Club Feroviar - Octombrie 2013

Nr. 21, Octombrie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

Zilele Feroviare 2013Summit-ul Feroviar pentru inveStiţii

în Spaţiul extinS al mării negre

• Privatizarea CFR Marfă, un eşec aşteptat• România trimite CE prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014-2020

1

2013 Octombrie

CUPRINS

Astra Vagoane Călători va furniza vagoane pentru RegioJet• România ar putea participa la proiectul feroviar Viking• România trimite CE prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014-2020• BERD aşteaptă expresii de interes pentru realizarea planurilor de mobilitate urbană

02 Ştiri

Club FeroviarStr. virgiliu, nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; email: [email protected] partner Club Feroviar: Ştefan roşeanuDirector marketing: Cristina trifonredactori: Florentina ghemuţ, andrei marian, Daniela Felicia gheorghieş, elena ilie, pamela luicăFoto: radu Drăgangrafica: petru mureşan42 Info Legislativ

Privatizarea CFR Marfă, un eşec aşteptatDin cauza timpului extrem de scurt avut la dispoziţie, condiţiile suspensive pentru perfectarea vânzării CFR Marfă nu au putut fi întrunite şi contractul cu GFR a fost desfiinţat...

12 Operatori

Summit-ul Feroviar pentru Investiţii în Spaţiul Extins al Mării NegreIntensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a Spaţiului Extins al Mării Negre, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa Est – Vest, sunt factori ...

14 Zilele Feroviare 2013

Sesiunea Dezvoltarea InfrastructuriiÎn ultima decadă, transportul feroviar a fost din ce în ce mai des considerat ca fiind în avangarda dezvoltării eco-nomice şi sociale, dar a fost în mod special considerat ca având un rol crucial în sistemul de transport, atât euro-pean cât şi transcontinental, ...

18

Sesiunea Transport de MarfăPe segmentul de transport de marfă, realizarea unei plat-forme de transport de marfă, în această regiune, este una din cele mai importante acţiuni ce determină creşterea cotei transportului feroviar şi implicit atragerea volumelor de mărfuri către calea ferată ...

22

Forumul pentru transport public feroviar în SEMNParticularităţile transportului feroviar urban şi interurban în Spaţiul Extins al Mării Negre au constituit tema dez-baterilor Forumului pentru transport feroviar de călători desfăşurat pe 9 octombrie în cadrul Zilelor Feroviare...

26

Railway Technology Expo 2013Companiile prezente cu standuri în cadrul Railway Expo 2013 au oferit participanţilor informaţii despre cele mai noi produse şi contracte ale acestora, dar şi despre ultimele realizări în domeniul transportului feroviar şi al infrastructurii....

26

Măsură pentru accelerarea iMpleMentării proiectelor

finanţate prin post şi pos Mediu

Valoarea minimă a certificatelor interimare de plată care pot fi decontate în cadrul con-tractelor de lucrări finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi prin Programul Operaţional Sectorial Transport a fost stabilită la echivalentul a 150.000 euro. În acest scop, a fost dat Ordinul pentru aprobarea Instrucţiunii privind posibilitatea reducerii valorii minime a certificatelor interimare de plată în cadrul con-tractelor finanţate prin POS Mediu şi POST, publicat în „Monitorul oficial” nr. 667 în data de 31 octombrie a.c. Ordinul a fost emis de Mi- nisterul Fondurilor Europene (Ordinul nr.

1126), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Cli-matice (Ordinul nr. 2487) şi Ministerul Trans-porturilor (Ordinul nr. 1321).În urma intrării în vigoare a ordinului, benefi-ciarii proiectelor vor putea solicita mai repede fondurile europene pentru lucrările executate, cu condiţia ca valoarea facturilor prezentate să fie de minimum 150.000 euro. Până în pr-ezent, valoarea minimă a certificatelor interi-mare de plată era stabilită în cadrul fiecărui contract de lucrări în parte.La finalul lunii octombrie, MFE a anunţat că rata de absorbţie curentă a fondurilor euro-pene a depăşit nivelul de 25%, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României în actuala perioadă de programare ajungând la peste 4,9 miliarde euro. În acest

2

roMânia ar putea participa la proiectul feroviar viking

În cadrul unei întrevederi organizate pe data de 9 octombrie la Luxemburg, ministrul Transpor-turilor, Ramona Mănescu, a discutat cu omologul său lituanian, Rimantas Sinkevičius, despre posibilitatea participării României la proiectul de transport feroviar Viking.Contribuţia CFR Marfă în calitate de partener în acest proiect ar putea consta în preluarea unei părţi din traficul de containere pe reţeaua feroviară românească între Giurgiuleşti/Galaţi sau Vadu Siret (implicând transbordarea containerelor) sau Ungheni şi Giurgiu/Ruse. Parten-eriatul s-ar putea materializa printr-un memorandum de înţelegere, care va fi pus în discuţie la viitoarea reuniune, din luna decembrie a acestui an.Viking a fost iniţiat ca proiect comun al Căilor Ferate din Lituania, Belarus, Ucraina, al unor companii maritime de transport marfă şi al porturilor Klaipeda, Illichivsk şi Odessa. Bulgaria s-a alăturat proiectului, prin intermediul operatorului feroviar de transport marfă BDŽ Tovarni Prevozi Ltd., în decembrie 2012. Turcia a semnat la rândul ei un memorandum în aprilie anul acesta în vederea participării viitoare la proiect, iar ÎS Calea Ferată a Moldovei a aderat la acordul privind sistemul de transporturi Viking pe 23 iulie a.c., Republica Moldova urmând să fie inclusă în traseu la nord prin Ocniţa, Bălţi şi Ungheni, iar la sud prin Portul Giurgiuleşti. Viking asigură transportul de containere de 20 şi 40 de picioare, camioane, remorci şi semire-morci între vestul Europei, Lituania, Ucraina, Belarus şi Orientul Apropiat. D.F.G.

ŞTIRI

Sursa: Căile Ferate lituaniene

Intermodal Intermodal Freight Transportation Corridor Freight Transportation Corridor BALTIC SEA BALTIC SEA –– BLACK SEABLACK SEA

SWED

EN

TURKEY

FINLAND

GERMANY

NO

RW

AY

DENMARK

Black Sea

Kiev

UKRAINE

BELARUS

LITHUANIA

POLAND

LATVIA

ESTONIA

Klaip da

Odessa

Balti

c Sea

Ilyichevsk

Container train VIKING

RAIL BALTIC

SC “LITHUANIAN RAILWAYS”

Minsk

Corridor “EAST-WEST”

MoscowTransSiberian RailroadKazakhstanChina

Vilnius

22

GEORGIA

2013 Octombrie

3ŞTIRI

aprobare pentru divizarea reMarul16 februarie

Pe data de 4 octombrie, Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor S.C. Remarul 16 Februarie S.A. a adoptat hotărârea de a aproba în principiu divizarea simetrică a S.C. Re-marul în două societăţi comerciale pe acţiuni de tip deschis, prin desprinderea unei părţi din patrimoniul acesteia către o societate comercială pe acţiuni nou-înfiinţată, listată. Actul consti-tutiv, sediul social şi celelalte caracteristici ale societăţii nou-înfiinţate vor fi supuse aprobării Adunării Generale a acţionarilor S.C. Remarul, care se va pronunţa asupra divizării. Consiliul de Administraţie a fost mandatat să alcătuiască proiectul de divizare şi să deruleze procesul de divizare. Remarul are un capital social subscris şi vărsat de 5.113.007,5 lei, divizat în 2.045.203 acţiuninominative. Compania a raportat pe 2012 venituri totale de 49.044.700 lei, un rezultat net de 276.041 lei, creanţe de 62.935.659 lei şi datorii de 71.174.438 lei. D.F.G.

an, România a solicitat Comisiei Europene rambursarea a peste 2 miliarde euro. În perio-ada 1 ianuarie – 28 octombrie a.c., prin POR au fost solicitate Comisiei Europenespre ram-bursare fonduri, de aproximativ 700 de milio-ane euro, iar prin POST fonduri de circa 373 milioane euro. D.F.G.

roMânia triMite ce priMa versiune a acordului de parteneriat 2014-2020

Pe data de 11 octombrie, Ministerul Fon-durilor Europene a transmis Comisiei Euro-pene prima versiune a Acordului de Parte-neriat 2014-2020. În continuare, negocierile cu reprezentanţii CE asupra acordului se vor desfăşura în cadru informal până la aprobar-ea regulamentelor europene care vor stabili modul în care vor fi implementate fondurile eu-ropene în viitoarea perioadă de programare.Prima versiune a acordului stabileşte modali-tatea în care vor fi concentrate investiţiile din fondurile europene în perioada 2014-2020. Fondurile europene structurale şi de investiţii

alocate României pentru perioada 2014-2020 sunt în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, sumă calculată în preţuri curente 2012, la care s-a ajuns prin actualizarea sumei co-municate anterior, de circa 39 miliarde de euro, calculată în preţuri curente aferente anului 2011.Documentul nu prezintă încă alocarea financiară a fondurilor disponibile pentru finanţarea priorităţilor identificate, deoarece aspectele financiare nu au fost definitivate la nivelul regulamentelor europene. Cu toate acestea, în procesul de elaborare a acordu-lui, a fost luată în considerare şi planificarea financiară, astfel încât odată cu definitivarea şi aprobarea cadrului financiar european să fie disponibilă o propunere coerentă.În domeniul infrastructurii, investiţiile vor fi direcţionate spre îmbunătăţirea accesului,utilizării şi calităţii tehnologiilor in-formatice şi de comunicare, precum şi spre promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

4 ŞTIRI

tiMişoara coMpletează studiul de fezabilitate pentru proiectul liniei spre Moşniţa

Regia Autonomă de Transport Timişoara a acordat societăţii Halcrow Romania S.R.L. prin negociere fără anunţ de participare un contract pentru extinderea şi completarea temei de proiectare iniţiale la studiul de fezabilitate pentru prelungirea liniei de tramvai spre comuna Moşniţa Nouă. Valoarea con-tractului, cu o durată de patru luni, este de 127.000 lei. Studiul de fezabilitate pentru extinderea liniei, licitat în 2009, a fost obţinut tot de Halcrow Romania, care a estimat valoarea proiectului prelungirii la 73 milioane lei. Proiectul presupune re-alizarea unei noi linii duble de tramvai cu o lungime de 5 km.Primăria Timişoara analizează şi opor-tunitatea construirii unei noi linii de tramvai pe bulevardul Republicii, care să facă legătura între Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu” şi Gara de Nord. Pen-tru acest proiect se va face o analiză în cadrul noului studiu de fezabilitate care se elaborează pentru lărgirea pasajului CF Jiul. Proiectul ar putea fi realizat cu fonduri europene în perioada bugetară 2014-2020, ceea ce ar permite şi achiziţionarea de tramvaie noi. Proiectul ar putea fi finalizat în 2016-2017.D.F.G.

Foto

: rad

u C

osta

che

Acordul de Parteneriat ar putea fi semnat în prima parte a anului viitor, după ce vor fi final-izate ultimele elemente strategice, au declarat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn şi premierul Victor Ponta, în urma unei întrevederi la Palatul Victoria. D.F.G.

gfr se califică în urMătoarea etapă pentru privatizarea trainose

Consiliul director al Fondului de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene a aprobat pe 31 oc-tombrie calificarea în etapa a doua a tuturor celor trei companii care au înaintat expresii de interes în cadrul procedurii de achiziţionare a 100% din acţiunile operatorului feroviar elen TRAINOSE: consorţiul RZD – GEK TERNA, SNCF şi Grup Feroviar Român. În cursul celei de a doua etape, companiile vor primi informaţii detaliate privind atât TRAINOSE, cât şi termenii privatizării. Investitorii calificaţi în această etapă vor trebui să depună o ofertă finală până la sfârşitul anului. RZD este gata să investească cel puţin 100 milioane euro în TRAINOSE, a declarat preşedintele companiei, Vladimir Yakunin, pe 30 octombrie. „Dorim să investim mulţi bani dacă vom fi absolut siguri că guvernul grec ne va sprijini”, a precizat acesta. RZD, în asociere cu GEK TERNA, s-a calificat, de asemenea în etapa a doua a privatizării companiei elene de mentenanţă de material rulant ROSCO, pen-tru a cărei achiziţie concurează cu Siemens şi

consorţiul Alstom Transport – Damco Energy. D.F.G.

softronic a prezentat proiectele de cercetare în cadrul foruMului inovării

La Forumul Inovării din cadrul expoziţiei TIB 2013 au fost prezenţi şi reprezentanţii Soft-ronic Craiova, care au arătat contribuţiile com-paniei la dezvoltarea prin inovare a transpor-tului feroviar de marfă şi călători. Compania Softronic a dezvoltat produse pentru partea de transport feroviar electric. În acest sens, în anul 2008 a fost fabricată prima locomotivă electrică de după anul 1991, când Electroput-ere Craiova şi-a oprit activitatea de construcţie a locomotivei EA. Locomotiva a fost vândută în numai 6 exemplare deoarece a urmat eta-pa următoare de construcţie, locomotiva cu motoare de curent alternativ. Echipamentele au fost dezvoltate şi inovate de cercetătorii Softronic. Prima locomotiva cu motoare de curent alternativ a fost pusă în exploatare în anul 2010. Avantajele sunt interoperabilitatea locomotivei în ţările europene, recuperarea a minim 10% din energia consumată la frânare şi reducerea utilizării frânei pneumatice. Ca exemplu, pentru un parcurs de 43 km între Sinaia şi Floreşti, un tren de 1.800 tone a re-cuperat 35,3% din energie. O ultimă etapă în programele de inovare ale Softronic este trenul electric regional, care se află în fază finală de execuţie, urmând să înceapă testările în luna

5

2013 Octombrie

decembrie. Pentru toate proiectele, au fost depuse proiecte în vederea finanţării de către Uniunea Europeană. În perioada 2007-2008 a fost finanţată dezvoltarea unui laborator C-D în domeniul modernizării şi construcţiei de locomotive electrice. În perioada 2009-2011 a fost finanţat proiectul de modernizare a locomotivelor electrice LE 5100 kW. Un ul-tim proiect de inovare şi proiectare cofinanţat de Uniunea Europeană este introducerea în fabricaţie a trenului electric regional, în perio-ada 2011-2014. A.M.

ŞTIRI

berd aşteaptă expresii de interes pentru realizarea planurilor de Mobilitate urbană

Pe data de 18 octombrie, BERD a lansat o invitaţie pentru trimiterea de expresii de interes pentru contractele de alcătuire a unor planuri de mobilitate urbană sustenabilă pentru polurile de creştere din România. Planurile vor fi realizate pentru cei şapte poli de creştere (Constanţa, Craiova, Ploieşti, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi pentru Bucureşti-Ilfov. Elaborarea acestor planuri a fost declarată prioritară de către MDRAP şi Comisia Europeană, ele urmând să constituie baza pentru proiectele de transport urban care vor fi finanţate prin POR în perioada bugetară 2014-2020, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. Planurile vor trebui să fie alcătuite astfel încât să satisfacă nevoile de mobilitate ale populaţiei şi ale sectorului de afaceri în oraşe şi în zonele învecinate ale acestora pentru creşterea calităţii vieţii. Planurile vor fi realizate pe baza practicilor curente de planificare privind toate modurile de transport şi luând în considerare principiile de in-tegrare, participare şi evaluare.Obiectivele planurilor sunt: asigurarea accesibilităţii reţelei de transport pentru toţi; creşterea siguranţei şi reducerea numărului de accidente; diminuar-ea poluării aerului şi a celei fonice, precum şi a consumului de energie; ameliorarea eficienţei şi rentabilităţii transporturilor publice şi private de marfă şi persoane; sporirea calităţii mediului urban, îmbunătăţirea adaptării reţelelor de trans-port urban la condiţiile climaterice extreme şi la evenimente naturale, precum şi dezvoltarea utilizării vehiculelor fără motor şi a reţelelor de transport intermodal.Contractele sunt împărţite în patru loturi (1. Braşov, Constanţa; 2. Craiova, Iaşi, Ploieşti; 3 Cluj-Napoca, Timişoara; 4. Bucureşti-Ilfov). Planurile vor trebui să includă, printre altele: trecerea în revistă a studiilor şi planurilor anterioare, precum şi a planurilor de dezvoltare vii-toare; modelul de transport şi priorităţile; prezentarea mai multor opţiuni pe baza datelor de la punctele anterioare şi dezvoltarea uneia dintre aceste opţiuni; evaluarea strategică de mediu; finanţarea planurilor şi servicii auxiliare (mentenanţă şi operare).La finalizare, planurile vor trebui să asigure: aplicarea conceptelor europene de planificare şi management al mobilităţii urbane sustenabile la condiţiile specifice oraşelor importante din România; schimbul de informaţii şi bune practici între cele opt oraşe şi diseminarea rezultate-lor pentru alte oraşe; identificarea piedicilor existente în cadrul legal şi instituţional curent şi propunerea de soluţii. Proiectele vor începe în primul trimestru din 2014 şi vor dura nouă luni. Valoarea totală a con-tractelor este estimată la 4,1 milioane euro, din care 904.060 euro pentru lotul 1, 1.356.090 euro pentru lotul 2, 904.060 euro pentru lotul 3 şi 944.630 euro pentru lotul 4. Proiectul va fi finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin POR 2007-2013.D.F.G.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar a

.m.

rolling stock oferă precizări privind închirierea de vagoane

către db

Rolling Stock a închiriat companiei germane Deutsche Bahn80 de vagoane. Contractul iniţial, încheiat cu o societate poloneză care a fost ulterior achiziţionată de DB, a început în 2009 şi se va finaliza în 2015, a declarat Leon-ard Aurel, director general în cadrul Rolling Stock. Valoarea contractului a fost estimată de presă la circa1,86 milioane euro. Rolling Stock a fost înfiinţată în 2007, având ca acţionari CFR Marfă şi Grup Feroviar Român. D.F.G.

bill gates a cuMpărat 6% din acţiunile coMpaniei spaniole de

construcţii fcc

Preşedintele Microsoft, Bill Gates, a cumpărat pentru 113,5 milioane de euro un pachet de 6% din acţiunile companiei spaniole de construcţii FCC. Bill Gates a devenit astfel al doilea acţionar majoritar al companiei, 53,9% din acţiuni fiind deţinută de Esther Koplow-

itz, cea mai bogată femeie din Spania. Con-form comunicatului FCC, Bill Gates a preluat acţiunile prin intermediul fondurilor de investiţii pe care le controlează. Compania FCC a vân-dut acţiunile în contextul unei situaţii finan-ciare dificile, cu datorii de peste 5 miliarde de euro. Compania are peste 80.000 angajaţi în cele 55 de ţări unde operează şi are o cifră de afaceri de 11,15 miliarde euro.FCC este prezentă în România cu mai multe proiecte câştigate pentru construcţia de po-duri, căi ferate şi autostrăzi. Printre proiectele la care lucrează este execuţia magistralei 5 de metrou, tronsonul Râul Doamnei – Eroilor, autostrada Arad – Timişoara, dar şi podul Calafat Vidin unde a lucrat pentru guvernul din Bulgaria. În Bucureşti compania FCC a finalizat în anul 2011 construcţia Pasajului Basarab, în asociere cu compania italiană Astaldi. De asemenea, în asociere cu alte 3 companii, FCC execută pentru CFR SA lucrări de modernizare pe tronsoanele Micăsasa - Aţel şi Aţel – Sighişoara, în valoare de 747,4 milioane lei, respectiv 208 milioane euro, fără TVA. A.M.

astra vagoane călători va furniza vagoane pentru regioJet

Astra Vagoane Călători a obţinut recent un contract din partea operatorului ceh RegioJet pen-tru livrarea a 73 de vagoane. Valoarea contractului este de circa 73 milioane euro. Materialul rulant va fi utilizat pe ruta Praga-Hamburg, pentru serviciile pe care le va lansa compania cehă la finalul lui 2014 în parteneriat cu Deutsche Bahn. Primele vagoane vor fi livrate în luna decembrie a.c. Acesta nu este primul contract semnat de Astra Vagoane Călători cu RegioJet, compania românească încheind în iunie 2010 un alt contract în valoare de 50 milioane de euro pentru livrarea a 50 de vagoane cu compartimente de clasa I şi a II-a, dotate cu aer condiţionat şi capabile să circule cu viteze de maximum 200 km/oră. Materialul rulant din acest contract era destinat serviciilor pe ruta Praga-Havírov. D.F.G.

6 ŞTIRI

Foto

: rag

ioje

t

��

��

��

��

��

��

��

��

8 LICITaŢII

contracte cfr sa pentru ridicarea restricţiilor de viteză şi reparaţii

Două contracte pentru reparaţii şi ridicarea restricţiilor de viteză au fost atribuite de CFR SA pentru infrastructura aflată pe raza sucursalei Galaţi. Primul contract are valoarea de 306.000 lei şi constă în lucrări pentru ridicarea restricţiilor de viteză în următoarele loturi: Lot1: Pod km.240+823, linia 500 Pufeşti-Adjud; Lot2: Pod km 226+625, linia 602 Eremia Grigorescu – Cosmeşti; Lot 3: Pod km 109+133, linia 504 Ghimeş - Lunca de Mijloc. Contractul a fost atribuit asocierii Damiena SRL – Aprodex Paşcani. Următorul contract atribuit vizează lucrări pe diferite tronsoane aflate pe liniile 708, 702, 701 şi 700. Lucrările constau în înlocuirea materialelor de cale uzate pentru asigurarea circulaţiei trenurilor cu viteza stabilită. Valoarea contractului este de 712.000 lei, fără TVA. Lucrările vor fi execu-tate de firmele Corefero SA, Damiena SRL şi Stone Construct SRL. Tot pe raza sucursalei Galaţi urmează să se execute lucrări de reparaţii la terasamente şi poduri pe linia 500, km 176+500-180+500 între staţiile Sihlea şi Gugeşti şi pe linia 504, km 21+669,22+937,32+190. Lucrările au valoarea de 252.000 lei şi vor fi executate de firma GDO MOV Impex SRL din Baia Mare. Un contract în valoare de 1,6 milioane lei a fost atribuit firmelor Daria Const SRL şi Wiebe România. Acestea constau în schimbarea traverselor necorespunzătoare, a pieselor de cale şi completarea prismei de piatră spartă. Lucrările vizează linia CF 120 între staţiile Cornuţel Banat – Reşiţa Nord şi Linia CF 116 în staţia Bacia. Un contract pentru reparaţia unui podeţ aflat pe linia 300 la km 567+770 a fost atribuit firmei Confer Baia Mare. Contractul vizează refacerea în totalitate a podeţului, respectiv şi ame-najarea zonei adiacente. Valoarea finală a contractului este de 530.000 lei, fără TVA. Un contract în valoare de 2,5 milioane lei a fost atribuit pentru lucrări de întreţinere şi reparaţie a liniilor, în zonele unde este necesar în funcţie de inspecţiile periodice. Contractul a fost atribuit firmelor Transferoviar Grup, 2 Invest, Abed Nego Com, Construcţii Feroviare Mureş şi GDO MOV Impex.Lucrări de întreţinere şi reparaţii vor avea loc şi pe tronsonul Bucureşti – Lehliu, Km 3+750-63+060, parte a Coridor IV Paneuropean. Contractul a fost atribuit firmei Wiebe România SRL şi are valoarea de 2,6 milioane lei. Tronsonul în cauză este afectat de mai multe restricţii de viteză cauzate de furturile din sistemele de semnalizare şi deraierea unui tren din cauza zăpezii care a format troiene în zona staţiei Mostiştea. În această zonă, trenurile circulă cu viteza maximă de 30 km/h. Pentru tronsonul Lehliu – Constanţa a fost atribuit un alt contract ce vizează acelaşi tip de servicii. Valoarea acestui contract este de 5,5 milioane lei. Contractul a fost atribuit firmei Leonhard Weiss România.Un contract în valoare de 2,1 milioane lei a fost atribuit pentru lucrări pe mai multe tron-soane aflate pe raza sucursalei Timişoara. Astfel, lucrări de înlocuire a aparatelor de cale, traverselor şi pieselor necorespunzătoare vor alea loc în staţiile Breţea Strei, Călan Băi, Pui, Băieşti, Băniţa şi pe tronsonul Pui – Baru Mare. Lucrările vor fi executate de firma Wiebe România.Lucrări de reparaţii pentru aducerea şi menţinerea liniilor în toleranţele admise vor avea loc în mai multe zone aflate pe raza sucursalei Constanţa, inclusiv în zona Port Constanţa. Lucrările se vor desfăşura în staţiile Constanţa Port A şi B, MOL V, Constanţa Ferry Boat, Agigea, Palas, Eforie Sud, Constanţa şi Magnalia. De asemenea lucrări vor avea loc şi pe linia de legătura Chimpex şi Dane Chimpex. Contractele au valoarea de 3,9 milioane lei şi au fost câştigate de Consal Trade şi respectiv Daria Const. A.M.

alte contracte de servicii pentru cfr sa

Un contract pentru servicii de reparaţie periodică la vagoanele laborator pentru veri-ficarea geometriei căii de rulare a fost atribuit firmei SIRV Titu SA. Contractul are valoarea de 160.000 lei. În vederea implementării noului mers al trenurilor 2013-2014, a fost atribuit, prin negociere directă, un contract pentru tipărirea livretelor cu mersul trenurilor de călători şi marfă, a livretului central şi a dispoziţiilor de punere în aplicare. Contractul a fost atribuit SC Tipografica Filaret SA şi are valoarea de 604,4 mii lei. Pentru servicii de expertizare tehnică a fost atribuit un contract în valoare de 8.000 lei, firmei Bridge Consult

SRL. Contractul vizează expertizarea unui pod aflat pe linia CF 422, la km 21+347, între Salva şi Sighetul Marmaţiei. De asemenea, tot servicii de expertizare tehnică vizează un pod aflat la km 450+915 pe linia CF 300. Contractul a fost atribuit firmei Baicons Im-pex SRL. A.M.

ploieşti adJudecă reabilitarea liniei de traMvai 102 – etapa i

Primăria Ploieşti a anunţat finalizarea licitaţiei deschise pentru reabilitarea liniei de tramvai 102 – etapa I: Bucla Nord – Intersecţie Re-publicii (4,55 km cale simplă de rulare). Con-tractul a fost câştigat de asocierea formată din S.C. Mari Vila Com S.R.L., S.C. Leon-

LICITaŢII

contracte pentru repararea şi întreţinerea sisteMelor de seMnalizare

Un contract pentru achiziţia de materiale necesare pentru sistemele de semnalizare de pe raza sucursalei Galaţi a fost atribuit firmei SPIACT Galaţi. Contractul prevede achiziţia de indicatoare, balize, componente de barieră, sârmă şi alte materiale pentru sistemele de semnalizare. Valoarea finală a contractului este de 74,4 mii lei. Alt contract pentru livrarea de cutii de protecţie, capace, piese pentru semnale şi alte materiale a fost atribuit pentru suma de 113,4 mii lei. Materialele vor fi utilizate pentru secţiile Constanţa şi Feteşti. Con-tractul a fost atribuit firmelor Spiact şi Electrotermometria SRL. Două contracte pentru reparaţii curente la instalaţiile SCB de pe raza secţiei Ploieşti au fost atribuite pentru suma totală de 1,3 milioane lei. Contractele vizează staţiile Ghighiu, Dâm-bu, Armăşeşti şi distanţele BLA Ciorani – Ialomiţa – Armăşeşti – Dridu, Dâmbu – Ghighiu – Corlăşeşti – Zănoaga şi Drăgăneşti – Ciorani. Contractele au fost atribuite firmei GDO MOV Impex. A.M.

10 LICITaŢII

hard Weiss, S.C. Aquila Construct S.R.L. şi S.C. ELCO Bucureşti S.R.L. Oferta a fost de 30.673.401,46 lei, sub valoarea estimată iniţial, de peste 44,18 milioane lei. La licitaţie au participat 11 ofertanţi, însumând un număr de 47 de societăţi în asociere, subcontractanţi şi terţi susţinători.Contractul presupune refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, precum şi a reţelei catenare şi a stâlpilor de susţinere a acesteia, amenajarea amprizei de tramvai şi a staţiilor, amenajări legate de colectarea şi evacuarea apelor rezultate din precipitaţii şi infiltraţii, precum şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Durata de execuţie a lucrărilor este de 15 luni de la data semnării contractului.Proiectul este finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării dura-bile a oraşelor – poli urbani de creştere, Do-meniul major de intervenţie 1.1. – Planuri in-tegrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere. D.F.G.

ctp arad acordă un contract de reparaţii capitale la linii de

traMvai

Compania de Transport Public S.A. Arad a atribuit societăţii S.C. Sylc Con Trans S.R.L. un contract de reparaţii capitale la supra-structura liniei de tramvai pe tronsonul Făt Frumos – staţie de tramvai şi strada Ştefan

cel Mare – Gara Aradul Nou. Valoarea con-tractului, pentru care a fost primită o singură ofertă, este de 899.263 lei, în scădere faţă de valoarea estimată de 949.963 lei. Durata contractului este de 76 de zile. D.F.G.

cfr s.a. închiriază locoMotive de la cfr Marfă

CFR S.A. a atribuit CFR Marfă prin nego-ciere fără anunţ de participare un contract de închiriere de locomotive. Valoarea con-tractului, care va fi prestat pe raza sucursa-lei CREIR CF Timişoara, este de 400.000 lei. Contractul a fost încheiat pentru trans-portarea a 18.200 tone de piatră spartă şi transportul de material rulant şi utilaje de cale. D.F.G.

cfr Marfă va oferi servicii de transport pentru coMplexul

energetic oltenia

Complexul Energetic Oltenia S.A. a acordat CFR Marfă prin negociere un contract de transport feroviar de cărbune. Contractul, în valoare de 8.250.000 lei, va fi prestat pentru sucursala Electrocentrale Turceni. Durata contractului este de două luni. D.F.G.

contract atribuit pentru repararea unor linii de traMvai

din galaţi

Municipiul Galaţi a acordat societăţii Tan-crad S.R.L. contractul de reparaţii la liniile de tramvai de pe strada Basarabiei, între str. Traian şi Bd. George Coşbuc. Valoarea contractului, care presupune executarea de lucrări de reparaţii la covorul asfaltic şi la liniile de tramvai, a fost de 1,798 milioane lei. Durata contractului este de trei luni, din care o lună pentru faza de proiectare şi două luni pentru faza de execuţie. Contractul este finanţat din fonduri bugetare. D.F.G.

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]

www.conferinte.clubferoviar.ro

Conferences 2014

Media Partners:

Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

Club Feroviar Conference - 9th edition Concepts and technologies for a sustainable transport. A greener railway passenger and freight transport

Club Feroviar Conference - 9th edition Railway infrastructure development in the programming period 2014-2020

Railway Business Plus

Club Feroviar Conferences represent a unique business & networking platform aiming to analyse the growth opportunities in the Romanian railway sector. Join this series of conferences and interact with top industry executives, policy makers, influencers and regulators aiming to deliver in-depth views on the local market evolution, latest market trends and a sound perspective on the international railway background.

4th International Technical Colloquium on Railway Infrastructure

19 & 20 February 2014, Sibiu

19 & 20 March 2014, Sibiu

4th International Technical Colloquium on Rolling Stock

Innovative Railways. Competitive Business.

12

conforM prevederilor din contractul de privatizare semnat pe 2 septembrie, Grup Fe-roviar Român a depus pe data de 3 octombrie, într-un cont escrow, avansul de 90.498.000 lei, reprezentând 10% din suma totală pe care trebuia să o achite pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă. Finanţarea pentru sumă a fost asigurată din sursele proprii ale GFR şi de băncile Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi OTP Bank.

încercări de aMânare

Deoarece HG 526/2013 prevedea că fina-lizarea vânzării-cumpărării pachetului de ac-ţiuni trebuia să aibă loc în termen de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ (anume data publicării în „Monitorul oficial” nr. 516 din 14 august 2013), termen care se împlinea pe 13 octombrie 2013 şi care nu avea nicio şansă de a putea fi respectat, autorităţile române au luat în calcul prelungirea datei limită. În acest scop, Minis-terul Transporturilor a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea HG nr. 526/2013 prin care termenul pentru finaliza-rea privatizării CFR Marfă ar fi urmat să fie amânat până la 20 decembrie 2013. La sta-bilirea acestui nou termen limită s-a ajuns în urma scrisorii nr. 11663 din 4 octombrie 2013 primite de la Consiliul Concurenţei, care pre-ciza că, deşi termenul maxim de luare a unei

decizii privind aprobarea tranzacţiei este de cinci luni, în situaţia în care nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea operaţiunii analizate cu mediul concurenţial sau acestea au fost înlăturate prin angajamentele propuse de părţi, se poate emite o decizie de neobiec-ţiune în maximum 45 de zile de la data primirii documentaţiei complete.

Proiectul de HG pentru modificarea aline-atului (2) al punctului 9 din Anexa la HG nr. 526/2013 a fost publicat pe site-ul MT pe 4 octombrie, având termenul de 8 octombrie ca dată limită pentru primirea de observaţii. Proiectul de HG a fost prezentat în şedinţa Comisiei de Dialog Social din 8 octombrie, în cadrul căreia, conform minutei şedinţei, re-prezentantul CNS Cartel Alfa a arătat că nu este de acord cu promovarea proiectului de act normativ, ceilalţi parteneri sociali abţinân-du-se de la exprimarea unui punct de vedere.

Ulterior, în şedinţa guvernului de pe 9 octom-brie, unde ar fi trebuit să fie aprobat noul pro-iect de HG, acesta nu a fost trecut pe ordinea de zi şi nu a fost discutat. În alt cadru, ministrul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, a motivat că nu a existat posibilitatea de prelun-gire a limitei de 60 de zile pentru perfectarea tranzacţiei deoarece „în scrisoarea de intenţie semnată cu FMI se prevedea foarte clar că această privatizare nu trebuie să depăşească termenul de 15 octombrie”.

În această situaţie, la expirarea termenului

privatizarea CFr marFă, un eşec aşteptat

Din cauza timpului extrem de scurt avut la dispoziţie, condiţiile suspensive pentru perfectarea vânzării CFR Marfă nu au putut fi întrunite şi contractul cu GFR a fost

desfiinţat. autorităţile române vor relua procesul de privatizare sub atenta supraveghere a FMI.

de Felicia gheorghieş

OPeRaTORI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

13

2013 Octombrie

limită de finalizare a tranzacţiei, mai multe condiţii suspensive prevăzute în contract nu erau îndeplinite. Acestea includeau faptul că tranzacţia nu a primit aprobarea din partea Consiliului Concurenţei, iar vânzătorul nu a obţinut, de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii, acordul acestora cu privire la mo-dificarea structurii acţionariatului CFR Marfă (potrivit anunţului consultanţilor în procesul de privatizare, şapte din cele 12 bănci creditoa-re ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea structurii acţionariatului).

În consecinţă, Comisia de privatizare nu a putut invita GFR la finalizarea tranzacţiei, iar ministrul Transporturilor a anunţat pe 14 oc-tombrie desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare. După mai multe declaraţii răsu-nătoare în presă făcute de ambele părţi cu privire la posibile acţionări în justiţie şi sanc-ţiuni pecuniare, Ramona Mănescu a anunţat pe 22 octombrie că avansul de 90 milioane lei din contul escrow a fost deja deblocat pentru GFR şi că garanţia de 10 milioane euro îi va fi returnată grupului pe 23 octombrie.

reacţia autorităţilor internaţionale

Oficialii Fondului Monetar Internaţional nu au întârziat să îşi exprime punctul de vedere cu privire la nefinalizarea tranzacţiei. Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, a declarat că eşecul privatizării CFR Marfă, care reprezintă o „dezamăgire” şi „un regres”, va afecta reputaţia României în ochii investitorilor.Surse oficiale au anunţat de altfel că, în cadrul vizitei în România pentru prima evaluare a acordului stand-by, delegaţia FMI a convenit cu guvernul să reanalizeze toate etapele procedurii de privatizare a CFR Mar-fă, pentru a identifica motivele care au condus la nefinalizarea operaţiunii.

Pentru a evalua situaţia, autorităţile străine nu s-au mulţumit însă doar cu discuţiile cu guvernul român. La invitaţia oficialilor institu-ţiilor financiare internaţionale (FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială), reprezentaţii Grampet s-au întrunit cu aceştia spre finalul lunii octombrie la sediul grupului, pentru pre-zentarea punctului de vedere al companiei private române privind cauzele eşecului priva-tizării CFR Marfă.

paşii urMători

Privatizarea companiei CFR Marfă va fi reluată, guvernul urmând să stabilească de comun acord cu Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială şi Consiliul Concurenţei no-ile condiţii, noile criterii şi un calendar pen-

tru acest proces. Guvernul va lua măsurile necesare pentru rentabilizarea companiei, inclusiv dispoziţii care vizează reorganizarea şi restructurarea acesteia. Printre altele, se estimează „că ar fi necesară o disponibilizare de circa 1.416 angajaţi” din cadrul CFR Marfă, „care a şi fost convenită”, a anunţat ministrul Transporturilor.

În acest scop, a fost deja elaborat memo-randumul cu tema „Măsuri propuse pentru continuare procesului de pregătire şi realizare a privatizării CFR Marfă”, care cuprinde activi-tăţile necesare a fi parcurse şi o propunere de calendar în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu cele mai bune practici inter-naţionale în vederea asigurării unei perioade optime pentru promovarea către investitori, realizarea de către potenţialii cumpărători a propriilor expertize şi audituri privind compa-nia şi întocmirea ofertelor preliminare. Pentru aceasta a fost înfiinţat un grup de lucru format din reprezentanţi ai MT, ai FMI, ai Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale şi ai Consiliu-lui Concurenţei, precum şi reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului, având ca sarcină delimitarea cadrului în care se va desfăşura noul proces de privatizare, a precizat Ramona Mănescu.

Pentru estimarea preţului care urmează a fi obţinut, CFR Marfă va face obiectul unui nou raport de evaluare, a mai spus ministrul Transporturilor, dând asigurări că „acest nou proces de privatizare va fi condus cu siguran-ţă în avantajul companiei şi al poziţiei ei pe piaţă”.

Noua procedură de privatizare a CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, a declarat la rândul său ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Potrivit acestuia, bugetul şi planul de restructurare pentru CFR Marfă tre-buie aprobate până pe 8 decembrie 2013.

Noua strategie de privatizare a CFR Marfă, care va fi elaborată de guvern şi la alcătuirea căreia se lucrează deja, va fi supusă avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a pre-cizat ministrul Finanţelor. Deocamdată autori-tăţile nu au decis dacă procedurile de licitaţie sau condiţiile de privatizare vor fi modificate, a mai spus Daniel Chiţoiu, adăugând că vor fi analizate împreună cu FMI toate variantele.

„Ceea ce s-a angajat guvernul să facă mai departe este să încerce să caute un investitor strategic. Termenul 2015 este unul maxim, în mod clar dacă se poate face mai devreme acest lucru se va face şi va fi bine văzut”, a declarat la rândul său şeful misiunii FMI, doamna Andrea Schaechter. Potrivit repre-zentanţilor FMI, dacă planul de restructurare al CFR Marfă eşuează, guvernul va trebui să ia în calcul alte opţiuni.

OPeRaTORI

14

ediţia a VIII-a a Summit-ului Zilele Fero-viare - „Un transport feroviar mai prietenos cu mediul şi mai eficient în SEMN” a analizat şi dezbătut modul în care aceste oportunităţi pot fi transformate în proiecte viabile, care sunt sumele necesare şi care sunt sursele potenţiale de finanţare, precum şi proiecte-le feroviare prioritare pentru fiecare dintre ţările SEMN, dar mai ales ce soluţii trebuie implementate pentru asigurarea interopera-bilităţii feroviare transfrontalier.

Evenimentul a fost organizat de către Club Feroviar alături de Asociaţia Industriei Fe-roviare din România (AIF), sub egida CER, OTIF şi UNIFE, în perioada 8 - 9 octombrie, la Bucureşti.

Astfel, pe durata celor două zile de Summit, cei peste 300 de participanţi au dezbătut şi au exprimat opinii pe marginea unor teme de actualitate pentru sectorul feroviar, pre-cum construirea platformei feroviare SEMN: asigurarea cadrelor pentru un transport uni-tar din Estul Îndepărtat în Europa Centrală şi de Est, liberalizarea pieţelor feroviare: pro-vocare pentru finanţarea sistemului feroviar, creşterea capacităţii coridoarelor transcon-tinentale de marfă sau construirea de linii de mare viteză - impactul asupra economiei regionale şi dezvoltării urbane.

De asemenea, pe parcursul celei de-a doua zi de Summit au fost analizate şi prezentate sisteme şi tehnologii pentru infrastructură

Zilele Feroviare 2013Summit-ul Feroviar pentru inveStiţii în

Spaţiul extinS al mării negreIntensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea

nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a Spaţiul extins al Mării Negre, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa est – Vest, sunt

factori ce determină apariţia oportunităţilor de dezvoltare pentru domeniul feroviar.de elena ilie

ZILeLe FeROVIaRe 2013

15

2013 Octombrie

feroviară inteligentă în SEMN, s-a vorbit despre pieţele SEMN ca find noi oportunităţi pentru dezvoltarea serviciilor de transport feroviar de marfă şi logistică iar Forumul dedicat transportului de pasageri a analizat soluţii “verzi” pentru asigurarea conexiunilor intercity în oraşele SEMN, extinderea reţe-lelor de metrou din statele SEMN, precum şi îmbunătăţirea transportului în oraşe prin implementarea proiectelor light rail.

Lucrările Summit-ului au fost deschise prin mesajul video din partea Comisarului european pe probleme de transport, Siim Kallas.

“Statele din regiunea Mării Negre repre-zintă liantul între două importante zone eco-nomice şi, de asemenea, acestea sunt un hub şi punct de tranzit între Europa şi Asia, Caucaz şi alte regiuni. Un procent de pes-te 95% din traficul de containere între cele două continente se transportă pe căile mari-time, însă aceste rute sunt lungi. „Lungimea rutelor efectuate pe căile maritime din Eu-ropa Centrală către partea de est a Chinei este de două ori mai mare, iar timpul este de două ori mai mare decât pe căile fera-te. Însă acum, transportul de marfă pe căile maritime este mai ieftin decât alternativele de transport terestru. Pentru un asemenea

lanţ logistic, transportul feroviar poate de-veni regulat, fiabil şi eficient comparativ cu celelalte moduri de transport”, a precizat Kallas. Containerele ce ajung în Europa din ţări precum China, trebuie să traverseze Ru-sia sau să utilizeze rute alternative în partea de sud, prin Turcia şi Caucaz până în Asia Centrală. „Sunt interesat de dezvoltarea legăturilor feroviare regionale, precum linia Baku-Tbilisi-Kars, ce asigură conexiunea între Turcia şi Azerbaidjan, prin Georgia. “Prin cooperare putem face mai mult pentru potenţialul căilor ferate şi construcţia unor legături comerciale moderne şi eficiente la nivel internaţional”, a conchis Siim Kallas.

Un mesaj video a fost transmis şi de către Jean-Pierre Loubinoux, Director General – UIC: „Căile ferate oferă soluţii de transport eficiente, ce implică servicii de transport de mare viteză, servicii de transport urban, sub-urban, inclusiv cele de transport de marfă. Putem fi mândri de perspectiva de creştere oferită de căile ferate activităţilor comerciale ce se desfăşoară pe coridoarele internaţio-nale de marfă. În prezent, economia mondi-ală este afectată de criză, în special în ceea ce priveşte resursele financiare şi există ten-taţia de reducerea a investiţiilor, mai ales în cele ce vizează proiectele importante de in-frastructură de transport. Însă acest lucru nu ar trebui să ascundă estimările de creştere pe termen lung privind cererile de transport la nivel internaţional: cu 80% pentru mărfuri şi 50% pentru pasageri, în toate modurile de transport. Transportul feroviar de marfă va creşte de 8 ori, iar cel de pasageri, de 12


Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

16

ori, ceea ce înseamnă că estimările privind investiţiile alocate sunt imense. În transport acestea sunt estimate la 11.000 mld dolari, din care 40% pot fi direcţionate către trans-portul feroviar”.

“Trebuie să analizăm modul actual de or-ganizare a căilor ferate şi să ne axăm pe coordonare. În acest sens, este necesar să luăm în considerare patru aspecte cheie in-tegrare, infrastructură, reglementare şi ino-vare. Reglementarea cadrului legislativ şi armonizarea specificaţiilor tehnice sunt ex-trem de importante pentru buna funcţionare a unui transport transfrontalier unitar”, a pre-cizat Jean - Eric Paquet, Director European Mobility Network – DG MOVE. Acesta a fă-cut apoi referire la Pachetul IV Feroviar ca fiind cea mai importantă acţiune legislativă la nivel european la ora actuală ”aflat încă în plină dezbatere şi a cărui implementare ar putea dura aproximativ cinci ani”.

Libor Lochman, director executiv al Co-munităţii companiilor europene de cale ferată şi Infrastructură (CER) a vorbit des-pre dezvoltarea pieţei feroviare de mărfuri în Europa de Sud-Est, subliniind faptul că „potenţialul pentru viitorul transportului de marfă, anual, între Asia şi Europa este de aproximativ 75 miliarde de dolari, iar acest

volum de marfă este de cele mai multe ori asigurat de transportul maritim. Cum putem atrage această cantitate de mărfuri către ca-lea ferată? Trebuie să putem să acaparăm măcar o parte din acest volum de marfă şi să îl transferăm pe calea ferată. Regiunea Mării Negre ar trebui să joace un rol impor-tant în acest transport pentru că este regiu-nea care conectează într-adevăr Europa cu restul Asiei”.

„Sperăm ca la sfârşitul acestui an să avem o propunere legislativă din partea Comisiei Europene vis-a-vis de Iniţiativa Tehnologi-că SHIFT2RAIL, ce promovează realiza-rea transferului modal către calea ferată şi asta într-o perioadă în care cota de piaţă a transportului feroviar este în scădere fiind necesară o revitalizare”, a precizat Philippe Citroen, director general UNIFE, punctând apoi cei cinci piloni de cercetare pe care se va axa iniţiativa SHIFT2RAIL: sisteme de energie şi soluţii tehnologice dezvoltate pentru trenuri de mare capacitate, sisteme de control şi semnalizare, eficienţă din punct de vedere al costurilor, dezvoltarea de soluţii IT pentru un transport unitar şi dezvoltarea de tehnologii pentru un transport de marfă european durabil şi atractiv.

“Pentru sectorul industrial, armonizarea procedurilor legislative privind omologarea produselor şi verificarea conformităţii, ală-turi de standardizarea regulilor de siguranţă la nivelul întregii Uniuni Europene, repre-zintă pasul către creşterea competitivităţii şi productivităţii”, a precizat Daniel Birsan, Preşedinte - Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF)/General Manager - Wie-be România.

Anton Schrag, şeful adjunct al Unităţii pen-tru România - DG REGIO, a vorbit despre fondurile UE structurale şi de coeziune ca modalitate de finanţare a proiectelor de in-

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

philippe Citroen


17

2013 Octombrie

frastructură.Klaus Riessberger, Preşedinte - UEEIV a

subliniat importanţa cercetării în domeniul feroviar şi faptul că este nevoie de cât mai mulţi ingineri în domeniul feroviar pentru re-vitalizarea acestuia.

Peter Sorger, Expert - OTIF a vorbit des-pre importanţa armonizării standardelor de natură tehnică precum şi despre prevederile Convenţiei COTIF.

Cesare Brand, Secretar General - Comitetul Internaţional pentru Transport Feroviar (CIT) a punctat necesitatea armonizării legislaţiei internaţionale în domeniu punând accent pe scrisoarea de trăsură CIM/SMGS pentru dezvoltarea rutelor feroviare de mărfuri.

Ivan Petrov, Preşedinte - CLECAT Rail Transport Institute / Vicepreşedinte - Asoci-aţia Naţională de Transport Bulgaria (NSBS) a punctat necesitatea dezvoltării continue a porturilor şi conexiunilor feroviare pe platfor-ma Eurasiatică, fapt care va permite creşte-rea volumelor de transport în SEMN.

Prima zi a Summit-ului a fost apoi încheiată printr-o serie de prezentări extrem de intere-sante şi la obiect susţinute de către Benoît Chevalier, Director Adjunct - Departamentul Siguranţă şi Reglementare Feroviară, Minis-terul Transporturilor din Franţa, Prof. Chris Nash - Institutul de Studii în Transport, Uni-versitatea Leeds.

Anzor Glonti, Expert - Comisia de politici de transport si dezvoltare strategii a OSJD,

Pierre Messulam, Director de Strategie, Cercetare, Inovaţie şi Reglementare - SNCF.

Gabriel Stanciu, Vicepreşedinte - AIF/CEO - Alstom Transport România & Bulgaria.

Prof. Aristotelis Naniopoulos - Universita-tea Aristotel din Salonic, Gilles Peterhans, Secretar General - UIP şi Peter Wolters, Se-cretar General - EIA.

Pe parcursul zilei a doua a Summit-ului Zi-lele Feroviare au avut loc trei sesiuni diferite de dezbateri, tratând importante teme din domeniile infrastructură feroviară, transport de marfă şi transportul de pasageri, aceasta din urmă fiind organizată sub forma unui Fo-rum de specialitate.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

libor lochman


18

SESIuNEA Dezvoltarea InfrastructurII

În ultima decadă, transportul feroviar a fost din ce în ce mai des considerat ca fiind în avangarda dezvoltării economice şi sociale, dar a fost în mod special considerat

ca având un rol crucial în sistemul de transport atât european cât şi transcontinental, Uniunea europeană subliniind astfel importanţa dezvoltării

coridoarelor de transport pe continent, precum şi continuarea legăturilor pe calea ferată către Caucaz şi asia Centrală.

nuMeroase proiecte de infrastructură feroviară au fost iniţiate şi dezvoltate de către Uniunea Europeană, aceasta manifestând interesul pentru facilitarea unor rute care să asigure transportul de mărfuri dinspre şi către continentul asiatic, dar cu traversarea Mării Negre şi a spaţiului adiacent acesteia.

O reţea de cale ferată în Spaţiul Extins al Mării Negre, cu investiţii masive pentru o infrastructură eficientă, mai rapidă, echipată cu sisteme perfomante de control şi manage-ment al traficului, cu o capacitate feroviară

sporită, adaptată cerinţelor în vigoare de standardizare, cu coridoare bine definite şi pliate pe dezvoltarea transportului de mărfuri, toate acestea vor însemna, pentru statele SEMN, importante reduceri în ceea ce priveşte costurile de transport şi timpul de parcurs.

Astfel, participanţii la sesiunea dedicată infrastructurii feroviare au vorbit despre creşterea capacităţii coridoarelor transcon-tinentale, absorbţia fondurilor europene nerambursabile şi proiectele prioritare ce ar

de elena ilie

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar


19

2013 Octombrie

trebui finanţate utilizând fondurile UE, de-spre construirea de linii de mare viteză şi im-pactul acestora asupra economiei regionale şi dezvoltării urbane, importanţa coridoarelor internaţionale de marfă, precum şi despre sisteme şi tehnologii pentru infrastructură feroviară inteligentă în SEMN.

Acest ultim panel a generat discuţii in-teresante între participanţi deoarece o infrastructură ofertantă, cu sisteme şi teh-nologii inteligente, este automat competitivă şi interoperabilă, iar comptitivitatea şi inter-operabilitatea reţelelor de transport transeu-ropene şi transcontinentale par să fie cuvin-tele cheie în prezent în materie de transport feroviar.

“Mecanismul Conectarea Europei (MCE), noul cadrul de finanţare a proiectelor de transport din Uniunea Europeană, ce intră în vigoare din ianuarie 2014, presupune o mai mare concentare a sprijinului financiar pentru proiectele cu valoare adăugată şi o accentuare sporită a utilizării instrumentelor financiare inovatoare. Întregul buget alocat Mecanismului Conectarea Europei pentru 2014 – 2020 se ridică la 26,2 miliarde euro, din care 14,9 miliarde euro sunt accesibile pentru toate statele membre, iar 11,3 mil-iarde euro urmează să fie transferate de la Fondul de Coeziune - pentru a fi cheltuite în conformitate cu Regulamentul MCE în statele membre considerate eligibile pentru finanţare”, a precizat Stephane Ouaki, Head of Unit, Connecting Europe - Infrastructure Investments Strategies, DG MOVE.

De asemenea, vor fi derulate Programe Specifice de Sprijin pentru statele membre ce pot primi finanţare prin Fondul de Coeziune, dar care întâmpină dificultăţi în înaintarea unor propuneri de proiecte. Printre proiect-ele considerate eligibile pentru finanţare se numără cele nouă coridoare de marfă şi alte proiecte importante referitoare la noi secţiuni de cale ferată transfrontalieră.

„Din cele 11,3 miliarde euro România va putea accesa 1,2 miliarde euro pentru deru-larea unor proiecte feroviare importante, in-clusiv construirea de noi secţiuni transfron-taliere sau proiecte de cale ferată care să sprijine reducerea blocajelor în trafic. Româ-nia trebuie să asigure completarea legăturilor lipsă atât în reţeaua internă, cât şi la graniţă. Proiectele depuse la Comisia Europeană vor fi atent analizate după criterii bine stabilite şi doar proiectele bine pregătite vor primi finanţare”, a subliniat Stephane Ouaki.

Jean Nicolaos, Director Strategii & Relaţii Internaţionale - CFR SA a vorbit despre lin-ia de cale ferată de mare viteză Budapesta -Bucureşti – Constanţa şi despre impactul acesteia asupra transportului de pasageri, dar şi al dezvoltării zonelor şi regiunilor ce vor fi traversate de linia de mare viteză.

“Administratorii de infrastructură feroviară din Grecia şi Turcia se află în prezent în discuţii avansate pentru a deveni membri ai RailNetEurope (RNE). La sfârşitul anu-lui 2010 RailNetEurope a primit în plus, pe lângă activitatea pe care o derula, mandatul de a deveni furnizorul de servicii şi furnizor de sprijin de specialitate pentru organizaţiile aferente celor nouă coridoare de marfă”, a precizat Martin Erlinger, joint Corridor Man-ager în cadrul RNE.

Erlinger a vorbit apoi despre activi-tatea RailNetEurope în vederea sprijinirii dezvoltării coridoarelor de marfă stabilite prin Regulamentul 913/2010. În acest sens, organizaţia a dezvoltat o serie de instru-mente IT menite să sprijine administratorii de infrastructură şi operatorii de transport feroviar de marfă. Astfel, putem vorbi de-spre Path Coordination System (PCS), un sistem menit să managerieze procesele de comunicare şi coordonare pentru cererile de trase internaţionale, precum şi ofertele de trase. De asemenea, RNE operează şi Train Information System (TIS), un sistem IT care oferă informaţia necesară în timp real şi generează rapoarte asupra circulaţiei trenurilor internaţionale.

„De la constituirea South East Europe Transport Observatory (SEETO), în 2004, au fost alocate 13,2 miliarde de euro pen-tru investiţii în reţeaua cuprinzătoare a re-giunii din care fac parte Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, FRI Macedonia, Mun-tenegru, Serbia şi Kosovo. Tot în această perioadă au fost alocate 9,2 miliarde de euro pentru implementarea a peste 300 de proiecte de infrastructură. 83% din această sumă a fost alocată pentru investiţii în in-frastructura rutieră şi doar 10% (920 milio-

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Stephane ouaki


2020

ane euro) a fost disponibilă pentru proiecte de transport feroviar”, a precizat Nedim Begovic, expert pe probleme de transport feroviar în cadrul SEETO.

Begovic a realizat apoi o scurtă radiografie a principalelor proiecte feroviare, dar şi a provocărilor cu care se confruntă statele SEETO.

„În prezent, sunt în desfăşurare o serie de proiecte de transport a căror valoare se ridică la patru miliarde euro. Totuşi, anul acesta s-a reuşit obţinerea unei finanţări su-plimentare în valoare de 1,2 miliarde euro. 90% din această sumă va putea fi accesată pentru derularea de proiecte pentru trans-portul feroviar”, a precizat Begovic.

„În următorii cinci ani, statele cuprinse în SEETO vor avea nevoie de cel puţin 8,2 miliarde euro pentru implementarea unor proiecte de infrastructură prioritare. Dintre acestea, 11 sunt proiecte de infrastructură feroviară iar suma necesară derulării aces-tora este estimată la 2,9 miliarde euro”, este de părere reprezentantul SEETO.

Regiunea Mării Baltice şi detalii despre proiectele sale de infrastructură feroviară au fost subliniate de către Wiktor Szydarowski, Cluster manager în cadrul programului Bal-

tic Sea Region.„Regiunea Mării Baltice poate fi o poartă

pentru fluxurile continentale de mărfuri, contribuind la dezvoltarea durabilă a în-tregii zone. De asemenea, regiunea Mării Baltice poate poate fi un bun ‘instrument’ al sistemului de transport multimodal pentru Uniunea Europeană şi statele vecine”, a declarat Wiktor Szydarowski.

Acesta a vorbit apoi despre Programul Baltic Sea Region, susţinut şi finanţat de către Uniunea Europeană în perioada 2007 – 2013, având ca obiectiv final ecologizarea coridoarelor de transport. Programul deru-lat îşi propune asigurarea mobilităţii, ac-centuarea creşterii economice durabile, co-eziunea teritorială precum şi îmbunătăţirea accesului către diferite zone de interes din Regiunea Mării Baltice.

Printre participanţi, în cadrul sesiunii de infrastructură, s-au mai numărat Michael Robson, Managing Director - Robson’s Rail Consultancy, Dr. Klaus Riessberger, Preşedinte – UEEIV, Mirko Maksimovic, Di-rector Regional Vânzări - Vossloh Cogifer, Dr. Ing. Ioan Buciuman, Secretar Ştiinţifc – AFER, Prof. Chris Nash - Institutul de Studii în Transport, Universitatea Leeds, Tomasz Pisarek, Product Manager for Level Cross-ing Systems - Bombardier Transportation, Paul Brown, General Manager – ISAF, Gilles Saussine – Direcţia Inovare şi Cer-cetare SNCF, Kenneth Gavin - Earth In-stitute, University College Dublin, Michael Bares, Director Departament Key Account Management / Traction Power - ÖBB Infra-struktur AG, Vintila Mocanu, Director Gen-eral - voestalpine VAE APCAROM, Nicolae Sandu, Director General Adjunct – AFER alături de Andreas Schöbel - TU Vienna, Institutul pentru Transport.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

michael Bares


Irish

Sea

Atlantic Ocean

Atlantic Ocean

North Sea

White Sea

K I N G D O MU N I T E D

I R E L A N D

ANDORRA

S P A I NPORTUGAL

F R A N C E

I T A L Y

B E L G I U M

NETHERLANDS

G E R M A N Y

SWITZERLAND

MALTAA L G E R I A T U N I S I A

M O R O C C O

F.Y.R.ofMACEDONIA

ALBANIA

G R E E C E

CYPRUS

HERZEGOVINABOSNIA

SLOVENIA

C R O A T I A

A U S T R I A

C Z E C H Rep.

H U N G A R Y

S L O V A K I A

MOLDOVA

U K R A I N E

Russian Fed.

P O L A N D

L I T H U A N I A

B E L A R U S

L A T V I A

E S T O N I A

F I N L A N D

S W E D E NN O R W A Y

R U S S I A N F E D E R A T I O N

D E N M A R K

T U R K E Y

B U L G A R I A G E O R G I A

ARMENIA A Z E R B A I J A N

I R A NI R A QS Y R I A NArab Republic

T U R K M E N I S T A N

U Z B E K I S T A N

K A Z A K H S T A N

K Y R G Y Z S T A N

A F G H A N I S T A N

C H I N A

T A J I K I S T A N

Balti

c

S

eaG

ulf

o

f

B

othn

ia

Aegean

Sea

Sea of Azov

Caspian Sea

Aral Sea

Mediterranean Sea

Adriatic Sea

Mediterranean Sea

Tyrrhenian Sea

Norwegian Sea

Barents Sea

LUX.

Black Sea

Novokazalinsk

Aralsk

C-E 60

C-E 60

C-E 60

C-E 951

C-E 24

C-E 24

C-E 24

C-E 24

C-E 24

C-E 24

C-E 391

C-E 30 C-E 50 C-E 30

C-E 70

C-E 851

C-E 660

C-E 562

C-E 95

C-E 97

C-E 56

C-E 560

C-E 50

C-E 50

C-E 50

C-E 50

C-E 50

05 E-C

C-E 20

C-E 20

C-E 20

C-E 20

C-E 50

C-E 10

C-E 20

C-E 59

C-E 30

C-E 30

04 E-C

C-E 55

C-E 61

C-E 63

C-E 63

086 E-C

C-E

95

C-E 720

C-E 70

C-E 855

C-E

855

C-E

85

C-E

560

C-E 03

C-E 16

C-E 90

09 E-C

C-E 053

C-E

05C-

E 90

C-E

07

C-E

05 C

-E 0

7

C-E 90

C-E 70

C-E 15 C-E 70

C-E 23

C-E 23

C 51

C-E 40

C-E 50

C-E 15

C-E 25

C-E

53 E-C

C-E25

C-E 25

C-E

25

C-E 23

C-E23

C-E35

C-E 18

C-E 51

C-E 45

C-E

45

C-E 45

23 E-CC-E 32

C-E 51

C-E 51

C-E 51

07 E-C

C-E 70 C-E

66

C-E 66

C-E

751

157 E-C

C-E 71

C-E 71

C-E85C-E

65

C-E67

C-E 85

C-E 45

C-E 50

C-E 55C-E 551

C-E551

C-E 65

C-E 65

SanGottardo

Fréjus

Simplon

C-E

45

C-E 70

C-E

25

C-E 45

C-E 35

C-E 90

C-E 45

C-E 35

C-E

55C-

E 61

C-E 55

C-E 61

C-E 59

C-E 45

C-E 53

C-E

03

C-E 451

C-E

C-E 43

E 30

C-E 10

C-E

10

C-E 05

C-E 05

C-E 05

C-E

05 C

-E 0

7

C-E 05 C-E 07

C-E 07

C-E 053

C-E 90

C-E 05

C-E

07

C-E 05

C-E 07

C-E 15 C-E 70

C-E 90

C-E

03

C-E1

5

C-E 23

C-E 40 C-E 42

C-E 42

C-E 40

C-E

700

C-E 15C-E 90

C 51

C-E

15C-

E 70

C-E

23C-E

40

C-E

23

C-E 15

C-E16

C-E 10

C-E 55C-E 61

E 30

E 30

C-E 20

C-E

35

C-E 43

C-E

42

E 30

C-E 50

C-E 50

C-E 70 C-E 70C-E 70

C-E 55

C-E 61C-E 55

C-E 61

C-E

51

C-E 40C-E 45

34 E-CC-E 50

40

C-E 40

C-E 35

C-E 59

03 E-C

C-E 20

C-E 59

61

04 E-C

C-E 61

C-E 40

C-E 52

C-E 50

C-E

50

C-E 50

C-E 40

C-E 50

C-E

65

C-E 65

C-E 65

C-E 75

C-E 52C-E 52

C- E 90

C-E 35

C-E 72

C-E 55

C-E

55

C-E65

C-E 753

C-E 77

1

C-E 85

C-E773

C-E 61

C-E

771

C-E

85

C-E 85

C-E 853

C-E85

C-E 70

C-E 70

C-E 60

296 E-C

296 E-C

C-E 692

C-E

692

C-E 60

C-E 60

C-E 74

C-E

70

C-E

97

C-E 70

C-E 70

C-E 54

C-E 54

C-E 56

C-E 680

07 E-C

C-E 95

C-E 95

C-E 95 C-E 95

C-E 851C-E 50

05 E-C

C-E 597

C-E 597

C-E 597

C-E 99

C-E 50

C-E 30

C-E 30

C-E 30

C-E 30C-E 24

C-E 30

C-E 20

02 E-C

C-E 50

C-E 10

C-E 45

C-E

45

C-E 10

C-E 10

C-E 03

C-E 03

C-E 27

C-E10 C-E20

22E-C

C-E 45

C-E 10

C-E 10

C-E 20

C-E

45

C-E 32

64 E-C C-E 40

C-E 55

C-E 55

E 502

C-E 50

C-E 45

C-E 40

Brenner

C-E 702

C-E 35

C-E 15

C-E 10

C-E 20

C-E20

61 E-C

C-E 69

C-E 55 C-E 61

C-E

55 C

-E 6

1

C-E70

C-E530

C-E 95

C-E 95

C-E 59

C-E 95

C-E 15

C-E 55

C-E 70

C-E 43

C-E35

C-E 25

C-E69

C-E 753

C-E 97

C-E 65

C-E 680

C-E 720

C-E 75

C-E

71C-E69

C-E 593

C-E 695

C-E 696

C-E 99

C-E

99

C-E 99

C-E 99

C-E 20

C-E 30

C-E 30

C-E 30

KrasnoyarskIrkutskVladivostok

C-E 102

C-E 592

C 20/3C 20/3

C 59

C-E 102

C-E 70

)CGA fo trap ton noitces narI( 07 E-C

C 59

/1

C 59

/2

C-E 32

C-E 593

C-E 692

03 C

C-E 102

C-E 102

C-E

74

C-E

74

C-E 74

C-E 74

C-E 74

C-E 74C-E 97

C-E 97

C-E 695

C-E 60

C-E 60

C-E 70

2/02 C

C 20/2

1/02 C

C 20/1

C-E 70

C-E 75

C-E 61

C-E 61

C-E

65

C-E691C-E

C 28

C 28

82 C

C 28

C 20/3

C-E 66

C-E

66

C 54

C 54

1/45 CC 54/1

C 95

C 9

5/2

C 9

5/2

1/59 C

C-E 9

0/1

C-E 90/1

C 85/3

2/58 C

1/58 C

C 70/2C 70/2

C 45/3

C 45

/3

C-E 20

02 E-C

C 63

C 30

/1C

30/1

E-C

C 20/3

C 55

C 61C 61

C 47

C 47

C 48

C 48

C 47

C 47

C 10/2

C 10/2

C 45/1

C 45

/1

C 45

/1

1/54 C

C 45/2

C 45/2

1/01 C

35

C 16

C 25

C 03/1

C 03/1

C-E 03

C 40

C 40

C 40

C 07

C-E

05 C

-E 0

7

C 90/2

C 90/2

C-E 25

C 90/4

C 90/3

C-E 55

C-E 10C-E 20

C-E 45

C 70

/2

C-E 85

C-E 75

C-E

75

C 95/2

C 75/1

C 95/2

C 12

C 12C 12

C 14

C 12

C 12

C 14

C 95/2 C 95/2

C 14

C-E 61

C-E 40

C-E 30C-E 59

Bobadilla

Algeciras

LISBOA

PARIS

Nancy

Orléans

Strasbourg

Mulhouse

Dijon

Chalindrey

Ambérieu

BelfastLarne

DUBLIN

Burgos

MADRID

Medinadel Campo

VilarFormoso

Arandade Duero

Avila

Valencia deAlcántara

Marvão

Porto

Coimbra

Córdoba

Barcelona

Port-Bou

Cerbère

Vendome

Glasgow

Stranraer

Holyhead

LONDON

Harwich

Dover

Folkestone

Lille

Dunkerque

Calais

Le Havre

Rho

Menton

Marseille

Bordeaux

Lyon

Avignon

Modane

Genève

LausanneVallorbe

Culoz

Olten

Mâcon

Irún

Utrecht

AmsterdamDEN HAAG

Rotterdam

Hoek van Holland

Antwerpen

Quévy

FeigniesAulnoye

BRUXELLES

Liège

LUXEMBOURG

Zürich

Chiasso

BERN

Bremen

Hannover

Münster

Halle

Frankfurtam Oder

Erfurt

Rostock

Puttgarten

Lübeck

Hamburg

Sa ssnitz Hafen

Stral sund

Neubrandenburg

BERLIN

Osnabrück

DortmundDuisburg

Emmerich

Köln

Aachen

Koblenz

Saarbrücken

FrankfurtamMainGouvy

Trois-viergesGemündenWürzburg

Mannheim

Mainz

Schirnding

Nürnberg

Stuttgart

Heidelberg

Ke hl AppenweierUlm München

FreilassingRosenheim

Kufstein

Dresden

Karlsruhe

MOSKVA

Mointy

Omsk

ANKARA

Samsun

Iskenderun

Yenice

Istanbul

Bandirma

Balikesir

Kütahya

BAKU

Poti

Veseloe

Batumi

Samtredia

Astara

TBILISI

YEREVAN

Astrakhan

Atyraú

Makat

Kandagach

Iletsk I

Orenburg

Senaki

Kurgan

Chelyabinsk

Druzhba

Aqtogai

Almaty

Arys

TASHKENT

DUSHANBE

BISHKEK

Chardzhev

ASHGABAT

Turkmenbashi

Nusaybin

Kamishli

Kapiköy

Razi

Artashat

Nakhichevkan

Bryansk

St Petersburg

KIEV

Malatya

Kapikule

Zim nitsa

Dimitrovgrad

Constanta

1

3

2

45

6

7

10

11

12

8

9

BUCURESTICraiova

Cop

Iasi

UngenyCHISINAU

Odessa

Ilyichevsk

Bendery KuchurganRazdelnaya

VarnaSindel

Kaspican

RuseGiurgiu

Videle

Ayrum

SuzemkaZernovo

Samara

Andizhan

Termis

Bukhara

Nukus

Beyneu

Kungrad

Karshi

Alat

Ryazan

Volgograd

Rostov-ná-Donu

Likhaya

Donetsk/Yasinovataya

Debaltsevo

Krasnoarmeisk

Lozovaya

Kvashino

Kharkov

Dnepropetrovsk

Krasnodar

Sary-OzekShetpe

Urganch

Kyzylorda

Chengeldy

Lvov

Mersin

Kalin

Burgas

Karnobat

Ufa

Kochetovka

Griazy

Novorossiysk

Gyumri

MeghriDzhulfa

Vadul Siret

Brasov Galati

BuzáuPloesti

ReniBolgrad

Taraclia

Basarabeasca

Cimislia

AradLökösháza

Timisoara

TALLIN

WARSZAWA

VILNIUS

Deva

Teius

RIGA

Kaunas

Tczew

Sestokai

BialystokSokólka

Siauliai

Joniskis

Suwalki

Orsha

Fastov

Nizhniy Novgorod

Uspenskaya

KrasnayaMogila

Guk ovo

SoloveiValuiki

TopoliKupyansk

MINSK

BrestTerespol

SmolenskKrasnoye

HELSINKI

Petrozavodsk

Gdánsk

Gdynia

Swinoujscie

Szczecin

Poznan

Wegliniec

Wroclaw

Kraków

Katowice

KozleOpole

Bohumín

Chalupki

Przemysl

KosiceZilina

LeopoldovBRATISLAVA

Brno

KutyBreclav

Kolín

WIEN

PRAHA

BadSchandau

Plzen

Lichkov

HorníDvoriste

Svilengrad

G. Oriahovitza

Mezdra

SOFIJA

Plovdiv

Thessaloniki

Volos

Lárissa

ATHINAI

BUDAPEST

GyékényesKoprívnica

Dombóvár

NagyatádNagykanizsa

Subotica

CurticiKelebia

NyiregyházaDebrecen

SzolnokCegléd

Ujszasz

Miskolc

Zahony

Szob

Gantiadi

DilijanIjevan

GhazakhBarkhudarli

Beyuk-KyasikGardabani

Hrazdan

Osijek

MagyarbolyBeli-

Manastir

VinkovciBogojevo

Str.Vrpolje

BosanskiSamac

StaraMoravita

Bihac

Sunja

ZAGREB

PragerskoCakovec

Klagenfurt

Jesenice

VillachTarvisio

LJUBLJANA

TriesteKoper

Rijeka

Graz

Maribor

Zidani

SemmeringBruck a.d.Mur

Spielfeld Strass

Split

KnínSARAJEVO

Mostar

Bar

BEOGRAD

Lapovo

Kraljevo

Gevgelia

TabanovcePresevo

Selzthal

Linz

SummerauBernhardsthal

Passau

Salzburg

BischofshofenSchwarzach St V.

WörglInnsbruckBuchs

Milano

Torino

Genova

Padova

Verona Mestre/Venezia

Bologna

Ancona

Zadar

Sibenik

Gospic

Ostarije

Firenze

ROMA

Foggia

Napoli

Salerno

Messina

Bari

KØBENHAVN

Nykøbing

GedserRødby

OSLO

Göteborg

Kornsjø

Helsingborg Hässlehom

MalmöYstad

Trelleborg

STOCKHOLM

Hanko

Dashhowuz

Pisa

Görlitz

Propad Tatry

CiernanadTisou

Basel

Wels

Idomeni

Kulata

Promachon

Murakeresztúr

Helsingør

Plauen

Leipzig

Ploce

Pascani

Vicsani

OostendeZeebrugge

Brugge

Roosendaal

Ventimiglia

Livorno

VainikkalaBuslovskaya

Kouvola

Riihimäki

Crewe

Cheb

MetzRémilly

Reding

Thionville

Onville

Hendaye

Aqtau

Ruzaevka

Novosibirsk

Perm

Ekaterinburg

Tyumen

Medyka

Mostiska CeskaTrebová

Decin

Nis

Eskisehir

Pampilhosa Fuentesde Oñoro

Narbonne

Tarascon

Le Creusot

GalantaNové Zámky

Domodossola

Brig

Entroncamento

Lérouville Toul

Arlon

Udine

St Michael

Arnhem

Düsseldorf

Büchen

Hanau

Ingoldstadt

Brennero

Augsburg

Sadkhlo

Akhalkalaki

KarsOsh

Alashankou

Nowasol

Rzepin

Aksaraiskaya II

SarakhsSerakhs

Tecen

TEHRAN

Tabriz

Mashhad

Izmir

ManisaUsak Afyon

Konya

Adana

MeydanEkbez

Narli

SivasAlayunt

Toprakkale

Erzurum

Tatvan

Van

Dobrljin

Ripac

Capljina

SidTovarnik

Dimitrovgrad

Vrsac

Horka

Zgorzelec

Kazatin

Kaliningrad Cherniakhovsk Maladzecna

Kybartai

Prerov

Petrovice

Miedzylesie

Ústí n. O.

Ulukisla

Islahiye

Fevzipasa

Cetinkaya

Bogazköprü

HaydarpasaDogukapi

Kazan

Kotelnich

Vologda

Sarny

Zoblin

Berezhest

KovelJzov

Lublin Korosten

Beredichev

Mariupol

Dej

Satu Mare

Oradea

Valencia

Brindisi

Igoumenitsa

Patras

Alexandroúpolis

LowiceLukow

Tarnov

52

Vidin

Klapeida

Hallsberg

Ånge

Boden

Narvik

Östersund

Trondheim

Turku

Flensburg

Fredericia

Arhus

Frederikshavn

Bremerhaven

Charleroi

LeedsDoncaster

Rennes

Nantes

Le Mans

Toulouse

Besançon

La Spezia

Cleveland

Strymonas

Vicebsk

Novosokol’niki

Tartu

Krustpils

Ventspils

DaugavpilsLiepaja

Tapa

Gatcina

Jelgava

Radviliskis Panerèzys

Kaisiadorys

42 E-CKökshetaú

AQMOLA

PrenogorkovskayaZauralie

C-E 20 Petropavlovsk

Mamlyutka Kara-Guga




Chelyabinsk

Ekaterinburg

Perm

SKOPJE

D.JankovicVolkovo

C-E

79

SERBIA

KOSOVOMONTENEGRO

Sibiu

Pitesti

R O M A N I A

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

9th edition14 - 15 October 2014Bucharest, Romania

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]

Organisers:

Join the summit for railway business champions

www.railwaysummit.com

Under the aegis of:

Innovative Railways. Competitive Business.

Railway PROthe railway business magazine

Media Partners:

22

SESIuNEA transport De Marfă

Pe segmentul de transport de marfă, realizarea unei platforme de transport de marfă, în această regiune, este una dintre cele mai importante acţiuni ce determină

creşterea cotei transportului feroviar şi implicit atragerea volumelor de mărfuri către calea ferată. astfel, pieţele SeMN pot deveni noi oportunităţi pentru

dezvoltarea serviciilor de transport feroviar de marfă şi logistică, iar în acest context, transportul multimodal trebuie să se axeze pe dezvoltarea căii ferate.

„voluMul de marfă dintre Asia şi Europa transportat pe căile maritime se ridică la 15 mil TEU, iar estimările arată o creştere, ceea ce oferă un potenţial de dezvoltare ridicat privind transportul multimodal. Axa Europa-Regiunea Moscovei implică cel mai mare potenţial de dezvoltare a traficului şi fluxului de mărfuri. În ceea ce priveşte competi-tivitatea transportului feroviar în materie de preţuri şi timp de călătorie, există un mare interes pentru piaţa feroviară în Eurasia, dar este nevoie de produse şi soluţii care să asigure traficul multimodal şi parteneri care să se implice în proiecte” ivan petrov,

Vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale de Transport Bulgaria (NSBS).

Comparativ cu transportul maritim, cel fer-oviar reprezintă soluţia eficientă în materie de timpul de călătorie (între cele două conti-nente timpul de tranzit este de 3 săptămâni, faţă de 4-6 săptămâni pe căile maritime), de frecvenţă şi flexibilitate a transportului. Cu toate acestea, transportul feroviar implică o valoare mai mare a costurilor. „Transpor-tul feroviar are un cost mai mare decât cel maritim cu 20-30%, însă timpul de tranzit este cu 30 zile mai rapid decât cel maritim. Competitivitatea transportului feroviar se

de pamela luică

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar


23

2013 Octombrie

poate îmbunătăţi în mod considerabil dacă pe termen scurt preţurile transportului mar-itim vor creşte, în mod inevitabil fiind elimi-nat decalajul dintre cele două moduri“, a explicat Petrov.

Pentru un transport eficient şi neîntrerupt, care să ofere soluţii la cererile şi necesităţile de mobilitate a mărfurilor, „interoperabili-tatea este răspunsul problemelor. Astfel, este nevoie de dezvoltarea continuă a porturilor şi conexiunilor feroviare în hinter-land ceea ce va permite creşterea volume-lor de transport în SEMN. De asemenea, toate coridoarele europene ce furnizeaă legătura din Europa, către Asia şi Orientul Mijlociu trebuie să fie modernizate. Însă este necesar şi o interoperabilitate reală între continente şi modurile de transport. Pentru o dezvoltare durabilă, multimodali-tatea trebuie să plaseze transportul feroviar în centrul activităţilor şi să se dezvolte în aceeaşi măsură, apoi pe lângă transportul feroviar trebuie să îşi axeze activitatea şi celelalte moduri” a mai precizat Petrov.

Tot despre importanţa criteriilor de com-petitivitate asigurate de transportul feroviar, importanţa acestuia în sistemul de transport multimodal şi oportunităţile de dezvoltare a transportului în Eurasia a vorbit şi chris-tophe de korver, General Manager - GE-FCO România. „Piaţa din partea de est are un potenţial uriaş privind dezvoltarea afac-erilor pe segmetul de transport multimodal existând posibilitatea dezvoltării fluxurilor între Europa şi Regiunea Moscovei, pre-cum şi pe coridoarele din Rusia către Asia Centrală-China, Kazahstan, iar competitivi-tatea transportului feroviar este asigurată de preţuri şi timpul de tranzit. Aceste con-siderente au determinat creşterea interesu-lui pentru calea ferată pe piaţa eurasiatică, necesitatea partenerilor şi a produselor ce asigură multimodalitatea”. Fiind preluată de compania feroviară rusă RZD, în proporţie de 75% şi datorită poziţiei RZD pe piaţa de transport, GEFCO are un acces facil către pieţele din Eurasia. „Preluarea acţiunilor companiei GEFCO de Căile Fer-ate Ruse (RZD) reprezintă o oportunitate semnificativă privind dezvoltarea activităţii companiei în Eurasia. În ceea ce priveşte soluţiile GEFCO privind extinderea şi dez-voltarea activităţii de transport, este luată în considerare o politică a coridoarelor strategice pentru companie (Franţa-Rusia, Franţa-Spania, Franţa-Slovacia, Germania-Turcia, regiunea Baltică şi Asia Centrală), furnizarea serviciilor regulate pentru volume limitate şi dezvoltarea companiilor industri-ale din Europa Centrală şi Asia Mică.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

roberta Calcina

ivan petrov


24

roMânia şi bulgaria au nevoie de investiţii în calea ferată

Lipsa unor strategii coerente a autorităţilor privind modernizarea şi dezvoltarea infra-structurii feroviare va determina scăderea constantă a volumelor de marfă şi implicit scăderea semnificativă a cotei de piaţă a transportului feroviar. În acest sens, este vital ca autorităţile să îşi îndrepte atenţia către calea ferată, nu doar prin simple măsuri anunţate, ci şi prin implementarea

acestora şi alocarea investiţiilor pentru a elimina discrepanţele între transportul fero-viar şi cel rutier, principalul competitor.

România şi Bulgaria fac parte din statele care se confruntă cu subfinanţarea căilor fer-ate, lucru ce determină scăderea eficienţei şi fluxului de mărfuri. „Transportul fero-viar din Bulgaria trebuie să îşi reorienteze filosofia şi să dezvolte o nouă abordare; în mod contrar, traficul va scădea constant. În prezent, în Bulgaria, cota de piaţă a acestui mod de transport este de 10-15%, iar dacă

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Christophe de Korver


25

2013 Octombrie

nu se vor implementa proiecte, iar clasa politică nu va adopta modele de încurajare şi promovare a transportului feroviar, aces-ta va înregistra scăderi. Transportul feroviar trebuie gândit ca parte a întregului sistem de transport, nu în mod separat; integrarea acestuia în cadrul sistemului de transport şi încurajarea utilizării căilor ferate reprezintă puncte principale de creştere şi dezvoltare a segmentului”, a declarat simeon ananiev, Preşedinte al Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din Bulgaria, în cadrul Summitului Zilele Feroviare 2013.

Acesta a ţinut să precizeze că proiectele trebuie realizate prin implicarea mai mul-tor state, întrucât dezvoltarea traficului are nevoie şi de accesul către pieţele celorlalte ţări. „Scăderea cotei transportului feroviar nu este doar cazul Bulgariei, ci, spre ex-emplu, şi România se confruntă cu scăderi. La nivelul ţării noastre, comparativ cu anul precedent, acest segment a înregistrat o scădere drastică de 20%. În Europa, fie-care stat consideră că pentru creşterea fluxului de mărfuri este necesară infrastruc-tura de transport, terminale etc, însă noi beneficiem de aceste active, dar transportul este în scădere. Este clar faptul că trebuie să avem o altă abordare şi regândire a sis-temului”, a explicat Ananiev.

Pentru creşterea transportului feroviar şi atragerea fluxurilor de marfă, în ciuda prob-lemelor cu care se confruntă operatorii priv-ind starea infrastructurii, Asociaţia Trans-

portatorilor Feroviari din Bulgaria şi câteva companii private au încheiat parteneriate. „Am lucrat un an cu asociaţia de transport din Turcia şi am reuşit să organizăm furni-zarea unui serviciu de transport feroviar cu utilizând toate tipurile de vagoane pe axa Turcia-Bulgaria-România. Se poate realiza un transport eficient şi performant, însă pen-tru acest lucru vrem să propunem integrarea transportului feroviar în cadrul sistemului de transport şi considerăm faptul că utilizatorii transportului feroviar trebuie să vadă că au acces la servicii. Cei mai importanţi fac-tori sunt susţinerea economică, dar şi cea politică”, a explicat Ananiev.

Problema lipsei interesului arătat de autorităţi în modernizarea infrastructurii fer-oviare şi politica de promovare agresivă a transportului rutier a fost explicată, în cadrul evenimentului, şi de george buruiană, Preşedinte al Asociaţiei Operatorilor Fero-viar din România (ATFER).

„Efectele crizei economice, alături de dez-interesul pentru calea ferată şi promovarea transportului auto au avut o consecinţă devastatoare asupra volumelor de mărfuri transportate pe calea ferată în Bulgaria şi România, ţări în care şi după 2008 s-a menţinut dezinteresul pentru calea ferată”.

Dacă în 2010, reparaţiile scadente la linii erau de 44%, în 2012 acestea au ajuns la 55 %; iar în 2010 pe infrastructura feroviară erau 1335 de puncte periculoase, în 2012 acestea crescând la 1500.


26

eveniMentul a beneficiat de prezenţa reprezentanţilor unor operatori şi autorităţi de transport din România, Croaţia, Turcia şi Japonia, alături de reprezentanţi ai aso-ciaţiilor şi companiilor comerciale de profil din Marea Britanie, Franţa, Germania şi România. Aceştia au expus proiecte şi stu-dii de caz care au conturat în acest spaţiu imaginea unei pieţe active pe segmentul de transport public urban pe de o parte şi imaginea unei pieţe cu un ritm mai lent de dezvoltare şi în plin proces dificil de refor-mă pe segmentul de transport interurban şi internaţional.

reforMele trebuie dublate de investiţii corespunzătoare

carmen filipescu, Director de Relaţii Internaţionale în cadrul Regiotrans, a susţinut părerea potrivit căreia în Europa există o piaţă feroviară care se dezvoltă cu două viteze, punctând diferenţele dintre spaţiul estic şi cel vestic. În ţările Europei Centrale şi de Est, căile ferate sunt în regres, generat de tranziţia de la economia planificată la economia de piaţă şi menţinut de finanţarea necorespunzătoare şi aplicarea defectuoasă a regulamentelor europene.

foruMul pentru transport publIc ferovIar în seMn

Particularitățile transportului feroviar urban și interurban în Spațiul extins al Mării Negre au constituit tema dezbaterilor Forumului pentru transport feroviar de

călători desfășurat pe 9 octombrie în cadrul Zilelor Feroviare 2013.

de andrei marianFlorentina ghemuţ


27

2013 Octombrie

În opinia doamnei Carmen Filipescu, căile ferate din Europa Centrală şi de Est trebuie să devină mai productive şi trebuie să fie di-mensionate în mod adecvat pentru traficul pe care îl desfăşoară în prezent şi pe care se preconizează a-l desfăşura în viitorul ap-ropiat. Creşterea eficienţei şi productivităţii căilor ferate va contribui la scăderea solicitărilor acestora faţă de bugetul public şi îi va determina pe operatorii tradiţionali să fie mai competitivi faţă de companiile noi şi celelalte moduri.

Deschiderea pieţei feroviare în Europa trebuie să se bazeze pe o arhitectură financiară care cuprinde trei elemente cheie:investiţii suficiente (întreţinere, rea-bilitare şi modernizare) în infrastructură, sprijin din partea statului pentru restruc-turarea datoriilor (istorice) ale căilor ferate şi compensarea completă a obligaţiilor de serviciu public solicitate.

Şi perspectiva liberalizării pieţei de călători aduce probleme pentru operatorii tradiţionali din Estul europei. Ţările din Eu-ropa Centrală şi de Est şi-au revizuit legile privind transportul feroviar pentru a stabili reformele feroviare şi a facilita accesul de-schis. Cu toate că mai multe agenţii de im-plementare încă nu funcţionează pe deplin, accesul deschis pentru transportul feroviar

de mărfuri este deja garantat, iar serviciile de transport internaţional de călători sunt deschise din 2010. Dacă se implementează accesul deschis, căile ferate tradiţionale vor descoperi concurenta şi în traficul naţional.Căile ferate tradiţionale vor rămâne de regulă cu traficul redus, cu serviciile de transport de călători care produc pierderi. Majoritatea companiilor noi concurente nu vor fi împovărate cu personal excedentar şi deficienţe legate de furnizarea serviciilor şi practicile de lucru care sunt determinate de presiunea politică externă.

În contextul reducerii emisiilor de car-bon, căile ferate trebuie să îşi accelereze eforturile cu privire la recuperarea aces-tor avantaje „ecologice” prin măsuri care vizează reducerea emisiilor CO2, cum ar fi creşterea utilizării energiei regenerabile şi aplicarea tehnologiilor ecologice în staţii şi alte locaţii.

În opinia doamnei armen Filipescu, dez-voltarea durabilă din calea ferată începe cu asigurarea unei baze financiare solide. O arhitectură financiară solidă reprezintă condiţia necesară pentru construirea unui sector feroviar solid şi competitiv

trevor garrod, preşedintele Federaţiei Europene a Pasagerilor, a comentat că


28

pentru realizarea unui transport public efi-cient şi ecologic nu există o reţetă unică, dar există principii comune.

Federaţia Europeană a Pasagerilor creează legătura între 34 de organizaţii ale călătorilor din 19 ţări europene. În viziunea organizaţiei, transportul public trebuie să fie ecologic şi uşor accesibil atât pentru legăturile între oraşe cât şi pentru legăturile din interiorul oraşelor. În viziunea organizaţiei, transportul uşor accesibil şi atractiv trebuie să aibă sisteme bune de informare a călătorilor, sisteme facile de taxare a călătoriei, şi servicii pentru toate necesităţile – navetişti, călători ocazionali sau călători din mediul business.

Principalul scop al îmbunătăţirii sistemu-lui de transport este atragerea celor care utilizează vehiculele proprii, iar în viziunea organizaţiei acest lucru poate fi obţinut prin trenuri rapide intercity. Acesta a demon-strat că trenurile sunt diferite în funcţie de necesităţi (trenuri din centru către centru de oraş - Eurostar, Thalys sau trenuri cu oprire în staţii orăşeneşti care sunt conectate cu alte tipuri de transport urban).

De asemenea, pentru îmbunătăţirea trans-portului, o linie nouă de mare viteză nu este neaparat necesară, dar este necesară in-teroperabilitatea modurilor de transport şi a operatorilor.

La capitolul transport urban, vizitatorii oraşului trebuie să fie întâmpinaţi cu un transport uşor accesibil din punct de vedere al informării şi taxării (cu metode multiple). Modurile de transport (autobuz, tramvai, tren, metrou, tren suburban) trebuie să fie uşor de schimbat şi să beneficieze de acelaşi mod de taxare. Vehiculele trebuie să fie cu podea coborâtă, spaţiu flexibil în funcţie de rută, dar şi cu geamuri şi interior curat, întreţinut. Sistemele de informare a călătorilor trebuie să fie cu anunţuri audio-video clare, dar şi în mai multe limbi, (de exemplu, tramvaiele din Manchester au anunţuri în 4 limbi).

Un alt capitol al sistemelor de transport

care trebuie să ofere servicii performante este chiar factorul uman. Angajaţii compa-niilor trebuie să fie bine pregătiţi, informaţi şi motivaţi pentru a presta servicii de cali-tate şi a fi deschişi la nevoile călătorilor.

Spre finalul prezentării, preşedintele organizaţiei a prezentat modul în care în Londra cetăţenii au fost oarecum forţaţi să utilizeze transportul public, prin introduce-rea unei taxe de aglomerare a oraşului pen-tru şoferi. Taxa de aglomerare a oraşului a fost introdusă în Londra în februarie 2003. În urma acestei măsuri numărul de auto-buze a crescut cu 300, a crescut numărul rutelor şi numărul călătoriilor. Pentru că şoferii vor să se vadă unde au ajuns banii din taxa de aglomerare, aceşti bani au fost utilizaţi pentru îmbunătăţirea sistemului de transport, benzi dedicate pentru autobuze. De asemenea, a fost dezvoltată şi reţeaua de trenuri urbane. Pentru partea de taxare îmbunătăţirea principală a fost reprezentată de introducerea cardului de călătorie Oys-ter.

În finalul prezentării a fost prezentat viitorul transportului care trebuie să fie reprezentat de vehiculele electrice (tramvai, metrou uşor, metrou, trenuri suburbane) şi de cele hibride (autobuze, troleibuze). Trevor Gar-rod a menţionat că organizaţia va continua să faca lobby pentru un transport public şi mai performant.

drazen ratkovic, preşedintele consiliului de administraţie al companiei HZ Passenger Transport, singura companie de transport călători din Croaţia, a prezentat activitatea şi evoluţia companiei de la reorganizarea sistemului feroviar din ţară. În Croaţia, fosta companie de căi ferate a fost divizată în trei companii – HZ Passenger Transport (pen-tru transport pasageri), HZ Cargo (pentru transport marfă) şi HZ Infrastructure (pen-tru managementul infrastructurii feroviare). Toate acestea aparţin de Ministerul afac-erilor maritime, transport şi infrastructură. Totuşi HZ Cargo se află în plin proces de privatizare, procedură la care participă şi un operator din România. Infrastructura din Croaţia se întinde pe 2722 km de linie, din care 2468 linie dublă. 980 km de linie este electrificată, pe reţea sunt 578 staţii iar vite-za comercială pentru trenurile de pasageri este de 45 km/h. De asemenea, pe această reţea există 596 poduri şi 109 tunele, în-sumând un total de 51 km. Totuşi, sunt probleme la partea de infrastructură, care duc la întârzieri destul de multe în progra-mul trenurilor de călători, declară reprezen-tantul companiei. Principala cauză este

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

trevor garrod


29

2013 Octombrie

lipsa de investiţii în modernizarea liniilor de cale ferată, toate fondurile fiind direcţionate de autorităţi către autostrăzi. Totuşi, în ul-tima perioadă tendinţa este în schimbare către calea ferată. Compania este deţinută în totalitate de stat şi asigură transportul de pasageri cu vagoanele şi locomotivele pro-prii. Mersul trenurilor 2012/2013 oferă 695 trenuri interne şi 22 trenuri internaţionale. Parcul companiei este format din 41 lo-comotive electrice, 28 locomotive diesel, 10 locomotive de manevră, 306 vagoane, 72 de automotoare şi 23 rame electrice. Tendinţa dorită în viitorul apropiat este de înlocuire a trenurilor tradiţionale formate din locomotivă şi vagoane, cu rame electrice şi automotoare, mult mai uşor de exploatat şi întreţinut. În cadrul prezentării, Drazen Ratkovic, a arătat şi o serie de timpi actuali de parcurs între Zagreb şi oraşele impor-tante ale ţării, acestea fiind de minim 40 minute (oraşul Zarlovac) până la timpi de peste 3 ore (Rijeka, Vinkovici) şi chiar peste 6 ore (Split). În prezent se execută lucrări pe mai multe tronsoane şi altele sunt în curs de contractare şi obţinere a finanţării pentru ca în viitor timpii de parcurs să scadă cu aprox-imativ o oră pe fiecare rută. Pentru trenurile internaţionale, timpii de asemenea sunt mai mari decât ar fi normal, de exemplu, rute ca Zagreb – Vienna (6 ore, 32 minute), Zagreb – Budapesta (6 ore, 34 minute) şi Zagreb – Sarajevo (9 ore). În viitor se doreşte de ase-menea scăderea timpilor cu 1-2 ore şi pe aceste rute. Din cauza timpilor din ce in ce mai lungi compania a pierdut mulţi călători în ultimii 4 ani, de la 73,5 milioane în 2009 la 27,7 milioane în 2012, toti aceştia trecând

la transportul auto. În cadrul planurilor de dezvoltare

strategică pentru perioada 2012-2016 se află creşterea numărului de pasageri cu 22%, dar şi a veniturilor cu 23%, scăderea numărului de angajaţi şi a costurilor de funcţionare. La capitolul material rulant se are în vedere achiziţia a 32 rame electrice şi 12 automotoare pentru înlocuirea unei părţi din trenurile clasice. De asemenea, planul cuprinde şi o strategie de implementare a sistemelor de vânzare rapidă a biletelor, la automate, online sau plata călătoriei cu ajutorul cardului bancar. Se are în vedere şi introducerea unui sistem de informare în timp real despre mersul trenurilor. Planul pentru investiţiile de mai sus este împărţit în 3 categorii – modernizarea materialu-lui rulant cu 28,2 milioane euro, achiziţia de material rulant cu 220 milioane euro şi implementarea sistemelor de informare cu 12,2 milioane euro.

La capitolul legislativ, reprezentantul companiei a declarat că se are în vedere realizarea unui contract multianual pentru 10 ani cu statul care să conţină mai multe clauze clare, cum ar fi o sumă minimă primită de la buget sau un contract ferm de servicii. Pentru viitor se are în vedere intergarea transportului feroviar împreună cu autorităţile orăşeneşti şi obţinerea de subvenţii de la aceste autorităţi. În final, reprezentantul companiei, a precizat că se speră la finanţarea viitoarelor proiecte şi cu fonduri structurale.

Problemele comune din spaţiul SEMN legate de parcul de material rulant învechit

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Drazen ratkovic


30

şi de dificultăţile finaniare ale operatorilor feroviari sunt însă cunoscute şi în alte părţi ale lumii. Japonia, acum lăudată pentru or-ganizarea unui transport feroviar aproape impecabil, a cunoscut aceleaşi probleme la finalul anilor 1980, ceea ce a dus la o reformă masivă în 1987. „Căile ferate se bucură acum în Japonia de un respect deosebit”, a punctat hiroyuki Watanabe, Project Manager al JR East.

Acesta a prezentat compania fondată în 1987, care operează în jumătate din insula principală, incluzând şi zona metropolitană Tokyo. Compania are 60.000 de angajaţi, o reţea care se întinde pe 7512 km, 1689 de staţii şi 70 de rute. Compania a fost fondată în anul 1987, odată cu divizarea Căilor Fer-ate Japoneze în 6 companii de pasageri şi alte 5 companii feroviare. Faţă de căile fer-ate din Europa, în Japonia companiile de transport călători sunt proprietare pe infra-structura unde operează. În prezent, guver-nul nu mai acordă subvenţii companiilor şi nici nu mai există un contract obligatoriu de servicii şi astfel compania îşi face manage-mentul exclusiv asupra fondurilor şi strat-egiei de transport. Totuşi, din 1987 şi până în prezent numărul de trenuri a crescut cu 27%, numărul de pasageri cu 20%, iar aglomerarea din cauza traficului în zona Tokyo a scăzut cu 25%. Strategia com-paniei în legătură cu infrastructura este de îmbunătăţire sau desfiinţare exclusiv după cererea de transport. În zona metropolitană Tokyo, reţeaua deserveşte o populaţie de 30 milioane oameni cu trenuri regionale care transportă până la 3000 de pasageri la interval de 3 minute. De asemenea, compania transportă în zona metropolitană Tokyo aproximativ 17 milioane de pasageri pe zi. Ca preferinţă de transport, compania JR Est este preferată în special pentru cei care călătoresc pe distanţe între 300 şi 750 km, calea ferată fiind foarte competitivă cu celelalte tipuri de transport.

Compania deţine 6.377 km de linii nor-male, 1.134 km de linii de tren de mare viteză (Shinkansen), 31.000 poduri, 2.800 viaducte şi 1.260 tunele. Totuşi mai mult de jumătate din infrastructură este trecută de jumătatea duratei de viaţă, deci va necesita curând investiţii noi. În acest sens compania deţine toată gama de structuri manageriale şi de proiectare care se ocupă de găsirea problemelor şi soluţiilor pentru mentenanţa infrastructurii. După intrarea în drepturi, în anul 1987, compania a lucrat permanent pentru creşterea siguranţei şi a calităţii serviciului de transport şi astfel accidentele feroviare au fost reduse cu 62% prin intro-ducerea de sisteme de oprire de urgenţă şi detectare a conducerii neadecvate. De asemenea accidentele la trecerile la nivel au fost reduse cu 85% prin introducerea de camere video şi senzori. Toate sistemele implementate au fost proiectate la centrul de proiectare şi cercetare al companiei. Pentru detectarea problemelor datorate condiţiilor meteo au fost implementate noi tehnologii care limitează eventualele prob-leme tehnice cauzate de ploi, ninsori sau alunecări de teren.

spaţiul urban este Mai ofertant

Dacă transportul feroviar de pasageri continuă să se confrunte cu numeroase probleme în Spaţiul Extins al Mării Negre, în transportul urban însă, situaţia este cu mult mai încurajatoare. Fie că este vorba de implementarea unei reţele noi de tramvai, cum este cazul în oraşul Kayseri din Tur-cia, sau de extinderea unei reţele existente, cum este cazul Metroului din Bucureşti sau de organizarea unui transport public inte-grat în zonele metropolitane, cum este ca-zul la Oradea, proiectele citadine reuşesc să beneficieze de interesul autorităţilor şi în cele din urmă de finanţări.

gabriel Mocanu, directorul de exploatare al Metrorex, a sintetizat proiectele în deru-lare şi de viitor ale Metrorex, printre care achiziţia noilor trenuri CAF şi construcţia magistralelor 4 şi 5. Având în vedere performanţele şi capacitatea de transport, numărul de călători a crescut de la 80 de milioane în anul 2002, până la aproape 200 de milioane în anul 2012, tendinţa fiind de creştere.

Gabriel Mocanu a enumerat proiectele derulate pentru creşterea atractivităţii trans-portului cu metroul. Acestea sunt – staţia multimodală Crângaşi, unde se efectuează conexiune directă între staţia de metrou şi staţia tramvaiului (metrou usor) 41, re-

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Hiroyuki Watanabe


31

2013 Octombrie

alizarea pasajului de legătură între staţiile Piaţa Victoriei 1 şi Piaţa Victoriei 2, realiza-rea pasajului de legătură între staţia Piaţa Sudului şi complexul comercial din zonă şi extinderea culoarului de trecere între staţiile Piaţa Unirii 1 şi Piaţa Unirii 2. Un impor-tant proiect pentru creşterea accesibilităţii în reţeaua de metrou este reprezentat de montarea de lifturi şi escalatoare. Au fost instalate şi puse în funcţiune 95 de lifturi şi 138 escalatoare. Sistemul de taxare a fost îmbunătăţit prin introducerea a 37 de automate pentru cartele şi implementarea de noi metode de taxare – card bancar, sms. De asemenea staţiile noi ale M4 au fost dotate cu suporţi pentru biciclete, dar şi staţiile importante de pe restul magistralel-or, urmând ca toate staţiile să fie dotate cu asemenea suporţi pentru a asigura accesul celor care doresc să ajungă cu bicicleta pentru a continua călătoria cu metroul. La capitolul informare călători, au fost imple-mentate sisteme de informare dinamică în noile staţii deschise, pe toată magistrala 3 şi in staţiile de corespondenţă. Tot în aceste staţii au fost modernizate şi sistemele de semnalistică prin instalarea de noi hărţi şi panouri orientative.

Următoarea parte a prezentării a fost alocată liniilor de metrou în execuţie şi ce-lor de se află în diferite stadii de pregătire

pentru execuţie. Cel mai cunoscut proiect este magistrala 5, tronsonul Râul Doamnei – Eroilor şi Valea Ialomiţei – Romancierilor, unde lucrările de execuţie sunt într-un sta-diu avansat. Lucrările prevăzute în contrac-tul actual constau în realizarea structurii si a tunelelor, la data prezentării primul TBM ex-ecutase mai mult de 120 m din primul tunel al magistralei iar 7 din 10 staţii se aflau în stadii avansate de execuţie. Proiectul a fost selectat pentru includerea în POS-T 2007-2013, documentaţia fiind în prezent în etapa de evaluare. În funcţie de obţinerea finanţării prin POS-T vor fi lansate şi licitaţii pentru echipamente şi punere în funcţiune dar şi pentru material rulant. În cazul mate-rialului rulant va fi încheiat un acord cadru pentru toată linia.

Magistrala 4 se extinde şi ea cu ultimele două staţii din partea nordică, staţiile Lami-norului şi Străuleşti. De asemenea, în zona Străuleşti se realizează un depou pentru gararea şi mentenanţa trenurilor. Acest proiect se află în fază primară de execuţie, lucrările la cele două staţii au fost demarate în luna septembrie. Proiectul este propus pentru finanţare prin POS-T 2007-2013, documentaţia fiind în etapă de evaluare.

La capitolul linii în pregătire au fost prezen-tate tronsoanele M5 Eroilor – Universitate – Pantelimon şi M6 1 Mai – Aeroport Otopeni,

2013 Septembrie

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar


32

prima fiind în etapă pregătitoare de obţinere a finanţării prin POS-T 2014-2020 iar a doua fiind încă la capitolul de studii de feza-bilitate. Spre finalul prezentării la capitolul infrastructură au fost prezentate viitoarele noduri intermodale de la Străuleşti, Brux-elles (staţie aflată pe M6 în zona centura Bucureşti – Otopeni) şi Vergului.

Ultimul capitol al prezentării a fost alocat materialului rulant, directorul prezentând parcul actual circulant şi planurile de achiziţii. În prezent pe magistralele metrou-lui bucureştean circulă 44 de trenuri marca Bombardier, achiziţionate în 1999 şi 2008, dar şi aproximativ 25 de trenuri vechi, tip IVA. Pentru înlocuirea tuturor trenurilor IVA aflate în circulaţie pe Magistrala 3, în anul 2011 a avut loc o licitaţie pentru achiziţia a 16 trenuri noi. Licitaţia a fost atribuită con-structorului spaniol CAF, care trebuie să liv-reze cele 14 trenuri până la sfârşitul anului 2014. 10 din cele 14 trenuri vor fi asamblate la Atelierele Griviţa Bucureşti.

La finalul prezentării au fost prezentate planurile de viitor cuprinse în planul de extindere până în anul 2030, an în care reţeaua de metrou ar trebui să se întindă pe 150 km de tunele cu cale dublă şi să aibă 180 de staţii. De asemenea se va pune accent pe nodurile intermodale cu celelalte mijloace de transport şi cu viitorul tren care va circula pe centura oraşului. Totuşi re-alizarea acestor proiecte depinde în mare măsura de obţinerea fondurilor necesare prin programul POS-T, dar şi din alte surse de finanţare.

Organizarea unui transport public integrat în zonele metropolitane reprezintă o opor-

tunitate deosebită pentru relansarea căilor ferate regionale sau suburbane. Această organizare este încă la început în România şi se confruntă cu numeroase impedimente de ordin legislativ, dar mai multe zone met-ropolitane au făcut deja paşi importanţi în acest sens. Exemplul Oradei a fost prezen-tat de ciprian barna, director general al Zonei Metropolitane Oradea. Aceasta a fost creată în anul 2005 ca Asociaţie de Dez-voltare Intercomunitară, de către Municipiul Oradea si 11 comune situate în spatiul per-iurban. Oradea beneficiază de un sistem de tramvai din 1906, dar reţeaua s-a diminuat semnificativ începând cu anii 1970, iar im-pactul acestuia asupra economiei a scăzut şi au reapărut fracturile spaţiale între zone şi subzone. În acest sens există planuri care vizează o nouă extindere a reţelei de tramvai în Oradea.

Extinderea reţelei de tramvai va depinde de acea masă demografică potenţial deservită, ceea ce presupune o planificare urbană adecvată care să ia în considerare mobilitatea locuitorilor precum şi o serie de măsuri care să încurajeze transportul pub-lic.

Efectele pozitive ale introducerii unei reţele de tramvai au fost demonstrate de feyzul-lah gundogdu, Director de Instalaţii al Kay-seri Ulasim, compania care administrează linia de tramvai din oraşul Kayseri din Tur-cia. Oraşul, cu o populaţie de 1,3 milioane locuitori, se confrunta cu serioase probleme legate de traficul auto aglomerat şi poluare. Construcţia unei reţele de tramvai a fost planificată în 1999, iar lucrările au început

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Ciprian Barna


33

2013 Octombrie

în 2006, pentru ca inaugurarea primei linii să aibă loc în 2009.

Linia are 17 km lungime şi este deservită de 38 de vehicule. Este construită ca linie înierbată, cu 116.000 m2 de gazon, pe lîngă cei 10.000 de arbori plantaţi de-a lungul liniei.

Odată cu inaugurarea acestui nou mod de transport au fost luate şi măsuri privind mod-ernizarea flotei de autobuze, introducerea unui sistem unic de ticketing şi introducerea unui sistem public de închiriere de biciclete. Liniile de autobuz au fost organizate în aşa mod încât să alimenteze linia de tramvai.

Utilizarea terenului s-a îmbunătăţit de-a lungul liniei. S-au construit arii de cumpărături şi arii rezidenţiale. Din vân-zarea terenului de sub un stadion aflat în apropierea traseului, stadion demolat, s-a finanţat proiectul construcţiei liniei de tram-vai şi s-a putut construi şi un alt stadion în altă zonă a oraşului. De altfel, valoarea proprietăţilor de-a lungul liniei a crescut cu cca 30%.

vehicule şi tehnologii propuse transportului de pasageri

Pentru implementarea unor proiecte de succes este nevoie de alegerea eficientă a companiilor implicate. Cele mai multe soluţii moderne pentru transportul feroviar vin de pe piaţa vest-europeană.

nicolae dragu, manager în cadrul Al-stom România, a realizat o prezentare a soluţiilor oferite de compania Alstom, la

capitolul trenuri de metrou, în diferite oraşe. Pentru fiecare oraş trenurile de metrou sunt diferite, la fel ca şi infrastructura. Ca exemple, acesta a oferit oraşul Singapore în anul 1999, care are o reţea cu trenuri de mare capacitate şi viteză, apoi oraşul Lausanne în 2008, care are trenuri de trafic mediu, fără mecanic şi care circulă pe o infrastructură cu relief variat. În anul 2010, compania a livrat trenuri ECO, uşoare şi silenţioase pentru reţeaua din Amsterdam. Alstom a livrat peste 4000 de vagoane de metrou în toate oraşele lumii, printre care Paris, Sao Paolo, Nanjing, Singapore, Caracas, Istanbul, Londra şi Washington. Trenurile Alstom pot fi comandate pen-tru conducere normală, conducere semi-automată şi conducere total automată, fără mecanic. Aceste sisteme pot fi instalate pe trenuri de Alstom sau pot fi instalate de alţi producători, fiind compatibile. Un exemplu de sistem total automat este oraşul Singa-pore, unde este utilizat sistemul Alstom. Al-stom oferă de asemenea servicii de design pentru ca trenurile să se integreze armo-nios cu reţeaua şi oraşul unde vor circula.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

arFo

to: C

lub

Fero

viar

nicolae Dragu

Feyzullah gundogdu


34

Constructiv trenurile de metrou Alstom sunt realizate modular, pentru a fi personalizate în funcţie de reţeaua pe care circulă, atât ca număr de vagoane cât şi ca organizare a trenului. Acestea pot fi realizate pentru a circula pe reţele cu tensiuni de alimentare variate, de la 750 V până la 25 kV.

georg lewandowski, manager zonal de vânzări al companiei Hoft & Wessel, s-a concentrat pe zona de sisteme de taxare pentru transportul din oraşe. Sistemele pro-movate de companie poartă numele Almex şi acoperă o gamă largă de moduri de taxare şi automate de bilete sau cartele magnetice. Pentru sistemele de căi ferate, compania are instalate peste 10.000 de terminale pentru eliberarea biletelor. În funcţie de cerere com-pania oferă o gamă de produse de la sisteme portabile de eliberare a biletelor, la sisteme pentru casele de bilete, până la automatele care eliberează toate tipurile de bilete, pen-tru o gamă largă de mijloace de transport şi cu meniuri în mai multe limbi pentru a creşte accesibilitatea.

În cadrul prezentării, Lewandowski a adus în discuţie automatele de bilete care nu sunt adaptate pentru persoane cu dizabilităţi sau bătrâni, astfel au fost proiectate automate de bilete cu meniuri şi rute pre-definite, modalităţi de schimbare a caracteristicilor textului, culori sau comunicare vocală cu aparatul. Hoft & Wessel este compania con-structoare în cadrul proiectului european AP-SIS4ALL (Accessible Personalised Services In Public Digital Terminals for all). Proiectul constă în realizarea de terminale pentru elib-erarea biletelor cu meniuri, interfaţă şi tra-see pre-definite. De asemenea, terminalele au posibilitatea contactării reprezentanţilor companiei de transport în timp real cu aju-torul internetului. Beneficiarii vizaţi special de proiect sunt persoanele care nu văd sau care au probleme cu vederea. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi este în fază de testare în oraşul Paderborn din Ger-mania.

În încheiere, Georg Lewandowski a sublini-at faptul că un sistem profesional de vânzare a biletelor creşte încasările, îmbunătăţeşte

transportul public şi uşurează interconecta-rea sistemelor de transport.

adrian puşcaşu director general din al companiei Knorr Bremse România, a prezentat cele mai noi produse şi tehnologii implementate de companie, în contextul creşterii eficienţei sistemelor de transport prin scăderea consumului de energie şi creşterea siguranţei în exploatare. Produsele prezentate sunt oarecum în afara profilului cu care compania Knorr Bremse este prezentă internaţional – cel al sistemelor de frânare şi a uşilor pentru vehicule feroviare.

Primul produs nou implementat de com-panie ce a fost prezentat este simulatorul Sydac. Acesta reprezintă ultima generaţie de simulator pentru conducerea vehiculelor feroviare, venind în ajutorul companiilor pen-tru pregătirea personalului în vederea unei conduceri economice a vehiculelor. Simu-latorul este echipat cu toate sistemele de măsurare şi înregistrare pentru urmărirea, redarea şi repetarea rezultatelor modului de conducere pentru a se ajunge la cele mai bune rezultate.

Al doilea produs prezentat este asistentul virtual de conducere a vehiculelor feroviare LEADER. Acesta este implementat la scară largă pe locomotivele exploatate în America, Africa, Australia şi Canada şi la scară mult mai restrânsă în Europa. Principalul scop al asistentului LEADER este o conducere optimă a trenurilor de marfă de mare tonaj, cu mai multe locomotive diesel la tracţiune, pentru a reduce costurile pentru combustibil şi mentenanţă, prin reducerea forţelor di-namice şi a patinajului. Odată cu implemen-tarea în Europa, asistentul a fost person-alizat după cererea diferiţilor operatori care l-au implementat.

Mirko Maximovici,Regional Sales Man-age Vossloh Cogifer, a realizat o prezentare generală a produselor pentru cale de rulare a tramvaielor produse de Vossloh Cogifer. Diversificarea tipurilor de transport feroviar urban (metrou, tramvai, VAL) a impus şi par-ticularizarea tipurilor de macazuri folosite.

Se disting două concepte de alcătuire a apa-

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

adrian puşcaşu

georg lewandowski


35

2013 Octombrie

ratelor de cale: construcţia monobloc (macaz monobloc, doua componente principale, prelucrare continuă fără suduri, întreţinere uşoară, toleranţe reduse) şi construcţia sudată (piese prelucrate mecanic sudate, multe componente, adaosuri necesare su-durii, toleranţe mari). Aceste tehnologii s-au impus în construcţia liniilor de tramvai din Franţa după 2005 şi respectiv 2009.

Făcând o analiză LCC (costul pe durata de viaţă), macazurile în constructie mono-bloc trebuie utilizate obligatoriu pentru liniile curente, iar macazurile în construcţie sudată numai în zona depourilor (numai dacă con-strângerile bugetare nu permit utilizarea şi aici a construcţiilor monobloc). Macazurile în construcţie sudată au o durată de viaţă limitată, în cazul utilizării în linie curentă, pe cand aparatele de cale care utilizează tehnologiile Vossloh Cogifer Monobloc au o durată de viaţă estimată de 30 de ani.

sergiu rădulescu, director al departamen-tului de proiectare din cadrul voestalpine VAE APCAROM, a prezentat o serie de tehnologii noi în domeniul schimbătoarelor de cale pentru tramvaie. În prima parte a prezentării acesta a descris pe scurt compania, tipurile de şine şi blocuri de inimă pentru calea de rulare produse.

Principala tehnologie prezentată reprezintă sistemul de schimbătoare complet asam-blate din fabrică, sistemul ConCross. Acesta este un sistem modular de schimbătoare în sistem slab-track dezvoltat în colaborare cu Max Bogl/Sengenthal Germania. Sistemul are integrate circuitele de cale, este izolat electric împotriva curenţilor vagabonzi, are un suport elastic, cutii pentru drenaj opţionale şi sisteme de acţionare preinstalate. Avanta-jele sistemului sunt multiple, instalare rapidă,

reducerea semnificativă a blocării traficului în zona unde se înlocuiesc piesele, precizie şi stabilitate ridicată. Subansamblele uzate se pot înlocui uşor, zgomotul la montaj şi rulare este redus iar materialele utilizate sunt reci-clabile. Faţă de montajele clasice sistemul ConCross are o durată utilă de serviciu lungă.

La finalul prezentării, a fost adusă în discuţie procedura de durificare prin sudură a căii de rulare. Procedura de durificare prin sudură este aplicată în prezent de voestalpine VAE APCAROM aparatelor de cale livrate pentru reţeaua de tramvai din Saint Petersburg. Avantajele sistemului sunt scăderea cos-turilor de întreţinere şi creşterea duratei de viaţă a căii de rulare. Duritatea obţinută prin sudură este de apropximativ 400 HV.

Concluziile Forumului pentru transport pub-lic feroviar în SEMN au scos în evidenţă o piaţă prielnică investiţiilor, pentru care com-paniile de profil au pregătite toate soluţiile necesare, dar care are nevoie de reforme semnificative în domeniul legal şi adminis-trativ, pe lângă o reevaluare a investiţiilor financiare din partea statelor.

În Documentul de Poziţie propus participanţilor la finalul Zilelor Feroviare 2013, se afirmă că, aşa cum vechile rute comerciale ce uneau Asia de Europa au condus la dezvoltarea unor mari centre urbane, care şi-au pus amprenta asupra evoluţiei civilizaţiei mondiale noile „drumuri de fier ale mătăsii trebuie să contribuie la dezvoltarea unor noi centre de cultură şi inovaţie tehnologică. Relaţia dintre cen-trul urban şi nodul feroviar sau platforma multimodală va deveni, în consecinţă, crucială.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Sergiu rădulescu


36

sieMens a oferit detalii despre cele mai noi vehicule realizate. Noua generaţie de metrouri denumită Inspiro îmbină cele mai noi inovaţii ale companiei, caroseria de alu-miniu, design optimizat şi construcţia modu-lară. Reprezentanţii Siemens au oferit detalii despre cele 21 de trenuri cu 6 vagoane livra-te în Munchen în urma semnării contractului în anul 2010. Cele 21 de trenuri au fost con-struite la uzinele Siemens din Viena, Austria unde au fost şi testate static. Trenurile au o capacitate de 940 pasageri şi au primit pre-miul pentru cel mai bun design în anul 2013. La capitolul feroviar a fost prezentat noul tren de mare viteză Velaro, care poate atin-ge până la 360 kmh. De asemenea repre-zentanţii Siemens au oferit informaţii despre tramvaiul 100% LF Avenio şi locomotivele din generaţia Vectron.

Alstom a prezentat în standul propriu ve-hiculele şi serviciile oferite. Printre acestea enumerăm o locomotiva Hybrid pentru ma-nevră, noua generaţie de metrouri conduse

automat Urbalis Fluence şi tramvaiul Cita-dis Dualis. Locomotiva Hybrid pentru ma-nevră este concepută pentru a se alimenta cu ajutorul bateriilor electrice, alimentate la rândul lor de către generatorul diesel. Ast-fel se asigură o continuitate în alimentarea locomotivei când aceasta nu funcţionează. Sistemul duce la o economie de 40% pentru combustibil şi o reducere a noxelor de pes-te 40%. Un alt avantaj important menţionat este că locomotiva nu va mai produce noxe în tunele sau hale, fiind alimentată de baterii. Costurile de exploatare sunt reduse şi ele cu 15%. Tramvaiul Citadis Dualis este un tram-vai conceput pentru a realiza legătura rapidă pe linii de metrou usor între centrul oraşelor şi zonele suburbiilor. Acesta are o capacitate de până la 292 călători şi viteza maximă de 100 km/h. Faţă de tramvaiele urbane norma-le, acesta se poate alimenta de la reţele cu tensiune mare, chiar şi 25 kV, pentru a pu-tea circula pe linii interurbane. Până acum Alstom a livrat 31 de tramvaie de acest tip, în

raIlway technology expo 2013

Companiile prezente cu standuri în cadrul Railway expo 2013 au oferit participanților informații despre cele mai noi produse și contracte ale acestora dar și despre ultimele realizări în domeniul transportului feroviar și al infrastructurii.

de andrei marian


37

2013 Octombrie

anul 2007, companiei SNCF. Seria de metro-uri Urbalis Fluence face şi ea parte din gama de produse prezentate de Alstom. Acestea sunt ultima generaţie de metrouri cu condu-cere automată, asigurând economie de pes-te 30% pentru energia consumată şi mente-nanţă redusă. Alstom a livrat acest model de metrou în oraşul Lille din Franţa.

Compania Nenki din Suedia a fost prezentă la expoziţie cu oferta sa de produse şi ser-vicii pentru repararea şi testarea boghiurilor. Compania este lider mondial în producţia de standuri pentru testarea şi modificarea boghiurilor, inclusiv standuri complexe pen-tru boghiurile cu ghidaj. Testările simulează încarcarea pe fiecare osie a boghiurilor, dis-tanţa între axe, paralelismul axelor în diferite condiţii, mişcările laterale ale boghiului în funcţie de încărcare dar şi alte teste obligato-rii pentru menţinerea confortului şi siguranţei în exploatare. De asemenea, compania oferă şi servicii de testare a suspensiilor, indiferent de model (elicoidale, cu arc, cauciuc). Tot în serviciile oferite de companie şi prezentate în standul propriu găsim standul pentru cură-ţare, tratare, înărcare şi testare a şinelor de cale ferată. Standul are şi capacitatea de a testa rezistenţa sudurilor şi de polizare fină a joantelor sudate.

Compania Hoft&Wessel din Germania a oferit la standul propriu informaţii despre toa-tă gama de sisteme de taxare Almex. Siste-mele Almex au fost prezentate şi în cadrul Forumului de transport de pasageri din ca-drul Zilelor Feroviare. Compania are sediul în Hanovra, Germania, a fost fondată în anul 1978 şi are aproximativ 400 angajaţi. Din cei

400 de angajaţi, peste un sfert sunt în depar-tamentul de proiectare şi cercetare.

În funcţie de cererea beneficiarului, compa-nia a dezvoltat 5 tipuri de automate pentru vânzarea biletelor. Acestea sunt pentru plata cu monede sau bancnote, care vin în ajutorul celor care nu au la dispoziţie un card bancar, pentru securitate, care au siguranţă spori-tă, fiind dedicate zonelor cu infracţionalitate ridicată, la fel se incadrează şi automatele pentru zone predispuse la vandalism. A 4a categorie reprezintă automatele adaptate pentru persoane cu dizabilităţi iar ultima ca-tegorie sunt cele complexe care asigură şi cumunicarea în timp real cu reprezentanţii companiei de transport, fiind echipate cu sistem de transmisii de date, voce, cameră video şi internet.

La standul companiei Knorr Bremse, ofi-cialii acestei companii au prezentat funcţii-le simulatorului Sydac şi asistentul de bord Leader. Detalii despre cele două produse sunt descrise şi în articolul despre Forumul de transport de pasageri. Simulatorul Sydac este un produs realizat în urma achiziţionării firmei Sydac, un producător de simulatoare civile şi militare. Acesta simulează toate con-diţiile reale din cabina locomotivei şi ajută la specializarea conductorilor pentru un mers economic dar şi pentru a avea o reacţie ra-pidă în caz de probleme tehnice sau condiţii meteo deosebite. Asistentul de bord Leader are rolul de a asista conductorul trenului pen-tru a conduce optim trenul în vederea econo-misirii de energie. Acesta a fost implementat pe scară largă în America pentru scăderea consumului de combustibil al trenurilor de


38

marfă de mare tonaj. Asistentul recomandă în timp real modul de conducere şi oferă in-formaţii despre gradientul liniei, curbe sau semnalizare.

Standul Grampet Group a fost dominat de serviciile de transport oferite de Grup Fero-viar Român. Această companie este în pre-zent a doua companie de transport feroviar din România, cu un parc de 275 locomotive şi peste 9000 de vagoane. De asemenea, GFR este şi acţionarul majoritar al compa-niei Rolling Stock, companie care deţine 80 locomotive şi peste 6000 vagoane. Printre clienţii GFR se află companii mari cum ar fi OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol sau Dacia Renault. Compania a ajuns la o cotă de pia-ţă de 34% în anul 2012, de la 4,2% în anul 2004. GFR colaborează cu alte companii fe-roviare din Europa, printre care BDZ, PKP şi Train Hungary.

Reprezentanţii Bombardier au oferit la standul propriu informaţii generale despre serviciile de mentenanţă oferite, materialul rulant şi sistemele de siguranţă şi semnali-zare produse. Compania Bombardier este prezentă pe piaţa românească cu 44 de tre-nuri de metrou în Bucureşti şi cu sistemele de semnalizare şi control care echipează metroul din Bucureşti.

Producătorul de sisteme de comunicaţii Romkatel a prezentat în standul propriu sis-temele de comunicaţie de ultimă generaţie pentru trenuri şi autobuze. Compania oferă soluţii de telecomunicaţii feroviare pentru centre de monitorizare şi control, informarea călătorilor, supravegherea video şi comuni-caţii cu ajutorul tehnologiei GSM-R. Noile

tehnologii despre care au fost oferite deta-lii sunt modulele wireless PTP 500 şi PTP 600 care oferă o disponibilitate de 99,99% a conectivităţii, indiferent de starea vremii şi a atmosferei. Acestea operează la frecvenţe cuprinse între 2.5-5.8 GHzm care asigură vi-teze de transfer de până la 300 Mbps. O altă tehnologie nouă prezentată este aparatul pentru lipirea fibrei optice, model IFS-15S, tehnologie importată de Romkatel.

Ca şi în anul 2012, compania Wiebe Ro-mânia a prezentat utilajele pe care le are în dotare şi serviciile oferite. În stand, compa-nia a expus mai multe modele de cupoane de şină sudate prin sudură electrică şi joante izolante lipite. Wiebe România deţine toată tehnologia necesară realizării infrastructurii de cale ferată, de la balastare până la suda-rea şi calibrarea căii.

Tot la capitolul infrastructură, compania austriacă Porr a prezentat realizările şi ofer-ta cu care este prezentă pe piaţă. Compania Porr a realizat modernizarea căii ferate pe tronsonul Câmpina – Predeal în perioada 2007-2011. Una din tehnologiile prezentate la stand este calea de rulare realizată pe dale de beton, cunoscută ca sistemul OBB-PORR. Calea de rulare de acest tip este uti-lizată pe scară largă în Austria unde a fost implementată în anul 1995 ca sistem stan-dard, iar cea mai veche porţiune aflată încă în exploatare este construită în anul 1989. Avantajele sistemului sunt montarea rapidă, alinierea perfectă a căii de rulare şi posibili-tatea instalării mai multor sisteme de amorti-zare a vibraţiilor pentru tronsoanele aflate în tunele sau care traversează poduri.


39

2013 Octombrie

Compania Vossloh Cogifer a prezentat sis-temele de macaze şi încrucişări pentru ca-lea ferată pe care le oferă. Compania oferă o gamă largă de produse pentru calea de rulare, de la soluţii pentru liniile de tramvai şi metrou până la soluţiile pentru liniile de transport masiv de marfă şi liniile de mare viteză. În anul 2007, trenul TGV din Franţa a atins viteză maximă de 578,4 km/h pe o linie echipată cu macazuri şi încrucişări realizate de Vossloh Cogifer. La capitolul linii pentru transport masiv de marfă, pe linia din Port Headland, Australia, se transportă oţel şi

cărbune, astfel încărcarea pe axă ajunge la 42 de tone necesitând o infrastructură speci-al adaptată pentru aceste tonaje. În afară de partea de cale de rulare, compania mai oferă şi sisteme complete pentru semnalizarea şi comanda trenurilor, dar şi o aplicaţie pentru monitorizarea permanentă a căii de rulare. Vossloh Cogifer este lider internaţional în macazuri şi încrucişări de cale ferată.

La standul companiei Softronic, reprezen-tanţii acesteia au dat detalii noi despre pro-iectele în derulare – producţia de locomoti-ve şi construcţia prototipului ramei electrice


40

Hyperion. În prezent compania are în pro-ducţie locomotiva Transmontana #10, pen-tru operatorul DB. Prototipul ramei electrice Hyperion este în faza finală de construcţie. Testele vor începe în luna decembrie.

Compania spaniolă FCC, cu o experienţă de peste 110 ani, a prezentat proiectele rea-lizate sau în curs de realizare în România. În anul 2011, compania a finalizat construcţia pasajului suprateran Basarab din Bucureşti. În prezent cele mai importante proiecte în desfăşurare sunt modernizarea căii ferate Braşov – Simeria, unde compania FCC lu-crează pe tronsoanele Sighişoara – Aţel şi Aţel - Micăsasa. În Bucureşti proiectul major în care compania este implicată este con-strucţia structurii magistralei 5 de metrou, tronsonul Râul Doamnei - Eroilor 2, unde compania a implementat noua tehnologie TBM.

Firma româneas-ca ISAF a prezen-tat oferta sa în do-meniul electrificării şi infrastructurii fe-

roviare. Compania ISAF este membră a Co-las Rail Grup şi asigură o gamă largă de ser-vicii. Aceştia realizează lucrări de proiectare şi execuţie pentru electrificare, semnalizare, telecomunicaţii şi cale de rulare.

O altă firmă românească prezentă la ex-poziţie a fost Spiact Craiova. Reprezentanţii acestei firme au prezentat în general oferta firmei alcătuită din sisteme de semnalizare, comandă şi control pentru macaze. De ase-menea, firma oferă şi echipamente pentru alimentarea şi distribuţia echipamentelor aflate pe calea de rulare. În oferta compani-ei mai sunt prezente servicii de proiectare şi execuţie pentru sisteme de telecomunicaţii şi substaţii electrice.


41

2013 Octombrie

Servicii de execuţie pentru construcţia căii de rulare a prezentat şi compania Swietels-ky. Compania este prezentă în România de mai mulţi ani, executând lucrări de moderni-zare pe tronsoane din calea ferată Bucureşti – Constanţa dar si modernizarea mai multor linii de tramvai din ţară, de exemplu în Cluj Napoca şi Bucureşti.

Firma Atelierele Griviţa SA a fost şi ea pre-zentă în cadrul expoziţiei. Reprezentanţii acesteia au oferit informaţii generale despre modernizarea vagoanelor de călători şi mar-fă dar şi despre noul contract de asamblare a trenurilor de metrou CAF pentru Bucureşti. Contractul pentru asamblarea trenurilor de metrou constă în asamblarea a 10 trenuri care sosesc în fabrică vagon cu vagon. An-gajaţii fabricii vor realiza montajul final al ca-roseriei, al elementelor de interior, montarea cablajelor şi a echipamentelor. În prezent ac-tivitatea firmei este concentrată pe reparaţiile de vagoane pentru transportul de marfă.

Tot la capitolul vagoane, Astra Vagoane Că-lători şi-a prezentat oferta în standul propriu, împărţit cu cei de la Banca Comercială Fe-roviară. În afară de ativitatea de construcţie şi modernizare a vagoanelor, reprezentanţii companiei din Arad au prezentat şi stadiul proiectului tramvaiului Imperio. Pentru in-trarea în circulaţie acest model de tramvai aşteaptă să fie cumpărat în urma licitaţiilor naţionale sau internaţionale.

Producător important de produse şi com-ponente pentru instalaţiile fixe de tracţiune electrică din România, Eximprod Group a

prezentat oferta sa în domeniul feroviar, constând în materiale şi echipamente pentru LEA 0,4 kV - 20 kV, incluzând T/S, izolatori şi lanţuri pentru LEA IT, echipament primar (descărcătoare, transformatoare), sisteme SCADA şi telecomunicaţii etc. Produsele Eximprod sunt grupate în patru mari cate-gorii: joasă tensiune, medie tensiune, înaltă tensiune şi echipamente de protecţie

Compania Oltis oferă soluşii pentru moni-torizarea şi gestionarea traficului, grupate în sisteme de informare pentru operatorii fero-viari de marfă, sisteme de informare pentru administratorii de infrastructură feroviară, sisteme de informare pentru pasageri şi transport urban, sisteme de informare pentru pasageri şi transport urban şi sisteme de in-formare pentru logistică şi expediţie.

Cu o experienţă de peste 30 de ani, voestal-pine VAE APCAROM şi-a consolidat în tot acest timp poziţia pe piaţa românească, fiind singura companie românească care fabrică şi furnizează aparate de cale ferată pentru căile ferate, metrou dar şi pentru tramvai şi companii cu linii industriale proprii. Principa-lul domeniu de activitate este producţia de aparate de cale, cel de-al doilea domeniu de activitate fiind producţia de tirfoane şi SI-uri, iar voestalpine VAE APCAROM a livrat aceste produse atât în Europa, cât şi Africa şi Asia.

O altă companie de construcţii şi instalaţii din domeniul feroviar prezentă în expoziţia de la Hotel Radisson a fost şi compania clu-jeană Romferovia.


42

acte legislative apărute în Monitorul oficial

613 / 2 octombrie 2013

Hotărâre privind aprobarea Amendamentului nr. 4, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 28 mai 2013 şi la Londra la 29 mai 2013 între Guvernul României şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2005

(Data limită de tragere a fost extinsă de la 31 mai la 30 noembrie 2013, deoarece proiectul a înregistrat o serie de întârzieri din motive tehnice.)

620 / 4 octombrie 2013

Decizie privind eliberarea domnului Călin-Bogdan Găurean din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

Decizie pentru numirea domnului Manuel Marian Donescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

667 / 31 octombrie 2013

Ordin pentru aprobarea Instrucţiunii privind posibilitatea reducerii valorii minime a certificatelor interimare de plată în cadrul contractelor de lucrări finanţate prin Programul operaţional sectorial Mediu şi Programul operaţional sectorial Transport

propuneri legislative supuse dezbaterii publice pe site-ul

Ministerului transporturilor şi infrastructurii

Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 2 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012Data publicării: 2 octombrie 2013

Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Actului Adiţional nr. 2 pe anul 2013 la

Contractul de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2012Data publicării: 2 octombrie 2013

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 2180/2012 privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română – AFERData publicării: 3 octombrie 2013

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea alin.(2) al pct.9 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.526/2013 pentru aprobarea condiţiilor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni între stat, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător şi Societatea Comercială Grup Feroviar Român - S.A., în calitate de cumpărător, având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de acţiuni, reprezentând 51% din valoarea capitalului social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” - S.A.Data publicării: 4 octombrie 2013

Proiectul de HOTĂRÂRE de Guvern pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 285/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” S.A. aflată sub autoritatea Ministerului TransporturilorData publicării: 22 octombrie 2013

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plata venitului de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Comercială „Electrificare CFR”-S.A.Data publicării: 23 octombrie 2013

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea tarifelor la călătoria cu metroulData publicării: 30 octombrie 2013

INFO LeGISLaTIV

43

2013 Octombrie

Club Feroviar - Octombrie 2013

Documents

Transcript of Club Feroviar - Octombrie 2013