unei cooperative delocuinte, proprietarul casei (partii de casa) este obligat s-oinstraineze in decurs de un an din ziua in care i s-a dat ordinul derepartitie a incaperii de locuit. Regula aceasta nu se aplica incazurile, cind in conformitate cu legislatia Uniunii RSS cetateanulfoloseste casa de locuit, ce-i apartine intr-un centru populat satesc,pentru domicilierea sezoniera sau temporara. Daca se va constata, ca chiriasul incaperii de locuit dintr-o casa afondului de stat sau obstesc de locuinte (cu exceptia chiriasuluilocuintei de serviciu), membrul cooperativei de construire a locuintelorcooperative de locuinte ori sotul sau copiii lor minori, care locuiescimpreuna cu ei, au in temeiurile, admise de lege, cu titlu deproprietate personala o casa de locuit (parte de casa) in acelasi centrupopulat, atunci proprietarul casei (partii de casa) este in drept, ca laaprecierea lui sa-si lase casa de locuit (partea de casa) ori incapereade locuit din casa fondului de stat sau obstesc de locuinte sau din casacooperativei. In ultimul caz proprietarul este obligat, ca in decurs deun an din ziua aparitiei dreptului de proprietate asupra casei (partiide casa) s-o instraineze. In caz de neindeplinire a dispozitiilor prezentului articol aparurmarile, prevazute de partile a doua si a treia a articolului 105 dinprezentul Cod.

[Art.106 in redactia Ucazului nr.3022-XI din 06.10.88] [Art.106 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca Daca casa de locuit, vila (portiunea de casa, de vila) sau altebunuri ce se afla in proprietatea unui cetatean sint folosite sistematicde proprietar pentru obtinerea de venituri neprovenite din munca,aceasta casa, vila (portiune de casa, de vila) sau alte bunuri vor fitrecute pe cale silita cu titlu gratuit, pe baza hotaririlorjudecatoresti in urma actiunii intentate de comitetul executiv alSovietului local de deputati ai norodului, iar monumentele de istorie sicultura - in urma actiunii intentate de organele de stat pentru

ocrotirea monumentelor. Casa (vila) sau portiunea de casa (vila), luatade la cetatean pe baza hotaririi instantei judecatoresti, urmeaza a fitransmisa in fondul Sovietului local de deputati ai norodului, iarmonumentele de istorie si cultura - in proprietatea statului.


Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe Cetateanul care a construit o casa de locuit sau o portiune a ei,precum si cel ce a zidit orice fel de anexa, de constructie suprapusasau care a efectuat o reconstructie, fara a avea autorizatia stabilitaori un proiect aprobat in modul cuvenit, sau care a incalcet gravnormele si regulile de baza privitoare la constructie, nu are dreptul dea dispune de aceasta casa sau de portiunea ei (s-o vinda, s-o doneze,s-o inchirieze s.a.m.d.). In urma actiunii intentate de comitetul executiv al Sovietuluiraional, orasenesc de deputati ai norodului o asemenea casa sau oportiune a ei pot fi luate cu titlu gratuit de instanta judecatoreascasi trecute in fondul Sovietului local de deputati ai norodului sau, pebaza unei hotariri a comitetului executiv al Sovietului raional,orasenesc de deputati ai norodului, pot fi demolate de catre insusicetateanul, care a efectuat constructia fara autorizatie ori pe contullui. Pe baza unei hotariri a comitetului executiv al Sovietului raional,orasenesc de deputati ai norodului alte cladiri sau anexe, construitefara autorizatie, se demoleaza de catre cetateanul, care a efectuatconstructia neautorizata sau pe contul lui. Materialele de constructie, obtinute in urma demolarii casei delocuit sau a potrtiunii ei, a altor cladiri sau anexe, ramin inproprietatea cetateanului, care a efectuat constructia fafa autorizatie.


Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit Luind de la cetatean o cladire in temeiul prevederilor cuprinse inarticolele 107 si 108 din prezentul Cod, instanta judecatoreasca poatepriva de dreptul de folosire a casei (vilei) pe cetateanul, care si-acumparat sau si-a zidit o casa, o vila si alte cladiri pe veniturineprovenite din munca sau care a folosit casa (vila) ori portiunea de

casa (de vila), ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, pentruobtinerea unor venituri neprovenite din munca, sau care a efectuatconstructia fara autorizatie, precum si pe membrii familiei, carelocuiec impreuna cu dinsul. In cazul cind persoanele, private de dreptul de folosire a casei delocuit (a portiunii de casa), n-au o alta incapere de locuit buna pentrudomiciliere permanenta, ea se acorda dupa normele existente de catreorganizatia, careia i s-a transmis casa (portiunea de casa). Incapereade locuit, ce se acorda, trebuie sa se afle pe teritoriul centruluipopulat respectiv si sa corespunda normelor sanitare si tehnicestabilite.


Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate intr-o localitate sateasca Casa de locuit, situata intr-o localitate sateasca (sau o portiune aei), poate fi instrainata cetateanului numai cu conditia, daca i seacorda, in modul stabilit, spre folosire un lot de pamint pe linga casacu exceptia cazurilor cind casa se vinde in vederea demolarii.


Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala Numarul maxim de vite, pe care un cetatean le poate avea inproprietate personala, se stabileste de legislatia RSS Moldovenesti.

Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al gospodariei de colhoznic Veniturile personale si economiile provenite din munca ale unuimembru al gospodariei de colhoznic, precum si bunurile, dobindite de elcu mijloacele lui personale sau primite prin succesiune sau prin donatiesi nepredate in proprietatea gospodariei, formeaza proprietateapersonala a acestui membru al gospodariei de colhoznic. Cetateanul, care este membru al gospodariei de colhoznic, nu poateavea in proprietate personala bunuri, care, in conformitate cu statutulcolhozului, pot apartine numai gospodariei de colhoznic.

Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite

Lista bunurilor cetatenilor, care nu pot fi urmarite in bazapretentiilor creditorilor, se stabileste de Codul de procedura civila alRSS Moldovenesti.

Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii Fata de proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitateaindividuala in cimpul muncii, bazata pe munca personala a cetatenilor simembrilor familiilor lor, se aplica dispozitiile prezentului Codreferitoare la proprietatea personala si legislatia, ce reglementeazaacrtivitatea sus-aratata.


CAPITOLUL AL UNSREZECELEA PROPRIETATEA COMUNA

Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna Bunurile pot apartine cu titlu de propietate comuna la doua sau maimulte colhozuri ori altor organizatii cooperatiste si celorlalteorganizatii obstesti, sau statului si unuia ori mai multor colhozuri saualtor organizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti, saula doi ori mai multi cetateni. Exista proprietate comuna in cote definite (proprietate pecote-parti) sau fara cote definite (proprietate in devalmasie).

Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pecote-parti se exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor. Incaz de neintelejere, modurile de posesie, folosinta si dispozitie sestabilesc de instanta judecatoreasca, in urma actiunii oricaruia dincoproprietari. Organizatiia intercolhoznica, organizatia de stat-colhoznica saualta organizatie de stat-cooperatista infaptuieste, in cadrul conduceriioperative si in conformitate cu statutul (regulamentul) ei, posesia,folosinta si dispozitia asupra bunurilor ce i-au fost atribuite si careaparatin cu drept de proprietate comuna membrilor acestei organizatii -

colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, statului si colhozurilorsau statului si altor organizatii cooperatiste.

Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile legate de bunurile comune In limita cotei sale fiecare coproprietar al unei proprietati comunepe cote-parti are dreptul la veniturile, pe care le aduc bunurile comuneraspunde in fata tertelor persoane pentru obligatiile legate debunurile comune si este obligat sa participe la plata impozitelor,taxelor si altor plati, precum si la cheltuielile pentru intretinerea sipastrarea bunurilor comune.

Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti la instrainarea cotei Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe cote-parti aredreptul de a instraina, cu titlu oneros sau gratuit, unei alte persoanecota sa din bunul comun, daca legea sau statutul (regulamentul) nuprevad altfel.

Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential La vinzarea unei cote-parti din proprietatea comuna catre o persoanastraina ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti auun drept preferential de a cumpara cota la pretul, cu care ea se vinde,si in aceleasi conditii, cu exceptia cazului de vinzare la licitatiepublica. Dreptul preferential de a cumpara o casa de locuit poate fiinfaptuit, daca el nu contravine articolelor 103 si 104 din prezentulCod. Vinzatorul cotei-parti din proprietatea comuna este obligat sainstiinteze in scris pe ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pecote-parti, ca intentioneaza sa vinda cota sa unei persoane straine,aratind pretul si celelalte conditii de vinzare. Daca ceilalticoproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti vor renunta sa-siexercite dreptul de cumparare preferential sau nu-si vor exercita acestdrept in curs de o luna din ziua instiintarii, cind e vorba de o casa,si in curs de zece zile, cind e vorba de alte bunuri, vinzatorul aredreptul sa-si vinda cota-parte oricarei alte persoane. Daca citivaproprietari ai unei proprietati comune pe cote-parti isi vor manifestadorinta de a dobindi cota din proprietatea comuna, vinzatorul aredreptul de a-l alege pe cumparator.

Cind cota-parte se vinde fara respectarea dreptului de cumpararepreferential, oricare coproprietar al proprietatii comune pe cote-partipoate sa intenteze in curs de trei luni o actiune la instantajudecatoreasca, cerind sa i se atribuie drepturile si obligatiile decumparator.

Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune Fiecare din coproprietarii unei proprietati comune pe cote-partioare dreptul se ceara separarea cotei sale din bunurile comune. In cazul cind nu s-a ajuns la un acord cu privire la modul separariiin urma actiunii oricarui coproprietar, bunurile vor fi impartite innatura, daca aceasta e posibil fara a se aduce daune disproportionatedestinatiei lor economice. In caz contrar coproprietarul care ceresepararea va primi o compensatie baneasca. Separarea cotei-parti din proprietatea comuna pe cote-parti asupraunei case de locuit trebuie sa fie autentificata de notar siinregistrata la comitetul executiv al Sovietului local de deputati ainorodului.

Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna Creditorul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-partiare dreptul de a intenta o actiune, cerind separarea cotei debitoruluisau, pentru a o putea urmari.

Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor, al organizatiilor cooperatiste, altor organizatii obstesti si cetatenilor Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti al statului sicetatenilor sau al organizatiei cooperatiste, al altor organizatiiobstesti si cetatenilor trebuie sa inceteze in curs de un an, calculatdin ziua cind a luat nastere proprietatea comuna, prin: 1) impartirea bunurilor in natura, daca aceasta impartire esteposibila; 2) rascumpararea de catre stat, de catre organizatia cooperatistasau o alta organizatie obsteasca a cotelor-parti ce apartin cetatenilor; 3) vinzarea catre cetateni a cotei-parti ce apartine statului,organizatiei cooperatiste sau altei organizatii obstesti; 4) vinzarea tuturor bunurilor, urmarind ca ulterior suma realizatasa fie repartizata intre coproprietarii proprietatii comune, potrivit

cotelor lor. Alegerea unuia din mijloacele susaratate se face prin invoiala intrecetatean si organul de stat, organizatia cooperatista sau o altaorganizatie obsteasca respectiva, iar in lipsa unei asemenea invoieli -de catre instanta judecatoreasca. Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti al statului sicetatenilor asupra bunurilor, care prezinta o deosebita valoare, poateinceta, in fiecare caz in parte, pe baza unei hotariri a SovietuluiMinistrilor al RSS Moldovenesti prin rascumpararea de catre stat acotelor-parti ce apartin cetatenilor. Cind organul de stat, organizatia cooperatista sau o altaorganizatie obsteasca isi vinde cota-parte din proprietatea comunaasupra unei case de locuit, dreptul preferential de cumparare apartinecetatenilor, care locuiesc in aceasta portiune a casei ca locatari,respectindu-se prevederile partilor a treia si a patra ale articolului118 din prezentul Cod, iar daca ei renunta la acest drept sau nu-lexercita - celorlalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti.

Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se afla in proprietate comuna pe cote-parti Coproprietarii pe cote-parti ai unei case de locuit au dreptul de astabili de comun acord, in ce mod sa fie folosite incaperile separateale acestei case (apartamente, camere), mod care poate sa corespunda sausa nu corespunda cotelor lor. Aceasta invoiala, daca este autentificata de notar si inregistratala comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului, esteobligatoare si pentru persoana, care va dobindi ulterior o cota-partedin proprietatea comuna asupra acestei case.

Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau reconstruirii unei case, ce se afla in proprietate comuna pe cote-parti Daca coproprietarul pe cote-parti al unei case de locuit, procedindcu consimtamintul celorlalti coproprietari si in modul stabilit, va maripe cont propriu dimensiunile casei, efectuind o constructie-anexa, oconstructie suprapusa sau o reconstructie, cotele-parti alecoproprietarilor casei urmeaza a fi schimbate in modul corespunzator.Odata cu aceasta poate fi schimbat modul de folosire a incaperilor dincasa.


Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic Bunurile gospodariei de colhoznic apartin membrilor ei cu drept deproprietate in devalmasie (articolul 114 din prezentul Cod). Gospodaria de colhoznic poate avea in proprietate o gospodarieauxiliara pe lotul de linga casa, pe care il are in folosinta, o casa delocuit, vite productive, pasari si inventar agricol marunt, potrivitstatutului colhozului. In afara de aceasta, gospodariei de colhoznic ii apartin venituriledin munca ale membrilor ei, provenite din participarea lor la gospodariaobsteasca a colhozului, sau alte bunuri predate de acestea inproprietatea gospodariei de colhoznic, precum si obiectele de uz casnicsi de consum personal, dobindite cu mijloace comune.

Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor gospodariei de colhoznic Posesia, dispozitia si folosinta asupra bunurilor gospodariei decolhoznic se infaptuiesc cu consimtamintul tuturor membrilor ei. Litigiile cu privire la posesia, folosinta sau dispozitia asuprabunurilor gospodariei se solutioneaza de instanta judecatoreasca in urmaactiunii intentate de oricare membru al ei, care a implinit virsta desaispreze ani. Membrii gospodariei in virsta de cincisprezece pina la saisprezeceani intenteaza aceste actiuni cu consimtamintul parintilor, infietorilorsau curatorilor lor, iar actiunile in interesul membrilor gospodariei,care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, le intenteaza parintii,infietorii sau tutorii lor.

Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru obligatiile membrilor ei Gospodaria de colhoznic raspunde cu bunurile sale pentru conventiileincheiate de capul gospodariei, daca din imprejurarile cauzei nu reieseca conventia a fost incheiata in interesul personal al acestuia. Ceilalti membrii ai gospodariei raspund pentru obligatiile lor cubunurile personale si cu cota lor din bunurile gospodariei, daca dinimprejurarile cauzei nu reiese, ca conventia a fost incheiata ininteresul gospodariei. Urmarirea pentru acoperirea daunei cauzate printr-o infractiune

savirsita de unul din membrii gospodariei de colhoznic poate fiindreptata impotriva bunurilor gospodariei, daca instanta va stabiliprin sentinta pronuntata, ca aceste bunuri au fost dobindite cu baniirezultati din savirsirea infractiunii sau ca ele si-au sporit valoareain urma folosirii acestor bani. Lista bunurilor gospodariei de colhoznic, care nu pot fi urmarite inbaza pretentiilor creditorilor, se stabileste de Codul de proceduracivila al RSS Moldovenesti.

Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei de colhoznic Cota-parte ce revine unui membru al gospodariei de colhoznic dinbunurile ei, va fi stabilita in urmatoarele cazuri: 1) cind el ese din componenta gospodariei de colhoznic fara a formao noua gospodarie (separare); 2) cind dintr-o singura gospodarie de colhoznic se formeaza doua saumai multe gospodarii (impartire); 3) cind membrul gospodariei de colhoznic este urmarit pentruobligatiile sale personale. Cota-parte a oricarui membru al gospodariei se stabileste pe bazaprincipiului, potrivit caruia toti membrii gospodariei, inclusiv minoriisi cei incapabili de munca, au cote-parti egale. Cota-parte a unui membru capabil de munca al gospodariei in bunurileei poate fi micsorata, daca el a fost putin timp membru al gospodarieisau a participat foarte putin prin munca sau mijloacele sale la ducereagospodariei.

Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic Daca unul sau citiva membri ai gospodariei de colhoznic es dincomponenta ei, separarea cotei-parti in natura se face in asa fel, incitgospodaria sa nu fie lipsita de cladirile, vitele si inventarul agricol,necesar pentru a duce gospodaria auxiliara. Daca nu se va putea separa in natura cota-parte din bunurile ce secuvin membrului gospodariei, valoarea lor se va plati in bani. Dreptul de a cere separarea bunurilor in cazul esirii din componentagospodariei il are orice membru al ei, care a implinit virsta desaisprezece ani. Membrii gospodariei in virsta de cincisprezece pina lasaisprezece ani pot cere separarea numai cu consimtamintul parintilor,infietorilor sau curatorilor lor. In interesul membrilor gospodariei,care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, pot cere separarea

bunurilor parintii, infietorii sau tutorii lor.

Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic In cazul impartirii gospodariei de colhoznic bunurile ei se impartintre gospodariile nou formate, corespunzator cu cotele-parti alemembrilor lor si tinindu-se seama de nevoile gospodaresti ale fiecareigospodarii. Dreptul de a cere impartirea gospodariei de colhoznic il are oricemembru major al ei, care este membru al colhozului. Impartirea bunurilor, care au apartinut gospodariei de colhoznic sicare s-au pastrat dupa incetarea existentei ei, se face in conformitatecu prevederile articolelor 127 si 130 din prezentul Cod.

Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile gospodariei de colhoznic Membrul capabil de munca al gospodariei de colhoznic pierde dreptulla cota-parte din bunurile gospodariei, daca trei ani la rind el nuparticipa prin munca si mijloacele sale la ducerea gospodariei comune.Aceasta regula nu se aplica, daca membrul gospodariei nu participa laducerea gospodariei din cauza ca a facut serviciul militar in termen saua studiat la o institutie de invatamint sau a fost bolnav.

Articolul 131. Proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura In proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cuactivitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, bazata pemunca individuala a membrilor gospodariei, se pot afla, in afara debunurile indicate in articolul 124 din prezentul Cod, vite de munca siinventar agricol necesar pentru lucrarea lotului de pamint, dat infolosinta gospodariei. Bunurile gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitateaindividuala in cimpul muncii din agricultura, mentionate in parteaintiia a prezentului articol, le apartin cu titlu de coproprietate. In ceia ce priveste coproprietatea gospodariei cetatenilor, care seocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, seaplica dispozitiile articoleleor 125-130 din prezentul Cod. In proprietatea personala a unor membri aparte ai gospodarieicetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul munciidin agricultura, nu se pot afla bunurile, mentionate in partea intiia a

prezentului articol.


CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate al celui ce dobindeste bunuri in temeiul unui contract Dreptul de proprietate (dreptul de administrare operativa) se nastela dobinditorul de baza de contract al bunurilor din momentultransmiterii obiectului, daca legea sau contractul nu prevede altceva.

[Partea 1 art.132 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Daca contractul de instrainare a lucrului trebuie sa fie inregistratdreptul de proprietate ia nastere din momentul inregistrarii.

Articolul 133. Predarea lucrurilor Se considera predare inminarea lucrurilor facuta dobinditorului,precum si depunerea lucrurilor, instrainate fara obligatia de a le aducela destinatie, la organizatia de transporturi, pentru a fi expediatedobinditorului, sau la posta, pentru a fi trimise acestuia. Predareaconosamentului sau a unui alt document de dispozitie asupra lucruriloreste echivalenta cu predarea lucrurilor.

Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor autorizatii speciale Lista obiectelor, care prin insemnatatea lor pentru economianationala, din considerente de securitate de stat sau din alte motive,pot fi dobindite numai pe baza unor autorizatii speciale (arme, aparatede zbor, otravuri cu actiune puternica s.a.), si modul eliberariiacestor autorizatii sint reglementate prin legislatia Uniunii RSS siprin hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Valutele: valuta straina (bilete de banca, bilete de tezaur,monede); documente de plata (cecuri, polite, acreditive si altele) sihirtii de valoare (actiuni, obligatii si altele), in valuta straina;documente de plata de banca in ruble (cecuri si altele), procurate

pentru valuta straina cu dreptul de a le transforma intr-o astfel devaluta; metale pretioase - aur, argint, platina si metale din grupaplatinei (paladiu, iridiu, rodiu, ruteniu si osmiu) in orice forma sistare si petre pretioase naturale in stare neprelucrata sau prelucrata(diamante, briliante, rubine, smaralde, safire, precum si perle), cuexceptia articolelor de giuvaergerie si alte articole de uz casnic dinaceste metale si petre, precum si sparturi de aceste articole, pot fiprocurate numai in modul si in limitele, prevazute de legislatia UniuniiRSS.

[Partea 2 art.134 modificat prin Ucazul 19.05.77]

Articolul 135. Riscul peirii fortuite Riscul peirii fortuite sau deteriorarii fortuite a lucrurilorinstrainate trece la dobinditor odata cu dobindirea dreptului deproprietate, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Daca persoana care a instrainat lucrul a intirziat sa-l predeie saudobinditorul a intirziat sa-l primeasca, riscul pieirii fortuite saudeteriorarii fortuite a lucrului revine partii care este in intirziere.

Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii Accesoriul, adica un bun menit sa serveasca bunul principal si careeste legat de el prin destinatie economica comuna, urmeaza soartabunului principal, daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor Fructele, prasila, veniturile pe care le aduce lucrul apartinproprietarului acestuia, daca legea sau contractul incheiat deproprietar cu o alta persoana nu prevede altfel.

Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei Daca un cetatean nu intretine gospodareste casa ce-i apartine,lasind-o sa se ruineze, comitetul executiv al Sovietului local dedeputati ai norodului poate sa-i fixeze un termen potrivit pentrureparatia casei. Daca cetateanul, fara motive intemeiate, nu va facereparatiile necesare, instanta judecatoreasca va putea, in urma actiuniiintentate de comitetul executiv al Sovietului local de deputati ainorodului, sa treaca cu titlu gratuit casa rau intretinuta in fondulSovietului local de deputati ai norodului.

Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale neasigurarii integritatii monumentelor de istorie si cultura Daca un cetatean nu intretine gospodareste monumentul de istorie sicultura, ce-i apartine, organele de stat pentru ocrotirea monumentelorii fac proprietatului o notificare, ca sa inceteze intretinereanegospodareasca a bunului. Daca proprietarul nu va indeplini aceastacerere, atunc in urma unei actiuni itentate de organele mentionateinstanta judecatoreasca poate ridica acest bun. In cazul necesitatiiurgente de a asigura ocrotirea monumentelor de istorie si culturaactiunea pentru ridicarea monumentului poate fi intentata fara onotificare. Daca un cetatean nu asigura integritatea monumentului de istorie sicultura, ce-i apartine, in legatura cu imposibilitatea crearii regimuluinecesar pentru intretinerea monumentului, un astfel de monument poate firascumparat de stat. Daca cetateanul nu-si va da consimtamintul larascumpararea monumentului, atunc in urma actiunii intentate de organelede stat pentru ocrotiraea monumentelor instanta judecatoreasca poateridica acest monument. Monumentele de istorie si cultura ridicate trec in patrimoniulstatului. Cosul monumentului ridicat i se plateste proprietarului insuma, stabilita prin conventie intre parti, iar in cazul unui litigiu -de instanta judecatoreasca.


Articolul 140. Bunurile fara stapin Bunurile, care nu au proprietar sau al caror proprietar nu estecunoscut (bunuri fara stapin), trec in proprietatea statului pe bazahotaririi instantei judecatoresti, pronuntate la cererea organuluifinanciar. Cererea se depune la trecerea unui an din ziua inregistrariiacestor bunuri. Bunurile fara stapin, care au apartinut unei gospodarii de colhoznictrec in proprietatea colhozului, pe teritoriul caruia se afla acestebunuri, pe baza hotaririi instantei judecatoresti, pronuntate la cerereacolhozului. Cererea se depune la trecerea unui an din ziua cind Sovietulsatesc de deputati ai norodului a inregistrat aceste bunuri. Procedura de identificare si de inregistrare a bunurilor fara stapinse stabileste de Ministerul finantelor al RSS Moldovenesti.

Articolul 141. Lucrurile gasite Cel care gaseste un lucru pierdut este obligat sa instiinteze indatapersoana care a pierdut acest lucru si sa il restituie sau sa anunte sisa predeie lucrul gasit militiei sau comitetului executiv al Sovietuluisatesc de deputati ai norodului, iar daca lucrul a fost gasit intr-oinstitutie, intreprindere sau intr-un vehicul - sa-l predeieadministratiei organizatiei respective.

Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite Daca in curs de doua saptamini administratia organizatiei, careia iafost predat lucrul gasit, nu va identifica persoana care l-a pierdut eail va preda militiei sau comitetului executiv al Sovietului satesc dedeputati ai norodului. Organele intreprinderilor de transporturipastreaza si vind lucrurile gasite, care le-au fost predate, duparegulile in vigoare in sistemul transporturilor. Militia sau comitetul executiv al Sovietului satesc de deputati ainorodului are obligatia sa pastreze in curs de sase luni lucrurilegasite, care i-au fost predate. Daca inauntrul acestui termen va fiidentificata persoana, care a pierdut lucrul, aceasta ii va firestituit. Daca ea nu va fi identificata in termenul susaratat, lucrultrece cu titlu gratuit in proprietatea statului.

Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului gasit Cel care a gasit un lucru si l-a restituit persoanei care l-apierdut sau care a predat lucrul organelor respective potrivit curegulile stabilite are dreptul sa primeasca de la persoana care apierdut lucrul, iar in cazul cind lucrul trece in proprietatea statului- de la administratia de stat respectiva compensarea cheltuielilor,legate de pastrarea si predarea lucrului.

Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere Cel care a retinut vite lasate fara supraveghere sau vite de pripaseste obligat sa comunice de indata proprietarului vitelor si sa-irestituie vitele sau sa comunice in termen de trei zile militiei saucomitetului executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului, ca aretinut vite lasate fara supraveghere sau vite de pripas. Militia sau comitetul executiv al Sovietului satesc de deputati ainorodului ia masuri pentru a-l gasi pe proprietarul vitelor, iar pe

timpul cautarii preda vitele, cu respectarea regulilor veterinare, spreintretinere si folosinta celui mai apropiat sovhoz sau colhoz.Conducatorii acestora nu au dreptul de a refuza primirea vitelor. In cazul gasirii proprietarului, daca e vorba de vite de munca sauvite cornute mari (si tineretul lor) in curs de sase luni, iar daca evorba de vite cornute mici (si tineretul lor) - in curs de doua luni dinziua predarii vitelor la sovhoz sau colhoz, ele se restituieproprietarului, care este obligat sa compenseze sovhozului saucolhozului cheltuielile pentru intretinerea lor, scazind foloasele trasede acesta. Daca proprietarul vitelor nu va fi gasit in termenele aratate inpartea a treia din prezentul articol, el pierde dreptul de proprietateasupra acestor vite. In asemenea cazuri vitele, intretinute in colhoz,trec cu titlu gratuit in proprietatea colhozului, iar vitele,intretinute in sovhoz, - in proprietatea statului, devenind un bun alacestui sovhoz.

Articolul 145. Comoara Comoara, adica banii sau obiectele de valoare, ingropate in pamintsau ascunse intr-un alt mod si al caror proprietar nu poate fi stabilitsau care in virtutea legii a pierdut dreptul asupra lor, trece inproprietatea statului si trebuie sa fie predata de persoana care adescoperit-o organelor financiare. Persoanei care a descoperit si a predat organelor financiare monedede aur sau de argint, valuta sovietica sau straina, pietre pretioase,perle, metale pretioase in lingouri, obiecte sau bucati, i se da orecompensa in proportie de douazeci si cinci la suta din costulobiectelor de valoare predate, cu exceptia cazurilor, cind efectuareasapaturilor sau cautarea acestor obiecte de valoare intra in sferaindatoririlor de serviciu ale acestei persoane.

Articolul 146. Rechizitia si confiscarea Trecerea catre stat de la proprietar a unui bun in interes de statsau obstesc, platindu-i-se proprietarului valoarea acestui bun(rechizitia), precum si trecerea fara plata catre stat a unui bun, casanctiune pentru savirsirea unei fapte ilicite (confiscarea) sint admisenumai in cazurile si dupa procedura prevazute de legislatia Uniunii RSSsi a RSS Moldovenesti.

Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei,

ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, fiind demolata in legatura cu retragerea lotului de pamint In cazul demolarii casei de locuit, ce-i apartine cetateanului cutitlu de proprietate personala, in legatura cu retragerea lotului depamint pentru nevoi de stat sau obstesti, cetateanul mentionat primesteo compensatie, ale carei forme, marimi si modalitate sint stabilite delegislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.


Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase Metale si pietrele pretioase, ce constituie devize si care au fostridicate pe baza unei decizii a organelor de cercetare penala, aanchetatorului, procurorului sau a instantei judecatoresti, in cazulcondamnarii proprietarilor fara confiscarea averii, ori pronuntarii uneisentinte de achitare, ori casarii procesului li se restituie acestorproprietari in natura sau li se platete costul lor in conformitate culegislatia Uniunii RSS.


CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia nelegitima a altuia Proprietarul este in drept a-si revendica bunurile aflate in posesianelegitima a altuia.

Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia unui dobinditor de buna credinta Daca un bun a fost dobindit cu plata de la o persoana care n-a avutdreptul sa-l instraineze, fapt de care dobinditorul n-avea si nici nuera obligat sa aiba cunostinta (dobinditor de buna credinta),proprietarul este in drept sa-l revendice de la dobinditor numai incazul, cind bunul a fost pierdut de proprietar sau de catre persoana,careia bunul i-a fost incredintat de proprietar in posesie, sau daca i-afost furat unuia ori altuia, sau a esit din posesia lor pe alta cale,

fara voia lor. Nu pot fi revendicate bunurile pentru motivele aratate in parteaintiia a prezentului articol, daca aceste bunuri au fost vindute dupaprocedura stabilita pentru executarea hotaririlor judecatoresti. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o persoana,care nu avusese dreptul sa le instraineze, proprietarul este in dreptsa-si revendice bunurile in toate cazurile.

Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal Bunurile statului, precum si bunurile colhozurilor si ale celorlalteorganizatii cooperatiste si ale altor organizatii obstesti, instrainatein mod ilegal, indiferent de felul in care s-a facut aceasta, pot firevendicate de organizatiile respective de la orice dobinditor.


Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor si a hirtiilor de valoare de la un dobinditor de buna credinta Banii, precum si hirtiile de valoare la purtator nu pot firevendicate de la un dobinditor de buna credinta.

Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din posesia nelegitima Revendecindu-si bunurile din posesia nelegitima a altuia,proprietarul este in drept de asemenea sa ceara persoanei care stia sautrebuia sa stie, ca posesia lor este nelejitima (posesor de reacredinta), restituirea sau compensarea tuturor veniturilor, pe care leaobtinut sau trebuia sa le obtina in tot timpul posesiunii; iar de laposesorul de buna credinta - toate veniturile pe care le-a obtinut sautrebuia sa le obtina din momentul, cind a aflat sau trebuia sa afle, caposesiunea este nelegitima sau a primit o citatie in urma actiuniiintentate de proprietar, prin care i s-a cerut restituirea bunurilor. Posesorul - atit de buna credinta, cit si de rea credinta, - larindul sau, are dreptul sa ceara proprietarului compensareacheltuielilor necesare facute de el in legatura cu bunurile din momentulin care proprietarului i se cuvin venituri de la aceste bunuri. Posesorul de buna credinta este in drept sa-si retina imbunatatirile

facute, daca ele pot fi despartite fara a se vatama lucrul. Daca acesteimbunatatiri nu pot fi despartite, posesorul de buna credinta aredreptul sa ceara compensarea cheltuielilor facute pentru acesteimbunatatiri, dar nu mai mult de suma, cu care a sporit valoarealucrului.

Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului impotriva incalcarilor, care nu sint legate de pierderea posesiei Proprietarul poate sa ceara inlaturarea oricaror incalcari adusedrepturilor sale chiar si in cazul, cind aceste incalcari nu sint legatede pierderea posesiei.

Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu este proprietar Drepturile, prevazute in articolele 148-153 din prezentul Cod, leare si persoana, care, desi nu este proprietar, detine in posesiebunurile in baza legii sau a unui contract.

TITLUL AL TREILEA DREPTURI OBLIGATIILOR A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA NASTEREA OBLIGATIILOR

Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei In virtutea unei obligatii o persoana (debitorul) este datoare saindeplineasca in favoarea unei alte persoane (creditorul) un anumit actbunaoara: sa transmita un bun, sa execute o lucrare, sa plateasca osuma de bani s.a.m.d., sau sa se abtina de la anumite acte, iarcreditorul are drept sa ceara debitorului indeplinirea obligatiei. Obligatiile se nasc din contract sau din alte temeiuri, prevazutede articolul 4 din prezentul Cod.

Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din acte de planificare Continutul obligatiei, care se naste nemijlocit dintr-un act deplanificare a economiei nationale este determinat de acest act.

Continutul contractului, incheiat pe baza unei comenzi de stat,trebuie sa corespunda acestei comenzi.

[Partea 2 art.156 modificata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]

Articolul 157. Incheierea contractului Contractul se considera incheiat, cind partile au cazut de acord,in forma ceruta pentru cazurile respective, cu privire la toatepunctele esentiale ale lui. Sint esentiale acele puncte ale contractului, care au fostdeclarate ca atare prin lege sau sint necesare pentru contractele decategoria respectiva, precum si toate punctele asupra carora, lacererea uneia din parti, trebuie realizata o invoiala. Contractul poate fi incheiat prin primirea spre executare acomenzii, iar intre organizatiile socialiste, in cazurile prevazute delege, - prin primirea spre executare a comenzii sau a bonului de lucru.

Articolul 158. Forma contractului Daca partile s-au invoit sa incheie contractul intr-o anumite formael se considera incheiat din momentul in care i s-a dat formaconvenita, chiar daca dupa lege pentru acest fel de contracte nu secere o asemenea forma. Daca potrivit legii sau invoielii intre parti contractul trebuie safie incheiat in scris, el poate fi incheiat atit prin intocmirea unuisingur inscris, semnat de parti, cit si printr-un schimb de scrisori,telegrame, telefonograme s.a.m.d., semnate de partea, care le-a trimis.

Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii facute cu aratarea termenului pentru raspuns Cind propunerea de a incheia un contract s-a facut cu aratareatermenului pentru raspuns, contractul se considera incheiat, dacainauntrul acestui termen persoana care a facut propunerea a primit dela cealalta parte raspuns, ca accepta propunerea.

Articolul 160. Incheierea unui contract in urma propunerii facute fara aratarea termenului pentru raspuns Cind propunerea de a incheia un contract se face verbal, farafixarea unui termen pentru raspuns, contractul se considera incheiat,daca cealalta parte declara imediat persoanei care i-a facut propunerea

ca accepta aceata propunere. Daca aceasta propunere s-a facut in scris, contractul se consideraincheiat, in cazul cind raspunsul cu privire la acceptarea propuneriis-a primit intr-un rastim, ce se cere obisnuit pentru acest lucru.

Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul Daca din raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintulde a incheia contractul se vede, ca raspunsul a fost trimis la timp, else considera intirziat, numai in cazul cind persoana care a facutpropunerea va instiinta imediat cealalta parte, ca raspunsul a fostprimit cu intirziere. In cazul acesta raspunsul primit cu intirziereeste considerat ca o noua propunere de a incheia contractul.

Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pebaza unor alte conditii decit acelea care au fost propuse se consideraca respingere a propunerii si totodata ca o noua propunere. Daca la incheierea unui contract intre organizatiile de stat,cooperatiste si alte organizatii obstesti apar divergente, care urmeazasa fie solutionate de instanta judecatoreasca, organul de arbitraj saude arbitri alesi, prevederile prezentului articol nu se aplica.


[Art.163 exclus prin Legea nr.1322 din 25.09.97] [Art.163 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Partea 1 art.163 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane Pot cere executarea contractului in folosul unei terte persoaneatit persoana care a incheiat contractul, cit si terta persoana, infolosul careia este stipulata executarea, daca legea sau contractul nuprevede altfel si daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei. Cind terta persoana renunta la dreptul ce-i acorda contractul,persoana care a incheiat contractul poate sa foloseasca acest drept,daca acasta nu este in contradictie cu legea, contractul sau continutulobligatiei.

CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR

Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor Executarea obligatiilor poate fi garantata, potrivit legii saucontractului, prin stabilirea unei clauze penale (amenda, penalitati deintirziere), gaj si fidejusiune. Afara de aceasta, obligatiile intrecetateni sau cu participarea lor pot fi garantate printr-o arvuna, iarobligatiile intre organizatiile socialiste - prin garantie.

Articolul 166. Clauza penala Clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) constituie osuma de bani, determinata de lege sau de contract, pe care debitorul eobligat s-o plateasca creditorului pentru neindeplinirea sauindeplinirea necorespunzatoare a unei obligatii, in special, cind esteindeplinita cu intirziere. Clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) poate fistipulata sub forma unei sume fixe sau sub forma unei cote procentualedin valoarea obligatiei principale. Prin clauza penala (amenda, penalitati de intirziere) se poategaranta numai o creanta valabila. Creditorul nu are dreptul sa ceara plata clauzei penale (amenzii,penalitatilor de intirziere), daca debitorul nu poarta raspunderepentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei.

Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala Invoiala cu privire la clauza penala (amenda, penalitatile deintirziere) trebuie sa fie facuta in scris. Nerespectarea formei scrise duce la nulitatea invoielii cu privirela clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere).

Articolul 168. Gajul In virtutea gajului, creditorul (creditorul gajist) are dreptul, incazul in care debitorul (debitorul gajist) nu executa obligatiagarantata prin gaj, sa i se satisfaca revendicarea, cu preferinta fatade ceilalti creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau adrepturilor patrimoniale date in gaj. Gajul se afla in legatura cu obligatia garantata prin gaj sireprezinta, suplimentar la obligatia principala, un raport de dreptaccesoriu care este conditionat in timp de durata obligatiei principale,

daca legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Daca contractul nu prevede altfel, gajul garanteaza obligatia involumul existent la momentul satisfacerii revendicarii, in specialdobinzile, penalitatile, compensarea pierderilor cauzate de intirziereaexecutarii, precum si compensarea cheltuielilor creditorului gajistnecesare pentru intretinerea bunurilor date in gaj si a cheltuielilor deurmarire. Obligatia ce decurge din contractul de gaj este considerataobligatie garantata prin gaj, daca acest fapt este stipulat incontractul in cauza. In cazul executarii partiale a obligatiei fata de creditorul gajist,valoarea partii respective a gajului nu scade, daca contractul nuprevede altfel. Ipoteca si ipoteca de intreprinzator sint un gaj indivizibil. Relatiile de drept privind gajul, in masura in care nu sintreglementate de prezentul cod, se reglementeaza de Legea cu privire lagaj si de alte acte normative.

[Art.168 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98]

Articolul 169. Partile la contractul de gaj Creditorul gajist este o persoana fizica sau juridica, obligatiilefata de care sint garantate prin gaj. Debitorul gajist este o persoana fizica sau juridica - proprietarsau un alt posesor si uzufructuar legal al bunurilor sau drepturilorpatrimoniale date in gaj - care are dreptul sa instraineze aceste bunurisau drepturi patrimoniale. Debitor gajist poate fi atit debitorul, cit si o terta persoana.


Articolul 170. Obiectul gajului Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun sau dreptpatrimonial, inclusiv un obiect sau mai multe obiecte, hirtii devaloare, cu exceptia bunurilor retrase din circuitul civil pentruconsumul populatiei ori care, conform legii, nu pot fi urmarite. Nu pot fi obiect al gajului obligatiile legate nemijlocit depersoana debitorului gajist (pensiile alimentare, reparareaprejudiciului cauzat vietii sau sanatatii etc.), precum si drepturile acaror cesiune este interzisa de lege.

In contract poate fi prevazuta extinderea gajului asupra bunurilorsi drepturilor patrimoniale care pot fi dobindite in viitor. Bunurile si drepturile patrimoniale care, conform legii, nu pot fitransmise separat nu pot fi grevate cu gaj separat. Bunurile si drepturile patrimoniale care se afla in proprietatecomuna (mixta) pot fi date in gaj numai cu acordul tuturorproprietarilor. Daca unul dintre proprietari da in gaj cota sa aflata in proprietatein diviziune, acordul celorlalti proprietari nu se cere. In cazul gajarii bunurilor aflate in proprietatea unei intreprinderisau organizatii, asupra gajului se decide in conformitate cu actele deconstituire a acesteia. Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor obiectului principalal bunurilor gajate, daca contractul nu prevede altfel. Asupra venitului si productiei obtinute din utilizarea bunurilorgajate dreptul de gaj se extinde numai in cazurile prevazute de contract.


Articolul 171. Tipurile de gaj Exista doua tipuri de gaj: gaj inregistrat si amanet. In cazul gajului inregistrat, obiectul gajului ramine in posesiuneadebitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitoruluigajist. In cazul amanetului, obiectul gajului se transmite in posesiuneacreditorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numelecreditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist sidebitorul gajist, obiectul gajului, incuiat si sigilat de creditorulgajist, poate fi lasat la debitorul gajist. Un obiect stabilit in modindividual poate fi lasat la debitorul gajist dupa ce va fi marcat cu unsemn care confirma amanetul. Dupa natura relatiilor de drept, la categoria de gaj inregistrat seraporta: 1) ipoteca - gajarea pamintului, cladirilor, constructiilor, altorbunuri imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul aferent,necesar functionalitatii obiectului gajat, sau cu dreptul de folosinta aacestui teren; 2) ipoteca de intreprinzator - gajul intreprinderii, care se extindeasupra intregului patrimoniu al intreprinderii, inclusiv asuprafondurilor fixe si circulante, altor bunuri si drepturi patrimoniale

reflectate in bilantul independent al intreprinderii, daca legea saucontractul nu prevede altfel; 3) gajul marfurilor care se afla in circuitul civil sau in proces deprelucrare; 4) gajul bunurilor si drepturilor patrimoniale pe care debitorulgajist le va dobindi in viitor.


Articolul 172. Contractul de gaj Contractul de gaj se incheie in scris. Bunurile in valoare de pinala 10 salarii minime pot fi gajate prin intelegere orala. In contractul de gaj se indica numele si prenumele (denumirea)partilor, domiciliul (sediul) lor, tipul gajului, nomenclatorul,estimarea bunurilor gajate si locul aflarii lor, obligatia garantataprin gaj, volumul si termenul de executare a obligatiei, permiterea sauinterzicerea gajului urmator, alte conditii. In cazul gajarii de bunuri sau drepturi patrimoniale a carorinstrainare necesita autentificare notariala, contractul de gaj urmeaza,de asemenea, sa fie autentificat notarial. Contractul de ipoteca (deipoteca de intreprinzator) se autentifica notarial in mod obligatoriu. Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectueazain forma prevazuta pentru incheierea contractului.


Articolul 173. Aparitia gajului Gajul apare in virtutea contractului. Gajul inregistrat apare din momentul inregistrarii contractului degaj. In cazul amanetului, gajul apare din momentul transmiteriiobiectului gajului, daca contractul de gaj nu prevede altfel.


Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune de obiectul gajului Debitorul gajist are dreptul sa foloseasca obiectul gajului conformdestinatiei acestuia, precum si sa obtina prin intermediul lui venit,daca contractul nu prevede altfel, iar din esenta gajului nu rezulta

altceva. Debitorul gajist este in drept, cu acordul creditorului gajist, sadea obiectul gajului in locatiune sau in folosinta gratuita unei altepersoane sau sa dispuna de el in alt mod, daca legea sau contractul degaj nu prevede altfel. Acordul ce limiteaza dreptul debitorului gajist de a lasa printestament bunurile gajate se considera nul. Creditorul gajist, cu exceptia lombardului, are dreptul safoloseasca obiectul gajului numai in cazurile prevazute de contract,urmind sa prezinte debitorului gajist dare de seama despre folosirealui. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract sa obtina dinobiectul gajului venit pentru a stinge obligatia principala garantataprin gaj. Debitorul gajist sau creditorul gajist, in functie de faptul caredintre ei detine bunurile gajate, este obligat sa le pastreze si sa leintretina, respectind dreptul de folosinta a acestora. Daca aparepericolul pierderii sau deteriorarii bunurilor gajate, partea care ledetine este obligata sa informeze imediat cealalta parte, iar parteacare nu detine bunurile are dreptul sa le examineze. Lombardul-creditor gajist este obligat sa asigure pe cont propriubunurile primite in gaj in cuantumul valorii lor depline, conformestimarilor facute, cu acordul partilor, la primirea bunurilor in gaj.

[Art.174 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Partea 2 art.174 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului Inlocuirea obiectului gajului se admite cu acordul creditoruluigajist, daca legea sau contractul nu prevede altfel. In cazul in care bunul gajat a fost pierdut sau deteriorat sau dacadreptul de proprietate asupra lui ori dreptul de gestiune asupra lui afost suspendat in temeiurile prevazute de lege, debitorul gajist trebuiesa-l restabileasca intr-un termen acceptabil sau sa-l inlocuiasca cu unbun echivalent, daca contractul nu prevede altfel.


Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor gajate libere de gaj Creditorul gajist poate sa acorde debitorului gajist o autorizatie

de instrainare a obiectului gajului liber de gaj. Aceasta prevedere nuse extinde asupra cazurilor de amanet. O astfel de instrainare trebuiesa fie cu titlu oneros si facuta in modul stabilit pentru inlocuireaobiectului gajului. Acordarea autorizatiei de instrainare a obiectului gajului liber degaj poate fi prevazuta in contractul de gaj. In acest caz, persoana careincheie o tranzactie cu debitorul gajist procura bunurile grevate de gajlibere de gaj. In cazul gajarii de marfuri care se afla in circuit civil si inproces de prelucrare, debitorul gajist poate instraina unele marfuri dinrezervele sale de marfuri grevate de gaj prin vinzarea lor in cadrulunei activitati comerciale obisnuite. Actiunea autorizatiei de instrainare a obiectului gajului liber degaj se suspenda odata cu inminarea avizului de executare silita aobligatiei garantate prin gaj, pina la momentul in care proceduraexecutarii silite a acestei obligatii nu poate fi continuata. Autorizatia de instrainare a obiectului gajului liber de gaj devinenula odata cu transformarea gajului inregistrat in amanet.

[Art.176 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Alin.1 art.176 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] [Partea 3 art.176 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj Orice tert dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilorgrevate de gaj ori dreptul de gestiune a lor, tinind cont de gaj, cuexceptia cazurilor prevazute la articolul 176 din prezentul cod si laprezentul articol. Bunurile grevate de gaj se considera libere de gaj in cazul in careachizitorul considera cu buna credinta ca nu exista gaj si ca nu existacircumstante in a caror virtute ar trebui sa stie despre existentagajului. Achizitor de buna credinta se considera: 1) persoana care procura: - bunuri grevate de gaj sub forma de marfuri care se afla in circuitcivil si in proces de prelucrare; - bunuri sau drepturi patrimoniale, cu exceptia bunurilor imobile sidrepturilor asupra bunurilor imobile a caror comercializare a fostanuntata in mijloacele de informare publica; - documente de plata, conosamente, actiuni, titluri de creanta,

contracte care sint cotate la o bursa autoritara sau cu care se fac, deregula, tranzactii la bursa; 2) persoana considerata ca atare de catre instanta judecatoreasca siin alte cazuri prevazute de lege.

[Art.177 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Art.177 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97]

Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii creantelor creditorilor gajisti Darea in gajul urmator a bunurilor gajate se admite daca nu esteinterzisa prin contractele de gaj incheiate anterior. Debitorul gajist este obligat sa prezinte fiecarui creditor gajist,urmator si precedent, datele tuturor cazurilor de gajare a bunurilor sia drepturilor patrimoniale. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupasine nulitatea tranzactiilor urmatorului gaj si raspunderea pentruprejudiciul cauzat creditorilor gajisti. Consecutivitatea executarii creantelor la citeva drepturi de gajasupra unora si acelorasi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabilestetinindu-se cont de consecutivitatea aparitiei drepturilor de gaj.Creantele urmatorului creditor gajist se executa dupa executarea deplinaa creantelor precedentului creditor gajist. Consecutivitatea executarii creantelor poate fi modificata dacacreditorii gajisti care dispun de dreptul preferential de executare acreantelor la unul si acelasi obiect al gajului consimt.


Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare In cazul gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si inproces de prelucrare, debitorul gajist este in drept sa modificecomponenta si forma naturala a obiectului gajului (stocurilor demarfuri, materiei prime, materialelor, semifabricatelor, produselorfinite etc.) astfel incit valoarea lor totala sa nu se reduca fata devaloarea indicata in contractul de gaj. Reducerea valorii marfurilor gajate care se afla in circuit civil siin proces de prelucrare se admite proportional cu partea executata aobligatiei garantate prin gaj, daca contractul nu prevede altfel. Marfurile care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare,

instrainate de debitorul gajist, inceteaza a fi obiect al gajului dinmomentul trecerii lor in proprietatea persoanei care le-a procurat, iarmarfurile procurate de debitorul gajist, indicate in contractul de gaj,devin obiect al gajului din momentul in care debitorul gajist dobindestedreptul de proprietate asupra lor.

[Art.179 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Art.179 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare Hirtiile de valoare pot fi gajate in temeiul contractului de gaj.Gajarea hirtiilor de valoare prin andosament se efectueaza conformlegislatiei. Certificatele la dobinzi, dividende si la alte venituri, obtinute intemeiul dreptului exprimat in hirtia de valoare, constituie obiect algajului in cazul in care contractul nu prevede altfel.


Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj Daca la expirarea termenului de executare a obligatiei garantateprin gaj debitorul gajist nu a executat sau a incalcat aceastaobligatie, creditorul gajist obtine dreptul de a urmari obiectul gajuluila momentul expirarii termenului, daca legea sau contractul de gaj nuprevede ca acest drept apare mai tirziu sau daca, conform legii,urmarirea obiectului gajului nu poate avea loc mai inainte. Bunurile grevate de gaj sint urmarite din valoarea bunurilor gajatein conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti daca debitorulgajist si creditorul gajist nu au avut o alta intelegere incheiata dupaaparitia dreptului de satisfacere a obligatiei garantate prin gaj.Debitorul gajist si creditorul gajist pot conveni asupra modalitatii decomercializare a bunurilor gajate. Obiectul gajului poate fi urmarit numai prin hotarirea instanteijudecatoresti in cazul in care: 1) pentru incheierea contractului de gaj a fost necesar acordul sauautorizatia unei alte persoane sau a unei alte autoritati; 2) obiectul gajului il constituie bunuri de valoare istorica,artistica sau culturala; 3) debitorul gajist lipseste si locul aflarii lui nu poate fiidentificat.

Prin derogare de la dispozitiile alineatului 2 al prezentuluiarticol si ale articolului 179/3, executarea creantelor creditorilor dinvaloarea bunurilor gajate ale persoanei careia i-a fost deschisaprocedura falimentara se efectueaza in modul stabilit de legislatia cuprivire la faliment.


Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului Chestiunea distribuirii mijloacelor obtinute din comercializareaobiectului gajului o hotaraste instanta judecatoreasca in modul stabilitla alineatul 4 al prezentului articol. In cazul in care mijloacele obtinute nu satisfac toate creantele,creditorul gajist este in drept sa obtina mijloacele lipsa din altebunuri ale debitorului ce pot fi urmarite conform legislatiei, fara abeneficia in acest caz de privilegiul ce rezulta din dreptul de gaj. Daca mijloacele obtinute din comercializarea obiectului gajuluidepasesc valoarea obligatiilor creditorului gajist garantate prin gaj,diferenta se plateste debitorului gajist. Mijloacele obtinute din comercializarea obiectului gajului trebuiesa fie distribuite fara intirziere in urmatoarea succesiune: 1) cheltuielile legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusivcheltuielile de judecata si remunerarea gestionarului intreprinderii (incazul ipotecii de intreprinzator); 2) creantele creditorului gajist (sau creditorilor gajisti, conformsuccesiunii de executare a creantelor lor); 3) platile catre alte persoane care au dreptul sa primeasca mijloacedin comercializarea obiectului gajului.


Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si urmarirea obiectului gajului Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte determen a obligatiei garantate prin gaj daca: 1) obiectul gajului nu se afla in posesiunea debitorului gajistcontrar conditiilor contractului de gaj sau in cazul incetarii dreptuluide proprietate asupra obiectului dat in gaj conform temeiurilorprevazute de legislatie;

2) debitorul gajist incalca regulile de inlocuire a obiectuluigajului; 3) creditorul gajist nu respecta obligatia principala garantata pringaj. Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte determen a obligatiei garantate prin gaj, iar in cazul neexecutarii uneiastfel de creante, sa puna sub urmarire obiectul gajului daca debitorulgajist: 1) a incalcat regulile gajului urmator; 2) nu a respectat obligatiile prevazute la articolul 174 alineatul 5din prezentul cod; 3) a instrainat obiectul gajului incalcind prevederile articolului178 alineatele 3 si 4 din prezentul cod.


Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj Dreptul de gaj se stinge in cazurile: 1) stingerii obligatiei garantate prin gaj; 2) expirarii termenului gajului; 3) distrugerii bunurilor gajate; 4) comercializarii silite a bunurilor gajate; 5) in alte cazuri prevazute de lege.


Articolul 180. Fidejusiunea Prin contractul de fidejusiune fidejusorul se obliga fata decreditorul unei terte persoane sa raspunda in intrejime sau in partepentru executarea de catre aceasta din urma a obligatiei sale. Fidejusiunea poate garanta numai o creanta valabila. Contractul de fidejusiune trebuie sa fie incheiat in forma scrisa.Nerespectarea formei scrise atraje nulitatea contractului defidejusiune.

Articolul 181. Raspunderea fidejusorului In cazul neexecutarii obligatiei debitorul si fudejusorul raspundin fata creditorului ca debitori solidari, daca contractul defudejusiune nu prevede altfel. Fidejusorul raspunde in aceiasi masura ca si debitorul, in special,

pentru plata dobinzilor, pentru repararea daunelor, pentru plataclauzei penale, daca contractul de fidejusiune nu prevede altfel.

Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul intentarii unei actiuni impotriva lui Daca se intenteaza o actiune impotriva fidejusorului, acesta esteobligat sa-l introduca in cauza pe debitor. In caz contrar debitorul are dreptul sa puna in actiunea de regresa fidejusorului toate exceptiile, pe care le-ar fi putut opunecreditorului. Fidejusorul are dreptul sa opuna in actiunea creditorului toateexceptiile, pe care le-ar fi putut opune debitorul. Fidejusorul nupierde dreptul la aceste exceptii nici in cazul cind debitorul arenuntat la ele sau si-a recunoscut obligatia. Daca creditorul va renunta la dreptul lui de a fi indestulat cupreferinta sau la garantarea obligatiei stabilita in folosul lui,fidejusorul este eliberat de obligatia sa, intrucit creditorul ar fiavut posibilitatea sa-si indestuleze creanta, folosind drepturilearatate mai sus.

Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia Asupra fidejusorului care a executat obligatia trec toatedrepturile creditorului din aceasta obligatie. Dupa ce fidejusorul va indeplini obligatia, creditorul este obligatsa-i remita documentele, care atesta creanta impotriva debitorului,precum si sa-i predeie drepturile care garanteaza aceasta creanta.

Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea obligatiei de catre debitor Debitorul care a executat obligatia garantata prin fidejusiune esteobligat sa instiinteze de indata despre aceasta pe fidejusor. In cazcontrar fidejusorul, care a executat obligatia, isi mentine dreptul dea intenta o actiune de regres impotriva debitorului. In cazul acestadebitorul are dreptul sa-l urmareasca pe creditor numai pentrurestituirea celor primite fara temei.

Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe persoane Persoanele care au dat impreuna o garantie prin fidejusiune sintsolidar obligate fata de creditor, daca contractul de fidejusiune nu

prevede altfel. Fiecare din fidejusori are dreptul de a intenta o actiune de regresimpotriva debitorului, in limitele sumei platite de el.

Articolul 186. Incetarea fidejusiunii Fidejusiunea inceteaza odata cu incetarea obligatiei garantate prinea. Fidejusiunea inceteaza de asemenea, daca creditorul in curs de treiluni de la implinirea termenului de executare a obligatiei nu vaintenta o actiune fidejusorului. Daca termenul de executare aobligatiei nu este aratat sau daca executarea poate fi ceruta in oricemoment, atunci, daca lipseste o alta invoiala, obligatia fidejusoruluiinceteaza la expirarea unui an din ziua incheierii contractului defidejusiune.

Articolul 187. Arvuna Arvuna este o suma de bani, platita in contul platilor datoratepotrivit contractului de unul din contractanti celuilalt, pentru aconfirma incheierea contractului si a-i garanta executarea. Contractul de arvuna, indiferent de suma arvunei, trebuie sa fieincheiat in forma scrisa. Daca pentru neexecutarea contractului raspunde partea care a datarvuna, aceasta ramine celeilalte parti. Daca pentru neexecutareacontractului raspunde partea care a primit arvuna, ea este obligata saplateasca celeilalte parti dublul arvunei. Pe linga aceasta, partea care raspunde pentru neexecutareacontractului este obligata sa repare daunele cauzate celeilalte parti,care n-au fost acoperite prin plata arvunei, daca contractul nu prevedealtfel.

Articolul 188. Garantia Garantia este obligatia, prevazuta prin lege sau prin contract, pecare si-o ia o organizatie socialista de a plati dastoria unei alteorganizatii, in intregime sau in parte, in cazul neexecutarii sauexecutarii necorespunzatoare a obligatiei. Garantia, stipulata prin contract, trebuie data in forma scrisa. In cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatieiasigurate prin garantie, raspunderea materiala a organizatiei garanteeste complimentara la raspunderea debitorului.

Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu privire la fidejusiune Dispozitiile articolelor 180, 182, 184, 186 si 188 din prezentulCod se extind asupra garantiilor, date de organizatie pentru garantareaplatii unei sume de bani datorate de o alta organizatie, dacalegislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti nu prevede altfel.

CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA EXECUTAREA OBLIGATIILOR

Articolul 190. Conditiile generale ale executarii obligatiilor Obligatiile trebuie sa fie executate in modul corespunzator si latermenul stabilit, in conformitate cu prevederile legii, actului deplanificare, contractului, iar in lipsa unor asemenea prevederi - inconformitate cu regulile aplicate de obicei in aceasta materie.

Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral de a executa obligatia Cu exceptia cazurilor prevazute de lege nu se admite refuzulunilateral de a executa obligatia si nici modificarea unilaterala aconditiilor contractului.

Articolul 192. Executarea obligatiei in rate Creditorul are dreptul sa nu accepte executarea obligatiei in rate,daca nu este prevazut altfel prin lege, prin actul de planificare, princontract sau daca aceasta nu decurge din sensul obligatiei.

Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei asupra unei terte persoane Executarea obligatiei ce rezulta dintr-un contract poate fi trecutain intrejime sau in parte, asupra unei terte persoane, daca aceasta eprevazut prin regulile stabilite, precum si daca terta persoana elegata de una din parti prin subordonare administrativa sau printr-uncontract corespunzator. Daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu reiese cadebitorul este dator sa execute obligatia personal, creditorul eobligat sa accepte executarea propusa de terta persoana pentru debitor.

Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei

Daca termenul executarii obligatiei nu este stipulat sau dacaexecutarea poate fi ceruta in orice moment, creditorul are dreptul saceara executarea, iar debitorul are dreptul sa execute obligatieaoricind. Debitorul este obligat sa execute aceasta obligatie in termen desapte zile din momentul formularii de catre creditor a cererii sale,daca indatorirea de a executa imediat nu rezulta din lege, contract saudin sensul obligatiei.

Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen Debitorul are dreptul sa execute obligatia inainte de termen, dacadin lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel. Executarea obligatiei inainte de termen intre organizatiile de statcooperstiste si alte organizatii obstesti, se admite in cazurile, cindaceasta e prevazut de lege sau contract, precum si cu consimtamintulcreditorului.

Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi, daca existamotive suficiente, au dreptul sa acorde debitorului aminarea sauesalonarea executarii obligatiei.


Articolul 197. Locul executarii obligatiei Obligatia trebuie sa fie executata la locul, care este stabilit delege, de contract sau de actul de planificare, in baza caruia a luatnastere obligatia, sau la locul care rezulta din continutul obligatiei. Daca locul executarii nu este specificat si nu rezulta din sensulobligatiei, ea trebuie sa fie executata precum urmeaza: 1) obligatia de a preda o cladire - la locul unde se afla cladirea; 2) obligatia baneasca (cu exceptia obligatiilor organizatiilorsocialiste) - la domiciliul creditorului din momentul nasteriiobligatiei. Daca pina la data executarii obligatiei creditorul si-aschimbat domiciliul si a instiintat despre aceasta la timp pe debitor,acesta din urma e obligat s-o execute la noul domiciliu al creditoruluiurmind ca toate cheltuielile, legate de schimbarea locului deexecutare, sa cada in sarcina creditorului; 3) toate celelalte obligatii - la domiciliul debitorului dinmomentul nasterii obligatiei, iar daca debitorul este o persoana

juridica - la sediul ei.

Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti Obligatiile banesti trebuie sa fie exprimate si platite in valutasovietica. Exprimarea si plata obligatiilor banesti in valuta straina se admitnumai in cazurile si in modul prevazute de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 199. Dobinzile Este interzisa platirea dobinzilor pentru obligatii banesti saupentru alte obligatii, cu exceptia operatiilor institutiilor de credit,a obligatiilor din domeniul comertului exterior si in alte cazuriaratate de lege.

Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract Obligatiile reciproce din contract trebuie sa fie executatesimultan, daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezultaaltfel.

Articolul 201. Executarea obligatiei alternative Debitorului, care este obligat sa indeplineasca un act din doua saumai multe acte, ii apartine dreptul de alegere, daca din lege, contractsau din sensul obligatiei nu rezulta altfel.

Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de pluralitate de creditori sau de debitori In caz de pluralitate de creditori sau de debitori ai uneiobligatii fiecare creditor are dreptul sa ceara executarea, iar fiecaredebitor este obligat sa execute obligatia in parti egale cu ceilaltidebitori, daca din lege sau din contract nu rezulta altfel. La o obligatie care se naste din contracte pe cote-parti intreorganizatiile socialiste dreptul creditorului de a cere executarea siobligatia debitorului de a executa obligatia sint determinate de coteleprevazute in contract.

Articolul 203. Obligatiile solidare Obligatia solidara sau creanta solidara se naste, daca aceasta eprevazut de contract sau e stabilit de lege, in special daca obiectulobligatiei este indivizibil.

Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii solidare a debitorilor In cazul unei obligatii solidare a debitorilor creditorul aredreptul sa pretinda executarea atit tuturor debitorilor la un loc, citsi fiecaruia din ei in parte, sa pretinda executarea obligatiei atit inintrejime, cit si partial. Creditorul care n-a fost indestulat pe deplin de catre unul dindebitorii solidari, are dreptul sa ceara celorlalti debitori solidarisa execute ceia ce n-a primit. Debitorii solidari ramin obligati, pina cind obligatia va fiexecutata in intrejime.

Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari creditorului In cazul unei obligatii solidare debitorul nu are dreptul sa opunacreditorului exceptii, bazate pe raporturile altor debitori cucreditorul, la care nu participa debitorul respectiv.

Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre unul din debitori Executarea unei obligatii solidare in intrejime de catre unul dindebitori elibereaza pe ceilalti debitori de executarea obligatiei fatade creditor. Debitorul care a executat o obligatie solidara are dreptul saintenteze o actiune de regres impotriva fiecaruia din ceilalti debitoriin parti egale, scazindu-se partea lui, daca legea sau contractul nuprevede altfel. Partea neplatita de unul din debitorii solidaridebitorului, care a executat obligatia solidara, cade in masura egalain sarcina aceluia care n-a platit si in sarcina celorlalti debitorisolidari.

Articolul 207. Creantele solidare In cazul unei creante solidare fiecare din creditorii solidari aredreptul sa ceara debitorului plata creantei in intregime. Debitorul nu are dreptul sa opuna unuia din creditorii solidariexceptii, bazate pe raporturile debitorului cu alt creditor solidar, lacare creditorul respectiv nu participa. Executarea obligatiei in intregime fata de unul din creditoriisolidari il elibereaza pe debitor de executarea obligatiei fata deceilalti creditori.

Creditorul solidar, a carui creanta a fost executata de debitor,este obligat sa restituie celorlalti creditori partea ce li se cuvine,daca din raporturile ce exista intre ei nu rezulta altfel.

Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti prin depunerea sumei Daca creditorul lipseste, precum si daca el refuza sa primeascaexecutarea creantei, cit si in caz de alta intirziere din partea lui, lafel si in cazul cind creditorul incapabil nu are un reprezentant,debitorul unei obligatii banesti sau al unei obligatii care prevederemiterea unor titluri de valoare are dreptul sa depuna banii sautitlurile de valoare datorate de el la biroul notarial, care il vainstiinta despre acest lucru pe creditor. Depunerea banilor sau a titlurilor de valoare la biroul notarial seconsidera ca executare a obligatiei.

[Art.208 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Art.208 modificat prin Ucazul 04.09.75]

CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE

Articolul 209. Cesiunea de creanta Cesiunea unei creante de catre un creditor unei alte persoane seadmite, daca nu este in contradictie cu legea, cu contractul sau dacacreanta nu este legata de persoana creditorului. Nu se admite cesiunea de creanta cu privire la repararea dauneimateriale, provocate prin vatamarea sanatatii sau prin cauzarea mortii,precum si prin contractul de instrainare a unei case cu conditiaintretinerii pe viata. La dobinditorul creantei trec drepturile, care garanteazaexecutarea obligatiei , inclusiv drepturile de gaj, daca contractul degaj nu prevede altfel.

[Alin.3 art.209 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98]

Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului, care a cedat creanta Creditorul care a cedat creanta unei alte persoane este obligat

sa-i remita documentele, care atesta dreptul la creanta. Vechiul creditor raspunde in fata noului creditor pentru validitateacreantei care i-a fost cedata, dar nu raspunde pentru neexecutareaacestei creante de catre debitor, cu exceptia cazurilor, cind vechiulcreditor a garantat pentru debitor fata de noul creditor.

Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta Daca debitorul n-a fost instiintat, ca a avut loc o cesiune decreanta, executarea obligatiei fata de vechiul creditor se considera caexecutare a obligatiei fata de creditorul corespunzator.

Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor Debitorul are dreptul sa opuna noului creditor toate exceptiile, pecare a putut sa le opuna vechiului creditor pina in momentul primiriiinstiintarii cu privire la cesiunea creantei.

Articolul 213. Cesiunea de datorie Debitorul poate sa faca cesiunea datoriei sale asupra unei altepersoane numai cu consimtamintul creditorului. Noul debitor are dreptul sa opuna creditorului toate exceptiile,bazate pe raporturile dintre creditor si vechiul debitor. Fidejusiunea si gajul constituit de o terta persoana inceteazaodata cu cesiunea creantei, daca fidejusorul sau constituitorul gajuluin-a consimtit sa raspunda pentru noul debitor.

Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie Cesiunea de creanta si cesiunea de datorie, bazate pe o conventieincheiata in forma scrisa, trebuie sa se faca de asemenea in formascrisa.

CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR

Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele In cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare de catredebitor a obligatiei, el este obligat sa repare daunele cauzatecreditorului. Prin daune se inteleg cheltuielile facute de creditor, pierdereasau deteriorarea bunului lui, precum si veniturile neobtinute de

creditor, pe care el le-ar fi obtinut, daca obligatia ar fi fostexecutata de debitor.

Articolul 216. Clauza penala si daunele Daca pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare aobligatiei s-a prevazut o clauza penala (amenda, penalitati deintirziere), daunele se repara in ce priveste partea care n-a fostacoperita prin clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere). Legea sau contractul poate sa prevada urmatoarele cazuri: 1) cind poate fi urmarita numai clauza penala (amenda, penalitatide intirziere), dar nu si daunele; 2) cind daunele pot fi urmarite in intregime peste suma prevazutade clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere); 3) cind la alegerea creditorului pot fi urmarite fie clauza penala(amenda, penalitatile de intirziere), fie daunele.

Articolul 217. Reducerea clauzei penale Daca clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) ce urmeazaa fi platita este prea mare in comparatie cu daunele suferite decreditor, instanta judecatoreasca are dreptul sa reduca clauza penala(amenda, penalitatile de intirziere). In acest caz instanta trebuie satina seama de: 1) masura in care debitorul a executat obligatia; 2) starea materiala a cetatenilor, care participa la obligatie; 3) nu numai de interesele patrimoniale ale creditorului, dar si dealte interese ale lui, care merita atentie. Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi au dreptul, incazuri exceptionale, tinind seama de interesele, care merita atentie,ale partilor sa reduca clauza penala (amenda, penalitatile deintirziere) ce urmeaza sa fie platita creditorului.


Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii Legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti poate sa stabileasca,in ce priveste unele categorii de obligatii, o raspundere limitatapentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor. Organizatiile socialiste nu-si pot limita raspunderea intr-oinvoiala, daca raspunderea pentru categoria respectiva de obligatiieste stabilita precis de lege.

Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit clauza penala sau a reparat daunele, de a executa obligatia in natura Plata clauzei penale (amenzii, penalitatilor de intirziere),stipulata pentru caz de intirziere sau alta executare necorespunzatoarea obligatiei, si repararea daunelor, cauzate pentru executareanecorespunzatoare, nu-l elibereaza pe debitor de executarea obligatieiin natura, cu exceptia cazurilor, cind sarcina de plan, pe care sebazeaza obligatia dintre organizatiile socialiste,si-a pierdut puterea.

Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda un lucru individual determinat In cazul neexecutarii obligatiei de a preda creditorului un lucruindividual determinat in proprietate, in administrare operativa sau infolosinta, creditorul are dreptul sa ceara ca lucrul sa fie luat de ladebitor si sa fie predat creditorului. Acest drept se pierde, dacalucrul a fost deja predat unei terte persoane, care are acelasi drept.Daca lucrul n-a fost inca predat, se bucura de preferinta creditorul,in folosul caruia obligatia a luat nastere mai inainte, iar dacaaceasta nu se poate stabili, se bucura de preferinta acela, care aintentat actiunea primul.

Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a indeplini o anumita lucrare Daca debitorul nu si-a executat obligatia de a indeplini o anumalucrare, creditorul are dreptul s-o indeplineasca pe contul debitoruluisau poate sa ceara repararea daunelor.

Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru neexecutarea obligatiilor Persoana care nu si-a executat obligatia sau a executat-o intr-unmod necorespunzator poarta raspundere materiala numai in caz de culpa(dol sau imprudenta), cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau decontract. Lipsa culpei o dovedeste persoana care n-a executat obligatia.

Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa ambelor parti Daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei sedatoreste culpei ambelor parti, instanta judecatoreasca competenta sau

arbitrii alesi reduc corespunzator marimea raspunderii debitorului.Instanta judecatoreasca, organul de arbitraj sau arbitrii alesi audreptul, de asemenea sa reduca marimea raspunderii debitorului dacacreditorul a contribuit intentionat sau din imprudenta la marireadaunelor, cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare aobligatiei, sau n-a luat masuri pentru micsorarea lor.


Dispozitiile din prezentul articol se aplica corespunzator si incazurile cind debitorul, in virtutea legii sau a contractului, poartaraspunderea materiala pentru neexecutarea sau executareanecorespunzatoare a obligatiei, indiferent de culpa ei.

Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele tertelor persoane Debitorul raspunde pentru neexecutarea sau executareanecorespunzatoare a obligatiei de catre tertele persoane, in sarcinacarora este pusa executarea ei (articolul 193 din prezentul Cod), dacalegislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu prevede,ca raspundereao poarta nemijlocit executantul.

Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral Daca executarea obligatiei dint-un contract bilateral a devenitimposibila, atunci, daca legea sau contractul nu contine alte prevederiefectele sint: 1) daca nici una din parti nu raspunde pentru imposibilitateaexecutarii, partea, lipsita de posibilitatea de a-si executa obligatia,nu are dreptul sa ceara celeilalte parti executarea contractului.Fiecare parte are dreptul sa ceara in acest caz sa i se restituie totce a executat, fara sa fi primit o prestatiune corelativa; 2) daca pentru imposibilitatea executarii raspunde partea caretrebuia sa execute ceia ce a devenit imposibil, partea cealalta aredreptul sa renunte la contract si sa ceara sa i se restituie tot ce aexecutat, precum si repararea daunelor; 3) daca pentru imposibilitatea executarii raspunde partea caretrebuia sa primeasca executarea ce a devenit imposibila, cealalta parteare dreptul sa ceara o prestatiune corelativa, scazindu-se ceia ce ea apastrat dupa ce a fost scutita de executarea obligatiei. In raporturile dintre organizatiile de stat, cooperatiste si alte

organizatii obstesti renuntarea la contractul, prevazut de punctul 2din prezentul articol, se admite numai in cazurile cind aceasta nu estein contradictie cu actele de planificare a economiei nationale.

Articolul 226. Intirzierea debitorului Debitorul care a intirziat cu executarea raspunde fata de creditorpentru daunele cauzate prin intirziere si pentru imposibilitateaexecutarii ce s-a produs intimplator in rastimpul intirzierii. Daca din cauza intirzierii debitorului executarea nu mai prezintainteres pentru creditor, el poate sa refuze primirea executarii si saceara repararea daunelor. In raporturile dintre organizatiile socialiste refuzul de a primi oexecutare intirziata se admite numai in cazurile si in conditiile,prevazute de lege sau de contract. Debitorul nu se considera in intirziere atita timp, cit obligatianu poate fi executata din cauza intirzierii creditorului. Debitorul care a intirziat executarea unei obligatii banesti esteobligat sa plateasca pentru timpul intirzierii o dobinda de trei lasuta anual din suma intirziata, daca legea sau contractul nu prevede oalta dobinda. In obligatiile banesti dintre organizatiile socialiste debitoruleste obligat sa plateasca creditorului pentru fiecare zi de intirziereo dobinda (penalitati de intirziere) in proportia stabilita delegislatia Uniunii RSS.

Articolul 227. Intirzierea creditorului Creditorul este considerat in intirziere, daca a refuzat saprimeasca executarea cuvenita, propusa de debitor, sau n-a savirsitactele, inainte de savirsirea carora debitorul n-a putut sa-si executeobligatia. Creditorul este considerat in intirziere de asemenea in cazurileprevazute de partea a patra a articolului 229 din prezentul Cod. Intirzierea creditorului da debitorului dreptul la reparareadaunelor cauzate prin intirziere, daca creditorul nu va dovedi, caintirzierea nu se datoreste dolului sau imprudentei din partea lui saudin partea persoanelor, care in virtutea legii sau din insarcinareacreditului trebuia sa primeasca executarea. Dupa terminarea intirzieriicreditorului debitorul raspunde conform regulilor generale. In cazul unei datorii banesti debitorul nu este obligat saplateasca dobinzi pe timpul cit a durat intirzierea creditorului.

CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA STINGEREA OBLIGATIILOR

Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor Obligatiile se sting in intregime sau in parte: 1) prin executare; 2) prin compensatie; 3) prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-osingura persoana; 4) prin invoiala partilor; 5) prin anularea sau modificarea actului de planificare; 6) prin imposibilitatea de executare, pentru care debitorul nuraspunde; 7) in legatura cu moartea debitorului sau creditorului, dacaobligatia trebuie sa fie executata personal de debitor sau eradestinata personal creditorului.

Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare Executarea, facuta in modul corespunzator, stinge obligatia. Creditorul, primind executarea, este obligat, la cerereadebitorului, sa-i deie o chitanta, prin care sa confirme, ca a primitexecutarea in intregime sau in parte. Daca debitorul a dat creditorului in atestarea obligatiei un titlude credit, creditorul, primind executarea, trebuie sa-i restituie acestdocument, dar daca nu poate sa-l restituie, el trebuie sa indice acestlucru in chitanta eliberata debitorului. Chitanta poate fi inlocuitaprintr-o mentiune, facuta pe titlul de credit restituit. Pina la dovadacontrarie aflarea titlului de credit in miinile debitorului atestastingerea obligatiei. Daca creditorul refuza sa elibereze chitanta, sa restituie titlulde credit sau sa faca in chitanta o mentiune despre imposibilitatearestituirii lui, debitorul are dreptul sa retina executarea. In acestecazuri creditorul este considerat in intirziere.

Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie Obligatia se stinge prin compensatia unei creante opuse, de aceiasinatura, ajunsa la termen, sau al carei termen nu este indicat sau acarei executare poate fi ceruta de indata.

Pentru compensatie este suficienta cererea unei singure parti.

Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si cesiune de datorie In caz de cesiune de creanta (articolul 209 din prezentul Cod)debitorul are dreptul sa opuna creantei noului creditor creanta sa fatade vechiul creditor, daca aceasta creanta a ajuns la termen inainte deprimirea instiintarii despre cesiune sau daca termenul nu este indicatsau daca executarea poate fi ceruta de indata. In cazul unei cesiuni de datorie (articolul 213 din prezentul Cod)noul debitor nu are dreptul sa opuna in compensatie o creanta ceapartine vechiului debitor.

Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei Compensatia creantelor nu este admisa: 1) daca termenul de prescriptie al creantei a expirat; 2) cind se cere repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatiisau prin cauzarea mortii; 3) cu privire la intretinerea pe viata (articolul 445 din prezentulCod); 4) in alte cazuri prevazute de lege.

Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana Obligatia se stinge prin intrunirea calitatii de debitor si decreditor intr-o singura persoana.

Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor Obligatia se stinge prin invoiala partilor, inclusiv prin invoialade a inlocui o obligatie prin alta obligatie intre aceleasi persoane. Stingerea obligatiei intre organizatiile socialiste prin invoialapartilor, inclusiv prin invoiala de a inlocui o obligatie prin altaobligatie, se admite, daca aceasta nu contravine actelor de planificarea economiei nationale.

Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma modificarii planului Oblugatia dintre organizatiile socialiste se stinge sau urmeaza safie modificata de partile contractante in modul stabilit in cazurilecind actele de planificare a economiei nationale, pe care se bazeaza

obligatia, sint modificate printr-o dispozitie obligatorie pentruambele parti.

Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a o executa Obligatia se stinge prin imposibilitatea de a o executa, dacaaceasta se datoreste unei imprejurari pentru care debitorul nu raspunde(articolul 222 din prezentul Cod).

Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului sau prin lichidarea persoanei juridice Obligatia se stinge prin moartea debitorului, daca executarea esteimposibila fara participarea lui personala. Obligatia se stinge prin moartea creditorului, daca executarea iieste destinata personal. Obligatia se stinge prin lichidarea persoanei juridice (debitoruluisau creditorului). Prin legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti executareaobligatiei unei persoane juridice lichidate poate fi pusa in sarcinaunei alte persoane juridice.

B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII

CAPITOLUL AL DOUAZECELEA VINZAREA-CUMPARAREA

Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare In baza contractului de vinzare-cumparare vinzatorul se obliga saremita cumparatorului proprietatea unui bun, iar cumparatorul se obligasa primeasca bunul si sa plateasca pentru el o anumita suma de bani. Daca cumparatorul este o organizatie de stat sau o alta organizatie,mentionata in articolul 90/1 din prezentul Cod, ea dobindeste dreptul deadministrare operativa a bunurilor.


Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit

Casa de locuit (sau portiunea din ea), care este proprietatepersonala a cetateanului sau a sotilor ce locuiesc impreuna si acopiilor lor minori, poate fi obiectul unui contract devinzare-cumparare cu respectarea prevederilor articolului 103 dinprezentul Cod, precum si cu conditia, ca in numele vinzatorului, alsotului lui si al copiilor lor minori sa nu se vinda mai mult de osingura casa (sau o portiune din ea) in curs de trei ani, cu exceptiacazului vinzarii, prevazut de articolul 105 din prezentul Cod. Cetateanul poate sa vinda in curs de trei ani mai mult decit osingura data casa de locuit, daca exista motive bine intemeiate si pebaza unei autorizatii speciale pentru fiecare caz in parte a comitetuluiexecutiv al Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputatiai norodului. Vinzarea unei case, a carei constructie nu este terminata, nu poatefi efectuata fara autorizatia prealabila a comitetului executiv alSovietului local respectiv de deputati ai norodului. Nu poate fi obiectul autonom al unui contract de vinzare-cumparare oportiune a casei de locuit, care nu este o incapere de locuit izolata,cu exceptia cazurilor, cind ea i se vinde coproprietarului.

[Partea 4 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84]

Daca casa de locuit, ce se afla in proprietatea personala acetateanului, urmeaza sa fie demolata in legatura cu retragerea lotuluide parmint pentru nevoi de stat sau obstesti, atunc din ziua in care afost adoptata hotarirea Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti cuprivire la retragerea lotului de pamint si la demolarea casei aceastacasa, in legatura cu incetarea dreptului cetateanului la folosireapamintului, poate fi vinduta sau instrainata in alt mod numai in vedereademolarii.

[Partea 5 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84] Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a unei case de locuit Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit (a unei partide casa) trebuie sa fie autentificat pe cale notariala si inregistrat indecurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere tehnica.

[Alin.1 art.240 in redactia Legii nr.1000 din 16.10.96]


Contractul de vinzare-cumparare a locuintei in proprietate privata,incheiat conform legislatiei privatizarii fondului de locuinte, seautentifica notarial, se inregistreaza la biroul teritorial deinventariere tehnica si serveste drept titlu de proprietate.

[Alin.2 art.240 introdus prin Legea nr.212 din 29.07.94]

Nerespectarea prevederilor prezentului articol duce la nulitateacontractului. Dispozitiile prezentului articol se aplica si contractelor devinzare-cumparare a vilelor.

Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materialelor de constructie, ce se incheie intre cetateni Contractul de cumparare-vinzare a materialelor de constructie ce seincheie intre cetateni, trebuie sa fie autentificat pe cale notariala,in afara de cazurile, cind vinzatorul ii transmite cumparatoruluibunurile impreuna cu documentul privitor la procurarea lor de la oorganizatie comerciala sau de la o alta organizatie. Nerespectarea acestei prevederi implica aplicarea regulilor,prevazute de articolul 50 din prezentul Cod.

[Art.240/1 introdus prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului Contractul de instrainare a imobilului proprietate a persoanelorfizice sau juridice trebuie sa fie autentificat pe cale notariala siinregistrat in decurs de trei luni la biroul teritorial de inventarieretehnica.


Articolul 241. Pretul Vinzarea marfurilor de catre organizatiile de stat, cooperatiste sialte organizatii obstesti se face la preturile de stat fixate, cuexceptia cazurilor, prevazute de legislatia Uniunii RSS si, in limitelestabilite de ea, de legislatia RSS Moldovenesti. Vinzarea de catre colhozuri a prisosurilor de produse agricole, pe

care nu le cumpara statul, precum si vinzarea de catre catateni abunurilor lor se face la preturile stabilite prin invoiala partilor,daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altceva.

[Partea 2 art.241 completata prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde La incheierea contractului vinzatorul este obligat sa-l preintimpinepe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucruluicare se vinde (dreptul de gaj, de folosinta pe viata, drepturile delocatar s.a.). Nerespectarea acestei prevederi da cumparatorului dreptulde a cere micsorarea pretului sau rezilierea contractului si reparareadaunelor.

Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut Daca dreptul de proprietate sau de administrare operativa trece lacumparator mai inainte de transmiterea lucrului, vinzatorul e dator, capina la transmitere sa pastreze lucrul, sa nu admita inrautatirea stariilui. Cheltuielile necesare in acest scop, facute de vinzator dupatrecerea dreptului de proprietate (de administrare operativa) lacumparator, se restituie vinzatorului, daca aceasta e prevazut decontract.


Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei de a transmite lucrul Daca vinzatorul, incalcind contractul, nu va transmitecumparatorului lucrul vindut, cumparatoprul are dreptul sa cearatransmiterea lucrului vindut si repararea daunelor cauzate prinintirzierea executarii sau sa renunte la contract si sa ceara reparareadaunelor.

Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi lucrul cumparat sau de a plati costul lui Daca cumparatorul, incalcind contractul, va refuza sa primeascalucrul cumparat sau sa achite pentru el pretul stabilit, vinzatorul aredreptul sa ceara primirea lucrului de catre cumparator si achitarea

pretului, precum si repararea daunelor cauzate prin intirziereaexzecutarii sau sa renunte la contract si sa ceara repararea daunelor.

Articolul 246. Calitatea lucrului vindut Calitatea lucrului vindut trebuie sa corespunda conditiilorcontractului, iar in lipsa unor indicatii in contract - cerintelorobisnuite. Lucrul, pe care il vinde o organizatie comerciala, trebuie sacorespunda standartului, conditiilor tehnice sau mostrelor, stabilitepentru lucrurile de acest fel, daca nu rezulta altfel din caracteruloperatiei respective de vinzare-cumparare.


Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se vinde un lucru de calitate necorespuzatoare Cumparartorul, caruia i se vinde un lucrul de calitatenecorespunzatoare, daca viciile lui n-au fost stipulate de vinzator, aredreptul, la alegerea lui, sa ceara: 1) sau inlocuirea lucrului, determinat in contract prin genul sau,printr-un lucru de calitate corespunzatoare; 2) sau reducerea corespunzatoare a pretului de cumparare; 3) sau inlaturarea gratuita a viciilor lucrului de catre vinzatorsau restituirea cheltuielilor facute de cumparator pentru inlaturarealor; 4) sau rezilierea contractului si repararea daunelor cauzatecumparatorului. Exercitarea acestor drepturi de catre persoana, care a cumparatobiectul de la o intreprindere de comert cu amanuntul, se face in modulstabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.


Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile lucrului vindut Termenele, in cursul carora poate fi prezentata pretentia inlegatura cu viciile lucrului vindut, sint stabilite de legislatiaUniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Cumparatorul are dreptul sa prezinte vinzatorului pretentia inlegatura cu viciile lucrului vindut, care n-au fost stipulate de

vinzator pina la transmiterea lui, indata ce au fost descoperite, insanu mai tirziu de sase luni din ziua transmiterii lucrului, iar in cea cepriveste viciile unei case de locuit - nu mai tirziu de un an din ziuatransmiterii casei de locuit in posesia cumparatorului. Daca esteimposibil de a stabili ziua transmiterii casei de locuit sau daca casade locuit se afla in posesia cumparatorului inainte de incheiereacontractului de vinzare-cumparare, cumparatorul are dreptul sa prezintevinzatorului pretentia din ziua inregistrarii contractului in modulstabilit. Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti poate stabili alte termenepentru prezentarea pretentiilor cu privire la viciile lucrurilor vindutede organizatiile comerciale cu amanuntul.


Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut cu termen de garantie In cazurile cind pentru lucrurile ce se vind prin organizatiilecomerciale cu amanuntul sint stabilite, in conformitate cu articolul 264din prezentul Cod, termene de garantie, aceste termene se calculeaza dinziua vinzarii cu amanuntul. In cursul termenului de garantiecumparatorul poate prezenta vinzatorului pretentii in legatura cuviciile lucrului vindut, care impiedica intrebuintarea lui normala. Vinzatorul este obligat sa asigure inlaturarea gratuita a viciilorlucrului sau sa-l inlocuiasca printr-un lucru de calitatecorespunzatoare sau sa-l primeasca inapoi, urmind sa restituiecumparatorului suma platita pentru el, daca nu va dovedi, ca viciile auaparut din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor de folosirea lucrului sau de pastrare a lui. Daca pentru prezentarea pretentiei in legatura cu viciile lucruluivindut este stabilit un termen de garantie mai scurt decit termenelearatate in articolul 248 din prezentul Cod, se aplica termeneleprevazute de articolul 248 din prezentul Cod.

Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire la viciile lucrului vindut Termenle de prescriptie in actiunile, legate de viciile lucruluivindut, se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Actiunea cu privire la viciile lucrului vindut poate fi intentatacel mult in termen de sase luni din ziua prezentarii pretentiei, iar

daca pretentia n-a fost prezentata sau nu se poate stabili dataprezentarii ei, - cel mult in termen de sase luni din ziua expirariitermenelor prevazute de articolele 248 si 249 din prezentul Cod pentruprezentarea pretentiei cu privire la aceste vicii.


Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului i se intenteaza o actiune de evictiune Cind o terta persoana intenteaza cumparatorului o actiune deevictiune pentru un temei aparut inainte de vinzarea lucrului,cumparatorul este obligat sa-l introduca in proces pe vinzator, iarvinzatorul este obligat sa intervina in acest proces de parteacumparatorului. Neintroducerea vinzatorului in proces il scuteste de raspundere fatade cumparator, daca vinzatorul va dovedi, ca, fiind introdus in proces,ar fi putut preintimpina evictiunea cumparatorului. Vinzatorul care, desi introdus in proces de catre cumparator n-aparticipat la proces, pierde dreptul de a dovedi, ca cumparatorul a dusprocesul gresit.

Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune Daca in virtutea unei hotariri a instantei judecatoresti competentesau a arbitrilor alesi cumparatorul va fi evins, vinzatorul e obligat sarepare daunele suferite de cumparator.


Invoiala partilor prin care vinzatorul este scutit de raspundere saui se limiteaza raspunderea, este nula, daca vinzatorul, stiind despreexistenta drepturilor tertei persoane asupra lucrului ce se vinde, nul-a preintimpinat despre aceasta pe cumparator.

Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul se vinde la licitatie publica Regulile cu privire la raspunderea vinzatorului in cazul uneihotariri de evictiune a cumparatorului si pentru viciile bunurilorvindute nu se extind asupra cazurilor de vinzare silita a bunurilor lalicitatie publica.

Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit Marfurile de uz indelungat li se pot vinde cetatenilor de catreintreprinderile de comert cu amanuntul pe credit (cu esalonarea platii)in cazurile si in modul stabilite de legislatia Uniunii RSS si a RSSMoldovenesti.


Vinzarea marfurilor pe credit se face la preturile, care sint invigoare la data vinzarii. Schimbarea ulterioara a preturilor lamarfurile vindute pe credit nu implica o recalculare a pretului. Dreptul de proprietate asupra marfurilor ce se vind pe credit trecela cumparator in conformitate cu prevederile articolului 132 dinprezentul Cod.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA SCHIMBUL

Articolul 255. Contractul de schimb In baza contractului de schimb intre parti se face schimbul unui bunpe alt bun. Fiecare din participantii la contractul de schimb este considerat cavinzator al bunului, pe care il da, si ca cumparator al bunului, pe careil primeste. Contractul de schimb, in care una sau ambele parti sint organizatiide stat, poate fi incheiat numai in cazurile, prevazute de legilatiaUniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor referitoare la contractul de vinzare-cumparare La contractul de schimb se aplica regulile corespunzatoare privindcontractul de vinzare-cumparare, daca din esenta raporturilor ce existaintre parti nu rezulta altfel.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DONATIA

Articolul 257. Contractul de donatie

In baza contractului de donatie o parte (donator) transmite cu titlugratuit celeilalte parti (donatarului) un bun in proprietate. Contractul de donatie se considera incheiat in momentul, cind bunula fost transmis donatarului. Donarea bunurilor de catre un cetatean unei persoane juridice sepoate face cu conditia utilizarii acestor bunuri in anumite scopurisocialmente utile.


Articolul 257/1. Donatii filantropice Se considera donatie filantropica donarea de bunuri mobile siimobile, bani si hirtii de valoare in scopuri socialmente utile infolosul cetatenilor, institutiilor curative, educative, de protectiesociala si altor institutii similare, institutiilor de binefacere,stiintifice si de invatamint, fundatiilor, muzeelor, altor institutii decultura, organizatiilor obstesti si religioase, precum si in folosulstatului si al altor subiecti ai dreptului civil. Pentru primirea unei donatii filantropice nu e nevoie de autorizatiasau acordul cuiva. Daruind bunuri cu titlu filantropic cetateanului, donatorul trebuiesa specifice, iar daruindu-le altor persoane, poate sa specificedestinatia acestor bunuri. Daca donatia filantropica in folosul unui cetatean a fost efectuatafara specificarea destinatiei bunurilor donate cu titlu filantropic,acestea se considera donatii obisnuite. In celelalte cazuri, bunuriledonate cu titlu filantropic sint utilizate de catre donatar incorespundere cu destinatia acestor bunuri. Persoana juridica care primeste donatii filantropice cu destinatiespeciala trebuie sa tina evidenta deosebita a tuturor operatiilor defolosire. Daca, in virtutea schimbarii circumstantelor, bunurile donate cutitlu filantropic nu pot fi folosite conform destinatiei specificate dedonator, acestea pot fi folosite in alte scopuri numai cu acorduldonatorului, iar in cazul decesului donatorului cetatean sau in cazullichidarii donatorului persoana juridica - conform hotaririi instanteijudecatoresti. Folosirea bunurilor donate cu titlu filantropic contrar destinatieispecificate de donator sau schimbarea acestei destinatii cu incalcareaprevederilor alin.6 al prezentului articol ii ofera dreptul donatorului,

urmasilor acestuia sau altui succesor de drepturi sa ceara revocareadonatiei filantropice.


Articolul 258. Forma contractului de donatie Donatia insotita de inminarea darului donatarului, de transmiterealui simbolica (inminarea cheilor etc.) ori de inminarea titlurilor dedrept poate fi efectuata oral, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.2si alin.3 ale prezentului articol. Contractul de donatie a bunurilor mobile se incheie in forma simplain scris in cazurile in care: 1) donatorul este o persoana juridica si pretul obiectuluicontractului depaseste valoarea rezonabila a unui dar obisnuit; 2) donatorul este persoana fizica, iar donatarul - persoana juridica; 3) bunurile urmeaza a fi inregistrate in mod special; 4) contractul contine promisiunea de donatie in viitor. Contractul de donatie a bunurilor imobile se autentifica pe calenotariala si, in cazurile prevazute de lege, se inregistreaza inCadastrul bunurilor imobile.

[Art.258 in redactia Legii nr.1554 din 25.02.98] [Alin.3 art.258 in redactia Ucazului nr.1093 din 17.06.86] [Partea 1 art.258 modificata prin Ucazul 19.05.77]

CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA FURNIZAREA

Articolul 259. Contractul de furnizare In baza contractului de furnizare organizatia-furnizor se obliga sapredeie in anumite termene sau la un anumit termen organizatiei-cumparator (clientului) in proprietate (in administrare operativa)anumite produse, conform actului de planificare pentru repartizareaproductiei, obligator pentru ambele organizatii; organizatia-cumparatorse obliga se receptioneze produsele si sa le plateasca la preturilestabilite.


Contract de furnizare este, de asemenea, si contractul incheiatintre organizatii dupa aprecierea lor, in baza caruia furnizorul seobliga sa predeie cumparatorului produse, nerepartizabile in cadrulplanului, intru-un termen, care nu coincide cu momentul incheieriicontractului. Livrarea de produse fara incheierea unui contract este admisa numaiin cazurile, stabilite de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS sau deSovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati de produse Cantitatea de produse, nelivrata de furnizor sau neridicata decumparator in termenul convenit, trebue sa fie livrata (ridicata) inmodul si in termenele, prevazute de Regulamentele privitoare lafurnizari, de Conditiile speciale ale furnizarii unor anumite feluri deproduse (articolul 266 din prezentul Cod) sau de contract. Cumparatorul are dreptul, ca, instiintindu-l pe furnizor, sa refuzereceptionarea produselor, care au fost livrate cu intirziere, dacacontractul nu prevede altfel. Cumparatorul este obligat sa receptionezesi sa plateasca produsele, expediate de furnizor inainte de primireainstiintarii din partea cumparatorului. Articolul 261. Asortimentul produselor livrate Produsele trebuie sa fie livrate in asortimentul prevazut decontract. Livrarea produselor de anumite feluri, care intra in asortimentulrespectiv, intr-o cantitate mai mare decit prevede contractul, nu estesocotita ca o acoperire a cantitatii de produse de alte feluri ramasenelivrate, cu exceptia cazurilor, cind aceasta livrare s-a facut cuconsimtamintul cumparatorului. Pentru nelivrarea in intregime a unor feluri de produse, care intrain asortiment, furnizorul plateste clauza penala stabilita, chiar daca,in ceia ce privte valoarea totala a produselor, livrarea s-a facut intermenul prevazut de contract.

Articolul 262. Calitatea produselor livrate Calitatea produselor ce urmeaza a fi livrate trebuie sa corespundastandartelor, conditiilor tehnice sau mostrelor. In contract se poateprevedea livrarea de produse calitativ superioare standartelor siconditiilor tehnice aprobate sau mostrelor.

In cazul cand se livreaza produse de o calitate inferioara celeiprevazute de standart, de conditiile tehnice aprobate sau de mostre,cumparatorul este obligat sa refuze receptionarea si achitareaproduselor, iar daca produsele au fost deja achitate de cumparator,sumele platite de el urmeaza a fi restituite. Daca, insa, viciile produselor livrate pot fi inlaturate fara caprodusele sa fie restituite furnizorului, cumparatorul are dreptul saceara furnizorului inlaturarea viciilor la locul aflarii produselor sausa le inlature cu propriile sale mijloace, dar pe contul furnizorului. Daca produsele livrate corespund standartelor sau conditiilortehnice, dar sint de o calitate inferioara celei convenite, cumparatorulare dreptul sa receptioneze produsele, platind pretul stabilit pentruprodusele de calitatea respectiva sau sa refuze receptionarea si plataproduselor.

Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire la viciile produselor livrate Pentru actiunile ce izvorasc din livrarea produselor de calitatenecorespunzatoare se fixeaza un termen de prescriptie de sase luni,care incepe sa curga din ziua stabilirii de catre cumparator, in modulcuvenit, a viciilor produselor ce i sau livrat.

Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile produselor livrate Termenele si modul stabilirii de catre cumparator a viciilorproduselor ce i s-au livrat, care nu au putut fi descoperite in momentulreceptionarii lor obisnuite, precum si termenele si modul prezentariifata de furnizor a pretentiilor ce decurg din livrarea produselor decalitate necorespunzatoare sint reglementate de legislatia Uniunii RSS. In ceia ce priveste produsele, destinate intrebuintarii indelungatesau pastrarii, standartul sau conditiile tehnice pot prevedea termenemai lungi pentru stabilirea de catre cumparator, in modul cuvenit, aviciilor aratate (termene de garantie), urmind ca ulterior sa i seprezinte furnizorului pretentiile in vederea inlaturarii acestor viciisau a inlocuirii produselor. Furnizorul este obligat sa inlature faraplata viciile produselor, pentru care este stabilit un termen degarantie), sau sa inlocuiasca aceste produse, daca nu va dovedi caviciile sau ivit din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor defolosire a produselor sau de pastrare a lor. Prin contracte se pot stipula termene de garantie, daca ele nu sint

prevazute prin standarte sau conditii tehnice, precum si termene degarantie mai lungi decit cele prevazute de standarte sau de conditiitehnice. In ceia ce priveste marfurile de consum popular, care se vind prinorganizatiile de comert cu amanuntul, termenul de garantie incepe sacurga din ziua vinzarii cu amanuntul a lucrului (articolul 249 dinprezentul Cod).

Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete Produsele trebuie sa fie livrate in garnituri complecte, inconformitate cu prevederile standartelor, conditiilor tehnice saucataloagelor de preturi. In contract poate fi prevazuta livrareaproduselor in garnituri complecte cu articole suplimentare, pe parti saufara unele articole (parti) din complect, de care nu are nevoiecumparatorul. Daca livrarea in garnituri complecte nu este prevazuta destandarte, de conditiile tehnice aprobate sau de cataloagele de preturi,ea poate fi stipulata, in cazurile necesare, prin contract. In cazul cind s-au livrat produse in garnituri necomplecte,cumparatorul este obligat sa ceara complectarea garniturilor necomplectesau inlocuirea garniturilor necomplecte cu garnituri complecte si, pinala complectare sau inlocuire, sa refuze achitarea lor, iar dacaprodusele au fost deja achitate, sa ceara restituirea sumelor platitepentru ele. Daca furnizorul nu va complecta produsele in termenul stabilit prininvoiala partilor, cumparatorul are dreptul sa refuze receptionareaproduselor.

Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si conditiile speciale de furnizare Contractele de furnizare se incheie si se executa in conformitate cuRegulamentele privitoare la furnizari, aprobate de Sovietul Ministriloral Uniunii RSS si cu Conditiile speciale de furnizare a unor anumitefeluri de produse, aprobate in modul stabilit de Sovietul Ministrilor alUniunii RSS, iar in cazurile prevazute de el - de Sovietul Ministriloral RSS Moldovenesti.

Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului de furnizare In caz de incalcare a obligatiilor, ce rezulta din contractul defurnizare, se va plati clauza penala (amenda, penalitatile de

intirziere) si daunele, in conformitate cu Regulamentele privitoare lafurnizari si cu Conditiile speciale de furnizare, aratate in articolul266 din prezentul Cod. In cazurile cind se livreaza produse de calitate necorespunzatoaresau in garnituri necomplecte, furnizorul va plati cumparatorului clauzapenala (amenda) stabilita si, afara de aceasta, daunele cauzate prinaceasta livrare, fara scaderea clauzei penale (amenzii).

CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA

ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI, SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII

Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de produse agricole Achizitia de stat de produse agricole de la colhozuri si sovhozurise face potrivit contractelor, care se incheie in cadrul contractarilor,pe baza comenzilor de stat pentru livrarea catre stat de produseagricole in colhozuri si sovhozuri. Legislatia Uniunii RSS poate saprevada cazuri de achizitie de catre stat a produselor agricole si de laalte gospodarii pe baza contractelor incheiate in cadrul contractarilor.

[Art.268 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Art.268 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul contractarilor Contractele incheiate in cadrul contractarilor trebuie sa prevada: 1) cantitatea (dupa felurile produselor), calitatea, termenele,modul si conditiile de transportare la destinatie si locurile de predarea produselor agricole; 2) obligatia organizatiilor si intreprinderilor de colectari de areceptiona la timp produsele si de a le plati la preturile stabilite,precum si termenele si sumele avansurilor in bani, ce urmeaza sa fiedate colhozurilor; 3) obligatiile in ce priveste acordarea de ajutor colhozurilor,sovhozurilor si altor gospodarii in organizarea productiei agricole siin transportarea produselor la punctele de receptie si la intreprinderi;

[Pct.3 modificat prin Ucazul 05.07.84]

4) raspunderea materiala reciproca a partilor in caz de neexecutarea obligatiilor.

Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor Contractele-tip in cadrul contractarilor se aproba in modul stabilitde Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA IMPRUMUTUL

Articolul 271. Contractul de imprumut In baza contractului de imprumut o parte (imprumutatorul) transmiteceleilalte parti (imprumutatului) in proprietate (in administrareoperativa) bani sau lucruri, determinate prin genul lor, iarimprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceiasi suma debani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasi gen si calitate. Contractul de imprumut se considera incheiat in momentultransmiterii banilor sau lucrurilor. Daca partile au imbracat in forma unei obligatii de imprumut odatorie nascuta dintr-un contract de vinzare-cumparare, de locatiune debunuri sau dintr-un alt temei, se aplica dispozitiile prezentuluicapitol.


Articolul 272. Forma contractului de imprumut Contractul de imprumut pe o suma mai mare de cincizeci de rubletrebuie sa fie incheiat in forma scrisa.

Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut Incasarea dobinzii in baza contractului de imprumut este admisa incazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS, precum si pentruoperatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si alelombardurilor orasenesti.

Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut Imprumutatul are dreptul sa conteste validitatea contractului deimprumut in intregime sau in parte, daca in realitate el n-a primitdeloc banii sau lucrurile de la imprumutator sau le-a primit intr-o

cantitate mai mica decat e aratat in contract. In cazurile cind contractul de imprumut trebuie sa fie incheiat informa scrisa, contestarea lui prin proba cu martori nu este admisa, cuexceptia cazurilor sanctionate pe cale penala.

Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor de economii din munca ale statului Operatiile de imprumut ale bancilor si caselor de economii din muncaale statului sint reglementate de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor Lombardurile orasenesti acorda cetatenilor imprumuturi, care sintasigurate prin darea in gaj a unor obiecte de uz casnic sau de uzpersonal. Suma maxima si numarul imprumuturilor, care pot fi acordate uneisingure persoane, precum si termenele, pentru care se acordaimprumuturile, sint stabilite de statutul-tip al lombardului orasenesc,aprobat de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor de creatie Casele de ajutor reciproc obstesc de pe linga comitetele sindicaleale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor acorda muncitorilorsi functionarilor imprumuturi pe temen lung, cit si pe termen scurt.Casele de ajutor reciproc din colhozuri acorda imprumuturicolhoznicilor. Fondurile uniunilor de creatie acorda imprumuturioamenilor de litere si de arta. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor de pe linga sectiile deasistenta sociala ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale,orasenesti de deputati ai norodului acorda pensionarilor imprumuturi petermen lung si pe termen scurt. Termenele imprumuturilor si conditiile de acordare a lor sintprevazute de statutul-tip (model) al casei de ajutor reciproc obstesc side statutele fondurilor uniunilor de creatie.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA INCHIRIEREA DE BUNURI

Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri

In baza contractului de inchiriere de bunuri locatorul se obliga sapuna la dispozitia locatarului un bun in folosinta temporara in schimbulunei sume de bani. Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri Contractul de inchiriere de bunuri intre cetateni pe termen mai marede un an trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri Termenul contractului de inchiriere de bunuri nu trebuie sadepaseasca zece ani. Termenul contractului de inchiriere a unei cladiri sau a uneiincaperi nelocuibile, incheiat intre organizatii de stat, cooperatistesi alte organizatii obstesti, nu trebuie sa depaseasca cinci ani, iartermenul contractului de inchiriere de utilaj sau de alte bunuri -un an. Daca contractul se incheie pe un termen mai lung decit cel aratatmai sus, contractul se considera incheiat, corespunzator, pe zece ani,cinci sau pe un an. Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri fara aratarea termenului Daca contractul de inchiriere de bunuri este incheiat fara aratareatermenului, el se considera incheiat pe un termen nedeterminat sifiecare din parti este in drept sa renunte la contract oricind,prevenind cealalta parte cu o luna inainte, iar in cazul inchirieriiunei cladiri sau a unei incaperi nelocuibile - cu trei luni inainte. Daca nici una din partile dintr-un contract de inchiriere de bunuri,incheiat intre organizatiile de stat, cooperatiste sau alte organizatiiobstesti fara aratarea termenului, n-a renuntat la contract in cursultermenelor prevazute in partea a doua a articolului 280 din prezentulCod, contractul, dupa expirarea acestor termene, se considera incetat.

Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea termenului contractului Daca locatarul continua sa foloseasca bunul dupa expirareatermenului contractului, iar locatorul nu se opune, contractul seconsidera reinnoit pe un termen nedeterminat si fiecare din parti aredreptul sa renunte oricind la contract, prevenind cealalta parte cu oluna inainte, iar in caz de inchiriere de cladiri sau incaperinelocuibile - cu trei luni inainte.

Aceasta regula nu se aplica la contractele intre organizatiilesocialiste.

Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste la reinnoirea contractului de inchiriere La expirarea termenului contractului de inchiriere organizatia destat, cooperatista sau o alta organizatie obsteasca, care a executat inmodul cuvenit obligatiile ce si le-a asumat prin acest contract, are undrept de preferinta fata de alte persoane la reinnoirea contractului.

Articolul 284. Predarea bunului catre locatar Locatarul este obligat sa predee locatatului bunul inchiriat instarea, care sa corespunda conditiilor contractului si destinatieibunului. Locatorul nu raspunde pentru viciile bunului, care au fost stipulatede el la incheierea contractului.

Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar Daca locatorul nu preda la timp in folosinta locatarului bunulinchiriat, locatarul are dreptul sa-i ceara predarea acestul bun, precumsi repararea daunelor cauzate prin intirzierea executarii sau sa renuntela contract si sa ceara plata daunelor cauzate prin neexecutarea lui.

Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat Locatarul este obligat sa foloseasca bunul in conformitate cuprevederile contractului si cu destinatia bunului.

Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat Locatarul este obligat sa plateasca la timp chiria pentru folosireabunului. Locatarul are dreptul sa ceara reducerea corespunzatoare a chiriei,daca din cauza unor imprejurari pentru care el nu raspunde,posibilitatile folosirii bunului, prevazute in contract, s-au redussimtitor.

Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea si reparatia bunului Locatorul este obligat sa faca pe contul sau reparatiile capitaleale bunului inchiriat, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Neindeplinirea de catre locator a acestei obligatii da locatarului

dreptul: 1) fie sa faca reparatiile capitale prevazute de contract sau celecu caracter urgent si sa ceara locatorului sa-i plateasca costulreparatiilor sau sa scada costul lor din chirie; 2) fie sa rezilieze contractul si sa ceara plata daunelor cauzateprin neexecutarea lui. Locatarul este obligat sa intretina in buna stare bunul inchiriat,sa faca pe contul sau reparatiile curente, daca legea sau contractul nuprevede altfel, si sa suporte cheltuielile pentru intretinerea bunului.

Articolul 289. Subinchirierea Locatarul poate sa subinchirieze bunul inchiriat numai cuconsimtamintul locatorului.

Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind bunul trece la un alt proprietar Cind dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat trece de la unlocator la o alta persoana, contractul de inchiriere raminte valabilfata de noul proprietar. Contractul de inchiriere ramine valabil siatunc, cind bunul trece de la o organizatie de stat (locator) la o altaorganizatie de stat.

Articolul 291. Restituirea bunului catre locator La incetarea contractului de inchiriere locatarul este obligat sarestituie locatorului bunul in starea in care l-a primit, luindu-se inconsideratie uzura normala, sau in starea prevazuta in contract.

Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatorului Locatorul poate cere in fata instantei judecatoresti competente sauarbitrilor alesi rezilierea inainte de termen a contractului deinchiriere, daca locatarul: 1) nu foloseste bunul in conformitate cu contractul sau cudestinatia bunului; 2) inrautateste intentionat sau din imprudenta starea bunului; 3) n-a platit chiria in curs de trei luni, iar in contractele deinchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente alecetatenilor - in curs de o luna din ziua expirarii termenului de plata; 4) nu face reparatii capitale in cazurile cind, dupa lege saucontract, locatarul este obligat sa faca raparatiile capitale.


Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatarului Locatarul poate cere in fata instantei judecatoresti competente sauarbitrilor alesi rezilierea inainte de termen a contractului deinchiriere: 1) daca locatorul nu face reparatiile capitale ale bunului, pe caree obligat sa le faca; 2) daca bunul, in urma unor imprejurari, pentru care locatarul nuraspunde, va ajunge intr-o stare, incit nu mai poate fi folosit.


Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea starii bunului In cazul cind locatarul a lasat sa se inrautateasca starea bunuluiinchiriat, el trebuie sa repare daunele cauzate locatorului, daca nu vadovedi, ca inrautatirea starii bunului nu se datoreste culpei sale. Cu actele locatarului se asimileaza actele persoanelor, care audreptul de a folosi bunul.

Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura cu imbunatatirea starii bunului Daca locatarul a imbunatatit, cu consimtamintul locatorului, stareabunului inchiriat, locatarul are dreptul la restituirea cheltuielilornecesare facute in acest scop, daca legea sau contractul nu prevedealtfel. Locatarul are dreptul sa retina imbunatatirile facute de el faraconsimtamintul locatorului, daca ele pot fi despartite fara a daunabunului si daca locatorul nu va consimti sa plateasca costul lor. Costul imbunatatirilor, facute de locatar fara consimtamintullocatorului si care nu pot fi despartite fara a dauna bunului, nutrebuie sa fie compensat.

Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor In baza contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfaceriicerintelor curente ale cetatenilor organizatiile de stat, cooperatiste

si alte organizatii obstesti dau cetatenilor in folosinta temporara,pentru o anumita plata, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale,inventar sportiv, autoturizme si alte bunuri. Conditiile si modul de dare in folosinta a bunurilor in bazacontractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelorcurente ale cetatenilor se determina de regulile generale privitoare lacontractul de inchiriere de bunuri (articolele 284-286, partea intiia aarticolului 287, partea a treia a articolului 288, articolele 291, 292,294 si 295 din prezentul Cod). Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti va aproba contractele-tippentru diferitele categorii de inchiriere de obiecte destinatesatisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor. Abaterile de la conditiile contractelor-tip, care restringdrepturile beneficiarilor, sint nevalabile.

Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Organizatiile, aratate in articolul 296 din prezentul Cod, sintobligate sa dee cetatenilor in folosinta obiecte destinate satisfaceriicerintelor lor curente pentru o plata, a carei marime se stabilestecorespunzator cu tarifurile in vigoare. La incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinatesatisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor organizatia esteobligata sa verifice in prezenta locatarului starea bunului inchiriat.

Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinatesatisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor nu trebuie sa depaseascatermenul stabilit de contractul-tip corespunzator. Locatarul are dreptul sa renunte oricind la contractul de inchirierede obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente si sa restituieorganizatiei bunul inchiriat.

Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Este interzisa subinchirierea bunurilor puse la dispozitia

locatarului in baza contractului de inchiriere de obiecte destinatesatisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA INCHIRIEREA LOCUINTELOR

Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit Incaperea de locuit din casele fondului de stat si obstesc delocuinte se foloseste in conformitate cu contractul de inchiriere aincaperii de locuit, incheiat intre locator-organizatia de exploatare alocuintelor (iar in cazul cind ea nu exista - intre intreprinderea,institutia, organizatia corespunzatoare) si chirias-cetateanul, penumele caruia a fost emis ordinul de repartitie. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit din casele ce apartincetatenilor cu titlu de proprietate personala, se incheie de catrechirias cu proprietarul casei. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit se incheie, semodifica si se desface in conditiile si in modul, stabilite delegislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti.


[Art.301-348/1 excluse prin Ucazul 05.07.84]

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR

Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor Prin contractul de folosire gratuita a bunurilor o parte se obligasa transmita sau transmite un bun in folosinta temporara gratuitaceleilalte parti, iar aceasta din urma se obliga se restituie acelasibun. Contractului de folosire gratuita a bunurilor i se aplicacorespunzator prevederile articolelor 279, 282, ale partii intiia aarticolului 284, ale articolului 286, ale partii a treia a articolului288, ale articolelor 291, 294 si 295 din prezentul Cod.

Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor incheiat intre organizatiile socialiste Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor, incheiatintre organizatiile socialiste, nu trebuie sa depaseasca un an, dacalegislatia Uniunii RSS sau RSS Moldovenesti nu prevede altfel. Daca uncontract, care nu poate fi incheiat pe termen mai mare de un an, a fostincheiat totusi pe un termen mai lung, el se considera incheiat pe untermen de un an. Daca un astfel de contract a fost incheiat faraaratarea termenului, se aplica partea intiia a articolului 281 dinprezentul Cod. Daca nici unul din contractanti n-a declarat, ca renuntala el, contractul se considera incetat dupa trecerea unui an.

Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in folosinta gratuita de catre o organizatie socialista Daca organizatia socialista care si-a luat prin contract obligatiade a transmite un bun in folosinta gratuita, nu va transmite acest bun,se aplica dispozitiile articolului 285 din prezentul Cod. Dar in acestcaz celeilalte parti i se restituie numai daunele in legatura cucheltuielile facute de dinsa, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei.

Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor, transmise in folosinta gratuita Cel ce a transmis bunuri in folosinta gratuita raspunde pentruviciile acestor bunuri, pe care nu le-a declarat intentionat sau dinimprudenta grava la transmiterea bunurilor.

Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in folosinta catre o terta persoana Cel ce a primit bunuri in folosinta gratuita are dreptul sa predeieaceste bunuri in folosinta unei terte persoane numai cu consimtamintulaceluia care i-a transmis bunurile, si va pamine raspunzator fata de el.

Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului Persoana care a transmis bunuri in folosinta gratuita are dreptul saceara rezilierea inainte de termen a contractului, daca cealalta partenu foloseste bunurile in conformitate cu contractul sau cu destinatiabunurilor, sau in mod intentionat ori din imprudenta inrautateste stareabunurilor, precum si daca cealalta parte, fara consimtamintul ei, a pus

la dispozitia unei terte persoane bunurile care iau fost transmise infolosinta gratuita. Contractul de folosire gratuita a bunurilor, incheiat fara aratareatermenului, poate fi reziliat la cererea persoanei, la care a trecutdreptul de proprietate asupra acestor bunuri (dreptul de administrareoperativa a lor).


Articolul 355. Incetarea contractului Contractul de folosire gratuita a bunurilor, pe linga temeiurilegenerale de stingere a obligatiilor, inceteaza de asemenea in caz demoarte a cetateanului sau de incetare a existentei persoanei juridice,care au participat la contract.

CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA ANTREPRIZA

Articolul 356. Contractul de antrepriza In baza contractului de antrepriza antreprenorul se obliga seexecute, pe riscul sau, o anumita lucrare din insarcinarea clientului,cu materialul sau sau al clientului, iar acesta se obliga sareceptioneze si sa plateasca lucrarea executata. Regulile cu privire la unele tipuri de contract de antrepriza intreorganizatii, precum si regulile cu privire la contractele de antreprizapentru satisfacerea nevoilor de trai ale cetatenilor (a comenzii invederea prestarii de servicii sociale) se stabilesc de legislatiaUniunii RSS si a RSS Moldovenesti.

[Partea 2 art.356 intrpdusa prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a lucrarilor de antrepriza Un cetatean poate sa-si asume executarea unei lucrari in bazacontractului de antrepriza numai in cazurile, care nu sint interzise delege, si cu conditia, ca aceasta lucrare sa fie executata prin munca sapersoanala.

Articolul 358. Devizul Pentru executarea lucrarilor, prevazute de contractul de antrepriza,

poate fi intocmit un deviz fix sau aproximativ. Daca e necesar a se depasi considerabil devizul aproximativ,antreprenorul este obligat sa-l instiinteze din timp despre aceasta peclient. In cazul acesta clientul are dreptul sa renunte la contract,despagubindu-l pe antreprenor pentru cheltuielile suportate. Dacaantreprenorul nu l-a instiintat pe client despre depasirea devizului, ele obligat sa execute lucrarea, fara a cere restituirea cheltuielilorfacute peste cele prevazute de deviz.

Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul antreprenorului si cu mijloacele lui Antreprenorul este obligat se execute lucrarea, prevazuta incontract, cu materialul sau si cu mijloacele sale, daca legea saucontractul nu prevede altfel. Antreprenorul, care executa lucrarea cu material propriu, raspundepentru calitatea proasta a materialului.

Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului Daca lucrarea se executa in intregime sau in parte cu materialulclientului, antreprenorul paspunde pentru folosirea gresita a acestuimaterial. Antreprenorul este obligat sa prezinte clientului o dare deseama asupra materialului cheltuit si sa intoarca materialul care aramas.

Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra bunurile care i s-au incredintat Antreprenorul este obligat sa ieie toate masurile pentru a asigurapastrarea bunurilor, pe care i le-a incrdedintat clientul, si raspundepentru orice omisiune, care a dus la pierderea sau deterioararea acestorbunuri.

Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor si utilajelor in baza contractului de antrepriza Organizatiile socialiste au dreptul sa transmita, in modul si inlimitele stabilite de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti,materialele si utilajele lor intreprinderilor industriale socialistepentru fabricarea productiei in baza contractului de antrepriza. Contractul, incheiat pe baza articolului de fata, pe linga alteconditii, trebue sa prevada normele de cheltuire a materialelor,termenele intoarcerii resturilor si deseurilor principale, precum si

raspunderea antreprenorului pentru neexecutarea sau executareanecorespunzatoare a acestor obligatii.

Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor Riscul peirii fortuite sau stricarii fortuite a materialelor revinepartii, care a pus la dispozitie materialul.

Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul e obligat sa-l previna pe client Antreprenorul e obligat sa-l previna din timp pe client inurmatoarele cazuri: 1) cind materialul primit de la client este inutilizabil sau decalitate proasta; 2) cind respectarea indicatiilor clientului ameninta trainicia sauutilitatea lucrarii, ce urmeaza a fi executata; 3) cind exista alte imprejurari, ce nu depind de antreprenor si careameninta trainicia sau utilitatea lucrarii ce se executa. Daca antreprenorul n-a executat vre-una din obligatiile aratate inarticolul de fata, el raspunde pentru daunele suferite de client dinaceasta cauza.

Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a cererilor antreprenorului Daca clientul, desi a fost prevenit din timp si in mod intemeiat decatre antreprenor, nu va inlocui intr-un termen corespunzator materialulinutilizabil sau de proasta calitate, nu va schimba indicatiile cuprivire la procedeul executarii lucrarii sau nu va inlaturaimprejurarile de alta natura, care ameninta trainicia sau utilitatealucrarii executate, antreprenorul este in drept, iar in bazacontractului incheiat intre organizatiile socialiste este obligat sarefuze continuarea executarii contractului si sa ceara plata daunelorsuferite din culpa clientului.

Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona lucrarea executata de antreprenor Clientul este obligat sa receptioneze lucrarea executata deantreprenor si s-o examineze. Daca clientul nu va prezenta imediatantreprenorului pretentiile sale in legatura cu abaterile de laconditiile contractului care au inrautatit lucrarea sau in legatura cualte vicii ale lucrarii, el pierde dreptul sa invoce in viitor aceste

abateri de la conditiile contractului sau viciile lucrarii. Despre abaterile de la conditiile contractului si despre alte viciiale lucrarii, care n-au putut fi descoperite la receptionarea obisnuitaa lucrarii, clientul este obligat sa-l instiinteze pe antreprenorimediat dupa descoperirea lor.

Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii contractului de catre antreprenor Daca antreprenorul a incalcat conditiile contractului, fapt care adus la inrautatirea lucrarii sau la alte vicii in executarea ei,clientul este in drept sa ceara: fie inlaturarea fara plata, intr-untermen corespunzator, a viciilor aratate, fie despagubiri pentrucheltuielile necesare, suportate de client in legatura cu inlaturarea cumijloacele sale a viciilor lucrarii, daca prin contract s-a stipulatacest drept al clientului, fie reducerea corespunzatoare a remuneratieicuvenite pentru lucrare. In cazul cind lucrarea a fost executata cu incalcari esentiale alecontractului sau daca are alte vicii esentiale, clientul este in dreptsa ceara rezilierea contractului si despagubiri pentru daunele suferite.

Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului Pentru lucrarea executata clientul este obligat sa plateascaantreprenorului remuneratia, dupa ce acesta va preda intreaga lucrare,daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea Daca obiectul antreprizei a pierit in mod fortuit inainte de a fipredat sau daca terminarea lucrarilor a devenit imposibila, desi partilenu sint in culpa, antreprenorul nu are dreptul sa ceara remuneratiepentru lucrare. Antreprenorul isi pastreaza dreptul la remuneratie, daca obiectulantreprizei a pierit sau lucrarea n-a putut fi terminata din cauzaviciilor materialului dat de client, sau din cauza dispozitiilor lui cuprivire la procedeul executarii lucrarii, precum si daca peireaobiectului antreprizei sau imposibilitatea de a executa lucrarea s-aprodus dupa ce clientul a fost pus in intirziere in receptionarealucrarii, iar antreprenorul a respectat dispozitiile articolelor 364 si365 din prezentul Cod.

Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii Daca antreprenorul nu incepe la timp executarea contractului sauexecuta lucrarea atit de incet, incit devine clar, ca ea nu va putea fiexecutata in termen, clientul este in drept sa renunte la contract si saceara repararea daunelor. Daca in timpul executarii lucrarii va deveni clar, ca ea nu va fiexecutata in modul corespunzator, clientul este in drept sa fixezeantreprenorului un termen corespunzator pentru inlaturarea viciilor, iardaca antreprenorul nu va indeplini aceasta cerere in termenul fixat, -sa renunte la contract si sa ceara despagubiri pentru daunele suferite,sau sa incredinteze unei terte persoane repararea lucrarii pe contulantreprenorului. Daca are motive intemeiate, clientul este in drept oricind, pina laterminarea lucrarii, sa renunte la contract, platind antreprenoruluiremuneratia civenita pentru partea executata a lucrarii si despagubiripentru daunele cauzate prin rezilierea contractului, dar scazind suma decare a profitat antreprenorul in urma rezilierii contractului.

Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg din raspunderea antreprenorului Actiunea in legatura cu incalcarea de catre antreprenor a vre-uneiadin conditiile contractului, avind ca urmare o inrautatire a lucrarii,sau in legatura cu alte vicii ale lucrarii poate fi intentata in curs desase luni din ziua receptionarii lucrarii, iar daca viciile n-au pututfi descoperite la receptionarea obisnuita a lucrarii, - in curs de un andin ziua receptionarii lucrarii. Daca una din parti este un cetatean, actiunea in legatura cu viciilede constructii sau instalatii, care n-au putut fi descoperite lareceptionarea obisnuita a lucrarii, poate fi intentata in curs de treiani din ziua receptionarii lucrarii. Daca in contractul de antrepriza este prevazut un termen de garantiesi pretentiile in legatura cu viciile lucrarii au fost prezentateinauntrul termenului de garantie, termenul de prescriptie incepe sacurga din ziua prezentarii pretentiilor cu privire la vicii, iar inraporturile dintre organizatiile socialiste - din ziua descopeririiviciilor din lucrare.

Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor Prin contractul de deservire curenta a cetatenilor organizatiachemata sa satisfaca cerintele curente ale cetatenilor se obliga sa

execute pentru client o anumita lucrare, iar clientul se obliga sareceptioneze aceasta lucrare si sa plateasca pentru executarea ei. Contractului de deservire curenta a cetatenilor i se aplicadispozitiile articolelor 359-361, 363-366, 369, 370 din prezentul Cod. Pentru diferitele tipuri de deservire a cetatenilor SovietulMinistrilor al RSS Moldovenesti va aproba contracte-tip de deservirecurenta a cetatenilor. Orice abatere de la conditiile contractelor-tip, care restringedrepturile clientilor, este nula.

Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Prin contractul de deservire curenta a cetatenilor antreprenorulexecuta lucrarea din materialul sau, iar daca doreste clientul - dinmaterialul acestuia. In cazul cind lucrarea a fost executata din materialulantreprenorului, costul materialului se plateste la incheiereacontractului, in intregime sau in parte, dupa cum prevedecontractul-tip. In acest caz plata definitiva se va face de client laprimirea lucrarii executate de antreprenor. In cazurile prevazute de legislatia RSS Moldovenesti platamaterialelor, puse la dispozitie de antreprenor, poate sa se faca inrate (pe credit). Schimbarea ulterioara a pretului materialului platitin rate nu duce la recalcularea pretului. Daca lucrarea se executa din materialul clientului, antreprenorul iiva elibera la incheierea contractului o chitanta, in care se va arataprecis denumirea materialului, cantitatea lui si evaluarea lui dupainvoiala partilor.

Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala a contractului de deservire curenta a cetatenilor si termenul pentru prezentarea pretentiilor si intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii Daca antreprenorul a incalcat esential conditiile contractului dedeservire curenta a cetatenilor sau a ingaduit alte vicii esentiale inlucrarea, executata din materialul clientului, acesta din urma este indrept sa ceara fie confectionarea unui alt obiect din material deacelasi fel si de aceasi calitate, fie rezilierea contractului sirepararea daunelor. Modul si termenul prezentarii pretentiilor cu privire la viciile

lucrarii executate pe baza contractului de deservire curenta acetatenilor se determina conform regulilor stabilite de SovietulMinistrilor al RSS Moldovenesti. Actiunea cu privire la viciile lucrarii executate pe bazacontractului de deservire curenta a cetatenilor poate fi intentata intermen de cel mult sase luni din ziua respingerii pretentiilor, iar dacapretentiile n-au fost prezentate sau este imposibil a se stabili datacind au fost prezentate - in curs de cel mult sase luni din ziuaexpirarii termenului stabilit pentru prezentarea pretentiilor (partea adoua a articolului de fata).

Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Costul lucrarilor, executate in baza contractului de deservirecurenta a cetatenilor, se determina de catalogul de preturi, aprobat inconformitate cu regulile stabilite si se achita de client inconformitate cu contractul-tip in intregime, fie la incheiereacontractului, fie la primirea de catre client a lucrarii executate, fieprin plata unui avans la incheierea contractului, urmind ca platadefinitiva sa se faca la primirea de catre client a lucrarii executatede antreprenor.


Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru primirea lucrarii executate Daca clientul nu s-a prezentat pentru a primi obiectul confectionatpotrivit contractului, la comanda in vederea prestarii de serviciisociale, atunci in cazul executarii comenzii cu materialul clientului -dupa trecerea a sase luni, iar in cazul executarii comenzii cumaterialul antreprenorului - dupa trecerea a trei lunii din ziua in careconform contractului, obiectul trebuia sa fie predat, si dupa douanotificari, facute ulterior clientului, antreprenorul este in drept savinda obiectul in modul stabilit, iar suma incasata , dupa scadereatuturor platilor, ce i se cuvin antreprenorului, s-o verse sub forma dedepozit la biroul notarial de stat pe numele clientului.


CAPITOLUL AL TREIZECELEA

ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE

Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale In baza contractului de antrepriza pentru pentru constructiicapitale organizatia-antreprenor se obliga sa construiasca cu fortele simijloacele sale si sa predeie organizatiei-client obiectivul prevazut deplan, in conformitate cu documentatia de proiect si deviz aprobata si intermenul stabilit, iar clientul se obliga sa puna la dispozitiaantreprenorului un santier de constructii, sa-i predeie documentatia deproiect si deviz aprobata, sa asigure finantarea la timp a lucrarilor deconstructie, sa receptioneze obiectivele terminate si sa achite costullor. Clientul e dator sa asigure constructia cu utilaje tehnologice,energetice, electrotehnice si generale de uzina, cu aparatura, cuexceptia cazurilor prevazute in hotariri speciale. Prin hotaririspeciale se poate pune in sarcina clientului asigurarea constructiei cumateriale.

Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul Contractul de antrepriza pentru constructii capitale se incheie declient cu o organizatie de constructii, iar in cazurile si in modul,prevazut de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS, cu doua si mai multeorganizatii de constructii, care sint in drept in calitate deantreprenor general sa incredinteze, pe baza unui contract desubantrepriza, efectuarea diferitor complexe de lucrari unor organizatiispecializate (partea intiia a articolului 193 si articolul 224 dinprezentul Cod).


Contractul pentru executarea lucrarilor de montare a utilajelor seincheie de client fie cu antreprenorul general, fie cu furnizorulutilajelor. Cu consimtamintul antreprenorului general, contractele pentruexecutarea lucrarilor de montaj si a altor lucrari speciale pot fiincheiate de client cu organizatii de montaj sau cu alte organizatiispecializate.

Articolul 379. Drepturile clientului Clientul exercita controlul si supravegherea tehnica, urmarind daca

volumul, costul si calitatea lucrarilor ce se executa corespund cudocumentatia de proiect si deviz. El este in drept sa verifice oricindmersul si calitatea lucrarilor de constructie si de montaj, precum sicalitatea materialelor folosite , fara insa a se amesteca in activitateaeconomica operativa a antreprenoriului.

Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor Viciile constatate in executarea lucrarilor sau viciile materialelorfolosite pentru lucrari, care se datoresc culpei antreprenorului (sau asubantreprenorului), trebuie sa fie inlaturate de antreprenor pesocoteala lui.

Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a contractului de antrepriza pentru constructii capitale In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiilorce izvorasc din contractul de antrepriza pentru constructii capitalepartea care raspunde pentru aceasta plateste clauza penala (penalitatilede intirziere) stabilita, precum si daunele in legatura cu cheltuielilefacute de cealalta parte, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei, inmasura in care aceste daune n-au fost acoperite prin clauza penala. Clauza penala (penalitatile de intirziere), platita de antreprenorpentru nerespectarea termenelor de executare a unor lucrari, va firestituita antreprenorului in cazul cind toate lucrarile in ansamblu laobiectuvul dat vor fi executate in termenul prevazut in contract.

Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale Contractele de antrepriza pentru constructii capitale se incheie sise executa in conformitate cu regulile, aprobate de Sovietul Ministriloral Uniunii RSS, sau in modul stabilit de el. Regulile speciale cu privire la contractele de antrepriza pentruconstructii capitale in colhozuri se aproba in modul stabilit deSocietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA TRANSPORTUL

Articolul 383. Contractul de transport Pe baza contractului de transport de marfuri organizatia pentrutransporturi (carausul) se obliga sa transporte incarcaturile,

incredintate de predator, la punctul de destinatie si sa le eliberezepersoanei imputernicite spre a le primi (destinatarului), iar predatorulse obliga sa achite taxa de transport pentru incarcaturi, conformtarifului stabilit. In baza contractului de transport de calatori carausul se obligasa-l transporte pe calator la punctul de destinatie, iar in cazul cindcalatorul a predat bagaje - sa transporte de asemenea, bagajele lapunctul de destinatie si sa le elibereze persoanei imputernicite a leprimi; calatorul se obliga sa plateasca taxa de transport pentrucalatori, iar in caz de predare de bagaje - si pentru transportulbagajelor, conform tarifului stabilit.

Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor sibagajelor si raspunderea partilor in legatura cu aceste transporturisint reglementate, in conformitate cu Bazele legislatiei civile aUniunii RSS si a republicilor unionale, prin statutele (codurile)diferitelor tipuri de transport si regulile emise in modul stabilit.

Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi Contractul de transport de incarcaturi ale organizatiilor de stat,cooperatiste si ale altor organizatii obstesti se incheie pe bazaplanului de transporturi, obligator pentru ambele parti. Incheierea contractelor de transport de incarcaturi, neprevazute deplan, se face in modul prevazut de statutele (codurile) de transport.

Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi Carausul sau predatorul poarta raspundere materiala, daca nu punela dispozitie mijloacele de transport, sau nu preda marfurile pentrutransport, sau nu respecta alte obligatii, ce decurg din planul detransport, precum si pentru incalcarile de acelasi fel in cazurile,prevazute de alineatul al doilea al articolului 385 din prezentul Cod.

Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si pentru deteriorarea lor Carausul raspunde pentru pierderea totala sau partiala si pentrudeteriorarea incarcaturilor si bagajelor primite spre transport, daca nu

va dovedi, ca pierderea totala sau partiala si deteriorarea nu sedatoresc culpei lui (articolele 222 si 223 din prezentul Cod). In statutele (codurile) de transport pot fi prevazute cazuri, cindculpa carausului pentru pierderea totala sau partiala sau pentrudeteriorarea incarcaturilor urmeaza sa fie dovedita de destinatar sau depredator.

Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor si bagajelor si raspunderea pentru intirziere Carausul este obligat sa transporte incarcaturile sau bagajele lapunctul de destinatie in termenul stabilit de statutele (codurile) detransport sau de regulile emise in modul stabilit. Daca termenul detransport nu este stabilit in statut sau reguli, partile pot fixa acesttermen in contract. Carausul este scutit de raspundere pentru intirzierea in transportulincarcaturilor sau bagajelor, daca intirzierea nu se datoreste culpeilui.

Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din transporturi Inainte de a se intenta carausului o actiune ce decurge dintr-uncontract de transport trebuie in mod obligator sa i se prezintepretentii. Pretentiile pot fi prezentate in curs de sase luni, iar pretentiileprivitoare la plata amenzilor si premiilor - in curs de 45 zile.Carausul este obligat sa examineze pretentiile prezentate si sa-linstiinteze pe petitionar despre admiterea sau respingerea lor in cursde trei luni, iar in ceia ce priveste pretentiile referitoare latransporturile efectuate de carausi de diferite tipuri pe baza unuisingur document - in curs de sase luni, si pretentiile referitoare laplata amenzii sau premiului - in curs de 45 zile. Daca pretentiile au fost respinse sau raspunsul n-a fost primit intermenul aratat de acest articol, petitionarul are dreptul sa intentezeo actiune in curs de doua luni, socotit din ziua primirii raspunsuluisau expirarii termenului stabilit pentru raspuns. Pentru intentarea de catre caraus a actiunilor, ce decurg dintransporturi, impotriva predatorilor, destinatarilor sau calatorilor sestabileste un termen de sase luni. Termenele de prescriptie si regulile privitoare la intentareaactiunilor in litigiile legate de transporturi in comunicatii

internationale sint prevazute de statutele (codurile) de transport sautratatele internationale.

Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje,efectuat cu autovehicule, si raspunderea partilor in legatura cu acestetransporturi se determina in conformitate cu prezentul Cod, cu Statutultransportului auto din RSS Moldoveneasca, care se aproba de SovietulMinistrilor al RSS Moldovenesti, si de regulile pentru transporturi,emise in modul stabilit.

Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi cu autovehicule Organizatia de transport auto si predatorul poarta raspunderemateriala pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi,in conformitate cu articolul 386 din prezentul Cod. Predatorul, care n-a predat incarcaturile pentru a fi transportatecu autovehicule, va plati organizatiei de transport auto o amenda pentrutoata cantitatea de incarcaturi nepredata in raport cu planul detransporturi sau cu comanda unica facuta. Incarcaturile, care au fostpredate de predator intr-o stare ce nu corespunde regulilor de transportsi care n-au fost aduse de el intr-o stare corespunzatoare in termenutil, care sa permita expedierea lor la timp, se considera ca nepredate. Organizatia de transport auto, care n-a pus la dispozitiapredatorului mijloace de transport suficiente pentru transportul deincarcaturi prevazut de planul de transporturi, sau pe baza unei comenziunice primite spre executare, va plati predatorului o amenda pentrutoata cantitatea de incarcaturi pregatita pentru expediere sinetransportata in raport cu planul sau cu comanda unica. Punerea ladispozitie a unor mijloace de transport necorespunzatoare pentrutransportarea incarcaturilor prevazute de plan este echivalenta cunepunerea la dispozitie a mijloacelor de transport. Predatorul si organizatia de transport auto nu vor raspunde pentruneindeplinirea planului de transporturi, daca aceasta se datoreste: 1) unor fenomene cu caracter de stihie (inzapeziri, inundatii,incendii si altele); 2) unei avarii la intreprindere, din cauza careia activitateaacesteia a incetat pe timp de cel putin trei zile; 3) unei intreruperi provizorii sau unor restrictii de transport de

incarcaturi pe anumite drumuri, stabilite potrivit cu prevederileStatutului transporturilor auto din RSS Moldoveneasca. Conditiile raspunderii reciproce a predatorului si organizatiei detransporturi auto pentru indeplinirea planului, precum si cuantumulamenzilor, prevazute in partile a doua si a treia din acest articol,sint reglementate de Statutul transporturilor auto din RSS Moldoveneasca.

Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cuautovehicule, precum si pentru executarea de catre intreprinderile siorganizatiile de transport auto a operatiilor si serviciilor, legate deaceste transporturi, se fixeaza in conformitate cu tarifurile, aprobatein modul, stabilit de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.


Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care se transporta cu autovehicule Incarcarea incarcaturilor in autovehicul se face cu fortele simijloacele predatorului, iar descarcarea lor - cu fortele si mijloaceledestinatorului, daca nu prevad altfel regulile speciale sau invoialaincheiata de organizatia de transport auto cu predatorul sau,corespunzator, cu destinatarul. Termenele de incarcare si descarcare a incarcaturilor cu mijloacelepredatorilor si destinatarilor sint stabilite de Statutultransporturilor auto din RSS Moldoveneasca. Pentru stationarea neproductiva a mijloacelor de transport auto laincarcare si descarcare peste timpul prevazut, din culpa predatoruluisau a destinatarului, precum si pentru stationarea neproductiva in druma mijloacelor de transporturi auto din culpa predatorului, acesta dinurma sau destinatarul va plati organizatiei de transport auto o amendaconform tarifului stabilit.

Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor Cuantumul amenzilor, aplicate organizatiilor de transport auto inlegatura cu intirzierea transportului incarcaturilor sau bagajelor, sestabileste de Statutul transportului auto din RSS Moldoveneasca, in

functie de durata intirzierii. Plata amenzii de catre organizatia de transport auto pentruintirzierea transportului incarcaturilor sau bagajelor n-o scuteste deraspunderea pentru pierderea totala sau partiala si deteriorareaincarcaturilor sau bagajelor, cauzate de aceasta intirziere.

Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor Pentru daunele cauzate in timpul transportului de incarcaturi saubagaje cu autovehicule, carausul (organizatia de transport auto) vaplati: 1) in caz de pierdere totala sau partiala a incarcaturilor saubagajelor pierdute total sau in parte; 2) in cazul deteriorarii incarcaturilor sau bagajelor - diferenta devaloare; 3) in caz de pierdere totala a incarcaturilor sau bagajelor, predatepentru transport cu valoare declarata, - valoarea declarata aincarcaturilor sau bagajelor, daca nu se va dovedi, ca ea este mai micadecit cea reala. Daca in urma deteriorarii, pentru care raspunde organizatia detransport auto, calitatea incarcaturilor sau bagajelor s-a schimbatintr-o astfel de masura, incit ele nu mai pot fi folosite dupadestinatia lor directa, destinatarul incarcaturilor sau bagajelor estein drept sa refuze primirea si sa ceara despagubiri pentru pierderea lor. Daca incarcaturile sau bagajele, pentru pierderea totala saupartiala a carora organizatia de transport auto a platit despagubirilecorespunzatoare, vor fi folosite mai tirziu, destinatarul (predatorul)este in drept se ceara, ca sa i se elibereze aceste incarcaturi saubagaje, dar va restitui despagubirile primite pentru pierderea lortotala sau partiala.

Articolul 396. Incetarea contractului de transport la cererea calatorului Calatorul este in drept sa renunte la contractul de transport autoin comunicatiile interurbane si, restituind biletul inainte de plecareaautobusului (taxiului de marsruta), sa primeasca inapoi banii platitipentru el: 1) daca plecarea autobusului (taxiului) intirzie cu mai mult de oora;

2) daca autobusul (taxiul) e de o clasa inferioara celeia pentrucare i s-a vindut calatorului biletul; 3) in alte cazuri, prevazute de Statutul transportului auto din RSSMoldoveneasca. Daca calatoria se intrerupe din cauza bolii sau unui accident,calatorului i se restituie taxa de transport, proportional cu distantacare a mai ramas de parcurs.

Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatiicalatorului este reglementata de dispozitiile capitolului 42 dinprezentul Cod, daca legea nu prevede o raspundere sporita.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA EXPEDITIA

Articolul 398. Contractul de expeditie Prin contractul de expeditie o parte (expeditorul) se obliga, ca pecontul celeilalte parti si in numele ei (clientului) sau in numele saupropriu sa expedieze incarcaturile, ce apartin clientului, sau saprimeasca incarcaturile sosite la adresa lui, iar clientul se obliga saplateasca o anumita remuneratie pentru expediere si sa intoarcacheltuielile efectuate de expeditor in legatura cu expedierea sauprimirea incarcaturilor. Prin contractul de expeditie expeditorul poate de asemenea sa-siasume indeplinirea unor acte, legate de expedierea si primireaincarcaturilor (impachetare, marcare, incarcare, descarcare s.a.). Contractul de expeditie se incheie in forma scrisa.

Articolul 399. Partile din contractul de expeditie Pot sa-si asume functii de expeditor numai organizatiile siintreprinderile socialiste, care, potrivit statutelor sau regulamentelorlor de functionare pot savirsi operatii de expeditie si camionaj.Clienti in baza contractului de expeditie pot fi organizatiile de stat,cooperatiste si alte organizatii obstesti, precum si cetatenii.

Articolul 400. Continutul contractului de expeditie Drepturile si obligatiile partilor, modul si termenele de predaresi de primire a incarcaturilor in baza contractului de expeditie, precum

si cuantumul remuneratiei pentru expeditie sint stabilite prin statutele(codurile) de transport, cit si prin regulile, tarifurile,contractele-tip, emise in modul stabilit, iar in lipsa lor - prininvoiala partilor. Aprobarea contractelor-tip de expeditie se va face in modul stabilitde Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti.

Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul de expeditie Expeditorul raspunde pentru executarea corespunzatoare aobligatiilor ce si le-a asumat in ce priveste deservirea clientului incadrul contractului de expeditie si pentru pastrarea bunurilor lui inconformitate cu articolele 222 si 406 din prezentul Cod, precum si curegulile speciale si statutul tipului de transport corespunzator. Expeditorul raspunde fata de client pentru pierderea totala saupartiala si deteriorarea incarcaturilor de catre caraus numai in cazul,cind el si-a asumat prin contract aceasta raspundere.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA DEPOZITUL

Articolul 402. Contractul de depozit Prin contractul de depozit o parte (depozitarul) se obliga sapastreze bunurile, ce iai fost transmise de cealalta parte (deponent) sisa i le restituie intacte. In contractul de depozit incheiat intre organizatiile socialistepoate fi prevazuta de asemenea obligatia depozitarului de a primi indepozit bunurile, care ii vor fi predate de cealalta parte. Depozitul este un contract cu titlu gratuit, daca legea saucontractul nu prevede altfel.

Articolul 403. Forma contractului de depozit Daca valoarea bunurilor predate este mai mare de o suta de ruble,contractul de depozit, in care ambele parti sau una din parti este uncetatean, trebuie sa fie incheiat in forma scrisa (articolul 48 dinprezentul Cod), cu exceptia cazurilor, cind bunurile sint predate indepozit pe termen scurt la garderoba unei institutii, intreprinderi sauorganizatii si cind depozitarul elibereaza o plata cu numar, un getonsau un alt semn. In caz de litigiu privind identitatea lucrurilor primite in depozit

cu lucrurile pe care le restituie depozitarul, se admite dovada cumartori. Predarea bunurilor in depozit, in caz de imprejurari exceptionale(incendiu, inundatie s.a.m.d.), poate fi dovedita cu martori, indiferentde valoarea bunurilor predate in depozit.

Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la cererea uneia din parti Persoana care a predat bunurile in depozit este in drept sa cearaoricind aceste bunuri de la depozitar. Daca bunurile au fost predate in depozit, urmind sa fie restituitela cerere, sau cind nu este aratat termenul restituirii lor, depozitaruleste in drept sa renunte oricind la contract, dar este obligat sa acordedeponentului un termen suficient in imprejurarile respective pentru aprimi inapoi aceste bunuri.

Articolul 405. Obligatiile depozitarului Depozitarul este obligat sa ee toate masurile necesare pentru aasigura pastrarea bunurilor care iau fost predate. Depozitarul dintr-un contract de depozit gratuit, incheiat intrecetateni, este obligat sa ingrijasca de bunul ce i-a fost predat indepozit, ca de propriul sau bun. Depozitarul nu are dreptul sa se serveasca de bunurile ce iau fostpredate in depozit, daca contractul nu prevede altfel.

Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor Organizatia, pentru care depozitul constituie unul din scopurileactivitatii ei prevazute de statut (regulament), este scutita deraspunderea pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentrudeteriorarea lor, cauzate de forta majora. In cazul cind, dupa expirarea termenului de depozit prevazut incontract sau a termenului indicat de depozitar potrivit dispozitiilorarticolului 404 din prezentul Cod, bunurile n-au fost luate inapoi dedeponent, depozitarul raspunde in viitor pentru pierderea totala saupartiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor, numai daca a facutaceasta cu intentie sau din imprudenta grava.

Articolul 407. Raspunderea depozitarului

Daca in lege sau contract nu este prevazuta obligatia depozitaruluide a repara daunele cauzate prin pierderea totala sau partiala sideteriorarea bunurilor, depozitarul va plati: 1) in caz de pierdere totala sau partiala a bunurilor -contravaloarea bunurilor pierdute total sau partial; 2) pentru deterioararea bunurilor - diferenta de valoare. Daca la predarea bunurilor in depozit s-a facut evaluarea lor siaceasta evaluare a fost mentionata in contract sau intr-un alt inscris,eliberat de depozitar, acesta raspunde in limitele sumei evaluate, dacanu se va dovedi, ca valoarea reala a bunurilor pierdute total saupartial ori deteriorate depaseste aceasta suma. Daca in urma deteriorarii, pentru care raspunde depozitarul,calitatea bunurilor s-a schimbat in asa masura, incit ele nu pot fifolosite dupa vechea lor destinatie, deponentul are dreptul sa refuzeprimirea lor.

Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor in hoteluri, camine si in alte organizatii Hotelurile, casele de odihna, sanatoriile, caminele si alteorganizatii asemanatoare raspund pentru pierderea sau deteriorareabunurilor cetatenilor, care se gasesc in incaperile rezervate lor, chiardaca aceste bunuri, cu exceptia banilor, titlurilor de valoare sibijuteriilor, n-au fost predate special in depozit acestor organizatii.

Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de primire inapoi a bunurilor Deponentul este obligat, ca la expirarea termenului aratat inarticolul 406 din prezentul Cod sa ee inapoi bunurile predate in depozit. In cazul cind deponentul se inlatura sa le ee inapoi, depozitarul,daca e un cetatean, este in drept sa ceara prin judecata vinzarea silitaa acestor bunuri potrivit cu dispozitiile Codului de procedura civila alRSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti. Daca depozitarul este o organizatie socialista, vinzarea bunurilornereclamate se face in modul prevazut de statutul (regulamentul) acesteiorganizatii. Banii realizati din vinzarea bunurilor se elibereaza deponentului,scazindu-se sumele ce se cuvin depozitarului.

Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului

Deponentul este obligat sa repare daunele cauzate depozitaruluiprin insusirile ascunse ale bunurilor predate, daca depozitarul, primindbunurile in depozit, n-a stiut si nici nu era dator sa stie de acesteinsusiri. Cind depozitul este gratuit, deponentul este obligat sa intoarcadepozitarului cheltuielile necesare, facute de acesta pentru a asigurapastrarea bunurilor, daca contractul nu prevede altfel.

Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor Daca bunurile predate in depozit sint determinate in contract numaiin genul lor, atunci, in lipsa unei alte invoieli, aceste bunuri trec inproprietatea sau in administrarea operativa a depozitarului. In acestecazuri depozitarul este obligat sa restituie deponentului o cantitate debunuri egala sau stipulata de parti, de acelas gen si de aceiasicalitate.

Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii Dispozitiile articolului 402, ale partii intiia a articolului 404,ale articolelor 405-410 din prezentul Cod se aplica si raporturilor cedecurg din contractul de depozit, nascute din alte temeiuri prevazute delege.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA MANDATUL

Articolul 413. Contractul de mandat Prin contractul de mandat o parte (mandatar) se obliga a faceanumite acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti (mandat).

Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat Mandantul este obligat sa plateasca mandatarului o remuneratie,daca aceasta e prevazut de lege sau prin contract.

Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate cu indicatiile mandantului Mandatarul este obligat sa execute mandatul primit, in conformitatecu indicatiile mandantului. Mandatarul este in drept sa se abata de la aceste indicatii, dacaimprejurarile arata, ca aceasta e necesar in interesul mandantului, sidaca mandatarul n-a putut sa ceara in prealabil parerea mandantului sau

daca, cerind parerea mandantului, n-a primit la timp raspunsul cuvenit. In asemenea caz mandatarul este obligat sa comunice mandantului,indata ce aceasta va fi posibil, ce anume abateri a savirsit.

Articolul 416. Executarea personala a mandatului de catre mandatar Mandatarul este obligat sa execute personal mandatul ce i s-a dat.El are dreptul sa transmita obligatia de executare a mandatului, inintrejime sau in parte, unei alte persoane (substitut), daca esteimputernicit de catre mandat sa faca aceasta sau daca imprejurarile ilsilesc s-o faca in scopul apararii intereselor mandantului. In aceste cazuri mandatarul raspunde numai pentru alegereasubstituitului. Mandatarul, care a transmis substituitului obligatia de executare amandatului in intregime sau in parte, este dator sa comunice faraintirziere aceasta mandantului. Neindeplinirea acestei obligatii face,ca mandatarul sa fie responsabil pentru actele substituitului, ca si cumar fi fost ale lui proprii. Mandantul are dreptul oricind sa inlature pe substituitul ales demandatar.

Articolul 417. Darea de seama a mandatarului Mandatarul este obligat: 1) sa comunice mandantului, la cererea acestuia, toate dateleprivitoare la mersul executarii mandatului; 2) dupa executarea mandatului sa prezinte fara intirzieremandantului o dare de seama, alaturind documentele justificative, dacaaceasta o cere caracterul mandatului; 3) sa predeie fara intirziere mandantului tot ce a primit inlegatura cu executarea mandatului.

Articolul 418. Obligatiile mandantului Mandantul este obligat sa primeasca fara intirziere de la mandatartot ce a executat acesta in conformitate cu contractul. Mandantul este obligat, de asemenea, daca contractul nu prevedealtfel: 1) sa asigure pe mandatar cu mijloacele necesare pentru executareamandatului; 2) sa intoarca mandatarului cheltuielile necesare, facute pentruexecutarea mandatului;

3) dupa executarea mandatului sa plateasca mandatarului remuneratia,daca aceasta i se cuvine.

Articolul 419. Incetarea contractului de mandat Contractul de mandat inceteaza, pe linga temeiurile generale destingere a obligatiilor, si in urmatoarele cazuri: 1) anularea lui de catre mandat; 2) renuntarea mandatarului la mandat; 3) daca cetateanul, care este parte la contract, a murit sau a fostdeclarat incapabil, cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent faraveste; 4) daca una din parti este persoana juridica si aceasta selichideaza. Mandantul are dreptul sa anuleze oricind mandatul, iar mandatarul -sa renunte la el oricind. Invoiala de renuntare la aceste drepturi estenula. Daca mandatarul a renuntat la mandat in imprejurari, in caremandantul este lipsit de posibilitatea de a-si asigura altfel intereselemandatarul este obligat sa repare daunele cauzate prin incetareacontractului.

Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat partial Daca contractul de mandat a incetat inainte ca mandatul sa fi fostexecutat in intregime, mandantul este obligat sa restituie mandataruluicheltuielile facute in legatura cu executarea mandatului, iar dacamandatarului i se cuvine o remuneratie, - sa-i plateasca, de asemenea,remuneratia, proportional cu munca indeplinita de dinsul. Aceasta regulanu se aplica, cind mandatarul a executat mandatul dupa ce a aflat sautrebuia sa afle despre incetarea acestuia.

Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului In caz de moarte a mandatarului mostenitorii lui sint obligati sacomunice mandantului incetarea contractului de mandat si sa ee masurilenecesare pentru paza bunurilor mandantului. Aceleasi obligatii le are si lichidatorul persoanei juridice, careindeplinea obligatiile de mandatar.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA COMISIONUL

Articolul 422. Contractul de comision Prin contractul de comision o parte (comisionar) se obliga, ca dininsarcinarea celeilalte parti (comitent) sa incheie, in schimbul uneiremuneratii, o conventie sau mai multe conventii in numele sau, dar peseama comitentului. Prin contractul de comision pentru vinzarea de produse agricolecolhozul (comitentul) incredinteaza organizatiei cooperatiste de consum(comisionar) sa vinda prisosurile de produse agricole, ramase dupa cecolhozul si-a indeplinit obligatiile de vinzare a produselor agricolecatre stat. Magazinele de comision incheie contracte de comision pentru vinzareain cadrul comertului cu amanuntul atit a unor obiecte noi, cit si a unorobiecte uzate, de larg consum si de uz casnic, a unor obiecte de arta,de arta aplicata, de anticariat, cu exceptia obiectelor, a caror primirede catre magazinele de camision este interzisa prin regulile aprobate deMinisterul comertului al RSS Moldovenesti, privitoare la modul deprimire si de vinzare a obiectelor de catre magazinele de comision.

Articolul 423. Forma contractului Contractul de comision trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Contractul de comision pentru vinzarea produselor agricole poate fiincheiat, eliberindu-se colhozului un bon de livrare de catreorganizatia cooperatista de consum, care primeste produsele. In contract(bonul de livrare) se arata denumirea produselor, data primirii lor,cine le-a predat, cantitatea si calitatea lor, precum si pretul devinzare si termenele de plata.

Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului in conventia incheiata cu o terta persoana Prin conventia incheiata de comisionar cu o terta persoanadobindeste drepturi si isi asuma obligatii comisionarul, chiar dacacomitetul figureaza in conventie ori a intrat in raporturi directe cuterta persona in legatura cu executarea acestei conventii.

Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului

Bunurile primite de comisionar de la comitent sau dobindite decomisionar pentru comutent sint proprietatea acestuia din urma.

Articolul 426. Executarea mandatului de comision Comisionarul este obligat sa execute mandatul, ce si l-a luat, inconditiile cele mai avantajoase pentru comitent. Daca comisionarul va incheia o conventie in conditii mai avantajoasedecit cele indicate de comitent, intregul beneficiu va revenicomitentului, daca contractul de comision nu prevede altfel. Organizatia cooperatista de consum, care a primit produse agricolede la colhoz pentru vinzarea in comision, are dreptul, daca este nevoitaa le vinde in afara razei activitatii sale, sa incheie un contract desubcomision cu alta organizatie cooperatista de consum.

Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului Comisionarul are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentuluiin cazurile, prevazute de articolul 415 din prezentul Cod. Comisionarul, care a vindut bunurile cu un pret mai mic decit cel cei-a fost stabilit de comitent, este dator sa-i plateasca acestuia dinurma diferenta, daca nu va dovedi, ca era imposibil de a vinde bunurilela pretul stabilit si ca vinzarea la un pret mai mic l-a ferit pecomitent de pagube si mai mari. Daca comisionarul va cumpara bunuri la un pret mai mare decit celstabilit de comitent si acesta refuza sa accepte o astfel de cumparaturacomitentul este dator s-o declare comisionarului indata dupa primireainstiintarii despre incheierea conventiei cu terta personala. In cazcontrar cumparatura este socotita acceptata de comitent. Daca comisionarul va comunica, ca plateste el diferenta de pret,comitentul nu are dreptul sa refuze acceptarea conventiei incheiatepentru el.

Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar Pretul de vinzare al obiectului primit de magazinul de comision sestabileste de comitent.

[Partea 1 art.428 in redactia Legii nr.501 din 15.02.91]

Pretul de vinzare a obiectelor de anticariat sau unice, precum si alucrarilor de arta se stabileste de magazinul de comision pe baza uneievaluari speciale, luindu-se in consideratie insusirile individuale si

valoarea obiectului respectiv. Pretul obiectului, care n-a fost vindut in termenul prevazut dereguli, poate fi redus prin invoiala cu comitentul. Daca, fiind chemat,comitentul nu se prezinta pentru reevaluarea obiectului, magazinulreduce singur pretul acestui obiect in conformitate cu regulile invigoare. Pretul de vinzare a prisosurilor de produse agricole, primite deorganizatia cooperatista de consum de la colhozuri pentru vinzare, sestabileste prin invoiala partilor.

Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei incheiate cu o terta persoana Comisionarul trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercitetoate drepturile, ce decurg din conventia incheiata de el cu o tertapersoana. Comisionarul nu raspunde in fata comitentului pentru executarea decatre terta persoana a conventiei incheiate cu aceasta pentru comitent,cu exceptia cazurilor, cind comisionarul garanteaza executarea acesteiconventii (delcredere) de catre terta persoana. Daca terta persoana nu va executa conventia incheiata cucomisionarul, acesta din urma este obligat sa incunostiinteze de indatape comitent, sa adune si sa asigure dovezile necesare. Comitentul, instiintat despre neexecutarea de catre terta persoana aconventiei incheiate cu comisionarul, are dreptul sa ceara si satransmita toate pretentiile, pe care comisionarul le-ar putea formulafata de terta persoana in baza conventiei susaratate.

Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor comitentului si pentru deteriorarea lor Comisionarul raspunde fata de comitent pentru pierderea totala saupartiala si deteriorarea bunurilor comitentului aflate la el, daca nu vadovedi, ca pierderea totala sau partiala si deteriorarea nu se datorescculpei lui. Daca in momentul primirii de catre comisionar a bunurilor, expediatede comitent sau trimise comisionarului pentru comitent, se va dovedi, caele au deteriorari sau vre-o lipsa, ce pot fi observate printr-oexaminare exterioara, precum si in cazul cind cineva a cauzat daunebunurilor comitentului aflate la comisionar, acesta din urma esteobligat sa ee masuri pentru apararea drepturilor comitentului, sa adune

dovezile necesare si sa-l instiinteze fara intirziere pe comitent despretoate acestea. Comisionarul, care n-a asigurat bunurile comitentului aflate la el,raspunde pentru aceasta numai in cazurile, cind comitentul i-a ordonatsa le asigure sau daca asigurarea lor este obligatorie in virtutealegii.

Articolul 431. Darea de sama a comisionarului Dupa executarea mandatului comisionarului este obligat sa prezintecomitentului o dare de seama si sa-i transmita tot ce a primit in bazamandatului executat, precum si sa transmita comitentului, la cerereaacestuia, toate drepturile fata de terta persoana, ce decurg dinconventia incheiata de comisionar cu aceasta terta persona. Daca comitentul are obiectii asupra darii de seama, el este obligatsa le comunice comisionarului in curs de trei luni din ziua primiriiacesteia. In caz contrar darea de seama este socotita acceptata, daca nuexista o alta invoiala.

Articolul 432. Socotelile dintre parti Organizatia cooperatista de consum, care a primit produse agricolepentru vinzarea in comision, da colhozului un avans in limitele,stabilite prin legislatia Uniunii RSS. Suma, realizata din vinzarea produselor agricole, dupa scadereaavansului acordat, a remuneratiei de comision stabilite si acheltuielilor facute de comisionar pentru comitent, trebuie sa fieplatita colhozului in termenele prevazute de contract. Socoteliledefinitive pentru produsele agricole primite in comision se fac in celmult trei zile dupa vinzarea lor. Daca se incheie un contract de subcomision, darea avansului sisocotelile definitive se fac, dupa cum va gasi de cuviinta colhozul, decatre comisionar sau subcomisionar. In curs de cel mult trei zile dupa vinzarea obiectului magazinul decomision, dupa ce scade remuneratia ce i se cuvine, platestecomitentului banii.

Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate in baza mandatului Comitentul este obligat: 1) sa primeasca de la comisionar tot ce a executat in bazamandatului;

2) sa examineze bunurile dobindite pentru el de catre comisionar sisa-l instiinteze indata despre viciile descoperite in ele; 3) sa-l elibereze pe comisionar de obligatiile pe care si le-a luatfata de terta persoana in legatura cu executarea mandatului.

Articolul 434. Remuneratia de comision Dupa executarea mandatului comisionarul are dreptul sa primeasca dela comitent o remuneratie. Daca comisionarul a grantat executareaconventiei de catre terta persoana, el va primi de la comitent pentruaceasta garantie o remuneratie aparte. Cvantumul remuneratiei de comision, precum si al remuneratiei pentrudelcredere se stabileste prin invoiala partilor, daca legea nu prevedealtfel. In toate contractele de comision, cu exceptia celor din sistemulcomertului exterior, este interzisa stabilirea unei remuneratii decomision sau a unei remuneratii pentru delcredere sub forma de diferentasau de anumita parte a diferentei intre pretul fixat de comitent sipretul mai avantajos, cu care comisionarul va incheia conventia.

Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in legatura cu executarea mandatului Comitentul este obligat, ca pe linga plata remuneratiei de comision,si daca e cazul, si a remuneratiei pentru delcredere, sa restituiecomisionarului cheltuielile in legatura cu executarea mandatului. Comisionarul nu are dreptul la restituirea cheltuielilor pentrupastrarea bunurilor comitentului aflate la el, daca legea sau contractulnu prevede altfel. Toate cheltuielile pentru transportarea produselor agricole predatein comision la locul de vinzare a lor, aratat in contract, cad insarcina comitentului, daca contractul nu prevede altfel.

Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin Comisionarul are dreptul sa retina banii ce i se cuvin in bazacontractului de comision din orice suma incasata de el pentru comitent.

Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar dupa moartea comitentului sau dupa incetarea existentei persoanei juridice - comitent Daca comitentul moare sau este declarat absent fara veste, incapabilsau cu capacitate de exercitiu restrinsa, precum si in cazul incetarii

existentei persoanei juridice, care actioneaza in calitate de comitent,comisionarul este obligat sa continuie executarea mandatului ce i s-adat, pina cind nu va primi dispozitiile cuvenite din partea succesorilorin drepturi sau reprezentantilor comitentului.

Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului Comisionarul nu are dreptul, daca contractul nu prevede altfel, sarenunte la executarea mandatului primit, cu exceptia cazurilor, cind oface din cauza imposibilitatii de a executa mandatul sau din cauzaincalcarii de catre comitent a contractului de comision. Comisionarul este obligat sa-l instiinteze in forma scrisa pecomitent despre renuntarea sa. Contractul de comision ramine in vigoarein curs de doua saptamini din ziua primirii de catre comitent ainstiintarii din partea comisionarului ca a renuntat la executareamandatului. Daca comisionarul va renunta la executarea mandatului primit dincauza incalcarii contractului de comision de catre comitent, el aredreptul sa ceara atit restituirea cheltuielilor facute, cit siremuneratia de comision.

Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa renuntarea comisionarului la executarea mandatului Comitentul, incunostiintat despre renuntarea comisionarului de aexecuta mandatul, este obligat, ca in curs de o luna din ziua primiriideclaratiei de renuntare sa dispuna asupra bunurilor aflate lacomisionar. Aceiasi obligatie revine comitentului si in cazul anulariimandatului dat comisionarului. Daca in termenul susaratat comitentul nu va face dispozitii asuprabunurilor aflate la comisionar, acesta din urma are dreptul sa lepredeie in depozit pe contul comitentului sau, pentru a-si indestulapretentiile fata de comitent, sa vinda aceste bunuri cu un pret cit maiconvenabil pentru comitent.

Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent Daca comitentul va anula, in intrejime sau in parte, mandatul datcomisionarului, inainte ca comisionarul sa fi incheiat conventiilerespective cu tertele persoane, el este obligat sa plateascacomisionarului remuneratia de comision pentru conventiile incheiateinainte de anularea mandatului, precum si sa-i restituie toate

cheltuielile facute de el inainte de anularea mandatului. Cetateanul are dreptul sa ceara oricind restituirea obiectuluipredat pentru vinzare magazinului de comision si care n-a fost incavindut, dar el va plati cheltuielile pentru pastrarea obiectului,conform tarifurilor existente.

Capitolul al treizeci si cincilea prim ADMINISTRAREA FIDUCIARA

[Cap.35/1(art.440/1-440/15) introdus prin Legea nr.1187-XIV din 27.07.2000]

Articolul 440/1. Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului Conform contractului de administrare fiduciara a patrimoniului, unadin partile contractante (fondatorul administrarii) transmite, inadministrare fiduciara, celeilalte parti (managerului fiduciar), pe untermen prevazut de contract, bunurile sale, drepturile sale patrimonialesi drepturile personale nepatrimoniale, iar cealalta parte se obliga sadesfasoare contra plata administrarea patrimoniului in interesulfondatorului administrarii sau al unei persoane desemnate de acesta(beneficiarului). Fondator al administrarii fiduciare este proprietarul patrimoniului,iar in unele cazuri prevazute de legislatie - o alta persoana. Manager fiduciar poate fi un cetatean sau o organizatie comercialacare desfasoara activitate de administrare fiduciara, iar in unelecazuri prevazute de lege, manager fiduciar poate fi numai o persoanajuridica. Autoritatile publice nu pot exercita functia de manager fiduciar. Nu poate fi beneficiar, conform contractului de administrarefiduciara, persoana care, conform aceluiasi contract, este managerfiduciar.

Articolul 440/2. Administrarea fiduciara a patrimoniului pe motive prevazute de lege Administrarea fiduciara a patrimoniului poate fi, de asemenea,constituita: 1) ca urmare a necesitatii administrarii permanente a patrimoniuluipersoanei aflate sub tutela in cazurile prevazute de lege; 2) pe alte motive prevazute de lege. In cazurile cind administrarea fiduciara a patrimoniului se

constituie pe motive prevazute de lege, drepturile fondatoruluiadministrarii apartin organului de tutela sau altei persoane mentionatein lege.

Articolul 440/3. Obiectele administrarii fiduciare In administrare fiduciara poate fi transmis orice patrimoniu(intreprinderi sau alte complexe patrimoniale, obiecte separate ce facparte din patrimoniul imobil, valori mobiliare si alt patrimoniu), atitcel existent la momentul incheierii contractului, cit si cel ce poate saapara in viitor, inlcusiv patrimoniul creat sau procurat de managerulfiduciar in baza conditiilor stipulate in contract, precum si drepturilepatrimoniale si drepturile nepatrimoniale personale ce se refera laacest patrimoniu. Mijloacele banesti nu pot fi considerate obiect aparte aladministrarii fiduciare, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Patrimoniul aflat in gestiune economica nu poate fi transmis inadministrare fiduciara. Transmiterea in administrare fiduciara apatrimoniului aflat in gestiune economica este posibila numai dupalichidarea persoanei juridice, in a carei gestiune economica s-a aflatpatrimoniul respectiv, sau in urma suspendarii dreptului de gestiuneeconomica a patrimoniului si trecerii acestuia in posesia proprietaruluidin motive prevazute de lege. Patrimoniul transmis in administrare fiduciara se separa de altpatrimoniu al fondatorului, precum si de patrimoniul manageruluifiduciar. Nu se permite urmarirea patrimoniului transmis in administrarefiduciara de catre fondatorul administrarii pentru obligatiile sale, cuexceptia cazurilor de insolvabilitate (faliment) a acestei persoane. Incazul falimentarii fondatorului administrarii fiduciare, administrareafiduciara se suspenda si patrimoniul se include in masa de concurs.

Articolul 440/4. Dreptul de proprietate asupra patrimoniului transmis in administrare fiduciara Transmiterea patrimoniului in administrare fiduciara nu are ca efecttrecerea dreptului de proprietate asupra acestui patrimoniu la managerulfiduciar.

Articolul 440/5. Forma contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului se perfecteaza

in forma scrisa si se autentifica notarial. Contractul de administrare fiduciara a imobilului se perfecteazaconform cerintelor stabilite in privinta formei contractelor devinzare-cumparare a imobilului, prevazute la art.240 din prezentul Cod. Nerespectarea formei contractului de administrare fiduciara apatrimoniului sau a cerintei de inregistrare a transmiterii imobiluluiin administrare fiduciara atrage dupa sine nevalabilitatea contractului.

Articolul 440/6. Continutul contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului trebuie sacontina: 1) denumirea si datele de identificare ale partilor; 2) informatia despre patrimoniul transmis in administrare fiduciara; 3) conditiile administrarii fiduciare; 4) denumirea persoanei juridice sau numele si prenumelecetateanului, in al carui interes se efectueaza administrareapatrimoniului (fondatorului administrarii sau beneficiarului); 5) drepturile si obligatiile fondatorului administrarii; 6) drepturile si obligatiile managerului fiduciar; 7) imputernicirile managerului fiduciar in vederea reprezentariifondatorului administrarii in relatiile cu tertii; 8) cuantumul si forma remunerarii administratorului, in cazul cindplata este prevazuta de contract; 9) conditiile denuntarii contractului inainte de termen; 10) alte conditii ce nu contravin legislatiei.

Articolul 440/7. Drepturile si obligatiile managerului fiduciar Managerul fiduciar exercita drepturile de proprietar alpatrimoniului transmis in administrare fiduciara in limitele stabilitede lege si de contractul de administrare fiduciara. Dispunerea de imobilmanagerul fiduciar o exercita in cazurile stipulate de contractul deadministrare fiduciara. Dupa intrarea in vigoare a contractului de administrare fiduciara,fondatorul administrarii nu este in drept sa intervina in nici un mod inexercitarea de catre managerul fiduciar a drepturilor si obligatiilorsale stipulate de contract, daca contractul nu prevede altfel. Drepturile obtinute de managerul fiduciar ca rezultat al activitatiide administrare fiduciara a patrimoniului se includ in componentapatrimoniului transmis in administrare fiduciara.

Obligatiile ce rezulta din aceasta activitate a managerului fiduciarse executa din contul patrimoniului aflat in administrare fiduciara. In scopul protectiei drepturilor asupra patrimoniului aflat inadministrare fiduciara, managerul fiduciar este in drept sa ceara,conform art.154 al prezentului Cod, inlaturarea incalcarii drepturilorsale.

Articolul 440/8. Executarea contractului de catre managerul fiduciar Managerul fiduciar efectueaza personal administrarea fiduciara apatrimoniului. Totodata, managerul fiduciar are dreptul exclusiv, dacacontractul nu prevede altfel, sa determine care mod de actiunecorespunde cel mai mult intereselor beneficiarului la executareaobligatiilor contractuale. Legea si contractul pot stipula restrictii asupra unor actiunireferitoare la administrarea fiduciara a patrimoniului. Tranzactiile cu patrimoniul transmis in administrare fiduciara sintefectuate de managerul fiduciar in numele sau, indicind, totodata,faptul ca actioneaza in calitate de manager fiduciar. Aceasta conditiese considera respectata daca, la efectuarea actiunilor fara perfectarein scris, a doua parte contractanta este informata despre faptul caactiunile se efectueaza de managerul fiduciar in aceasta calitate, iarin documentele perfectate dupa numele sau denumirea managerului fiduciarse face nota "M.F.". In cazul cind nu se indica faptul ca managerul fiduciar a actionatin aceasta calitate, el se obliga in fata tertilor personal si,respectiv, raspunde in fata acestora doar cu patrimoniul ce-i apartine.

Articolul 440/9. Transmiterea functiilor de executare a contractului de administrare fiduciara altei persoane Managerul fiduciar poate delega altei persoane (imputernicitului) saefectueze, in numele managerului fiduciar, unele actiuni ce sintnecesare pentru administrarea patrimoniului, in cazul cind esteimputernicit in acest sens prin contractul de administrare fiduciara,cind a primit acordul fondatorului in forma scrisa sau cind este fortat,in virtutea unor circumstante, sa asigure interesele fondatoruluiadministrarii sau ale beneficiarului, dar nu are posibilitate de a primila timp indicatiile fondatorului administrarii. In ultimul caz,managerul fiduciar este obligat sa informeze fondatorul administrariidespre delegarea efectuata. Managerul fiduciar raspunde de actiunile imputernicitului sau ca de

propriile actiuni.

Articolul 440/10. Remunerarea managerului fiduciar Managerul fiduciar are dreptul la remunerarea prevazuta incontractul de administrare fiduciara a patrimoniului, precum si lacompensarea cheltuielilor efectuate de el in cadrul administrariifiduciare. Remunerarea poate fi exprimata in procente fata de venitul(profitul) obtinut din administrarea fiduciara a patrimoniului fie insuma concreta, fie in forma de realizare a dreptului la procurarea uneiparti a patrimoniului administrat de managerul fiduciar in conformitatecu contractul de administrare fiduciara.

Articolul 440/11. Darea de seama a managerului fiduciar Managerul fiduciar prezinta fondatorului administrarii sibeneficiarului darea de seama a activitatii sale in termenele si inmodul stabilite de contractul de administrare fiduciara a patrimoniului.

Articolul 440/12. Raspunderea managerului fiduciar Managerul fiduciar poarta raspundere materiala pentru obligatiileaparute in urma executarii contractului, precum si in cazulprejudicierii intereselor beneficiarului si/sau proprietaruluipatrimoniului. In cazul executarii neadecvate a administrarii fiduciare, fondatoruladministrarii sau beneficiarul poate intenta in judecata o actiuneprivind incetarea administrarii fiduciare si recuperarea de catremanager a prejudiciilor cauzate. Managerul fiduciar care nu a dat dovada de solicitudine fata derespectarea intereselor beneficiarului sau fondatorului administrariipatrimoniului compenseaza beneficiarului cistigul nerealizat pentrutimpul administrarii fiduciare a patrimoniului, iar fondatoruluiadministrarii - prejudiciile cauzate de pierderea sau deteriorareapatrimoniului, tinind cont de uzura, precum si cistigul nerealizat. Obligatiile la tranzactiile savirsite de managerul fiduciar cudepasirea imputernicirilor sale sau cu incalcarea restrictiilorstabilite pentru acesta sint executate de el insusi. Daca tertii care auparticipat la tranzactie nu au stiut si nici nu trebuiau sa stie despredepasirea de imputerniciri sau despre restrictiile stabilite,obligatiile aparute urmeaza a fi executate in modul stabilit la alin.5din prezentul articol. Fondatorul administrarii poate, in acest caz, sa

ceara recuperarea prejudiciilor cauzate de managerul fiduciar. Obligatiile aparute in urma administrarii fiduciare se achita dincontul patrimoniului transmis in administrare fiduciara. In cazulinsuficientei acestui patrimoniu, se admite urmarirea patrimoniuluimanagerului fiduciar. Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului poate prevedeadepunerea unui gaj din partea managerului fiduciar pentru a asigurarecuperarea eventualelor prejudicii cauzate de acesta fondatoruluiadministrarii sau beneficiarului prin executarea neadecvata acontractului de administrare fiduciara.

Articolul 440/13. Denuntarea contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului se consideradenuntat in caz de: 1) expirare a termenului de valabilitate a contractului; 2) distrugere a patrimoniului transmis in administrare; 3) deces, incetare a activitatii (reorganizare sau lichidare)fondatorului administrarii sau a beneficiarului sau dezicere abeneficiarului de drepturile sale contractuale, daca contractul prevedeastfel; 4) deces al cetateanului care este manager fiduciar, declarare aincapacitatii sau a capacitatii sale limitate de exercitiu, absenta faraveste a acestuia, precum si declarare a insolvabilitatii (falimentului)persoanei juridice care este manager fiduciar; 5) renuntare a managerului fiduciar sau a fondatorului administrariila executarea administrarii fiduciare in legatura cu imposibilitateamanagerului fiduciar de a executa personal administrarea fiduciara apatrimoniului; 6) reziliere a contractului de catre fondatorul administrarii, dacacontractul prevede acest lucru, cu conditia remunerarii manageruluifiduciar in conformitate cu contractul; 7) reziliere unilaterala a contractului de catre manager daca acestanu a fost instiintat despre faptul ca patrimoniul transmis inadministrare este grevat de gaj. In acest caz, managerul este remuneratconform contractului; 8) declarare a insolvabilitatii (falimentului) proprietaruluipatrimoniului transmis in administrare fiduciara; 9) reziliere a contractului conform hotaririi instantei de judecatadaca obligatiile contractuale sint executate neadecvat;

10) incetare a tutelei si curatelei. In cazul in care una dintre parti renunta la contractul deadministrare fiduciara, cealalta parte trebuie sa fie informata despreacest fapt cu 3 luni inainte de denuntarea contractului, daca contractulnu prevede altfel. La denuntarea contractului de administrare fiduciara, patrimoniulaflat in administrare fiduciara se transmite, daca contractul nu prevedealtfel, fondatorului administrarii (succesorilor de drepturi) dupaexecutarea de catre acesta a obligatiilor contractuale privindremunerarea managerului fiduciar.

Articolul 440/14. Transmiterea in administrare fiduciara a valorilor mobiliare Imputernicirile acordate managerului fiduciar de a dispune devalorile mobiliare se stabilesc in contractul de administrare fiduciara. La transmiterea in administrare fiduciara a valorilor mobiliare, inregistrul detinatorilor de valori mobiliare se face insemnarearespectiva. Alte particularitati ale administrarii fiduciare a valorilormobiliare se stabilesc de legislatie.

Articolul 440/15. Transmiterea in administrare fiduciara a patrimoniului grevat de gaj Transmiterea in administrare fiduciara a patrimoniului grevat de gajnu lipseste creditorul gajist de dreptul de urmarire a acestuipatrimoniu. Managerul fiduciar trebuie sa fie avertizat ca patrimoniul care i-afost transmis in administrare fiduciara este grevat de gaj. Dacamanagerul fiduciar nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre grevareade gaj a patrimoniului care i-a fost transmis in administrare fiduciara,el are dreptul sa ceara rezilierea, pe cale judiciara, a contractului deadministrare fiduciara a patrimoniului si remunerarea lui conformcontractului.

[Cap.35/1(art.440/1-440/15) introdus prin Legea nr.1187-XIV din 27.07.2000]

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT

Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute

de o persoana, care actioneaza fara mandat in interesul unei alte persoane Persoana care actioneaza in interesul unei alte persoane fara aavea mandat din partea ei, in scopul de a preintimpina o paguba ceameninta interesele patrimoniale ale acestei persoane, are dreptul larestituirea cheltuielilor necesare, facute in legatura cu aceasta. Persoana care a actionat fara mandat are dreptul la restituireacheltuielilor si in cazul cind n-a reusit sa pastreze bunurile si saapere interesele altei persoanei, cu toata utilitatea actelorintreprinse si lipsa vre-unei culpe. Cheltuielile ce urmeaza a fi restituite nu pot in nici un caz sadepaseasca valoarea bunurilor, pentru a caror pastrare au fostintreprinse actele respective.

Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in interesul alteia fara mandat Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat este obligat,indata ce va fi posibil, sa comunice aceasta persoanei interesate sipina la primirea raspunsului sa nu intreprinda noi acte, cu exceptiacazurilor cind aceasta ar putea cauza daune persoanei interesate. Daca nu poate sa comunice persoanei interesate, cel ce actioneazafara mandat este obligat sa duca pina la capat cele incepute de el. Daca persoana interesata va aproba gestiunea de afaceri, se voraplica dispozitiile prevazute de articolele 413-421 din prezentul Cod. Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat este obligat saprezinte o dare de sama despre actele sale si sa predeie tot ce a primitpersoanei, in interesul careia a actionat.

Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat raspunde fata depersoana interesata pentru daunele cauzate in mod intentionat sau dinimprudenta grava. Daca cel ce actioneaza fara mandat n-a incunostiintat persoanainteresata, desi a putut s-o faca, sau a continuat sa actioneze contrarindicatiilor acesteia, el va raspunde pentru daunele cauzate.

Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele savirsite fara mandat Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele necesare si utile,savirsite in interesul unei alte persoane fara mandatul ei, iau nastere

pentru persoana, in interesul careia s-au savirsit aceste acte.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU CONDITIA INTRETINERII PE VEATA

Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata In baza contractului de instrainare a unei case de locuit cuconditia intretinerii pe veata o persoana incapabila de munca din cauzavirstei sau in legatura cu starea sanatatii (transmitator) transmite inproprietate unei alte persoane (dobinditor) o casa de locuit sau oportiune de casa, in schimbul careia dobinditorul se obliga sa procuretransmitatorului, pina la moartea acestuia, asigurare materiala innatura - locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar.

Articolul 446. Forma contractului Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditiaintretinerii pe viata se incheie in aceias forma, ca si contractul devinzare-cumparare a unei case de locuit.

Articolul 447. Garantarea executarii contractului In timpul vietii transmitatorului dobinditorul nu are dreptul sainstraineze casa, pe care a primit-o cu conditia intretinerii pe veata. Interdictia respectiva se inregistreaza la comitetul executiv alSovietului local de deputati ai norodului.

Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la cererea transmitatorului Transmitatorul, in caz de incalcare a contractului de instainare aunei case cu conditia intretinerii pe veata, poate sa intenteze in fatainstantei judecatoresti o actiune, cerind executarea corespunzatoare acontractului sau rezilierea lui.

Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului Contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii peveata poate fi reziliat la cererea dobinditorului casei, daca, in urmaunor imprejurari ce nu depund de el, situatia lui materiala s-a schimbatin asa grad, incit el nu este in stare sa acorde transmitatoruluiintretinerea cuvenita, sau daca transmitatorul si-a recapatat deplina

capacitate de munca.

Articolul 450. Efectele rezilierii contractului Daca contractul de instrainare a unei case cu conditia intretineriipe viata este reziliat, casa ce restituie transmitatorului, darcheltuielile pentru intretinerea acestuia, facute de dobinditor pina larezilierea contractului, nu se restituie.

Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei Peirea fortuita a casei primite de la transmitator nu-l scuteste pedobinditor de obligatiile, ce si le-a asumat in baza contractului.

Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata in caz de moarte a dobinditorului In caz de moarte a dobinditorului contractul de instrainare a uneicase cu conditia intretinerii pe viata inceteaza, iar casa se restituietransmitatorului.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA ACTIVITATEA COMUNA

Articolul 453. Contractul de activitate comuna In baza contractului de activitate comuna partile se obliga saactioneze impreuna pentru atingerea unui scop economic comun, cum ar fi:constructia si exploatarea unei intreprinderi sau institutiiintercolhoznice ori de stat-colhoznice (care nu trece in administrareaoperativa a unei organizatii - persoana juridica), construirea deinstalatii si sisteme ale gospodariei apelor, construirea de drumuri,instalatii sportive, scoli, case de nastere, cladiri de locuit s.a. Cetatenii pot incheia contracte de activitate comuna, dar numai inscopul satisfacerii necesitatilor personale curente. Este interzisa incheierea unor contracte de activitate comuna intrecetateni si organizatii socialiste.

Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la un contract deactivitate comuna se face de comun acord. Daca participantii la un contract de activitate comuna, in baza unei

invoieli intervenite intre ei, au incredintat conducerea activitatii lorcomune unuia dintr-insii, in sarcina acestuia din urma cade si gestiuneaafacerilor comune ale participantilor la contract. Persoana careia i s-a incredintat gestiunea afacerilor comune aleparticipantilor la contractul de activitate comuna, actioneaza in bazaunei procuri semnate de ceilalti participati la contract.

Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract Pentru atingerea scopului, aratat in articolul 453 din prezentulCod, participantii la un contract de activitate comuna isi aduc aportul,varsind fiecare o suma de bani ori alte bunuri, sau prestind o anumitamunca. Aportul in bani sau alt aport patrimonial al participantilor lacontract, precum si bunurile, create sau dobindite ca urmare aactivitatii comune, constituie proprietatea lor comuna. Participantul la un contract de activitate comuna nu are dreptul sadispuna de cota sa din bunurile comune fara consimtamintul celorlaltiparticipanti la contract.

Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale participantilor la contract Modul de acoperire a cheltuielilor, prevazute de contractul deactivitate comuna, si a pierderilor, nascute ca urmare a activitatiicomune, este reglementat prin contract. Daca contractul nu prevede modul de acoperire a cheltuielilor sipierderilor, acestea se vor acoperi din bunurile comune aleparticipantilor la contract, iar sumele care nu ajung se vor repartizaintre participantii la contract, proportional cu aportul adus de fiecarein bunurile comune.

Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de activitate comuna Unele categorii de activitate comuna se reglementeaza, inconformitate cu prezentul Cod, in baza unor hotariri ale SovietuluiMinistrilor al RSS Moldovenesti.

CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA ASIGURARILE DE STAT

Articolul 458. Felurile de asigurare

Asigurarile de stat se realizeaza in forma de asigurari obligatoriisau benevole.

Articolul 459. Asigurarile obligatorii Tipurile asigurarii abligatorii, conditiile si modul lor delegalizare sint stabilite de Guvern.


In cadrul asigurarilor obligatorii organizatia de asigurare, lasurvenirea evenimentului prevazut de lege (cazului asigurat),despagubeste pe asigurat sau persoana careia ii apartin bunurileasigurate pentru dauna suferita, platindu-i: in caz de pierdere totala abunurilor - suma integrala pentru care e asigurat bunul, iar in caz dedeteriorare partiala - o cota-parte corespunzatoare din suma asigurarii.Asiguratul este obligat sa plateasca ratele de asigurare stabilite princontract. Unele tipuri de asigurare obligatorie de persoane sint stabiliteprin acte legislative.


Articolul 460. Contractul de asigurare benevola In baza contractului de asigurare benevola organizatia de asigurarese obliga, ca la survenirea evenimentului prevazut in contract (cazulasigurat): 1) in asigurarile de bunuri - sa-l despagubeasca pe asigurat saupersoana in folosul careia a fost incheiat contractul, pentru daunasuferita (sa-i plateasca despagubirile de asigurare) in limitele sumeiprevazute de contract (suma asigurarii), iar in cazul cind bunurile n-aufost asigurate la intreaga lor valoare - pentru partea corespunzatoare adaunei suferite, daca regulile de asigurare nu prevad altfel; 2) in asigurarile de persoane - sa plateasca asiguratului saupersoanei, in folosul careia a fost incheiat contractul suma asigurariiprevazute in contract, indiferent de sumele ce i se cuvin pe liniaasigurarilor sociale de stat, asistentei sociale si cu titlu de repararea daunei. Asiguratul se obliga sa plateasca ratele de asigurare stabilite princontract.

Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile asiguratului fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata Organizatia de asigurare, care a platit despagubirea pentruasigurari de bunuri se subroga, in limitele sumei achitate, in dreptul,pe care-l are asiguratul (sau alta persoana care a primit despagubirea),de a formula pretentii fata de persoana care raspunde pentru daunacauzata.

Articolul 462. Regulile de asigurare Regulile de asigurare se aproba in modul stabilit de SovietulMinistrilor al Uniunii RSS.

CAPITOLUL AL PATRUZECELEA RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT

Articolul 463. Platile intre organizatii Platile in cadrul obligatiilor dintre organizatiile de stat,colhozuri si alte organizatii cooperatiste si celelalte organizatiiobstesti se efectueaza pe cale de virament, prin institutiile de credit,in care organizatiile mentionate isi pastreaza, in conformitate cu legeamijloacele lor banesti. Modul si forma de plata sint prevazute delegislatia Uniunii RSS. Platile in numerar intre organizatiile de stat, colhozuri si alteorganizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot fi admisein cazurile si in limitele stabilite de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile organizatiilor la institutiile de credit Organizatiile dispun de mijloacele banesti, care se pastreaza peconturile lor la institutiile de credit, in conformitate cu destinatiaspeciala a acestor mijloace.

[Partea 2 art.464 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87]

Virarea de mijloace din contul pe care o organizatie il are la oinstitutie de credit se poate face fara consimtamintul organizatieirespective numai in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS. La indestularea pretentiilor se respecta ordinea stabilita delegislatia Uniunii RSS.

Articolul 465. Creditarea organizatiilor Creditarea organizatiilor de stat, a colhozurilor si a altororganizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti se face inconformitate cu planurile aprobate prin acordarea de imprumuturi petermen cu destinatie speciala de catre Banca de Stat a Uniunii RSS sialte banci ale Uniunii RSS in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS. Creditarea unei organizatii de catre o alta organizatie, in naturasau in bani, inclusiv darea de avansuri, este admisa numai in cazurileprevazute de legislatia Uniunii RSS. Conditiile si modul de creditare a unui colhoz de catre un altcolhoz sub forma de ajutor in productie se stabilesc de legislatia RSSMoldovenesti.

Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor Bancile Uniunii RSS acorda cetatenilor Uniunii RSS imprumuturi inmodurile si in cazurile stabilite de legislatia Uniunii RSS.

Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit Cetatenii pot pastra mijloacele banesti la casele de economii dinmunca ale statului si la alte institutii de credit, pot dispune dedepuneri, pot primi pentru depunerile facute un venit sub forma dedobinda sau de cistiguri, pot efectua operatii de virament, inconformitate cu statutele institutiilor de credit si cu regulile emisein modul stabilit. Statul garanteaza secretul depunerilor, integritatea lor sieliberarea la prima cerere a depunatorului. Modul de dispozitie asupra depunerilor facute la casele de economiidin munca ale statului si la alte institutii de credit este determinatde statutele lor si de regulile aratate in partea intiia a acestuiarticol.

Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor Depunerile facute de cetateni la casele de economii din munca alestatului si la Banca de Stat a Uniunii RSS pot fi urmarite pe baza uneisentinte sau unei hotariri judecatoresti, prin care a fost admisaactiunea civila, izvorita dintr-o pricina penala, dintr-o hotarirejudecatoreasca sau dintr-o decizie a judecatorului norodnic pentru platapensiei alimentare (daca cel urmarit nu are salariu sau alte bunuri care

pot fi urmarite) ori pe baza unei hotariri judecatoresti cu privire laimpartirea unei depuneri, care este proprietate comuna a sotilor.

[Alin.1 art.468 modificat prin Ucazul nr.4135-XI din 20.02.85]

Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit susaratatepot fi confiscate pe baza unei sentinte ramase definitive sau a uneihotariri de confiscare a bunurilor, date in conformitate cu legea.

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA DE A ACORDA O RECOMPENSA

Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs Promisiunea publica facuta de catre o organizatie de stat,cooperatista sau o alta organizatie obsteasca de a acorda o recompensaspeciala (premiu) pentru cea mai buna executare a unei anumite lucrari(anuntarea unui concurs) obliga aceasta organizatie sa plateascarecompensa promisa persoanei, a carei lucrare a fost recunoscuta, camerita sa primeasca recompensa, in conformitate cu conditiileconcursului. Anuntul privitor la concurs trebuie sa contina o expunere a sarciniitermenul in care trebuie indeplinita, cuantumul recompensei, loculprezentarii, modul si data pretuirii comparative a lucrarilor; anuntulpoate de asemenea, contine si alte conditii ale concursului. Concursul poate fi anuntat de organizatiile, carora li se conferaacest drept prin statutele (regulamentele) lor sau de legislatia UniuniiRSS sau prin hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti.

Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului Conditiile concursului pot fi modificate numai in prima jumatate atermenului stabilit pentru prezentarea lucrarilor. Modificarea conditiilor concursului trebuie sa fie comunicataparticipantilor la concurs in acelasi mod in care a fost anuntatconcursul.

Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor (premiilor) Hotarirea cu privire la plata recompensei (premiului) trebuie sa fie

adoptata si comunicata participantilor la concurs in termenul prevazutin anuntul privitor la concurs si in modul aratat in el.

Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare si de arta premiate la concurs Daca concursul a fost anuntat pentru o lucrare stiintifica, literarasau de arta, organizatia dobindeste dreptul de a folosi lucrarilepremiate dupa modul prevazut in anuntul privitor la concurs. Autoriiacestor lucrari isi pastreaza dreptul de a primi o recompensa pentrulucrarile folosite, daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel.

Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre participantii la concurs Organizatia care a anuntat concursul este obligata sa restituieparticipantilor la concurs lucrarile care n-au fost distinse curecompensa (premiu), daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel.

Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod public o recompensa Promisiunea facuta in mod public de un cetatean de a plati orecompensa pentru savirsirea unor acte ingaduite de lege (comunicarea deinformatii despre o persoana absenta fara veste, gasirea unui lucrupierdut s.a.), daca a fost facuta in forma scrisa si a fost adusa lacunostinta publica prin presa sau prin afisare de anunturi s.a., ilobliga pe promitator sa plateasca recompensa anuntata.

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA DE DAUNE

Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii pentru cauzarea de daune Dauna cauzata persoanei sau bunurilor unui cetatean, precum si daunacauzata unei organizatii trebuie reparata de catre persoana, care acauzat dauna, in intregime, cu exceptia cazurilor, prevazute delegislatiea Uniunii RSS.

[Alin.1 art.475 modificat prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86]

Persoana care a cauzat dauna este scutita de obligatia de a o repara

daca dovedeste, ca nu este in culpa. Dauna cauzata prin fapte licite nu trebuie sa fie reparata, decit incazurile prevazute de lege.

Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata din culpa lucrarilor ei Organizatia este obligata sa repare dauna cauzata din culpalucratorilor ei in timpul indeplinirii indatoriilor lor de munca (deserviciu).

Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere Dauna, cauzata unui cetatean prin actiuni ilegale ale unororganizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functiide raspundere in exercitiul functiunii pe tarimul conduceriiadministrative, se reapra potrivit cu dispozitiile generale (articolul475 si 476 din prezentul Cod), daca legea nu prevede altceva. Pentru dauna, cauzata organizatiilor prin asemenea actiuni,raspunderea se isca in modul stabilit de lege.


Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti Prejudiciul cauzat persoanei fizice sau juridice in urma actiunilorilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, aleprocuraturii si ale instantelor judecatoresti se repara de catre statintegral, indiferent de culpa persoanelor cu functii de raspundere dinorganele de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturiisi ale instantelor judecatoresti, in modul stabilit de lege.

[Art.478 in redactia Legii nr.281-XIV din 11.02.99] [Art.478 modificata prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare Nu trebuie sa fie reparata dauna cauzata de o persoana in stare de

legitima aparare, daca ea n-a depasit limitele acesteia. Daca in timpul apararii impotriva unui atac ingust s-a cauzat odauna unei terte persoane, dauna trebuie sa fie reparata de cel care asavirsit atacul.

Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate trebuie safie reparata de ea. Luind in consideratie imprejurarile in care a fost cauzata dauna,instanta judecatoreasca poate obliga terta persoana in interesul careiaa actionat cel ce a cauzat dauna s-o repare sau poate scuti de reparareadaunei, in intregime sau partial, atit pe terta persoana, cit si pe celce a cauzat dauna.

Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani Pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece aniraspund parintii, infietorii sau tutorele lui, daca ei nu vor dovedi, cadauna nu a provenit din culpa lor. Daca minorul care n-a implinit cincisprezece ani a cauzat dauna,cind se afla sub supravegherea unei institutii de invatamint, deeducatie sau curative, acestea raspund pentru dauna, daca nu vor dovedi,ca ea nu a provenit din culpa lor.

Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Minorul intre cincisprezece si optsprezece ani raspunde pentru daunacauzata, potrivit regulilor generale prevazute de articolele 475, 480 si485 din prezentul Cod. In cazurile cind minorul intre cincisprezece si optsprezece ani nuare bunuri sau salariu, suficiente pentru repararea daunei cauzate, eatrebuie sa fie reparata, pentru partea respectiva, de catre parintii,infiitorii sau curatorul lui, daca acestea nu vor dovedi, ca dauna nu aprovenit din culpa lor. Aceasta obligatie din partea lor inceteaza, cindcel ce a cauzat dauna va ajunje la majorat, precum si in cazul, dacainainte de a fi ajuns la majorat el va dobindi bunuri sau va primi unsalariu, suficient pentru repararea daunei.

Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un

cetatean declarat incapabil Pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil raspundetutorele lui sau organizatia, obligata a-l supraveghea, daca nu vordovedi, ca dauna s-a produs nu din culpa lor.

Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean, care nu e in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Un cetatean, care are capacitatea de exercitiu si care a cauzat odauna, aflindu-se intr-o stare, cind nu putea sa inteleaga insemnatateafaptelor sale sau sa le dirijeze, nu raspunde pentru dauna cauzata. Nuva fi insa scutit de raspundere, daca el insusi e vinovat de faptul, caa ajuns intr-o astfel de stare in urma consumului de alcool, desubstante narcotice sau din alta cauza.

Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un izvor de pericol sporit Organizatiile si cetatenii, a caror activitate este legata de unpericol sporit pentru lumea inconjuratoare (organizatiile detransporturi, intreprinderile industriale, santierele de constructii,posesorii de automobile s.a.), au obligatia sa repare dauna cauzata deisvorul de pericol sporit, daca nu vor dovedi, ca dauna s-a produs caurmare a fortei majore sau a intentiei persoanei vatamate.

Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in comun de mai multe persoane Persoanele care au cauzat in comun o dauna raspund in mod solidarfata de persoanele vatamate.

Articolul 487. Modurile de reparare a daunei In cazul cind instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesidau o hotarire, prin care dispun repararea daunei, ei vor obliga,corespunzator cu imprejurarile pricinii, persoana care raspunde pentrudauna s-o repare in natura (sa puna la dispozitie un lucru de acelas gensi de aceias calitate, sa repare lucrul pe care l-a stricat s.a.) sau sacompenseze in intregime daunele cauzate.


Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate

si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat dauna Daca imprudenta grava a persoanei vatamate a contribuit laproducerea daunei sau la marirea ei, suma pentru repararea daunei, dacalegea Uniunii RSS nu prevede altfel, trebuie sa fie micsorata saucererea de reparare a daunelor sa fie respinsa, potrivit gradului culpeipersoanei vatamate (iar cind dauna se datoreste culpei persoanei care acauzat-o - si potrivit gradului culpei acesteia).


Instanta judecatoreasca poate sa micsoreze cuantumul despagubirilorpentru dauna cauzata de un cetatean, tinind seama de situatia luimateriala.

Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a cauzat dauna Persoana care a reparat dauna cauzata de o alta persoana aredreptul la o actiune de regres impotriva acesteia, cerind intreaga suma,pe care a platit-o cu titlu de despagubire, daca legea nu prevede un altcuantum. Parintii, infietorii, tutorele sau curatorul, precum siorganizatiile, enumerate in articolele 481 si 483 din prezentul Cod,care au reparat dauna cauzata de un minor sau de un cetatean declaratincapabil, nu au dreptul de regres impotriva acestuia.

Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii In caz de schilodire sau alta vatamare a sanatatii, organizatia saucetateanul care raspunde pentru dauna are obligatia se despagubeascapersoana vatamata de cistigul, pe care nu l-a realizat in urma pierderiisau scaderii capacitatii de munca, precum si de cheltuielile suportatein legatura cu vatamarea sanatatii (supraalimentare, protezare,ingrijire din partea unei alte persoane s.a.).

Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de asigurare Daca un lucrator a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a

sanatatii in legatura cu indeplinirea indatoririlor sale de munca (deserviciu) din culpa organizatiei sau unui cetatean care au obligatia dea achita pentru el ratele de asigurare pe linia asigurarilor sociale destat, persoana, care nu este despagubita integral prin ajutorul primitsau pensia fixata dupa vatamarea sanatatii, are dreptul sa cearaorganizatiei sau cetateanului mentionati mai sus plata unei despagubirisuplimentare pina la acoperirea daunei reale. Exceptii de la aceastaregula pot fi stabilite de legislatia Uniunii RSS. In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul ladespagubire il au persoanele incapabile de munca, care erau intretinutede decedat, sau acei care in momentul incetarii din viata a persoaneivatamate aveau dreptul sa fie intretinuti de ea, precum si copilulnascut dupa moartea persoanei vatamate. Persoanelor susaratate li seplatesc despagubiri egale cu cota-parte din salariul persoanei vatamate,pe care o primeau sau aveau dreptul s-o primeasca pentru intretinere,cind traia persoana vatamata. Despagubirile se platesc: 1) minorilor pina la implinirea virstei de saisprezece ani, iarcelor ce invata - pina la implinirea virstei de optsprezece ani; 2) femeilor de la cincizeci si cinci de ani in sus si barbatilor dela saizeci de ani in sus - pe tot timpul vietii; 3) invalizilor - pentru durata invaliditatii; 4) sotului sau parintelui decedatului, indiferent de virsta si decapacitate de munca, daca nu lucreaza, fiind ocupat cu ingrijireacopiilor, nepotilor, fratilor sau surorilor decedatului, care n-auimplinit opt ani, - pina ce acestea vor implini opt ani.

Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de asigurare Daca un cetatean, care are dreptul la asigurari sociale de stat, afost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii din culpa uneiorganizatii sau a unui cetatean, care n-are obligatia de a plati ratelede asigurari sociale de stat pentru persoana vatamata, aceasta din urma,daca nu este integral despagubita prin ajutorul primit sau pensia fixatain legatura cu vatamarea sanatatii, are dreptul sa ceara organizatieisau cetateanului mentionati mai sus plata unei despagubiri suplimentarepina la acoperirea daunei reale, potrivit regulilor, prevazute dearticolele 475, 476 si 485 din prezentul Cod.

In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul ladespagubire il au persoanele aratate in partea a doua a articolului 491din prezentul Cod, in cuantumul prevazut de acesta parte si in termeneleprevazute de partea a treia a aceluias articol.

Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la asigurari sociale Daca cetateanul care a fost schilodit sau a suferit o alta vatamarea sanatatii nu are dreptul la asigurari sociale de stat, organizatia saucetateanul care raspunde pentru dauna cauzata, are obligatia de a platipersoanei vatamate cheltuielile legate de refacerea sanatatii, precum sidauna provocata de pierderea sau scaderea capacitatii de munca,calculata in raport cu salariul categoriei respective de muncitori saufunctionari, daca legea nu prevede altfel. Daca a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii uncolhoznic, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna cauzata,au obligatia de a plati persoanei vatamate cheltuielile legate derefacerea sanatatii, precum si dauna provocata prin pierderea sauscaderea capacitatii de munca, intr-o proportie egala cu veniturilepierdute de persoana vatamata in urma neparticiparii la gospodariaobsteasca a colhozului sau cu diferenta dintre pensia fixatacolhoznicilor, pe care o primeste persoana vatamata, si venitul pe carel-ar avea. In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul dedespagubirile calculate, in modul aratat mai sus, il au cetateniienumerati in partea a doua a articolului 491 din prezentul Cod, incuantumul prevazut de acesta parte si pentru perioada prevazuta departea a treia a aceluias articol.

Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a acordat ajutor sau pensie Daca unui cetatean, care are dreptul la asugurari sociale de stat,nu i s-a acordat ajutor sau pensie in legatura cu schilodirea sau altavatamare a sanatatii, organizatia sau cetateanul care raspund pentrudauna cauzata, au obligatia de a repara integral dauna.

Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani

In caz de schilodire sau de alta vatamare a sanatatii unui cetateancare nu a implinit cincisprezece ani si care nu are nici un cistig,organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna, au obligatia saplateasca toate cheltuielile, legate de refacerea sanatatii persoaneivatamate. Cind persoana vatamata implineste cincisprezece ani, organizatia saucetateanul care raspund pentru dauna, au obligatia sa repare persoaneivatamate dauna legata de pierderea sau scaderea capacitatii ei de munca,calculat in raport cu salariul mediu al unui muncitor necalificat dinlocalitatea respectiva. Daca in momentul schilodirii sau altei vatamari a sanatatii salecetateanul, desi n-a implinit cincisprezece ani, avea totusi un cistig,dauna urmeaza sa-i fie compensata in raport cu cistigul sau, fara, insa,ca suma despagubirilor sa fie mai mica decit salariul minim al unuimuncitor necalificat din localitatea respectiva. Dupa inceperea activitatii de munca, persoana vatamata are dreptul,daca a capatat o calificare profesionala, sa ceara ca despagubirea ce ise plateste pentru dauna suferita prin scaderea capacitatii de munca inurma vatamarii sanatatii sa fie marita, calculata in raport cu salariulunui lucrator de calificarea lui.

Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari sociale de stat sau de asistenta sociala si ale colhozurilor Organizatia sau cetateanul, care raspund pentru dauna cauzata, auobligatia, ca in urma actiunii de regres din partea organelor deasigurara sociale de stat sau de asistenta sociala, sa restituie sumele,platite cu titlu de ajutor sau pensii persoanelor enumetare inarticolele 491 si 492 din prezentul Cod. Aceias actiune de regres poatefi intentata de colhozul, care plateste pensie cetatenilor aratati inarticolul 493 din prezentul Cod. In caz de micsorare a cuantumului despagubirilor (articolul 488 dinprezentul Cod) se micsoreaza corespunzator si cuantumul despagubirilor,care urmeaza sa fie platite in urma actiunii de regres.

Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanei vatamate in cazul cind se schimba capacitatea ei de munca Daca in legatura cu vatamarea sanatatii capacitatea de munca apersoanei vatamate a scazut ulterior fata de capacitatea pe care a

avut-o in momentul cind i s-a atribuit despagubirea, sau daca i s-aredus pensia, primita pe linia asigurarilor sociale de stat, persoanavatamata are dreptul sa ceara oricind organizatiei sau cetateanului,care raspunde pentru schilodirea sau alta vatamare a sanatatii ei,sporirea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor.

Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanelor care au cauzat dauna Organizatia sau cetateanul, care au fost obligati sa plateascadespagubiri pentru dauna legata de scaderea capacitatii de munca apersoanei vatamate in urma schilodirii sau unei alte vatamari asanatatii, au dreptul sa ceara oricind scaderea corespunzatoare acuantumului despagubirilor, daca capacitatea de munca a persoaneivatamate a crescut in comparatie cu aceia, pe care a avut-o in momentulatribuirii despagubirilor sau, daca s-a marit pensia, pe care o primestepe linia asigurarilor sociale de stat.

Articolul 499. Plata despagubirilor Plata despagubirilor pentru dauna legata de scaderea capacitatii demunca a persoanei vatamate, precum si pentru dauna legata de moarteaacesteia, se face in cote lunare.

Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare In caz de incetare din viata a persoanei vatamate, cheltuielile deinmormintare se restituie aceluia, care a facut aceste cheltuieli, decatre organizatia sau cetateanul, care raspund pentru dauna legata demoartea persoanei vatamate.

Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a existentii persoanei juridice In caz de reorganizare a persoanei juridice actiunile bazate pearticolele 491-496 din prezentul Cod se intenteaza succesorului ei indrepturi. In caz de lichidare a persoanei juridice actiunile se intenteazaorganizatiei ierarhic superioare sau organizatiei aratate in hotarireade lichidare. In caz de reorganizare a persoanei juridice, obligate potrivitregulilor stabilite, a plati despagubiri conform articolului 499 dinprezentul Cod, plata acestor despagubiri se va face de succesorul indrepturi al persoanei juridice reorganizate.

In caz de lichidare a unei persoane juridice, obligate potrivitregulilor stabilite a plati despagubiri conform articolului 499 dinprezentul Cod, sumele respective vor fi capitalizate potrivit regulilorasigurarilor de stat si varsate de organizatia de asigurare pentru a fiachitate in cuantumul si in conditiile stabilite. Actiunile prevazute de articolele 497 si 498 din prezentul Cod,cu privire la marirea sau scaderea cuantumului despagubirilor, seintenteaza, in caz de reorganizare a persoanei juridice, succesorului indrepturi sau, respectiv, de catre succesorul in drepturi al persoaneijuridice, iar in caz de lichidare - organizatiei ierarhic superioare sauorganizatiei aratate in hotarirea de lichidare sau, respectiv, de catreaceste organizatii.

Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in actiunile pentru plata despagubirilor In actiunile pentru plata despagubirilor, legate de vatamareasanatatii sau de cauzarea mortii, cursul prescriptiei, pe linga cazurilearatate in articolul 81 din prezentul Cod, se suspenda si in urmacererii depuse de persoanele enumerate de articolele 491 si 492 dinprezentul Cod, la organul respectiv pentru a li se acorda pensie sauajutor, daca aceasta cerere a fost depusa inainte de acordarea pensieisau ajutorului, sau de respingerea unei asemenea cereri.

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI TREILEA OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE

Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu salvarea bunurilor socialiste Dauna suferita de un cetatean in legatura cu salvarea bunurilorsocialiste de primejdia care le ameninta trebuie sa fie compensata deorganizatia, ale carei bunuri le-a salvat persoana vatamata. In ceia ce priveste repararea acestor daune se aplica respectiv,dispozitiile partii intiia a articolului 475, ale articolelor 486, 487,490, ale partilor a doua si a treia ale articolului 491, ale articolelor492-495, 497-502 din prezentul Cod.

CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI

Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite sau retinute fara just temei Persoana care fara vre-un temei prevazut de lege sau de conventie adobindit bunuri in paguba unei alte persoane este obligata sa restituieacesteia din urma bunurile dobindite fara just temei. Aceias obligatie ia nastere, daca temeiul, in virtutea caruia aufost dobindite bunurile, a disparut ulterior. Daca bunurile dobindite fara just temei nu pot fi restituite innatura, trebuie sa fie restituita valoarea lor, determinata pe data cindau fost dobindite. Bunurile dobindite in paguba unei alte persoane nu in baza uneiconventii, ci in urma unor acte vadit contrare intereselor statuluisocialist si ale societatii, in cazul cind nu sint supuse confiscarii,urmeaza sa fie facute venit la stat. Persoana, care a obtinut bunuri fara just temei, este obligata deasemenea, sa restituie sau sa compenseze toate veniturile, pe care le-aavut sau trebuia sa le aiba din momentul cind a aflat sau trebuia saafle, ca bunurile au fost dobindite fara just temei. Aceste reguli se aplica si in cazul cind au fost retinute bunuri inpaguba unei alte persoane, fara vre-un temei prevazut de lege sau decontract.

Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara just temei nu pot fi revendicate Nu pot fi revendicate ca bunuri dobindite fara just temei: 1) bunurile predate in vederea executarii unei obligatii inainte determenul de executare; 2) bunurile predate in vederea executarii unei obligatii dupaexpirarea termenului de prescriptie in cazurile, cind aceasta executareeste admisa de articolul 85 din prezentul Cod; 3) onorarul de autor sau onorarul pentru descoperire, inventie saupropunere de rationalizare, platit fara temei sau in virtutea unui temeiulterior disparut, daca plata s-a facut de organizatie in mod benevol sicind nu exista o eroare de calcul din partea ei si rea credinta dinpartea celui care a primit onorarul; 4) suma platita de prisos pentru repararea unei daune in legatura cuvatamarea sanatatii sau cu moartea victimei, daca cel ce a primit suman-a fost de rea credinta.

TITLUL AL PATRULEA DREPTUL DE AUTOR

Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor Dreptul de autor se extinde asupra lucrarilor stiintifice, literaresau de arta, indiferent de forma, menirea si calitatile lucrarii, precumsi de modul de reproducere a ei. Dreptul de autor se extinde asupra lucrarilor publicate saunepublicate, dar exprimate intr-o forma obiectiva oarecare, care permitede a reproduce rezultatul unei activitati de creatie a autorului(manuscris, desen tehnic, imajine, exprimare sau executare in public,pelicula, inregistrare mecanica sau pe banda de magnitofon s.a.). Pot constitui obiect al dreptului de autor: lucrarile orale (cuvintari, lectii publice, referate s.a.); lucrarile scrise (literare, stiintifice s.a.); lucrarile dramatice si muzical-dramatice, precum si cele muzicale cutext sau fara text; traducerile; scenariile, planurile de scenariu; filmele de cinematograf, filmele de televiziune, emisiunile de radiosi de televiziune; lucrarile coreografice si pantomimele, in privinta prezentariicarora exista indicatii, expuse in scris sau in alt mod; lucrarile de pictura, de sculptura, de arhitectura, de arta graficasi decorativa-aplicata, ilustratiile, desenele, schitele; planurile, crochiurile si lucrarile plastice referitoare la stiinta,tehnica sau la punerea in scena a unei opere dramatice saumuzical-dramatice; hartile geografice, geologice si alte harti asemanatoare; lucrarile fotografice si lucrarile realizare prin procedee analogicecelor fotografice; lucrarile exprimate cu ajutorul inregistrarii mecanice sau a uneialte inregistrari tehnice; alte lucrari.


Dreptul de autor asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilorrealizate prin procedee analogice celor fotografice va fi recunoscut,daca pe fiecare exemplar al lucrarii vor fi indicate numele autorului,locul si data cind a aparut lucrarea.

Articolul 507. Lucrarile aparute Lucrarea se socoate aparuta (publucata), daca a fost editata,interpretata in public, aratata in public, transmisa la radio sauteleviziune sau comunicata prin alt mod unui cerc de persoanenedeterminat. Lucrarea nu se considera aparuta (publicata), daca a fost prezentatanumai o informatie despre aceasta lucrare cu o expunere a continutuluiacesteia, iar in cazurile prevazute de hotariri ale SovietuluiMinistrilor al RSS Moldovenesti, daca lucrarea a fost multiplicata cutitlu de manuscris.

Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute pe teritoriul Uniunii RSS Dreptul de autor asupra unei lucrari aparute pentru prima oara peteritoriul Uniunii RSS sau neaparute, dar care se gaseste pe teritoriulUniunii RSS intr-o forma obiectiva oarecare, este recunoscut autoruluisi mostenitorilor lui, indiferent de cetatenia lor, precum si altorsuccesori in drepturi ai autorului.


Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor publicate in strainatate Dreptul de autor este recunoscut cetatenilor RSS Moldovenesti si aicelorlalte republici unionale, ale caror lucrari au aparut pentru primaoara sau care se afla intr-o forma obiectiva oarecare pe teritoriul unuistat strain, precum si succesorilor lor in drepturi. Pentru alte persoane dreptul de autor la o opera, aparuta prima oarasau care se afla in vre-o forma obiectiva pe teritoriul unui stat strainse recunoaste in conformitate cu tratatele internationale ale UniuniiRSS. In caz de punere la dispozitie a pazei in conformitate cu tratateleinternationale faptul aparitiei operei pe teritoriul unui stat strain se

stabileste conform prevederilor din tratatul international. Succesorilor in drepturi straini ai unor autori - cetateni ai RSSMoldovenesti sau ai altor republici unionale - dreptul de autor le esterecunoscut pe teritoriul RSS Moldovenesti, daca acest drept le estetransmis im modul, prevazut de legislatia Uniunii RSS.


Articolul 510. Drepturile autorului Autorul are dreptul: 1) la publicarea, reproducerea si difuzarea in orice mod, permis delege a lucrarii sale, sub numele sau, sub un nume conventional(preudonim) sau fara indicarea vre-unui nume (anonim); 2) la inviolabilitatea lucrarii; 3) la primirea unui onorar pentru folosirea lucrarii de catre altepersoane, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Tarifurile onorarului de autor se stabilesc de Sovietul Ministriloral RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor, cind legislatia Unuinii RSSprevede, ca aprobarea acestor tarifuri este de competenta Uniunii RSS. In lipsa de tarifuri aprobate onorarului de autor, cuantumulonorarului cuvenit autorului pentru folosirea lucrarii lui se determinaprin invoiala partilor. Modul de transmitere de catre autor - cetatean al RSS Moldovenestisau al unei alte republici unionale - a dreptului pentru folosirealucrarii sale pe teritoriul unui stat strain este stabilit de legislatiaUniunii RSS.


Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a numelui autorului in timpul vietii lui Cind lucrarea se editeaza, se interpreteaza in public sau estefolosita in alt mod, fara consimtamintul autorului, este interzis a seintroduce vre-o schimbare nici in insasi lucrarea sau in titlul ei, niciin indicarea numelui autorului si in dedicatia autorului. Cind se editeaza o lucrare, este interzis de asemenea a o insoti cuilustratii, prefete, postfete, comentarii sau explicatii de orice naturafara consimtamintul autorului. Consimtamintul autorului, dat la incheierea contractului de autor,nu poate fi revocat in mod unilateral.

[Partea 3 art.511 introdua prin Ucazul 23.05.74]

Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui Drepturile patrimoniale si personale ale autorului lucrarii aparutesub un pseudonim sau fara indicarea numelui, atita timp, cit autorul nuaduce la cunostinta publicului numele sau real, sint ocrotite deorganizatia, careia ii revine sarcina de a ocroti drepturile autorilor.

Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa moartea autorului Autorul are dreptul sa indice, in acelas mod in care este numit unexecutor testamentar (articolul 579 din prezentul Cod), persoana pe careo insarcineaza sa ocroteasca inviolabilitatea lucrarilor sale dupamoarte. Aceasta persoana isi exercita imputernicirile in tot cursulvietii sale. In lipsa unor asemenea indicatii inviolabilitatea lucrarilor dupamoartea autorului este ocrotita de mostenitorii lui, precum si deorganizatiile, carora le revine sarcina de a ocroti drepturile de autor.Aceste organizatii ocrotesc inviolabilitatea lucrarilor si in cazul,cind nu exista mostenitori sau cind dreptul de autor al acestora aincetat.

Articolul 514. Dreptul de coautor Dreptul de autor asupra unei lucrari create prin munca in comun adoua sau mai multe persoane (lucrare colectiva) apartine in comuncoautorilor, indiferent daca o asemenea lucrare formeaza un totindivizibil sau este alcatuita din parti, fiecare avind de asemenea, sio importanta de sinestatatoare. Fiecare coautor isi pastreaza dreptul sau de autor asupra partiicreate de el din lucrarea colectiva si care are o imsemnatate desinestatatoare. O parte a lucrarii colective este considerata ca avind o insemnatatede sinestatatoare, daca poate fi folosita independent de celelalte partiale acestei lucrari. Raporturile dintre coautori pot fi determinate prin conventia lor.In lipsa unei asemenea conventii dreptul de autor asupra lucrariicolective se exercita de catre toti coautorii in comun, iar onorarul serepartizeaza intre ei in modul prevazut de legislatia Uniunii RSS si de

hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti.

Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu Autorul unei lucrari, create in cadrul indeplinirii uneiinsarcinari de serviciu intr-o organizatie stiintifica sau altaorganizatie, se bucura de dreptul de autor asupra acestei lucrari. Modul de folosire de catre organizatie a acestei lucrari si cazurilein care autorului i se plateste onorar se stabilesc de legislatiaUniunii RSS si de hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSSMoldovenesti.

Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice Dreptul de autor este recunoscut persoanelor juridice in cazurile siin limitele, stabilite de legislatia Uniunii RSS si de prezentul Cod.Aceste prevederi nu se extind asupra dobindirii de catre persoanejuridice a dreptului de autor pe baza unui contract.


Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra publicatiilor perioadice si altor publicatii Organizatiile care publica singure sau prin intermediul vre-uneiedituri culegeri stiintifice, indreptare, dictionare, reviste sau altepublicatii periodice se bucura de dreptul de autor asupra acestorpublicatii luate in ansamblu. Autorii lucrarilor cuprinse in asemenea publicatii isi pastreazadreptul de autor asupra lucrarilor lor.

Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau deteleviziune apartine intreprinderii care l-a realizat. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziuneturnat de un amator apartine autorului sau coautorilor filmului. Autorul scenariului, compozitorul, regizorul, operatorul principal,pictorul-scenograf si autorii celorlalte lucrari, care au intrat caparte componenta intr-un film de cinematograf sau de televiziune, sebucura fiecare de dreptul de autor asupra lucrarii sale.

Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziuneapartine organizatiilor pentru radiodifuziune si televiziune care letransmit, iar asupra lucrarilor cumpinse in aceste emisiuni - autorilorlor.

Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri Dreptul de autor asupra unor culegeri de lucrari, care nuconstituie obiectul unui drept de autor al cuiva, cum ar fi: culegerilede legi, de hotariri judecatoresti si de alte documente oficiale, deopere folclorice, ai caror autori nu sint cunoscuti, de acte simonumente vechi sau de alte lucrari neocrotite de dreptul de autor,apartine alcatuitorilor de culegeri, daca ei au prelucrat sausistematizat de sinestatator materialul cuprins in culegere. De acelas drept se bucura cetatenii, care au prelucrat desinestatator diferite lucrari de genul mentionat. Acest drept nu impiedica pe alti cetateni sa publice aceleasilucrari, daca le-au sistematizat sau prelucrat de sinestatatror. Alcatuitorul unei culegeri, care a prelucrat sau a sistematizatlucrarile cuprinse in culegere, ce constituie obiectul unui drept deautor al cuiva, se bucura de dreptul de autor asupra celegerii, cuconditia respectarii dreptului autorilor acestor lucrari.

Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre alte persoane Lucrare unui autor (inclusiv traducerea intr-o alta limba) poate fifolosita de alte persoane numai pe baza unui contract, incheiat cuautorul sau cu succesorii lui in drepturi, cu exceptia cazurilorprevazute de lege.


Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi Persoana care foloseste, in cazurile admise de lege, o lucrare aunui alt autor sau o lucrare care nu are autor, pentru a crea o lucrarenoua, se bucura de dreptul de autor asupra lucrarii pe care a creat-o. Acest drept nu impedica si alte persoane sa foloseasca aceiaslucrare pentru crearea unei lucrari noi.

Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba Traducerea lucrarii intr-o alta limba in scopul publicarii ei esteadmisa numai cu consimtamintul autorului sau al succesorilor lui indrepturi. Organele competente ale Uniunii RSS pot, in modul stabilit delegislatia Uniunii RSS, sa permita traducerea lucrarii intr-o alta limbasi publicarea acestei traduceri cu respectarea, in cazurilecorespunzatoare, a conditiilor, prevazute de tratatele internationaleale Uniunii RSS.


Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului Traducatorul se bucura de dreptul de autor asupra traducerii facutede el.


Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea lucrarii lui intr-o traducere in alta limba Autorul originalului are dreptul la onorar pentru folosirealucrarii intr-o traducere in alta limba, in toate cazurile, cu exceptiacelor prevazute de lege.


Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor Se admite, fara consimtamintul autorului si fara plata onoraruluide autor, dar cu indicarea obligatorie a numelui de familie al autoruluilucrarii si a sursei: 1) folosirea unei lucrari straine publicate pentru crearea uneilucrari noi, de sinestatatoare din punct de vedere creator, in afara deprelucrarea unei povestiri intr-o opera dramatica sau scenariu si inversprecum si prelucrarea unei opere dramatice in scenariu si invers; 2) reproducerea in lucrarile stiintifice si critice, in publicatiiledidactice si politico-educative a unor lucrari stiintifice, literare side arta publicate si a unor fragmente din ele. In aceste cazurireproducerea sub forma de citate este admisa in limitele, determinate de

scopul publicatiei, iar reproducerea intr-un alt mod, inclusiv inculegeri, este admisa intr-un volum, care nu depaseste in total o coalade autor din lucrarile unui singur autor; 3) difuzarea de informatii in presa periodica, prin filme, radio siteleviziune cu privire la lucrarile literare, stiintifice si de artapublicate, inclusiv sub forma de adnotari, referate, prezentaribibliografice si sub alte forme documentare-informative; 4) reproducerea in filme, prin radio si televiziune a cuvintarilorsi rapoartelor rostite in public, precum si a lucrarilor literare,stiintifice si de arta publicate. Este considerata reproducere sidifuzarea prin radio si televiziune a lucrarilor interpretate in public,chiar de la locul de interpretare a lor; 5) retiparirea in gazete a unor cuvintari si rapoarte rostite inpublic, precum si a lucrarilor literare, stiintifice si de arta,publicate in original sau in traducere; 6) reproducerea in orice mod, in afara de copierea mecanica princontact, a lucrarilor de arta plastica, aflate in locurile deschisepentru vizitarea libera de catre public, cu exceptia expozitiilor simuzeelor; 7) reproducerea unor lucrari tiparite in scopuri stiintifice,didactice si educative fara capatarea unor beneficii materiale; 8) editarea cu caractere de puncte de relief a lucrarilor scoase desub tipar pentru orbi.

[Pct.8 introdus prin Ucazul 03.02.77] [Art.526 modificat prin Ucazul 23.05.74]

Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului, dar cu plata onorarului de autor Se admite, fara consimtamintul autorului, dar cu indicarea numeluide familie si cu plata onorarului de autor: 1) executarea in public a unor lucrari aparute, daca insa nu seincaseaza nici o plata de la spectatori, autorul are dreptul la onorarnumai in cazurile, stabilite de Sovietul Ministrilor al RSSMoldovenesti; 2) inregistrarea pe pelicula, pe placa, pe banda de magnetofon saupe alt dispozitiv a lucrarilor aparute, in scopul resproducerii lor inpublic sau difuzarii lor, cu exceptia cazurilor de folosire a lucrarilorla film, in emisiunile de radio sau televiziune (punctul "4" alarticolului 526 din prezentul Cod);

3) folosirea de catre un compozitor a lucrarilor literare publicatepentru crearea de lucrari muzicale cu text. In asemenea cazuri onoraruleste platit autorului textului de catre organizatia, care foloseste oastfel de lucrare; 4) folosirea unor lucrari de arta plastica, date publicitatii,precum si a unor lucrari fotografice pentru fabricarea de produseindustriale; in aceste cazuri indicarea numelui de familie al autoruluinu este obligatorie.

[Pct.4 modificat prin Ucazul 05.07.84]

Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea cerintelor personale Se admite, fara consimtamintul autorului si fara plata onoraruluide autor, reproducerea sau folosirea in alt mod a unei lucrari publicatestraine in scopul satisfacerii cerintelor personale.

Articolul 529. Durata dreptului de autor Dreptul de autor actioneaza pe tot timpul vietii autorului si incurs de 25 de ani dupa moartea lui, socotind de la 1 ianuarie a anului,ce urmeaza dupa anul mortii autorului. Dreptul de autor asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilorde arta aplicata apartine autorului in curs de 15 ani din momentulaparitiei acestei lucrari prin reproducerea ei.


Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune Dreptul de autor se transmite prin succesiune. Daca este prevazutao durata mai scurta a dreptului de autor, el se transmite mostenitorilorpentru o durata egala cu partea termenului neexpirat pina la incetareadin veata a autorului. Nu trece prin succesiune dreptul autorului la nume si dreptul lainviolabilitate lucrarii. Dupa incetarea din viata a autorului numele lui si inviolabilitatealucrarii sint ocrotite in conformitate cu articolele 511 si 513 dinprezentul Cod.


Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei lucrari colective Fiecare din coautori se bucura de dreptul de autor asupra lucrariicolective pe tot timpul vietii sale si il transmite prin succesiune. Mostenitorii fiecarui coautor se bucura de dreptul de autor in cursde 25 ani, socotind de la 1 ianuarie a anului, ce urmeaza dupa anulmortii autorului.


Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine organizatiilor Durata dreptului de autor al organizatiei este nelimitata. In caz dereorganizare a ei dreptul de autor ce i-a apartinut trece la succesorulei in drepturi, iar in caz de lichidare - la stat.

Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului Lucrarea in privinta careia s-a terminat durata dreptului de autorpoate fi declarata bun al statului pe baza unei hotariri a SovietuluiMinistrilor al RSS Moldovenesti. Regulile si conditiile de folosire alucrarilor declarate bun al statului se stabilesc de SovietulMinistrilor al RSS Moldovenesti.


Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale ale autorului In caz de folosire a unei lucrari straine fara a se incheiacontract cu autorul sau cu succesorii lui in drepturi (articolul 521 dinprezentul Cod), de nerespectare a conditiilor folosirii unei lucrarifara consimtamintul autorului (articolele 526 si 527 din prezentul Cod),precum si in caz de incalcare a inviolabilitatii lucrarii (articolul 511din prezentul Cod) sau a altor drepturi personale nepatrimoniale aleautorului, autorul, iar dupa moartea lui, mostenitorii si celelaltepersoane aratate in articolul 513 din prezentul Cod au dreptul sa ceararestabilirea dreptului incalcat (introducerea indreptarilor respective,publicarea in presa sau prin alte mijloace a unei instiintari despreincalcarea savirsita) sau interzicerea de a se publica lucrarea sauincetarea difuzarii ei.


Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor Daca prin incalcarea dreptului de autor s-au cauzat autorului sausuccesorilor lui in drepturi daune (articolul 215 din prezentul Cod),autorul sau succesorul lui in drepturi are dreptul sa ceara reparareadaunelor, indiferent de prevederile articolului 534 din prezentul Cod.


Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat Dreptul de autor asupra editarii, interpretarii in public sifolosirii in alt mod a unei lucrari poate fi rascumparat de catre stat,pe cale silita, de la autor sau de la mostenitorii lui in baza uneihotariri speciale, adoptate pentru fiecare caz in parte de catreSovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Modul si conditiile de folosire a acestor lucrari, dreptul de autorasupra carora a fost rascumparat, se stabileste de Sovietul Ministriloral RCC Moldovenesti.

Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui In scopul folosirii lucrarii sale autorul sau succesorul lui indrepturi are dreptul sa incheie cu organizatia respectiva un contract deautor. Contractele de autor pot fi de doua tipuri: contractul de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentrufolosirea ei; contractul de autor pentru licenta. In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrariipentru folosirea ei, autorul sau succesorul lui in drepturi transmit sauautorul se obliga sa creeze si sa transmita organizatiei in termenulfixat de contract lucrarea sa pentru a fi folosita in modul prevazut decontract, iar organizatia se obliga sa realizeze sau sa inceapa aceastafolosire in termenul fixat de contract (articolul 544 din prezentul Cod)precum si sa plateasca autorului sau succesorului lui in drepturi unonorar, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. In baza contractului de autor pentru licenta autorul sau succesorullui in drepturi acorda orgnizatiei dreptul de a folosi lucrarea,inclusiv prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei, in

limitele prevazute de contract si pe termenul fixat de contract, iarorganizatia se obliga sa plateasca un onorar pentru acordarea acestuidrept sau pentru folosirea lucrarii in forma, prevazuta de contract,daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel saudaca partile nu au convenit altfel.


Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei Se considera contracte de autor cu privire la transmiterea lucrariipentru folosirea ei: contractul de editare sau de reeditare a unei lucrari in original(contract de editare); contractul de pastrare si multiplicare a unor lucrari stiintificemanuscrise cu caracter special ingust (contract de depunere amanuscrisului); contractul de interpretare in public a unei lucrari nepublicate(contract de punere in scena); contractul de punere in scena, careprevede plata unui onorar unic, poate fi incheiat de catre autor pentruaceias lucrare numai cu o singura organizatie; contractul de folosire a unei lucrari nepublicate in cadrul unuifilm de cinematograf sau de televiziune (contract de scenariu), sau incadrul unei emisiuni de radio sau de televiziune; contractul de creare a unei lucrari de arta plastica in scopulexpunerii ei in public (contract de comanda artistica); contractul de folosire in industrie a unei lucrari decorative-aplicate, care nu a fost publicata; alte contracte de transmitere a unei lucrari literare, stiintificesau de arta pentru a fi folosite intr-un alt mod.

[Art.538 modificat prin Ucazul 05.07.84] [Art.538 modificat prin Ucazul 23.05.74]

Articolul 539. Formele contractului de autor Contractul de autor trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Forma scrisa nu este obligatorie pentru contractul de publicare alucrarii intr-o publicatie periodica sau intr-un dictionar enciclopedic.

Articolul 540. Contractele-tip de autor

Contractele-tip de autor se aproba in urma coordonarii cudepartamentele si uniunile de creatie interesate, in modul stabilit deSovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor, cindlegislatia Uniunii RSS da in competenta Uniunii RSS aprobarea acestorcontracte.


Contractul de autor poate cuprinde conditii, neprevazute incontractul-tip. Daca conditiile contractului incheiat cu autorulinrautatesc situatia acestuia in comparatie cu situatia stabilita delege sau de contractul-tip, ele sint nule si se inlocuiesc cu conditiilestabilite de lege sau de contractul-tip.

Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza contractului de autor Cuantumul onorarului, ce urmeaza a se plati in baza contractului deautor, se stabileste prin invoiala partilor, in limitele tarifuriloraprobate, daca asemenea tarifuri exista (articolul 510 din prezentulCod).

Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrariipentru folosirea ei autorul este obligat sa execute lucrarea ce i s-acomandat in conformitate cu conditiile contractului si sa o predeieorganizatiei in termenul fixat prin contract si in modul cuvenit.


Organizatia este obligata sa-l instiinteze in scris pe autor, incursul termenului fixat de contract, ca lucrarea ce i s-a predat in bazacontractului de autor a fost aprobata sau ca ea a fost respinsa pentrumotivele prevazute de contract, sau ca este necesar sa se introduca inlucrare indreptari, in limitele conditiilor din contract, indicindu-seprecis esenta acestor indreptari. Daca in termenul fixat princontractul-tip autorului nu i s-a trimis o instiintare scrisa, seconsidera, ca lucrarea a fost aprobata de organizatie.

Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre terte persoane a lucrarii, pentru care s-a

incheiat un contract In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrariipentru folosirea ei, autorul nu are dreptul sa transmita faraconsimtamintul scris al celeilalte parti unor terte persoane lucrareaaratata in contract sau o parte a ei, pentru a fi folosita intr-un modidentic cu cel care este stipulat in contract, cu exceptia cazurilorprevazute de contractele-tip. Termenul acestei restrictii se fixeazaprin contractele-tip, dar nu poate depasi trei ani din ziua aprobariilucrarii de catre organizatie. In contractele-tip pot fi prevazutecazuri, cind autorul nu are dreptul sa transmita lucrarea pentru a fifolosita si in alte moduri, decit cele stipulate in contract.


Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrariipentru folosirea ei organizatia este obligata sa realizeze sau sainceapa folosirea lucrarii in modul si in termenul prevazut de contract,termen ce nu poate depasi doi ani din ziua, cind organizatia a aprobatlucrarea. Aceasta obligatie nu se extinde asupra organizatiei, care aincheiat un contract de scenariu sau un contract de comanda artistica.


Contractele-tip pot sa prevada termene maximale mai scurte decitcele prevazute in prezentul articol, potrivit volumului lucrarilor sicaracterului folosirii lor.

Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea contractului Autorul este obligat sa restituie onorarul de autor, primit inconformitate cu contractul cu privire la transmiterea lucrarii pentrufolosirea ei, daca organizatia a reziliat contractul din cauza caautorul, din culpa sa, nu i-a predat lucrarea in termenul fixat decontract; nu a executat lucrarea comandata in coformitate cu conditiilecontractului sau a executat-o in mod neconstiincios; a refuzat saintroduca rectificarile ce i s-au propus in modul si in limiteleprevazute de contract; a incalcat obligatia de a executa personallucrarea sau a incalcat prevederile articolului 543 din prezentul Cod.


Daca organizatia a respins lucrarea pentru motive prevazute decontract (articolul 542 din prezentul Cod) si nu a dovedit prin judecataneconstiinciozitatea autorului in executarea lucrarii comandate, autorulisi pastreaza in intrejime sau in parte, in limitele determinate decontractul-tip, onorarul primit in baza contractului. Aceasta parte nupoate fi mai mica de douazeci si cinci la suta din valoareacontractului.

Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea contractului Daca organizatia nu va realiza sau nu va incepe folosirea lucrariiaprobate de ea in termenul fixat de contractul cu privire latransmiterea lucrarii pentru folosirea ei (articolul 544 din prezentulCod), ea este obligata, la cererea autorului, sa plateasca in intregimeonorarul convenit. In acest caz autorul are dreptul, de asemenea, sarenunte la contract si sa ceara restituirea exemplarelor lucrarii, pecare le-a predat in coformitate cu contractul. Organizatia este scutitade obligatia de a plati autorului partea din onorar, pe care el ar fitrebuit s-o primeasca dupa inceperea folosirii lucrarii, daca va dovedi,ca nu a putut folosi lucrarea, din cauza unor imprejurari ce depindeaude autor.


Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrarii de arta plastica, create la comanda Lucrarea de arta plastica, creata la comanda, trece in proprietateaclientului, daca contractul nu prevede altfel. Autorul pastreaza dreptulde autor asupra acestei lucrari. Proprietarul lucrarii are dreptul s-o prezinte la expozitii publice,fara sa-i plateasca autorului un onorar suplimentar.

Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat intr-o lucrare de arta plastica Publicarea, reproducerea si difuzarea unei lucrari de arta plastica,in care este redata o alta persoana, se admite numai cu consimtamintulcelui redat, iar dupa moartea lui - cu consimtamintul copiilor si alsotului supravetuitor. Un asemenea consimtamint nu este necesar, daca

aceasta se face in interesul statului sau in interes obstesc sau dacapersoana redata a pozat autorului in schimbul unei plati.

Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale, ingineresti si a altor planuri tehnice, executate la comanda Planurile arhitecturale, ingineresti si alte planuri, schite sidesene tehnice, executate la comanda, pot fi folosite de clienti pentrunecesitatile lor, pot fi transmise de ei pentru a fi folosite de tertepersoane sau reproduse in presa fara sa li se plateasca autorilor unonorar suplimentar.

Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei Conditiile contractului de autor pentru licenta cu privire laacordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o altalimba sau prin prefacerea ei intr-o lucrare de alt gen (a unei lucrarinarative intr-o lucrare dramatica sau intr-un scenariu ori invers s.a.),sint stabilite de catre parti la incheierea contractului, dacalegislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel.


TITLUL AL CINCICILEA DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI

Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri Autorul unei descoperiri are dreptul sa ceara sa i se recunoascracalitatea de autor si prioritatea in descoperire, atestate printr-odiploma, ce se elibereaza in cazurile si in modul, prevazute deRegulamentul cu privire la descoperiri, inventii si propuneri derationalizare, aprobat de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS. Autorul descoperirii are dreptul la un onorar, care i se plateste inmomentul primirii diplomei, precum si la avantajele prevazute deRegulamentul cu privire la descoperiri, inventii si propuneri de

rationalizare.

Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor autorului unei descoperiri Dreptul de a primi diploma cuvenita autorului decedat al uneidescoperiri, precum si onorar pentru descoperire se transmite prinsuccesiune in modul prevazut de lege.

Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile de autor asupra unei descoperiri Litigiile cu privire la drepturile de autor (de coautor) asupra uneidescoperiri se solutioneaza de instanta Judecatoreasca.

TITLUL AL SASELEA DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL

[Titlul VI exclus prin Legea nr.735 din 20.02.96] [Denumirea titlului VI, art.554-556, 558-560 modificate] [prin Ucazul din 05.07.84]

TITLUL AL SAPTELEA DREPTUL SUCCESORAL

Articolul 561. Temeiurile succesiunii Succesiunea se infaptuieste in virtutea legii (succesiune legala) siprin testament (succesiune testamentara). Succesiunea legala are loc daca si in masura in care testamentul nucontine prevederi contrarii. Daca nu exista mostenitori legali si nici mostenitori testamentarisau daca nici unul din mostinitori nu a acceptat succesiunea, sau dacatoti mostenitorii au fost decazuti din dreptul de succesiune de catretestator, bunurile defunctului trec, pe baza dreptului de succesiune, lastat.

Articolul 562. Data deschiderii succesiunii Data deschiderii succesiunii este ziua mortii celui ce a lasatmostenirea, iar in caz de declarare a mortii lui - ziua aratata inpartea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.

Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea Locul unde se deschide succesiunea este ultimul domiciliu permanental defunctului (articolul 17 din prezentul Cod), iar daca acestdomiciliu nu este cunoscut - locul de aflare a bunurilor sau a partiilor principale.

Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori Pot fi mostenitori: in cazul succesiunii legale - cetatenii care se afla in viata inmomentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce alasat mostenirea, care s-au nascut dupa moartea lui; in cazul succesiunii testamentare - cetatenii care se afla in viatain momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiiiconceputi in timpul vietii lui si nascuti dupa moartea lui.

Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede Nu au dreptul de a succede nici ca mostenitori legali si nici camostenitori testamentari cetatenii, care prin actele lor nelegale,indreptate impotriva celui ce a lasat mostenirea, impotriva vre-unuiadin mostenitorii lui sau impotriva infaptuitorii ultimei lui vointe,exprimate in testament, au contribuit la chemarea lor la succesiune,daca aceste imprejurari au fost confirmate pe cale judecatoreasca. Nu pot veni la succesiune ca mostenitori legali parintii dupa copiiiin privinta carora ei au fost decazuti din drepturile parintesti si nuau fost repusi in aceste drepturi pina in momentul deschideriisuccesiunii, precum si parintii si copiii majori, care s-au sustras curea vointa de a-si indeplini obligatiile prevazute prin lege de a-lintretine pe cel ce a lasat mostenirea, daca aceste imprejurari au fostconfirmate pe cale judecatoreasca. Dispozitiile partii intiia a prezentului articol se aplica si inmaterie de legat.

Articolul 566. Mostenitorii legali In caz de succesiune legala se considera mostenitori in parti egale: de prima clasa - copiii (inclusiv copiii infiati), sotul si parintii(infietorii) defunctului, precum si copilul defunctului, care s-a nascutdupa moartea acestuia; de clasa a doua - fratii si surorile defunctului, bunicul si bunicalui atit din partea tatatui cit si din partea mamei; de clasa a treia - nepotii si nepoatele de frate si de sora

incapabile de munca ale defunctului. Mostenitorii din clasa urmatoare sint chemati la succesiunea legalanumai in lipsa de mostenitori din clasele precedente sau daca acestea nuaccepta succesiunea. Ei sint chemati la succesiune si in cazul, cindtoti mostenitorii din clasele precedente au fost decazuti din dreptul desuccesiune. Sint mostenitori legali si persoanele incapabile de munca, care aufost intretinute de defunct cel putin un an inainte de moartea lui. Dacaexista alti mostenitori, ei vin la succesiune in aceias masura ca simostenitorii din clasa chemata la succesiune. Nepotii si stranepotii defunctului sint mostenitori legali, daca inmomentul deschiderii succesiunii nu mai traia acela din parintii lor,care ar fi fost mostenitor; ei mostenesc in parti egale partea, care is-ar fi cuvenit la succesiunea legala defunctului lor parinte. Cei infiati si descendentii lor nu vin la succesiune dupa moarteaparintilor celui infiat, a celorlalte rude de singe ale lui pe linieascendenta, precum si a fratilor si surorilor lui de singe. Parintii celui infiat si celelalte rude de singe ale lui pe linieascendenta, precum si fratii si surorile lui de singe nu vin lasuccesiune dupa moartea celui infiat si a descendentilor lui.

Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a obiectelor de uz casnic la mostenitori Mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic trec lamostenitorii legali, care au locuit impreuna cu cel ce a lasatmostenirea cel putin un an inainte de moartea lui, indiferent de clasasi de cota lor succesorala.

Articolul 568. Succesiunea testamentara Orice cetatan poate lasa prin testament toate bunurile sale sau oparte din ele (inclusiv mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uzcasnic) uneia sau mai multor persoane, atit celor care fac parte, cit sicelor care nu fac parte din cercul mostenitorilor legali, precum sistatului sau diferitelor organizatii de stat, cooperatiste si obstesti. Testatorul poate lipsi prin testament de dreptul de succesiune peunul, pe citva sau pe toti mostenitorii legali.

Articolul 569. Substituirea mostenitorului Testatorul are dreptul sa indice un alt mostenitor pentru cazul cindmostenitorul indicat de el ar inceta din viata inainte de deschiderea

succesiunii sau nu ar accepta-o (substituirea mostenitorului).

Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune Minorii sau copiii incapabili de munca ai celui ce a lasatmostenirea (inclusiv cei infiati), precum si sotul si parintii(infietorii) incapabili de munca si cei ce erau intretinuti de defunctmostenesc, independent de continutul testamentului, cel putin douatreimi din cota, ce s-ar fi cuvenit fiecaruia din ei in caz desuccesiune legala (cota obligatorie). La stabilirea marimii coteiobligatorii ce tine seama si de valoarea bunurilor succesorale, formatedin mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic.

Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor ramase netestate Bunurile ramase netestate se impart intre mostenitorii legali,chemati la succesiune in ordinea, aratata de articolele 566 si 567 dinprezentul Cod. Din acesti mostenitori fac parte si mostenitorii legali, carorarestul de bunuri le-a fost lasat prin testament, daca testamentul nuprevede altfel.

Articolul 572. Legatul Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului testamentarexecutarea vre-unei obligatii (legat) in folosul uneia sau mai multorpersoane (legatari), care dobindesc dreptul de a cere executarea ei.Legatari pot fi atit persoane, care fac parte din categoriamostenitorilor legali, cit si persoane care nu intra in categoriaacestor mostenitori. Mostenitorul trebuie sa execute legatul in limitele reale abunurilor succesorale ce au trecut la el, scazindu-se datoriiledefunctului ce cad asupra cotei lui. Daca mostenitorul testamentar, insarcinat cu executarea legatului,are dreptul la o cota obligatorie in succesiune, el executa legatulnumai in masura, in care valoarea bunurilor succesorale ce au trecut lael depaseste cota lui obligatorie. Daca mostenitorul, care este obligat sa execute legatul, moareinainte de deschiderea succesiunii sau daca mostenitorul nu acceptaaceasta succesiune, obligatia de a executa legatul trece asupracelorlalti mostenitori, care au primit cota lui.

Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a acorda folosinta pe viata a unei case Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului, la care trece ocasa de locuit, obligatia de a acorda unei alte persoane folosinta petot timpul vietii a acestei case sau a unei anumite portiuni din ea. Incaz de transmitere ulterioara a dreptului de proprietate asupra caseisau asupra unei portiuni din ea dreptul de folosinta pe tot timpulvietii ramine in vigoare.

Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a savirsi acte de folos obstesc Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului obligatia de asavirsi acte, indreptate spre realizarea vre-unui scop de folos obstesc.Daca aceste acte poarta un caracter patrimonial, se aplica,corespunzator, dispozitiile partii a doua a articolului 572 dinprezentul Cod.

Articolul 575. Forma notariala a testamentului Testamentul trebuie sa fie intocmit in forma scrisa, cu indicarealocului si datei intocmirii lui, sa fie semnat cu mina proprie atestatorului si autentificat pe cale notariala.

Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate pe cale notariala Se asimileaza cu testamentele autentificate pe cale notaruala: testamentele cetatenilor, aflati pentru tratament la spitale, laalte institutii curativo-profilactice stationare, in sanatorii sau caretraiesc in casele pentru batrini si invalizi, - certificate demedicii-sefi, de loctiitorii lor in chestiunile medicale sau de mediciide garda ai acestor spitale, institutii curative, sanatorii, precum side directorii si medicii-sefi ai caselor susaratate pentru batrini siinvalizi; testamentele cetatenilor, aflati in calatorie cu navele maritime saucu navele de navigatie interna, care navigeaza sub pavilionul UniuniiRSS, - certificate de capitanii acestor nave; testamentele cetatenilor, aflati in expeditii de prospectiuni,apctice si in alte expeditii asemanatoare, - certificate de sefiiacestor exspeditii; testamentele militarilor si ale altor persoane, aflate pentru

tratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curativemilitare, - certificate de sefii, loctiitorii lor in chestiunilemedicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitale,sanatorii si ai altor institutii curative militare; testamentele militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor,formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamintmilitar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, careindeplinesc acte notariale, precum si testamentele muncitorilor sislujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiiormilitarilor, - certificate de comandantii (sefii) acestor unitati,formatii, institutii si asezaminte de invatamint; testamentele persoanelor, aflate in locurile de detinere -certificate de sefii locurilor de detinere.


Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana Daca testatorul, din cauza unor defecte fizice, a unei boli sau altemotive, nu poate semna cu propria-i miina testamentul, atunci larugamintea lui il poate semna pentru dinsul, in prezenta notarului sau aunei alte persoane cu functii de raspundere, care are dreptul de aautentifica testamentul (articolul 576 din prezentul Cod) si a cel putindoi martori, un alt cetatan cu capacitate de exercitiu, nefiindmostenitor testamentar, indicindu-se cauzele, in virtutea catoratestatorul nu a putut sa semneze cu propria-i miina testamentul. Odatacu aceasta martorii sint, de asemenea, obligati sa-si puna semnatura petastament.


Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului Testatorul poate modifica sau anula oricind testamentul facut de el. Testamentul posterior desfiinteaza testamentul anterior in intrejimesau in masura in care ii este contrar. Testatorul poate anula testamentul printr-o cerere depusa la biroulnotarial al locului de pastrare a testamentului.

[Alin.3 art.578 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.578 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

Articolul 579. Executarea testamentului Testamentul va fi executat de mostenitorii desemnati in cuprinsullui. Testatorul poate insarcina cu executarea testamentului o persoana,pe care o va indica in testament, (executor testamentar), chiar dacaacesta nu este mostenitor. In acest caz se cere consimtamintulexecutorului, care se va exprima printr-o mentiune, facuta chiar petestament, sau printr-o declaratie anexata la testament.

Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar Executorul testamentar are dreptul sa savirseasca toate actele,necesare pentru executarea testamentului. Executorul testamentar are dreptul la compensarea, pe contulsuccesiunii, a cheltuielilor suportate de el in legatura cu pastrareabunurilor succesorale si cu administrarea lor. Dupa executarea dispozitiilor testamentare executorul testamentareste obligat sa prezinte mostenitorilor, la cererea lor, o dare de seama.

Articolul 581. Acceptarea succesiunii Pentru a dobindi succesiunea mostenitorul trebuie s-o accepte. Osuccesiune nu poate fi acceptata sub conditie sau cu rezerve. Se considera, ca mostenitorul a acceptat succesiunea, daca el aintrat de fapt in posesia sau administrarea bunurilor succesorale saudaca a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii odeclaratie de acceptare a ei. Actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie savirsite in cursde sase luni din ziua deschiderii succesiunii. Persoanele, pentru care dreptul la succesiune se naste numai in cazde neacceptare a succesiunii de catre alti mostenitori, pot declara, caconsimt sa accepte succesiunea in cursul partii ramase a termenuluipentru acceptarea succesiunii. Daca aceasta parte este mai mica de treiluni, ea va fi prelungita pina la trei luni. Succesiunea acceptata este considerata, ca apartine mostenitoruluidin momentul deschiderii succesiunii.

Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii Termenul pentru acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581din prezentul Cod, poate fi prelungit de catre instanta de judecata,daca aceasta gaseste, ca el a fost scapat din motive intemeiate.

Succesiunea poate fi acceptata dupa expirarea termenului susaratat sifara a se cere aprobarea instantei judecatoresti, daca toti ceilaltimostenitori, care au acceptat succesiunea, isi vor da pentru aceastaconsimtamintul. In aceste cazuri mostenitorului, care a scapat termenul pentruacceptarea succesiunii, i se transmite numai acea parte din bunurile cei se cuvin, care, fiind acceptata de ceilalti mostenitori sau trecuta lastat, s-a pastrat in natura, precum si mijloacele banesti realizate inurma vinzarii celorlalte bunuri ce i se cuvin.

Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a succesiunii Daca mostenitorul, chemat la succesiunea legala sau testamentara, adecedat dupa deschiderea ei, fara a dovedi s-o accepte in cursultermenului stabilit (articolul 581 din prezentul Cod), dreptul de aaccepta partea ce i se cuvine din succesiune se transmite mostenitorilorlui. Acest drept al mostenitorului decedat poate fi exercitat demostenitorii lui, pe baza dispozitiilor generale, in cursul partiiramase a termenului pentru acceptarea succesiunii. Daca partea ramasa atermenului este mai mica de trei luni, ea va fi prelingita pina la treiluni.

Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale inainte de prezentarea altor mostenitori Mostenitorul care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilorsuccesorale, fara sa astepte prezentarea altor mostenitori, nu aredreptul sa dispuna de bunurile succesorale (sa vinda, sa dee in gajs.a.) inainte de trecerea a sase luni din ziua deschiderii succesiuniisau inainte de a fi primit certificatul privind dreptul la succesiune. Pina la expirarea termenului susaratat sau pina la primireacertificatului privind dreptul la succesiune mostenitorul are dreptul safaca, pe contul bunurilor succesorale, numai urmatoarele cheltuieli: 1) pentru acoperirea sumelor cheltuite in legatura cu ingrijireacelui ce a lasat mostenirea in timpul bolii acestuia, pentruinmormintarea lui, pentru facerea mormintului, precum si pentruinstalarea monumentului lui funerar cu costul de cel mai mult 500 deruble.

[Pct.1 modificat prin Ucazul nr.2950-XI din 04.08.88]

2) pentru intretinerea cetatenilor, care erau intretinuti de cel cea lasat mostenirea; 3) pentru satisfacerea pretentiilor privitoare la salarii si apretentiilor echivalente cu acestea; 4) pentru paza bunurilor succesorale si pentru administrarea lor.

Articolul 585. Renuntarea la succesiune In cursul termenului de sase luni din ziua deschiderii succesiuniimostenitorul legal sau testamentar are dreptul sa renunte la succesiune.Cu acest prilej el poate mentiona, ca renunta la succesiune in folosulaltor mostenitori legali sau testamentari, in folosul statului sau alunei organizatii de stat, cooperatiste sau al unei alte organizatiiobstesti. Renuntarea la succesiune, fara a se arata in folosul cui renuntamostenitoruil la succesiune, produce aceleas efecte, ca si neacceptareasuccesiunii. Renuntarea la succesiune se face print-o declaratie depusa de catremostenitor la biroul notarial al locului deschiderii succesiunii.

[Alin.3 art.585 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.585 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale In caz de neacceptare a succesiunii de catre un mostenitor legal sautestamentar sau de decadere a unui mostenitor din dreptul la succesiune(articolele 565 si 568 din prezentul Cod) cota lui succesorala revinemostenitorilor legali si se repartizeaza intre ei in parti egale. Daca cel ce a lasat mostenirea a testat toate bunurile salemostenitorilor indicati de el, cota succesorala a mostenitoruluiinlaturat revine celorlalti mostenitori testamentari si se repartizeazaintre ei in parti egale. Dispozitiile acestui articol nu se aplica in cazurile, cindmostenitorul a renuntat la succesiune in folosul unui alt mostenitor, infolosul statului sau al unei organizatii de stat, cooperatiste sau aunei alte organizatii obstesti, sau cind mostenitorului inlaturat i s-asubstituit un mostenitor.

Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat Bunurile succesorale trec la stat in baza dreptului de succesiune: 1) daca bunurile au fost testate statului; 2) daca cel ce a lasat mostenirea nu are nici succesori legali sinici succesori testamentari; 3) daca toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul la succesiune; 3) daca nici unul din mostenitori nu a acceptat succesiunea(articolele 581 si 585 din prezentul Cod). Daca vre-unul din mostenitori a renuntat la succesiune in folosulstatului, la stat trece cota bunurilor succesorale ce i se cuveneaacestui mostenitor. Daca nu exista mostenitori legali si defunctul a testat numai oparte din bunurile sale, restul bunurilor trece la stat. In cazurile prevazute de acest articol dreptul de autor, care faceparte din masa succesorala, sau dreptul asupra unei cote din onorarul deautor ce apartinea mostenitorului, care a renuntat la succesiune,inceteaza.

Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea. Mostenitorul care a acceptat succesiunea raspunde pentru datoriilecelui ce a lasat mostenirea, in limitele valorii reale a bunurilorsuccesorale care a trecut la el. Dupa acelas principiu raspunde sistatul, in cazurile cind iau fost transmise bunuri potrivit cuprevederile articolului 587 din prezentul Cod. Daca exista mai multi mostenitori, ei raspund pentru datoriile celuice a lasat mostenirea, fiecare - proportional cu cota succesoralaprimita de el.

Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui ce a lasat mostenirea Creditorii celui ce a lasat mostenirea au dreptul in curs de saseluni din ziua deschiderii succesiunii sa prezinte pretentiile lormostenitorilor, care au acceptat succesiunea sau executoruluitestamentar, sau organului notarial al locului deschiderii succesiuniisau sa intenteze o actiune la instanta judecatoreasca. Pretentiile vor fi prezentate chiar daca creantele respective nusint scadente. Nerespectarea dispozitiilor prezentului articol are drept consecintapierderea de catre creditori a drepturilor lor asupra creantelor

respective.

Articolul 590. Paza bunurilor succesorale Biroul notarial al locului deschiderii succesiunii ia masuri pentrupaza bunurilor succesorale cind aceasta este necesar in interesulmostenitorilor, legatarilor, creditorilor sau statului.


Paza bunurilor succesorale continua pina la acceptarea succesiuniide catre toti mostenitorii, iar daca nu a fost acceptata - pina laexpirarea termenului, stabilit pentru acceptarea ei. Daca in masa succesorala exista bunuri care necesita a fiadministrate (casa de locuit etc.), precum si in cazul intentarii uneiactiuni de catre creditorii persoanei care a lasat mostenirea inainte deacceptarea succesiunii de catre mostenitori, biroul notarial numeste uncustode al bunurilor.


Pina la acceptarea succesiunii de catre mostenitori, iar daca ea n-afost acceptata, pina la eliberarea catre stat a certificatului privinddreptul la succesiune, birourile notariale, in cazurile necesare daudispozitia sa se elibereze din bunurile succesorale sumele pentru platacheltuielilor de chemare a mostenitorilor, precum si pentru platacheltuielilor, aratate in articolul 584 din prezentul Cod.

[Alin.4 art.590 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 4 art.590 introdusa prin Ucazul din 04.09.75]

Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Mostenitorii chemati la succesiune pot cere biroului notarial allocului deschiderii succesiunii sa le elibereze un certificat privinddreptul la succesiune.


In acelas mod se elibereaza certificatul privind dreptul lasuccesiune si in cazul cind bunurile succesorale trec la stat.

Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Certificatul privind dreptul la succesiune se elibereazamostenitorilor dupa trecerea a sase luni din ziua deschideriisuccesiunii. Atit in cazul succesiunii legale, cit si in cazul succesiuniitestamentare certificatul poate fi eliberat si inainte de implinirea asase luni din ziua deschiderii succesiunii, daca biroul notarial dispunede date, din care rezulta, ca in afara persoanelor, care au ceruteliberarea certificatului, nu exista alti mostenitori.


Certificatul privind dreptul de succesiune al statului nu seelibereaza inainte de expirarea termenului de sase luni din ziuadeschiderii succesiunii.

Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale Impartirea bunurilor succesorale se face pe baza invoieliiintervenite intre mostenitorii care au acceptat succesiunea,corespunzator cu cotele-parti ce li se cuvin. Daca nu s-a ajuns la ointelegere, impartirea se face pe cale judecatoreasca. Daca exista un mostenitor conceput, dar care nu s-a nascut inca,mostenitorii au dreptul sa procedeze la impartirea bunurilor succesoralenumai dupa separarea cotei-parti ce i se cuvine. Pentru ocrotireaintereselor mostenitorului, care nu s-a nascut, trebuie sa fie invitatla impartire un reprezentant al organului de turela si curatela.

Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic In caz de moarte a unui membru al gospodarie de colhoznic nu sedeschide succesiunea la bunurile gospodariei. Daca dupa moartea unui membru al gospodariei de colhoznic nu raminalti membri ai gospodariei, fata de bunurile gospodariei se aplicadispozitiile articolelor 561-593 din prezentul Cod. Bunurile personale ale membrilor gospodariei de colhoznic trec dupa

moartea lor la mostenitori, in coformitate cu dispozitiile generale. Dospozitiile, expuse in partile intiia, a doua si a treia aleprezentului articol, se aplica, de asemenea, in cazul mosteniriibunurilor din gospodaria cetatenilor, care se ocupa cu activitateaindividuala in cimpul muncii din agricultura.


Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse la casa de economii sau la banca Cetatenii care au depuneri la casele de economii din munca alestatului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS au dreptul sa dee dispozitiicasei de economii sau bancii, ca in cazul mortii lor sa elibereze sumadepusa oricarei persoane indicate de ei sau statului. Regulile privitoare la dispozitiile pentru caz de moarte, date prinindicatiile speciale ale depunatorilor asupra sumelor depuse la caselede economii din munca ale statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS,sint stabilite de statutele institutiilor de credit mentionate si deregulamentele emise conform legii. Daca depunatorul moare fara sa fi dat dispozitii casei de economiisau bancii, sumele depuse de el trec la mostenitori pe bazadispozitiilor generale, conform prevederilor acestui titlu.

TITLUL VIII CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE. APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE

[Denumirea tutlului VIII modificata prin Ucazul din 05.07.84]

Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini Cetatenii straini se bucura in Republica Moldova de capacitateajuridica civila in aceeasi masura ca si cetatenii Republicii Moldova.Anumite exceptii pot fi stabilite de Legea Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova poate stabili restrictii de raspuns fata

de cetatenii din statele in care exista restrictii speciale pentrucapacitatea juridica civila a cetatenilor Republicii Moldova.


Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor fara cetatenie Persoanele fara cetatenie se bucura in Republica Moldova decapacitatea juridica civila in aceeasi masura ca si cetatenii RepubliciiMoldova. Anumite exceptii pot fi stabilite de legea Republicii Moldova.

[Art.597 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.597 modificat prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exercitiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie. Capacitatea civila de exercitiu a cetateanului strain estereglementata de legea tarii al carei cetatean este. Capacitatea civila de exercitiu a unei persoane fara cetatenie estereglementata de legea tarii in care ea are domiciliu permanent. Capacitatea civila de exercitiu a cetatenilor straini si apersoanelor fara cetatenie in ceea ce priveste tranzactiile infaptuitein Republica Moldova si obligatiile izvorite din pricinuirea unei daunein Republica Moldova este reglementata de legea Republicii Moldova. Cetatenii straini si persoanele fara cetatenie care au domiciliupermanent in Republica Moldova pot fi declarati incapabili sau cucapacitatea de exercitiu restrinsa in modul prevazut de legislatiaRepublicii Moldova.

[Art.597/1 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.597/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine Intreprinderile si organizatiile straine pot incheia in RepublicaMoldova , fara o autorizatie speciala, tranzactii de comert exterior siefectua operatii de plati, de asiguraree si alte operatii, legate de el,cu asociatiile de comert exterior ale Republicii Moldova si cu alteorganizatii care au dreptul de a incheia asemenea tranzactii.

Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilorstraine la incheierea tranzactiilor de comert exterior si la efectuareade operatii de plati, de asigurare si alte operatii, legate de el, sestabileste de legea tarii in care a fost instituita intreprinderea sauorganizatia.

[Art.598 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.598 modificat prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei Forma tranzactiei incheiate in strainatate este supusa legii loculuide incheiere a ei. Tranzactia insa nu poate fi declarata nula din cauzanerespectarii formei, daca au fost respectate prevederile legislatieiRepublicii Moldova. Forma tranzactiilor de comert exterior incheiate de organizatiileRepublicii Moldova si modul de semnare a lor, indiferent de loculsavirsirii acestor tranzactii, se stabileste de legislatia RepubliciiMoldova.


Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din conventiile de comert exterior Drepturile si obligatiile partilor, izvorite dintr-o conventie decomert exterior, se reglementeaza de legile locului de incheiere a ei,daca partile nu au convenit altfel. Nasterea si incetarea dreptului de proprietate asupra unui lucruizvorit dintr-o conventie de comert exterior, sint reglememtate de legealocului de incheiere a ei, daca partile nu au convenit altfel.


Dreptul de proprietate, izvorit dintr-o conventie de comert exteriorasupra unui lucru care se afla in drum, este reglementat de legea tariidin care a fost expediat acest lucru, daca partile nu au convenitaltfel.


Locul de incheiere a conventiei se determina conform legii

Republicii Moldova.


Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului de valabilitate a procurii Forma si termenul de valabilitate a procurii sint reglementate delegea tarii, in care a fost eliberata procura. Dar procura nu poate fideclarata nevalabila din cauza nerespectarii formei, daca aceasta dinurma corespunde prevederilor legii Republicii Moldova.

[Art.600/1 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei Prescriptia este reglementata de legea tarii, a carei legislatie seaplica pentru determinarea drepturilor si obligatiilor participantilorla raportul de drept respectiv. Actiunile, asupra carora nu se extinde prescriptia, sintreglementate de legilatia Republicii Moldova.

[Alin.2 art.600/2 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/2 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate Dreptul de proprietate asupra unui lucru este reglementat de legeatarii, in care se afla acest lucru. Nasterea si incetarea dreptului de proprietate asupra unui lucrusint reglementate de legea tarii, in care acest lucru se afla inmomentul, cind a avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a servitdrept temei pentru nasterea sau incetarea dreptului de proprietate, dacalegislatia Republicii Moldova nu prevad altfel.

[Alin.2 art.600/3 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/3 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din pricinuirea unei daune Drepturile si obligatiile partilor in obligatiile, izvorite dinpriciunuirea unei daune, sint reglementate de legea taprii, in care a

avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a servit drept temei pentrucererea de reparare a daunei. Drepturile si obligatiile partilor in obligatiile izvorate dinpricinuirea unei daune in strainatate, daca partile sint cetateni sauorganizatii ale Republicii Moldova sint stabilite de legea RepubliciiMoldova.

[Alin.2 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92]

Legea straina nu se aplica, daca actiunea sau o alta imprejurarecare serveste drept temei pentru cererea de reparare a daunei, conformlegislatiei Republicii Moldova, nu este ilegala.

[Alin.3 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/4 introdus prin Ucazul din 15.09.77]

Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii Raporturile izvorite din succesiune sint reglementate de legea tariiunde cel ce a lasat mostenirea a avut ultimul domiciliu permanent. Capacitatea persoanei de a intocmi un testament si de a-l anula,precum si forma testamentului si a actelui de anulare a lui sereglementeaza de legea tarii, unde testatorul a avut domiciliulpermanent in momentul intocmirii actului. Dar testamentul sau anularealui nu pot fi declarate nule din cauza nerespectarii formei, dacaaceasta din urma corespunde legii locului de intocmire a actului sauprevederilor legii Republicii Moldova.


Succesiunea asupra cladirilor aflate in Republica Moldova estereglementarea in toate cazurile de Legea Republicii Moldova. Aceeasilege stabileste capacitatea persoanei de a intocmi sau anula untestament, precum si forma acestuia din urma, daca se testeaza o cladirecare se afla in Republica Moldova.


Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine Legea straina nu se aplica daca aplicarea ei ar contravine bazelororinduirii statale a Republicii Moldova.


Articolul 603. Tratatele internationale Daca tratatul international al Republicii Moldova stabileste altereguli decit cele cuprinse in legislatia civila a Republicii Moldova, seaplica regulile tratatului international.

[Art.603 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.603 modificat prin Ucazul din 05.07.84] -

Codul Civil Rassm 1964

Documents

Transcript of Codul Civil Rassm 1964