Transilvania in timpul regimului liberal. Intensificarea miqcdrii nalionale

Izolat1politic, infrAntd in Italia, zdruncinatd de puternice frdmdntdri interne - 2gssnfua{s ds

Unirea celor doud Principate - Austria a fost constrAnsd sd renunle la regimul neoabsolutist 9i sd

revind la formula federativd de guvernare, sd proclame, prin patenta din 8/20 octombrie 1860, trecerea

la un regim constitulional, liberal. in virtutea noului regim, intdrit prin patenta din februarie 1861, in

Transilvania, sunt reinfiinlate vechile comitate qi scaune. A inceput, pentru romini, o perioadd dens6,

bogat[ in manifestdri gi realizdri culturale qi politice nalionale, care poate fi apreciatd drept una din

cele mai importante din istoria modern[ a Transilvaniei. Asist[m, acum, la un proces politic masiv 9i

dinamic, la o adevdratd dezldnluire de forfe, ca intotdeauna atunci cAnd se descdtugeazd un popor ce a

fost impiedicat multd weme sd se manifeste in mod liber.

Efervescenla politici este generald; in cuprinsul ei se schileazd iinia de acliune politicd, la fel

ca qi in primdvara anului 1848. Conduc[torii bisericii, $aguna qi $ulu!iu, cer convocarea unui congres

na{ional rom6nesc pentru a stabit o linie unrtard. La 10 decembrie 1860, delegalra romAnd aflatd la

Viena inainteazd impiratului un important memoriu. Actul, larg rdspAndit in intreaga Transilvanie,

cuprinde principalele cereri ale romdnilor: egalitatea politici a naliunii romAne cu celelalte naliuni,

garantatdprintr-o diplomd asemdn[toare celei leopoldine, din anul 1691, recunoaqterea limbii romAne

ca limbd oficiald, dietd demo cratic6, congres nalional. Sunt elaborate numeroase alte memorii 9i

programe asemdndtoare, care sunt inaintate impdratului. Unele din acestea se pronun{au pentru

convocarea unei diete constituante, aleas[ prin vot universal'

in primele zile ale lunii ianuarie 1861 se intrunegte Conferinla nalionald de la Sibiu. Aldturi de

cererile anterioare, se solicit[ anularea tuturor legilor care prejudiciau naliunea romAn6. Totodat[, se

protesta impotriva modului in care Cancelaria Aulicd a fbcut convocarea conferinlei de la Alba Iulia,

pentru pregdtirea dietei.

in Banat gi in Crigana, prin conferin{a din noiembrie 1860, romAnii reiau programul de la 1848

cerdnd crearea unui clpitanat romAn autonom. Curtea de la Viena dispune, ins6, alipirea la Ungaria' in

Bucovina, de asemenea, ac{iunea politicd a romAnilor se amplificd. Acliunea nalionald este puterntc

sprijinitd in Transilvania de Asociatiunea transilvand pentru literatura romdnd Ei cultura poporului

(Astra), de Societatea pentru cultura Ei literatura romdnd din Bucovina, Asociatia nalionald de \a

Arad gi de altele, asemdndtoare, organizate dupd acelaqi model'

De la inceput, insd, concesiile politice sunt limitate de prerogativele pe care Curtea din Viena

le conferd nobilimii maghiare; practic, prerogativele acesteia sunt restaurate prin dispozi{iile de

reconstituire a forurilor conducdtoare din Transilvania. in acest sens, semnificativd este conferin{a

,,regnicolar6" de 1a Alba Iulia (11-12 februarie 1861) in care, aflali in majoritate, reprezentan[ii

maghiari s-au pronunlat pentru incorporarea Transilvaniei la Ungaria, in conformitate cu hotdrArea

Dietei din anul 1848. Nobilimea pleca de la ideea unei restaurdri a situaliei din 1848, ceea ce

contravenea flagrant ndzuinlelor rom6nilor; in acord gi cu saqii, aceqtia au dat o hotdrAt[ ripost6'

-

Migcarea nalionald romAneascd se afirmb puternic in organismele politice locale.

Convocarea Dietei Transilvaniei, in jurul cdreia se desfEgurau principalele ac{iuni politice, este

boicotatd de cdtre gubemiul maghiar de la Cluj; acesta o declard i1ega16 deoarece contravenea uniunir

hotarAtd la 1848. Delegalii rominegti iau drumul Vienei; numeroase memorii, la care se adaug[ gi

cererile sagilor, expun, mereu, opiniile romAnilor cu privire la funcliile noului organ, pronunlAndu-se

pentru un cens electoral nediscriminatoriu.

Dieta, aleasd pe noi baze cenz'ftare, in care romdnii erau mai avantala\i, s-a intrunit la Sibiu, la

3/15 iulie 1863. Au fost alegi 46 deputali romAni, 43 maghiari 9i 32 sagi - fiecdrei nalionalit[ti

addugAndu-i-se cAte 11 deputali regaligti. Deoarece - considerAnd forul ilegal - deputalii maghiari

aurefuzat sd participe la lucrdri, acestea s-au desfEqurat in prezenla doar a deputalilor romAni gi sagi.

Dieta, adevdratd constituantd, in cele doud sesiuni (15 iulie-l3 octombrie 1863; 11125 mai-77129

octombrie 1864), a votat legea cu privire la egala indreptdlire a na{iunii romAne gi a confesiunilor sale

cu celelalte naliuni gi culte din Transilvania, precum qi legea prin care limba romAnd a fost

recunoscutd ca limbd oficiald in Transilvania, alSturi de limba maghiard gi cea germand. Pe linia

aceloragi concesii ale Cur{ii de la Viena, in mai 1865, A. $aguna a fost numit mitropolit. infiinlarea

Mitropoliei romAnegti dddea expresie unui vechi deziderat.

Dacd perioada alegerilor a fost o weme de largd actiune politic[, ce a rlscolit inheaga

Transilvanie, lucr[rile Dietei, prin importanla problemelor ce erau chemate sd le rezolve, a men{inut

mobilizatd intreaga populalie a Transilvaniei in jurul dezbaterii politice de care atdrna, in esenlrald

mdsur[, viitorul nalional.

Cele doud legi votate in prima sesiune au intrunit gi aprobarea deputalilor sagi. in cea de a

doua sesiune, au fost luate in disculie proiectele privind infiintarea unei Curli supreme de casalie

pentru Transilvania, precum gi aspectele multiple ale problemei urbariale. Dezbaterile in jurul acestor

legi, ca gi in jurul altora, care nu au mai fost sanclionate de Curtea din Viena (legea electoral[, de

pildd) sau in jurul altor probleme, cum ar ft acelea privind noua organizare administrativ-teritoriald,

finan{ele statului, serviciul militar, construirea de cdi ferate, drumuri, realizarea sistemului de impozite

$.a. au alut un larg ecou, antrenAnd la via{d obgteascS, politicd, intreaga populalie actld a

Transilvaniei.

Agitalia provocatd in Transilvania - situa{ia era proprie intregului Imperiu, de altfel

convins Curtea din Viena despre primejdia ce o reprezint[ incercarea de reorganizare pe baze

federative. Tendinlele autonomiste, accentuate in urma infrAngerii de la Sadova, arr determinat

intensificarea tratativelor cu nobilimea gi burghezta maghiard,, eare vor duce, in fina1, la instituirea

regimului dualist. Cercurile conducdtoare maghiare au condilionat inlelegerea de anexarea

Transilvaniei la Ungaria. Dieta din Sibiu a fost desfiin{ati la 20 augustil septembrie 1865; a fost

convocatd o noud dietd, care urma sI fie constituitdpebaza legii electorale, feudale, din anul 1791,

care asigura nobilimii o majoritate covArgitoare. intmtrita la Cluj, noua Dietd, \a8120 noiembrie 1865,

a votat unirea Transilvaniei la Ungaria. Minoritatea pe care o delineau romAnii in cuprinsul noului

organism politic (fald de 128 deputali maghiari 9i secui, se aflau 36 romdni 9i 25 sagi) a determinat, de

pe acum inc6, adoptarea tacticli pasiviste, in raport cu participareala viala politici 9i in semn de

protest impotriva noii stdri de lucruri.

Dieta din Sibiu a fost dizolvatd iar legile votate de acest organism politic nu au fost

recunoscute. Anii acegtia, insd, de puternicd efervescenld reprezintd o importanld deosebitd in lupta

politicd nalionald a romAnilor. Momentul Dietei din 1863-1 864, care face legdtura intre revolulia de

la 1848 qi migcarea memorandista, constituie o etapd hotdrAtoare in definitivarea programului politic al

romdnilor din Transilvania, in ridicarea la via![ politicd a unor noi pdturi sociale. Relevanti in privinla

cregterii cutezanlei populare - exprimatd prin o largd gi activd migcare sociald a ldranilor (reforma din

anul 1864 din Principate a jucat, desigur, un ro1 pozitiv in acest sens), epoca este importantd 9i sub

raportul progresului cultural. in cadrul noului regim era gi mai multd libertate, mai mari posibilitaf de

r ealizar e practicd a iniliativelor.

impliniri bisericeqti, E colare, culturale

in curgerea sa precipitatd, perioada scurtd liberald inscrie qi importante progrese pe t[rAm

confesional, remarcabile realtzdri gcolare gi cAliva mari pagi inainte in domeniul culturii.

inceputul emancipdrii politice a naliunii a deschis, treptat, calea emancipdrii ei religioase,

dupd cum sugrumarea libertd{ii sale dusese la subordonareaeibisericeascd, fa!6 de ierarhia calvin[ la

inceput, apoi fa!6 de cea catolicd gi cea sdrbeascd. Mai intii unilii, favortza\t de revirimentul catolic

general de dupd revolulie, de politica puterii habsburgice de intdrire a frontului intem al

catolicismului, de calculul, mereu prezent, al inwdjbirii religioase a popula{iei romAneqti, ajung sd se

smulgd in 1853 de sub supremalia Strigoniului, apoi gi ortodocaii reugesc in 1864 sd scape de jugul

ierarhiei s1rbegti. Se oblineau astfel cuceriri foarte importante pe tirAmul organizdrli superioare

bisericegti, de care se legau toate firele relelei gcolilor confesionale, doud relele ierarhice complete, o

important6 activitate culturald, apreciate posibilitili de ac{iune politicS, multiple incidenle asupra vie{ii

publice, un cert prestigiu social. in afard de toate acestea, centrele bisericeqti vechi de la B1aj, Sibiu,

Oradea, Arad, cele noi de la Gherla, Lugoj, Caransebeg, aproape fiecare cu un seminariu, o

preparandie, o tipografie, un ziar, dispuneau de o anumitd inzestrare economicd, Qare, deqi foarte

precard in comparalie cu aceea a confesiunilor ,,recepte" din trecut, reprezenta totuqi un punct de

spnlin foarte important intr-un mediu social atAt de sdrac in resurse.

Incontestabil, cea mai mare realizare a epocii revine romAnilor ortodocai, care, sub pdstorirea

energic[ gi prestigioasd a marelui $aguna, oblin in 1864, dupd stdruitoare intervenlii la Viena,

separarea de patriarhia de la Karlovitz, restaurarea mitropoliei Sibiului 9i noua episcopie de la

Caransebeg. Acum, de fapt, se pun bazele organizdrii proprii a bisericii romAne ortodoxe, a Statutului

organic ce va fi aprobat in 1868, marea operi ecleziastic[ a lui $aguna, care va aduce servicii intr-

adevdr inestimabile na{iunii pe timpul dualismului. Se reia, cu nou elan qi nu frrd tezultate, campania

pentru inzestrarea preolilor ortodocqi de pe PdmAntul Crdiesc cu porliuni canonice.

Greco-catolicii, care aveau in frunte pe Alexandru Sterca $ulu!iu, rdu vdzut la Curte qi la

Nunliatura vtenezd, pentru atagamentul sdu nedisimulat fald de ritul qi disciplina oriental[ a bisericii

unite, pentru opozi\ia sa deschisd fa!6 de ingerinlele catolice din afard, pentru intransigen{a sa politicd,

igi consolideaz6gi ei in acegti ani,,pasul cel mdre!" din 1853 al mitropoliei. in tgOZ se completeazd

capitlul, se obline un consilier gcolar propriu in Guberniu, se fac importante fundaliuni bdnegti, se

consolideazd episcopiile noi de la Gherla gi Lugoj. in toti acegti ani, $ululiu se zbate din rdsputeri

pentru aprobarea intrunirii sinodului mixt, de clerici gi laici, care sd dea solu{ii multiplelor probleme

cu care erau confruntate diecezele sale, fdrd sd ajungd si vad[ cu ochii sdi implinirea acestui vis. Nici

$ulu{iu, nici $aguna, care incearcd s[ igi aplaneze intre ei in 1861 litigiile religioase, care merg mAnd

in m[n6, p|nd in 1865, in problemele politice, nu obfin salartzarea preolilor de cdtre stat, cum li se

dddeau speranle, dar ambele confesiuni primeau cdte o dona{ie anuald bugetard de 25.000 fl., respectiv

30.000 fl., aga numita ,,mil5 impdrbteasc[", ca ajutoare pentru preolii cei mai sdraci.

Procesul general de innoire a societdlii rominegti inceput dupd revolulie, s-a intrepdtruns 9t

intercondilionat cu o putemicd migcare gcolar[, desfEguratd la toate ciclurile instruc{iei. Sunt anii unei

mari vivacitili a fenomenului gcolar, anii in care releaua qcolard romdneascd primegte acea relativd

densitate, omogenitate qi consisten![ cu care va intra in epoca grea a dualismului.

Jos, la nivelul comunitd{ilor sdtegti, numdrul qcolilor ortodoxe gi greco-catolice ajunge in

1865, in Transilvania istoricd, luate una cu alta, mai mari sau mai mici, mai vechi sau mai noi, mai

viguroase sau mai firave, la 1483, ceea ce insemna mai mult decAt o dublare intr-un deceniu 9i

jumdtate. Pe intreg teritoriul locuit de romAni in nordul Carpalilor, firi Bucovina, creqterea este

asemdndtoare, mergAnd dela 1214 de qcoli in 1844 \a2569 in 1870. Ca punct de reper amintim cd in

1899, dupd trei decenii de stdpdnire dualistd, numdrul qcolilor cu lirnba de predare romAn5 era in toatd

Ungaria de abia 2157 , toate cu caracter confesional, toate linute in viald cu intreaga incordare a satelor

in sAnul cdrora fiinlau, cu intreaga incordare a puterii de rezisten{d a forurilor bisericeqti proprii.

Indispensabile pentru conturarea unei linii generale de evolulie, aceste cifre nu spun, desigur,

totul prin ele insele. Imaginea de ansamblu se schirnbd dacd coreldm numdrul total al qcolilor

romdneqti cu acela al gcolilor maghiare gi germane, fireqte in raport cu numdrul populaliei, dacd

compardm suportul material gubred, incropit cu mari sacrificii al gcolii romAneqti, cu inzestrarea

bogatd a gcolilor cu limba de predare maghiarS, dacd coborAm de la generalitatea cifrelor la realitdlile

concrete, atAt de diferen{iate calitativ. intr-adever, dacd in satele fostelor regimente de granild, in

putemicele comunit[fi libere de pe Pdmdntul Crdiesc, in unele mari sate iobdgeqti din comitate, ne

gdsim in prezen{a unor unit[li gcolare care satisfbceau exigen{ele timpului, cele mai multe din

instituliile nou create in aceastd weme sunt departe de ce ar fi trebuit sI fie o qcoald in a doua lumdtate

a sec. al XIXlea.

Ndscute pe un sol sdrac, foarte multe din aceste gcoli nu aveau, acum la inceputurile 1or atdt de

dificile, un local propriu, ci funclionau in cAte o cas6 din sat, nu aveau un dasc[l cu o pregdtire

adecvatd chemdrii sale ci funclia era de{inutd de un om cu ceva carte, schimbat de la un an la altul,

pl6tit de sdteni cAnd gi cum puteau, in bani, in produse, in zlle de lucru, nu aveau o gcolarizare normald

ci aceasta se limita doar la lunile de iarni, in general din postul Crdciunului pAnd in cel al Pagtelui, nu

erau frecventate decAt de o treime, in cel mai fericit caz dejumdtate din copii de gcoald. Din aceste

realit61i dureroase s-a ndscut in anii 1865-1866 o foarte puternicd mobilizare a fortelor, cu accente

uneori spectaculare, in vederea asandrii gcolii rurale romAnegti. Sunt anii in care, comitat dupd comitat,

protopopiat dupd protopopiat, sute qi sute de mici comunitSli, contaminate unele de altele, intocmesc

acte solemne, Instrumente fundationale qcolare, prin care se obligau sd asigure existenla materiald a

gcolii 1or.

Anvergura acestei migcdri de repliere a societdlii romAnegti in jurul gcolii proprii, ale cdrei

urmdri binefrcdtoare se vor resim{i pdn6,tltrziu dup[ 1867, nu poate fi disociatd de contextul politic

grav al pregdtirilor dualiste, de amenintdrile care impresurau din toate pdr{ile pe romAni. intr-un

moment cAnd toate cuceririle politice ale liberalismului erau periclitate, gcoala confesionald, cu limba

gi spiritul sdu national, ale cdrui pAlp6iri neaqteptate ne intAmpind pAnd gi in cele mai izolate sate,

apare tuturor, uniti gi ortodocgi, laici qi clerici, pasivigti gi activigti ca un refugiu salvator. intr-adevlr,

ceea ce impresioneazd cu deosebire in acest masiv flux de acte locale, intdrite pe de o parte de

episcopii, pe de alta de Gubemiul ldrii, incdrcate de gtampile 9i semndturi, purtAnd fiecare mdrturia

emotionantd a adeziunii !6rdneqti, tragerea semnului crucii in fala numelui propriu, este viziunea

nalionald asupra gcolii. ,,Ddm pentru copiii nogtri qi pentru binele natiei", ,,ddm pentru vaza naliet

noastre romAne",,,ca fii ai na{iei noastre", ,,ca sd fim gi noi caal\71",,,ca sd ajungem acolo unde stau

alte natii", ,,sd iegim din intunericul in care am zdcul",,,s[ nu fim tot goi la scoale", ,,sI nu rdmAnem

goi cu treburile gcolii" sunt cuvinte care se citesc adesea in aceste acte, impregnate de savoarea

graiului tdrdnesc, unele adevdrate monumente de limbd.

La nivelul invdldmAntului secundar se pun in aceastd weme bazele gimnaziului greco-catolic

de la Ndsdud gi a celui ortodox de la Brad, care veneau sd se adauge celor de la Blaj, Beiug gi Braqov

(fa!n de 9 gimnazti romano-catolice, 6 luterane, 6 calvine gi 3 unitariene existente in 1865 in

Transilvania istorici), se infiinleazd preparandiile de la Nds5ud (mutatd apoi la Gherla), Sighet gi Blaj,

Institutul teologic-pedagogic din Sibiu igi mdreqte durata de la un an la doi, apoi la trei, se pun pe

picioare mai multe gcoli normale. in acelagi timp romAnii asalteazd. porlile gimnaziilor romano-

catolice de stat de la Cluj, Tdrgu-Mureg, Sibiu, Timigoara, Oradea, Lugoj, Baia-Mare, Satu-Mare,

Sighet, unde ei formeazd. acum intre o treime gi jumStatea popula{iei lor gcolare, unde autoritdlile

habsburgice infiinleazd, catedre de limba romAnd. Lua{i la un loc ei se ridicd in 1864-65, in

Transilvania istoricd, \a 1343, dintr-un total de 3525, ceea ce insemna 38,loA fa{d de 34,7yo maghiari,

26,3oh germani, l,9o al\ii. Celmult 10% din ei ajung la luminile unei instructii universitare, domeniu

in care romAnii sunt cel mai slab reprezentafi. in afara seminariilor greco-catolice gi ortodoxe de la

Blaj, Sibiu, Arad, Gherla, Lugoj, nu exista nici o gcoa16 superioard cu limba de predare romAn6. Chiar

gi in momentul cel mai favorabil al anului 1863, cAnd se pun bazele Academiei juridice maghiare din

Cluj, cAnd se reorganizeazd Academia juridici sdseascd din Sibiu, compensalii desigur pentru noul

statut politic al romAnilot, cererea acestora privind intemeierea unei Academii de drepturi proprii,

rdmAne ostentativ in afara calculelor oficiale. in acest moment incepe, sub patronajul Astrei, pdnd

tArziu in 1883 o stdruitoare migcare pentru infiinlarea Facultd{ii juridice, atAt de mult doritS, din

propriile resurse ale nafiunii, migcare a cdrei ganse de reugitd scad pe mdsurd ce regimul dualist igi

descoperi adevdrata sa fa!d.

Anii 1860-1865 marcheazd,in acelagi timp, o etapd decisivd a procesului de institulionalizare

a culturii romAnegti, pe baze modeme, nationale, laice gi confesionale deopotrivd. Dacd in prima

jumdtate a secolului fiinlaserd doar cAteva firave societdli de lectur[, in deceniul al VIIlea incepe sd se

articuTeze, in forme gi la nivele sociale diferite, o intreagd retea de asocialii gi reuniuni, expresii toate

ale unei societSli civile pe deplin congtientd de individualitatea sa, hotdrAtd sd gi-o apere.

La nivelul cel mai inalt al elitei intelectuale sunt puse pe picioare, concomitent in

Transilvania, in Ungaria, in Bucovina, o serie de asocialii culturale de largd deschidere teritorial6,

asemdndtoare societdlilor mai vechi maghiare gi sdsegti, ca gi Matice-lor slave. inceputul qi totodatd

prototipul il formeazd in 1861, Astra, cdreia ii urmeazS,,Asociatiunea pentru cultura poporului romAn

din Maramureq" (1861), cea din Bucovina (1862), Asocialia nalionald din Arad pentru cultura

poporului romAn (1863), Societatea literard rom6nd din Bucuregti, viitoarea Academie romAnd (1866).

Ele comunic[ unele cu altele, schimbd publica]ii, se sprijind moral gi, in cazul Academiei, chiar

material. La o altd scard de valori se situeazd reuniunile cu obiective specifice, cele ale elevilor, mai

tArziu cele ale studenlilor, diversele societdli de 1ectur6, ,,Reuniunea femeilor romdne", infiinlatd la

Braqov in 1850. Sunt, toate, crealii ridicate gi sus{inute din forlele proprii ale natiunii, cel mai adesea

din creilarii tdranilor, din care se incropesc, ban cu ban, modestele fonduri necesare existentei lor.

in seria societSlilor culturale de importanld generald ,,Asociatiunea transilvand pentru

literatura romAnd gi cultura poporului romAn", cunoscutd sub numele de ASTRA, a fost prima

institulte culturald centrald a romAnilor din Transilvania, societatea cu cea mai largd arie de influenfd,

cu cel mai puternic impact social. Ea se constituie in noiembrie 1861, sub pregedinlia episcopului

ortodox Andrei $aguna, cea mai cunoscutd personalitate romAneasc[ a epocii, secondat de doi greco-

catolici Timotei Cipariu gi George Bariliu gi de un comitet central de asemenea mixt. Aceastd formulS

fericitd a interconfesionalismului, legatd gi ea de specificul epocii 1iberale, a asigurat chiar de la

inceput noului organism o recunoagtere generald gi, menlinut[ de-a lungul timpului, a contribuit la

estomparea animozitililor dintre ortodocgi gi greco-catolici, intre{inute cu grijd din umbrd de cdtre

delindtorii puterii. Sediul Astrei a fost stabilrt la Sibiu, ora$ a cdrei pondere culturali rivalizeazd gi apoi

depdgegte pe aceea a Blajului unit.

inceputurile Astrei sunt, cum era de agteptat in mediul in care ea a apdrut, foarte mode ste:212

membri fondatori, ordinari, corespondenli gi onorari, luali la un loc, qi un capital de 5.600 fl. in 1861.

Ca termen de comparafie menliondm faptul cd in 1859, la infiin{area sa, societatea maghiard,,Erdelyi

Muzeum" pornegte cu un capital de 180.850 fl., cu o foarte bogatd bibliotecd, mari colectii de

antichitdfi, de tablouri, de monede, de minerale etc. Acest avantaj al inceputului, pe care atitudinea

diferen{iatd a statului maghiar de dupd 1867 nu face decAt s5-1 accentueze,yafi foarte greu de depdgit.

Cu toate acestea incd din 1862, cdndAstra se lanseazd spectaculos cu o mare expozilie la Braqov, cAnd

la adunarea sa generalS vin circa 800 de intelectuali din toate pdrlile Transilvaniei precum qi

personalitdli din RomAnia, numdrul membrilor societdlii se ridicd dintr-odatd \a745, iar fondul sdu la

20.000 fl., cu un venit de 2.800 fl. ,,ins5, exclamd Bariliu, care din lipsele nenumdrate ale natiuniiputeai sd le acoperi cu aceastd sumugoard". S-au acordat cdteva premii literare, mici ajutoare pentru

gimnaziile romAnegti, pentru biblioteci, iar cea mai mare parte s-a alocat ca burse pentru studenli.

,,Dar, incheie acelagi secretar general al Astrei, cAli studenli se puteau ajuta din 1.600 fl.? 16 cu cAte

100 fl., 32 cucdte 50 fl., cdnd alti 300 tineri agteptau gi ei ca puii de pasdre". Sunt totuqi anir in care se

pun pe picioare primele sec{ii gtiinlifice ale Astrei, cea filologici, cea istoricd, cea de gtiinte naturale gi

se pregdtegte aparilia revistei sale proprii ,,Transilvania".

Tot atAt de semnificative pentru nevoia de culturd a unei societdli care iese din iner{ie, care

incepe sd se articuleze, sunt: ,,Reuniunea pentru sprijinirea studenlilor jurigti romdni" (1861) cu filialelocale, ,,Retmiunea pentru sprijinirea ziarigtilor romAni" (1861), societdlile literare ale elevilor romAni

de la gimnaziile din Clu1 (1861), Beiug (1862), Blaj (1864), Sibiu (1865), Arad (1867), Bragov (1868),

Caransebeg, Gherla, Baia-Mare (1869), fiecare cu biblioteca, publicalia, micul sdu fond bdnesc.

in sfhrgit, guvemarea liberald se particularizeazd, qi printr-o anumrtd concentrare a resurselor

materiale ale naliunii, prin constituirea unor fonduri gi funda{iuni bdneqti cu rosturi mai largi, gcolare,

culturale, bisericegti. Sunt anii in care se pun bazele fondului mare al Astrei, fondului Academieijuridice romAne, fondul Gazetei Transilvaniei, marilor fundaliuni binegti ale fostului regiment

nds[udean, funda{ia Gojdu, marelui fond ldsat de $ulu!iu, in 1867 la moartea sa, pentru intemeierea

unei universitdli romAnegti, anii in care zecr de sate igi alcdtuiesc fundalii gcolare proprii, cAnd paginile

ziarelor abundd de liste de subscrip{ii, cAnd pretutindeni se infiin{eazd comitete pentru adunarea

ofertelor, se instituie legate testamentare, se fac donatii.

Dar in afara tuturor acestor diverse impliniri, anii liberalismului, etapd decisiv6 in definirea

programului politic al romAnilor transilvdneni, a alut consecinle adAnci gi durabile pe planul

congtiin{ei gi sentimentului nafional, a ldsat amintiri pe care, dupd un sfert de veac de dualism,

memorandiqtii le vor evoca cu o mare mAndrie.