ȘCOALA - fvl.ro

ȘCOALA ÎN STARE DE URGENȚĂ – ACCESUL COPIILOR DIN ROMÂNIA LA EDUCAȚIE ONLINE Studiu național – Mai 2020

ÎN STARE DE URGENȚĂ

ȘCOALA

ACCESUL COPIILOR ȘCOLARI DIN ROMÂNIA

LA EDUCAȚIE ONLINE

Studiu național

Mai 2020

- POLICY PAPER -


AUTORII STUDIULUI

Fundația Viață și Lumină are ca scop principal identificarea și sprijinirea oamenilor respinși într-un fel sau altul de societate, cu scopul de a le reda speranța și a-i încuraja să construiască o viață bună pentru ei și pentru comunitatea în care activează. Ne-am început activitatea în 1996 și continuăm cu perseverență. Am dorit să dezvoltăm o alternativă a unui model de intervenție care să combată sărăcia printre copiii abandonați pe strada, în București. Organizația s-a dezvoltat și în prezent se adresează categoriilor sociale vulnerabile, deși copiii reprezintă ținta principală a fundației. Ne dorim o societate în care toți copiii și tinerii să trăiască în siguranță. Contact: Daniela TARNOVSCHI, director adjunct, 0731.035.397, [email protected], [email protected], www.fvl.ro, FB/fundatiaviatasilumina FEPAL - Federația Părinților și Aparținătorilor Legali este o federație tânără, înființată în martie 2020, care reunește și promovează interesele asociațiilor de părinți și ale altor asociații și fundații cu activități relevante în educație. FEPAL reprezintă o mișcare autentică a părinților și aparținătorilor legali din România care nu sunt reprezentați în dialogul cu instituțiile statului. În prezent, FEPAL este membră în Grupul de Lucru pentru redactarea metodologiilor ce vizează aplicarea Legii Anti-bullying precum și în Comisia de Avizare a planurilor cadru, organizate la nivelul MEC. FEPAL a inițiat campanii și petiții de amendare a cadrului legal: combaterea Fenomenului Brăila, modificarea Legii 269/2004 (Legea EURO200 de echipare a elevilor și studenților cu terminale, lege în prezent nefuncțională), extinderea prevederilor concediului de supraveghere a copiilor pe perioada vacanței de primăvară 2020, revizuirea Instrucțiunii pentru crearea și/ sau întărirea capacității sistemului de învățământ prin învățare on-line aruncă o castană încinsă în mâinile părinților (anexă la OMEC nr. 4135/21.04.2020) și în special revizuirea Art. 11 care plasează responsabilitatea asigurării de resurse pentru școala on-line a statului pe umerii părinților, sprijinirea digitalizării școlilor etc. Contact: Corina ATANASIU, Președinte, 0721.448.360, [email protected], www.fepal.ro, @FB/FederatiaParintilor

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din

România din anul 2009 și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile ș i

proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii

ale societăți i românești. Suntem una dintre cele mai mari companii românești de cercetare de

piață și oferim soluții integrate pentru clienți i noștri – organizații multinaționale, naționale

și locale, instituț ii ș i organizații din România, dar și din străinătate – care înțeleg

valoarea cercetării în evoluția lor pe termen lung. IRES este membru corporate al ESOMAR

(European Society for Opinion and Marketing Research )

Contact: Vasile DÂNCU, fondator, 0723.300.120, [email protected]

http://www.fvl.ro/

mailto:[email protected]

http://www.fvl.ro/

http://www.fepal.ro/

mailto:[email protected]

http://www.fepal.ro/

http://www.ires.ro/


PREMISE DE CERCETARE

Închiderea școlilor a fost o decizie dureroasă, dar necesară. Urgența COVID - 19 este,

în primul rând, o urgență medicală, iar încetinirea transmiterii noului coronavirus

este prioritatea zero a tuturor statelor lumii, pe care nu o putem ignora. Deși nimic

nu poate înlocui școala față-în-față, această „pauză mare” reprezintă totodată o

perioadă cu mari provocări pentru toți actorii din educație, elevi, cadre didactice,

părinți, legiuitori, dar și o oportunitate imensă pentru testarea și ajustarea de soluții

și sisteme care ar putea să aducă școala românească de secol XIX în secolul XXI,

acolo unde îi este locul. Deciziile luate de legiuitori, minister, inspectorate, școli

influențează însă zi de zi viața și educația a 2.824.594 de elevi din România. Cum

facem ca aceste decizii să nu se transforme în timp pierdut pentru educație? Cum

facem ca aceste decizii să se dovedească a fi fost, peste ani, deciziile corecte?

În primul rând, printr-o analiză cât mai aproape de adevăr a populației școlare în

situația actuală. Orice act care afectează sistemul de învățământ trebuie să se

bazeze pe cifre cât mai corecte, care descriu cât mai bine realitatea în care trăiesc

copiii României. Rezultatele studiului IRES arată, în primul rând, că măsurarea,

corectă sau incorectă, poate avea un impact major în ceea ce privește eficiența

politicilor publice.

În data de 5 mai 2020, Monica Anisie, ministrul educației, declara că „Ministerul

Educației a pus deja în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin

care se alocă 150 de milioane de RON pentru asigurarea de achiziții de dispozitive

pentru copiii din mediile dezavantajate” 1. A precizat, de asemenea, că statisticile

MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea

să facă educație online și aceste echipamente noi le achiziționăm și cu internet

pentru 2 ani plătit, în așa fel încât să nu existe probleme”.

Calculat din numărul de 2.824.594 de copii înscriși în ciclul preuniversitar, în anul

școlar 2019-2020 reiese că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a

putea să facă educație online2.

1 https://www.edupedu.ro/anisie-am-initiat-o-hotarare-de-guvern-pentru-achizitie-de-echipamente-online-pentru-copiii-din-

mediile-dezavantajate-250-000-de-copii-au-nevoie-de-echipamente-pentru-educatie-online/

2 https://www.edupedu.ro/analiza-pentru-prima-data-in-ultimii-30-de-ani-numarul-elevilor-din-invatamantul-preuniversitar-a-scazut-sub-3-milioane/

CONTEXTUL STUDIULUI

https://www.edupedu.ro/anisie-am-initiat-o-hotarare-de-guvern-pentru-achizitie-de-echipamente-online-pentru-copiii-din-mediile-dezavantajate-250-000-de-copii-au-nevoie-de-echipamente-pentru-educatie-online/

https://www.edupedu.ro/anisie-am-initiat-o-hotarare-de-guvern-pentru-achizitie-de-echipamente-online-pentru-copiii-din-mediile-dezavantajate-250-000-de-copii-au-nevoie-de-echipamente-pentru-educatie-online/


Metodologie

În perioada 27-30 aprilie 2020, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, cu

sprijinul Fundației Viață și Lumină și al FEPAL - Federația Părinților și Aparținătorilor Legali,

a realizat o cercetare pe bază de chestionar.

Volumul eșantionului, care a fost unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre

care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală)3. Culegerea

datelor a fost realizată telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un

eșantion reprezentativ pentru familiile cu copii de vârstă școlară, înscriși în învățământul

preuniversitar din România. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%.

Notă: În prelucrarea datelor pentru interpretare și prezentare grafică, unele valori au fost setate ca lipsă, iar alte valori au fost condensate, pentru facilitatarea urmăririi datelor, motiv pentru care pot apărea mici diferențe între graficele din prezentarea grafică din studiul integral și prezentul policy paper.

Studiul integral este disponibil pe website-ul IRES.

3 Respondenții au fost rugați să se refere la UN singur copil dintre școlari. Dacă ei au declarat că au un singur școlar, s-au

referit la acesta. Dacă au declarat că au mai mulți școlari, s-au referit la unul singuri dintre ei, cel care și-a sărbătorit cel mai recent ziua de naștere.

METODOLOGIE

https://ires.ro/uploads/articole/ires_accesul-elevilor-din-romania-la-educatie-online_studiu-national_aprilie-2020.pdf


CE FACEM CU ȘCOLARII PIERDUȚI LA MĂSURĂTORI?

Conform datelor din prezentul studiu, 36% dintre familiile cu copii au doi sau

mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un

orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase

diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru

școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest

acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%,

proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%. Practic,

potrivit studiului IRES, 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din

România nu au acces la un dispozitiv dedicat pentru școala online. Ținând cont de

numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020

(2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un

dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6

ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării.

Estimările ministerului, putem presupune că sunt rezultatul culegerii de date

inițiate de către acesta, prin intermediul inspectoratelor școlare și a școlilor, pentru

a afla care este numărul copiilor care, din motive de dotare, nu au acces la școala

online. Fiind foarte preocupați de subiect, am analizat cât mai multe tipuri de

chestionare online, distribuite de către unitățile școlare spre completare de către

părinte pentru fiecare copil în parte. Am observat că în multe dintre aceste

chestionare părintele a fost întrebat doar dacă elevul are acces la un dispozitiv, nu

dacă are acces individual și nici dacă acel dispozitiv este funcțional.

Drept urmare, conform declarațiilor părinților acestora, 32% dintre copiii

înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv

funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele

organizate online să fie parțială sau deloc. Credem că acest procent trebuie luat

în considerare când se discută alocarea bugetară și considerăm că suma pe care

o ia în calcul MEC, cea de 150 milioane de lei pentru echiparea a 250.000 de

elevi este insuficientă.

CE FACEM CU ȘCOLARII PIERDUȚI LA MĂSURĂTORI?


DISPOZITIVE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU ÎNVĂȚARE ONLINE. ACCES ȘI

FUNCȚIONALITATE

Alte date importante furnizate de studiul IRES, care pot avea relevanță în

fundamentarea unor politici publice coerente, vizează structura pe vârste a

școlarilor în raport cu posesia exclusivă a unui echipament funcțional dedicat pentru

învățare online. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au

acces la laptop sau desktop crește în defavoarea tabletei. Accesul la echipamente

este, firește, mai mare în mediul urban. Cât privește situația pe regiuni, accesul

este mai scăzut în Moldova în comparație cu Transilvania, Banat, Sud, București și

Dobrogea.

Învățământul primar este cel mai afectat de lipsa echipamentelor. Doar

63% dintre copiii din clasele primare au acces exclusiv la un echipament funcțional,

pe când, la gimnaziu au echipamente 72% dintre copii, iar la liceu, 70%. Elevii din

urban sunt mai dotați din acest punct de vedere (76%), în comparație cu colegii lor

din rural (62%).

O altă perspectivă ce poate fi relevantă pentru că afectează și determină

natura comunicării între cadrul didactic și elev este echiparea corespunzătoare a

dispozitivelor pentru comunicare audio-video. Potrivit studiului, doar 66% dintre

copiii din clasele primare au microfon (separat sau încorporat în terminal), 71%

dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. De asemenea, dotarea cu cameră

web, de sine stătătoare sau integrată în echipament, are o influență decisivă asupra

modului în care pot fi organizate lecțiile online, cât și asupra calității și sănătății

comunicării între cadrul didactic și elev. Aici, situația este ceva mai bună decât în

cazul microfoanelor: 73% dintre elevii din clasele primare au camera web

disponibilă, precum și 74% dintre elevii din gimnaziu și 72% dintre elevii de liceu.

DISPOZITIVE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU ÎNVĂȚARE ONLINE.

ACCES ȘI FUNCȚIONALITATE


ACCESUL LA INTERNET PENTRU TOȚI ȘCOLARII NU EXISTĂ ÎN ȚARA CU

UNA DINTRE CELE MAI RAPIDE CONEXIUNI DE INTERNET DIN LUME

Deși anul trecut România a căzut dramatic în clasamentul țărilor cu cel mai

rapid internet din lume (de pe locul 5 în 2018, pe locul 37 în 2019), țara noastră se

numără printre țările cele mai bine conectate.

Cu toate acestea, 12% dintre copii rămân în afara rețelelor. Conexiunea la

internet este insuficient de puternică pentru a asigura prezența acestora la școala

online sau lipsește. Firește, copiii din urban sunt mai norocoși decât cei din rural,

accesul la o conexiune de internet care să suporte lecțiile online fiind mai prezentă

în orașe (87%) decât în mediul rural (79%). Diferențele între regiuni în ceea ce

privește accesul la internet de calitate sunt relativ mici: în Sud + București +

Dobrogea: 87% dintre respondenți au conexiune de internet suficient de puternică,

în Moldova 81%, iar în Transilvania + Banat 80 %.Rămâne deschisă și nesoluționată

discuția despre cele 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au

energie electrică și în care cu siguranță găsim copii nenumărați în statistici. Aceștia

nu au acces nici la școala online, nici la lecțiile televizate. Pentru a avea o imagine

cât mai fidelă asupra populației de elevi cea mai afectată de lipsa conexiunii la

rețelele de energie electrică, am făcut apel la Studiul Comparativ al nevoilor

comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție

pentru incluziunea socială a acestora (Fundația Agenția Împreună) din 20194, care

atrage atenția că 93% dintre romii din România nu au acces la electricitate.

4 http://agentiaimpreuna.ro/wip/wp-content/uploads/2018/12/Raport_Raport-cantitativ_Agentia_Impreuna_Romi.pdf

ACCESUL LA INTERNET PENTRU TOȚI ȘCOLARII NU EXISTĂ ÎN

ȚARA CU UNA DINTRE CELE MAI RAPIDE CONEXIUNI DE INTERNET

DIN LUME

http://agentiaimpreuna.ro/wip/wp-content/uploads/2018/12/Raport_Raport-cantitativ_Agentia_Impreuna_Romi.pdf

http://agentiaimpreuna.ro/wip/wp-content/uploads/2018/12/Raport_Raport-cantitativ_Agentia_Impreuna_Romi.pdf


DIGITALIZAREA COPIILOR, A PĂRINȚILOR ȘI A PROFESORILOR PE

”RUTĂ ACCELERATĂ”

Pandemia de COVID - 19 ne-a obligat, de asemenea, să ne uităm atent cât de

digitali suntem și dacă este posibilă utilizarea uniformă de tehnologii în școlile din

România. Zilele acestea trăim marele regret al dezinteresului sistematic al statului

față de digitalizarea reală a școlilor românești. Firește, există profesori pasionați

sau comunități școlare mai racordate la lumea în care trăim, care s-au străduit

singuri să introducă digitalul în procesul educațional și au testat platforme și

sisteme, dar…

La nivel național, în perioada de urgență, organizarea lecțiilor online a luat

următoarea formă:

Cât de des profesorii de la școală au realizat, până acum, în perioada stării de urgență,

activități de învățare online cu copilul?

Doar două treimi dintre părinți au declarat că au fost organizate lecții online

cu copiii lor zilnic. Ce s-a putut observa a fost că pe măsură ce nivelul de educație

al elevului crește, scade și frecvența contactului zilnic cu școala.

Un alt semn de întrebare a fost cel legat de temele pentru acasă. Perioada

de întrerupere a școlii s-a tradus în creșterea cantității de teme și implicit a timpului

petrecut pentru rezolvarea lor. Mai bine de un sfert dintre elevii din România și-au

petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de izolare socială făcând teme.

64%

22%

5%

6%

2%

1%

Zilnic

De două ori pe săptămână

O dată pe săptămână

Mai rar / niciodată

Nu știu

Nu răspund

0% 20% 40% 60% 80%

Părinți de elevi

DIGITALIZAREA COPIILOR, A PĂRINȚILOR ȘI A PROFESORILOR

PE ”RUTĂ ACCELERATĂ”


În medie, câte ore pe zi lucrează copilul dumneavoastră pentru a rezolva temele

primite de la învățători/profesori în această perioadă?

Pentru toate materiile, doar jumătate dintre copii (50%) au avut contact cu

profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece

elevi (38%), iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu cadrele didactice,

conform spuselor părinților lor.

Ați avut contact cu profesorii/învățătorii pentru toate materiile?

Întrebare filtrată: doar respondenți care declară că au rămas în legătură cu profesorii (98%)

26%

26%

31%

10%

2%

2%

2%

Patru ore sau mai mult

Trei ore

Două ore

O oră sau mai puțin

Deloc

Nu știu

Nu răspund

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

50%

38%

7%

Da, pentru toate

Doar pentru unele materii

Nu

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Copilul

Părinți de elevi

Părinți de elevi


Conținutul orelor petrecute online de către profesori și elevi a fost un subiect

discutat aprins în mass-media, atât în ceea ce privește predarea de noi cunoștințe,

cât și din perspectiva verificării și evaluării cunoștințelor dobândite de către elevi.

Din informațiile culese de la părinți, activitatea online a copiilor lor a fost

structurată astfel:

Ce fel de activități sunt derulate de copilul dumneavoastră în cadrul întâlnirilor cu

profesorii/învățătorii?


Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor constau

preponderent în trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare,

sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal

a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din

zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de

profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Care sunt modalitățile prin care îi sunt verificate temele/activitatea copilului

dumneavoastră?


80%

72%

71%

68%

65%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Predare

Discuții pe tematici specifice materiei

Verificare/apreciere cunoștințe

Rezolvare de exerciții în grup

Solicitare rezolvare exerciții individual

90%

83%

75%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Copilul trimite temele rezolvate, prin diferite canale de comunicare, sub formă de fișier editabil/imagine/poză/fișier pdf

Copilul strânge într-un portofoliupersonal temele rezolvate ce vor fi

verificate ulterior

Îi sunt urmărite intervențiile în cadrul sesiunilor video online organizate de

profesor/învățător

Părinți de elevi

Părinți de elevi


Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această

perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la

cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte

mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin

mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții

care locuiesc în Transilvania și Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este

puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Considerați că în general, în aceste zile, copilul primește sprijinul necesar de la

cadrele didactice…

În opinia noastră, statul în casă pe perioada crizei nu se traduce în timp

suplimentar de joacă pentru cei mici, însă organizarea orelor online și mobilizarea

copiilor pentru a participa la acestea i-au pus pe unii dintre părinți în ipostaza de a

fi mult mai implicați în procesul de educație școlară.

67%

25%

8%

Mult și foarte mult

Puțin/foarte puțin/deloc

Nu răspund

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Părinți de elevi


Da72%

Nu24%

Nu răspund4%

Da52%

Nu44%

Nu răspund

4%

Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul

sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile;

puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din

zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de

învățare.

În medie, cât timp petreceți zilnic pentru a vă sprijini copilul cu activitățile de

învățare?

Întrebare deschisă

Cât de eficiente sunt lecțiile televizate pentru elevii din clasele terminale a rămas

un subiect fierbinte încă de la prima emisiune. Dintre toți părinții de școlari, aproximativ

jumătate (52%) spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate, cu

preponderență de cei din mediul rural. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a,

destinatarii acestor lecții, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii

de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).

Copilul dumneavoastră a vizionat lecțiile televizate în această perioadă?

Părinți de elevi Părinți cu elev în clasele a VIII-a și a XII-a

20%

19%

27%

20%

10%

1%

3%

Patru ore sau mai mult

Trei ore

Două ore

O oră sau mai puțin

Deloc

Nu știu

Nu răspund

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Părinți de elevi


10 +1 RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI PE

TERMEN SCURT

RECOMANDAREA 1.

Suplimentarea bugetului de 150 milioane de lei pentru achiziționarea de

echipamente pentru toți copiii care nu au un echipament dedicat și

funcțional.

RECOMANDAREA 2.

Corelarea tipului de echipament cu nivelul de digitalizare și ciclul de

învățământ. Dacă pentru clasele primare un dispozitiv de tip tabletă este

suficient pentru nevoile elevilor participanți la școala online, aceasta este

mai puțin utilizabilă la gimnaziu și liceu, unde ar fi necesare echipamente de

tip laptop sau desktop.

RECOMANDAREA 3.

Achiziționarea de echipamente dotate cu cameră web și microfon, care să

faciliteze comunicarea între cadrul didactic și elev.

RECOMANDAREA 4.

Pentru comunitățile defavorizate în care copiii nu au acces la electricitate,

abordarea trebuie să fie integrată, astfel încât să se identifice soluții

ajustate contextului.

RECOMANDAREA 5.

Identificarea cazurilor și asigurarea de cartele SIM de date cu abonament pe

o perioadă de 2 ani pentru elevii care dețin echipamente, dar care nu au

acces sau au acces limitat la internet.

RECOMANDAREA 6.

În comunitățile în care nu există conexiuni stabile la internet, hotspot în

microbuzele școlare care să permită elevilor pe o perioadă a zilei să

participare la ore, să încarce sau să descarce teme.

RECOMANDAREA 7.

Revizuirea programelor școlare, a planurilor cadru, în sensul cultivării de

competențe necesare pentru o viitoare adaptare la o piață a muncii complet

transformată și a transpunerii corespunzătoare a acestora în manuale cu

adevărat interactive, atractive pentru generațiile Y și Z.


RECOMANDAREA 8.

Timpul alocat învățării online este necesar a fi mult mai comprimat și utilizat

rațional, ținând cont de vârsta elevilor și de alți factori psiho-somatici care

pot influența disponibilitatea de atenție a acestora. În strânsă legătură cu

reforma profundă a programei școlare și a planurilor cadru, trebuie să avem

în vedere eficientizarea maximă a timpului petrecut online și ca urmare,

analizarea relevanței învățării și a conținuturilor. În esență, este nevoie de

designul și testarea conceptului de multidisciplinaritate și de integrare a unor

procese și fenomene.

RECOMANDAREA 9.

Digitalizarea reală a educației: uniformizarea definirii variabilelor în

colectarea datelor și elaborarea statisticilor școlare, design și organizare de

relații administrative digitale (părinte/elev/student – instituție), crearea

cadrului și testarea unor platforme de admiteri online; crearea cadrului și

testarea unor platforme de evaluare locală și națională online.

RECOMANDAREA 10.

Criza economică actuală va accelera cea de a patra revoluție industrială și va

aduce modificări majore în piața muncii. Companiile vor trebui să valorifice

tehnologiile noi și emergente pentru a atinge niveluri mai ridicate de eficiență

a producției și consumului, pentru a se extinde pe piețe noi și pentru a

concura pe noi produse pentru o bază globală de consumatori compusă din ce

în ce mai mulți nativi digitali. În acest context, noile generații trebuie să își

dezvolte abilități de comunicarea eficientă (scrisă și orală), accesarea și

analiza informației, atitudinea proactivă, spiritul de inițiativă și

antreprenoriat, și atingerea unui nivel ridicat de alfabetizare digitală pentru

o bună integrare pe piața muncii. Ca urmare elevii, încă din ciclul primar,

trebuie dobândească abilități din sfera TIC și a programării.

RECOMANDAREA 10+1. Demararea de îndată a procesului de planificare a

măsurilor de redeschidere a școlilor pentru luna septembrie (măsuri de

asigurare a igienei, planificarea distanțării fizice, în special în pauze,

planificarea redimensionării grupelor de elevi, revizuirea orarelor etc.).

ȘCOALA - fvl.ro

Documents

Transcript of ȘCOALA - fvl.ro