CITOLOGIE MEDICINA DENTARA
-
Upload
diaconu-angela -
Category
Documents
-
view
127 -
download
2
Embed Size (px)
description
Transcript of CITOLOGIE MEDICINA DENTARA

CITOLOGIE Lucrarea prac)că 2 – Preparatul microscopic permanent
Exclusiv pentru uz didac2c

Cerințe necesare pentru o examinare precisă: -‐ Celulele și celelalte elemente prezente în țesut să fie păstrate în condiții cât mai apropiate de condițiile lor naturale (FIXARE)
-‐ Preparatul să fie transparent, subțire, plat
-‐ Diferitele componente să fie colorate diferit (COLORARE)
Pregă/rea preparatului pentru microscopie op/că
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Posibilități de preparare - secțiuni - „in toto” (structuri/organisme mici, suficient de subțiri pt. a fi întinse pe o lamă) - zdrobire (pt. studiul conținutului celulei) - frotiuri (celule suspendate în fluid) - culturi celulare
Pregă/rea preparatului pentru microscopie op/că
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Preparatul microscopic permanent
• Modalitatea de examinare a unor celule, fragmente de ţesut sau organ, cărora li s-au suprimat procesele vitale prin fixare
• Permite examinarea la microscopul optic a principalelor caracteristici ale celulelor şi a modului lor de organizare
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Preparatul microscopic permanent Un preparat microscopic este alcătuit din:
1. obiect de examinat (subţire şi transparent)
2. mediu de montare (transparent)
3. suport de montare (lamă şi lamelă)
hGp://www.agtcbioproducts.com/images/slide.jpg
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Preparatul microscopic permanent
Scopul realizării – de a conserva - structurile celulare şi - raporturile dintre ele pe un timp nelimitat.
Este folosit în: - clinică - laboratorul de anatomie patologică - medicină legală - cercetare - scop didactic
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Etapele obţinerii preparatului microscopic permanent
1. Recoltare 2. Fixare 3. Deshidratare și clarificare 3. Impregnare și includere 4. Secţionare 5. Colorare 6. Montare (între lamă şi lamelă) 7. Etichetare
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

1. RECOLTAREA
= Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ este prelevat de la om, animal viu sau de la cadavru
RECOLTAREA BIOPSICĂ • Se recoltează de la om sau animal viu şi se practică în scop diagnostic.
• Se realizează prin : 1. raclare 2. puncţie-biopsie 3. aspiraţie cu ac fin 4. intervenţie chirurgicală
1. dimensiunea pieselor să nu depăşească 5 mm
2. instrumentele bine ascuţite
pentru a evita zdrenţuirea şi pierderea paralelismului dintre planuri
3. adecvată în funcţie de tipul
organului; se vor evita modificările de volum, formă şi relief
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

RECOLTAREA NECROPSICĂ
• recoltarea de la cadavrele umane se practică în laboratoarele de anatomie patologică şi medicină legală cu scopul de a confrunta datele de anatomie clinică şi tanatogenetice • după sacrificarea animalului, în scop de cercetare sau didactic
1. RECOLTAREA
(cât mai aproape de momentul decesului) pentru a evita procesele de autoliză
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

Recoltarea biopsică A. raclare B. puncţie – biopsie C. aspiraţie cu ac fin D. intervenţie
chirurgicală - biopsie incizională - biopsie excizională
hGp://img.webmd.com/dtmcms/live/webmd/consumer_assets/site_images/ar)cles/health_tools/eczema_overview_slideshow/photolibrary_rm_photo_of_hand_with_eczema.jpg hGp://www.beliefnet.com/healthandhealing/images/si55551723.jpg
hGp://www.glowm.com/resources/glowm/graphics/figures/v1/0270/016f.jpg
A
C
D
B
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

• etapă critică pentru un bun preparat • proces fizic sau chimic prin care:
- sunt oprite rapid procesele vitale (celulare), - păstrându-se, cu alterări minime:
- volumul, - forma, - relieful şi - raporturile moleculare (în structuri/ultrastructuri) şi spaţiale (între structuri/
ultrastructuri)
Prin fixare urmărim: 1. Conservarea ţesuturilor 2. Prevenirea pierderii de constituenţi celulari 3. Creşterea diferenţierii optice a structurilor celulare 4. Mărirea consistenţei ţesuturilor în scopul de a facilita
trecerea lor prin celelalte etape şi mai ales pentru secţionare
2. FIXAREA
hGp://www.leicabiosystems.com/typo3temp/pics/Sci_Lab_Histo_Lead0004_d0f91f3944.jpg
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

• Serie de soluții alcoolice de concentrații crescânde (până la 100%) pentru îndepărtarea apei și înlocuirea ei cu alcool
• Îndepărtarea alcoolului cu ajutorul unor agenți în care și alcoolul și parafina sunt miscibli (ex: toluen)
3. DESHIDRATAREA și CLARIFICAREA Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
©McGraw-‐Hill Companies / Junqueira Histology

-‐ etapa care asigură condiţii op)me pentru secţionarea pieselor
• Cea mai folosită masă de incluziune: parafina
4. INCLUDEREA
hGp://www.leicabiosystems.com/typo3temp/pics/Embedding_028_sized_31fe12192c.jpg hGp://www.leicabiosystems.com/typo3temp/pics/Sci_Lab_Histo_Lead0008_03_a9cda89157.jpg
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

• cu microtomul ( vor rezulta secțiuni cu o grosime de aprox. 5μm)
5. SECȚIONAREA Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
©McGraw-‐Hill Companies / Junqueira Histology

-‐ etapa prin care se urmărește creşterea contrastului dintre elementele celulare/)sulare, prin capacitatea substraturilor morfologice (care conțin proteine, acizi nucleici sau alte macromolecule) de a lega diferit coloranții
• Prin metode compa)bile cu metoda de fixare • Pot fi metode universale (HE) sau specifice ţesutului studiat
(Nissl)
6. COLORAREA Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

-‐ permite conservarea specimenelor pentru cât mai mult )mp
• între lamă şi lamelă, în diferite medii de montare, iniţial fluide
• Protejarea secţiunilor fragile de eventualele deteriorări • Conservarea coloraţiei şi asigurarea unui mediu optic
omogen şi transparent necesar examinării microscopice
7. MONTAREA Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

8. ETICHETAREA
Pe fiecare lamă se notează:
– tipul celular/tisular – sursa de recoltare – fixatorul – metoda de colorare – data realizării preparatului
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București

PAUZĂ

COLORANTUL HISTOLOGIC • Substanţă colorată, de obicei de natură organică, ce
poate intra în celulă ataşându-se la nivelul componentelor celulare şi permiţând astfel diferenţierea lor optică.
Nu toate substanţele colorate sunt coloranţi! Coloranții prezintă, d.p.d.v. chimic: - Grupări cromofore (purtătoare de culoare) - Grupări auxocrome (cu capacitatea de a colora)
- Ionizate (principale) – formează leg. electrochimice cu substratul - Neionizate (secundare) – formează leg. de hidrogen cu substratul
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
Clasificare: -‐ după proveniență: naturali (vegetali/animali) sau sinte)ci -‐ după caracterul chimic: -‐ acizi: gr.auxocr. sarcină -‐ … se atașează pe substrat (+)
-‐ bazici: gr.auxocr. sarcină + … se atașează pe substrat (-‐) -‐ neutri (amestecuri de col. acizi și bazici)

METODE DE COLORARE Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
Criterii de clasificare: 1. Momentul colorării 2. Nr. de coloranţi utilizaţi 3. Mecanismul colorării 4. Metoda de obţinere a
coloraţiei optime 5. Raportul dintre
rezultatul colorării şi culoarea colorantului
(vitale / permanente)
(simple / combinate)
(directe / indirecte – cu intermediar)
(progresive / regresive – cu decolorant)
(ortocromatică / metacromatică)

METACROMAZIA Capacitatea unui substrat de a se colora într-o altă culoare decât cea a
colorantului. PRINCIPIU: - existenţa unor grupări funcţionale aflate la o distanţă foarte mică una de
alta. - colorantul se dispune ordonat şi foarte aproape moleculă de moleculă
permiţând reaşezări ale electronilor la alte nivele energetice şi absorbţia de alte lungimi de undă din spectrul vizibil
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
Mastocite Ob. 100x cu imersie Col.: Albastru de toluidină -‐-‐ » granulații roșu -‐ violet

COLORAȚII UZUALE Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Dr. M.I. Nicolescu, Disciplina de citologie și histologie, UMF „Carol Davila” București
• Hematoxilină-‐eozină (HE) • Giemsa • Mallory • Colorații tricrome: Masson, Azan, Van Gieson • Impregnarea argen)că • Metode speciale (Cajal /Da Fano, Hematoxilină ferică Regaud) • Sudan (III, IV, B, BB)
1. Compoziție
2. Rezultate (text + imagini + sursă)
3. Par/cularități