CODUL BUNELOR MANIERE . SALUTUL

Profesoara:Burbulea Rodica

Efectuat:Cecirlan Veronica

Gorbatiuc Natalia Lis Daniela

SUMAR

1. Ce înseamnă salutul

2. Salutul în situaţii concrete

3.Strângerea mâinii

4. Alte gesturi legate de salut

5. Salutul în vorbe celebre

CE ÎNSEAMNĂ SALUTUL

În societatea tribală, oamenii strigau sau făceau semne pentru a-i

feri pe ceilalţi de un pericol ori pentru a-şi anunţa semenii că au găsit hrană;

Cu timpul , salutul a devenit un simbol; el nu se face la

întâmplare, ci cu un anume ceremonial;

Salutul reprezintă prima şi cea mai elementară manifestare de

politeţe şi curtoazie faţă de o persoană ;

Deşi formulele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine

are în mimică, în poziţia corpului sau în ţinută o infinitate de nuanţe care-i modifică

sau îi completează sensul;

Orice salut este o formă de politeţe , dar nu implică acelaşi grad de

cordialitate:

pentru adult, salutul nu înseamnă o manifestare de dragoste, ci un gest

de politeţe, o convenţie;

pentru copil, mai ales când este foarte mic, singurul criteriu este acela

al simpatiei sau antipatiei; mai târziu, sub influenţa educaţiei, el se va

convinge singur cât de necesar este salutul în relaţiile cu oamenii;

Nici un om nu este atât de neînsemnat încât să nu merite un salut din

partea noastră;

Cei care aşteaptă să fie salutaţi – ca eventual să răspundă- sunt şi

prost crescuţi, şi de rea-credinţă; numai snobii pot crede că e sub

demnitatea lor să salute primii.

Bărbaţii salută primii femeile;

Tinerii salută pe cei mai în vârstă;

Subalternii salută pe superiorii în grad;

Noii veniţi salută pe cei deja prezenţi;

Elevii salută cadrele didactice;

Ocupanţii unei maşini salută primii pe prietenii cunoscuţi;

Este de condamnat şi cel care nu salută, dar şi cel care nu răspunde;

Reguli de bază

Când întâlnim de mai multe ori o persoană, nu o salutăm decât

prima oară şi apoi ne retragem politicos la o parte, uitându-ne la acea persoană (fără ploconeală

servilă);

Se salută la intrarea în spaţii mici: într-un birou, în compartimentul

unui vagon, într-un magazin sau lift etc.;

Două persoane de acelaşi sex şi de aceeaşi vârstă se salută simultan;

Salutul se practică:

în funcţie de ceasul zilei;

în funcţie de locul întâlnirii ( cameră, instituţie, stradă etc.);

în funcţie de persoana /persoanele pe care o/le salutăm, potrivit rangului fiecăruia.

SALUTUL ÎN SITUAŢII CONCRETE

CUM SALUTĂ DOMNII

Când întâlneşte o doamnă, bărbatul salută primul;

În general, salutul înseamnă să-ţi scoţi pălăria cu aproximativ doi metri

înaintea întâlnirii, să o înclini uşor, privind fără insistenţă în ochii

persoanei salutate, iar apoi să-ţi pui pălăria la loc pe cap;

Ridicarea pălăriei se face întotdeauna cu mână opusă părţii în care se

găseşte persoana salutată; în acelaşi timp, dacă este cazul, se scoate din gură, cu cealaltă mână, ţigara sau pipa; nu se salută cu mâinile

în buzunar;

Este strict interzis să stai cu pălăria pe cap în sălile de expoziţie, la

cinematograf , teatru sau restaurant;

Dacă are pe cap căciulă, bască sau şapcă cât şi în cazul când nu

poartă pălărie, salutul se face printr-o înclinare mai pronunţată a capului;

Este indicată , de asemenea, schiţarea intenţiei de a scoate căciula,

basca sau şapca, apucându-i marginea cu degetele;

Trebuie evitate înclinările exagerate ale coloanei vertebrale; “gradul” de

înclinare este întotdeauna în funcţie de persoana căreia îi este adresat

salutul, exagerarea însă poate fi defavorabilă atât pentru persoana

salutată, gestul putând fi interpretat ca batjocură cât şi pentru cel care

salută, salutul fiind apreciat ca o dovadă de linguşire sau lipsă de

personalitate.

CUM SALUTĂ DOAMNELE

Doamnele răspund la salutul care le este adresat printr-un surâs şi

dând uşor din cap, ceea ce dovedeşte persoanei întâlnite că a fost

recunoscută;

Doamna mai tânără o salută pe cea mai în vârstă care îi răspunde

…tot zâmbind.

În ţările anglo-saxone, femeia salută prima pentru a-l autoriza ,

astfel, pe domnul întâlnit să o salute la rândul lui.

CUM SALUTĂ ELEVII

Când sunt în coloană, elevii nu au obligaţia de a saluta;

La intrarea în clasă a profesorului, elevii se ridică în picioare; se

recomandă ca profesorul să salute mai întâi şi apoi elevii să răspundă ,

toţi odată;

Ţinuta în timpul salutului: picioarele apropiate, mâinile lăsate

firesc în jos, nu în buzunare, capul sus, corpul drept;

Răspunsul la salut trebuie să fie vioi, energic, cu o uşoară înclinare

a capului;

CUM EVITĂM UN SALUTNu există salut pe care poţi să-l refuzi fără a

încălca,în mod deliberat şi

grosolan , regulile bunei-cuviinţe , în afara cazului în care încerci a-l face pe celălalt să

înţeleagă că te-a ofensat grav, pe tine şi familia ta;

Aceste cazuri cer mult tact şi o mare prezenţă de spirit pentru a găsi o

soluţie onorabilă:

încercăm să evităm întâlnirea când suntem încă la mare distanţă;

dacă întâlnirea este inevitabilă, putem totuşi saluta scurt; acest salut

ar putea fi pentru celălalt o mică lecţie dacă este vinovat; dacă noi suntem

vinovaţi, salutul nostru poate duce la o împăcare;

Dacă suntem salutaţi , din greşeală, de o persoană care are impresia că

ne cunoaşte, vom răspunde chiar dacă suntem siguri că nu cunoaştem persoana respectivă.

CÂND SALUTĂM PRIMII?

Cel care intră într-un local salută, cel care se află acolo răspunde

la salut; această regulă este valabilă în instituţii, restaurante,

compartimente de tren, săli de aşteptare, lifturi, magazine etc.

Un om bine crescut îşi scoate pălăria şi se opreşte un moment când

trece un convoi mortuar;

De asemenea, te ridici şi te descoperi când se intonează un imn

naţional sau când se înalţă drapelul unui stat; pe toată durata

ceremoniei , trebuie să stai nemişcat pentru a arăta că respecţi

sentimentele celorlalţi;

Salutăm tot grupul din care face parte o cunoştinţă.

SALUTUL VERBALCând se salută, în funcţie de împrejurări , se poate rosti şi

formula:”Bună dimineaţa, buna ziuă, bună seara domnule/doamnă!”;

De obicei, nu se pronunţă numele persoanei care este salutată şi

nici titlul acesteia;

La întâlnirile oficiale, trebuie pronunţată denumirea gradului. De

exemplu, : “Bună ziua, domnule ministru, director, inspector…”;

Constituie un act de impoliteţe abrevierea formulelor de salut ca :

“’Neaţa “ în loc de “Bună dimineaţa”;

Formule precum “Ciao!”, “Adio!”,” Hello!” sunt permise doar

adolescenţilor , nu şi adulţilor; în Ardeal, vom spune cu plăcere “Servus!”

tuturor persoanelor apropiate.

Când ne despărţim de cineva, formulele de salut sunt: “La revedere!”,

“Buna seară!”, “Noapte bună!”, şi nu “Pa,pa” sau “Te pupic!”;

Când întâlnim pe cineva pe care nu l-am văzut de mult, ne

manifestăm (moderat) bucuria; la despărţire, politicos este să spunem:

“Mi-a făcut plăcere că ne-am întâlnit, sper să mai vorbim”; facem eventual

schimb de numere de telefon;

Între prieteni nu este necesar un protocol prea riguros, dar trebuie

evitată orice notă de vulgaritate; nici chiar cei mai buni amici nu trebuie

să folosească interjecţii precum: “mă”, “bre”, bă”, care rămân vulgare şi

sunt refuzate total de către bunul -simţ.

STRÂNGEREA MÂINII

Strângerea de mână constituie unul din gesturile tradiţionale

umane, simbolizând bunele intenţii, sentimente de prietenie, de

cordialitate, de bucurie, nutrite faţă de persoanele întâlnite;

Strângerea de mână poate interveni :

când persoanele care s-au salutat se opresc pentru a sta de vorbă ;

când continuă drumul împreună;

cu ocazia prezentării lor.

CINE ÎNTINDE PRIMUL MÂNA?Spre deosebire de salut, în acest caz, ordinea se inversează: cel

care

întinde mâna primul este doamna, persoana mai în vârstă sau superiorul;

Să refuzi o mână întinsă este o ofensă gravă ; este fie o sancţiune de o

gravitate excepţională, fie o neglijenţă de neiertat;

Acest gest impune o comportare corespunzătoare :

Mâna se strânge cu capul descoperit, cu o uşoară înclinare a capului şi

privind faţa celui pe care îl saluţi;

Bărbaţii se scoală , în toate împrejurările, pentru a strânge mâna

interlocutorilor lor;

Femeile se ridică în picioare numai atunci când strâng mâna unei

persoane mult mai în vârstă sau pe care doresc s-o onoreze în mod deosebit.

CUM SE STRÂNGE O MÂNĂ?

Mâna trebuie întinsă hotărât dar degajată, palma trebuie să cuprindă

întreaga palmă a interlocutorului, strângerea să fie evidentă, scurtă şi nu prea puternică;

acest salut trebuie să emane un sentiment de căldură şi cordialitate, de o parte şi de alta;

Este total neindicat întinderea mânii cu moliciune; un act de impoliteţe

îl constituie şi întinderea sau apucarea numai a câtorva degete;

În cazul unei întâlniri în grup, ordinea în care se dă mâna este

următoarea:

1.femeile între ele;

2. femeile cu bărbaţii;

3.barbaţii între ei.

CUM PROCEDĂM CÂND PURTĂM MĂNUŞI?

Pe stradă, bărbatul îşi scoate mănuşa din mâna dreaptă pentru a

strânge mâna unei femei, chiar dacă aceasta poartă mănuşi;

Femeile îşi scot mănuşile când ajung la locul unei întâlniri

dinainte stabilite; dacă întâlnirea este întâmplătoare, le pot păstra

( mai ales când se scot greu), dar gestul nu este elegant;

Există o excepţie care este dictată de bunul-simţ:

pentru că sunt asortate la rochie, se pot păstra;

nu se ţin pe mână în restaurant, săli de concert, teatru, expoziţii.

ALTE GESTURI LEGATE DE SALUT

SĂRUTUL MÂINII

Sărutul mâinii constituie un act de curtoazie, numai dacă este

făcut cu discreţie;

Femeia întinde mâna bărbatului care o salută. Acesta o prinde cu

vârful degetelor, se apleacă asupra ei şi îşi lipeşte buzele de mână sau

se preface că o atinge;

Copiii nu trebuie să sărute mâna nimănui.

SĂRUTUL PE STRADĂ

Cu ocazia unei despărţiri pentru o perioadă mai îndelungată , cât

şi cu prilejul revederilor din gări, aeroporturi şi chiar pe stradă,

sărutul pe obraz, cu condescendenţa necesară, este admisibil, mai ales

între persoanele apropiate;

Din punctul de vedere al bunei-cuviinţe, sărutul şi îmbrăţişările

între îndrăgostiţi nu sunt admise în public.

SALUTUL ÎN VORBE CELEBRE

“ Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care văzându-te te salută de la

distanţă”.

Teofrast, “Caracterele”

“Oamenii sunt atât de plini de sine, încât toate sunt în funcţie de ei; le place să fie

văzuţi, arătaţi şi salutaţi chiar şi de necunoscuţi”.

La Bruyere, “Caracterele”

“ Societăţile cele mai plăcute sunt acelea unde domneşte între membri o stimă

reciprocă”.

Goethe, “Maxime şi reflecţii”

“Respectuosul este întotdeauna vrednic de stimă”.

J.Joubert, “Cugetări”

“ Îndeosebi trebuie să arătăm respect şi stimă bătrânilor, femeilor, celor pe care îi disting virtuţile, talentele, funcţiunile

ce împlinesc”.

Paul Doumer, “Cartea copiilor mei”

“Să arătăm după moda şi obiceiurile ţării tot respectul şi stima ce se cuvin rangului şi condiţiei persoanei respective”.

J. Locke, “Câteva cugetări despre educaţie”

“Toate popoarele civilizate au respectat femeia”.

J.J.Rousseau, “Emile”

“ Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcăciunii” .

(Proverb românesc)

“ Bună ziuă căciulă, că stăpânul n-are gură” .

(Proverb românesc)

BIBLIOGRAFIE:

1.Armaş, N., ABC-ul comportării civilizate, Editura Ceres, Bucureşti, 1990

2. Cozma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău, 1994

3. Marinescu, A., Codul bunelor maniere astăzi, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006

4. Munteanu, D., Politeţe şi bună cuviinţă, Editura Ramida, Bucureşti, 1992

5.Senning, Cindy Post Ed.D., Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii, Editura Corint Junior, Bucureşti, 2005

SFÂRŞIT