A P R O B

Şef Centru Republican de Instruire al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI RM

colonel al s/s A.Climaşevschi „_____”__________________20____

Plan-conspectde desfăşurare a lecţiilor

Tematica lecţiei: Exerciţii cu coarda de salvare. Salvarea şi autosalvarea

Locul desfăşurării lecţiei: Catedra Pregătirea şi Perfecţionarea Serviciului Pompieri şi Salvatori

Timpul desfăşurări lecţiei:

Conspectul este întocmit:Şef gardă instructor USP-10căpitan al s/salvare ZGARDAN Virgiliu

Chişinău 2012

Cuprins:

Salvarea persoanelor; Transportarea sinistratului de către doi pompieri; Transportarea în braţe; Transportarea pe umăr; Strîngerea funiei în ghem; Agăţarea funiei de construcţie:

Metoda I; Metoda II; Metoda III; Metoda IV;

Legarea nodului pentru ridicarea ţevilor cu furtuni şi instrumentele la înălţime;

Legarea nodurilor de salvare şi îmbrăcarea lor pe victimă (sinistrat): Metoda I; Metoda II;

T.S.; NORMATIVE.

Bibliografie:

1. ПСП Г.Т.Моисеев.2. ПСП г.Москва 20043. Ordinul SPC şi SE nr.64 din 11 aprilie 2011

Exerciţii cu coarda de salvare. Salvarea şi autosalvarea

Salvarea persoanelor. Lucrările de salvare se organizează şi se execută în cazul în care:

- persoanele sînt ameninţate de foc, temperatură înaltă;- există pericolul de explozie sau prăbuşire a construcţiilor sau încăperii, în care se află

persoane, sînt pline cu fum sau gaze nocive;- persoanele nu pot părăsi independent locurile periculoase;- există pericol de propagare a focului şi fumului pe căile de evacuare;- se prevede aplicarea substanţelor stingătoare periculoase pentru viaţa persoanelor şi

efectivului.Salvarea persoanelor la incendiu se efectuează cu desfăşurarea concomitentă a forţelor

şi mijloacelor pentru stingerea incendiului. Pentru salvarea persoanelor se folosesc cele mai scurte şi inofensive căi:- ieşirile de bază şi de rezervă;- golurile de fereastră, balcoanele, loggiile şi galeriile. Totodată, se aplică scările fixe

şi manuale de incendiu, autoscările, autobasculatoarele, precum şi alte instalaţii şi tehnică de salvare;

- trecerile în planşee, dacă prin ele este posibilă evacuarea din clădire sau trecerea în partea lui inofensivă;

- golurile în pereţii despărţitori, planşee şi pereţi, executate de salvatori;Metodele de bază de salvare şi evacuare a persoanelor sînt:- ieşirea sinestătătoare a persoanelor în direcţie inofensivă;- evacuarea persoanelor sinistrate, însoţite de salvatori, în cazul în care pe căile de

salvare persistă excesul de fum sau starea sănătăţii şi vîrsta sinistraţilor provoacă îndoială pentru ieşirea independentă din zona periculoasă (copii, bolnavi, persoane în etate);

- evacuarea persoanelor ce n-au posibilitate să se deplaseze de sine stătător;- coborîrea sinistraţilor pe scările fixe şi manuale de incendiu, autoscări şi

autobasculatoare, cu ajutorul instalaţiilor tehnice şi de salvare (instalaţii individuale de salvare, furtunuri de salvare etc.).

- coborîrea persoanelor sinistrate de către pompieri cu ajutorul coardei de salvare se execută doar în cazul în care căile de salvare sînt barate de foc sau fum, iar alte metode de salvare sînt imposibile.

Transportarea sinistratului de către doi pompieri. Transportarea sinistratului de către doi pompieri se îndeplineşte punînd-ul pe două carabine unite între ele sau pe mîini.

Practică.Transportarea sinistratului în poziţie verticală se efectuiază pe mîini (sau pe două carabine) unite în felul următor: fiecare pompier îşi apucă cu mîna dreaptă partea inferioară a antibraţului mîinii stîngi, iar cu mîna stîngă apucă partea inferioară a antibraţului mîinii drepte a celuilalt pompier.

Practică.Transportarea sinistratului în poziţie orizontală se efectuiază în felul următor: un pompier apucă sinistratul de partea superioară a cutiei toracice (sub braţe) iar altul de picioare la nivelul genunchilor.

Transportarea sinistratului de către un singur pomier se îndeplineşte pe umăr sau în braţe.

Transportarea în braţe. Sinistratul stă culcat pe spate, pompierul se aşează în genunchi lîngă mîna lui stîngă, ridică de la spate corpul sinistratului, pune mîna sinistratului stîngă pe umărul său drept, cu nîna dreaptă apucă sinistratul de la spate iar cu nîna stîngă de picioare la nivelul genunchilor, îl ridică şi îl transportă.

Transportarea pe umăr. Sinisteratul stă cu faţa în jos. Salvatorul se aşează într-un genunchi la capul sinistratului, vîra mîinile sale sub el şi-i ridică umerii şi capul. Apoi coboară mîinile la nivelul taliei şi le uneşte, se ridică cu sinistratului întinde înainte genunchiul piciorului stîng (drept), se aşează pe genunchiul drept (stîng), pune sinistratul pe umăr aruncînd mîna lui stîngă peste umărul său drept, cuprinde cu mîna stîngă (dreaptă) picioarele, apucă cu mîna dreaptă (stîngă) antibraţul mîinii stîngi a sinistratului, se ridică în picoare şi echilibrează sinistratul pe umăr.

Salvarea persoanei ce şi-a pierdut cunoştinţa în mediu nefavorabil respiraţiei (fum) se face în felul următor: punem sinistratul pe spate şi ne culcăm lîngă el, apucăm mîna lui din partea opusă şi împreună cu el ne întoarcem pe burtă în aşa fel ca sinistratul să fie pe spatele nostru şi în aşa mod ne deplasăm tîrîş pînă întrun loc sigur.

Practică.Strîngerea funiei în ghem. Pompierul ia cu mîna dreaptă capătul scurt al funiei şi îl pune sub braţul mîinii stîngi face patru – cinci răsucituri şi le strînge în pumnul mîinii stîngi. Apoi ia cu mîna dreaptă capătul lung şi face trei – cinci răsucituri de la sine în jurul pumnului stîng aşezînd răsuciturile una lîngă alta. După aciasta continuă înfăşurarea pe diagonală faţă de răsuciturile făcute anterior aşezînd buclele una lîngă alta la stîngerea ei completă. Capătul se vîră sub ultima răsucitură. După finisare ia cu mîna dreaptă capătul funiei de sub braţul stîng şi trăgînd scoate răsuciturile din pumnul mîinii stîngi. Scoate mîna stîngă din ghem, vîră capătul rămas în mijlocul ghemului şi îl pune în giantă.

Desfacerea funiei se face luînd gianta cu funia în mîna stîngă apucă capătul pus

înăuntrul ghemului cu mîna dreaptă şi îl trage. La aruncarea funiei de la înălţime cu tot cu giantă pompierul agaţă capătul de carabină.

Agăţarea funiei de construcţie. Pentru aceste exerciţii este necesar să avem o funie la doi audienţi.

Practică.Metoda I. Se înfăşoară construcţia cu una sau două răsucituri de la capătul scurt al funiei, şi ia capătul lung în mîna stîngă, iar cel scurt în mîna dreaptă; cu mîna dreaptă facem un laţ la capătul lung al funiei, cu capătul scurt înconjurăm laţul de jos în sus o dată; vîrîm mîna dreaptă în laţ din partea de jos, ducem mîna dreaptă cu laţul peste funie, care o ţinem cu mîna stîngă, şi apucăm cu mîna dreaptă capătul scurt al funiei; scoatem mîna dreaptă din laţ trăgînd capătul scurt prin el şi cu mîna stîngă tragem capătul lung al funiei strîngînd nodul. Ca să dezlegăm tragem capătul de capătul scurt al funiei.

Practică.Metoda II. Se înfăşoară construcţia cu una sau două răsucituri de la capătul

scurt al funiei, ia capătul lung în mîna stîngă iar cel scurt în mîna dreaptă; facem un laţ ţinînd mîna stîngă pe funie fixată iar cea dreaptă nelăsînd capătul scurt o de plasăm pe capătul lung spre sine apucă coarda şi o duce spre mîna stîngă, se va primi un laţ din partea interioară; capătul scurt din mîna dreaptă îl punem între cele două corzi formate în laţ; în mîna stîngă vor gi trei bucăţi de funie paralele, funia din dreapta cu un deget al mîinii stîngi o împingem spre funia mijlocie şi o ridicăm printre ele, apoi din capătul scurt facem un laţ şi îl vîrîm în laţul format deasupra funiilor, apoi tragem de capătul lung cu mîna stîngă. Pentru dezlegare tragem capătul scurt al funiei.

Practică.Metoda III. Se înfăşoară construcţia cu una sau două răsucituri de la capătul scurt al funiei, luăm capătul lung în mîna dreaptă, iar cel scurt în mîna stîngă, punem capătul lung pe partea opusă a palmei stîngi, neschimbînd poziţia degetelor capătul lung îl coborîm în jos înainte şi în sus, şi îl punem a doua uară pe partea opusă a palmei mîinii stîngi. Apoi întindem degetele mîinii stîngi, concomitent cu degetul arătător şi cel mare a mîinii drepte apropiem capătul scurt de degetele mîinii stîngi de sub capătul lung al funiei, după aceia trebuie de apucat cu degetul arătător şi mijlociu ale mîinii stîngi capătul scurt al funiei, îl trecem prin laţul format la palma mîinii stîngi şi strîngem nodul cu mîna dreaptă. Pentru dezlegare tragem capătul scurt al funiei.

Practică.Metoda IV. Se înfăşoară construcţia cu una sau două răsucituri de la capătul

scurt al funiei, ţine (ia) capătul lung în mîna stîngă iar cel scurt în mîna dreaptă; capătul lung stă în palma mîinii stîngi iar cel scurt cu mîna stîngă îl apropiem de mîna dreaptă şi îl punem între degete (degetele arătător şi mic pe o parte, inelar şi mijlociu pe altă parte); apoi vîrîm palma deschisă a mîinii drepte între funii de jos în sus, face o răsucire împrejur cu ocolire spre stînga şi în jos atrăgînd cu mîna dreaptă capătul funiei din partea stîngă (capătul lung);

apoi apucă cu mîna dreaptă capătul scurt dintre degetele mîinii stîngi, ăl trage prin laţ şi strîge trăgîn cu mîna stîngă capătul lung. Pentru dezlegare tragem capătul scurt al funiei.

Legarea nodului pentru ridicarea ţevilor cu furtuni şi instrumentele la înălţime. Pentru legarea nodului luăm capătul scurt al funiei în mîna stîngă (cu palma în sus),

capătul lung în mîna dreaptă (cu palma în sus), la distanţa de 25 – 30 cm de la mîna stîngă; facem un laţ cu mîna dreaptă şi îl dăm în mîna stîngă, facem al doilea laţ la fel, îmbrăcăm laţurile pe furtun lîngă racord (la vîrful ascuţit al lomului) şi le strîngem. Apoi tragem capătul lung al funiei dea lungul ţevii spre vîrf (dea lungul lomului spre inel), facem încă un laţ şi îl îmbrăcăm pe ţeavă (lom), îl strîngem trăgînd capătul lung.

Legarea nodurilor de salvare şi îmbrăcarea lor pe victimă (sinistrat) Nodul de salvare se leagă în două moduri.Practică.Metoda I. Pompierul scoate din giantă cîţiva metri de funie, îndoaie în două

capătul funiei cu dimensiunile lăţimii între mîinile desfăcute lateral, ţinînd funia în mîna stîngă, vîrîm mîna dreaptă în laţul format la mîna stîngă, luăm funia cu mîna dreaptă de desubt şi facem laţ dublu. ţinînd acest laţ cu mîna stîngă, ia cu dreapta (cel mai îndepărtat de la sine) capătul funiei, îl trage în laţ şi strînge nodul. Apoi bucata mai mare a laţului o îmbracă pe picioarele (la nivelul genunchilor) victimei, iar cea mică pe cap. Cu capătul scurt înfăşoară victima împrejurul taliei, bagă capătul scurt sub nodul laţului, îl leagă strîns şi înfăşoară carătul lung pe carabină.

Practică.Metoda II. Pompierul îndoaie în patru funia cu dimensiunile lăţinii între

mîinile desfăcute lateral, capătul scurt şi lung le ţine în mîna stîngă, iar laţul dublu în dreapta. Apoi pune laţurile funiei din mîna dreaptă pe antibraţul mîinii stîngi, bagă mîna dreaptă din partea exterioareă în laţul format de capetele funiei ţinute în mîna stîngă şi laţurile lăsate peste mîna stîngă şi ia cu mîna dreaptă laţurile ce atîrnă, le trage înapoi şi strînge nodul. Se primesc trei laţuri. Apoi îmbracă două laţuri pe picioare (cîte unul pe fiecare picior) iar a treia pe capul victimei, capătul scurt îl înfăşoară în jurul taliei şi leagă strîns. Capătul lung îl înfăşoară pste carabină.

Instruirea audienţilor privind lucrul cu coarda de salvare la salvarea şi autosalvarea persoanelor e necesar de început de la înălţimi nu mai mari de etajul doi şi treptat de ridicat mai sus. Aceste exerciţii se îndeplinesc nunaidecît cu încă o coardă de salvare pentru asigurarea securităţii.

Pînă a începe lecţia de autosalvare controlăm rezistenţa construcţiei de care se agaţă funia şi trăiniciea funiei. Pentru aciasta agăţăm funia de constucţie şi o întindem vertical pînă jos (toată funia), pe capătul de jos se atîrnă trei pomieri timp de 1 – 2 sec., după care controlăm dacă nu au apărut rupturi ale firelor. După aceia controlăm nivelul de siguranţă a centurilor şi carabinelor.

La fiecare coborîre a audienţilor comandantul (persoana care petrece lecţia) este obligat să controleze legătura funiei de construcţie, poziţionarea funiei pe carabină, poziţia mîinilor pe funia de salvare (să nupermită coborîrea fără mănuşi); cum este legată a doua funie de siguranţă (fără ia nu se permite coborîrea). Apoi arătăm care sînt regulile de frînare.

Cînd se dă comanda pentru coborîre pompierul agaţă funia de consrucţie (prin oricare metodă), cu mîna stîngă răsuceşte funia pe carabină de două ori. După aceia îmbracă mănuşile, capătul legat al funiei îl ia în mîna stîngă (cu palma în jos), capătul liber în dreapta, se suie pe pervazul ferestrei aşa ca capătul agăţat să rămînă din partea stîngă. Neslăbind funia din mîini încet coboară de pe fereastră şi mai depate lent fără smucituri coboară în jos. Pentru micşorarea vitezei alipim (apropiem) funia cu mîna dreaptă de sine. Golurile ferestrelor le sare sau le ocoleşte.

Pentru salvarea sinistraţilor (victimei) din etajele clădirilor se numesc trei persoane.

Cînd se dă comanda, pompierul №1 leagă nodul de salvare, îl îmbracă pe sinistrat, lăsînd funia la spate înfăşoară capătul funiei care merge spre laţ pe carabină (la fe ca la autosalvare), trece alt capăt al funiei pe la spate după centură şi îl ţine cu mîna lîngă partea lui dreaptă a corpului, cu mîna stîngă apucă funia ce merge spre sinistrat.

Pompierul №2 ce stă la siguranţă înfăşoară capătul funiei în jurul taliei sinistratului face

nodul, înfăşoară funia pe carabină, aşază sinistratul pe pervaz şi in caz de necesitate ajută pomoierul №1 la coborîrea sinistratului.

Pompierul №1 sprigininduse cu piciorul de pervaz, încet coboară sinistratul în jos.Pompierul №3 primeşte sinistratul la sol în locul coborîrii, scoate lalul şi

raportează ,,gata”, după aceia pompierul №1 şi pompierul №2 ce stă la siguranţă ridică funiile.

T.S. în timpul petrecerii lucrărilor de salvare şi autosalvareÎn timpul salvării şi autosalvării se interzice:

1. folosirea funiilor care sînt ude, sau au un nivel de umeditate mare;2. funii care nu au trecut testarea şi nu au fost puse în servantul de luptă;3. de a coborî pe funie dacă nu suntem încrazuţi că ia ajunge pînă la pămînt;4. dacă nodul de salvare nu este legat bine de persoana salvată (sau construcţie) sau

funia este incorect pusă pe carabină.5. aflarea persoanelor (pompierilor) pe locul de aterizare a persoanei salvate sau ce

se autosalvează, nu stă nimeni sub funie de cît la o distanţă inofensivă stabilită.Salvarea şi autosalvarea se efectuiazăde de către efectivul gărzii îmbrăcaţi în mănuşi

pentru a evita trauma mîinilor.Nu se pernite petrecera lecţiilor cu audienţii dacă afară plouă sau pervazul este ud pentu

evitarea cazurilor de traumatizm care pot apărea de pe urma alunecărilor.

NORMATIVE

1. Legarea nodului de salvare fără îmbrăcarea pe persoana salvată:a) în unab) dublă

56

67

89

1. Pompierul îmbrăcat în costumul şi echipamentul de luptă stă în poziţia „drepţi”. Funia de salvare este strînsă în ghem se află în gianta îmbrăcată pe umărul pompierului.

2. Începutul: darea comenzii.3. Finisarea: nodul de salvare este legat.

2. Legarea nodului de salvare cu îmbrăcarea pe persoana salvatăa) în unab) dublă

1821

2225

2530

1. Pompierul îmbrăcat în costumului şi echipamentul de luptă stă la un metru faţă de persoana salvată în poziţia de drepţi. Funia de salvare este strînsă în ghem se află în gianta îmbrăcată pe umărul pompierului.

2. Începutul: darea comenzii3. Finisarea: nodul de salvare ese

legat, îmbrăcat pe persoana salvată. Capătul scurt a funiei fixat în jurul taliei şi legat de nodul de salvare, capătul lung al funiei este înfăşurat pe carabină.

3. Depanarea funiei de salvare de 30m în ghem

180 240 2801. Pompierul stă la un metru faţă

de funie un capăt al căreia se află în mîna pompierului.

2. Începutul: darea comenzii3. Finisarea: funia de salvare este

strînsă în ghem, capătul liber este pus în mijlocul ghemului, ghemul este pus în giantă.

4. Fixarea funiei de salvare de costrucţie 4 6 8

1. Pompierul stă la un metru de la locul de fixare a funiei. Funia de salvare se află în gianta îmbrăcată pe umărul pompierului.

2. Începutul: darea comenzii3. Finisarea: funia de salvare este

fixată de construcţie, nodul este legat bine.