Clase Primare(Sc Nat )

26
Clasele primare (şcoala naţională) Odată cu modernizarea curriculei la disciplinele şcolare la clasele primare au fost reorientate şi activităţile întreprinse în procesul educaţional de către managerii şcolari şi cadrele didactice la clasele primare. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară – componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. Noile realităţi şi perspectivele sociale, economice, culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective, ci mai ales din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. Astfel cadrele didactice de la treapta primară pe parcursul anului de studii 2010-2011 au fost orientate spre formarea de competenţe educative la toate etapele: proiectarea şi planificarea dezvoltării instituţiei şcolare; monitorizarea funcţionării instituţiei de învăţămînt; modalităţile de evaluare a activităţii şi atingerii scopurilor şi obiectivelor scontate, monitorizarea implementării curriculumului modernizat/descongestionat pentru această treaptă de şcolaritate. Acţiunile axate pe monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat/descongestionat au demonstrat progres în activitatea cadrelor didactice din municipiu, dar şi aplicarea practică a tehnologiilor active de învăţare centrate pe copil şi utilizarea instrumentariului înnoit. Obiectivele propuse au fost realizate prin intermediul diverselor activităţi desfăşurate atît la nivel de municipiu, cît şi la nivel de unitate şcolară. Valorificarea potenţialului intelectual al cadrelor didactice de la treapta primară a fost mobilizată, orientată şi dirijată prin intermediul planului complex de activitate a Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport. I. Activităţi metodice. Reuniunile metodice din 24.08.2010 şi 28.12.2010 desfăşurate în LT „I.Creangă” pentru managerii patroni şi învăţătorii claselor primare au avut ca obiective de bază: 1. Redimensionarea activităţii cadrului didactic din învăţămîntul primar în contextul şcolii prietenoase copilului; 2. Formarea de competenţe educative la elevii de vîrstă şcolară mică prin implementarea curriculumului modernizat la învăţămîntul primar; 3. Strategii pedagogice de formare a competenţelor educative prin optimizarea parteneriatului şcoală-famlie-comunitate şi dezvoltarea interesului pentru lectură în învăţămîntul primar; 1

Transcript of Clase Primare(Sc Nat )

Page 1: Clase Primare(Sc Nat )

Clasele primare (şcoala naţională)

Odată cu modernizarea curriculei la disciplinele şcolare la clasele primare au fost reorientate şi activităţile întreprinse în procesul educaţional de către managerii şcolari şi cadrele didactice la clasele primare. Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară – componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional. Noile realităţi şi perspectivele sociale, economice, culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective, ci mai ales din perspectiva nevoilor reale de formare a personalităţii celui educat. Astfel cadrele didactice de la treapta primară pe parcursul anului de studii 2010-2011 au fost orientate spre formarea de competenţe educative la toate etapele: proiectarea şi planificarea dezvoltării instituţiei şcolare; monitorizarea funcţionării instituţiei de învăţămînt; modalităţile de evaluare a activităţii şi atingerii scopurilor şi obiectivelor scontate, monitorizarea implementării curriculumului modernizat/descongestionat pentru această treaptă de şcolaritate. Acţiunile axate pe monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat/descongestionat au demonstrat progres în activitatea cadrelor didactice din municipiu, dar şi aplicarea practică a tehnologiilor active de învăţare centrate pe copil şi utilizarea instrumentariului înnoit. Obiectivele propuse au fost realizate prin intermediul diverselor activităţi desfăşurate atît la nivel de municipiu, cît şi la nivel de unitate şcolară. Valorificarea potenţialului intelectual al cadrelor didactice de la treapta primară a fost mobilizată, orientată şi dirijată prin intermediul planului complex de activitate a Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport.

I. Activităţi metodice. Reuniunile metodice din 24.08.2010 şi 28.12.2010 desfăşurate în LT „I.Creangă” pentru

managerii patroni şi învăţătorii claselor primare au avut ca obiective de bază:1. Redimensionarea activităţii cadrului didactic din învăţămîntul primar în contextul şcolii prietenoase copilului;2. Formarea de competenţe educative la elevii de vîrstă şcolară mică prin implementarea curriculumului modernizat la învăţămîntul primar; 3. Strategii pedagogice de formare a competenţelor educative prin optimizarea parteneriatului şcoală-famlie-comunitate şi dezvoltarea interesului pentru lectură în învăţămîntul primar;4. Orientarea actului educaţional prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale, aplicarea programului Power Point în cadrul orelor la clasele primare;

Problemele discutate în cadrul reuniunii din august 2010 s-au axat pe schimbările ce s-au produs în curricula modernizate la clasele primare, lipsa de manuale ajustate la curricula modernizate, ora de şah în clasa a II-a (9 ore teoretice şi 17 ore practice sau 26 de ore pentru un an de studii) provoacă neclarităţi în rîndul cadrelor didactice care urmează să predea aceste ore (învăţători la clasele primare sau profesori de educaţie fizică?); organizarea grupelor cu regim semiintern (reluate în anul curent de studii); nu a fost clar pe ce pagină a catalogului se vor înregistra subiectele predate la şah; revenirea la grupele cu regim semiintern: proiectarea, organizarea, timpul acordat.

Concepţia modernizării curriculumului în învăţămîntul primar a fost prezentată de către M.Marin – dr. în pedagogie, lector superior, Sectorul Evaluare al IŞE. Vorbitorul a făcut o comparaţie între curriculumul şcolar editat în anul 2003, curriculumul şcolar pentru clasele 1-4 descongestionat în anul 2006 şi curriculumul modernizat – anul 2010. S-a explicat, o dată în plus, conceptul de competenţă, sensul termenului subcompetenţă.

V.Vangheli, director adjunct la clasele primare în LT „Şt.cel Mare”, în comunicarea sa cu subiectul Colaborarea şcolii şi familiei cu biblioteca – factor important în formarea personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică (prezentare Power Point) s-a referit la modalităţile de implicare a părinţilor în alegerea, citirea şi discuţia cărţilor din biblioteca clasei, şcolii sau cea municipală, fapt care a contribuit la sporirea interesului acestora faţă de succesele şcolare ale elevilor, dar şi faţă de lectură ca activitate cognitivă în sine. Pozele prezentate confirmă activitatea desfăşurată de către cadrele didactice privitor parteneriatul şcoală-familie-comunitate.

Parteneriatul cu familia – garanţie a funcţionării şcolii prietenoase copiilor a fost tema la care s-a referit Iu.Băţ, director adjunct la clasele primare în LT „V.Vasilache” (prezentare Power Point). De mai mulţi ani, părinţii elevilor claselor primare din liceul vizat colaborează cu învăţătorii, elevii, membrii administraţiei,

1

Page 2: Clase Primare(Sc Nat )

devenind prieteni de nădejde ai acestora. Ei susţin şcoala/clasa şi se implică activ în procesul educaţional la învăţămîntul primar.

Prima lecţie din anul de studii 2010-2011 a avut genericul: Grigore Vieru - probă a demnităţii, responsabilităţii şi a civismului veritabil. În cadrul reuniunii metodice a învăţătorilor din municipiu T.Anghel, învăţătoare în şcoala primară nr.83 „Grigore Vieru”, a prezentat o lecţie model (oră de dirigenţie) cu subiectul: Pămîntule, eu dragoste iţi jur! (Prezentare Power Point). Lecţia a fost apreciată cu calificativ înalt, iar proiectul a fost propus pentru aplicare la clasă în ziua de 1 septembrie.

Ca şi în anii precedenţi, învăţătorii claselor primare au aplicat instruirea modulară în baza manualelor editate în anii 2006-2008 pentru elevii claselor a II-a – a IV-a, iar clasele I au studiat în baza manualelor de limbă română şi matematică revizuite. La educaţia tehnologică cadrele didactice de la treapta primară, au realizat curriculumul, utilizînd conţinuturile în dependenţă de baza didactico-materială de care dispun.

Procesul educaţional la clasele primare în anul de studii 2010-2011 s-a desfăşurat în baza recomandărilor făcute de către ME, privitor modernizarea curricula şcolare şi a conţinuturilor descongestionate la disciplinele de studiu. Cadrelor didactice le-a fost propusă forma electronică sau xeroxul materialelor elaborate de către autorii de curriculum pentru fiecare disciplină în parte.

Orele opţionale au fost repartizate cîte 1-2 la fiecare complet de clasă la opţiunea cadrului didactic, a elevilor şi a părinţilor.

Modalităţile de organizare şi desfăşurare a grupelor cu program prelungit la clasele primare este încă o enigmă pentru cadrele didactice de la această treaptă de şcolaritate şi nu numai pentru ei.

Pe parcursul anului de studii a fost acordat ajutor metodic cadrelor didactice şi managerilor-patroni de la treapta de învăţămînt primară privitor la elaborarea corectă a proiectărilor calendaristice şi a proiectelor didactice, la predarea orelor de şah, la implicarea părinţilor în formarea de competenţe prin dezvoltarea interesului faţă de lectură.

II. Activităţi de inspectare şi control. În perioada de dare de seamă activitatea de inspectare la clasele primare a fost desfăşurată în

cadrul mai multor controale tematice, frontale, de specialitate, speciale, monitorizarea atestării pentru conferirea/confirmarea gradelor didactice, soluţionarea petiţiilor parvenite la DGETS privitor organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional de către învăţătorii claselor primare.

A. În conformitate cu planul de activitate al DGETS pentru anul de studii 2010-2011 în perioada 06–25 octombrie s-a desfăşurat controlul tematic „Calitatea elaborării proiectărilor calendaristice la clasele primare”.

Documentul reglator în baza căruia au fost elaborate proiectările calendaristice este curriculumul modernizat pentru clasele 1-4. La proiectare s-a mizat, de asemenea, pe manualele autohtone recomandate de ME la toate disciplinele şcolare de la clasele primare şi auxiliarele şcolare existente.

În control au fost implicate 13 instituţii de învăţămînt: LT „I.Creangă”, LT „Iu.Haşdeu”, LTIM (particular), LT „P.Rareş”, LT „N.Bălcescu”; şcoala medie de cultură generală nr.52; gimnaziile nr.44, 53 şi internat nr.3, şcolile primare nr.9 şi 101, şcolile-grădiniţă nr.226 şi “ Ilie Fulga” (Stăuceni) cu un efectiv de 93 cadre didactice de la clasele primare.

Obiectivele controlului au fost formulate ţinînd cont de importanţa elaborării calitative a proiectărilor calendaristice şi se referă, în principiu, la corectitudinea repartizării orelor din Planul de învăţămînt al ME pentru anul de studii 2010-2011, a orelor opţionale, descongestionarea conţinuturilor conform cerinţelor curriculumului modernizat la disciplinele şcolare de la învăţămîntul primar, la concordanţa dintre repartizarea orelor şi conţinuturile proiectate, la specificarea tipurilor de evaluări, la stabilirea corectă a datelor, în special, pentru orele acordate evaluărilor.

Ca şi în anii precedenţi, controlul a fost precedat de consultaţii individuale şi de grup, indicaţii metodice oferite în cadrul şedinţei cadrelor didactice de la treapta primară din 26 august 2010, în cadrul seminarelor (4) în septembrie 2010 desfăşurate în colaborare cu CMM cu tema “Curricula centrată pe formarea de competenţe în învăţămîntul primar: sugestii de implementare”, iar acestea din urmă au contribuit la elaborarea mai calitativă a proiectelor de lungă durată.

La elaborarea proiectărilor de lungă durată s-a ţinut cont de: selectarea corectă a subcompetenţelor din Curriculumul modernizat pentru domeniul/modulul proiectat la disciplinele şcolare de la clasele primare; corespunderea numărului de ore fixat cu conţinuturile proiectate; specificarea evaluărilor

2

Page 3: Clase Primare(Sc Nat )

(iniţiale, formative, sumative) şi fixarea lor în rubrica “Conţinuturi” conform cerinţelor în vigoare; coreleţia dintre subcompetenţe, conţinuturi, resurse didactice şi numărul de ore proiectat; selectarea şi fixarea în rubrica respectivă a resurselor didactice de care dispune învăţătorul, catedra claselor primare, cît şi unitatea şcolară; proiectarea calendaristică la grupa cu regim prelungit.

Aceste şi alte momente importante de care s-a ţinut cont în timpul proiectării au contribuit la elaborarea calitativă a proiectărilor calendaristice în liceele “Iu.Haşdeu”, “I.Creangă”, “P.Rareş”, “N.Bălcescu”, LTIM, gimnaziul nr.53, şcolile primare nr.9, 101 şi “Ilie Fulga”.

Calitativ au realizat proiectările anuale învăţătoarele claselor primare: A.Popov (şcoala primară nr.9); I.Botnari şi S.Botnari (LTIM); M.Boaghe, L.Melnicenco (gimnaziul nr.53); L.Jardan, V.Matveevici, M.Bortă (şcoala primară “Ilie Fulga”); L.Otgon, E.Popa, C.Negru şi L.Cocîrla (LT “I.Creangă”); M.Moldoveanu şi E.Pruteanu (LT “P.Rareş”); A.Donciu şi M.Calestru (şcoala primară nr.101); V.Guceac, M.Timotin (LT “N.Bălcescu”);

La moment, notele informative privind rezultatele controlului intern al proiectărilor calendaristice erau în lucru în şcoala-grădiniţă nr.226, gimnaziile nr.44 şi internat nr.3, LT “P.Rareş”. Informaţii succinte au prezentat managerii responsabili de clasele primare din şcoala medie de cultură generală nr.52 (director adjunct V.Raevschi), şcoala primară „Ilie Fulga” (director adjunct T. Braşoveanu)

Majoritatea învăţătorilor din instituţiile implicate în control nu a adaptat proiectele de lungă durată la matematică, propuse de CMM, acceptînd numărul exagerat de ore cu subiectul „Antrenarea capacităţilor”, astfel încălcînd principiul diversităţii fiecărui subiect pentru fiecare oră predată. Nici rubrica „Resurse didactice” nu a fost completată cu materialele de care dispune fiecare cadru didactic.

Toate proiectările calendaristice sînt însoţite de informaţia complementară aderentă cu indicarea în ele a competenţelor specifice şi a subcompetenţelor pentru fiecare domeniu/modul, numărul de ore anual şi săptămînal, numărul de evaluări iniţiale, formative şi sumative, literatura metodică utilizată.

În perioada controlului au fost depistate şi unele inexactităţi, cum ar fi: repartizarea unei ore pentru evaluarea formativă; lipsa evaluării formative la fiecare modul proiectat; fixarea doar a unei evaluări sumative la matematică, semestrul I; specificarea tipului evaluărilor (iniţială, formativă, sumativă); lipsa evaluărilor sumative la educaţie tehnologică, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie fizică, ştiinţe şi istorie; completarea inadecvată a rubricii „Resurse didactice”; introducerea rubricii „Strategii didactice” care nu-şi găseşte utilitate în proiectarea calendaristică; fixarea evaluărilor sumative după fiecare modul la limba română în clasele a III-a şi a IV-a.

B. Orele opţionale oferite de Planul-cadru al ME dau posibilităţi mari pentru echilibrarea conţinuturilor la disciplinele şcolare de la treapta primară şi, în special, dacă sînt integrate după principiul complexităţii lor. Ele au fost repartizate de către administraţiile unităţilor şcolare din control la opţiunea elevilor şi părinţilor, cîte 2 ore pentru fiecare complet de clasă. Excepţie fac doar instituţiile care activează în baza planului individual cu studierea aprofundată a limbilor moderne şi muzical coral (LT „I.Creangă”); studierea aprofundată a limbilor străine şi a informaticii din clasele primare (LTIM); clasele cu profil estetic (şcoala medie nr.52).

Pentru realizarea opţiunilor elevilor au fost selectate din planul-cadru al ME diverse teme: Arta discuţiei, Bucuria de a scrie compuneri, Miracolul textelor literare, Enigma numerelor, Matematica distractivă, Literatură şi folclor, Educaţia ecologică, Gramatică şi compunere, Distracţii şi cunoştinţe, Matematica în serios, Retorica, Misterul numerelor, Arta comunicării, Folclor, Din lumea celor care nu cuvîntă, Religia, Arta decorativă aplicată, Popoarele lumii şi obiceiurile lor, Lectură şi creaţie, Misterele universului, Cunoaşterea cu mediul înconjurător, ABC-economic, Prin ţări şi continente, Dulce grai, Mîini didactice, Tainele universului, Bucuria de a scrie compuneri, Origami, Tainele corpului, Creionaşul minunat, Popas în lumea cărţilor etc.

În gimnaziul internat nr.3 şi LT “Litterarum” Educaţia moral-spirituală, disciplină din trunchiul de bază al Planului cadru, este numită disciplină opţională.

C. În anul curent de studii s-a revenit la Grupele cu regim prelungit, care activează în baza Regulamentului „Cu privire la organizarea activităţii grupelor cu regim prelungit” (Buletinul informativ al MET nr.1-2 din 2003).

În cadrul controlului efectuat de către reprezentantul DGETS au fost indicate toate inexactităţile, de asemenea, s-a acordat ajutor metodic managerilor şcolari nou-numiţi în funcţie: A.Donciu (şcoala

3

Page 4: Clase Primare(Sc Nat )

primară nr.101), T.Braşoveanu (şcoala primară „Ilie Fulga”, com.Stăucini) s-a discutat cu şefii de catedră, în instituţiile unde lipsea la moment directorul adjunct pentru clasele primare (LT „P.Rareş”) şi cadrele didactice de la această treaptă de şcolaritate. Au fost organizate microseminare pentru învăţătorii din unele instituţii, s-a discutat în particular cu unii învăţători din unităţile şcolare: LT “P.Rareş”, LT “I.Creangă”, gimnaziul nr.44 şi 53, şcoala primară „Ilie Fulga”.

Majoritatea instituţiilor din control au revăzut proiectările şi le-au ajustat la curriculumul modernizat.

III. Controlul special „Realizarea obiectivelor curriculare la clasele primare la sfîrşitul anului de studii 2010-2011” a inclus 73 de unităţi şcolare din municipiu.

Scopul controlului: Realizarea cantitativă şi calitativă a cerinţelor curriculare la clasele primare pentru anul de studii 2010-2011.

Controlul a atestat următoarele: pe parcursul anului de studii 2010-2011 curricula modernizate au fost realizate integral în toate clasele primare din control; la selectarea conţinuturilor s-a ţinut cont de subcompetenţele fixate pentru fiecare modul proiectat; numărul de ore efectuat corespunde cu numărul de ore proiectat.

Examinînd notele informative privind realizarea planului cadru şi a curriculei modernizate la clasele primare s-a constatat că: au fost cazuri de nerealizare cantitativă a programei de studiu cu 4-11 ore (LT „Durleşti”, LT „P.Rareş”, LT „N.Bălcescu”, gimnaziile nr.42, internat nr.2 şi 67); unele instituţii în nota informativă au sumat numărul de ore de la clasele paralele (LT „Al.I.Cuza”, LT „M.Kogălniceanu”, LT „N.Dadiani”, LT „M.Viteazul” şcoala medie nr.5, şcoala primară nr.82); a fost indicat doar numărul de evaluări sumative (LCI „Prometeu-Junior”, LT „Durleşti”, LT „I.Creangă”, LT „Hyperion”; gimnaziile nr.74, 75, 102, gimnaziul internat nr.2; şcolile primare nr.32, 91 „A.Ursu” şi 101); este prezentat numărul total de evaluări fără a se concretiza tipul lor (LT „P.Rareş”, LT „Litterarum”, LT „Gh.Ghimpu”, LT „M.cel Bătrîn”, LT „M.Kogălniceanu”, LT „Columna”, LT „L.Blaga”, LT „Şt.cel Mare”, şcoala medie nr.5, gimnaziul nr.67); în nota informativă nu este indicată instituţia (LT „Litterarum”, gimnaziul nr.67 ). În majoritatea instituţiilor din control s-a creat un sistem de evaluare bine pus la punct; este făcută o analiză comparativă a rezultatelor şcolare pentru anul curent de studii şi pentru anul precedent. În urma controlului intern managerii patroni au întocmit note informative privitor realizarea cerinţelor curriculare la clasele primare. Un număr mare de instituţii (25) nu au prezentat nota informativă privitor realizarea curriculumului la clasele primare, anul de studii 2010-25011.

IV. Controale frontale şi de o zi. Activitatea de dirijare şi control la clasele primare în instituţiile implicate în controale frontale şi de o zi, efectuate în anul de studii 2010 – 2011, o desfăşoară managerii-patroni: Sv.Stihari (LT „L.Rebreanu”, specialist în învăţămîntul primar, vechimea în muncă – 18 ani, vechimea în funcţie de director adjunct – 8 ani, deţinătoare de grade didactic şi managerial doi); Vozian Svetlana (gimnaziul nr.74, studii superioare, grad didactic II, vechimea în muncă 25 ani, în calitate de director - 1an); V.Bardacov (LTPA „N.Sulac”, director adjunct responsabil de procesul educaţional la clasele primare, profesor de matematică, vechimea în muncă – 6 ani, vechimea în funcţia dată - 2 ani); T.Frimu şi R.Gheras (LTPA „M.Berezovschi”, T.Frimu - 15 ani în funcţie de director-adjunct, specialist de istorie şi R.Gheras - 15 ani în funcţie de director-adjunct, responsabil de catedra claselor primare, specialist la limba şi literatura rusă, care duc evidenţa evoluării fiecărui cadru didactic şi a elevilor claselor 1-4, fapt ce denotă atitudine adecvată privitor îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale.

Cadrele didactice obţin succese bune în organizarea şi desfăşurarea actului didactic, realizează obiectivele curriculare prin aplicarea în cadrul orelor a metodelor şi formelor netradiţionale de lucru, implică elevii şi părinţii lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. La lecţie elevul este subiect al educaţiei, iar învăţătorul - dirijorul ei.

Menţionăm activitatea de dirijare şi control a managerilor-patroni: Sv.Stihari (LT „L.Rebreanu”), T.Frimu şi R.Gheras (LTPA „M.Berezovschi”), responsabili de activitatea cadrelor didactice de la treapta primară şi se apreciază cu calificativul „bine” şi, respectiv, „foarte bine”. Cu calificativul „satisfăcător” a fost apreciată activitatea de dirijare şi control efectuată în LTPA „N.Sulac”

4

Page 5: Clase Primare(Sc Nat )

(responsabil de treapta primară - V.Bardacov) şi în gimnaziul nr.74 (responsabil de clasele primare - Sv.Vozian)

Se menţionează, cu înscrierea în carnetul de muncă, învăţătoarele: Sv.Stihari, N.Bernaz, N.Laur, V.Manole, A.Toma (LT „L.Rebreanu”); R.Gheras, D.State, O.Carauş, N.Onofrei,V.Ganea, G.Crudu, L.Colesnic, A.Donea (LTPA „M.Berezovschi”);

V. Activităţi cu caracter competitiv: În anul de studii 2010-2011, pentru mobilizarea elevilor dotaţi în activităţi cu caracter

competitiv, au fost organizate şi desfăşurate mai multe acţiuni: barajul de matematică pentru elevii claselor a II-a – a IV-a; olimpiadele la limba şi literatura română, matematică (etapa de sector şi etapa municipală), la educaţia plastică (etapa municipală); participarea la conferinţa ştiinţifico-practică “Muncă, Talent, Cutezanţă.”

A. Barajul de matematică (concurs-preselecţie) s-a desfăşurat la 04.12.2010, în şcoala primară nr.83 „G.Vieru”. 165 de elevi din cei 907 implicaţi în concurs au obţinut diplome de gradul I (6), II (34), III (39) şi menţiuni (86). Aceştia sunt discipolii învăţătoarelor: L.Prisăcaru, Iu.Cazangiu şi O.Postu-Zazuc (LT „M.Eliade”); A.Cutasevici, N.Leon-Stoica, V.Cimpoieş, S.Sîrbu, E.Prisăcaru (LT „Gh.Asachi”); A.Oprea, L.Ciubotaru, A.Savin, T.Cerbuşca (LT „Orizont”); G.Stratulat, A.Groza, E.Maniuc, S.Cotelea, L.Adespea, L.Ciorici, L.Perjuc, M.Frăsinescu şi Iu.Scripnic (LCI „Prometeu-Junior”); V.Ene, O.Rotaru şi L.Bejenaru (LT „M.Eminescu”); E.Stratan şi L.Cocîrla (LT „I.Creangă”); R.Ţentiu (LT „L.Rebreanu”); T.Lenţa şi E.Leşco (LT „D.Alighieri”); E.Ceban (LT „M.de Servantes Saavedra ”); M.Buruiană, M.Bulmaga şi O.Braşoveanu (LT „M.Viteazul”); L.Şaptesate (LT „P.Rareş”); E.Izmană (LT „Traian”); V.Morcov (LT „G.Călinescu”); R.Prodan („LT „Columna”); A.Zbancă (LT „Litterarum”); S.Colibăverde (şcoala medie nr.49); E.Amarfii (gimnaziul nr.99 „Gh.Madan”); N.Rufanda şi I.Barcari (gimnaziul nr.53); M.Roşca, E.Şopronco, V.Bulicanu, V.Ghemu, V.Nichita şi G.Molea (şcoala primară nr.83 „G.Vieru”); T.Dlasc şi M.Covbasa (şcoala primară nr.12 „A.Popovici”); I.Cocu (şcoala primară nr.32); A.Pasacaru şi R.Braghiş (şcoala-grădiniţă nr.120); N.Ciobanu (şcoala-grădiniţă nr.152). B. La 03 aprilie curent, în LT „I.Creangă” s-a desfăşurat olimpiada la limba şi literatura română (etapa municipală) pentru elevii claselor a IV-a din instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiu. În concurs au fost implicaţi 120 de elevi. Locuri premiante au obţinut 58 elevi: locul I – 1 elev, locul II – 4 elevi, locul III – 18 elevi, menţiuni - 35 elevi. În cadrul olimpiadei vizate s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: LT „L.Rebreanu” (învăţătoare N.Laur); LT „M.Eminescu” (învăţătoare: V.Brînză şi L.Bejenaru); LT „Elitex” (învăţătoare M.Dolghii); LT „M.cel Bătrîn” (învăţătoare Sv.Dragan) – sectorul Botanica; LT „M.Eliade” (învăţătoare Iu.Cazangiu); LT „D.Alighieri”, (învăţătoare: T.Lenţa şi A.Leca); ŞPCI „Prometeu-Junior” (învăţătoare S.Cotelea, L.Perjuc şi L.Ciorici); şcoala primară nr.91 (învăţătoare A.Pribîş) - sectorul Buiucani; LT „Gh.Asachi” (învăţătoare: Sv.Sîrbu, Z.Galben-Panciuc şi V.Ghidiu); LT „M.Viteazul” (învăţătoare M.Bulmaga); LT „Univers LIONS” (învăţătoare V.Mancuş); LT „Litterarum” (învăţătoare A.Puşcaşu) – sectorul Centru; LTPA „M.Berezovschi” (învăţătoare A.Cojocaru); şcoala primară nr.82 (învăţătoare G.Antoniu) – sectorul Ciocana; LT „I.Creangă” (învăţătoare E.Stratan) - sectorul Rîşcani.

C. Olimpiada municipală la matematică pentru elevii claselor a IV-a din instituţiile de învăţămînt preuniversitar a fost organizată şi desfăşurată la 10 aprilie curent, în LT „I.Creangă”. În concurs au fost implicaţi 107 elevi, 48 dintre ei au obţinut locuri premiante. Rezultate performante au obţinut elevii din unităţile şcolare: LT„M.Eliade” (învăţătoare Iu.Cazangiu); ŞPCI „Prometeu-Junior” (învăţătoare: L.Adespea, S.Cotelea, L.Perjuc şi L.Ciorici); LT „Orizont” filiala Ciocana (învăţătoare A.Savin); LT „I.Creangă” (învăţătoare: L.Cocîrla şi E.Stratan), LT „M.Eminescu” (învăţătoare L.Bejenaru); LT„Gh.Asachi” (învăţătoare: Z.Galben-Panciuc, Sv.Sîrbu şi V.Ghidiu); LT „M.Viteazul” (învăţătoare: M.Bulmaga, A Moscalciuc şi O.Braşoveanu); LT „Litterarum” (învăţătoare A.Puşcaş).

D. La 02 martie curent, în incinta LT „G.Negruzzi” a fost organizată şi desfăşurată olimpiada la educaţia artistico-plastică pentru elevii claselor a III-a şi a IV-a din instituţiile de învăţămînt municipale. În concurs au fost implicaţi 339 de elevi.

5

Page 6: Clase Primare(Sc Nat )

În cadrul concursului s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: LT „G.Latină”, LT „O.Ghibu”, LTPA „M.Berezovschi”, LT „G.Meniuc”, LT „L.Rebreanu”, şcoala-grădiniţă nr.90 - unităţi şcolare, unde educaţia artistico-plastică se studiază în baza planului individual, aprofundat şi se predă de către specialişti cu experienţă în domeniu. Rezultate frumoase au obţinut elevii claselor a III-a şi a IV-a din LT „N.Iorga”, LT „G.Călinescu”, LT „C.Negruzzi”, LT „G.Meniuc”, LT „I.Creangă”, şcolile primare nr.12 „A.Popovici”, 32 şi 91 „A.Ursu”, şcoala-grădiniţă nr.152 „Pas cu pas”. S-au evidenţiat discipolii profesorilor de educaţie artistico-plastică: Ursu Zinaida, Todica Liuba şi Ho Xuan Rodica (LT „G.Latină”); Palamari Liliana (LT „N.Iorga”); Savin Elena (LT„G.Meniuc”); Beloconnaia Olesea, (LTPA „M.Berezovschi”); Bejan Nina şi Mereanu Virginia (LT „O.Ghibu”); Verdeş Ala (LT„I.Creangă”); Carp Lilia (LT„C.Negruzzi”); Duca Ludmila (şcoala-grădiniţă nr.90), dar şi ai învăţătoarelor de la clasele primare: Ichim Maria (LT „C.Negruzzi”); Chirilov Ludmila (LT „G.Latină”); Ciupercă Lilia, Zglavoci Valentina, Spînu Elena şi Sărăcuţă Ludmila (LT„G.Călinescu”); Gumaniuc Tatiana şi Cojocaru Ana (LTPA „M.Berezovschi”); Dlasc Tamara (şcoala primară nr.12 „A.Popovici”); Grosei Galina (şcoala primară nr.32); Durnea Violeta (şcoala primară nr.91 „A.Ursu”); Pîntea Tatiana (şcoala-grădiniţă nr.152); În LT „G.Latină”, LTPA „M.Berezovschi”, LT „O.Ghibu”, LT „L.Rebreanu” şi şcoala-grădiniţă nr.90 educaţia plastică se studiază în baza planului individual, aprofundat şi se predă de către specialişti în domeniu, fapt care favorizează elevii la concursul municipal la disciplina vizată.

Tabelul nr.2 reprezintă rezultatele olimpiadelor şcolare din ultimii trei ani.Anul şcolar Disciplina Total participanţi Locuri în clasament Menţiuni Total locuri

I II III

2008-2009 Limba română 109 4 15 32 32 83Matematica 120 3 5 18 53 79

Educaţia plastică 433 11 20 18 41 90Total: 662 18 40 68 126 252

2009-2010 Limba română 167 3 7 26 30 66Matematica 135 2 9 22 26 59

Educaţia plastică 489 14 21 33 40 108Total: 791 19 37 81 96 233

2010-2011 Limba română 120 1 4 18 35 58Matematica 107 2 9 12 25 48

Educaţia plastică 339 8 13 11 41 73Total: 566 11 26 41 101 179

2009-2010 Baraj de matematică 715 6 12 36 103 1572010-2011 Baraj de matematică 907 6 34 39 86 165

Total: 1473 17 60 80 187 344

Se aduc mulţumiri echipelor manageriale din şcoala primară nr.83 „G.Vieru” (director L.Grădinaru, directori adjuncţi: E.Petraşevschi şi M.Roşca), LT „I.Creangă” (director V.Guzgan, director adjunct la clasele primare E.Serbuşcă) pentru crearea condiţiilor optime la organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor municipale la clasele primare.

E. Conferinţa ştiinţifico-practică „Muncă, Talent, Cutezanţă”, desfăşurată la 15.05.11 în LT „M.Viteazul”, secţia „Educaţie plastică” a claselor primare a propus 320 lucrări. Din ele 40 au fost menţionate cu diplome de merit: locul I- 7 lucrări, locul II - 9, locul III – 12, menţiuni-12.

Majoritatea locurilor premiante le-a revenit elevilor claselor primare de la LT „G.Latină” (profesori: Z.Pavlov, R.Ho Xuan, M.Ceban), LT „O.Ghibu” (profesori: V.Mireanu, N.Bejan), LT „Al.I.Cuza” (profesor I.Ceban) şi şcoala-grădiniţă nr.90 (profesor L.Duca ).

Al treilea an consecutiv, în cadrul Conferinţei activează secţia „Clasele primare”. Pentru examinare s-au propus 27 de lucrări cu caracter ştiinţific, au fost prezentate 19 lucrări, dintre acestea au fost menţionate de juriu - 8. Comisia de evaluare a acordat 2 diplome de merit de gradul I, 1 – gradul II, 3 – gradul III şi 2 menţiuni. Premianţii sunt discipolii învăţătoarelor A.Oprea (LT „Orizont”); M.Lupu-Goriţă, Sv.Sîrbu şi Sv.Panciuc (LT „Gh.Asachi”); T.Lenţa (LT „D.Alighieri”); N.Corghencea (LT „L.Deleanu”); S.Guzun (şcoala primară nr.9).

6

Page 7: Clase Primare(Sc Nat )

VI. Rezultatele evaluărilor finale: În conformitate cu prevederile articolului nr.50 (p.3) al Legii Învăţămîntului, a ordinului nr. 810

din 10 iulie 2006 şi întru realizarea prevederilor ordinului ME nr.902 din 20 decembrie 2010 şi a ordinului DGETS nr.666 din 07.04.11 „Organizarea şi desfăşurarea evaluării finale a rezultatelor şcolare în învăţămîntul primar, anul şcolar 2010-2011” şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării finale a rezultatelor şcolare în învăţămîntul primar a fost organizată şi desfăşurată evaluarea finală în clasele a IV-a la limba română şi matematică.

Obiectivele de bază: Stabilirea nivelului competenţelor la finele primei trepte de şcolaritate; Diagnosticarea rezultatelor înregistrate în cadrul evaluărilor finale; Prognozarea performanţelor viitoare ale elevilor; Stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare şi rezultatele ei; Estimarea reală a calităţii predării-învăţării-evaluării în învăţămîntul primar;

Pentru susţinerea probei finale au fost admişi toţi elevii claselor a IV-a din municipiu în număr de 4677 de elevi. Rezultatele testelor au fost colectate centralizat, prelucrate statistic şi analizate.

Prin Dispoziţia ME cu nr.A-13/D 15 din 20 mai 2011 a fost aprobată schema de convertire a punctelor în note la limba română (vezi tabelul nr.1) şi la matematică (vezi tabelul nr.2).

Schema de convertire a punctelor în note la limba română, tabelul nr.1Note 10 9 8 7 6 5 4-1

Grila-puncte 45 42-44 41-37 36-30 29-20 19-14 13-0Procente-2010 23,65% 22,6% 25,5% 17,85% 6,67% 3,3% 0,36%Nr.elevi 566 1515 1437 792 309 25 12Procente-2011 12,18% 32,6% 30,9% 17,0% 6,65% 0,5% 0,6%

În baza rezultatelor obţinute a fost construită Curba lui Gaus pentru fiecare disciplină în parte. Limba română

Note obtinute

12,18%

32,60%30,90%

17,00%

6,65%

0,50%0,06%0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

10 9 8 7 6 5 4-3-

2-1

Procente-2011

12,18%

32,60%30,90%

17,00%

6,65%

0,50%0,06%0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

10 9 8 7 6 5 4-3-2-1

Note obtinute

Procente-2011

La 11 mai 2011, 4645 de elevi din cei 4677 de pe listă au scris lucrarea la limba şi literatura română. Au lipsit 32 de elevi, motivele fiind diferite. Punctaj maxim au obţinut 566 de elevi sau 12,18% din numărul total de elevi care au scris lucrarea au luat nota 10, cu 11,21% mai mult decît în anul 2010. Cei mai mulţi elevi au obţinut nota „9” (1515), aceasta constituie 32,6% sau cu 10% mai mult decît în anul precedent de studii (22,6%). Note de „8” au obţinut 1437de elevi, ceea ce constituie 30,9% sau cu 5,33% mai mult decît în anul trecut de învăţămînt. 792 elevi au acumulat cîte 38-30 puncte şi au luat nota „7”, 309 elevi au obţinut note de „6”, iar 25 de elevi – note de „5”. Procentul eşecului şcolar constituie 0,6%, faţă de 0,36% din anul trecut de studii sau 17 elevi au obţinut note insuficiente. Rata notelor insuficiente constituie 0,24%.

Schema de convertire a punctelor în note la matematică, tabelul nr.2Note 10 9 8 7 6 5 4-1

Grila-puncte 50 49-47 46-40 39-31 30-21 20-16 15-0Procente-2010 36,76% 36,26% 14,3% 10,56% 5,16% 1,47% 0,15%Nr.elevi 1062 1572 1124 548 282 49 13Procente-2011 22,8% 33,9% 24,2% 11,8% 6,07% 1,04% 0,27%

Matematica

7

Page 8: Clase Primare(Sc Nat )

Note obtinute

22,80%

33,90%

24,20%

11,80%

6,00%

1,04% 0,60%0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

10 9 8 7 6 5 4-3-2-1

Procente

22,80%

33,90%

24,20%

11,80%

6,00%

1,04% 0,60%0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

10 9 8 7 6 5 4-3-2-1

Note obtinute

Procente

4644 de elevi din cei 4677 de pe listă au scris lucrarea la matematică la 13 mai 2011. Au absentat din diverse motive 33 de elevi.

În tabelul nr.2 indicăm numărul de elevi care au acumulat punctaj maxim pe test (1062). Aceştia au acumulat 50 de puncte şi au luat note de „10”, constituind 22,8%, cu 13,96% mai puţin decît în anul de studii 2010. Spre deosebire de anul trecut de învăţămînt, note de „9” au obţinut 1572 de elevi, ceea ce constituie 33,9%, cu 2,36% mai puţin decît în anul precedent; 1124 de elevi (sau 24,2%) au acumulat cîte 46-40 de puncte şi au luat note de „8”. Note de „7” au obţinut 548 de elevi sau 11,8%, cu 1,24% mai mult decît în anul trecut (10,56%) ; 30-21 puncte au obţinut 282 de elevi, aceasta constituie 6,07%, cu 0,91% ; 67 de elevi sau 1,47% au luat note de „5” ; 15-1 punct au acumulat 12 elevi, aceştia au obţinut note insuficiente. Insuccesul şcolar constituie 0,27%, cu 0,12% mai mult decît în anul de studii 2009-2010. În continuare propunem tabelul comparativ la limba română pentru ultimii 3 ani.

Tabelul nr.3Anul de studii Reuşita Calitatea

cunoaşteriiNote :

10-9 8-7 6-5 4-1

2009 99,69% 58,66% 34,26% 46,59% 18,20% 0,31%2010 99,64% 71,82% 46,25% 43,35% 9,97% 0,36%2011 99,40% 75,70% 44,35% 47,9% 7,15% 0,60%

Comparînd rezultatele înregistrate în anul curent de studii cu cele din anul trecut, la limba română se observă o scădere uşoară a procentului reuşitei cu 0,24%. Calitatea cunoaşterii a crescut de la 71,82% la 75,70% (mărire cu 3,88%). Eşecul şcolar, după cum am menţionat mai sus, s-a mărit cu 0,45%. Mai jos prezentăm tabelul comparativ la matematică pentru ultimii 3 ani.

Tabelul nr.4Anul de studii Reuşita Calitatea

cunoaşteriiNote :

10-9

2009 99,52% 67,48% 42,27% 42,04% 14,26% 0,48% 2010 99,85% 87,32% 73,02% 24,86% 6,63% 0,15% 2011 99,77% 80,85% 56,60% 36,0% 7,12% 0,06%

La matematică calitatea însuşitei a scăzut de la 87,32% la 80,85%, cu 6,47%. A scăzut numărul de note de „10-9” cu 16,42%, faţă de anul precedent de studii, dar s-a mărit numărul notelor de „8-7” de la 24,86% la 36,0% sau cu 11,14% mai mult decît în anul 2010. Eşecul şcolar constituie 0,28%, cu 0,09% mai puţin decît în anul precedent de studii. Moda sau nota cea mai frecvent întîlnită este 9.

În rezultatul reverificării lucrărilor (selectiv) la limba română şi la matematică s-a constatat că, corectorii au respectat baremul de corectare şi apreciere a testelor, dar şi schema de convertire a punctelor în note, propuse de ME.

Fiecare instituţie de învăţământ a completat centralizatoarele la limba română şi matematică, iar rezultatele generalizate au fost incluse într-un tabel. Analizînd datele din tabel, am constatat:

La evaluarea finală la limba şi literatura română şi matematică au fost implicate 96 unităţi şcolare din mun.Chişinău cu instruire în limba de stat, cu un contingent de 4677 elevi ai claselor a IV-a.

8

Page 9: Clase Primare(Sc Nat )

1. Tipul instituţiei: şcoli primare (inclusiv şcoli-grădiniţă) - 14; gimnazii – 21; şcoli medii de cultură generală – 7; licee – 54;

2. 76 instituţii sunt amplasate în oraş, iar 20 – în satele care fac parte din componenţa municipiului;

3. Cadre didactice deţinătoare de grade didactice: superior – 8, I – 26, II - 149, fără grad didactic – 22 învăţători.

89% 87% 87%

98% 98%

68%

87% 84% 82% 79%

93%

77%82% 84%

76% 75% 74%

92% 90%84%

77%

49%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1a 1b 1c 2a 2b 2c 3 4 5 6 7 8 9a 9b 10a 10b 11 12a 12b 12c 12d 12e

Nivelul de realizare a itemilor la l. română

Aproximativ 98% din toţi elevii claselor a IV-a din municipiu au rezolvat corect itemul nr.2 (a,b) – determinarea valorii de adevăr privitor propoziţiile propuse. Peste 92% din elevi au realizat corect itemii nr.7 şi nr.12 (a) – determinarea şirului de cuvinte ce conţine partea de vorbire cerută; scrierea a patru enunţuri despre un pom, utilizînd reperele propuse; Peste 85% din numărul total de elevi au rezolvat corect itemul nr.1 (a, b, c) – alcătuirea a trei întrebări în baza textului citit; nr.3 – scrierea unui titlu la textul citit şi nr.12 (b, c) – alcătuirea întrebărilor pe baza textului citit. Mai mult de 80% din elevi au determinat corect cuvintele cu acelaşi sens şi verbele în şirul dat sau în enunţurile propuse (itemii 4 şi 5), alcătuirea unei personificări sau comparaţii folosind cuvîntul dat. Mai puţin de jumătate din elevi (49,6%) au reuşit să scrie corect propoziţiile în baza cuvintelor de reper.

93%98% 98% 96% 95%

85% 83% 82%

67%

93%87% 84% 84% 82%

86% 88% 87% 85%

74%

85% 84% 83% 81% 82%76%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1 2a 2b 2c 2d 3 4 5 6 7 8a 8b 9a 9b 10a 10b10c 10d 11a 11b 12a 12b 12c 12d 12e 12f

Nivelul de realizare a itemilor la matematică

Mai mult de 95 % din numărul elevilor claselor a IV-a au rezolvat corect itemul nr.2 (a, b, c, d) – compararea numerelor concrete; Aproximativ 93% din elevi au rezolvat corect itemii nr.1 şi 7 – scrierea numărului cu cifre şi cu litere. Nivelul de realizare corectă a itemilor nr.3 – completarea şirului de numere, nr. 4 – determinarea corespondenţei dintre fracţie şi felul cum se citeşte corect aceasta; nr.5 – efectuează calculele, respectînd ordinea operaţiilor; nr.8 (a, b) – rezolvarea cu justificări a problemei de aflare a sumei şi a produsului - nr.9 (a, b); nr.10 (a, d) – rezolvarea problemei de aflare a cîtului, 11 (a, b) – aflarea numărului de părţi de vorbire, utilizînd datele din tabel şi 12 (a, b, c, d, e) – rezolvarea problemei compuse cu plan, constituie mai mult de 80 de procente. Restul itemilor (3, 5, 7, 8, 9 a,b, 10 a,b, 11 a, c, d, e, 12 a, c, d), cu excepţia itemului 12 (b), au fost realizaţi mai mult de 75 la sută. Mai puţin de 70 de procente din elevi au rezolvat corect itemii 3, 5, 9b, 11e, 12 b.

În urma examinării notelor informative privitor calitatea testelor şi baremelor de corectare, s-a constatat că testul a fost construit corect, respectînd principiul concentric al învăţării limbii române şi

9

Page 10: Clase Primare(Sc Nat )

matematicii, s-a ţinut cont de matricea de specificaţie din timp stabilită. Conţinutul testelor este accesibil şi corespunde particularităţilor de vîrstă ale elevilor şi curriculumului modernizat la clasele primare. Timpul de lucru (60 minute) a fost suficient. Toate sarcinile au fost formulare corect, clar şi succint, sunt variate şi cu grad de dificultate în ascensiune. Cei 12 itemi la limba română, respectiv, la matematică, cuprind conţinuturile prevăzute de curriculumul modernizat descongestionat.

„…Că nu este alta, mai frumoasă şi mai de preţ zăbavă în viaţa omului, decît cetitul cărţilor” (M.Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei)

Conform Planului complex de activitate a Direcţiei Generale Educaţie Tineret şi Sport pentru anul de studii 2010-2011 şi în baza ordinului nr.2372 din 23.12.2010, în perioada 17.01.2011–25.03.11 s-a desfăşurat controlului tematic: Aspecte ale parteneriatului educaţional: deschidere spre formarea de competenţe educative la elevii de vîrstă şcolară mică prin dezvoltarea interesului pentru lectură. În cadrul controlului s-a urmărit modalitatea de implicare a părinţilor şi a altor agenţi educativi în formarea de competenţe la elevii claselor primare prin dezvoltarea interesului faţă de lectură, motivarea cadrului didactic pentru promovarea parteneriatului educaţional întru formarea atitudinii pozitive faţă de lectură, comprehensiunea rolului parteneriatului şcoală-familie-comunitate în formarea unei lecturi elevate la elevii de vîrstă şcolară mică.

În control au fost implicate 7 unităţi şcolare: LT „L.Rebreanu”, LT „M.Kogălniceanu”, LT “V.Vasilache”, LTPA “M.Berezovschi”, gimnaziul nr.44, şcoala primară nr.88, şcoala-grădiniţă nr.199.

Scopul controlului: Importanţa parteneriatului educaţional în formarea de competenţe educative prin dezvoltarea interesului pentru lectură la elevii de vîrstă şcolară mică.

În timpul controlului au fost utilizate diverse mijloace de investigare: Lecţiile asistate, proiectele didactice ale lecţiilor asistate, portofoliile de colaborare a şcolii cu familia, agendele de lectură în familie, cartoteca elevilor treptei primare din biblioteca şcolară/municipală, examinarea literaturii metodice privitor tema vizată, asistarea la şedinţele cu părinţii, discuţii cu elevii, părinţii şi alţi membri ai familiei, cadrele didactice, membrii administraţiei, vizite la bibliotecă, convorbiri cu bibliotecarele, aplicarea chestionarelor, cercetatea literaturii de specialitate privind tema vizată.

Au fost întreprinse mai multe acţiuni preventive controlului: Familiarizarea cadrelor didactice cu tema controlului în cadrul şedinţei metodice municipale la

clasele primare (24 august 2010); Acumularea de materiale specifice temei pe parcursul lunilor septembrie – octombrie 2010

(membrii consiliului metodic municipal); Pregătirea suportului teoretic şi a sarcinilor pentru activităţi practice, menite să implice cadrele

didactice de la treapta primară, părinţii şi alţi actori educativi în cercetarea temei vizate;Conform Planului complex de activitate a Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport al

Consiliului municipal Chişinău pentru anul curent de studii, la 27 octombrie 2010, în baza Liceului Teoretic „I.Creangă”, a fost organizat şi desfăşurat un seminar teoretico-practic cu tema vizată. În cadrul şedinţei plenare, au fost prezentate comunicări privind Lectura ca act de comunicare - C.Şchiopu, dr. în pedagogie, conferenţiar universitar la USM; Aspecte ale parteneriatului şcoală–familie–bibliotecă - C.Şatravca, directorul bibliotecii municipale „Tîrgu Mureş”, participanţii au vizionat un film la tema seminarului.

Lecţiile publice prezentate de către învăţătoarele claselor primare din liceu: E.Botin, N.Cocieru L.Otgon, C.Negru, S.Paladi S.Primac, E.Popa şi L.Cocîrla, cît şi activitatea extracurriculară „Sărbătoarea boboceilor”, moderată de către E.Serbuşcă, director adjunct la clasele primare din liceu, au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”.

Activităţile în ateliere au fost moderate de către M.Braghiş, specialist principal la DGETS, A.Serbuşcă, director adjunct şi S.Baltag, învăţătoare. Fiecărui participant i s-a înmînat suportul teoretic la tema discutată.

În cadrul experienţei manageriale avansate la 08.12.2010 în Biblioteca Municipală „B.P.Haşdeu”, Filiala „Stefan cel Mare” s-a desfăşurat un seminar cu genericul: „Lectura înaripează

10

Page 11: Clase Primare(Sc Nat )

sufletul” (Voltaire). Protagonistul seminarului a fost L.Ţugui, director adjunct la clasele primare la LT „E.Alistar”.

Comunicări privitor rolul parteneriatului educaţional familie-şcoală-comunitate la formarea de competenţe prin dezvoltarea interesului faţă de lectură au prezentat : C.Caterev, şefa bibliotecii „Ştefan cel Mare”, Gh.Todorov, actriţa teatrului „M.Eminescu”, profesor universitar la Academia de Arte, M.Chirilă, Centrul Academic Internaţional „M.Eminescu”, O.Pleşca, metodist la grădiniţa-creşă nr.91, L.Tcaci, director adjunct la Biblioteca municipală pentru copii „I.Creangă”, părintele Corneliu de la biserica Sfînta Paraschiva, Chişinău, scriitoarele C.Partole şi Ada Zaporojan, bunica, Actriţa Poporului din Republica Moldova, E.Butnaru.

L.Ţugui a argumentat subiectul seminarului şi a prezentat rezultatele unui sondaj desfăşurat la clasele primare privitor atitudinea elevilor şi părinţilor vizavi de lectură. Vorbitorii s-au mai referit la importanţa cărţii în viaţa omului: Copiii Chişinăului citesc o carte, Cartea ne adună acasă, Cărţile – punţi spre cunoaştere, Suntem la fel – cărţile ne sunt prieteni, Ocolul pămîntului în 30 de zile, Citesc şi cresc, Părinţii, bunicii şi eu – prieteni ai cărţii suntem, Cartea - prietena sufletului etc.

Fiecare participant a asistat la cîte o lecţie publică, din cele trei, prezentate de către învăţătoarele claselor primare din liceu: L.Achiruş şi T.Frunze ; M.Captari şi O.Dima ; A.Crivţova, M.Ciubotaru şi N.Nahaba ; În cadrul activităţilor au participat părinţi şi alţi membri ai familiilor elevilor.

Participanţii au făcut schimb de experienţă în cadrul unei mese rotunde, au descris cele mai eficiente modalităţi de organizare a activităţilor cu părinţii în scopul realizării calitative a procesului educaţional la treapta de învăţămînt primară, au vizionat filmul „Dezvoltarea interesului şi a dragostei faţă de lectură (montaj: L.Ţugui, catedra claselor primare). Fiecare participant a intrat în posesia unui suport teoretic privitor tema discutată.

În urma examinării fişelor de evaluare completate de către participanţii la seminar, s-a constatat, că subiectul discutat este unul foarte actual şi că ei sunt gata să desfăşoare un seminar similar intern, au mai menţionat necesitatea colaborării şcolii cu familia şi comunitatea.

Preventiv, pentru învăţătorii claselor primare din instituţiile implicate în control, s-a organizat un seminar cu tema dată, la 04.01.2011 în LTPA „M.Berezovschi”, moderatori: inspectorul la clasele primare de la DGETS şi Iu.Băţ, director adjunct în LT „V.Vasilache”.

Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali (familia, şcoala, comunitatea) şi presupune multă răbdare, perseverenţă, voinţă.

Există factori care determină lectura copiilor: particularităţile de vîrstă şi psihice, preferinţele lor, climatul familial, factori care pot transforma lectura într-o necesitate, „o foame de carte”, o delectare sau nu. Dacă gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de şcoală, acestea rămîn pentru toată viaţa o obişnuinţă utilă.

Chiar dacă s-a constatat că elevii noştri citesc puţin, totuşi lectura nu este o practică total abandonată - această constatare au făcut-o cei 70 de învăţători de la clasele primare implicaţi în controlul tematic.

Practica a demonstrat că, pe lîngă procesul didactic în sine, este necesar să existe o colaborare eficientă între învăţător, părinţi şi elevi, bazată pe principii democratice, progresiste, participative penru dezvoltarea interesului faţă de lectură.. Un alt aspect favorizant al colaborării îl are crearea unui mediu cultural favorabil acasă, în clasă, în şcoală, în comunitate, fapt care nu poate fi conceput în afara parteneriatului educativ.

Mediul de învăţare bine organizat stimulează interesul pentru lectură. În sălile de clasă din LT „V.Vasilache” (clasele care învăţă în baza programului „Pas cu pas”) sunt fixate panouri funcţionale pentru părinţi şi elevi, pe care se acroşează lucrările elevilor, proiectele individuale şi de grup, materialele utilizate de către învăţător la lecţii, informaţiile prezentate de către părinţi, bibliotecară, asistenta medicală, alţi actori educativi. Elevii citesc, comentează, evaluează, compară, se dau cu părerea, generalizează, astfel îşi trezesc interesul pentru lectură. Panouri pentru părinţi şi elevi au fost fixate în sălile de clasă din LTPA „M.Berezovschi” - învăţătoare: O.Carauş şi A.Donea; LT „L.Rebreanu”, panoul „Meseria de părinte”- învăţătoare N.Bernaz şi standul „În atenţia părinţilor” – învăţătoare V.Manole; Panoul „Sfaturi utile pentru părinţi”, gimnaziul nr.44, învăţătoare – A.Railean. În şcoala-grădiniţă nr.199 cadrele didactice utilizează pe larg agenda de lectură - învăţătoare

11

Page 12: Clase Primare(Sc Nat )

V.Casian), jurnalul de lectură – învăţătoare A.Lupaşcu; trăistuţa cu poveşti şi harta textului sînt des folosite de către învăţătoarea E.Rău, LT „M.Kogălniceanu”,; Învăţătoarele: O.Pena, O.Şpac şi S.Cojocaru din şcoala-primară nr.88 pentru a-i motiva pe elevi pentru citit folosesc sipeţelul cu lectură, buletinul informativ, agenda de lectură, jurnalul meu, panoul însuşirilor sufleteşti, concursul dulciurile lecturii.

O modalitate eficientă de motivare a elevilor pentru lectură este utilizarea fişelor pentru lucru individual în baza cărţii citite.

Standurile mobile din sălile de clasă create de învăţători şi părinţi facilitează accesul elevilor la informaţia nou-obţinută la lecţii, memorarea şi utilizarea ei în comunicare pe parcursul orelor şi în afara lor, fapt care contribuie nemijlocit la dezvoltarea interesului pentru lectură. Elevii citesc cu plăcere cărţile/textele propuse de colegi, se documentează despre noi cărţi, împrumută cărţi din biblioteca personală a colegilor, implică părinţii şi alţi membri ai familiei în lectura activă, provocînd pe toţi cei cu care interacţionează.

Impact pozitiv în motivarea elevilor pentru citit îl au întîlnirile cu scriitorii, lansările de carte, prezentarea cărţilor, vizionarea spectacolelor de teatru etc. Activităţi de acest gen au fost organizate în majoritatea instituţiilor din control.

În cadrul controlului s-a determinat că în instituţiile nominalizate părinţii sînt prezenţi în sala de clasă ca: părinţi-voluntari (ajutori) ai cadrului didactic (LT „V.Vasilache”); părinţi-sursă complimentară de informaţii pentru cadrul didactic despre copilul său şi referitor la tema demersului didactic (şcoala-grădiniţă nr.199; şcoala primară nr.88; gimnaziul nr.44); părinţi-resursă educaţională (împărtăşesc copiilor propriile lor interese cognitive, pasiuni, evenimente profesionale, experienţa lor (şcoala-grădiniţă nr.199; LTPA „M.Berezovschi”, LT „V.Vasilache”); părinţi-suporteri ai imaginii pozitive despre instituţie (promovează prin căi diverse, informale, în familie şi în comunitate o atitudine pozitivă faţă de şcoală (şcoala-grădiniţă nr.199; LTPA „M.Berezovschi”, LT „V.Vasilache”, LT „M.Kogălniceanu”, LT „L.Rebreanu”). În rezultatul participării active în cadrul lecţiilor şi în afara lor, părinţii au înţeles că cerinţele unice faţă de copil trebuie menţinute cu orice preţ. Participanţii la parteneriat au învăţat că implicarea fiecăruia este importantă, mai ales atunci cînd este vorba de formarea personalităţii şcolarului mic. Implicarea ambelor părţi în luarea deciziilor, avînd aceleaşi repere educaţionale, face să progreseze învăţarea şi dezvoltarea copiilor.

Lecţiile asistate (85) de către reprezentantul DGETS au demonstrat nivelul de pregătire metodică şi de specialitate a cadrelor didactice (70), modul de selectare a metodelor şi formelor de lucru cu cartea, pasiunea cu care învăţătorul se pregăteşte pentru realizarea actului didactic, capacitatea lui de a motiva elevii pentru lectură, iar părinţii lor pentru implicare.

Gradul de pregătire profesională a cadrelor didactice din control este reprezentat în histograma 1 , iar în histograma 2 - calitatea orelor la care s-a asistat în cadrul controlului.

Lecţii apreciate cu calificativul „foarte bine” - 44 (sau 51%); „bine” - 29 (sau 35%); „normativ” - 11 (sau 13 %); „satisfăcător” - 1 (sau 1 %).

Fiecare elev, dar mai ales elevul claselor primare, este vrăjit de magia cuvîntului pedagogului. În afară de faptul că expun coerent, consecvent, captivant mesajul transmis elevilor, iar aceştia, la rîndul lor, îl imit întocmai, învăţătoarele claselor primare Sv.Stihari, N.Bernaz, E.Stepanov, N.Laur (LT

12

Page 13: Clase Primare(Sc Nat )

„L.Rebreanu”); Iu.Băţ, S.Petruşcă, I.Apolschi, S.Plămădeală, T.Gamurari (LT „V.Vasilache”); R.Gheras, D.State, O.Carauş, A.Donea, E.Pogor, T.Bodrug, L.Bondarenco, O.Balan, G.Crudu, O.Tricolici, M.Bîrcă, L.Colesnic, E.Crăciunescu, T.Gumaniuc, S.Grosu, C.Popuşoi, N.Onofrei (LTPA „M.Berezovschi”); O.Pena, O.Şpac, S.Cojocaru (Şcoala primară nr.88); T.Ganea, L.Gherasimov, Sv.Ţîhanovschi (LT „M.Kogălniceanu”); R.Topală, E.Beregoi, I.Jovmir (şcoala-grădiniţă nr.199) cu un anumit tact şi anumită dibăcie „aduc” părinţii şi alţi actori educativi în şcoală, îi implică în activităţi educative, utilizînd metodele şi formele de lucru.

Mijloacele de învăţămînt facilitează transmiterea şi asimilarea informaţiei ca act al predării prin mesaje, texte, poezii, imagini în baza cărora elevii alcătuiesc povestiri, poveşti, poezii, reconstituie textul, astfel cadrul didactic sprijină şi stimulează interesul pentru lectură.

Profesionalismul şi erudiţia multor învăţătoare sînt doar nişte facilitatori pentru realizarea procesului educaţional atunci, cînd dumnealor dirijează cu multă măiestrie actul didactic, implicînd părinţi, alţi membri ai familiei, bibliotecara şcolii, preotul, oamenii de artă: scriitori, actori, artişti pentru stimularea interesului pentru lectură şi formarea dragostei faţă de carte.

Elevii claselor primare nu numai că citesc revistele pentru copii, ci şi ei crează texte, poezii pentru Ziarul Adevărul (şcoala primară nr.88), revista „Lăstăraş” (şcoala-grădiniţă nr.199).

La crearea fondului de carte pentru biblioteca clasei participă elevii, cît şi părinţii din gimnaziul nr.44 şi LT „V.Vasilache”.

Rolul managerului şcolar este enorm de mare atunci, cînd este vorba despre formarea competenţelor educative la elevi, despre stabilirea unor relaţii de parteneriat între şcoală, familie şi comunitatea apropiată/îndepărtată. Activitatea directorului adjunct la clasele primare din LT „V.Vasilache”, Iu.Băţ, de mai mulţi ani este direcţionată spre sensibilizarea cadrelor didactice, a părinţilor, actorilor din comunitate şi a elevilor claselor primare pentru lectură şi parteneriat.

Unele aspecte ce ţin de activităţile desfăşurate la catedră privitor tema cercetată le-au prezentat în notele informative T.Frimu, R.Gheras (LTPA „M.Berezovschi”); Sv.Stihari (LT „.Rebreanu”); S.Goncear (şcoala primară nr.88); Iu.Boţan (şcoala-grădiniţă nr.199), A.Railean (gimnaziul nr.44).

Părinţii intervievaţi prin intermediul chestionarului consideră lectura importantă în formarea competenţelor educative.

Histograma 3 reprezintă timpul acordat copilului în zi de către părinţi.

3%10,00%

20%

67%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

1. a) b) c) d)

Timpul acordat în zi copilului de către părinţi

Procente

Timpul alocat de către părinţi pentru comunicare cu copilul (p.1) privitor discuţiile asupra cărţilor citite, emisiunile tv/radio pentru copii vizionate/ascultate, excursiile, vizitele, observaţiile în natură efectuate constituie: 0,5 ore – 3%, o oră – 10%, 2 ore – 20%, mai mult de 2 ore – 67%. În anii precedenţi jumătate dintre părinţii intervievaţi (50,55%) au recunoscut că timpul acordat discuţiilor (p.8) cu copiii pe diferite teme este insuficient, pe cînd 48,45% considerau că acordă suficient timp comunicării cu copiii lor. Rata constituie 18,55% - aceasta înseamnă că eforturile depuse de către cadrele didactice de la treapta primară privitor la implicarea părinţilor în activităţile de formare a competenţelor educative la elevi nu sînt în zadar.Reprezentăm alte mijloace de comunicare a familiei cu şcoala .

13

Page 14: Clase Primare(Sc Nat )

63%

31%

1%5%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

procente

întîlniriîndividuale

convorbiritelefonice

vizite ladomiciliu

întîlniriîntîmplătoare

Alte mijloacede comunicare a familiei cu şcoala

procente

În histograma 4 observăm numărul mare (63%) de părinţi care comunică cu şcoala prin întîlnirile individuale cu învăţătorul, în cadrul cărora discută despre cărţile citite, nivelul de desfăşurare a discuţiilor privitor lectura copiilor. Aproape o treime din părinţi (31%) apelează la convorbirile telefonice cu învăţătorul pentru a afla despre comportamentul copiilor lor, însuşită şi, respectiv, ce şi cît citesc aceştia. Unele probleme părinţii le discută cu dascălii copiilor lor în cadrul întîlnirilor întîmplătoare (5%). Doar 1% din părinţii întervievaţi afirmă că pedagogii fac vizite la domiciliul elevului cu scopul de a se informa despre situaţia familiară, ungheraşul de lucru al copilului, fondul de carte din biblioteca personală, cît şi ce cărţi citeşte, cu cine le discută, unde îşi fixează datele importante din lectura realizată.

Histograma 5 reprezintă rezultatele răspunsurilor la întrebarea din p.5 al chestionarului aplicat.

Fiind întrebaţi, dacă sînt mulţumiţi de succesele copilului, 146 (sau 70%) (vezi histograma 5) de respondenţi au răspuns da, 52 din ei (sau 27%) spun că sînt parţial mulţumiţi de faptul cum învăţă copiii lor. Doar 3 % a dat un răspuns negativ.

La întrebarea din punctul 7 al chestionarului Ce carte i-aţi cumpărat copilului DVS în ultima jumătate de an? 85% din respondenţi au numit diverse titluri de carte pe care le-au cumpărat pentru copiii lor, iar aproape 15% din cei intervievaţi nu au cumpărat copiilor lor nici o carte în ultima jumătate de an sau nu ştiu ce cărţi a cumpărat partenerul său de viaţă.

Scopul nostru este de a le dezvolta la elevi interesul, dragostea, plăcerea citirii/lecturii. Atitudinea elevilor de vîrstă şcolară mică privind lectura, am determinat-o din răspunsurile părinţilor la întrebarea din punctul 9 al chestionarului (histograma 6).

14

Page 15: Clase Primare(Sc Nat )

Constatăm, că mai mult de jumătate (57%) din elevii claselor primare, conform afirmaţiilor părinţilor, citesc din plăcere, aproximativ o treime (32%) citeşte la insistenţa părinţilor, iar 21% din respondenţi au menţionat că, copiii lor citesc doar operele cerute de învăţător.

Preferinţele lectorale ale copiilor claselor primare din unităţile şcolare implicate în control sunt reprezentate în histograma 7

Procentul înalt (86%) al preferinţelor elevilor de a lectura din cărţi se datorează cadrelor didactice, familiei, dar şi altor factori educativi: bibliotecarul, scriitorii, preotul etc. Aproximativ două cincimi din respondenţi (39%) au menţionat că internetul este a doua sursă de lectură pentru copiii lor. Aproape o treime (31%) din elevii mici citesc din alte surse: reviste, ziare, fluturaşi, reclamă, fişe, panou cu informaţie etc.

Dacă în urmă cu cîţiva ani cadrele didactice conlucrau la nivel de clasă cu 3-4 părinţi, ceilalţi fiind contactaţi doar pentru a se prezenta la şedinţele colective şi în cazuri extreme, în prezent, numărul doritorilor de a ajuta şcoala privitor educaţia copiilor creşte, fapt ce denotă insistenţa învăţătorilor de a-i „aduce” pe părinţi în clasă, de a le propune diverse sarcini educaţionale.

Un rol deosebit la dezvoltarea interesului pentru lectură îl joacă bibliotecarul şcolii şi cel din biblioteca municipală pentru copii. Conlucrare eficientă cu biblioteca pentru copii „I.Creangă” şi filiala ei „Biblioteca picilor” au învăţătorii, părinţii şi copiii din LT „V.Vasilache”; sistematic frecventează biblioteca „Tîrgu Mureş” elevii claselor primare de la LT „M.Kogălniceanu”, sînt în bună colaborare cadrele didactice, părinţii şi elevii şcolii primare nr.88 cu biblioteca municipală „Maramureş”, precum şi elevii de la LTPA „M.Berezovschi” cu biblioteca „Transilvania”. De mai mulţi ani şcoala primară din LT „L.Rebreanu” frecventează biblioteca „B.P.Haşdeu”, iar cei de la gimnaziul nr.44 - biblioteca nr.6.

Controlul efectuat permite să concluzionăm argumentat importanţa implicării părinţilor şi a altor actori educativi în dezvoltarea interesului pentru lectură, impactul pozitiv care-l are aceasta la formarea de competenţe educative, sporirea calităţii învăţării la elevi, dar şi creşterea competenţelor adulţilor. Colaborarea dintre şcoală, familie şi comunitate demonstrează interesul sporit pentru optimizarea acesteia şi crează condiţii de conlucrare cu ceilalţi actori ai cîmpului educaţional (biblioteca pentru copii, biserica, teatrul de păpuşi, casa de creaţie a copiilor etc).

În concluzie, putem afirma cu certitudine că prima şi condiţia prioritară de formare a unei conduite elevate şi a competenţelor educative autentice la elevii claselor primare este capacitatea cadrului didactic de a implica familia în activităţi cu caracter educativ în cadrul orelor şi în afara lor.

Numai cel căruia i s-a insuflat în copilărie gustul pentru lumea minunată a cărţii, va căuta şi îşi va găsi timp pentru această activitate de minte şi suflet.

Mersul implementării curricula modernizate la clasele primare a fost observat şi în cadrul monitorizării procesului de atestare a cadrelor didactice pentru conferirea/confirmarea gradelor didactice superior, întîi şi doi. Lecţii cu elemente de creativitate au prezentat învăţătoarele: Sv.Sîrbu şi D.Ciuhrii (LT „Gh.Asachi”); E.Popa (LT „I.Creangă”); A.Nour (LT „G.Meniuc”); T.Lenţa şi M.Margine (LT „D.Alighieri”); T.Cerbuşca (LT „Orizont”); V.Vangheli (LT „Şt.cel Mare”);

15

Page 16: Clase Primare(Sc Nat )

Sv.Ţîhanovschi şi L.Gherasimov (LT „M.Kogălniceanu”); S.Vetrilă şi V.Zdragoş (LT „M.Sadoveanu”); M.Tamazlîcaru şi V.Turchin (LT „G.Latină”); G.Stratulat şi A.Dodiţă (ŞPCI „Prometeu-Junior”). Pentru implicarea elevilor în procesul educaţional, pentru aplicarea formelor şi metodelor moderne de lucru, pentru implicarea părinţilor şi a altor factori educativi în formarea de competenţe educative la elevii de vîrstă şcolară mică, pentru utilizarea mijloace tehnice de instruire, dînd lecţiilor dinamism şi diversitate, lecţiile prezentate de către învăţătoarele vizate au fost apreciate cu calificativul „foarte bine”.

Membrii Consiliului metodic municipal, ai comisiei de cooptare pentru atestare si ai comisiei de elaborare, verificare şi apreciere a subiectelor de la olimpiadele şcolare la clasele primare au avut posibilitate de a se afirma în cadrul diferitor forme de activitate: seminare, concursuri şcolare, consiliu metodic municipal, comisii de evaluare, atestare pentru obţinerea gradelor didactice etc.

În acest context, menţionăm activitatea eficientă în anul de studii 2010-2011 a următoarelor cadre didactice: M.Popa, P.Covali (LT„M.Eminescu”); N.Grozav (LT„N.Iorga”); L.Paiu (LT„D.Alighieri”); M.Buruiană, (LT„M.Viteazul”), A.Raţă (LT„M.Eliade”); A.Cutasevici, A.Stici (LT„Gh.Asachi”); R.Ţurcan, T.Cerbuşca, A.Oprea (LT„Orizont”); T.Cojocaru (LT„C.Negruzzi”); E.Petraşevschi, M.Roşca (şcoala primară nr. 83 „G.Vieru”); E.Serbuşcă, E.Popa, S.Baltag (LT „I.Creangă”); V.Vangheli (LT „Şt.cel Mare”); I.Botnari S.Botnari (LTIM); V.Tabacari (LT „Al.I.Cuza”); D.State (LTPA „M.Berezovschi”); A.Bărbieru (LT „M.de Cervantes Saavedra”); E.Marandiuc (LT „N.Dadiani”); V.Morcov (LT „G.Călinescu”); Iu.Băţ, I.Apolischi. S.Plămădeală (LT „V.Vasilache”); L.Gherasimov (LT „M.Kogălniceanu”); Sv.Galben (şcoala-grădiniţă nr.120); N.Issa şc.-grăd.nr.152).

Activitatea cadrelor didactice de la treapta primară, analizată prin prisma inspecţiei şcolare realizată pe parcursul anului de studii 2010–2011, a fost axată pe soluţionarea problemelor implementării conţinuturilor la disciplinele şcolare de la clasele primare şi asigurării finalităţilor învăţămîntului primar, prevăzute în curricula modernizate.

Rezultatul realizării reformei curriculare din învăţămîntul primar impune pentru anul următor de studii noi sarcini şi responsabilităţi atît pentru inspectorul treptei primare, cît şi pentru cadrele didactice, managerii-patroni ai acestui segment de şcolaritate. Activităţile de perspectivă la clasele primare în noul an de studii vor fi axate pe următoarele probleme:

monitorizarea implementării curricula modernizate la clasele primare; acordarea asistenţei metodice tinerelor cadre de conducere şi tinerilor specialişti în scopul

organizării corecte a procesului educaţional la treapta de învăţămînt primar; realizarea controlului intern în vederea perfecţionării procesului educativ şi asigurării

condiţiilor de realizare a cerinţelor curriculare; monitorizarea procesului de atestare conform cerinţelor regulamentului în vigoare; evaluarea randamentului şcolar prin prisma formării competenţelor specifice la

disciplinele şcolare şi standardelor educaţionale; utilizarea raţională a orelor opţionale şi de meditaţie în scopul aplicării eficiente a

multiplelor inteligenţe în procesul educaţional; asigurarea continuităţii şi coerenţei între educaţia preşcolară, învăţămîntul primar şi

treapta gimnazială; implicarea familiei şi a altor factori educativi din comunitate în formarea personalităţii

elevului de vîrstă şcolară mică. aplicarea diverselor modalităţi de valorificare a parteneriatului şcoală- familie-comunitate

în scopul formării personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică. M.Braghiş, specialist principal, inspector la clasele primare, DGETS

16